Ş GIMNAZIALA „ALEXANDRU CEL BUN IAŞI Informatică și ...informaticainscoli.ro/lib/exe/fetch.php?media=wiki:...c. Bloc de extragere a rezultatelor (bloc de scriere) unde variabila

Prof. Adriana Amazilitei

IS_S1GR1

ŞCOALA GIMNAZIALA „ALEXANDRU CEL BUN IAŞI Avizat,

Disciplina: Informatică și TIC Director, Prof. Mihai Crauciuc

Număr de ore/săptămână: 1

Profesor: ADRIANA AMAZILIŢEI

Clasa: a V-a

An școlar: 2017-2018

Proiectul unității de învățare Algoritmi Conform Programei aprobată cu Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3393 / 28.02.2017

Număr ore alocate: 7

Conținuturi Competențe

specifice Activități Resurse Evaluare

Noțiunea de algoritm. Proprietăți. 1.3, 2.1, 2.2, 2.3

Prezentarea unor algoritmi întâlniți în viața cotidiană bazați pe o secvență de operații. Analizarea unor formulări în scopul identificării proprietăților algoritmilor și respectării acestora.

Manual, auxiliare, tutoriale, filme didactice Timp total alocat: 7 ore Locație: laboratorul de informatică, dotat cu acces la Internet şi videoproiector. Activitate: pe grupe , individuală şi frontală. Material didactic: - Manual - Fișe de lucru - Tutorial retetă îngheţată: http://manuale.intuitext.ro/manuale-

digitale/INF_CLASAV/index.html#

-tutorial algoritmi: https://www.youtube.com/watch?v=LfDf6tW-LX0

Aplicații practice Observare sistematică și notare

Clasificarea datelor cu care lucrează algoritmii. Constante. Variabile.

Analizarea unor situații cunoscute în scopul identificării datelor de intrare și a datelor de ieșire, cu diferențierea variabilelor de constante.

http://manuale.intuitext.ro/manuale-digitale/INF_CLASAV/index.htmlhttp://manuale.intuitext.ro/manuale-digitale/INF_CLASAV/index.htmlhttps://www.youtube.com/watch?v=LfDf6tW-LX0https://www.youtube.com/watch?v=LfDf6tW-LX0

Prof. Adriana Amazilitei

IS_S1GR1

Conținuturi Competențe

specifice Activități Resurse Evaluare

Descompunerea unui algoritm in pași. Expresii.

Analizarea unei probleme simple în scopul identificării unei secvențe de pași și a deciziilor necesare pentru rezolvarea acesteia (planificarea unei excursii, realizarea temelor, deplasarea unui personaj grafic într-un labirint, traversarea străzii etc.) Urmărirea pas cu pas a algoritmilor descriși pentru diferite seturi de date de intrare, selectate astfel încât fiecare caz posibil să fie executat (secvențe de operații).

- Film prorietăti algoritmi: http://manuale.intuitext.ro/manuale-


-Film Date, constante, variabile:

http://manuale.intuitext.ro/manuale-


http://manuale.intuitext.ro/manuale-digitale/INF_CLASAV/index.htmlhttp://manuale.intuitext.ro/manuale-digitale/INF_CLASAV/index.htmlhttp://manuale.intuitext.ro/manuale-digitale/INF_CLASAV/index.htmlhttp://manuale.intuitext.ro/manuale-digitale/INF_CLASAV/index.html

Prof. AMAZILIŢEI ADRIANA Scoala Gimnaziala “ALEXANDRU CEL BUN” Iaşi

IS_S1GR11

ALGORITMI

fişa cu sinteza teoriei

Algoritmul este o succesiune clară de operaţii realizabile care au ca scop obţinerea într-

un timp finit a rezultatelor unei probleme, pentru orice set de date de intrare.

Algoritmul este noţiunea fundamentală a informaticii. Totul este construit în jurul

algoritmilor.

Date de intrare (Ce se dă) Date de iesire (Ce se cere)

Proprietăţi ale unui algoritm:

1. Claritatea - proprietatea algoritmului de a descrie cu exactitate şi fără ambiguităţi paşii

care trebuiesc parcurşi în rezolvarea problemei. La fiecare moment este o singură peraţie

care se execută .

Corect: „Dacă plouă stau acasă”.

Incorect /ambiguu: „Dacă plouă stau acasă sau merg la cinema”.

