Standardizarea · STANDARDIZAREA | septembrie 2017 1 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ Ë Implicarea în procesul de standardizare naţional este o oportunitate pentru orice organizaţie de

Septembrie 2017 • www.asro.ro

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

De la boaba de cacao LA TABLETA DE CIOCOLATĂ

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA COMERCIALĂRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Marketing-VânzăriTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Cuprins

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Deveniţi membri în comitetele tehnice! �� 1

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute din luna august 2017 �� 3

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Programul European de Standardizare 2017 �� 5

Spa-urile şi standardizarea �� 8

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Utilizarea eficientă a apelor uzate �� 11

Soluţionarea provocărilor siguranţei alimentare �� 16

Agricultura viitorului �� 22

Produse lactate nutritive şi durabile �� 24

De la boaba de cacao la tableta de ciocolată �� 28

STANDARDIZAREA | septembrie 2017 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Implicarea în procesul de standardizare naţional este o oportunitate pentru orice organizaţie de a influenţa conţinutul Ëstandardelor astfel încât să-i reflecte necesităţile dictate de criterii de competitivitate, respectiv adaptarea la posibili-tăţile tehnologice.

„Participarea la activitatea de standardizare privind nanotehnologiile permite companiei noastre să aibă acces la evoluţiile standardizării. În plus, aceasta ne oferă posibilitatea de a ne alătura industriei spaniole şi a-i apăra inte-resele actuale şi viitoare. Participarea în comitetele de standardizare atât naţionale, cât şi internaţionale, este un domeniu-cheie pentru compania noastră. Suntem într-o perioadă de creştere economică internaţională puternică şi această participare ne va permite să ne adaptăm produsele la viitoarele reglementări internaţionale.” (Julio Go-mez, director general – Avanzare, Spania)

Participând la activitatea de standardizare, o organizaţie are acces la documentele de lucru naţionale, europene şi Ëinternaţionale, fiind astfel la curent, din timp, cu soluţiile propuse şi putând să previzioneze schimbările ce îi vor fi necesare din punct de vedere tehnologic şi cheltuielile generate de acestea, astfel în momentul în care standardul se aprobă, organizaţia să poată fi competitivă.

„Răsplata pentru angajarea în activitatea de standardizare este mai mare decât mulţi oameni de afaceri din IMM-uri îşi dau seama. Standardele sunt importante şi interesante în acelaşi timp. Pentru o companie cum este Baltic

DEVENIŢI MEMBRI ÎN COMITETELE TEHNICE!ASTFEL VEŢI PARTICIPA LA ELABORAREA STANDARDELOR PE CARE CHIAR DVS.

LE VEŢI UTILIZA!

Unul din punctele forte ale standardelor este că implicarea oamenilor care au nevoie de ele. ASRO elaborează standarde în beneficiul industriei, al autorităţilor şi al socie-tăţii în ansamblul ei. Acest proces implică cunoştinţele şi experienţa specialiştilor din diverse domenii.

Care sunt avantajele participării la activitatea de standardizare?

2

Safety Products, este esenţial să se implice în grupuri de lucru pentru proiecte de standarde astfel încât să putem începe mai devreme, cu planificarea noastră pentru modele viitoare şi pentru metodele de producţie. Globalizarea înseamnă că standardele ISO sunt cheia pentru orice companie care speră să reuşească pe pieţele de export.” (Per Frode, director general - Baltic Safety Products, Suedia)

Este, de asemenea, o şansă pentru o organizaţie de a stabili contacte cu părţi interesate într-un forum în care poate Ëinteracţiona cu clienţii, cu comunitatea de afaceri din domeniu, cu consumatorii, cu reprezentanţi ai autorităţilor etc.

„Pentru noi, beneficiile participării la elaborarea standardelor sunt duble. În primul rând, aducem experienţa şi expertiza noastră în produse chimice şi farmaceutice la masa negocierilor. Şi în al doilea rând, ne asigurăm că ast-fel interesele noastre sunt apărate.” (Dr. Wolfgang Grosse Entrup, Director al Direcţiei de Mediu şi Dezvoltare Durabilă, - Bayer AG)

Activitatea intensă de standardizare creează posibilitatea de a realiza şi de a întreţine contacte directe cu specialiştii din Ëţară şi din străinătate din domeniu, de a face schimb de informaţii şi chiar de a demara colaborări;

„Fără standarde ar fi trebuit să închid ... Lipsa de participare la activitatea de standardizare m-ar fi costat compania şi mijloacele mele de existenţă ... Ce mă costa pe mine dacă nu mă implic şi rămân alţii să definească regulile care sunt în afara nevoilor şi intereselor mele, dar pe care trebuie să le respect, deoarece acestea sunt prevăzute într-un standard? Prin urmare, cel mai bine este să ne implicăm în această activitate încă de la început.” (Martin Denison, Director - Scuba Schools GmbH, Austria)

Activitatea de standardizare naţională se desfăşoară în comitete tehnice, organe fără personalitate juridică ale organismului naţional de standardizare, formate din experţi nominalizaţi de factorii interesaţi din domeniul respectiv: producători (de produse şi/sau servicii), utilizatori, asociaţii sau organizaţii profesionale sau cele reprezentând consumatorii, sindicate, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi/sau locale, laboratoare de încercări, centre de cercetare etc.

Calitatea de membru al CT implică următoarele activităţi:

a) participarea regulată şi activă la şedinţele CT;

b) participarea regulată şi activă la lucrările realizate prin corespondenţă;

c) susţinerea, în cadrul CT, a punctului de vedere al factorului pe care îl reprezintă, stabilit prin consultarea compartimen-telor din unitatea respectivă;

d) informarea factorului pe care îl reprezintă asupra lucrărilor din cadrul CT;

e) informarea CT asupra modificărilor care consideră că sunt necesare pentru a menţine un standard în actualitate;

f ) iniţierea de propuneri privind elaborarea de standarde noi sau revizuirea de standarde existente.

Componenţa comitetelor tehnice trebuie să asigure reprezentarea echilibrată a factorilor interesaţi: producători, utilizatori, consumatori, autorităţi etc.

Comitetele tehnice sunt împărţite, din punct de vedere al domeniului lor de activitate, în sectoare: electric şi neelectric.Informaţii suplimentare privind participarea la activitatea de standardizare în cadrul comitetelor tehnice se pot primi de la experţii Direcţiei de Standardizare ASRO. Datele de contact ale acestora se găsesc pe website-ul ASRO www.asro.ro la secţiunea Standardizare/Comitete tehnice de standardizare, iar condiţiile de participare se găsesc în secţiunea Standardi-zare/Condiţii de participare în cadrul Comitetelor Tehnice naţionale de Standardizare.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna august 2017Mihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind securitatea generală a produselor (Publicarea de titluri şi referinţe ale standardelor europene în temeiul directivei), publicată în JOUE C267/7 din 11.08.2017.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului Euro-pean şi al Consiliului, de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C267/16 din 11.08.2017.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017, de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în JOUE L 212/1 din 17.08.2017.

1.2.2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1443 al Comisiei, din 29 iunie 2017, de modificare a Regula-mentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014, de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în JOUE L 213/1 din 17.08.2017.

1.2.3 Regulamentul (UE) 2017/1495 al Comisiei din 23 august 2017, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, în ceea ce priveşte Campylobacter în carcasele de pui pentru îngrăşare, publicat în JOUE L 218/1 din 24.08.2017.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3640/2017, din 13/07/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială RINA SIMTEX - ORGANISMUL DE CERTIFICARE - S.R.L. în vederea notificării la Co-misia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 622 din 01/08/2017.

2.2 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3642/2017 din 13/07/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială QUALITAS - S.A. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 622 din 01/08/2017.

4

2.3 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3647/2017 din 13/07/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială SRAC CERT - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a produselor pentru construcţii şi de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Mo-nitorul Oficial, Partea I nr. 621 din 01/08/2017.

2.4 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3643/2017 din 13/07/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială QUALITY-CERT - S.A. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea func-ţiei specifice de certificare a produselor pentru construcţii şi de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 628 din 02/08/2017.

2.5 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3648/2017 din 13/07/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială ALL CERT PRODUCT - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru reali-zarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 628 din 02/08/2017.

2.6 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3639/2017, din 13/07/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială „Societatea de Certificare ICECON CERT - S.R.L.” în vederea notificării la Comisia Eu-ropeană pentru realizarea funcţiilor specifice de certificare a produselor pentru construcţii şi de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 636 din 03/08/2017.

2.7 Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2017 din 29/06/2017, pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 637 din 04/08/2017.

2.8 Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 248/2017, din 20/07/2017, pentru implementarea pro-cesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 637 din 04/08/2017.

2.9 Ordinul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat nr. 894/2017, din 31/07/2017, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 638 din 04/08/2017.

2.10 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 3649/2017, din 13/07/2017, privind desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru con-strucţii Societatea Comercială Institutul de Cercetări în Transporturi INCERTRANS - S.A. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a produselor pentru construcţii şi de certificare a controlului producţiei în fabrică, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 652 din 08/08/2017.

2.11 Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1203/2017, din 27/07/2017, pentru modificarea şi completarea Ordinu-lui ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 422/2011 privind normele tehnice de siguranţă pentru navele maritime de pasageri, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 667 din 16/08/2017.

2.12 Ordinul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nr. 1532/2017, din 03/08/2017, privind modificarea Ordinului ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 1.058/2016 pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate din domeniul echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 685 din 23/08/2017.

2.13 Ordinul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nr. 1534/2017, din 03/08/2017, pentru aprobarea Listei standar-delor române care adoptă standarde europene armonizate din domeniul articolelor pirotehnice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 23/08/2017.

2.14 Ordinul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nr. 1533/2017, din 03/08/2017, pentru aprobarea Listei standar-delor române care adoptă standarde europene armonizate din domeniul explozivilor de uz civil, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 697 din 29/08/2017.

