45
Scoala ,,Iorgu Iordan” nr.11 Bucuresti Prof. Stănilă Cristian Circei Mihaela Veronica

0 0 Bucuresti

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ORAS

Citation preview

  • Scoala ,,Iorgu Iordannr.11Bucuresti

    Prof. Stnil Cristian Circei Mihaela Veronica Clasa a 8-a A

  • Cuprins:Coperta.................slide-ul 1Cuprins....slide-ul2Harta orasului..............slide-ul3Asezarea geografica...............slide-ul4Cadru natural (relief, clima ,ape ,fauna, lora)...slide-urile5,6,7,8,9Imagini..slide-urile11,12,13,14,Populatia + graficul opulatiei..........slide-urile15,16,17Forma orasuli......slide-urile8,19Economia (industria,,transport,)........slide-urile 20-28Imagini orasul Bucuresti............slide-urile29-33Obiective turistice......slide-ulrile33-43Bibiografie...slide-ul 44

  • Asezare geografica: Bucurestiul se afla n sudul tarii, ntre Ploiesti la nord si Giurgiu la sud. Orasul se afla n Cmpia Vlasiei , care face parte din Cmpia Romna. La est se afla Baraganul, n partea de vest Cmpia Gavanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului.

  • Relief:Cmpia Bucurestiului, subunitate a Cmpiei Vlasiei, se extinde n N-E si E pna la Valea Pasarea, n S-E si S pna la Cmpul Clna ului si Lunca Arges-Sabar, n S-V tot pna la Lunca Argea-Sabar, iar n N-V pna la Cmpia Titu. S-a format prin retragerea treptata a lacului cuaternar, ca urmare a miscarii de naltare a Carpatilor si Subcarpatilor si a intenselor aluvionari. n Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess si depozite loessoide, iar la nceputul Holocenului depresiunea era complet exondata. n acest timp rurile si prelungesc cursurile si si intensifics .eroziunea liniara n patura groasa de loess, fragmentnd astfel cmpia.Cmpia Bucurestiului are altitudini cuprinse ntre 100-115 m, n partea nord-vestica, si 50-60 m, n cea sud-estica, n lunca Dmbovitei. Orasul propriu-zis se desfasoara ntre 58 m si 90 m altitudine. Peste 50% din suprafata sa se ncadreaza n intervalul hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depasesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuata n jumatatea estica, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.

  • Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluvii) si vai care se succed de la nord catre sud: Cmpul Baneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m si densitatea fragmentarii mai mare n sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Vaii Colentina, pantele pot depasi 5o. Valea Colentinei este asimetrica si puternic meandrata. La intrarea n Bucuresti are latimea de 0,5 km, iar la iesire, de 1,5 km. n lungul ei apar doua terase joase si martori desprin si din cmpuri sau din terase. Lunca este larga si bine dezvoltata pe ambele maluri, nsa din cauza lucrarilor de regularizare a fost acoperita de apele lacurilor de acumulare. Se mai pastreaza doar cteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroesti si Pantelimon.

  • Cmpul Colentinei (sau Giulesti-Floreasca), cuprins ntre rul omonim si Dmbovita, acopera circa 36% din teritoriul Municipiului, avnd o nclinare uSoarA pe direcTa NV-SE . Densitatea fragmentrii are valori cuprinse ntre 0 Si 1 km/km2. Valea DmboviTei este sApata n loess, avnd malul drept mai abrupt si nalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stng mai cobort (ntre 4-5 m n amonte si 7-8 m n aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stnga a rului si sunt n numar de patru.Pna la amenajarea cursului, n lunca se gaseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave si maluri abrupte. n prezent se mai pastreaza o serie de piscuri si popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Voda, Movila Mare).

  • Clima:Clima n capitala este s pecifica Romniei, respectiv temperat-continentala. Sunt specifice patru anotimpuri, iarna, primavara, vara si toamna. Iernile n Bucuresti sunt destul de blnde cu putine zapezi si temperaturi relativ ridicate, n timp ce n ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pna la 40 de grade la umbra) si cu putine precipitatii. Aceasta face ca diferentele de temperatura iarna - vara sa fie de pna la 60 de grade.