2. Generalitatea - este proprietatea unui algoritm de a rezolva o întreagă categorie de

probleme, şi nu doar o singură problemă particulară.

Exemplu: un algoritm care rezolvă doar ecuaţia 5x + 6 = 0 este mai puţin general decât

unul care rezolvă orice ecuaţie cu forma generală ax + b = 0, oricare ar fi valorile lui a şi b.

3. Finitudinea - este proprietatea algoritmului de a se termina într-un număr finit de paşi.

Exemple:

- să se afişeze toate numerele naturale;

-- să se afişeze numai numerele naturale < 10000;

- să se afişezetoate numerele pare;

- să se afişeze toate pratele perfecte.

Program

scris pe baza unui algoritm de rezolvare


IS_S1GR12

Etapele rezolvării unei probleme cu ajutorul calculatorului

1. Analiza problemei presupune:

- Citirea şi analiza cu atenţie a enunţului problemei date pentru identificare datelor de

intrare (datele iniţiale ale problemei). (Ce se cunoaste ? )

- Înţelegerea şi identificarea rezultatului aşteptat (stabilirea datelor de iesire). (Ce se cere?)

- Alegerea strategiei de rezolvare a problemei (identificarea algoritmului optim de

rezolvare a problemei) (Cum rezolv?) . Pentru rezolvarea unei probleme date pot exista

mai multe metode. În acest moment trebuie identificat care este cel mai optim mod de

rezolvare a problemei astfel încât în cel mai scurt timp şi cu cele mai puţine resurse să

obţinem rezultatul dorit.

2. Descrierea în limbaj natural a modului de rezolvare propus, stabilirea tipurilor de

informaţii care trebuie prelucrate precum şi a tipurilor de rezultate aşteptate. Limbajul

natural descrie în termeni largi etapele propuse pentru rezolvarea problemei date.

3. Descrierea algoritmului în limbaj pseudocod:

Limbajul pseudocod este un limbaj intermediar între limbajul natural şi limbajul de

programare. În aceasta etapă se stabilesc paşii de algoritm, tipurile datelor de intrare, de

manevră şi de ieşire, se identifică condiţiile care impun şi se scriu în expresii matematice

care sunt uşor de interpretat de calculator (calculatorul nu face presupuneri si nici nu

ghiceşte ce doreşti să facă, ci doar execută rapid comenzile pe care le-a primit).

Un algoritm scris în limbaj pseudocod nu este un program care poate fi rulat direct pe

calculator, dar poate si transcris uşor întrun limbaj de programare

4. Scrierea codului sursă:

Aceasta este etapa în care algoritmul scris în limbaj pseudocod este transcris în limbaj de

programare, ţinând cont de regulile impuse de acesta şi repectând semnificaţia

construcţiilor sintactice corecte impuse de limbajul de programare.

5. Testarea programului:

În această etapă se verifică corectitudinea rezolvării problemei prin analiza rezultatului

obţinut pentru diferite valori ale datelor de intrare. Tot aici se identifică si eventualele erori

de gândire, care apar prin alegerea unui algoritm de rezolvare greşit.

Exerciţiu. Descrieti în limbaj natural o prelucrare de natura algoritmicã întâlnitã în viaţa

cotidianã.

Ex 1.Spălarea pe dinți :

Pasul 1.Dinţi murdari


IS_S1GR13

Pasul 2.Punem pasta de dinţi pe periutã

Pasul 3. Deschidem robinetul de apã

Pasul 4. Udãm periuţa de dinţi

Pasul 5. Spãlãm dintii

Pasul 6. Ȋnchidem robinetul cu apã

Pasul 7. Dinţi curaţi

Ex.2 . Când dorim să plecăm la magazin pentru cumpăra îngheţată procedăm astfel:

Pasul 1: luăm banii necesari;

Pasul 2: ne îndreptăm către magazin;

Pasul 3: cerem îngheţata;

Pasul 4: plătim;

Pasul 5: mâncăm îngheţata .

Am obţinut astfel un algoritm:

care conţine 5 etape (deci un număr finit de operaţii);

care are scrise etapele în ordinea în care trebuie executate (deci sunt ordonate);

în care fiecare etapă este explicată în cuvinte (deci este complet definită);

care pornind de la ceva (în cazul nostru bani) obţinem ceea ce dorim (îngheţata).