2.15 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nr. 5744/2017, din 24/08/2017, privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun stan-darde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 704 din 31/08/2017.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Programul european de standardizare 2017

Nanotehnologii şi nanomateriale

CEN/TC 352 elaborează specificaţii tehnice privind aspecte variate ale nanotehnologiilor, nanomaterialelor şi nano-obiectelor fabricate. CEN/TC 137 (Evaluarea expunerii la agenţi chimici şi biologici la locul de muncă), va elabora standarde referitoare la expunerea la aerosolii ultrafini, in-halarea de nanoobiecte, la praful provenit de la nanoma-teriale şi expunerea pielii la nanoparticulele fabricate. CEN/TC 195 (Filtre de aer pentru curăţarea generală a aerului) elaborează metode de încercare standardizate pentru mă-surarea eficienţei mediilor de filtrare a aerului împotriva na-nomaterialelor sferice.

Grafen

În cadrul workshop-ului CENELEC WS SGRM, vor fi elaborate o serie de publicaţii care vor trata caracteristici esenţiale de control şi specificaţii pentru materiale înrudite cu grafenul. Aceste documente sunt necesare pentru programele de cercetare ştiinţifică ale Uniunii Europene referitoare la gra-fen şi facilitează diseminarea rezultatelor sale în realizarea de produse înrudite cu grafenul.

Alte standarde care vor fi elaborate în 2017

Oţel

Primul proiect al unui nou standard pentru încercare la per-forare pentru materiale metalice va fi gata în 2017.

Materiale (minerit şi metale)

6

Sisteme inteligente de transport

În acest an, CEN va actualiza standardele referitoare la e-call, în serviciile de apel de urgenţă de pe vehicule de urgenţă şi va elabora o specificaţie tehnică care va include vehiculele grele de marfă. De asemenea, va fi revizuit standardul EN ISO referitor la colectarea taxelor electronice. Ca răspuns la M/546, CEN şi CENELEC vor trata armonizarea referenţiale-lor locale, statutul diferiţilor furnizori cu privire la sisteme de management de trafic, standarde privind defectele şi calita-tea, managementul emisiilor în zonele urbane şi modele de infrastructuri de date pentru managementul traficului.

Strategia generală de digitalizare

În 2017, CEN şi CENELEC se vor angaja împreună cu părţile interesate din sectoare tradiţionale ale economiei, inclusiv cele care iniţial nu erau utilizatori importanţi de IT, să anali-zeze diferitele necesităţi legate de digitalizarea activităţilor lor precum Internetul obiectelor (IoT), Cloud computing, Big Data, cibersecuritatea şi confidenţialitatea.

Reţelele inteligente

În 2017, Grupul de coordonare pentru reţelele inteligente de energie va recomanda cerinţe europene referitoare la standardizarea reţelelor inteligente de energie, identificând lacunele care ar putea împiedica utilizarea reţelelor inteli-gente în Uniunea Europeană, va trata cibersecuritatea, pro-tecţia datelor şi aspecte privind confidenţialitatea pentru a asigura interoperabilitatea în cadrul sistemelor de contoare

inteligente şi a reţelelor inteligente (sisteme de locuinţe in-teligente, clădiri etc). Grupul va promova, de asemenea, im-plementarea mai largă a standardelor pentru reţele inteli-gente în industrie şi legătura cu IEC pentru a asigura confor-mitatea dintre standardele europene şi cele internaţionale, pentru a evita paralelismul lucrărilor şi a asigura că o viziune europeană consolidată este avută în vedere în cadrul IEC.

Contorizare inteligentă

În 2017, Grupul de coordonare pentru contorizarea inteli-gentă va recomanda cerinţe europene referitoare la stan-dardizarea contoarelor, va continua să monitorizeze, să coordoneze şi să furnizeze date de intrare pentru elabo-rarea de standarde noi pentru infrastructuri moderne de contorizare şi pentru promovarea identificării în continuare a standardelor care sprijină extinderea contoarelor inteli-gente în Uniunea Europeană. Activitatea cu privire la cerin-ţele de securitate referitoare la contorizarea inteligentă, ca bază pentru certificare, este în curs de desfăşurare. Grupul va promova schimbul de experienţă în extinderea contoa-relor inteligente în Uniunea Europeană.

Alte standarde care vor fi elaborate în 2017 Internetul obiectelor (IoT)

IoT conţine tehnologii variate care includ identificarea prin radiofrecvenţă (RFID), platforme şi reţele de senzori fără fir. Potenţialul său este enorm. Valoarea de piaţă a IoT în Uniu-nea Europeană va depăşi 1 trilion de euro în 2020.

Tehnologii inteligente


Sporturi şi echipamente pentru locuri de joacă

CEN/TC 136 colaborează cu ISO/TC 83 pentru a transforma o serie de zece standarde referitoare la echipamentele de joacă staţionare în standarde europene şi internaţionale. În 2017, CEN va publica cinci dintre aceste standarde, şi anume: banchete pentru haltere, aparate cu pedale pentru antrenament, steppere, scări rulante şi simulatoare pentru escaladare, aparate de mişcare elipsoidală, biciclete fixe şi biciclete pentru exerciţii. Trei standarde revizuite, care sta-bilesc cerinţe pentru echipamente pentru locuri de joacă, respectiv leagăne, tobogane, echipamente de balansare, vor fi publicate în 2017. CEN/TC 136 elaborează standarde europene pentru echipamentul pentru locuri de joacă, re-feritoare la cerinţe funcţionale şi de securitate pentru barele porţilor de fotbal fixe şi portabile.

Biciclete

În 2017, CEN/TC 333 va finaliza un standard european cu privire la metode de încercare referitoare la rulote.

Sport şi petrecerea timpului liber

Locuinţe inteligente

În 2017, CLC/TC 205 va elabora un standard referitor la sis-temele de comandă şi control pentru automatizarea clădiri-lor. Acest standard va stabili cerinţele generale şi arhitectura sistemului pentru locaţiile aferente reţelelor inteligente.

Oraşe şi comunităţi durabile şi inteligente

În 2017, Grupul de coordonare cu privire la oraşe şi comunităţi durabile şi inteligente (SSCC-CG) va continua să acţioneze ca un punct focal, coordonând activităţile organismelor tehnice/grupurilor de consultanţă care lucrează la stan-darde referitoare la localităţi durabile şi inteligente. În

urma rezultatului forumului „Oraşe inteligente ale lumii” şi a întrunirii organizaţiilor elaboratoare de standarde (SDOs) în 2016, în care s-a subliniat necesitatea colaborării dintre SDOs, SSCC-CG va avea în vedere organizarea unui eveniment pentru a promova colaborarea la nivel european. În 2017, o altă activitate va include promovarea implicării părţilor interesate (oraşe, asociaţii orăşeneşti, furnizori de servicii, industrie) şi consolidarea legăturii cu Parteneriatul european pentru inovaţie cu privire la oraşele şi comunităţile inteligente.

8

Doi ani şi jumătate i-au fost necesari comitetului de stan-dardizare al AFNOR, ST 02, Turism şi stare de bine, pen-tru a elabora standardul NF X 50-843, Spa-uri şi stare de bine. Proiectare şi funcţionare. Ofertă de îngrijiri pentru stare de bine şi competenţa personalului. A fost nevoie ca toţi factorii din sector să ajungă la un consens: federaţiile şi şcolile de estetică, profesioniştii din cosmetică, asociaţii, autorităţi publice, sindicate profesionale şi factori din do-meniul turismului. Au participat la lucrările comitetului Confederaţia naţională de estetică şi parfumerie, Confede-raţia naţională artizanală a institutelor de înfrumuseţare, Şcoala de spa-uri, Academia din Paris, Institutul naţional pentru consum, Asociaţia Léo Lagrange pentru apărarea drepturilor consumatorilor şi Federaţia întreprinderilor de înfrumuseţare. „Este un comitet reprezentativ, care a mobilizat numeroşi factori”, declară Emmanuel Husson, şef de proiect la AFNOR. Acest demers colectiv pentru întrunirea consensului a permis constituirea experţilor în două grupuri: primul – Spa-uri şi stare de bine, „foarte activ în ceea ce priveşte redactarea documentului”, şi al doilea – Îngrijiri de înfrumuseţare. „Iniţiativa a venit din partea profesioniştilor din sector”, precizează Emmanuel Husson. Ei sunt cei care au făcut cererea în 2012. „Exista o reală necesitate de standardizare întrucât ei nu dispu-neau decât de Codul pentru consum”. „Nu li se părea util să respecte lucrările iniţiate pe plan internaţional. Pentru ei, era urgentă elaborarea unui text de referinţă la nivel francez”, adaugă Grégory Berthou, raportor la comitetul de orientare strategică Bunuri de consum, sport şi petre-cerea timpului liber, la AFNOR – Asociaţia Franceză de Standardizare. În 2014 existau 8 800 de spa-uri şi centre de înfrumuseţare în Franţa.

Consens şi terminologie

Prima reuniune de lucru a comitetului Turism şi stare de bine a avut loc în 2013. Apoi, o primă anchetă publică a fost lansată în 2014. Au fost înregistrate 300 de comen-tarii. Au fost aduse modificări şi îmbunătăţiri textului. Două aspecte au făcut obiectul unei noi redactări: reţe-lele de apă şi punctele de utilizare (proiectare, întreţinere, mentenanţă şi supraveghere a reţelelor şi instalaţiilor de apă caldă sanitară) şi managementul instalaţiilor şi echipamentelor. Modificările au condus la o a doua an-chetă publică. „S-a depus o activitate importantă pentru

a îmbunătăţi textul şi s-a ajuns la un consens”, constată Grégory Berthou. Lucrările au fost urmărite îndeaproape de guvern – Direcţia generală a sănătăţii (DGS) şi Direc-ţia generală a concurenţei, consumului şi reprimării fra-udelor (DGCCRF), mai ales pentru terminologie, care a făcut distincţia între starea de bine şi practica medicală. „Înţelegem prin acordarea de îngrijiri de înfrumuseţare şi stare de bine practicile propuse într-un spa, orice finali-tate medicală sau terapeutică fiind exclusă”. Spa-ul este un loc de relaxare, în care sunt exercitate, într-un spaţiu ame-najat în acest scop, îngrijiri pentru stare de bine şi înfru-museţare, utilizându-se apa şi aplicându-se un tratament polisenzorial şi personalizat, care exclude orice finalitate terapeutică, sexuală sau sectară”. Definiţiile se referă la di-ferite spaţii ale spa-ului (recepţie, destindere, consum de ceaiuri etc), la personal (proprietar, manager, personalul practician), diferitele tipuri de îngrijiri (înfrumuseţare, stare de bine, masaj). De asemenea, au fost trecute în re-vistă actele normative aplicabile. Aceste referinţe apar la Bibliografie şi sunt indispensabile pentru buna aplicare a textului. „Acest standard este în primul rând un ghid de bune practici, destinat proprietarilor de spa-uri”, afirmă Emmanuel Husson.

