Upload
buitu
View
223
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
MPRAMunich Personal RePEc Archive
Mundus academicus architecture andadaptation to globalization flows (I)
Halangescu Constantin I
rdquoAlexandru Ioan Cuzardquo University of Iasi Doctoral School of
Economics
February 2012
Online at httpmpraubuni-muenchende36839
MPRA Paper No 36839 posted 21 February 2012 2304
Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea
la fluxurile globalizării (I) 1
HĂLĂNGESCU I CONSTANTIN
PhD Student Faculty of Economics and Business Administration Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
Bd Carol I No 22 700505 Iaşi Romacircnia constantinhalangescuuaicro
Abstract Education and particularly the higher education have the task not only to react to the quasi-
globalization trends but rather to play a role in the development of desirable future society
leading to qualitative changes designed to preserve the identity of diverse communities and
tolerance based on communication knowledge and understanding the interests of each
participant in this process Without claiming to discuss in a general register this topic
(although very broad in its essence) I just tried to achieve a brief scan of the bidirectional
impact of globalization-internationalization (whether as understood in the literature ndash
Americanization Europeanization homogenization diversification) it has in higher
education Of course the approach was focused mainly on the effects of the opportunities of
internationalization of global education they have or shoud have on higher education and
research in Romania This paper reviews the international realities of higher education for
thtree important poles of the global space USA Asia-Pacific and Europe until the
beginning of the current financial crisis Imagining a correspondance between the general
profile of each region and the name of concepts of ludic space I associated a certain notion
(Monopoly Dominoes and Puzzle) to each of the mentioned regions arguing that
associations by illustrating the most significant aspects of the transformations that flows
globalization have forced regional systems analyzed Considerations about the US as a
magnet for resources China and the miracle of the structural reform of higher education
performance lessons that Japan offers to the world the domino effect of novelty almost
envied (Bologna process with all the innovation system) and traditional values (Humboldtian
construction) in Europe provides a summary of opinions and research of existing literature
overflow In this first part of the paper analyzes are focused on the first two regions USA
and Asia-Pacific
Keywords mundus academicus globalisation internationalization regionalization higher education
economics academic reforms knowlegdebased society knowlegde based economy brain-power industries
JEL Classification A12 A20 H52 I2 N30
1 Aknowledgements This work was supported by the the European Social Fund in Romania under
the responsibility of the Managing Authority for the Sectoral Operational Programme for Human Resources Development 2007-2013 [grant POSDRUCPP 107DMI 15S78342]
2 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
I Preliminarii
Ca rezultat al legăturilor de interdependenţă cvasirelaţionalitatea lumii de astăzi a condus
la un sistem globalglobalizat icircn care relaţiile sociale economice politice şi culturale descoperă
un model existenţial pentru care fluxurile transnaţionale desfiinţează orice graniţă Efectele
negative sau pozitive descoperite argumentate dezbătute icircn disputa hiperglobalişti vs
antiglobalişti revelează unanim nevoia de educaţie şi formare ca dimensiune internaţională
Educaţia globală contemporană urmăreşte să formeze oamenii icircn spiritul unei justiţii sociale şi al
dezvoltării durabile vizează conturarea unei dimensiuni globale şi a unei perspective holistice icircn
educaţie pentru icircnţelegerea realităţilor complexe dar mai ales icircn dezvoltarea de valori atitudini
cunoştinţe şi abilităţi (learning to be learning to know learning to do and learning to live
together) care să permită tuturor accesul la noile provocări2
Dar durabilitatea acestor procese are un numitor comun receptat icircn limite de cauză şi
efect transformarea prin educaţie De accea problema educaţiei şi a icircnvăţămacircntului superior (icircn
care componenta cercetării are un rol definitoriu) ca prioritate globală (bdquointernationalization is
changing the world of education and globalization is changing the world of internationalizationrdquo)3
este unanim recunoscută
Icircn actuala eră a globalizării modelarea şi redefinirea icircnvăţămacircntului superior este marcată
de noi tendinţe masificare internaţionalizare educaţie transnaţională prin mobilităţi educaţie
pe tot parcursul vieţii şi la distanţă prin e-learning clasificări şi ranking-uri internaţionale
asigurarea calităţii legătura universitate-industrie-mediu privat noi abordări ale guvernanţei
libertăţii şi gestiunii academice exodul de creiere şi marketizareaprivatizarea etc Fiecare
dintre aceste provocări par ldquoatentaterdquo la valorile tradiţionale dar ele sub presiunea atractivităţii
competitivităţii şi modernizării redefinesc modul icircn care universitatea secolului XXI poate servi
individul şi societatea
Icircn condiţiile globalizării Universitatea este solicitată să prezinte cercetări ştiinţifice
recunoscute bdquoicircn prima linierdquo absolvenţi care sunt preferaţi de firme icircn poziţiile cheie capacităţi
de a oferi consultanţă specializată icircn chestiuni cruciale ale tehnologiei economiei
administraţiei sănătăţii mediului politicii şi interpretări şi viziuni de referinţă majoră icircn sfera
culturii
Care este noul rolprofil al Universităţii icircn condiţiile globalizării Este icircntrebarea la care
zeci de specialişti caută răspunsuri icircnsă general se poate afirma că o Universitate icircşi atinge
2 D Baker bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic Relationshiprdquo
icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat la 19112011)
3 Icircn dezbaterea publică globalizarea este frecvent confundată cu internaţionalizarea O analiză pertinentă
despre acest subiect vezi la Conf univ dr Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo document icircn cadrul proiectului strategic Calitate şi leadership pentru Icircnvăţămacircntul Superior Romacircnesc pp 8-9 2010 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFilesFilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat la 15112011)
3 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
misiunea dacă preferă strategiile pe termen mediu şi lung simplei adaptări la contexte dacă
foloseşte autonomia şi libertatea academică ca instrument inovativ dacă pledează pentru
raţionalizarea unui sistem caduc icircn locul acomodării cu acesta dacă preferă un profil cert
(research teaching services business etc) celui confuz-difuz a unui mix neperformant dacă
combină caracterul accesibildeschis al intrării candidaţilor cu caracterul selectiv-exigent al
ieşirii dacă echilibrează icircn curriculum transmiterea de cunoştinţe şi inovaţia formarea şi
informarea cunoaşterea şi aplicarea ştiinţele şi viziunile dacă adoptă o guvernare deschisă şi
participativă şi un management concentrat asupra rezultatelor dacă asigură un climat deschis
şi critic capabil să motiveze profesorii şi studenţii
Icircn SUA raportul The Future of Higher Education (2006) organizat icircn jurul noţiunilor de
accesibilitate abordabilitate responsabilitate raport ce rămacircne un document de referinţă pentru
universităţile de peste tot conduse responsabil se decelează 4 obiective - bdquointensificarea
cercetăriirdquo şi bdquomenţinerea competitivităţii tehnologicerdquo bdquoeficienţa icircnvăţămacircntului superiorrdquo
bdquoicircmbinarea justiţiei sociale cu o knowledge societyrdquo bdquoauto-critica nereglementatărdquo - ce rămacircn
crucial-cardinale pentru universitatea secolulului XXI4
Compartimentarea managerială a universităţilor prin adapatarea la noile provocări dar mai
ales la explozia multibenefică a sectorului TIC prin eliminarea nevoii de proximitate spaţio-
temporală a condus la supraspecializări funcţionale icircn care glocalizarea şi regionalizarea
concurează internaţionalizarea5
Dar relaţia global-local nu este deloc una dezavantajoasă icircntrucacirct universităţile
transplantează contextului local ceea ce acumulează prin experienţa globală6 Ele sunt situate
icircntr-un spaţiu care nu se defineşte strict naţional sau mondial dar care le implică pe amacircndouă
De aceea icircn contextul globalizării cea mai mare provocare a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
este cea de a conserva dezvolta eficientiza rolul lor ca o glocal multiversity7 prin redefinirea
lui homo academicus8 icircntr-un mundus academicus icircn care noile tehnologii cu mixul de
oportunităţi pe care icircl oferă creează noi paradigme de icircnvăţarecercetare re-definesc turnul de
4 S Marginson bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn Higher Education
nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentj884547446455671 (accesat la 22112011)
5 M Peters bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network Seminar Series
Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070525 indexhtml (accesat la 20112011)
6 Josep Lobera and Cristina Escrigas bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging challenges for
human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetail phpid=1464 (accesat la 22112011)
7 G Delanty bdquoThe university and cosmopolitan citizenshiprdquo icircn GUNI (ed) Higher Education in the World
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave Macmillan London 2008
8 NP Stromquist M Gil-Anton E Balbachevsky R Mabokela A Smolentseva C Colatrella bdquoThe
Academic Profession in the Globalization Age Key Trends Challenges and Possibilitiesrdquo icircn PG Altbach şi PM Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007
4 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fildeş al universităţilor ca agent pro-activ la nivel glocal icircn condiţiile şi strategiile de inputs şi
outpus ale knowlegde based society9
Şi după cum se ştie economiasocietatea bazată pe cunoaştere dezvoltă ultrarapid la
nivel global şi icircn cele mai multe dintre naţiunile dezvoltate socio-economic avuţia naţională care
depinde acum mai mult de educaţie decacirct de resursele naturale Ritmurile internaţionalizării
icircnvăţămacircntului superior sunt răspunsuri interactive la impactul globalizării iar aceste răspunsuri
pendulează icircntre economie eficienţă şi eficacitate o schemă 3E care polarizează axiologic
spaţiul academic mondial icircntre SUA Asia-Pacific şi Europa De aceea icircn cele ce urmează voi
prezenta cacircteva consideraţii cu privire la profilul acestor regiuni din punctul de vedere al
internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior
II Arhitectura academică a polilor globali pacircnă la inceputul crizei
economico-financiare (20082009)
II1 USA - Monopoly sau magnetul de educaţie şi cercetare
Sistemul de icircnvăţămacircnt superior american10 este cel mai pluralist şi divers din lume
Moştenind cele mai multe dintre ideile universitare existente icircn Europa le-a adaptat icircntr-un mod
mai flexibil oferind oportunităţi de acces universal tuturor cetăţenilor săi icircntr-un moment icircn care
toate sistemele de icircnvăţămacircnt superior din Europa au fost extrem de selective şi pe baza de
meritocraţie
Icircn conformitate cu Filip Altbach instituţiile academice americane rămacircn de neegalat11
Coordonacircnd educarea a aproximativ 21 din lume (vezi Anexa I2) universităţile americane
constituie un sistem formidabil care-şi datorează dominanţa influenţelor-specific liberale engleze
şi paradigmei de cercetare din Germania Cacircnd ţări precum China Coreea Singapore icircncearcă
să-şi eficientizeze sistemele de icircnvăţămacircnt superior modelul lor este Statele Unite12
9 Vezi despre acestea mai multe puncte de vedere la Hălăngescu Constantin I (2011) Homo
oeconomicus vs homo academicus - provocări și dileme din perspectiva globalizării MPRA Paper No 33215 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende 332151MPRA_paper_33215pdf Idem (2011) Provocări și tendințe ale icircnvățămantului superior icircn contextul globalizării (literature review) MPRA Paper No 33269 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende332691MPRA_paper_33269pdf
10 Vezi o diagramă a icircntregului sistem de educaţie american icircn Anexa I1
11 P G Altbach LReisberg L E Rumbley bdquoTrends in Global Higher Education Tracking an Academic
Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la httpunesdocunescoorgimages0018001831183 168epdf (accesat la 25102011)
12 Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of
US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 175-192 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2fullhep20082ahtm (accesat la 2810 2011)
5 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Nu este surprinzător faptul că pentru mulţi analişti globalizarea şi internaţionalizarea
icircnvăţămacircntului superior apar ca un proces de americanizare sau anglo-americanizare13 Dar
aceste procese nu sunt gestionate de guvernul USA ci din suma relaţiilor transnaţionale si
transfrontaliere ale universităţilor americane USA sunt un copleşitor magnet de creiere de
talente icircn timp ce celelalte naţiuni se confruntă cu o pierdere a lor14
Dar de ce USA reuşesc aceste performanţe De ce sunt ele mereu cacircştigătorul icircn rdquojocul
de Monopolyrdquo la scară globală De ce reuşesc o hegemonie aproape invincibilă icircn lumea
academică Conglomeratul de politici concertate icircn investiţii cercetare resurse umane
finanţare dar mai ales calitate academică poate fi un răspuns De ce calitate Pentru ca icircn
USA acreditarea unei universităţi este icircntemeiată pe credinţa că instituţiile sunt ele icircnsele
responsabile de calitate academică că misiunea instituţională este esenţială pentru a judeca