Exemplu. Scrieţi un algoritm care calculează şi afişează pe ecran suma a două numere întregi a şi b, citite de la tastatură.

Date de intrare: a, b

Date de ieşire: S

Algoritmul

Pasul 1. solicită valori pentru a şi b;

Pasul 2. calculează S=a+b;

Pasul 3. furnizează rezultatul pentru S.

Date

Datele sunt obiecte prelucrate de algoritmi.

Data este un model de reprezentare a algoritmilor, accesibil calculatorului, cu care se poate opera pentru a obţine informaţii.

Din punct de vedere logic, data este definită de trei elemente:


IS_S1GR14

identificator - reprezintă un nume format din unul sau mai multe caractere;

valoare – reprezintă conţinutul zonei de memorie în care este stocată data;

atribute – reprezintă proprietăţi ale datelor care determină modul în care sistemul va trata datele.

Cel mai important atribut este tipul datei care reprezintă apartenenţa datei la o anumită clasă de date, căreia îi corespunde un anumit model de reprezentare internă.

Clasificarea datelor

1. în funcţie de momentul în care se produc în fluxul de date:

- date de intrare

- date de ieşire

- date de manevră

2. în funcţie de valoare:

- variabile

- constante

3. în funcţie de modul de compunere:

- date elementare

- structuri de date

4. în funcţie de tip:

- date numerice

- date logice

- date şiruri de caractere

Expresii

O expresie este constituită dintr-o succesiune de operanzi, conectaţi prin operatori.

Expresia este o combinaţie validă de operatori şi operanzi.

Un operand poate fi o constantă, o variabilă, sau o expresie încadrată între paranteze rotunde. Operatorii desemnează operaţiile care se execută asupra operanzilor.

Forma unei expresii:

nume ← expresie;

unde „ ← ‟ reprezintă operator de atribuire.

În timpul execuţiei, expresiile sunt evaluate (adică se calculează un rezultat).


IS_S1GR15

Exemple

E←3+11

E←4*3+6/2

E←28

Operaţii asupra datelor

Operatori

Operatorii sunt caractere speciale (*, /, , =, =etc) sau cuvinte cheie (mod, and etc.) prin intermediul cărora se reprezintă operaţiile care se efectuează în cadrul unui algoritm.

Tipuri de operatori:

- operatori aritmetici;

- operatori relaţionali;

- operatori logici.

a. operatori aritmetici (matematici)

- definesc o operaţie aritmetică. Pot fi:

unari (se aplică asupra unui singur operand) sau

binari (acţionează asupra a doi operanzi)

Operatorii aritmetici sunt de două tipuri:

- multiplicativi:

* (înmulţire)

/ (împărţire)

% (restul împărţirii întregi)

- aditivi:

+ (adunare)

- (scădere)

b. operatori relaţionali (de comparaţie)

- sunt operatori binari

- se aplică asupra operanzilor de tip numeric sau de tip şir de caractere

- furnizează un rezultat de tip logic.

Operatorii relaţionali sunt:

= (egal)

≠ (diferit)

< (mai mic)

> (mai mare)

≤ (mai mic sau egal)


IS_S1GR16

≥ (mai mare sau egal)

c. operatori logici

- definesc o operaţie logică

- se pot aplica numai asupra operanzilor logici

- produc un rezultat de tip logic

Operatorii logici sunt:

NOT - ! (negaţie logică)

AND - && (ŞI logic)

OR - || (SAU logic)

Operatorul logic „ŞI” (AND) este acel operator care uneşte două sau mai multe

condiţii logice ( au valoare de adevăr TRUE sau FALSE) care trebuie îndeplinite

simultan , adică în acelaşi timp.

Operatorul logic „SAU” (OR) este acel operator care uneşte două sau mai

multe condiţii logice ( au valoare de adevăr TRUE sau FALSE) dintre care

trebuie să fie îndeplinită cel puţin una.

Folosirea parantezelor rotunde pentru delimitarea expresiilor relationale este obligatorie.

Ordinea interpretării expresiilor logice este următoarea:

1. se evaluează expresiile care conţin operatorul !,

2. se evaluează expresiile care conţin operatorul &&,

3. se evaluează expresiile care conţin operatorul ||,

4. se stabileşte valoarea finală a expresiei logice care poate fi ADEVĂRAT sau FALS.