  • Apele, flora si fauna:Bucurestiul se afla situat pe malurile rului Dmbovita, ce se varsa n Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul orasului, precum Lacul Herastrau, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Si n centrul orasului exista un lac, n Parcul Cismigiu. Acest lac, fosta balta n vechiul oras medieval, este nconjurat de Gradina Cismigiu, inaugurata n 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lngaCismigiu n Bucuresti mai exista si alte parcuri mari: Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina Botanica (cea mai mare din Romnia si care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut si ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum si multe parcuri mai mici si spatii verzi amenajate de primariile de sector. De remarcat este prezenta nenumaratilor maidanezi n parcurile si pe strazile capitalei.

  • Fotografii din Bucuresti:

  • Populatia:Municipiul Bucuresti cu1.944.000 de locuitori detinea 16,4 la suta din populatia urbana si noua procente din populatia tarii. Conform recensamntului din 2008, Bucurestiul avea un numar de 1943981 locuitori, din care 51% reprezinta populatia activa. Din aceasta,18.5% lucreaza n ramura industriala,18.6% n comert, 12.3% n constructii, 3.4% sunt functionari publici,5.5% lucreaza n domeniul educatiei si nvatamntului, 5.3% n domeniul sanatatii, 3,9% n activitati financiare, bancare si de asigurari, 14.2% lucreaza n tranzactii imobiliare, nchirieri si servicii prestate ntreprinderilor si 18.3% n alte domenii. Din datele oferite de Comisia Nationala de Statistica rezulta ca, la 1 ianuarie 2008 Bucurestiul avea o populatie de 1943981 locuitori.

  • Graficul populatiei:

  • Structura etnica si confesionala:n anul 2010, structura confesionala era: 1.850.414 ortodocsi (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), 9.488 musulmani (0,49%), 7.558 greco-catolici (0,39%), 5.452 penticostali, 4.381 adventisti s.a. De asemenea 1068 persoane s-au declarat fara religie si 2590 atei.

  • Forma orasului :Orasul are o forma circulara ,axele sale masurand circa 24 km pe directia N-S si circa 22 km E-V.Intre aceste limite,municipiul Bucuresti cuprinde sase sase sectoare administrative ,dispuse radiar,iar din 23 ianuarie 1981 i-a fost subordonat,din punct de vedere administrativ,Sectorul Agricol Ilfov extins in jurul Capitalei.Acest al saptelea sector al Capitalei(1.593 kmp si 276.476 locuitori),alcatuit din 38 de comune si orasul Buftea a fost transformat (24 septembrie 1996) in judet,cu resedinta in Bucuresti.

  • Aspectul urban:Orasul este impartit in doua de Raul Dambovita si este strabatut de doua mari bulevarde. Bucurestiul este impartit de sase districte administrative numite sectoare; zona rurala adiacenta formeaza al VII-lea sector numit Sectorul Agricol Ilfov care a fost transformat in judet. Multe zone industriale se gasesc la suburbie, in timp ce in interiorul orasului gasim zonele rezidentiale. Bucurestiul era cunoscut la inceputul secolului XX ca fiind Parisul Balcanilor, el fiind o metropola pana in anul 1944 cand arhitectura si cultura aveau multe influente franceze. Dupa un guvern comunist care a venit la putere la sfarsitul Celui de al doilea Razboi Mondial, influentele franceze asupra culturii au incetat, dar arhitectura a ramas. In timpul anilor 1980 cand conducerea statului s-a aflat dictatorul Nicolae Ceausescu, o suprafata intinsa aflata pe malurile Dambovitei a fost demolata, pe aceasta suprafata aflandu-se biserici, monumente istorice si case. Cladiri cu influente din arhitectura nord-coreeana au fost incepute dar in ziua de astazi multe sunt inca neterminate.

  • Economia:Bucurestiul este cel mai mare centru economic al Romniei. n anul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% din Produsul Intern Brut al Romniei si mpreuna cu judetul Ilfov 25,3% conform datelor institutiilor de specialitate. n Bucuresti se regaseste cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice Romniei excluznd agricultura. ncepnd cu domeniul serviciilor si terminnd cu constructiile. ntreprinderile constructoare de masini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, masini si utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane si elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnica, electronica, mecanica fina, optica. ntreprinderi chimice, de materiale de constructie, de prelucrare a lemnului. Bucurestiul este un important nod feroviar, rutier si aerian.