actele de calitate aşa cum este autonomia instituţională şi că icircnvăţămacircntul superior icircnfloreşte
icircntr-un mediu descentralizat15
Icircn acest mediu orientarea spre societate şi orientarea spre eficacitate tehnologică şi
economică susţinute de cercetare au condus la viziunea unui pragmatism mereu icircn schimbare
adaptat cerinţelor globale16 Dacă cercetarea fundamentală icircn domenii strategice a fost cheia
relevanţei economice dihotomia dintre vechea cercetare fundamentală pentru progresul ştiinţific
şi aplicaţii de cercetare pentru industrie sau guvern a fost o reală interfaţă icircntre universitate şi
piaţa globală17
Universităţile din America sunt universal recunoscute ca lideri mondiali icircn ştiinţă şi
inginerie de neegalat după WWII icircn volumul mare de excelenţă burse şi inovare pe care
13
Wendy Erisman Shannon Looney bdquoOpening the Door to the American Dream Increasing Higher Education Access and Success for Immigrantrdquos a report by Institute for Higher Education Policy April 2007 disponibil online la httpwwwiheporgassetsfilespublicationsm-rOpeningTheDoorpdf (accesat la 27 aprilie 2010) John Aubrey Douglass ldquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs GlobalizationsMuse_Ch8pdf (accesat la 2710 2011)
14 S Guri-Rosenblit H Šebkovaacute UTeichler ldquoMassification and diversity of Higher Education Systems
Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy nr 20(4) 2007 pp 373ndash389 disponibil online la httpwwwpalgra vejournalscomhepjournalv20n4full8300158ahtml (accesat 111 2011)
15 Elise Langan bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education Policy no
19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26112011) Alvaro Romo de la Rosa bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n3 full8300160ahtml (accesat la 112 2011)
16 WW Powell J Owen-Smith J A Colyvas bdquoInnovation and emulation lessons from American
universities in selling private rights to public knowledgerdquo icircn Minerva nr 45 2007 pp 121-142 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontent3t411508v28418w7 (accesat la 28112011) Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175ndash192 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n2fullhep20082ahtm (accesat la 2811 2011)
17 Roger L Geiger bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn Higher
Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscom hepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25112011)
6 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
acestea le generează Statele Unite de departe sunt cel mai mare magnet pentru studenţi din
străinătate la toate nivelele de studiu şi icircn cele mai multe dintre domenii (vezi Anexa I3)
Studenţii străini domină acum programele de doctorat icircn domenii STEM care constituie de
exemplu 65 64 56 din numărul de doctori icircn IT inginerie şi fizică
Dacă SUA generează exodul de creiere icircn lume18 aceasta e posibil icircntrucacirct politica de
internaţionalizare este foarte bine conturată consolidarea relaţiilor economice externe prin
atragerea şi formarea de experţi icircn domenii cheie şi atragerea pe piaţa cercetării şi a muncii de
resursă umană prin politici inclusiv fiscale avantajoase (sistem de burse infrastructură hi-tech
de ultimă generaţie oportunităţi de dezvoltare personală experienţă internaţională ulterioară pe
piaţa muncii etc)19
Astfel aprox 50 din studenţii care cacircştiga doctorate icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei
provin din străinătate şi 25 din corpul profesoral al colegiilor şi facultăţilor americane de astăzi
sunt născuţi icircn străinătate Creşterea cu 8 a numărului studenţilor străini icircn 20082009 faţă de
anul precedent (total de 671616) continuacircnd trendul asecendent din ultima perioadă (al treilea
an de creştere consecutivă) dovedeşte indubitabil că SUA continuă să fie ldquomagnetul mondialrdquo20
Iar impactul pozitiv pe care studenţii străini şi familiile lor icircl au asupra economiei americane este
deloc de neglijat (peste 178 miliarde $ icircn 20082009)21
Investind aprox 395 miliarde $ icircn CampD (2008) din care 52 miliarde (13) direct de către
instituţiile academice 19 miliarde $ icircn echipamente de cercetare este de icircnţeles de ce USA au
astăzi 54 universităţi icircn top 200 şi 70 dintre laureaţii premiilor Nobel sunt angajaţi ai
universităţilor americane22 Output-urile giganticei infrastructuri de CampD americane sunt de
18
K Mohrman WH Ma D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(1) pp 5ndash27 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300175ahtml (accesat 1112011) SVincent-Lancrin bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume 1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
19 J Puukkaand FMarmolejo bdquoHigher education institutions and regional mission lessons learnt from
the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp 217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2abshep20087ahtml (accesat 1112011) Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo icircn Calitate şi leadership pentru icircnvăţămacircntul superior romacircnesc p 20 2009 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFi les FilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat 1511 2011)
20 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education Statistics
Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat la 2711 2011)
21 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to
the United States A Statistical Analysis ndash 2003-2004rdquo 2004 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_usapdf (accesat la 28112011) NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to the United States A Statistical Analysis - 2007-2008rdquo 2009 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_ eis08usapdf (accesat la 28112011)
22 Mei Li Sriram Shankar Kam Ki Tang bdquoWhy does the US dominate university league tablesrdquo School
of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28112011)
7 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
asemenea notabile (apr 28 din totalul mondial de articole şi brevete la nivelul anului 2007
vezi alte statistici elocvente despre infrastructura de CampD din USA icircn Anexa I4)
Promovacircnd o certă concurenţă la nivel mondial pentru talentul uman cursa pentru a
produce cercetare inovatoare extinderea campusurilor universitare performante icircn mai multe
ţări precum şi graba de a produce absolvenţi şi cercetători de top magnetul academic
american poate consolida economia bazată pe cunoaştere23 Icircntr-adevăr beneficiile economice
ale unei culturi academice globale sunt semnificative Icircntr-un eseu recent Richard Freeman
economist la Harvard spunea că aceste cacircştiguri trebuie să revină atacirct SUA dar şi restului
lumii bdquoGlobalizarea icircnvăţămacircntului superior - scria el - prin accelerarea ratei de progres
tehnologic asociate cu stiinţa şi ingineria şi prin accelerarea adoptării celor mai bune practici din
icircntreaga lume va reduce costurile de producţie şi a preţurilor mărfurilorrdquo 24
Prin educarea studenţilor de top atragerea unora să rămacircnă icircn USA şi poziţionarea ca un
hub deschis de idei şi conexiuni pentru cercetătorii din icircntreaga lume USA poate rezista dar
mai ales produce excelenţă concurenţă şi leadership icircn ldquorăzboiulrdquo academic global
Continuacircnd să ureze un welcome pe toate meridianele academice şi să recruteze cei mai
buni studenţi din lume exportacircnd tehnologie şi cercetare la cel mai icircnalt nivel promovacircnd icircn
maniera open doors colaborări transnaţionale de fapt USA nu susţine doar propria excelenţă
academică ci metamorfozează benefic globalist cunoaşterea şi prosperitatea 25
II2 Asia-Pacific Puzzle-ul complet icircn harta academică a lumii
II21 China miracolul transformărilor
Icircn concordanţă cu ideea centrală a acestei lucrări voi examina schimbările care au loc icircn
icircnvăţămacircntul superior din China din perspectiva globalizării Cu o icircmbunătăţire a mediului politic
şi economic deschiderea sistemului naţional chinez de icircnvăţămacircnt26 a fost treptat şi eficient
potenţată27
23
Karin Fisher bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecomarticleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
24 Ben Wildavsky bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21 February 2010
disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephpstory=20100219124330543 (accesat la 24112011)
25 bdquoA Test Of Leadership ldquoCharting the Future of US Higher Educationrdquo A Report of the Commission
Appointed by Secretary of Education Margaret Spellings Pre-Publication Copy September 2006 disponibil online la httpwwwedgovaboutbdscommlisthiedfutureindexhtml (accesat la 2711 2011) P D Eckel bdquoRedefining competition constructively the challenges of privatization competition and market-based state policy in the USrdquo icircn Journal of Higher Education Management and Policy nr 19(1) 2007 pp 77-94 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la httpwwwnafsaorgpublic_policysecunited_states_internationaltoward_an_international (accesat la 28112011)
26 Icircnainte de 1890 sistemul său de educaţie a constat icircn principal icircn şcoli private sau colegii şi a fost
influenţat de Europa Universităţile chineze au icircnceput să apară icircn anii 1890 fiind influenţate de
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea
la fluxurile globalizării (I) 1
HĂLĂNGESCU I CONSTANTIN
PhD Student Faculty of Economics and Business Administration Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
Bd Carol I No 22 700505 Iaşi Romacircnia constantinhalangescuuaicro
Abstract Education and particularly the higher education have the task not only to react to the quasi-
globalization trends but rather to play a role in the development of desirable future society
leading to qualitative changes designed to preserve the identity of diverse communities and
tolerance based on communication knowledge and understanding the interests of each
participant in this process Without claiming to discuss in a general register this topic
(although very broad in its essence) I just tried to achieve a brief scan of the bidirectional
impact of globalization-internationalization (whether as understood in the literature ndash
Americanization Europeanization homogenization diversification) it has in higher
education Of course the approach was focused mainly on the effects of the opportunities of
internationalization of global education they have or shoud have on higher education and
research in Romania This paper reviews the international realities of higher education for
thtree important poles of the global space USA Asia-Pacific and Europe until the
beginning of the current financial crisis Imagining a correspondance between the general
profile of each region and the name of concepts of ludic space I associated a certain notion
(Monopoly Dominoes and Puzzle) to each of the mentioned regions arguing that
associations by illustrating the most significant aspects of the transformations that flows
globalization have forced regional systems analyzed Considerations about the US as a
magnet for resources China and the miracle of the structural reform of higher education
performance lessons that Japan offers to the world the domino effect of novelty almost
envied (Bologna process with all the innovation system) and traditional values (Humboldtian
construction) in Europe provides a summary of opinions and research of existing literature
overflow In this first part of the paper analyzes are focused on the first two regions USA
and Asia-Pacific
Keywords mundus academicus globalisation internationalization regionalization higher education
economics academic reforms knowlegdebased society knowlegde based economy brain-power industries
JEL Classification A12 A20 H52 I2 N30
1 Aknowledgements This work was supported by the the European Social Fund in Romania under
the responsibility of the Managing Authority for the Sectoral Operational Programme for Human Resources Development 2007-2013 [grant POSDRUCPP 107DMI 15S78342]
2 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
I Preliminarii
Ca rezultat al legăturilor de interdependenţă cvasirelaţionalitatea lumii de astăzi a condus
la un sistem globalglobalizat icircn care relaţiile sociale economice politice şi culturale descoperă
un model existenţial pentru care fluxurile transnaţionale desfiinţează orice graniţă Efectele
negative sau pozitive descoperite argumentate dezbătute icircn disputa hiperglobalişti vs
antiglobalişti revelează unanim nevoia de educaţie şi formare ca dimensiune internaţională
Educaţia globală contemporană urmăreşte să formeze oamenii icircn spiritul unei justiţii sociale şi al
dezvoltării durabile vizează conturarea unei dimensiuni globale şi a unei perspective holistice icircn
educaţie pentru icircnţelegerea realităţilor complexe dar mai ales icircn dezvoltarea de valori atitudini
cunoştinţe şi abilităţi (learning to be learning to know learning to do and learning to live
together) care să permită tuturor accesul la noile provocări2
Dar durabilitatea acestor procese are un numitor comun receptat icircn limite de cauză şi
efect transformarea prin educaţie De accea problema educaţiei şi a icircnvăţămacircntului superior (icircn
care componenta cercetării are un rol definitoriu) ca prioritate globală (bdquointernationalization is
changing the world of education and globalization is changing the world of internationalizationrdquo)3
este unanim recunoscută
Icircn actuala eră a globalizării modelarea şi redefinirea icircnvăţămacircntului superior este marcată
de noi tendinţe masificare internaţionalizare educaţie transnaţională prin mobilităţi educaţie
pe tot parcursul vieţii şi la distanţă prin e-learning clasificări şi ranking-uri internaţionale
asigurarea calităţii legătura universitate-industrie-mediu privat noi abordări ale guvernanţei