În ordinea scăderii importanţei, operatorii sunt:

! (negare)

*, /, %

+, -

==, !=

&&

||


IS_S1GR17

Notaţii:

1 – adevărat (true)

0 – fals (false)

x y NOT x x sau y x or y

x şi y x(AND)y

0 0 1 0 0

0 1 1 1 0

1 0 0 1 0

1 1 0 1 1

Sau altfel:

x y NOT x x sau y x or y

x şi y x(AND)y

False False True False False

False True True True False

True False False True False

True True False True True

Mai uşor:

Valoare de adevăr True False Operator logic

True True False

SI False False False

True True True

SAU False True False

Reprezentarea algoritmilor

Limbajul natural nu permite o descriere suficient de exactă a algoritmilor. Din acest motiv

pentru reprezentarea algoritmilor se folosesc diferite forme de descriere caracteristice.

Două din cele mai folosite forme de descriere a algoritmilor sunt:

limbajul pseudocod;

scheme logice.


IS_S1GR18

A. Reprezentarea algoritmilor în limbaj pseudocod

Limbajul pseudocod foloseşte cuvinte cheie, adică nişte cuvinte cu înţeles prestabilit, care

indică operaţia care se executată.

Exemplu :Scrieţi un algoritm care calculează şi afişează pe ecran suma a două

numere întregi a şi b citite de la tastatură.

Date de intrare: a,b

Date de ieşire: S

a). algoritmul

Pasul 1. solicită valori pentru a şi b;

Pasul 2. calculează S=a+b;

Pasul 3. furnizează rezultatul pentru Suma.

b). pseudocodul

citeşte a,b (numere întregi) ;

S←a+b;

scrie S ;

În acest pseudocod s-au folosit două cuvinte cheie: citeşte şi scrie.

B. Reprezentarea algoritmilor prin scheme logice

Schemele logice utilizează săgeţi de legătură între diferite forme geometrice care

simbolizează acţiunile ce urmează a fi executate. În continuare sunt prezentate blocurile

care intră în componenţa unei scheme logice.

a. Bloc de început (bloc de start) . Indică începutul algoritmului.

b. Bloc pentru introducerea datelor (bloc de citire)

unde “ variabila” cuprinde numele simbolic al variabilei căreia i se asociază o valoare

numerică (citită).

citeşte variabila

START


IS_S1GR19

c. Bloc de extragere a rezultatelor (bloc de scriere) unde variabila constituie rezultatele

problemei

d. Bloc de calcul (bloc de atribuire)

Un astfel de bloc indică următoarea succesiune de operaţii:

Pasul 1. se calculează expresia din membrul drept; Pasul 2. se atribuie variabilei din membrul stâng valoarea calculată anterior (V

reprezintă numele variabilei).

e. Bloc de decizie (bloc decizional)

Expresie logică (condiţia) poate avea valoarea “adevărat” sau “fals”. În funcţie de valoarea logică obţinută, blocul următor care va fi parcurs va fi legat fie de ramura “true”(adevărat) fie de ramura “false”(fals). f. Bloc de sfârşit (bloc de stop) .Indică sfârşitul algoritmului.

Pentru exemplul anterior:

c) . schema logică

scrie variabila

V ← expresie

STOP


IS_S1GR110

Prof.AMAZILITEI ADRIANA

IS_S1GR1

Proiect didactic ALGORITMI. Expresii. Operatori logici- aplicaţii

Profesor Unitate şcolară

AMAZILIŢEI ADRIANA Şcoala Gimnazială ”Alexandru cel Bun” Iași

Disciplină Clasă

Informatică și TIC a V-a

Unitate de învăţare

Algoritmi

Temă Expresii. Operatori logici - Aplicaţii

Durată desfăşurare

50 minute

Loc desfăşurare Laboratorul de informatică

Competenţe generale

1. Utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor 2. Rezolvarea unor probleme elementare prin metode intuitive de prelucrare a informației

Competenţe specifice

2.1. Descrierea în limbaj natural a unor algoritmi pentru rezolvarea unor situații din viața cotidiană 2.2. Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării acestora în prelucrări

Scop Utilizarea corectă a operatorilor logici în diferite expresii şi formularea în limbaj natural a unor propoziţii cu operatori logici