Spa-urile şi standardizareaMarion Chervy

Piaţa spa-urilor este în plin avânt în Franţa. Este vorba despre un sector emergent ai cărui factori au constatat repede necesitatea profesionalizării. Anul trecut a fost publi-cat standardul francez dedicat acestei activităţi. Obiectiv: stabilirea cerinţelor de pro-iectare şi funcţionare ale activităţilor spa-urilor şi garantarea de îngrijiri şi produse de calitate furnizate de un personal competent.

Comisia a întrunit reprezentativitatea necesară, mobilizând numeroşi factori


Standardul. Mod de utilizare

Standardul distinge două tipuri de spa-uri: cele care funcţi-onează în mod independent şi cele care fac parte dintr-un hotel. Documentul cuprinde şi cerinţe şi recomandări re-feritoare la proiectarea şi funcţionarea unui astfel de spa-ţiu, la oferta de îngrijiri pentru stare de bine şi la compe-tenţa personalului. Aceste cerinţe privesc spa-urile care, în calitate de unităţi de interes public, trebuie să răspundă reglementărilor în vigoare, mai ales în domeniul igienei, al controlului efectelor posibile, al securităţii şi al accesi-bilităţii. Criteriile de igienă şi de securitate sunt menţio-nate detaliat în text. Astfel, „instalaţiile şi echipamentele trebuie să fie menţinute în bună stare de funcţionare şi să fie întreţinute în mod regulat”. Aceste cerinţe de funcţio-nare şi de proiectare se referă la structură (reţele şi puncte de utilizare, echipamente) şi management (mentenanţă şi control). De exemplu: racordarea spaţiului la reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă, buna circulaţie a apei, controlul temperaturii, campanii de analize bacte- riologice. Documentul recomandă o suprafaţă minimă (150 m2). De asemenea, el cuprinde cerinţe referitoare la îngrijiri: „toate îngrijirile trebuie acordate după regu-lile profesiunii atât în ceea ce priveşte relevanţa, cât şi din punct de vedere al rezultatului. De asemenea, se fac referiri la personalul practician: „personalul trebuie să fie posesor al unei diplome de stat în domeniile: estetică şi kineziterapie”. Sunt abordate şi probleme de mediu: se uti-lizează becuri cu consum redus de energie, se economi-seşte apa şi se practică un sistem de selectare a deşeurilor. Document de referinţă în caz de control, acest standard cu aplicare voluntară se adresează proprietarilor de spa-uri, dar el furnizează, de asemenea, informaţii pentru con-sumatori. De la publicarea sa – în 2016 – documentul a primit numeroase feedback-uri pozitive din partea profe-sioniştilor din sector. El ar putea servi şi drept contribuţie franceză la nivel internaţional”. ISO 17679, Spa-uri pentru stare de bine. Cerinţe pentru serviciu, va fi publicat până la sfârşitul anului.

Enjeux: De ce a fost necesar acest standard cu privire la spa-uri?

Aldina Duarte Ramos: Era esenţial ca profesioniştii să dispună de un prim cadru normativ cu privire la spa-uri. Acest instrument permite ghidarea iniţiatorilor de proiect cu privire la subiecte de interes pentru ei, precum: amenajarea spaţiilor, igienă şi securitate şi competenţa personalului. El prezintă o bibliografie importantă care menţionează reglementările. Cadrul normativ a fost construit cu contribuţia tuturor factorilor interesaţi: şcoli, sindicate hoteliere, federaţii profesionale, proprietari şi experţi.

E. : Ce aşteaptă profesioniştii din sector de la acest standard? A. D. R. : Acest standard trebuie făcut cunoscut şi trebuie cumpărat. El constituie o excelentă bază de documentare şi permite evitarea problemelor. Profesioniştii au fost informaţi cu privire la elaborarea lui, trebuie acum să se faciliteze accesul la informaţie. Asociaţia joacă un rol important în acest sens.

E. : Cum s-a reflectat aplicarea acestui document în organizaţia dumneavoastră?

A. D. R. : Nu deţin date în ceea ce priveşte cumpărarea şi aplica-rea lui de către unităţile membre ale Spa-A. Fapt este că standardul se aplică în mod voluntar – pe de-o parte – şi, pe de altă parte, membrii noştri utilizează criteriile de calitate cuprinse în carta Spa-A, supravegheate de un organismul expert în evaluarea calităţii. În schimb, am constatat un interes viu pentru acest instrument progre-sist din partea sectorului. Este un instrument complementar faţă de Carta Spa-A privind calitatea, întrucât domeniul este mult mai larg.

E. : În ceea ce priveşte viitorul standardului, credeţi că certifica-rea va fi urmarea logică?

A. D. R. : Absolut sigur.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 376, iulie-august 2017

Şi hotelurile propun servicii care fac obiectul standardului

Cuvântul specialistului

Aldina Duarte Ramos

Preşedintă a asociaţiei Spa-A şi a comitetului Turism şi stare de bine

„Există un interes viu pentru acest instrument progresist”

10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ


Utilizarea eficientă a apelor uzate

Utilizarea apelor uzate şi bogate în nutrimente pentru a iriga culturile reprezintă o soluţie economică pentru fermieri. Totuşi, dacă nu sunt tratate, aceste ape pot avea consecinţe catastrofale asupra sănătăţii noastre şi asupra mediului. Să descoperim împreună tehnicile care pot transforma agricultura – aşa cum o cunoaştem la ora actuală – şi pot conduce la o utilizare cât mai durabilă şi eficientă a resurselor disponibile.

12

Vedem adesea un agricultor rwandez lucrând pă-mântul cu săpăliga, mijloacele motorizate abia fă-cându-şi apariţia în această ţară. Micile suprafeţe de teren pe care se cultivă banane, porumb, car-tofi dulci sau manioc, care ocupă un loc predo-minant în agricultură, aparţin unor fermieri care trăiesc de pe urma recoltelor lor. În Rwanda, ca şi în numeroase state în curs de dezvoltare, cea mai mare parte a producţiei este consumată la nivel naţional, dar ţara îşi pune mari speranţe în viitor. O iniţiativă guvernamentală ambiţioasă de re-formă a sectorului agricol, denumită Vision 2020, deschide calea schimbării, dar, pentru a reuşi, ea trebuie să soluţioneze mai întâi provocarea apei.Din toate timpurile, existenţa apei a constituit factorul care a permis abundenţa hranei, iar lipsa ei a condamnat popoarele la foamete şi sărăcie. Pentru omenire, irigaţia reprezintă un mijloc care permite controlul elementelor şi, deci, reducerea riscurilor şi creşterea eficacităţii. Astăzi, 70% din resursele de apă ale planetei sunt utilizate în agri-cultură, în primul rând, pentru irigaţie. Totuşi, doar 20% dintre terenurile cultivate sunt irigate. Aceste terenuri produc totuşi 40% din alimenta-ţia mondială – şi aceasta atestă impactul determi-nant al irigaţiei. Reversul medaliei este că aceste cifre ne amintesc că lipsa de securitate rămâne prezentă în domeniul agricol.

Optimizarea managementului resurselor rare

Până în 2050, dată la care populaţia mondială va atinge 9 miliarde de persoane, Organizaţia Na-ţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează că este necesar să creştem cu 60% producţia noastră alimentară pentru a hrăni populaţia lumii. Pentru a obţine mai multe ali-mente, va trebui să irigăm mai mult, dar Organi-zaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) indică faptul că, până atunci, presiunea care se va exercita asupra resurselor noastre de apă va creşte cu 55%.Deşi dispunem de apă în cantităţi suficiente pen-tru a răspunde acestei cereri, consumul abundent şi consecinţele schimbării climatice pot conduce la împuţinarea resurselor de apă, la o degradare a solurilor şi la lipsa alimentelor, în mod deosebit în regiunile mai puţin dezvoltate. Este deci esenţial să oferim cultivatorilor mijloacele de optimizare a managementului apei. Dacă nu vom face acest lucru, victimele vor fi cei săraci. Lucrurile trebuie să se schimbe şi răspunsul ar putea veni de la re-utilizarea apelor uzate. Marea majoritate a efluenţilor şi a apelor uzate se întorc în natură fără a fi tratate sau reutilizate, po-luând mediul. Unul din obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite (ODD 6) este redu-cerea la jumătate a apelor uzate netratate, creşte-rea reciclării şi reutilizarea fără risc a acestor ape – tema Zilei mondiale a apei din acest an. Cel mai bun lucru este utilizarea lor într-un sector care necesită multă apă, precum agricultura.

Un proiect de drenare a apelor pluviale într-o vale ameninţată de inundaţii, situată într-o vale regiune vulcanică din nord-estul Rwandei

La ora actuală, 70% din resursele de apă dulce ale planetei sunt utilizate în agricultură


Soluţii tehnologice de management al apei

Apele uzate pot juca un rol în domeniul dezvoltării du-rabile, dar aceasta nu este o descoperire revoluţionară. În realitate, pentru numeroase comunităţi rurale, în mod deosebit în statele în curs de dezvoltare, apele uzate sunt adesea singurele surse de apă pentru irigaţie. Chiar când există alte soluţii, micii fermieri apreciază numeroasele nutrimente pe care acestea le conţin, care reduc sau eli-mină necesitatea utilizării de îngrăşăminte costisitoare. Această practică a devenit esenţială, permiţând unui mare număr de persoane sărace din Asia, America Latină şi Africa, inclusiv din Rwanda, să supravieţuiască. Dacă apele uzate nu sunt tratate înainte de a fi reutilizate, ele pot contamina culturile, pământurile învecinate şi rezer-vele de apă. Pentru agricultori, comunităţile din jur şi con-sumatori, riscul sanitar poate fi catastrofal. „Din fericire, dispunem astăzi de tehnologia necesară pen-tru a elimina practic toţi contaminaţii apelor uzate pentru a le putea folosi în mod sigur”, declară Naty Barak, pre-şedinte al comitetului tehnic al ISO referitor la reciclarea apelor (ISO/TC 282). „Acest lucru trebuie făcut conform unor linii directoare clare şi stricte. Standardele sunt deci esenţiale”.Pentru a răspunde acestei necesităţi, ISO a elaborat stan-dardul ISO 16075, cu privire la utilizarea fără risc a ape-lor uzate pentru irigaţie. Acest standard, format din patru părţi, se referă la probleme precum proiectarea, materia-lele, construcţia, performanţa şi supravegherea pentru a ajuta fermierii să realizeze proiecte care utilizează apele uzate tratate.