libertăţii şi gestiunii academice exodul de creiere şi marketizareaprivatizarea etc Fiecare
dintre aceste provocări par ldquoatentaterdquo la valorile tradiţionale dar ele sub presiunea atractivităţii
competitivităţii şi modernizării redefinesc modul icircn care universitatea secolului XXI poate servi
individul şi societatea
Icircn condiţiile globalizării Universitatea este solicitată să prezinte cercetări ştiinţifice
recunoscute bdquoicircn prima linierdquo absolvenţi care sunt preferaţi de firme icircn poziţiile cheie capacităţi
de a oferi consultanţă specializată icircn chestiuni cruciale ale tehnologiei economiei
administraţiei sănătăţii mediului politicii şi interpretări şi viziuni de referinţă majoră icircn sfera
culturii
Care este noul rolprofil al Universităţii icircn condiţiile globalizării Este icircntrebarea la care
zeci de specialişti caută răspunsuri icircnsă general se poate afirma că o Universitate icircşi atinge
2 D Baker bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic Relationshiprdquo
icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat la 19112011)
3 Icircn dezbaterea publică globalizarea este frecvent confundată cu internaţionalizarea O analiză pertinentă
despre acest subiect vezi la Conf univ dr Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo document icircn cadrul proiectului strategic Calitate şi leadership pentru Icircnvăţămacircntul Superior Romacircnesc pp 8-9 2010 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFilesFilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat la 15112011)
3 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
misiunea dacă preferă strategiile pe termen mediu şi lung simplei adaptări la contexte dacă
foloseşte autonomia şi libertatea academică ca instrument inovativ dacă pledează pentru
raţionalizarea unui sistem caduc icircn locul acomodării cu acesta dacă preferă un profil cert
(research teaching services business etc) celui confuz-difuz a unui mix neperformant dacă
combină caracterul accesibildeschis al intrării candidaţilor cu caracterul selectiv-exigent al
ieşirii dacă echilibrează icircn curriculum transmiterea de cunoştinţe şi inovaţia formarea şi
informarea cunoaşterea şi aplicarea ştiinţele şi viziunile dacă adoptă o guvernare deschisă şi
participativă şi un management concentrat asupra rezultatelor dacă asigură un climat deschis
şi critic capabil să motiveze profesorii şi studenţii
Icircn SUA raportul The Future of Higher Education (2006) organizat icircn jurul noţiunilor de
accesibilitate abordabilitate responsabilitate raport ce rămacircne un document de referinţă pentru
universităţile de peste tot conduse responsabil se decelează 4 obiective - bdquointensificarea
cercetăriirdquo şi bdquomenţinerea competitivităţii tehnologicerdquo bdquoeficienţa icircnvăţămacircntului superiorrdquo
bdquoicircmbinarea justiţiei sociale cu o knowledge societyrdquo bdquoauto-critica nereglementatărdquo - ce rămacircn
crucial-cardinale pentru universitatea secolulului XXI4
Compartimentarea managerială a universităţilor prin adapatarea la noile provocări dar mai
ales la explozia multibenefică a sectorului TIC prin eliminarea nevoii de proximitate spaţio-
temporală a condus la supraspecializări funcţionale icircn care glocalizarea şi regionalizarea
concurează internaţionalizarea5
Dar relaţia global-local nu este deloc una dezavantajoasă icircntrucacirct universităţile
transplantează contextului local ceea ce acumulează prin experienţa globală6 Ele sunt situate
icircntr-un spaţiu care nu se defineşte strict naţional sau mondial dar care le implică pe amacircndouă
De aceea icircn contextul globalizării cea mai mare provocare a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
este cea de a conserva dezvolta eficientiza rolul lor ca o glocal multiversity7 prin redefinirea
lui homo academicus8 icircntr-un mundus academicus icircn care noile tehnologii cu mixul de
oportunităţi pe care icircl oferă creează noi paradigme de icircnvăţarecercetare re-definesc turnul de
4 S Marginson bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn Higher Education
nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentj884547446455671 (accesat la 22112011)
5 M Peters bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network Seminar Series
Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070525 indexhtml (accesat la 20112011)
6 Josep Lobera and Cristina Escrigas bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging challenges for
human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetail phpid=1464 (accesat la 22112011)
7 G Delanty bdquoThe university and cosmopolitan citizenshiprdquo icircn GUNI (ed) Higher Education in the World
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave Macmillan London 2008
8 NP Stromquist M Gil-Anton E Balbachevsky R Mabokela A Smolentseva C Colatrella bdquoThe
Academic Profession in the Globalization Age Key Trends Challenges and Possibilitiesrdquo icircn PG Altbach şi PM Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007
4 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fildeş al universităţilor ca agent pro-activ la nivel glocal icircn condiţiile şi strategiile de inputs şi
outpus ale knowlegde based society9
Şi după cum se ştie economiasocietatea bazată pe cunoaştere dezvoltă ultrarapid la
nivel global şi icircn cele mai multe dintre naţiunile dezvoltate socio-economic avuţia naţională care
depinde acum mai mult de educaţie decacirct de resursele naturale Ritmurile internaţionalizării
icircnvăţămacircntului superior sunt răspunsuri interactive la impactul globalizării iar aceste răspunsuri
pendulează icircntre economie eficienţă şi eficacitate o schemă 3E care polarizează axiologic
spaţiul academic mondial icircntre SUA Asia-Pacific şi Europa De aceea icircn cele ce urmează voi
prezenta cacircteva consideraţii cu privire la profilul acestor regiuni din punctul de vedere al
internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior
II Arhitectura academică a polilor globali pacircnă la inceputul crizei
economico-financiare (20082009)
II1 USA - Monopoly sau magnetul de educaţie şi cercetare
Sistemul de icircnvăţămacircnt superior american10 este cel mai pluralist şi divers din lume
Moştenind cele mai multe dintre ideile universitare existente icircn Europa le-a adaptat icircntr-un mod
mai flexibil oferind oportunităţi de acces universal tuturor cetăţenilor săi icircntr-un moment icircn care
toate sistemele de icircnvăţămacircnt superior din Europa au fost extrem de selective şi pe baza de
meritocraţie
Icircn conformitate cu Filip Altbach instituţiile academice americane rămacircn de neegalat11
Coordonacircnd educarea a aproximativ 21 din lume (vezi Anexa I2) universităţile americane
constituie un sistem formidabil care-şi datorează dominanţa influenţelor-specific liberale engleze
şi paradigmei de cercetare din Germania Cacircnd ţări precum China Coreea Singapore icircncearcă
să-şi eficientizeze sistemele de icircnvăţămacircnt superior modelul lor este Statele Unite12
9 Vezi despre acestea mai multe puncte de vedere la Hălăngescu Constantin I (2011) Homo
oeconomicus vs homo academicus - provocări și dileme din perspectiva globalizării MPRA Paper No 33215 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende 332151MPRA_paper_33215pdf Idem (2011) Provocări și tendințe ale icircnvățămantului superior icircn contextul globalizării (literature review) MPRA Paper No 33269 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende332691MPRA_paper_33269pdf
10 Vezi o diagramă a icircntregului sistem de educaţie american icircn Anexa I1
11 P G Altbach LReisberg L E Rumbley bdquoTrends in Global Higher Education Tracking an Academic
Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la httpunesdocunescoorgimages0018001831183 168epdf (accesat la 25102011)
12 Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of
US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 175-192 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2fullhep20082ahtm (accesat la 2810 2011)
5 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Nu este surprinzător faptul că pentru mulţi analişti globalizarea şi internaţionalizarea
icircnvăţămacircntului superior apar ca un proces de americanizare sau anglo-americanizare13 Dar
aceste procese nu sunt gestionate de guvernul USA ci din suma relaţiilor transnaţionale si
transfrontaliere ale universităţilor americane USA sunt un copleşitor magnet de creiere de
talente icircn timp ce celelalte naţiuni se confruntă cu o pierdere a lor14
Dar de ce USA reuşesc aceste performanţe De ce sunt ele mereu cacircştigătorul icircn rdquojocul
de Monopolyrdquo la scară globală De ce reuşesc o hegemonie aproape invincibilă icircn lumea
academică Conglomeratul de politici concertate icircn investiţii cercetare resurse umane
finanţare dar mai ales calitate academică poate fi un răspuns De ce calitate Pentru ca icircn
USA acreditarea unei universităţi este icircntemeiată pe credinţa că instituţiile sunt ele icircnsele
responsabile de calitate academică că misiunea instituţională este esenţială pentru a judeca
actele de calitate aşa cum este autonomia instituţională şi că icircnvăţămacircntul superior icircnfloreşte
icircntr-un mediu descentralizat15
Icircn acest mediu orientarea spre societate şi orientarea spre eficacitate tehnologică şi
economică susţinute de cercetare au condus la viziunea unui pragmatism mereu icircn schimbare
adaptat cerinţelor globale16 Dacă cercetarea fundamentală icircn domenii strategice a fost cheia
relevanţei economice dihotomia dintre vechea cercetare fundamentală pentru progresul ştiinţific
şi aplicaţii de cercetare pentru industrie sau guvern a fost o reală interfaţă icircntre universitate şi
piaţa globală17
Universităţile din America sunt universal recunoscute ca lideri mondiali icircn ştiinţă şi
inginerie de neegalat după WWII icircn volumul mare de excelenţă burse şi inovare pe care
13
Wendy Erisman Shannon Looney bdquoOpening the Door to the American Dream Increasing Higher Education Access and Success for Immigrantrdquos a report by Institute for Higher Education Policy April 2007 disponibil online la httpwwwiheporgassetsfilespublicationsm-rOpeningTheDoorpdf (accesat la 27 aprilie 2010) John Aubrey Douglass ldquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs GlobalizationsMuse_Ch8pdf (accesat la 2710 2011)
14 S Guri-Rosenblit H Šebkovaacute UTeichler ldquoMassification and diversity of Higher Education Systems
Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy nr 20(4) 2007 pp 373ndash389 disponibil online la httpwwwpalgra vejournalscomhepjournalv20n4full8300158ahtml (accesat 111 2011)
15 Elise Langan bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education Policy no
19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26112011) Alvaro Romo de la Rosa bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n3 full8300160ahtml (accesat la 112 2011)
16 WW Powell J Owen-Smith J A Colyvas bdquoInnovation and emulation lessons from American
universities in selling private rights to public knowledgerdquo icircn Minerva nr 45 2007 pp 121-142 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontent3t411508v28418w7 (accesat la 28112011) Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175ndash192 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n2fullhep20082ahtm (accesat la 2811 2011)
17 Roger L Geiger bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn Higher
Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscom hepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25112011)
6 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
acestea le generează Statele Unite de departe sunt cel mai mare magnet pentru studenţi din
străinătate la toate nivelele de studiu şi icircn cele mai multe dintre domenii (vezi Anexa I3)
Studenţii străini domină acum programele de doctorat icircn domenii STEM care constituie de
exemplu 65 64 56 din numărul de doctori icircn IT inginerie şi fizică
Dacă SUA generează exodul de creiere icircn lume18 aceasta e posibil icircntrucacirct politica de
internaţionalizare este foarte bine conturată consolidarea relaţiilor economice externe prin
atragerea şi formarea de experţi icircn domenii cheie şi atragerea pe piaţa cercetării şi a muncii de
resursă umană prin politici inclusiv fiscale avantajoase (sistem de burse infrastructură hi-tech
de ultimă generaţie oportunităţi de dezvoltare personală experienţă internaţională ulterioară pe
piaţa muncii etc)19
Astfel aprox 50 din studenţii care cacircştiga doctorate icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei
provin din străinătate şi 25 din corpul profesoral al colegiilor şi facultăţilor americane de astăzi
sunt născuţi icircn străinătate Creşterea cu 8 a numărului studenţilor străini icircn 20082009 faţă de
anul precedent (total de 671616) continuacircnd trendul asecendent din ultima perioadă (al treilea
an de creştere consecutivă) dovedeşte indubitabil că SUA continuă să fie ldquomagnetul mondialrdquo20
Iar impactul pozitiv pe care studenţii străini şi familiile lor icircl au asupra economiei americane este
deloc de neglijat (peste 178 miliarde $ icircn 20082009)21
Investind aprox 395 miliarde $ icircn CampD (2008) din care 52 miliarde (13) direct de către
instituţiile academice 19 miliarde $ icircn echipamente de cercetare este de icircnţeles de ce USA au
astăzi 54 universităţi icircn top 200 şi 70 dintre laureaţii premiilor Nobel sunt angajaţi ai
universităţilor americane22 Output-urile giganticei infrastructuri de CampD americane sunt de
18
K Mohrman WH Ma D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(1) pp 5ndash27 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300175ahtml (accesat 1112011) SVincent-Lancrin bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume 1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
19 J Puukkaand FMarmolejo bdquoHigher education institutions and regional mission lessons learnt from