Tip lecţie Fixare şi consolidare

Obiective operaţionale

O1. elevul să răspundă corect, fără sprijinul profesorului, la cel puțin una din întrebările recapitulative adresate de acesta O2. elevul să identifice operatorii logici în exerciţiile propuse O3. elevul să utilizeze corect operatorii logici în diferite expresii O4. elevul să formuleze în limbaj natural propoziţii care să conţină

operaţii logice

Formă organizare frontală, individuală, grup

Resurse procedurale Metode: procedee

expunere: explicare, analiză, exemplificare discuţie: comparare, explicare, exemplificare, analizare exerciţiu: analiză, exerciții, exemplificare

Resurse materiale

tablă, caiet, calculator, filme didactice http://manuale.intuitext.ro/manuale-digitale/INF_CLASAV/index.html# film proprietăţile unui algoritm https://www.youtube.com/watch?v=LfDf6tW-LX0 tutorial algoritmi

Resurse bibliografice

Manual , Editura Intuitext autor Daniel Popa Manual , Editura Corint autori : Adrian Niţă, Carmen Popescu, Diana Chirilă, Maria Niţă Informatica pentru gimnaziu, Editura Polirom autori: Emanuela Cerchez, Marinel Şerban Informatica pentru clasa aV-a, Editura Arves autori: Doru Popescu Anastasiu, Ovidiu Ninel Staicu

http://manuale.intuitext.ro/manuale-digitale/INF_CLASAV/index.htmlhttps://www.youtube.com/watch?v=LfDf6tW-LX0


IS_S1GR1


IS_S1GR1

Secvenţă

lecţie

Timp

(min)

Obie

ctiv

e

Activitate cadru didactic Activitate elevi Metodă

procedee

Formă

de organizare

Resurse

materiale

Momentul organizatoric

2 Verificarea prezenţei elevilor. Verificarea stării generale a laboratorului de informatică de clasă.

Se acomodează. Raportează absenţii.

Discuţie

Frontală

Tablă Caiet Video

-proiector PC

Captarea atenţiei

2 Anunţ şi scriu pe tablă: Algoritmi. Expresii. Operatori logici- Aplicaţii

Notează. Discuţie

Verificarea conţinuturilor însuşite anterior

8 O1

Adresez întrebări sau diverse cerinţe pentru stabilirea continuității:

1.Ce este un algoritm? 2. Enumera proprietăţile unui algoritm. 3. Care sunt datele cu care lucrează algoritmii? 4. Enumeră operatorii logici . 5. Prezintă valoarea de adevăr pentru operatorul SI, de exemplu.

Răspund la întrebări Discuţie

Prezentarea, explicarea şi învăţarea subiectului nou

35 O1 O2 O3 O4

Prezint enunţul problemei , însoţit de un exemplu pentru reactualizarea cunoştinţelor

Notează în caiete. Sunt atenți la tabla pe care am proiectat cerintele fişei

Discuţie Explicație

Rezultat: elevii rezolvă cerinţele problemei Rezolvă problema Expunere Algoritmizare

Prezint , pe rând, enunţul fiecărei probleme, pe măsura rezolvării lor

Notează în caiete. Cer lămuririn în caz de neclarităţi

Discuţie Explicație

Momentul Organizatoric Tema pentru acasă

3 Întreb elevii dacă au întrebări. Exerciţiile rase din fişa de lucru (anexa) vor fi date ca temă. Verific starea sălii de clasă.

Unii întreabă, alții se pregătesc de pauză.

Discuție

prof. AMAZILIŢEI ADRIANA, Scoala Gimnazială „Alexandru cel Bun” Iaşi

Prof. Amazilitei Adriana

1

IS_S1GR1

Anexa

Algoritmi. Expresii. Operatori logici

1. Evaluaţi expresia:

a%100 – 2 + b / ( b%10 * 2) , unde a = 897 şi b= 12

2. Scrie o expresie care să fie adevărată dacă şi numai dacă paharele sunt aranjate în

ordine crescătoare a concentraţiei.

Pahar 1 Pahar 2 Pahar 3

3. Determină care din afirmațiile de mai jos este adevărată și care este falsă.

a) Un bebeluş este mai înalt decît un adult.

b) Zahărul este amar.

c) Apa fierbe la 0 grade Celsius.

d) Apa nu fierbe la 0 grade Celsius.