„ISO 16075 a fost proiectat pentru cultivatori”, declară domnul Barak. „De exemplu, veţi găsi în el răspunsuri la probleme practice referitoare la calitatea apei, tipurile de culturi care pot fi irigate, riscurile de care trebuie să fim conştienţi şi principalele elemente necesare, cum ar fi re-ţelele de canalizare şi rezervoarele, precum şi alte lucruri. Standardul vă va ajuta să utilizaţi în mod optim această resursă bogată în nutrimenţi, îmbunătăţind securitatea dumneavoastră şi pe cea a angajaţilor dumneavoastră şi înlăturând agenţii patologici”.

Managementul apelor uzate

Rwanda face parte din numeroasele state pentru care tra-tarea apelor uzate rămâne o problemă întrucât ea nu dis-pune de tehnologiile necesare. Este o ţară muntoasă, cu inundaţii frecvente şi eroziuni ale solului. La acestea se adaugă o urbanizare accelerată. Aceşti factori contribuie la poluarea râurilor şi a altor resurse de apă. „ISO 16075 ne poate oferi multe”, declară Raymond Mu-renzi, director general al organismului naţional de stan-dardizare – Rwandan Standards Board (RSB), membru al ISO pentru Rwanda. „Începând din 2011, RSB a fost abor-dat de întreprinderile mici şi mijlocii care aveau nevoie de informaţii cu privire la apele uzate în scopuri de irigaţie. Ele vor să ştie cum să protejeze mediul şi să asigure se-curitatea lucrătorilor şi sunt dornice să obţină informaţii referitoare la probleme practice privind tipurile de culturi care pot fi irigate cu ajutorul apelor reciclate şi cu privire la întreţinerea sistemelor de irigaţie. ISO 16075 le va fur-niza răspunsurile de care au nevoie. Iată de ce studiem

14

astăzi cu seriozitate aplicarea acestui standard în ţara noastră”.Domnul Murenzi consideră că utilizarea ISO 16075 va permite obţinerea de către Rwanda a unor recolte care să fie conforme cu bunele practici internaţionale. „Standardul ne va ajuta să ne îmbunătăţim expor-tul, să creăm locuri de muncă şi să protejăm mediul. Avantajele nu se limitează la agricultură. Apele uzate pot fi utilizate şi la întreţinerea parcurilor şi grădinilor şi pot fi folosite chiar şi în industrie. Este un real pro-gres pentru ţară, dar şi pentru regiune. Suntem con-vinşi că şi alte state africane vor profita de experienţa noastră”.Pentru state în curs de dezvoltare precum Rwanda, standardele internaţionale oferă un mijloc eficace de a face bunele practici şi soluţiile accesibile tuturor. Dar lucrurile nu se opresc aici. Dacă sunteţi convinşi că apele uzate reprezintă o soluţie eficientă şi durabilă, citiţi cele ce urmează. Partea cea mai interesantă abia de acum încolo începe.

Nu toate soluţiile sunt echivalente

În domeniul irigaţiei, există mai multe tehnici. Astăzi, 80% dintre terenuri sunt irigate prin scurgere. Această metodă este una dintre cele mai vechi, dar ea provoacă şi cea mai mare risipă. Aceasta constă în a aduce apa într-un câmp prin practicarea unui şanţ sau construi-rea unei instalaţii de canalizare şi a o lăsa să se scurgă până la culturi. În unele cazuri, jumătate din apă se

pierde pentru că aceasta se evaporă sau se scurge în altă parte. Partea atractivă a metodei constă în faptul că ea este considerată ieftină şi simplă, chiar dacă, pe termen lung, nu este nici eficientă, nici durabilă. După cum explică domnul Barak, „irigaţia prin scur-gere epuizează şi contaminează pânzele freatice, utili-zează o cantitate excesivă de produse chimice şi creşte emisiile de gaze cu efect de seră, fapt care contribuie la schimbarea climatică. Ea nu reprezintă cea mai bună metodă de reciclare a apelor uzate din cauza riscului sporit de contaminare legată de faptul că apele sunt larg răspândite pe terenuri”. Spre deosebire de metoda scurgerii, irigarea picătură cu picătură vizează planta, nu solul. Această tehnică utilizează emiţătoare care eliberează lent – picătură cu picătură – apa încărcată de nutrimenţi într-un flux regulat şi uniform, direct la rădăcină. „Este logic”, apreciază domnul Barak. „Astfel se evită o udare exce-sivă, optimizând utilizarea resurselor şi economisind îngrăşămintele”.

Combinaţia de succes

Potrivit domnului Barak, Israelul lucrează de 50 de ani la irigarea picătură cu picătură, pentru a răspunde ne-cesităţilor fermierilor care caută mijloace de a face să crească culturile în deşert. Această tehnologie repre-zintă mijlocul cel mai eficient de a produce mai mult utilizând mai puţine mijloace şi şi-a dovedit eficienţa la culturile în câmp, la livezi, vii şi numeroase alte


tipuri de terenuri cultivabile. „Nu este adevărat că irigaţia picătură cu picătură este costisitoare. Din punct de vedere tehnic, ea poate fi realizată foarte simplu, dar se pot folosi şi instalaţii foarte complexe. Astfel, este o soluţie accesi-bilă tuturor, fapt de care nu toată lumea este conştientă şi aceasta reprezintă principala piedică în calea adoptării sale de atâţia ani”, explică domnul Barak. Să ne imaginăm acum combinaţia formată din irigaţia picătură cu picătură şi apele uzate tratate, combinaţia de succes. OCDE consideră că, în Israel, apele tratate sunt utilizate în proporţie de jumătate la irigaţii. Cele două teh-nici par concepute pentru a fi utilizate împreună. Micii fermieri din zonele rurale din lumea în curs de dezvoltare au de câştigat de pe urma irigaţiei picătură cu picătură, dar lipsa de conştientizare, de cunoştinţe şi de tehnologii îi frânează adoptarea. Acesta este tipul de pro-blemă pe care standardele îl pot rezolva. Standardizarea acestei tehnologii o face mai accesibilă şi competitivă, fapt care îi reduce costul. ISO a parcurs prima etapă, publi-când recent un acord internaţional al grupurilor de lucru – IWA, cu privire la irigaţia picătură cu picătură. Domnul Barak consideră că acest acord va permite descoperirea de către tot mai multe persoane a potenţialului său.Reutilizarea apelor uzate şi irigaţia picătură cu picătură sunt progrese concrete în direcţia cea bună, către o abor-dare mai durabilă în agricultură. „Combinate, ele pot ajuta la rezolvarea problemelor de securitate alimentară, a îm-puţinării apei, a costului energiei şi a epuizării terenurilor arabile. Ele pot contribui la atenuarea sărăciei, la promo-varea egalităţii între sexe şi la intensificarea urbanizării”, concluzionează domnul Barak.

Stabilirea unei soluţii durabile

În Rwanda, acest mesaj nu a rămas fără ecou. De la lansa-rea programului Vision 2020 şi, în afară de politici, legi şi alte iniţiative strategice, ţara a pus accentul pe standarde pentru a promova produsele care poartă eticheta „Produs în Rwanda”. În 2013, autorităţile statului au făcut obligato-rii 281 de standarde, dintre care 127 se referă la produsele alimentare şi la agricultură. „Dorinţa noastră este să an-corăm adânc cultura standardizării în ţara noastră pentru a dinamiza exportul de produse locale. Suntem convinşi că standardele şi reglementările tehnice referitoare la me-canizarea agriculturii vor permite utilizarea tehnologiilor agricole”, concluzionează domnul Murenzi.În viitor, vom acorda atenţie evoluţiei tehnologiilor, dez-voltării nutrimenţilor, agenţilor de combatere a dăunăto-rilor şi echipamentelor agricole, precum şi utilizării teh-nologiilor informaţionale, combinate cu dispozitivele de geolocalizare (agricultura „de precizie”), care vor modela radical managementul culturilor noastre. Toate acestea vor necesita standarde pentru a creşte utilizarea acestor tehnici şi a le garanta calitatea şi securitatea. Acum, când o eră nouă se conturează pentru agricultură, progresele tehnice trebuie să rămână baza unei producţii durabile a culturilor întrucât un lucru este sigur: doar agricultura durabilă este de viitor.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 122, mai-iunie 2017, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Este esenţial să furnizăm cultivatorilor mijloacele de optimizare a managementului apei

16

Soluţionarea provocărilor siguranţei alimentareDacă nu se face tranziţia către o lume mai durabilă, asigurarea siguranţei alimentare s-ar putea dovedi imposibilă. Domnul Ren Wang, director adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), ne explică de ce este esenţială stabilirea unei viziuni comune a agriculturii durabile şi cum pot standardele să contribuie la ea.