  • 1.Industrie:Bucuresti este un important centru industrial si principalul centru financiar si comercial al Romaniei. Productia industriala a orasului reprezinta 20 % din productia nationala. Industria orasului include constructia de masini grele, aviatie, mecanisme fine, unelte agricole, produse electronice, chimice, textile, produse din piele, cabluri, cosmetice si produse alimentare.

  • 2.Transportul: Transportul public: Sistemul extensiv al transportului public din Bucuresti este cel mai mare din Romnia. Este compus din sistemul de metrou de 71km operat de catre Metrorex si reteaua transportului de suprafataautobuze , troleibuze, tramvaie si metrou usoroperata de catre RATB. Aditional, functioneaza si reteaua minibuzelor private. Exista si companii de taxi (10.000 de taxiuri licentiate)

  • Transportul aerian:

    n Bucuresti exista n prezent doua aeroporturi functionale: Aeroportul International Henri Coanda (initial Otopeni) asi Aeroportul International Aurel Vlaicu (initial Bneasa). Henri Coanda este cel mai mare aeroport al Romniei deservind cinci milioane de pasageri n 2007 si fiind centrul principal pentru operatorul national TAROM. De acolo pleaca si sosesc zilnic zboruri din alte orase din Romnia precum si numeroase alte aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia si Africa. Aurel Vlaicu este folosit de catre companiile aeriene low-cost si pentru a deservi avioanele charter.

  • Transportul feroviar:

    Bucuresti este nodul feroviar principal al companiei nationale Caile Ferate Romne. Cea mai importanta statie feroviara este Gara de Nord din care pleaca si sosesc trenuri zilnice din diverse localitati romnesti, precum si din orase europene.Prin Gara de Nord trec zilnic 283 trenuri ale operatorului de stat CFR Calatori si 2 ale operatorului privat Regiotrans. De asemenea exista si alte gari: Basarab, Baneasa, Obor / Est, Progresul, Titan Sud si Sud. Din oras pornesc 5 magistrale feroviare: 300 (Bucuresti-Oradea), 500(Bucuresti-Bacau-Suceava-Veresti), 700(BucurestiBraila-Galati), 800(Bucuresti-Constanta), 900(Bucuresti-Drobeta-Turnu Severin-Timisoara-Jimbolia) si 3 linii secundare interoperabile: 901 (Bucuresti-Pitesti-Craiova), 902(Bucuresti-Giurgiu) si 903(Bucuresti-Oltenita).

  • Transportul rutier:

    Elementul de baza al retelei strazilor urbane din Bucuresti sunt bulevardele de mare circulatie, care pleaca din centrul urban la suburbii. Axele principale (nord-sud, est-vest, nord-vest-sud-est) si doua inele contribuie la reducerea aglomeratiei din trafic. Strazile n municipiu sunt de obicei ntesate n timpul orelor de vrf din cauza cresterii numarului masinilor n anii recenti. n fiecare zi, peste un milion de vehicule circula n interiorul orasului. Aceasta a rezultat n aparitia gropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mare problema de infrastructura a Bucurestiului.Bucuresti este principalul nod al retelei drumurilor nationale romne, fiind punctul de ncepere pentru doua autostrazi (A1spre Pitesti si A2 spre Cernavoda, iar autostrada planificata A3 de asemenea va ncepe din Bucuresti) si noua drumuri nationale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Brasov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Calarasi, DN4 spre Oltenita, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre Timisoara si Cenad, DN7 spre Nadlac si DN71 spre Sinaia).

  • Reteaua cailor de comunicatie din interiorul municipiului Bucuresti (alei,strazi,bulevarde,sosele)insumeaza o lungime totala de 1.874 km( 31 decembrie 1994) din care 851 km modernizate.Acestea sunt dispuse radiar,o mare parte a arterelor principale si secundare intalnindu-se in Piata Unirii sau Piata Universitatii.Transportul urban de calatori in Capitala se efectueaza cu mijloace variate :tramvaie,autobuze,trolleibuze,autotaximetre,microbuze,metrou.Costul unui bilet de 1 calatorie este de 6.000 lei ( 07.07.2002).Tarifele la companiile de taxi sunt cuprinse intre :4.500 - 6.000 lei /kilometru.Lungimea totala a liniilor de metrou din Bucuresti insumeaza 60 km,avand 38 de statii.Intervalul de sosire a metroului este de cca 10 minute,iar costul unei cartele de 2 calatorii este de 16.000 lei ( 01.05.2003 ).