4. Unele din expresiile logice ce apar pot fi compuse din mai multe afirmații legate între

ele. Care din afirmațiile despre imaginea de mai jos sunt adevărate?

a) Puişorul este albastru AND pisica este galbenă.

b) Pisica are mustăţi OR patru picioare.

5. Observă imaginea de mai jos, apoi transcrie și completează enunțurile cu operatorii

logici potriviți pentru a obține propoziții adevărate (A) sau false (F), după cum este indicat

în paranteză.

35% 3% 52%

Prof. Amazilitei Adriana

2

IS_S1GR1

a) Tigrul are 4 picioare …. Pantera 2 picioare. (A)

b) Băiatul are bluză albastră …. Ursul este roşcat. (F)

c) Ursul coboară din copac …. Şarpele are gura închisă. (A)

d) Baloo (ursul) este supărat …. Băiatul este slab. (A)

e) Băiatul are părul negru…. Pantera este în partea stângă. (A)

6. Determină valoarea de adevăr a următoarelor expresii:

a) 6*2 > 56/2; b) 12 > 7 AND 11 < 9; c) (92=8);

d) (6< 5*3) AND (34 > 6) OR 3=7 OR 71

Amazilitei Adriana

IS_S1GR1

TEST DE EVALUARE ALGORITMI

1. Care sunt tipurile de date corecte pentru grupele de variabile de mai jos? 1p

i. a ← b; b ← - 3; S ←a+b;

ii. P ← 4 mod 2 =0;

iii. a ← “Îmi place şcoala” ; b ←a 0;

iv. a ← 95; b = 27 ; c ← True;

2. Prezentaţi schematic ordinea operaţiilor şi evaluaţi următoarea expresie , ştiind că a, b şi c

sunt 3 variabile întregi cu valorile: a= 4 , b= 6 şi c=2: 2p

(2 + 3 * b / c + a + 2 * c / 4 * b)/ 2 + a

3. Pentru variabila n întreagă cu valoarea 75964 evaluaţi expresia: 1p

n%10 + n /100%10 - n/1000%10 4. Fie a, b, c , trei variabile întregi cu valorile 25; 3, respectiv 4. Evaluaţi valoarea de adevăr pentru expresia: 1p

a

Amazilitei Adriana

IS_S1GR1

d) (78 < 20* 4 +2) AND (22=29) se dau 3p din oficiu


1

IS_S1GR1

TEST DE EVALUARE ALGORITMI

1. Care sunt tipurile de date corecte pentru grupele de variabile de mai jos?

4*0,25p= 1p

i. a ← b; b ← - 3; S ←a+b; Răspuns: a, b, s - întregi

ii. P ← 4 mod 2 =0; Răspuns: p - Boolean

iii. a ← “Îmi place şcoala” ; b ←a 0; Răspuns: a- string ( şir de caractere, b-

Boolean)

iv. a ← 95; b = 27 ; c ← True; Răspuns: : a, b - întregi, c- boolean

2. Prezentaţi schematic ordinea operaţiilor şi evaluaţi următoarea expresie , ştiind că a, b şi c

sunt 3 variabile întregi cu valorile: a= 4 , b= 6 şi c=2: 1p schema+ 1p evaluare expresie = 2p

(2 + 3 * b / c + a + 2 * c / 4 * b)/ 2 + a

R: (2 + 3 * b / c + a + 2 * c / 4 * b ) / 2 + a

12 4

6 1

8 6

12

18

9 13 3. Pentru variabila n întreagă cu valoarea 75964 evaluaţi expresia: 5* 0,2p = 1p

n%10 + n /100%10 - n/1000%10

Răspuns: 4 + 9 – 5 = 8 deoarece n%10 = 4 n/100 =759

759%10 = 9 n/1000 = 75

75%10 = 5


2

IS_S1GR1

4. Fie a, b, c , trei variabile întregi cu valorile 25; 3, respectiv 4. Evaluaţi valoarea de adevăr pentru expresia: 1p

a


3

IS_S1GR1

b) (4 >=6 OR 5

Documents

Ş GIMNAZIALA „ALEXANDRU CEL BUN IAŞI Informatică și ...informaticainscoli.ro/lib/exe/fetch.php?media=wiki:...c. Bloc de extragere a rezultatelor (bloc de scriere) unde variabila