the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp 217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2abshep20087ahtml (accesat 1112011) Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo icircn Calitate şi leadership pentru icircnvăţămacircntul superior romacircnesc p 20 2009 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFi les FilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat 1511 2011)
20 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education Statistics
Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat la 2711 2011)
21 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to
the United States A Statistical Analysis ndash 2003-2004rdquo 2004 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_usapdf (accesat la 28112011) NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to the United States A Statistical Analysis - 2007-2008rdquo 2009 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_ eis08usapdf (accesat la 28112011)
22 Mei Li Sriram Shankar Kam Ki Tang bdquoWhy does the US dominate university league tablesrdquo School
of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28112011)
7 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
asemenea notabile (apr 28 din totalul mondial de articole şi brevete la nivelul anului 2007
vezi alte statistici elocvente despre infrastructura de CampD din USA icircn Anexa I4)
Promovacircnd o certă concurenţă la nivel mondial pentru talentul uman cursa pentru a
produce cercetare inovatoare extinderea campusurilor universitare performante icircn mai multe
ţări precum şi graba de a produce absolvenţi şi cercetători de top magnetul academic
american poate consolida economia bazată pe cunoaştere23 Icircntr-adevăr beneficiile economice
ale unei culturi academice globale sunt semnificative Icircntr-un eseu recent Richard Freeman
economist la Harvard spunea că aceste cacircştiguri trebuie să revină atacirct SUA dar şi restului
lumii bdquoGlobalizarea icircnvăţămacircntului superior - scria el - prin accelerarea ratei de progres
tehnologic asociate cu stiinţa şi ingineria şi prin accelerarea adoptării celor mai bune practici din
icircntreaga lume va reduce costurile de producţie şi a preţurilor mărfurilorrdquo 24
Prin educarea studenţilor de top atragerea unora să rămacircnă icircn USA şi poziţionarea ca un
hub deschis de idei şi conexiuni pentru cercetătorii din icircntreaga lume USA poate rezista dar
mai ales produce excelenţă concurenţă şi leadership icircn ldquorăzboiulrdquo academic global
Continuacircnd să ureze un welcome pe toate meridianele academice şi să recruteze cei mai
buni studenţi din lume exportacircnd tehnologie şi cercetare la cel mai icircnalt nivel promovacircnd icircn
maniera open doors colaborări transnaţionale de fapt USA nu susţine doar propria excelenţă
academică ci metamorfozează benefic globalist cunoaşterea şi prosperitatea 25
II2 Asia-Pacific Puzzle-ul complet icircn harta academică a lumii
II21 China miracolul transformărilor
Icircn concordanţă cu ideea centrală a acestei lucrări voi examina schimbările care au loc icircn
icircnvăţămacircntul superior din China din perspectiva globalizării Cu o icircmbunătăţire a mediului politic
şi economic deschiderea sistemului naţional chinez de icircnvăţămacircnt26 a fost treptat şi eficient
potenţată27
23
Karin Fisher bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecomarticleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
24 Ben Wildavsky bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21 February 2010
disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephpstory=20100219124330543 (accesat la 24112011)
25 bdquoA Test Of Leadership ldquoCharting the Future of US Higher Educationrdquo A Report of the Commission
Appointed by Secretary of Education Margaret Spellings Pre-Publication Copy September 2006 disponibil online la httpwwwedgovaboutbdscommlisthiedfutureindexhtml (accesat la 2711 2011) P D Eckel bdquoRedefining competition constructively the challenges of privatization competition and market-based state policy in the USrdquo icircn Journal of Higher Education Management and Policy nr 19(1) 2007 pp 77-94 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la httpwwwnafsaorgpublic_policysecunited_states_internationaltoward_an_international (accesat la 28112011)
26 Icircnainte de 1890 sistemul său de educaţie a constat icircn principal icircn şcoli private sau colegii şi a fost
influenţat de Europa Universităţile chineze au icircnceput să apară icircn anii 1890 fiind influenţate de
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
I Preliminarii
Ca rezultat al legăturilor de interdependenţă cvasirelaţionalitatea lumii de astăzi a condus
la un sistem globalglobalizat icircn care relaţiile sociale economice politice şi culturale descoperă
un model existenţial pentru care fluxurile transnaţionale desfiinţează orice graniţă Efectele
negative sau pozitive descoperite argumentate dezbătute icircn disputa hiperglobalişti vs
antiglobalişti revelează unanim nevoia de educaţie şi formare ca dimensiune internaţională
Educaţia globală contemporană urmăreşte să formeze oamenii icircn spiritul unei justiţii sociale şi al
dezvoltării durabile vizează conturarea unei dimensiuni globale şi a unei perspective holistice icircn
educaţie pentru icircnţelegerea realităţilor complexe dar mai ales icircn dezvoltarea de valori atitudini
cunoştinţe şi abilităţi (learning to be learning to know learning to do and learning to live
together) care să permită tuturor accesul la noile provocări2
Dar durabilitatea acestor procese are un numitor comun receptat icircn limite de cauză şi
efect transformarea prin educaţie De accea problema educaţiei şi a icircnvăţămacircntului superior (icircn
care componenta cercetării are un rol definitoriu) ca prioritate globală (bdquointernationalization is
changing the world of education and globalization is changing the world of internationalizationrdquo)3
este unanim recunoscută
Icircn actuala eră a globalizării modelarea şi redefinirea icircnvăţămacircntului superior este marcată
de noi tendinţe masificare internaţionalizare educaţie transnaţională prin mobilităţi educaţie
pe tot parcursul vieţii şi la distanţă prin e-learning clasificări şi ranking-uri internaţionale
asigurarea calităţii legătura universitate-industrie-mediu privat noi abordări ale guvernanţei
libertăţii şi gestiunii academice exodul de creiere şi marketizareaprivatizarea etc Fiecare
dintre aceste provocări par ldquoatentaterdquo la valorile tradiţionale dar ele sub presiunea atractivităţii
competitivităţii şi modernizării redefinesc modul icircn care universitatea secolului XXI poate servi
individul şi societatea
Icircn condiţiile globalizării Universitatea este solicitată să prezinte cercetări ştiinţifice
recunoscute bdquoicircn prima linierdquo absolvenţi care sunt preferaţi de firme icircn poziţiile cheie capacităţi
de a oferi consultanţă specializată icircn chestiuni cruciale ale tehnologiei economiei
administraţiei sănătăţii mediului politicii şi interpretări şi viziuni de referinţă majoră icircn sfera
culturii
Care este noul rolprofil al Universităţii icircn condiţiile globalizării Este icircntrebarea la care
zeci de specialişti caută răspunsuri icircnsă general se poate afirma că o Universitate icircşi atinge
2 D Baker bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic Relationshiprdquo
icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat la 19112011)
3 Icircn dezbaterea publică globalizarea este frecvent confundată cu internaţionalizarea O analiză pertinentă
despre acest subiect vezi la Conf univ dr Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo document icircn cadrul proiectului strategic Calitate şi leadership pentru Icircnvăţămacircntul Superior Romacircnesc pp 8-9 2010 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFilesFilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat la 15112011)
3 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
misiunea dacă preferă strategiile pe termen mediu şi lung simplei adaptări la contexte dacă
foloseşte autonomia şi libertatea academică ca instrument inovativ dacă pledează pentru
raţionalizarea unui sistem caduc icircn locul acomodării cu acesta dacă preferă un profil cert
(research teaching services business etc) celui confuz-difuz a unui mix neperformant dacă
combină caracterul accesibildeschis al intrării candidaţilor cu caracterul selectiv-exigent al
ieşirii dacă echilibrează icircn curriculum transmiterea de cunoştinţe şi inovaţia formarea şi
informarea cunoaşterea şi aplicarea ştiinţele şi viziunile dacă adoptă o guvernare deschisă şi
participativă şi un management concentrat asupra rezultatelor dacă asigură un climat deschis
şi critic capabil să motiveze profesorii şi studenţii
Icircn SUA raportul The Future of Higher Education (2006) organizat icircn jurul noţiunilor de
accesibilitate abordabilitate responsabilitate raport ce rămacircne un document de referinţă pentru
universităţile de peste tot conduse responsabil se decelează 4 obiective - bdquointensificarea
cercetăriirdquo şi bdquomenţinerea competitivităţii tehnologicerdquo bdquoeficienţa icircnvăţămacircntului superiorrdquo
bdquoicircmbinarea justiţiei sociale cu o knowledge societyrdquo bdquoauto-critica nereglementatărdquo - ce rămacircn
crucial-cardinale pentru universitatea secolulului XXI4
Compartimentarea managerială a universităţilor prin adapatarea la noile provocări dar mai
ales la explozia multibenefică a sectorului TIC prin eliminarea nevoii de proximitate spaţio-
temporală a condus la supraspecializări funcţionale icircn care glocalizarea şi regionalizarea
concurează internaţionalizarea5
Dar relaţia global-local nu este deloc una dezavantajoasă icircntrucacirct universităţile
transplantează contextului local ceea ce acumulează prin experienţa globală6 Ele sunt situate
icircntr-un spaţiu care nu se defineşte strict naţional sau mondial dar care le implică pe amacircndouă
De aceea icircn contextul globalizării cea mai mare provocare a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
este cea de a conserva dezvolta eficientiza rolul lor ca o glocal multiversity7 prin redefinirea
lui homo academicus8 icircntr-un mundus academicus icircn care noile tehnologii cu mixul de
oportunităţi pe care icircl oferă creează noi paradigme de icircnvăţarecercetare re-definesc turnul de
4 S Marginson bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn Higher Education
nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentj884547446455671 (accesat la 22112011)
5 M Peters bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network Seminar Series
Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070525 indexhtml (accesat la 20112011)
6 Josep Lobera and Cristina Escrigas bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging challenges for
human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetail phpid=1464 (accesat la 22112011)
7 G Delanty bdquoThe university and cosmopolitan citizenshiprdquo icircn GUNI (ed) Higher Education in the World
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave Macmillan London 2008
8 NP Stromquist M Gil-Anton E Balbachevsky R Mabokela A Smolentseva C Colatrella bdquoThe
Academic Profession in the Globalization Age Key Trends Challenges and Possibilitiesrdquo icircn PG Altbach şi PM Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007
4 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fildeş al universităţilor ca agent pro-activ la nivel glocal icircn condiţiile şi strategiile de inputs şi
outpus ale knowlegde based society9
Şi după cum se ştie economiasocietatea bazată pe cunoaştere dezvoltă ultrarapid la
nivel global şi icircn cele mai multe dintre naţiunile dezvoltate socio-economic avuţia naţională care
depinde acum mai mult de educaţie decacirct de resursele naturale Ritmurile internaţionalizării
icircnvăţămacircntului superior sunt răspunsuri interactive la impactul globalizării iar aceste răspunsuri
pendulează icircntre economie eficienţă şi eficacitate o schemă 3E care polarizează axiologic
spaţiul academic mondial icircntre SUA Asia-Pacific şi Europa De aceea icircn cele ce urmează voi
prezenta cacircteva consideraţii cu privire la profilul acestor regiuni din punctul de vedere al
internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior
II Arhitectura academică a polilor globali pacircnă la inceputul crizei
economico-financiare (20082009)
II1 USA - Monopoly sau magnetul de educaţie şi cercetare
Sistemul de icircnvăţămacircnt superior american10 este cel mai pluralist şi divers din lume
Moştenind cele mai multe dintre ideile universitare existente icircn Europa le-a adaptat icircntr-un mod
mai flexibil oferind oportunităţi de acces universal tuturor cetăţenilor săi icircntr-un moment icircn care
toate sistemele de icircnvăţămacircnt superior din Europa au fost extrem de selective şi pe baza de
meritocraţie
Icircn conformitate cu Filip Altbach instituţiile academice americane rămacircn de neegalat11
Coordonacircnd educarea a aproximativ 21 din lume (vezi Anexa I2) universităţile americane
constituie un sistem formidabil care-şi datorează dominanţa influenţelor-specific liberale engleze
şi paradigmei de cercetare din Germania Cacircnd ţări precum China Coreea Singapore icircncearcă
să-şi eficientizeze sistemele de icircnvăţămacircnt superior modelul lor este Statele Unite12
9 Vezi despre acestea mai multe puncte de vedere la Hălăngescu Constantin I (2011) Homo
oeconomicus vs homo academicus - provocări și dileme din perspectiva globalizării MPRA Paper No 33215 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende 332151MPRA_paper_33215pdf Idem (2011) Provocări și tendințe ale icircnvățămantului superior icircn contextul globalizării (literature review) MPRA Paper No 33269 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende332691MPRA_paper_33269pdf
10 Vezi o diagramă a icircntregului sistem de educaţie american icircn Anexa I1
11 P G Altbach LReisberg L E Rumbley bdquoTrends in Global Higher Education Tracking an Academic
Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la httpunesdocunescoorgimages0018001831183 168epdf (accesat la 25102011)