FAO se bazează pe standardele din seria ISO 14000 pentru a furniza o evaluare completă şi aprofundată a performanţei de mediu a lanţului de aprovizionare al domeniului zootehniei


Nu există, din păcate, nici o soluţie „universală” pentru a garanta siguranţa alimentară şi o agricultură durabilă. Numeroase inter-venţii care vizează soluţionarea provocărilor siguranţei alimen-tare nu au luat în calcul în mod corespunzător subtilităţile acestei problematici. Problemele care sunt în joc sunt complexe şi nece-sită o abordare pluridimensională.De decenii, FAO joacă un rol de prim plan în promovarea unei agriculturi durabile. Organizaţia susţine activ statele în nume-roasele lor eforturi de a dezvolta o agricultură durabilă, care să se bazeze pe o fertilitate ridicată a solurilor, pe o utilizare eficientă şi durabilă a apei, pe managementul culturilor, pe lupta contra bolilor şi a paraziţilor animalelor şi pe o exploatare durabilă a biodiversităţii. De asemenea, aceasta a luat iniţiativa de a stabili concepte şi de a promova tratate internaţionale, politici, strategii şi programe de dezvoltare durabilă în domeniul alimentaţiei şi al agriculturii. Domnul Ren Wang, director adjunct al FAO, a acordat un inter-viu unui ziarist de la ISO Focus, în care a vorbit despre piedicile care pot afecta agricultura actuală şi viitoare. El a vorbit despre rolul standardelor internaţionale în sprijinul unei agriculturi du-rabile şi a explicat cum poate contribui utilizarea lor la crearea condiţiilor unui viitor în care va fi asigurată siguranţa alimente-lor.

ISO Focus: Dacă agricultura trebuie să continue a hrăni lu-mea, ea va trebui să devină mai durabilă. Care sunt princi-palele elemente pentru a reinventa modurile noastre de cul-tură în sprijinul unui model agricol mai durabil? Aţi putea să ne explicaţi cum ar putea standardele ISO să furnizeze o valoare adăugată?

Ren Wang: FAO promovează sisteme agricole durabile bazate pe cinci principii: îmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor; păs-trarea, protejarea şi îmbunătăţirea resurselor naturale; protejarea mijloacelor de existenţă rurale şi îmbunătăţirea echităţii şi a bu-năstării sociale; întărirea rezilienţei persoanelor, a comunităţilor şi a ecosistemelor; crearea de mecanisme de guvernare respon-sabile şi eficiente. Să luăm exemplul proliferării recente a certificărilor şi al declara-ţiilor de mediu. Ele pot constitui o sursă de confuzie pentru con-sumatori şi pot limita accesul la pieţe, în mod deosebit pentru fermierii mici din statele în curs de dezvoltare.ISO poate ajuta la elaborarea de standarde bazate pe consens, fapt care va facilita o recunoaştere reciprocă a programelor, pre-cum şi utilizarea lor de către întreprinderi în momentul stabilirii declaraţiilor şi a proceselor de responsabilitate socială şi de me-diu.

Raportul FAO, intitulat: Pieţe inovatoare pentru o agricultură durabilă, publicat în 2016, arată cum inovaţiile aduse insti-tuţiilor pieţei susţin agricultura durabilă în statele în curs de dezvoltare. Ce avantaje identificaţi la acest nivel în ceea ce priveşte standardele internaţionale pentru tehnologii agricole inteligente (tractoare fără şofer, drone etc)?

Această publicaţie este axată pe mijloace inovatoare de conectare a micilor fermieri la pieţele locale de produse durabile din ţările în curs de dezvoltare. Cea mai mare parte a inovaţiilor prezentate sunt instituţionale precum sistemele de garanţie participative, o

Foto

: FAO

/Am

i Vita

le –

Ken

ya li

vest

ock

Vrem să facem agricultura mai productivă şi mai durabilă

18

agricultură susţinută de colectivităţi şi platforme de inovaţie promovate de mai mulţi factori. Acest ultim exemplu ar putea juca un rol important, permiţând experimentarea largă a tehnologiilor la nivel local, înainte de a încerca elaborarea standardelor internaţionale care ar putea exclude din procesul de inovaţie opţiunile pentru alte aplicaţii. Menţionez că cele 15 studii de caz prezentate în raport arată că trebuie să ne însuşim şi să re-definim standardele internaţionale la nivel local pentru ca fermierii să le adopte.

Cum contribuie cele două organisme de standardizare găzduite de Departamentul agriculturii şi protecţiei consumatorilor de la FAO la eforturile de promovare a unei alimentaţii şi a unei agriculturi durabile a organizaţiei?

La FAO funcţionează secretariatele a două organisme de standardizare: Comisia Codex Alimentarius (Codex) şi Convenţia internaţională pen-tru protecţia legumelor şi fructelor (CIPV), care completează activităţile noastre în vederea asigurării siguranţei alimentare. Depunem eforturi pentru a face agricultura mai productivă şi mai durabilă şi pentru a îmbu-nătăţi sistemele alimentare şi siguranţa alimentelor. În virtutea Acordu-lui cu privire la aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (Acordul SPS), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) recunoaşte CIPV şi Codex ca organisme de standardizare pentru protecţia legumelor şi fructelor şi, respectiv, siguranţa alimentelor.Cu ocazia discuţiilor lor cu privire la calitatea şi siguranţa alimentelor, cei 188 de membri ai Codex, care reprezintă 99% din populaţia mondială, iau decizii cu privire la probleme care se referă la lanţurile mondiale de apro-vizionare cu alimente, inclusiv referitor la subiecte complexe cum ar fi: biotehnologiile, pesticidele, aditivii alimentari, contaminanţii şi eticheta-rea. Deşi legumele şi fructele care fac obiectul unor schimburi comerciale internaţionale constituie prioritatea esenţială a CIPV, Convenţia şi cele

Foto

: FAO

/Giu

lio N

apol

itano

– A

DG R

en W

ang

Foto

: IPP

C/Pi

a Sc

anlo

n

Domnul Ren Wang, director adjunct al FAO, a debutat în calitate de cercetător la Institutul de control pentru produse biologice, la Academia de ştiinţe agricole din China, unde a lansat programul chinez de management al plantelor exotice invazive cu ajutorul unei abordări de control biologic clasic

Standardele ISO furnizează o bază metodologică utilă


188 de părţi contractuale acoperă şi plantele sălbatice, materialul de cercetare, agenţii de luptă biologică, băncile de material genetic, instalaţiile de izolare, sprijinul alimentar şi tot ce poate favoriza propagarea organismelor dăunătoare. În plus, FAO găzduieşte parţial secretariatul Convenţiei de la Rotterdam, cu privire la pro-cedura de consimţire prealabilă în cunoştinţă de cauză, care se aplică unor produse chimice şi pesticidelor periculoase, care fac obiectul comerţului internaţional. Este vorba despre un organism constrângător din punct de ve-dere juridic, care serveşte la promovarea unei responsabilităţi partajate şi a unor eforturi de cooperare între părţi la schimburile comerci-ale internaţionale cu unele produse chimice periculoase pentru a proteja sănătatea oame-nilor şi mediul.

FAO continuă să colaboreze activ cu ISO în cadrul a 40 de comitete tehnice axate pe produse alimentare, maşini agricole şi forestiere şi, mai recent, organismele dă-unătoare pentru legume şi fructe. După părerea dumneavoastră, care sunt avanta-jele participării la procesul de elaborare a standardelor?

Se împlinesc 54 de ani de când Codex lucrează la un sistem de standarde, linii directoare şi coduri de utilizare, care a permis agriculturii să capete o dimensiune internaţională şi să devină sigură.Complementare, standardele ISO au contri-buit la succesul Codex, în mod deosebit în domeniul metodelor de analiză şi în cel al pre-levării de probe şi în sisteme globale de asigu-rare a calităţii, care garantează o aplicare co-respunzătoare a standardelor complexe. Cele

Convenţia internaţională pentru protecţia legumelor şi fructelor (CIPV) elaborează standarde sanitare pentru acestea, care fac obiectul unor schimburi comerciale internaţionale, cum ar fi acest mango din Australia, afectat de o muscă a fructelor mediteraneene, numită „medfly” în engleză

20

două organizaţii şi calitatea standardelor beneficiază de această colaborare îmbunătăţită. Deşi nu este obligatorie pentru membri, referirea făcută la Codex în Acordul SPS al OMC înseamnă că orice stat care solicită standarde mai stricte decât cele ale Codex, trebuie să furnizeze e o justi-ficare ştiinţifică.În ceea ce priveşte CIPV, sunt în studiu standarde noi, în mod deosebit, cu privire la produse de bază care, deşi sunt complexe în ceea ce priveşte procesul de elaborare, sunt profitabile pentru comunitatea comercială mondială. Standardele CIPV pot fi implementate fără a fi obligato-rie adoptarea standardelor ISO, dar complementaritatea elaborării lor ar fi profitabilă şi ar trebui să facă parte in-tegrantă din lucrările ISO. Este important de menţionat că, în domeniul fitosanitar, standardele CIPV primează asupra standardelor ISO. În plus, colaborarea dintre FAO şi ISO cu privire la stan-dardul în trei părţi ISO 19932, Echipament de protecţie a culturilor. Maşini de stropit purtate în spate, ne permite actualizarea standardelor minime ale FAO referitoare la acest tip de echipamente. FAO respectă aceste standarde când cumpără maşini pentru programele sale, pe teren. În sfârşit, managementul şi prevenirea dăunătorilor le-gumelor şi fructelor impun elaborarea şi utilizarea de metodologii şi de instrumente corespunzătoare cum ar fi

seminţele de calitate, echipamentul de protecţie a plante-lor, pesticidele şi agenţii biologici. Eficienţa lor depinde de faptul dacă aceştia răspund cerinţelor minime de calitate. Standardele pot facilita evaluarea lor, cu condiţia ca aces-tea să fie elaborate în colaborare cu autorităţile compe-tente şi să ţină seama de specificul contextual.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite îşi propun să soluţioneze provocările complexe cu care se confruntă lumea noastră interconectată. Ce înseamnă aceasta, în mod concret, pentru FAO? În ce domenii doreşte această organizaţie să vadă mai multe standarde internaţionale sau standarde noi?

Adoptat de Naţiunile Unite pentru promovarea prosperi-tăţii tuturor, protejând planeta, Programul de dezvoltare durabilă până în 2030 necesită o tratare la nivel interna-ţional a problemelor de alimentaţie, a mijloacelor de exis-tenţă şi de management al resurselor naturale, conform misiunii FAO. Este esenţial să se pună accent pe dezvolta-rea rurală şi pe investiţii în agricultură – cultura plantelor, creşterea animalelor, silvicultură, pescuit şi acvacultură pentru a pune capăt sărăciei şi foametei şi a promova o dezvoltare durabilă.