  • Transportul pe apa:

    n ciuda faptului ca se situeaza pe malurile rului Dmbovita, fiindca acest ru nu este navigabil, Bucuresti nu a functionat niciodata ca port, rolul acesta fiind rezervat pentru alte orase, precum Giurgiu si Oltenita, aceste orase fiind amplasate la distante mici: 65, respectiv 62 kilometri. n anul 2010, mai multi politicieni au reluat ideea continuarii constructiilor la Canalul Dunare-Bucuresti de lungime de 73km, care va lega orasul cu Dunarea,prin canalizarea rurilor Dmbovita si Arges. Potrivit primarului Capitalei, Sorin Oprescu, canalul este finalizat n proportie de 65%. Totodata, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, declara, n iunie 2010, ca intentioneaza sa includa proiectul n Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarii. Se asteapta ca acest canal sa devina o componenta importanta a infrastructurii de transport orasenesti.

  • Piata Unirii

  • Piata Revolutiei

  • Piata Revolutiei

  • Piata Victoriei

  • Institutii, monumente si obiective turistice: n Bucuresti si au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul si Presedintia Romniei. De asemenea, si au sediul numeroase institutii de cultura, precum sunt: Academia Romna (fondata n 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicina, alte numeroase institute de nvatamnt superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondata n 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Nationala, fondata n 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrala Universitara, fondata n 1896, 2 milioane volume, incendiata n timpul Revolutiei din 1989), s.a.m.d. Parcurile mai importante din oras sunt Parcul Herastrau (187 ha), Parcul Cismigiu (13 ha), inaugurat n anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) si Parcul Carol (36 ha), inugurat n 1906.

  • Prin functiile sale complexe,prin pozitia in cadrul tarii si prin numeroasele obiective cu valoare istorica,arhitectonica si de alta natura,Bucurestiul reprezinta unul dintre principalele centre turistice ale Romaniei.Capitala dispune de o apreciabila baza materiala ,in continua extindere,ca cuprinde 46 de hoteluri(cu o capacitate totala de circa 12.000 locuri),cateva hosteluri si apartamente in regim hotelier,nenumarate locuri de divertisment si de practicare a sporturilor,restaurante,cazinouri,discoteci,baruri de zi si de noapte etc.Activitatea turistica din Bucuresti si din intreaga tara este coordonata de catre Ministerul Turismului si sustinuta de mai multe societati de turism.Cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului Bucuresti sunt: Casa Poporului ( Palatul Parlamentului ), Atheneul Roman,Arcul de Triumf, Palatul Bancii Nationale,Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu,Teatrul National,Universitatea,Parcul Cismigiu,Gradina Botanica,Parcul Herastrau,Muzeul Satului, Muzeul National de Arta a Romaniei, Muzeul National de Istorie a Romaniei,Biserica Manastirii Casin.

  • Ateneul Roman:Ateneul Romn este o sala de concerte din Bucuresti, cladire situata pe Calea Victoriei n Piata George Enescu (partea nordica a Pietei Palatului). Tot aici se afla sediul Filarmonicii George Enescu. Locul unde s-a ridicat Ateneul Roman apartinea familiei Vacarestilor. n 1886 a nceput constructia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscriptie publica, la ndemnul Dati un leu pentru Ateneu. n interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, si o naltime de 16 m, are 600 de locuri la partere si 52 de loji (n total aproximativ 794 de locuri).

  • Parcul Cismigiu:Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural.

  • Cercul Militar National :Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet.

  • Palatul Parlamentului (Casa Poporului) :Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui renumit doctor din zona) in anii `80, cind a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.

  • Arcul de triumf :Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936. Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.

  • Bibliografie:www.wikipedia.rowww.google/img.rowww.miculparis.rowww.infotravelromania.com/bucuresti.phpwww.clopotel.ro