12 Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of
US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 175-192 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2fullhep20082ahtm (accesat la 2810 2011)
5 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Nu este surprinzător faptul că pentru mulţi analişti globalizarea şi internaţionalizarea
icircnvăţămacircntului superior apar ca un proces de americanizare sau anglo-americanizare13 Dar
aceste procese nu sunt gestionate de guvernul USA ci din suma relaţiilor transnaţionale si
transfrontaliere ale universităţilor americane USA sunt un copleşitor magnet de creiere de
talente icircn timp ce celelalte naţiuni se confruntă cu o pierdere a lor14
Dar de ce USA reuşesc aceste performanţe De ce sunt ele mereu cacircştigătorul icircn rdquojocul
de Monopolyrdquo la scară globală De ce reuşesc o hegemonie aproape invincibilă icircn lumea
academică Conglomeratul de politici concertate icircn investiţii cercetare resurse umane
finanţare dar mai ales calitate academică poate fi un răspuns De ce calitate Pentru ca icircn
USA acreditarea unei universităţi este icircntemeiată pe credinţa că instituţiile sunt ele icircnsele
responsabile de calitate academică că misiunea instituţională este esenţială pentru a judeca
actele de calitate aşa cum este autonomia instituţională şi că icircnvăţămacircntul superior icircnfloreşte
icircntr-un mediu descentralizat15
Icircn acest mediu orientarea spre societate şi orientarea spre eficacitate tehnologică şi
economică susţinute de cercetare au condus la viziunea unui pragmatism mereu icircn schimbare
adaptat cerinţelor globale16 Dacă cercetarea fundamentală icircn domenii strategice a fost cheia
relevanţei economice dihotomia dintre vechea cercetare fundamentală pentru progresul ştiinţific
şi aplicaţii de cercetare pentru industrie sau guvern a fost o reală interfaţă icircntre universitate şi
piaţa globală17
Universităţile din America sunt universal recunoscute ca lideri mondiali icircn ştiinţă şi
inginerie de neegalat după WWII icircn volumul mare de excelenţă burse şi inovare pe care
13
Wendy Erisman Shannon Looney bdquoOpening the Door to the American Dream Increasing Higher Education Access and Success for Immigrantrdquos a report by Institute for Higher Education Policy April 2007 disponibil online la httpwwwiheporgassetsfilespublicationsm-rOpeningTheDoorpdf (accesat la 27 aprilie 2010) John Aubrey Douglass ldquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs GlobalizationsMuse_Ch8pdf (accesat la 2710 2011)
14 S Guri-Rosenblit H Šebkovaacute UTeichler ldquoMassification and diversity of Higher Education Systems
Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy nr 20(4) 2007 pp 373ndash389 disponibil online la httpwwwpalgra vejournalscomhepjournalv20n4full8300158ahtml (accesat 111 2011)
15 Elise Langan bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education Policy no
19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26112011) Alvaro Romo de la Rosa bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n3 full8300160ahtml (accesat la 112 2011)
16 WW Powell J Owen-Smith J A Colyvas bdquoInnovation and emulation lessons from American
universities in selling private rights to public knowledgerdquo icircn Minerva nr 45 2007 pp 121-142 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontent3t411508v28418w7 (accesat la 28112011) Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175ndash192 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n2fullhep20082ahtm (accesat la 2811 2011)
17 Roger L Geiger bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn Higher
Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscom hepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25112011)
6 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
acestea le generează Statele Unite de departe sunt cel mai mare magnet pentru studenţi din
străinătate la toate nivelele de studiu şi icircn cele mai multe dintre domenii (vezi Anexa I3)
Studenţii străini domină acum programele de doctorat icircn domenii STEM care constituie de
exemplu 65 64 56 din numărul de doctori icircn IT inginerie şi fizică
Dacă SUA generează exodul de creiere icircn lume18 aceasta e posibil icircntrucacirct politica de
internaţionalizare este foarte bine conturată consolidarea relaţiilor economice externe prin
atragerea şi formarea de experţi icircn domenii cheie şi atragerea pe piaţa cercetării şi a muncii de
resursă umană prin politici inclusiv fiscale avantajoase (sistem de burse infrastructură hi-tech
de ultimă generaţie oportunităţi de dezvoltare personală experienţă internaţională ulterioară pe
piaţa muncii etc)19
Astfel aprox 50 din studenţii care cacircştiga doctorate icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei
provin din străinătate şi 25 din corpul profesoral al colegiilor şi facultăţilor americane de astăzi
sunt născuţi icircn străinătate Creşterea cu 8 a numărului studenţilor străini icircn 20082009 faţă de
anul precedent (total de 671616) continuacircnd trendul asecendent din ultima perioadă (al treilea
an de creştere consecutivă) dovedeşte indubitabil că SUA continuă să fie ldquomagnetul mondialrdquo20
Iar impactul pozitiv pe care studenţii străini şi familiile lor icircl au asupra economiei americane este
deloc de neglijat (peste 178 miliarde $ icircn 20082009)21
Investind aprox 395 miliarde $ icircn CampD (2008) din care 52 miliarde (13) direct de către
instituţiile academice 19 miliarde $ icircn echipamente de cercetare este de icircnţeles de ce USA au
astăzi 54 universităţi icircn top 200 şi 70 dintre laureaţii premiilor Nobel sunt angajaţi ai
universităţilor americane22 Output-urile giganticei infrastructuri de CampD americane sunt de
18
K Mohrman WH Ma D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(1) pp 5ndash27 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300175ahtml (accesat 1112011) SVincent-Lancrin bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume 1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
19 J Puukkaand FMarmolejo bdquoHigher education institutions and regional mission lessons learnt from
the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp 217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2abshep20087ahtml (accesat 1112011) Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo icircn Calitate şi leadership pentru icircnvăţămacircntul superior romacircnesc p 20 2009 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFi les FilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat 1511 2011)
20 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education Statistics
Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat la 2711 2011)
21 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to
the United States A Statistical Analysis ndash 2003-2004rdquo 2004 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_usapdf (accesat la 28112011) NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to the United States A Statistical Analysis - 2007-2008rdquo 2009 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_ eis08usapdf (accesat la 28112011)
22 Mei Li Sriram Shankar Kam Ki Tang bdquoWhy does the US dominate university league tablesrdquo School
of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28112011)
7 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
asemenea notabile (apr 28 din totalul mondial de articole şi brevete la nivelul anului 2007
vezi alte statistici elocvente despre infrastructura de CampD din USA icircn Anexa I4)
Promovacircnd o certă concurenţă la nivel mondial pentru talentul uman cursa pentru a
produce cercetare inovatoare extinderea campusurilor universitare performante icircn mai multe
ţări precum şi graba de a produce absolvenţi şi cercetători de top magnetul academic
american poate consolida economia bazată pe cunoaştere23 Icircntr-adevăr beneficiile economice
ale unei culturi academice globale sunt semnificative Icircntr-un eseu recent Richard Freeman
economist la Harvard spunea că aceste cacircştiguri trebuie să revină atacirct SUA dar şi restului
lumii bdquoGlobalizarea icircnvăţămacircntului superior - scria el - prin accelerarea ratei de progres
tehnologic asociate cu stiinţa şi ingineria şi prin accelerarea adoptării celor mai bune practici din
icircntreaga lume va reduce costurile de producţie şi a preţurilor mărfurilorrdquo 24
Prin educarea studenţilor de top atragerea unora să rămacircnă icircn USA şi poziţionarea ca un
hub deschis de idei şi conexiuni pentru cercetătorii din icircntreaga lume USA poate rezista dar
mai ales produce excelenţă concurenţă şi leadership icircn ldquorăzboiulrdquo academic global
Continuacircnd să ureze un welcome pe toate meridianele academice şi să recruteze cei mai
buni studenţi din lume exportacircnd tehnologie şi cercetare la cel mai icircnalt nivel promovacircnd icircn
maniera open doors colaborări transnaţionale de fapt USA nu susţine doar propria excelenţă
academică ci metamorfozează benefic globalist cunoaşterea şi prosperitatea 25
II2 Asia-Pacific Puzzle-ul complet icircn harta academică a lumii
II21 China miracolul transformărilor
Icircn concordanţă cu ideea centrală a acestei lucrări voi examina schimbările care au loc icircn
icircnvăţămacircntul superior din China din perspectiva globalizării Cu o icircmbunătăţire a mediului politic
şi economic deschiderea sistemului naţional chinez de icircnvăţămacircnt26 a fost treptat şi eficient
potenţată27
23
Karin Fisher bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecomarticleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
24 Ben Wildavsky bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21 February 2010
disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephpstory=20100219124330543 (accesat la 24112011)
25 bdquoA Test Of Leadership ldquoCharting the Future of US Higher Educationrdquo A Report of the Commission
Appointed by Secretary of Education Margaret Spellings Pre-Publication Copy September 2006 disponibil online la httpwwwedgovaboutbdscommlisthiedfutureindexhtml (accesat la 2711 2011) P D Eckel bdquoRedefining competition constructively the challenges of privatization competition and market-based state policy in the USrdquo icircn Journal of Higher Education Management and Policy nr 19(1) 2007 pp 77-94 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la httpwwwnafsaorgpublic_policysecunited_states_internationaltoward_an_international (accesat la 28112011)
26 Icircnainte de 1890 sistemul său de educaţie a constat icircn principal icircn şcoli private sau colegii şi a fost
influenţat de Europa Universităţile chineze au icircnceput să apară icircn anii 1890 fiind influenţate de
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
3 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
misiunea dacă preferă strategiile pe termen mediu şi lung simplei adaptări la contexte dacă
foloseşte autonomia şi libertatea academică ca instrument inovativ dacă pledează pentru
raţionalizarea unui sistem caduc icircn locul acomodării cu acesta dacă preferă un profil cert
(research teaching services business etc) celui confuz-difuz a unui mix neperformant dacă
combină caracterul accesibildeschis al intrării candidaţilor cu caracterul selectiv-exigent al
ieşirii dacă echilibrează icircn curriculum transmiterea de cunoştinţe şi inovaţia formarea şi
informarea cunoaşterea şi aplicarea ştiinţele şi viziunile dacă adoptă o guvernare deschisă şi
participativă şi un management concentrat asupra rezultatelor dacă asigură un climat deschis
şi critic capabil să motiveze profesorii şi studenţii
Icircn SUA raportul The Future of Higher Education (2006) organizat icircn jurul noţiunilor de
accesibilitate abordabilitate responsabilitate raport ce rămacircne un document de referinţă pentru
universităţile de peste tot conduse responsabil se decelează 4 obiective - bdquointensificarea
cercetăriirdquo şi bdquomenţinerea competitivităţii tehnologicerdquo bdquoeficienţa icircnvăţămacircntului superiorrdquo
bdquoicircmbinarea justiţiei sociale cu o knowledge societyrdquo bdquoauto-critica nereglementatărdquo - ce rămacircn
crucial-cardinale pentru universitatea secolulului XXI4
Compartimentarea managerială a universităţilor prin adapatarea la noile provocări dar mai
ales la explozia multibenefică a sectorului TIC prin eliminarea nevoii de proximitate spaţio-
temporală a condus la supraspecializări funcţionale icircn care glocalizarea şi regionalizarea
concurează internaţionalizarea5
Dar relaţia global-local nu este deloc una dezavantajoasă icircntrucacirct universităţile
transplantează contextului local ceea ce acumulează prin experienţa globală6 Ele sunt situate
icircntr-un spaţiu care nu se defineşte strict naţional sau mondial dar care le implică pe amacircndouă
De aceea icircn contextul globalizării cea mai mare provocare a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
este cea de a conserva dezvolta eficientiza rolul lor ca o glocal multiversity7 prin redefinirea
lui homo academicus8 icircntr-un mundus academicus icircn care noile tehnologii cu mixul de
oportunităţi pe care icircl oferă creează noi paradigme de icircnvăţarecercetare re-definesc turnul de
4 S Marginson bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn Higher Education
nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentj884547446455671 (accesat la 22112011)
5 M Peters bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network Seminar Series
Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070525 indexhtml (accesat la 20112011)
6 Josep Lobera and Cristina Escrigas bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging challenges for
human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetail phpid=1464 (accesat la 22112011)
7 G Delanty bdquoThe university and cosmopolitan citizenshiprdquo icircn GUNI (ed) Higher Education in the World
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave Macmillan London 2008
8 NP Stromquist M Gil-Anton E Balbachevsky R Mabokela A Smolentseva C Colatrella bdquoThe