O femeie recoltează măsline în satul Beino (Liban), respectând Principiile generale de igienă alimentară ale standardului Codex pentru uleiul de măsline

Foto

: Flo

oded

Cel

lar/

Sue

Pric

e


Standardele ISO oferă o bază metodologică utilă în acest scop. Ele au însă adesea un caracter general şi necesită formularea de reguli specifice. În ceea ce priveşte schim-barea climatică, FAO se bazează pe standardele din seria ISO 14000 pentru a furniza o evaluare completă şi apro-fundată a performanţei de mediu a lanţurilor de aprovizi-onare ale filierei creşterea animalelor, datorită elaborării de linii directoare prin Parteneriatul pentru evaluarea şi performanţa de mediu a creşterii animalelor (LEAP), pre-cum şi unor instrumente ca Modelul de contabilitate de mediu pentru sectorul creşterii animalelor, cu aplicare la nivel mondial (GLEAM).În domeniul agriculturii, FAO intenţionează să iniţieze şi să conducă un dialog la nivel internaţional cu privire la utilizarea durabilă a îngrăşămintelor minerale, la care vor participa numeroase părţi interesate şi care ar putea stabili linii directoare internaţionale. În ceea ce priveşte colectarea materialului genetic, organizaţia ajută statele membre să implementeze standardele aplicabile băncilor de gene elaborate sub leadership-ul ei.În sfârşit, pentru a evalua durabilitatea alimentaţiei şi a agriculturii, sunt necesare linii directoare cu privire la modul în care trebuie realizată o evaluare completă a du-rabilităţii alimentaţiei şi a agriculturii, axată pe un pilon economic, unul social şi unul de mediu.


Grupul de experţi ai ISO se reuneşte pentru a examina standardele ISO referitoare la securitatea echipamentelor de stropit purtate în spate

În domeniul agriculturii, FAO intenţionează să iniţieze şi să conducă un proces bazat pe dialogul la nivel internaţional

Foto

: FAO

/T. F

riedr

ich

22Sursa: FAO, UN-Water, WHO, UNICEF

Agricultura viitoruluiÎn 2050, populaţia mondială va fi de 9,6 miliarde de persoane. Dacă vrem să fim în măsură să hrănim împreună toată această populaţie, sistemele alimentare ale planetei noastre vor trebui transformate. Standardele internaţionale sunt o componentă-esenţială a acestora

Instrumente şi tehnologii

Rolul sistemelor de producţie a alimentelor durabile şi al practicilor agricole reziliente va fi fundamental pentru a pune capăt foametei şi malnutriţiei

Răspunsul ISO: Standardele ISO cu privire la tractoare şi maşini agricole şi forestiere ajută la obţinerea unei producţii mai rentabile şi mai dura-

bile, oferind fermierilor tehnologii noi, cunoştinţe şi informaţii corespunză-toare şi mecanisme care permit un

acces echitabil la pieţe

Calitatea solurilor

În lume, nitraţii proveniţi din agricultură sunt contaminanţi pe care îi regăsim cel mai frecvent în pânzele freatice

Răspunsul ISO: Standardele ISO cu privire la măsurarea şi raportarea carac-teristicilor solurilor şi a contaminaţilor potenţiali contribuie la îmbunătăţirea

calităţii solurilor

STANDARDIZAREA | septembrie 2017 23Sursa: FAO, UN-Water, WHO, UNICEF

Schimbarea climaticăFie că ia forma secetelor, a inundaţiilor sau a uraganelor, schimbarea climatică are un impact asupra fiecăruia dintre stadiile producţiei agroalimentare

Răspunsul ISO: Standardele ISO care ajută la cuantificarea emisiilor de gaze

cu efect de seră şi la promovarea bunelor practici de management de mediu sunt instrumente eficiente pentru a face faţă

schimbării climatice

Dezvoltarea urbană

În fiecare secundă, populaţia urbană creşte cu două persoane. Până în 2050, două treimi din populaţia mondială va trăi în zonele urbane.

Răspunsul ISO: Întrucât cererea de alimente creşte, standardele

ISO de management al siguranţei alimentelor ajută organizaţiile să

identifice şi să controleze pericolele legate de siguranţa alimentelor în lanţul mondial de aprovizionare

Reciclarea apelor uzate

Peste 70% din rezervele de apă dulce ale planetei sunt utilizate în agricultură şi, până în 2080, cererea de irigaţii va creşte cu 5-20%, la nivel mondial

Răspunsul ISO: Standardele ISO referi-toare la utilizarea apelor uzate tratate la irigaţie vor furniza părţilor interesate linii directoare concrete cu privire la soluţiile cele mai adaptate pentru reciclarea apei în comunităţile în care această resursă este rară şi promovarea unui manage-

ment mai inteligent al apei în societatea noastră

Produse lactate nutritive şi durabile

Faceţi parte din cele peste 1 milard de persoane, în lume, care beneficiază de binefacerile nutriţionale ale produselor lactate Fonterra şi care se întreabă în ce măsură protejează mediul această firmă? Interviul acordat de curând de Carolyn Mortland, director în domeniul responsabilităţii sociale la Fonterra, vă va risipi eventualele îndoieli.24


Fonterra este un producător şi un exportator mondial de pro-duse lactate comercializate sub mărcile Anlene®, Anchor®, Per-fect Italiano® sau Tip Top®. Deţinută de 10 500 de fermieri acţio-nari şi contribuind în proporţie de 25% la exportul neozeelandez, această cooperativă este un pilon al economiei neo-zeelandeze şi, în acelaşi timp, o întreprindere internaţională cu 22 000 de anga-jaţi, care îşi exportă produsele în peste o sută de state din lume. Consumul mondial de produse lactate va creşte şi se prevede că cererea de lapte în statele emergente va fi deosebit de mare, mai ales în China, unde vom asista la o dublare a acesteia în următorii zece ani. A proteja mediul şi a satisface o astfel de cerere sunt fără îndoială dificile.

Un ziarist de la ISO Focus a stat de vorbă cu Carolyn Mortland pentru a dobândi informaţii cu privire la modul în care stan-dardele ajută această întreprindere să-şi gestioneze activitatea în mod responsabil din punct de vedere social, inclusiv în ceea ce priveşte managementul amprentei sale de mediu astfel încât consumatorii să continue să beneficieze de calităţile laptelui neo-zeelandez, în lume.

ISO Focus: Cum permit standardele ISO să garanteze că Fonterra, unul dintre cei mai importanţi producători de produse lactate din lume, prezent în peste o sută de state, acţionează în mod responsabil şi îşi reduce la minimum am-prenta de mediu, limitând emisiile de gaze cu efect de seră produse de activitatea sa?

Caroly Mortland: În urmă cu câţiva ani, Fonterra a adoptat ISO 26000. Acest standard ne-a ajutat să integrăm noţiunea de responsabilitate socială în funcţiile operaţionale ale cooperativei. Este esenţial să dezvoltăm sisteme durabile de producţie alimen-tară pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a oamenilor şi a ge-nera mijloace de existenţă în mediul rural. În paralel, trebuie să respectăm limitele de protecţie a mediului dacă vrem să atingem obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite pentru o lume mai dreaptă şi mai prosperă. În Noua-Zeelandă, emisiile de gaze cu efect de seră sunt generate în proporţie de jumătate de agricultură. Iată de ce Fonterra anali-zează regulat ciclul de viaţă al amprentei sale de carbon, inclusiv în ceea ce priveşte produsele provenite de la principalele ferme din Noua-Zeelandă, China şi Australia. Astfel, cooperativa poate examina tendinţele şi îşi poate concentra producţia pe domeniile care pot fi îmbunătăţite. În plus, instalaţiile de procesare a lap-telui consumă multă energie şi Fonterra aplică ISO 50001 pentru a-şi reduce consumul de electricitate. Respectând prevederile acestor standarde, Fonterra s-a angajat să-şi limiteze impactul asupra mediului şi să caute mijloace de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În acest scop, în-treprinderea investeşte în tehnologii curate şi îşi modernizează locaţiile de producţie pentru a optimiza folosirea resurselor sale. Ea acordă atenţie şi surselor de energie regenerabile (biomasă, energie solară, geotermică şi eoliană) cu scopul de a-şi limita de-pendenţa de combustibilii fosili.

Fonterra îşi propune reducerea cu 20% a consumului de energie până în 2020 pentru a-şi limita emisiile lanţului mondial de aprovizionare cu produse lactate şi a lupta con-tra schimbării climatice. Cum prevede întreprinderea să-şi îmbunătăţească eficienţa energetică şi cum o pot ajuta stan-dardele în acest sens?

26

Strategia energetică a Fonterra este aliniată la „Trilema energetică” a Consiliului Mondial al Energiei, care îşi propune să furnizeze o energie sigură, accesibilă şi care să protejeze mediul. Programul de îmbunătăţire a eficienţei energetice a Fonterra, care se consti-tuie în utilizarea ISO 50001, are ca obiectiv reducerea cu 20% a consumului de energie pe tona de producţie în cadrul operaţiilor desfăşurate în Noua Zeelandă până în 2020. De la lansarea pro-gramului – în 2003 – ne-am redus cu 16% consumul de energie, ceea ce înseamnă că, în 2015, am economisit suficientă energie pentru a alimenta 190 000 de locuinţe în Noua Zeelandă. Datorită standardelor, Fonterra dispune de informaţii cu pri-vire la cele mai bune practici sectoriale şi de un obiectiv pe care se străduieşte să-l atingă. Auditurile interne sunt aliniate la ISO 50001 şi includ controale scurte ale activităţilor sale. Acestea au permis identificarea, începând cu 2003, a peste 900 de iniţia-tive care vizează îmbunătăţirea utilizării energiei. Potrivit Autorităţii neo-zeelandeze care se ocupă de economia de energie şi de eficienţa energetică (EECA), uzina de la Edendale a Fonterra este locaţia cea mai eficientă de producere a produselor lactate din Noua-Zeelandă pe plan energetic. Din 2003, ea şi-a redus cu 48% consumul de energie pe tona de produs. În cadrul unui proiect recent, au fost construite patru noi unităţi de pro-cesare, fără a fi nevoie de un boiler nou, cu funcţionare pe bază de cărbune. Acest lucru a fost posibil datorită implementării a numeroase proiecte de recuperare a energiei în cadrul uzinelor existente şi proiectării de noi unităţi de înalt randament. De asemenea, cooperativa se străduieşte să-şi îmbunătăţească eficienţa energetică a reţelei de distribuţie, conform cerinţelor ISO 50001. Anul trecut, ea şi-a dezvoltat cu 10% producţia de mărfuri transportate pe calea ferată în raport cu anul precedent. Astfel volumul transportat pe calea ferată a fost echivalent cu 184 730 de transporturi cu camionul pe calea rutieră, adică o economie de 25 000 de tone de echivalent de bioxid de carbon. În plus, Kotahi, partener de transport al Fonterra, a început să navlosească nave mai mari, care protejează mai mult mediul şi care sunt eficiente, pentru a transporta produsele Fonterra în 140 de state din lume.