Academic Profession in the Globalization Age Key Trends Challenges and Possibilitiesrdquo icircn PG Altbach şi PM Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007
4 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fildeş al universităţilor ca agent pro-activ la nivel glocal icircn condiţiile şi strategiile de inputs şi
outpus ale knowlegde based society9
Şi după cum se ştie economiasocietatea bazată pe cunoaştere dezvoltă ultrarapid la
nivel global şi icircn cele mai multe dintre naţiunile dezvoltate socio-economic avuţia naţională care
depinde acum mai mult de educaţie decacirct de resursele naturale Ritmurile internaţionalizării
icircnvăţămacircntului superior sunt răspunsuri interactive la impactul globalizării iar aceste răspunsuri
pendulează icircntre economie eficienţă şi eficacitate o schemă 3E care polarizează axiologic
spaţiul academic mondial icircntre SUA Asia-Pacific şi Europa De aceea icircn cele ce urmează voi
prezenta cacircteva consideraţii cu privire la profilul acestor regiuni din punctul de vedere al
internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior
II Arhitectura academică a polilor globali pacircnă la inceputul crizei
economico-financiare (20082009)
II1 USA - Monopoly sau magnetul de educaţie şi cercetare
Sistemul de icircnvăţămacircnt superior american10 este cel mai pluralist şi divers din lume
Moştenind cele mai multe dintre ideile universitare existente icircn Europa le-a adaptat icircntr-un mod
mai flexibil oferind oportunităţi de acces universal tuturor cetăţenilor săi icircntr-un moment icircn care
toate sistemele de icircnvăţămacircnt superior din Europa au fost extrem de selective şi pe baza de
meritocraţie
Icircn conformitate cu Filip Altbach instituţiile academice americane rămacircn de neegalat11
Coordonacircnd educarea a aproximativ 21 din lume (vezi Anexa I2) universităţile americane
constituie un sistem formidabil care-şi datorează dominanţa influenţelor-specific liberale engleze
şi paradigmei de cercetare din Germania Cacircnd ţări precum China Coreea Singapore icircncearcă
să-şi eficientizeze sistemele de icircnvăţămacircnt superior modelul lor este Statele Unite12
9 Vezi despre acestea mai multe puncte de vedere la Hălăngescu Constantin I (2011) Homo
oeconomicus vs homo academicus - provocări și dileme din perspectiva globalizării MPRA Paper No 33215 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende 332151MPRA_paper_33215pdf Idem (2011) Provocări și tendințe ale icircnvățămantului superior icircn contextul globalizării (literature review) MPRA Paper No 33269 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende332691MPRA_paper_33269pdf
10 Vezi o diagramă a icircntregului sistem de educaţie american icircn Anexa I1
11 P G Altbach LReisberg L E Rumbley bdquoTrends in Global Higher Education Tracking an Academic
Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la httpunesdocunescoorgimages0018001831183 168epdf (accesat la 25102011)
12 Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of
US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 175-192 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2fullhep20082ahtm (accesat la 2810 2011)
5 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Nu este surprinzător faptul că pentru mulţi analişti globalizarea şi internaţionalizarea
icircnvăţămacircntului superior apar ca un proces de americanizare sau anglo-americanizare13 Dar
aceste procese nu sunt gestionate de guvernul USA ci din suma relaţiilor transnaţionale si
transfrontaliere ale universităţilor americane USA sunt un copleşitor magnet de creiere de
talente icircn timp ce celelalte naţiuni se confruntă cu o pierdere a lor14
Dar de ce USA reuşesc aceste performanţe De ce sunt ele mereu cacircştigătorul icircn rdquojocul
de Monopolyrdquo la scară globală De ce reuşesc o hegemonie aproape invincibilă icircn lumea
academică Conglomeratul de politici concertate icircn investiţii cercetare resurse umane
finanţare dar mai ales calitate academică poate fi un răspuns De ce calitate Pentru ca icircn
USA acreditarea unei universităţi este icircntemeiată pe credinţa că instituţiile sunt ele icircnsele
responsabile de calitate academică că misiunea instituţională este esenţială pentru a judeca
actele de calitate aşa cum este autonomia instituţională şi că icircnvăţămacircntul superior icircnfloreşte
icircntr-un mediu descentralizat15
Icircn acest mediu orientarea spre societate şi orientarea spre eficacitate tehnologică şi
economică susţinute de cercetare au condus la viziunea unui pragmatism mereu icircn schimbare
adaptat cerinţelor globale16 Dacă cercetarea fundamentală icircn domenii strategice a fost cheia
relevanţei economice dihotomia dintre vechea cercetare fundamentală pentru progresul ştiinţific
şi aplicaţii de cercetare pentru industrie sau guvern a fost o reală interfaţă icircntre universitate şi
piaţa globală17
Universităţile din America sunt universal recunoscute ca lideri mondiali icircn ştiinţă şi
inginerie de neegalat după WWII icircn volumul mare de excelenţă burse şi inovare pe care
13
Wendy Erisman Shannon Looney bdquoOpening the Door to the American Dream Increasing Higher Education Access and Success for Immigrantrdquos a report by Institute for Higher Education Policy April 2007 disponibil online la httpwwwiheporgassetsfilespublicationsm-rOpeningTheDoorpdf (accesat la 27 aprilie 2010) John Aubrey Douglass ldquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs GlobalizationsMuse_Ch8pdf (accesat la 2710 2011)
14 S Guri-Rosenblit H Šebkovaacute UTeichler ldquoMassification and diversity of Higher Education Systems
Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy nr 20(4) 2007 pp 373ndash389 disponibil online la httpwwwpalgra vejournalscomhepjournalv20n4full8300158ahtml (accesat 111 2011)
15 Elise Langan bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education Policy no
19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26112011) Alvaro Romo de la Rosa bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n3 full8300160ahtml (accesat la 112 2011)
16 WW Powell J Owen-Smith J A Colyvas bdquoInnovation and emulation lessons from American
universities in selling private rights to public knowledgerdquo icircn Minerva nr 45 2007 pp 121-142 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontent3t411508v28418w7 (accesat la 28112011) Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175ndash192 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n2fullhep20082ahtm (accesat la 2811 2011)
17 Roger L Geiger bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn Higher
Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscom hepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25112011)
6 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
acestea le generează Statele Unite de departe sunt cel mai mare magnet pentru studenţi din
străinătate la toate nivelele de studiu şi icircn cele mai multe dintre domenii (vezi Anexa I3)
Studenţii străini domină acum programele de doctorat icircn domenii STEM care constituie de
exemplu 65 64 56 din numărul de doctori icircn IT inginerie şi fizică
Dacă SUA generează exodul de creiere icircn lume18 aceasta e posibil icircntrucacirct politica de
internaţionalizare este foarte bine conturată consolidarea relaţiilor economice externe prin
atragerea şi formarea de experţi icircn domenii cheie şi atragerea pe piaţa cercetării şi a muncii de
resursă umană prin politici inclusiv fiscale avantajoase (sistem de burse infrastructură hi-tech
de ultimă generaţie oportunităţi de dezvoltare personală experienţă internaţională ulterioară pe
piaţa muncii etc)19
Astfel aprox 50 din studenţii care cacircştiga doctorate icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei
provin din străinătate şi 25 din corpul profesoral al colegiilor şi facultăţilor americane de astăzi
sunt născuţi icircn străinătate Creşterea cu 8 a numărului studenţilor străini icircn 20082009 faţă de
anul precedent (total de 671616) continuacircnd trendul asecendent din ultima perioadă (al treilea
an de creştere consecutivă) dovedeşte indubitabil că SUA continuă să fie ldquomagnetul mondialrdquo20
Iar impactul pozitiv pe care studenţii străini şi familiile lor icircl au asupra economiei americane este
deloc de neglijat (peste 178 miliarde $ icircn 20082009)21
Investind aprox 395 miliarde $ icircn CampD (2008) din care 52 miliarde (13) direct de către
instituţiile academice 19 miliarde $ icircn echipamente de cercetare este de icircnţeles de ce USA au
astăzi 54 universităţi icircn top 200 şi 70 dintre laureaţii premiilor Nobel sunt angajaţi ai
universităţilor americane22 Output-urile giganticei infrastructuri de CampD americane sunt de
18
K Mohrman WH Ma D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(1) pp 5ndash27 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300175ahtml (accesat 1112011) SVincent-Lancrin bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume 1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
19 J Puukkaand FMarmolejo bdquoHigher education institutions and regional mission lessons learnt from
the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp 217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2abshep20087ahtml (accesat 1112011) Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo icircn Calitate şi leadership pentru icircnvăţămacircntul superior romacircnesc p 20 2009 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFi les FilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat 1511 2011)
20 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education Statistics
Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat la 2711 2011)
21 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to
the United States A Statistical Analysis ndash 2003-2004rdquo 2004 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_usapdf (accesat la 28112011) NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to the United States A Statistical Analysis - 2007-2008rdquo 2009 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_ eis08usapdf (accesat la 28112011)
22 Mei Li Sriram Shankar Kam Ki Tang bdquoWhy does the US dominate university league tablesrdquo School
of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28112011)
7 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
asemenea notabile (apr 28 din totalul mondial de articole şi brevete la nivelul anului 2007
vezi alte statistici elocvente despre infrastructura de CampD din USA icircn Anexa I4)
Promovacircnd o certă concurenţă la nivel mondial pentru talentul uman cursa pentru a
produce cercetare inovatoare extinderea campusurilor universitare performante icircn mai multe
ţări precum şi graba de a produce absolvenţi şi cercetători de top magnetul academic
american poate consolida economia bazată pe cunoaştere23 Icircntr-adevăr beneficiile economice
ale unei culturi academice globale sunt semnificative Icircntr-un eseu recent Richard Freeman
economist la Harvard spunea că aceste cacircştiguri trebuie să revină atacirct SUA dar şi restului
lumii bdquoGlobalizarea icircnvăţămacircntului superior - scria el - prin accelerarea ratei de progres
tehnologic asociate cu stiinţa şi ingineria şi prin accelerarea adoptării celor mai bune practici din
icircntreaga lume va reduce costurile de producţie şi a preţurilor mărfurilorrdquo 24
Prin educarea studenţilor de top atragerea unora să rămacircnă icircn USA şi poziţionarea ca un
hub deschis de idei şi conexiuni pentru cercetătorii din icircntreaga lume USA poate rezista dar
mai ales produce excelenţă concurenţă şi leadership icircn ldquorăzboiulrdquo academic global
Continuacircnd să ureze un welcome pe toate meridianele academice şi să recruteze cei mai
buni studenţi din lume exportacircnd tehnologie şi cercetare la cel mai icircnalt nivel promovacircnd icircn
maniera open doors colaborări transnaţionale de fapt USA nu susţine doar propria excelenţă
academică ci metamorfozează benefic globalist cunoaşterea şi prosperitatea 25
II2 Asia-Pacific Puzzle-ul complet icircn harta academică a lumii
II21 China miracolul transformărilor
Icircn concordanţă cu ideea centrală a acestei lucrări voi examina schimbările care au loc icircn
icircnvăţămacircntul superior din China din perspectiva globalizării Cu o icircmbunătăţire a mediului politic
şi economic deschiderea sistemului naţional chinez de icircnvăţămacircnt26 a fost treptat şi eficient
potenţată27
23
Karin Fisher bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecomarticleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
24 Ben Wildavsky bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21 February 2010
disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephpstory=20100219124330543 (accesat la 24112011)
25 bdquoA Test Of Leadership ldquoCharting the Future of US Higher Educationrdquo A Report of the Commission
Appointed by Secretary of Education Margaret Spellings Pre-Publication Copy September 2006 disponibil online la httpwwwedgovaboutbdscommlisthiedfutureindexhtml (accesat la 2711 2011) P D Eckel bdquoRedefining competition constructively the challenges of privatization competition and market-based state policy in the USrdquo icircn Journal of Higher Education Management and Policy nr 19(1) 2007 pp 77-94 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la httpwwwnafsaorgpublic_policysecunited_states_internationaltoward_an_international (accesat la 28112011)
26 Icircnainte de 1890 sistemul său de educaţie a constat icircn principal icircn şcoli private sau colegii şi a fost
influenţat de Europa Universităţile chineze au icircnceput să apară icircn anii 1890 fiind influenţate de
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
4 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fildeş al universităţilor ca agent pro-activ la nivel glocal icircn condiţiile şi strategiile de inputs şi
outpus ale knowlegde based society9
Şi după cum se ştie economiasocietatea bazată pe cunoaştere dezvoltă ultrarapid la
nivel global şi icircn cele mai multe dintre naţiunile dezvoltate socio-economic avuţia naţională care
depinde acum mai mult de educaţie decacirct de resursele naturale Ritmurile internaţionalizării
icircnvăţămacircntului superior sunt răspunsuri interactive la impactul globalizării iar aceste răspunsuri
pendulează icircntre economie eficienţă şi eficacitate o schemă 3E care polarizează axiologic
spaţiul academic mondial icircntre SUA Asia-Pacific şi Europa De aceea icircn cele ce urmează voi
prezenta cacircteva consideraţii cu privire la profilul acestor regiuni din punctul de vedere al
internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior
II Arhitectura academică a polilor globali pacircnă la inceputul crizei
economico-financiare (20082009)
II1 USA - Monopoly sau magnetul de educaţie şi cercetare
Sistemul de icircnvăţămacircnt superior american10 este cel mai pluralist şi divers din lume
Moştenind cele mai multe dintre ideile universitare existente icircn Europa le-a adaptat icircntr-un mod
mai flexibil oferind oportunităţi de acces universal tuturor cetăţenilor săi icircntr-un moment icircn care
toate sistemele de icircnvăţămacircnt superior din Europa au fost extrem de selective şi pe baza de
meritocraţie
Icircn conformitate cu Filip Altbach instituţiile academice americane rămacircn de neegalat11
Coordonacircnd educarea a aproximativ 21 din lume (vezi Anexa I2) universităţile americane
constituie un sistem formidabil care-şi datorează dominanţa influenţelor-specific liberale engleze
şi paradigmei de cercetare din Germania Cacircnd ţări precum China Coreea Singapore icircncearcă
să-şi eficientizeze sistemele de icircnvăţămacircnt superior modelul lor este Statele Unite12
9 Vezi despre acestea mai multe puncte de vedere la Hălăngescu Constantin I (2011) Homo
oeconomicus vs homo academicus - provocări și dileme din perspectiva globalizării MPRA Paper No 33215 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende 332151MPRA_paper_33215pdf Idem (2011) Provocări și tendințe ale icircnvățămantului superior icircn contextul globalizării (literature review) MPRA Paper No 33269 posted 09 September 2011 disponibil online la httpmpraubuni-muenchende332691MPRA_paper_33269pdf
10 Vezi o diagramă a icircntregului sistem de educaţie american icircn Anexa I1
11 P G Altbach LReisberg L E Rumbley bdquoTrends in Global Higher Education Tracking an Academic
Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la httpunesdocunescoorgimages0018001831183 168epdf (accesat la 25102011)
12 Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of
US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 175-192 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2fullhep20082ahtm (accesat la 2810 2011)
5 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Nu este surprinzător faptul că pentru mulţi analişti globalizarea şi internaţionalizarea
icircnvăţămacircntului superior apar ca un proces de americanizare sau anglo-americanizare13 Dar
aceste procese nu sunt gestionate de guvernul USA ci din suma relaţiilor transnaţionale si
transfrontaliere ale universităţilor americane USA sunt un copleşitor magnet de creiere de
talente icircn timp ce celelalte naţiuni se confruntă cu o pierdere a lor14
Dar de ce USA reuşesc aceste performanţe De ce sunt ele mereu cacircştigătorul icircn rdquojocul
de Monopolyrdquo la scară globală De ce reuşesc o hegemonie aproape invincibilă icircn lumea
academică Conglomeratul de politici concertate icircn investiţii cercetare resurse umane
finanţare dar mai ales calitate academică poate fi un răspuns De ce calitate Pentru ca icircn
USA acreditarea unei universităţi este icircntemeiată pe credinţa că instituţiile sunt ele icircnsele
responsabile de calitate academică că misiunea instituţională este esenţială pentru a judeca
actele de calitate aşa cum este autonomia instituţională şi că icircnvăţămacircntul superior icircnfloreşte
icircntr-un mediu descentralizat15
Icircn acest mediu orientarea spre societate şi orientarea spre eficacitate tehnologică şi
economică susţinute de cercetare au condus la viziunea unui pragmatism mereu icircn schimbare
adaptat cerinţelor globale16 Dacă cercetarea fundamentală icircn domenii strategice a fost cheia
relevanţei economice dihotomia dintre vechea cercetare fundamentală pentru progresul ştiinţific
şi aplicaţii de cercetare pentru industrie sau guvern a fost o reală interfaţă icircntre universitate şi
piaţa globală17
Universităţile din America sunt universal recunoscute ca lideri mondiali icircn ştiinţă şi
inginerie de neegalat după WWII icircn volumul mare de excelenţă burse şi inovare pe care
13
Wendy Erisman Shannon Looney bdquoOpening the Door to the American Dream Increasing Higher Education Access and Success for Immigrantrdquos a report by Institute for Higher Education Policy April 2007 disponibil online la httpwwwiheporgassetsfilespublicationsm-rOpeningTheDoorpdf (accesat la 27 aprilie 2010) John Aubrey Douglass ldquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs GlobalizationsMuse_Ch8pdf (accesat la 2710 2011)
14 S Guri-Rosenblit H Šebkovaacute UTeichler ldquoMassification and diversity of Higher Education Systems
Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy nr 20(4) 2007 pp 373ndash389 disponibil online la httpwwwpalgra vejournalscomhepjournalv20n4full8300158ahtml (accesat 111 2011)
15 Elise Langan bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education Policy no
19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26112011) Alvaro Romo de la Rosa bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n3 full8300160ahtml (accesat la 112 2011)
16 WW Powell J Owen-Smith J A Colyvas bdquoInnovation and emulation lessons from American
universities in selling private rights to public knowledgerdquo icircn Minerva nr 45 2007 pp 121-142 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontent3t411508v28418w7 (accesat la 28112011) Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175ndash192 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n2fullhep20082ahtm (accesat la 2811 2011)
17 Roger L Geiger bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn Higher
Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscom hepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25112011)
6 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
acestea le generează Statele Unite de departe sunt cel mai mare magnet pentru studenţi din
străinătate la toate nivelele de studiu şi icircn cele mai multe dintre domenii (vezi Anexa I3)
Studenţii străini domină acum programele de doctorat icircn domenii STEM care constituie de
exemplu 65 64 56 din numărul de doctori icircn IT inginerie şi fizică
Dacă SUA generează exodul de creiere icircn lume18 aceasta e posibil icircntrucacirct politica de
internaţionalizare este foarte bine conturată consolidarea relaţiilor economice externe prin
atragerea şi formarea de experţi icircn domenii cheie şi atragerea pe piaţa cercetării şi a muncii de
resursă umană prin politici inclusiv fiscale avantajoase (sistem de burse infrastructură hi-tech
de ultimă generaţie oportunităţi de dezvoltare personală experienţă internaţională ulterioară pe
piaţa muncii etc)19
Astfel aprox 50 din studenţii care cacircştiga doctorate icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei
provin din străinătate şi 25 din corpul profesoral al colegiilor şi facultăţilor americane de astăzi
sunt născuţi icircn străinătate Creşterea cu 8 a numărului studenţilor străini icircn 20082009 faţă de
anul precedent (total de 671616) continuacircnd trendul asecendent din ultima perioadă (al treilea
an de creştere consecutivă) dovedeşte indubitabil că SUA continuă să fie ldquomagnetul mondialrdquo20
Iar impactul pozitiv pe care studenţii străini şi familiile lor icircl au asupra economiei americane este
deloc de neglijat (peste 178 miliarde $ icircn 20082009)21
Investind aprox 395 miliarde $ icircn CampD (2008) din care 52 miliarde (13) direct de către
instituţiile academice 19 miliarde $ icircn echipamente de cercetare este de icircnţeles de ce USA au
astăzi 54 universităţi icircn top 200 şi 70 dintre laureaţii premiilor Nobel sunt angajaţi ai
universităţilor americane22 Output-urile giganticei infrastructuri de CampD americane sunt de
18
K Mohrman WH Ma D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(1) pp 5ndash27 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300175ahtml (accesat 1112011) SVincent-Lancrin bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume 1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
19 J Puukkaand FMarmolejo bdquoHigher education institutions and regional mission lessons learnt from
the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp 217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2abshep20087ahtml (accesat 1112011) Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo icircn Calitate şi leadership pentru icircnvăţămacircntul superior romacircnesc p 20 2009 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFi les FilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat 1511 2011)
20 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education Statistics
Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat la 2711 2011)
21 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to
the United States A Statistical Analysis ndash 2003-2004rdquo 2004 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_usapdf (accesat la 28112011) NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to the United States A Statistical Analysis - 2007-2008rdquo 2009 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_ eis08usapdf (accesat la 28112011)
22 Mei Li Sriram Shankar Kam Ki Tang bdquoWhy does the US dominate university league tablesrdquo School
of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28112011)
7 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
asemenea notabile (apr 28 din totalul mondial de articole şi brevete la nivelul anului 2007
vezi alte statistici elocvente despre infrastructura de CampD din USA icircn Anexa I4)
Promovacircnd o certă concurenţă la nivel mondial pentru talentul uman cursa pentru a
produce cercetare inovatoare extinderea campusurilor universitare performante icircn mai multe
ţări precum şi graba de a produce absolvenţi şi cercetători de top magnetul academic
american poate consolida economia bazată pe cunoaştere23 Icircntr-adevăr beneficiile economice
ale unei culturi academice globale sunt semnificative Icircntr-un eseu recent Richard Freeman
economist la Harvard spunea că aceste cacircştiguri trebuie să revină atacirct SUA dar şi restului
lumii bdquoGlobalizarea icircnvăţămacircntului superior - scria el - prin accelerarea ratei de progres
tehnologic asociate cu stiinţa şi ingineria şi prin accelerarea adoptării celor mai bune practici din
icircntreaga lume va reduce costurile de producţie şi a preţurilor mărfurilorrdquo 24
Prin educarea studenţilor de top atragerea unora să rămacircnă icircn USA şi poziţionarea ca un
hub deschis de idei şi conexiuni pentru cercetătorii din icircntreaga lume USA poate rezista dar
mai ales produce excelenţă concurenţă şi leadership icircn ldquorăzboiulrdquo academic global
Continuacircnd să ureze un welcome pe toate meridianele academice şi să recruteze cei mai
buni studenţi din lume exportacircnd tehnologie şi cercetare la cel mai icircnalt nivel promovacircnd icircn
maniera open doors colaborări transnaţionale de fapt USA nu susţine doar propria excelenţă
academică ci metamorfozează benefic globalist cunoaşterea şi prosperitatea 25
II2 Asia-Pacific Puzzle-ul complet icircn harta academică a lumii
II21 China miracolul transformărilor
Icircn concordanţă cu ideea centrală a acestei lucrări voi examina schimbările care au loc icircn
icircnvăţămacircntul superior din China din perspectiva globalizării Cu o icircmbunătăţire a mediului politic
şi economic deschiderea sistemului naţional chinez de icircnvăţămacircnt26 a fost treptat şi eficient
potenţată27
23
Karin Fisher bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecomarticleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
24 Ben Wildavsky bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21 February 2010
disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephpstory=20100219124330543 (accesat la 24112011)
25 bdquoA Test Of Leadership ldquoCharting the Future of US Higher Educationrdquo A Report of the Commission
Appointed by Secretary of Education Margaret Spellings Pre-Publication Copy September 2006 disponibil online la httpwwwedgovaboutbdscommlisthiedfutureindexhtml (accesat la 2711 2011) P D Eckel bdquoRedefining competition constructively the challenges of privatization competition and market-based state policy in the USrdquo icircn Journal of Higher Education Management and Policy nr 19(1) 2007 pp 77-94 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la httpwwwnafsaorgpublic_policysecunited_states_internationaltoward_an_international (accesat la 28112011)
26 Icircnainte de 1890 sistemul său de educaţie a constat icircn principal icircn şcoli private sau colegii şi a fost
influenţat de Europa Universităţile chineze au icircnceput să apară icircn anii 1890 fiind influenţate de
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
5 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Nu este surprinzător faptul că pentru mulţi analişti globalizarea şi internaţionalizarea
icircnvăţămacircntului superior apar ca un proces de americanizare sau anglo-americanizare13 Dar
aceste procese nu sunt gestionate de guvernul USA ci din suma relaţiilor transnaţionale si
transfrontaliere ale universităţilor americane USA sunt un copleşitor magnet de creiere de
talente icircn timp ce celelalte naţiuni se confruntă cu o pierdere a lor14
Dar de ce USA reuşesc aceste performanţe De ce sunt ele mereu cacircştigătorul icircn rdquojocul
de Monopolyrdquo la scară globală De ce reuşesc o hegemonie aproape invincibilă icircn lumea
academică Conglomeratul de politici concertate icircn investiţii cercetare resurse umane
finanţare dar mai ales calitate academică poate fi un răspuns De ce calitate Pentru ca icircn