Cum utilizează Fonterra ISO 26000 şi ISO 14001 pentru a-şi respecta angajamentul în favoarea dezvoltării durabile în activităţile sale internaţionale?

Am stabilit un proces anual care ţine seama de punctele de ve-dere ale părţilor interesate şi de performanţa actuală pentru a planifica aspecte care trebuie îmbunătăţite. ISO 26000 ne este foarte util pentru că ne permite să ţinem seama de problemele relevante pentru activitatea noastră internaţională. Utilizarea de către noi a ISO 26000 se bazează pe aplicarea de multă vreme a ISO 14001. Acesta din urmă ne permite să ne asigurăm că insta-laţiile noastre de producţie pot fi certificate în mod independent, în conformitate cu standardele de management de mediu şi de dezvoltare durabilă, recunoscute la nivel internaţional. Acest sis-tem promovează îmbunătăţirea continuă a locaţiilor noastre şi ne permite să acţionăm asupra lanţului nostru de aprovizionare şi a performanţei sale de mediu. Adoptând standarde precum ISO 26000 şi ISO 14001, ne putem concentra asupra probleme-lor importante şi suntem în măsură să ierarhizăm îmbunătăţirile necesare. Prin intermediul programului său de promovare a produselor sale lactate, Fonterra sprijină industriile lactate ale statelor în curs de dezvoltare precum Indonezia sau Sri Lanka. Întreprinderea se asigură astfel că ele propun o ofertă sigură şi durabilă de produse

Carolyn Mortland, director în domeniul responsabilităţii sociale, la Fonterra

Fonterra aplică ISO 50001 pentru a-şi reduce consumul de electricitate


lactate, stimulând crearea de comunităţi prospere. Acest program este aliniat la angajamentul Fronterra în dome-niul responsabilităţii sociale.

Laptele Fonterra se poate prevala de calităţile unice pe care i le conferă pajiştile Noii-Zeelande. Cum co-laborează Fonterra cu Standards New Zeeland – or-ganismul naţional de standardizare al acestui stat – şi cu alţi parteneri pentru a proteja această avuţie na-ţională şi a se asigura că întreaga lume continuă să profite de calităţile laptelui său?

Fonterra şi fermierii săi sunt mândri de modelul tradiţio-nal neo-zeelandez de hrănire a vacilor şi lasă aceste ani-male să pască în mod liber pe pajişti. Agricultura eficientă împreună cu energia regenerabilă a Noii-Zeelande fac din industria produselor lactate din ţara noastră una din cele mai eficiente din lume în ceea ce priveşte emisiile. Fonterra colaborează permanent cu alte organisme şi agenţii din domeniu pentru a se asigura că industria laptelui are un viitor durabil. De exemplu, am colaborat cu Ministerul Industriilor şi cu EECA pentru a identi-fica mijloace care să permită producătorilor de lapte să economisească energie electrică în fermele lor. Au fost realizate audituri în 150 de ferme conform standardului NZS 3598:2000 la nivelul 2. Acest tip de audit permite re-alizarea unei anchete detaliate cu privire la aproviziona-rea cu energie şi utilizarea acesteia. Ea relevă domeniile în care pot fi realizate economii de energie. Acest standard

a fost elaborat de Standards New Zeeland în colaborare cu Standards Australia. Potrivit unei anchete care a avut loc după audit, au fost economisiţi 161 000 kWh pe an, în urma recomandărilor puse în practică şi 297 000 kWh ar putea fi economisiţi în continuare datorită aplicării altor recomandări.La ora actuală, emisiile de metan ale fermelor au fost re-duse datorită adoptării bunelor practici de management în ferme, mai ales prin asigurarea unui management mai bun al stării de sănătate a animalelor şi a întreţinerii pajiş-tilor. Adoptând astfel de practici, Noua-Zeelandă a reuşit să reducă cu 20% emisiile totale ale fermelor între 1990 şi 2014.Fonterra continuă, de altfel, să investească în consorţiul de cercetare cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră provocate de activitatea pastorală împreună cu autorită-ţile publice neo-zeelandeze şi alţi parteneri din domeniu pentru a găsi mijloacele de a atenua emisiile biologice ale animalelor. În calitate de întreprindere cu activitate la ni-vel internaţional, suntem mândri de ceea ce am realizat şi bucuroşi că putem acorda lumii posibilitatea de a benefi-cia de ceea ce Noua-Zeelandă are mai bun de oferit.


Fonterra investeşte în tehnologii curate şi îşi modernizează locaţiile de producţie pentru a-şi optimiza utilizarea resurselor

28

„Pasiunea pentru cacao mi-a fost insu-flată în copilărie”, povesteşte Francisco Miranda, producător de cacao. „Bunica mea poseda o mică plantaţie de arbori de cacao, pe care o moştenise în tinereţe. Ea avea obiceiul să mă ducă în plimbări lungi, de-a lungul râului, până la planta-ţia cultivată de muncitorii agricoli. Stătea semeaţă în şa, purta cizme de cowboy şi un revolver în teacă, gata să-l scoată ori-când se ivea ocazia. Participa la recoltare ca orice cultivator, ducând saci de boabe în spate. Nu i-a fost niciodată frică de muncă şi era fascinant să o priveşti!”„Mai târziu, am condus propria mea plan-taţie şi, de atunci, am avut posibilitatea să cultiv, cu ajutorul muncitorilor agricoli, mai multe tipuri de recolte. Nici una din ele nu este însă atât de prielnică pentru mediu şi pentru dezvoltarea biodiversită-ţii faunei ca aceea de cacao. Suntem mân-dri să cultivăm cacao şi să ştim că acest aliment se bucură de apreciere în lumea întreagă”.

L A T A B L E T A D E C I O C O L A T Ă

Ingredient de bază al unei delicatese accesibile şi deosebit de apreciate în întreaga lume, cacaua şi problemele legate de cultura sa lasă totuşi în gură un gust dulce-amar. Un comitet tehnic nou creat de ISO şi-a stabilit obiectivul de a promova o industrie durabilă a acestui aliment, în speranţa îmbunătăţirii viitorului cultivatorilor săi, în folosul tuturor.

De la boaba de cacao


De la boaba de cacaoFrancisco, director general al Guangala (producător şi exportator ecuadorian) conduce o plantaţie de arbori de cacao de 240 ha în Ecuador şi are 70 de angajaţi. El face parte din cei 14 milioane de cultivatori care alcătuiesc fi-liera. Productivitatea sa este bună şi varietatea de arbori de cacao pe care îi cultivă rezistă la boli, fapt care face din el un om norocos întrucât marea majoritate a producă-torilor de cacao sunt săraci – o situaţie care îngrijorează comunitatea internaţională.

O recoltă care creşte greu

Potrivit ICCO (Organizaţia internaţională pentru cacao), imensa majoritate a producţiei de cacao provine de la fer-mele sub 5 ha. Proprietarii acestora nu se asociază între ei şi obţin o producţie limitată, a cărei calitate lasă de dorit. Pe de altă parte, fermierii care fac parte din această filieră trăiesc, în general, în regiuni sărace, în care infrastructu-rile sunt necorespunzătoare – străzi deteriorate, servicii de sănătate şi de canalizare de calitate defectuoasă, nivel de educaţie sub medie – fapt care complică accesul la pieţe. Această sărăcie extremă are mai multe consecinţe – probleme de sănătate, malnutriţie, munca copiilor. Situa- ţia este agravată de faptul că arborii de cacao, vulnerabili

la boli, la dăunători şi la schimbarea climatică, cresc doar în regiuni din zona ecuatorului, când există condiţii favo-rabile. Cu o experienţă de 33 de ani în domeniul comerţului cu cacao, Pierre Etoa Abena, consilier tehnic principal la ONCC (Oficiul naţional pentru cacao şi cafea) din Came-run, cunoaşte bine dificultăţile cu care se confruntă fermierii. „În calitate de producător, consider că a vinde la un preţ decent, care permite acoperirea cheltuielilor şi ob-ţinerea unui beneficiu, este esenţial pentru durabilitatea activităţii mele, dar există atâtea piedici în calea acestui lucru. Lanţul de aprovizionare cuprinde un număr mare de factori, care au fiecare propriile lor cerinţe şi criterii. Pe de altă parte, unele costuri (îngrăşăminte, transportul acestui aliment în străinătate) cresc”.Antonie Fountain, director general al VOICE („Vocea” organizaţiilor producătoare de cacao în Europa), o reţea europeană de organizaţii neguvernamentale (ONG-uri) şi sindicate care luptă împreună contra problemelor de dez-voltare durabilă în lanţul mondial de aprovizionare cu ca-cao, împărtăşeşte această părere. „Nu se poate nega lipsa de eficacitate a pieţelor pentru fermieri. Trebuie găsit un mijloc pentru a se asigura că ei pot să-şi vândă produsele la un preţ rezonabil. Alţi factori intervin, de asemenea:

Seria de standarde ISO 34101 îşi propune să răspundă

provocărilor filierei cacao

30

ei trebuie să se diversifice, să aibă acces la echipamente şi îngrăşăminte şi să fie instruiţi în spiritul unor metode agricole eficace. Dar, dacă nu se asigură un preţ corect, doar aceste măsuri nu vor putea face durabil sectorul”.Francisco recunoaşte că piedicile în calea dezvoltării du-rabile a filierei sunt multiple. După părerea lui, reglemen-tările naţionale, care nu încetează să evolueze, şi instabili-tatea pieţelor acestui aliment constrâng un sector, altădată stabil, să regreseze şi să-şi reconsidere opţiunile. „Princi-pala provocare se referă la imposibilitatea planificării: un demers de dezvoltare durabilă impune fermierilor nume-roase modificări ale infrastructurilor şi ale investiţiilor pe termen lung. Totuşi, în lipsa unor contracte, a unor an-gajamente sau al fixării unui preţ durabil, numeroşi sunt fermierii care nu îşi mai pot satisface necesităţile nutritive minime. Am ajuns la „punctul de rupere” al filierei şi cei care vor continua să fie afectaţi vor fi factorii cei mai vul-nerabili”.Torben Erbrath, director al Direcţiei Ciocolată şi produse pe bază de ciocolată şi cacao de la BDSI (Asociaţia indus-triei germane de cofetărie), declară că, dacă nu se face ni-mic, consumatorii vor resimţi efectele. „Dacă nu se oferă mijloace fermierilor şi dacă nu se investeşte în activitatea lor, nu vom mai fi în măsură să asigurăm o aprovizionare suficientă cu cacao, în viitor”, declară el. Tinerii fermieri vor abandona cultura acestui aliment”.

Programe şi iniţiative

Există numeroase programe şi iniţiative pentru a susţine fermierii şi a îmbunătăţi durabilitatea filierei. Din păcate,

se pare că ele nu sprijină decât fermierii organizaţi. Fundaţia internaţională Iniţiativa pentru cacao (ICI), Aso-ciaţia europeană pentru cacao (ECA), Federaţia comerţu-lui cu cacao (FCC) şi Organizaţia mondială a cultivatorilor de cacao (WCFO) nu sunt decât câteva dintre entităţile apărute în ultimele decenii pentru a promova dezvoltarea durabilă a acestei industrii. La acestea se adaugă acorduri şi cadre precum Agenda globală pentru cacao, semnată cu ocazia primei Conferinţe mondiale cu privire la cacao, în 2012, de către majoritatea statelor producătoare şi con-sumatoare de cacao, precum şi de alţi factori din sector. Ea menţionează rolurile şi responsabilităţile tuturor păr-ţilor interesate pentru a face durabilă producţia de cacao. Această situaţie a determinat numeroase guverne din statele producătoare de cacao să elaboreze planuri naţio-nale care îşi propun să promoveze o dezvoltare durabilă a culturii de cacao. Alte iniţiative axate pe îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor de cultivatori de cacao au apărut, în mod deosebit:

Acţiunea pentru cacao, a Fundaţiei internaţionale pentru cacao, care îşi propune să instruiască 300 000 de cultiva-tori de cacao până în 2020 pentru a creşte productivitatea şi a îmbunătăţi situaţia femeilor şi a copiilor care lucrează în acest sector;Cadrul de acţiune – acord încheiat între Departamentul american al muncii şi guvernul Ghanei şi al Coastei de Fildeş, care îşi propune să combată munca copiilor în co-munităţile cultivatoare de cacao, din Africa de Vest;Planul pentru cacao al Nestlé, al cărui obiectiv constă în


îmbunătăţirea vieţii cultivatorilor prin intermediul a di-verse iniţiative – instruirea conform celor mai bune prac-tici agricole, distribuirea de lăstari de cacao care oferă un randament superior, sistem de monitorizare şi de elimi-nare a muncii copiilor.

În plus, numeroase guverne au stabilit obiective de dez-voltare durabilă pentru această industrie. Olanda mili-tează pentru cacao durabilă în proporţie de 100% până în 2025. În Germania, obiectivul este ca 50% din cacaua consumată să provină dintr-o producţie durabilă până în 2020.Antonie Fountain este de acord cu faptul că se fac nume-roase eforturi, dar acestea rămân insuficiente. El consi-deră că filiera este conştientă că problema nu va fi rezol-vată fără o accelerare a ritmului iniţiativelor şi a acţiunilor angajate. „Una dintre cele mai mari provocări este necesi-tatea transparenţei (care sunt factorii, care sunt acţiunile desfăşurate de aceştia şi care sunt efectele obţinute?)”

Calea standardizării

Comitetul tehnic ISO/TC 34, Produse alimentare, subco-mitetul SC 18, Cacao, condus împreună cu NEN – Insti-tutul Olandez de Standardizare, membru al ISO pentru Olanda – şi membrii principalelor ţări producătoare de cacao precum Coasta de Fildeş (CODINORM) şi Ghana (GSA), este primul comitet ISO axat pe produse de bază obţinute în mod durabil – un nou domeniu de expertiză al ISO. ISO/TC 34/SC 18 elaborează la ora actuală, împreună cu comitetul tehnic CEN/TC 415, Cacao durabilă şi trasa-bilă, al Comitetului European de Standardizare (CEN), al cărui secretariat este asigurat de Institutul Danez de Standardizare (DS), membru al ISO pentru Danemarca, seria de standarde ISO 34101, Boabe de cacao durabilă şi trasabilă, care îşi propune să răspundă la provocările filierei cacao. Paralel cu standardele internaţionale precum ISO 2451 şi ISO 2292, care stabilesc specificaţii şi cerinţe de calitate pentru boabele de cacao, diferitele părţi ale ISO 34101 sunt proiectate pentru a fi utilizate de către factorii lanţu-lui de aprovizionare cu cacao, de la cultivatori la cumpără-tori. Ele vizează implementarea de bune practici agricole, protecţia mediului şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale ale cultivatorilor. Jack Steijn, preşedinte al celor două comitete, consideră că utilizarea acestei serii de standarde va avea un impact pozitiv asupra mijloacelor de existenţă ale producători-lor de cacao şi asupra forţelor de muncă prin faptul că ea va ajuta la transformarea fermelor în activităţi viabile din punct de vedere economic. „Cultura de cacao va deveni astfel mai atractivă pentru tinerele generaţii, fapt care este important în măsura în care vârsta medie a cultivatori-lor a crescut rapid în cursul ultimelor decenii”. El priveşte viitorul cu optimism: „Credem că ISO 34101 ar putea fi considerat ca o serie-pilot pentru alte alimente de bază precum cafeaua, bananele şi bumbacul, sprijinind astfel eforturile pentru a promova dezvoltarea durabilă a aces-tor sectoare prin intermediul a noi standarde ISO”. La ora actuală, în curs de elaborare, diferitele părţi ale ISO 34101 vor fi publicate anul viitor. Acestea vor stabili

Olanda militează pentru o cacao durabilă în proporţie de 100% până în 2025

32

cerinţele aplicabile unui sistem de management pentru producţia de cacao, vor stimula trasabilitatea boabelor de cacao produse în mod durabil şi vor contribui astfel la stabilirea şi la respectarea programelor de certificare. Ele vor putea servi la controlul calităţii pentru programele de certificare.

Obţinerea certificării

Conştientizarea în rândul consumatorilor a situaţiei dis-perate a cultivatorilor a generat programe de certificare în industria ciocolatei, precum Fairtrade, UTZ şi Rainforest Alliance, care, deşi sunt limitate, constituie paşi înainte în direcţia cea bună. Numeroasele programe de certificare prezintă criterii diferite şi o pătrime din producţia mondială de cacao provine dintr-un proces durabil, dar acest lucru rămâne insuficient. Diferite probleme persistă precum credibilita-tea auditurilor şi dificultatea de adaptare a sistemelor de certificare la fermele mici şi mari. Numeroase organisme de certificare, precum cele menţio-nate mai sus, participă la elaborarea seriei de standarde ISO 34101 pentru a ajuta la armonizarea unor criterii. Se speră că aceste standarde vor stabili un referenţial la care să se poată alinia toate organizaţiile şi toate programele de dezvoltare durabilă, inclusiv cele ale întreprinderilor private.

Pentru un viitor mai puţin „amar”

Potrivit lui Pierre Etoa Abena, de la Consiliul naţional

pentru cafea şi cacao din Camerun, noile standarde vor constitui un instrument bine venit. „Este adevărat că nu-meroase ONG-uri au nevoie de mai mult timp pentru a înţelege realitatea situaţiei cultivatorilor şi că lupta pentru îmbunătăţirea veniturilor lor este permanentă, dar rămân încă domenii în care necesităţile sunt importante precum protecţia mediului, a animalelor sălbatice sau a persoane-lor implicate. Noi standarde pentru o producţie durabilă de cacao vor contribui la îmbunătăţirea acestor domenii şi vor furniza o bază comună, garantând un proces clar şi transparent care să permită cererea unei majorări a preţu-lui pentru cacaua certificată”.Francisco Miranda, cultivatorul nostru de cacao, speră că standardele vor conduce la o conştientizare a celor care se situează în zona de amonte a lanţului de aprovizionare, cu un impact asupra clauzelor contractelor. „Trebuie ca pieţele să se intereseze de termenii ecuaţiei şi să măsoare impactul uman şi cel economic, la negocierea noilor cla-uze”, declară el. „Nici o producţie durabilă nu poate fi ob-ţinută cu actualele preţuri şi cultivatorii nu pot supravie-ţui nici măcar dacă consumă cacaua pe care o produc ei înşişi. Elaborarea de standarde internaţionale pentru ca-cao ar putea reprezenta un important pas înainte pentru a ajuta cultivatorii să eradicheze cumplita sărăcie în care se zbat”.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 122, mai-iunie 2017, revista Organizaţiei Internaţi-onale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abona-mente: [email protected]

25% din preţul abonamentului � la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

30 % din preţul unei perioade de �acces la produsul Catalog CLOUD. La lansarea produsului Catalog CLOUD membrii ASRO vor primi o lună de acces gratuit la acest produs. Accesul se acordă în urma unei solicitări prealabile.

10% din valoarea tarifului pentru �cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25% din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

57 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

226 lei+TVA � (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop pa- �trimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie este de 2.000 lei/an) se acordă un serviciu anual ce constă în punerea la dispoziţie a Revistei Standardizarea – format electronic

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFE

REDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 0374 999 191Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 0374 999 185Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74

© ASRO 2017Editura Standardizarea 2017

Documents

Standardizarea · STANDARDIZAREA | septembrie 2017 1 STANDARDIZAREA ROMÂNĂ Ë Implicarea în procesul de standardizare naţional este o oportunitate pentru orice organizaţie de