USA acreditarea unei universităţi este icircntemeiată pe credinţa că instituţiile sunt ele icircnsele
responsabile de calitate academică că misiunea instituţională este esenţială pentru a judeca
actele de calitate aşa cum este autonomia instituţională şi că icircnvăţămacircntul superior icircnfloreşte
icircntr-un mediu descentralizat15
Icircn acest mediu orientarea spre societate şi orientarea spre eficacitate tehnologică şi
economică susţinute de cercetare au condus la viziunea unui pragmatism mereu icircn schimbare
adaptat cerinţelor globale16 Dacă cercetarea fundamentală icircn domenii strategice a fost cheia
relevanţei economice dihotomia dintre vechea cercetare fundamentală pentru progresul ştiinţific
şi aplicaţii de cercetare pentru industrie sau guvern a fost o reală interfaţă icircntre universitate şi
piaţa globală17
Universităţile din America sunt universal recunoscute ca lideri mondiali icircn ştiinţă şi
inginerie de neegalat după WWII icircn volumul mare de excelenţă burse şi inovare pe care
13
Wendy Erisman Shannon Looney bdquoOpening the Door to the American Dream Increasing Higher Education Access and Success for Immigrantrdquos a report by Institute for Higher Education Policy April 2007 disponibil online la httpwwwiheporgassetsfilespublicationsm-rOpeningTheDoorpdf (accesat la 27 aprilie 2010) John Aubrey Douglass ldquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs GlobalizationsMuse_Ch8pdf (accesat la 2710 2011)
14 S Guri-Rosenblit H Šebkovaacute UTeichler ldquoMassification and diversity of Higher Education Systems
Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy nr 20(4) 2007 pp 373ndash389 disponibil online la httpwwwpalgra vejournalscomhepjournalv20n4full8300158ahtml (accesat 111 2011)
15 Elise Langan bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education Policy no
19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26112011) Alvaro Romo de la Rosa bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n3 full8300160ahtml (accesat la 112 2011)
16 WW Powell J Owen-Smith J A Colyvas bdquoInnovation and emulation lessons from American
universities in selling private rights to public knowledgerdquo icircn Minerva nr 45 2007 pp 121-142 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontent3t411508v28418w7 (accesat la 28112011) Peter D Eckel bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175ndash192 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n2fullhep20082ahtm (accesat la 2811 2011)
17 Roger L Geiger bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn Higher
Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscom hepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25112011)
6 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
acestea le generează Statele Unite de departe sunt cel mai mare magnet pentru studenţi din
străinătate la toate nivelele de studiu şi icircn cele mai multe dintre domenii (vezi Anexa I3)
Studenţii străini domină acum programele de doctorat icircn domenii STEM care constituie de
exemplu 65 64 56 din numărul de doctori icircn IT inginerie şi fizică
Dacă SUA generează exodul de creiere icircn lume18 aceasta e posibil icircntrucacirct politica de
internaţionalizare este foarte bine conturată consolidarea relaţiilor economice externe prin
atragerea şi formarea de experţi icircn domenii cheie şi atragerea pe piaţa cercetării şi a muncii de
resursă umană prin politici inclusiv fiscale avantajoase (sistem de burse infrastructură hi-tech
de ultimă generaţie oportunităţi de dezvoltare personală experienţă internaţională ulterioară pe
piaţa muncii etc)19
Astfel aprox 50 din studenţii care cacircştiga doctorate icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei
provin din străinătate şi 25 din corpul profesoral al colegiilor şi facultăţilor americane de astăzi
sunt născuţi icircn străinătate Creşterea cu 8 a numărului studenţilor străini icircn 20082009 faţă de
anul precedent (total de 671616) continuacircnd trendul asecendent din ultima perioadă (al treilea
an de creştere consecutivă) dovedeşte indubitabil că SUA continuă să fie ldquomagnetul mondialrdquo20
Iar impactul pozitiv pe care studenţii străini şi familiile lor icircl au asupra economiei americane este
deloc de neglijat (peste 178 miliarde $ icircn 20082009)21
Investind aprox 395 miliarde $ icircn CampD (2008) din care 52 miliarde (13) direct de către
instituţiile academice 19 miliarde $ icircn echipamente de cercetare este de icircnţeles de ce USA au
astăzi 54 universităţi icircn top 200 şi 70 dintre laureaţii premiilor Nobel sunt angajaţi ai
universităţilor americane22 Output-urile giganticei infrastructuri de CampD americane sunt de
18
K Mohrman WH Ma D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(1) pp 5ndash27 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300175ahtml (accesat 1112011) SVincent-Lancrin bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume 1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
19 J Puukkaand FMarmolejo bdquoHigher education institutions and regional mission lessons learnt from
the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp 217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2abshep20087ahtml (accesat 1112011) Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo icircn Calitate şi leadership pentru icircnvăţămacircntul superior romacircnesc p 20 2009 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFi les FilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat 1511 2011)
20 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education Statistics
Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat la 2711 2011)
21 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to
the United States A Statistical Analysis ndash 2003-2004rdquo 2004 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_usapdf (accesat la 28112011) NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to the United States A Statistical Analysis - 2007-2008rdquo 2009 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_ eis08usapdf (accesat la 28112011)
22 Mei Li Sriram Shankar Kam Ki Tang bdquoWhy does the US dominate university league tablesrdquo School
of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28112011)
7 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
asemenea notabile (apr 28 din totalul mondial de articole şi brevete la nivelul anului 2007
vezi alte statistici elocvente despre infrastructura de CampD din USA icircn Anexa I4)
Promovacircnd o certă concurenţă la nivel mondial pentru talentul uman cursa pentru a
produce cercetare inovatoare extinderea campusurilor universitare performante icircn mai multe
ţări precum şi graba de a produce absolvenţi şi cercetători de top magnetul academic
american poate consolida economia bazată pe cunoaştere23 Icircntr-adevăr beneficiile economice
ale unei culturi academice globale sunt semnificative Icircntr-un eseu recent Richard Freeman
economist la Harvard spunea că aceste cacircştiguri trebuie să revină atacirct SUA dar şi restului
lumii bdquoGlobalizarea icircnvăţămacircntului superior - scria el - prin accelerarea ratei de progres
tehnologic asociate cu stiinţa şi ingineria şi prin accelerarea adoptării celor mai bune practici din
icircntreaga lume va reduce costurile de producţie şi a preţurilor mărfurilorrdquo 24
Prin educarea studenţilor de top atragerea unora să rămacircnă icircn USA şi poziţionarea ca un
hub deschis de idei şi conexiuni pentru cercetătorii din icircntreaga lume USA poate rezista dar
mai ales produce excelenţă concurenţă şi leadership icircn ldquorăzboiulrdquo academic global
Continuacircnd să ureze un welcome pe toate meridianele academice şi să recruteze cei mai
buni studenţi din lume exportacircnd tehnologie şi cercetare la cel mai icircnalt nivel promovacircnd icircn
maniera open doors colaborări transnaţionale de fapt USA nu susţine doar propria excelenţă
academică ci metamorfozează benefic globalist cunoaşterea şi prosperitatea 25
II2 Asia-Pacific Puzzle-ul complet icircn harta academică a lumii
II21 China miracolul transformărilor
Icircn concordanţă cu ideea centrală a acestei lucrări voi examina schimbările care au loc icircn
icircnvăţămacircntul superior din China din perspectiva globalizării Cu o icircmbunătăţire a mediului politic
şi economic deschiderea sistemului naţional chinez de icircnvăţămacircnt26 a fost treptat şi eficient
potenţată27
23
Karin Fisher bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecomarticleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
24 Ben Wildavsky bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21 February 2010
disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephpstory=20100219124330543 (accesat la 24112011)
25 bdquoA Test Of Leadership ldquoCharting the Future of US Higher Educationrdquo A Report of the Commission
Appointed by Secretary of Education Margaret Spellings Pre-Publication Copy September 2006 disponibil online la httpwwwedgovaboutbdscommlisthiedfutureindexhtml (accesat la 2711 2011) P D Eckel bdquoRedefining competition constructively the challenges of privatization competition and market-based state policy in the USrdquo icircn Journal of Higher Education Management and Policy nr 19(1) 2007 pp 77-94 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la httpwwwnafsaorgpublic_policysecunited_states_internationaltoward_an_international (accesat la 28112011)
26 Icircnainte de 1890 sistemul său de educaţie a constat icircn principal icircn şcoli private sau colegii şi a fost
influenţat de Europa Universităţile chineze au icircnceput să apară icircn anii 1890 fiind influenţate de
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
6 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
acestea le generează Statele Unite de departe sunt cel mai mare magnet pentru studenţi din
străinătate la toate nivelele de studiu şi icircn cele mai multe dintre domenii (vezi Anexa I3)
Studenţii străini domină acum programele de doctorat icircn domenii STEM care constituie de
exemplu 65 64 56 din numărul de doctori icircn IT inginerie şi fizică
Dacă SUA generează exodul de creiere icircn lume18 aceasta e posibil icircntrucacirct politica de
internaţionalizare este foarte bine conturată consolidarea relaţiilor economice externe prin
atragerea şi formarea de experţi icircn domenii cheie şi atragerea pe piaţa cercetării şi a muncii de
resursă umană prin politici inclusiv fiscale avantajoase (sistem de burse infrastructură hi-tech
de ultimă generaţie oportunităţi de dezvoltare personală experienţă internaţională ulterioară pe
piaţa muncii etc)19
Astfel aprox 50 din studenţii care cacircştiga doctorate icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei
provin din străinătate şi 25 din corpul profesoral al colegiilor şi facultăţilor americane de astăzi
sunt născuţi icircn străinătate Creşterea cu 8 a numărului studenţilor străini icircn 20082009 faţă de
anul precedent (total de 671616) continuacircnd trendul asecendent din ultima perioadă (al treilea
an de creştere consecutivă) dovedeşte indubitabil că SUA continuă să fie ldquomagnetul mondialrdquo20
Iar impactul pozitiv pe care studenţii străini şi familiile lor icircl au asupra economiei americane este
deloc de neglijat (peste 178 miliarde $ icircn 20082009)21
Investind aprox 395 miliarde $ icircn CampD (2008) din care 52 miliarde (13) direct de către
instituţiile academice 19 miliarde $ icircn echipamente de cercetare este de icircnţeles de ce USA au
astăzi 54 universităţi icircn top 200 şi 70 dintre laureaţii premiilor Nobel sunt angajaţi ai
universităţilor americane22 Output-urile giganticei infrastructuri de CampD americane sunt de
18
K Mohrman WH Ma D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(1) pp 5ndash27 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300175ahtml (accesat 1112011) SVincent-Lancrin bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume 1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
19 J Puukkaand FMarmolejo bdquoHigher education institutions and regional mission lessons learnt from
the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp 217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2abshep20087ahtml (accesat 1112011) Remus Pricopie (coord) bdquoUniversităţile icircn contextul europenizării şi globalizării Analiza diagnosticrdquo icircn Calitate şi leadership pentru icircnvăţămacircntul superior romacircnesc p 20 2009 disponibil online la httpwwwedu2025roUserFi les FilePR1Panel5diagnostic_panel5pdf (accesat 1511 2011)
20 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education Statistics
Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat la 2711 2011)
21 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to
the United States A Statistical Analysis ndash 2003-2004rdquo 2004 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_usapdf (accesat la 28112011) NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International Education to the United States A Statistical Analysis - 2007-2008rdquo 2009 disponibil online la httpwwwnafsaorg_File_ eis08usapdf (accesat la 28112011)
22 Mei Li Sriram Shankar Kam Ki Tang bdquoWhy does the US dominate university league tablesrdquo School
of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28112011)
7 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
asemenea notabile (apr 28 din totalul mondial de articole şi brevete la nivelul anului 2007
vezi alte statistici elocvente despre infrastructura de CampD din USA icircn Anexa I4)
Promovacircnd o certă concurenţă la nivel mondial pentru talentul uman cursa pentru a
produce cercetare inovatoare extinderea campusurilor universitare performante icircn mai multe
ţări precum şi graba de a produce absolvenţi şi cercetători de top magnetul academic
american poate consolida economia bazată pe cunoaştere23 Icircntr-adevăr beneficiile economice
ale unei culturi academice globale sunt semnificative Icircntr-un eseu recent Richard Freeman
economist la Harvard spunea că aceste cacircştiguri trebuie să revină atacirct SUA dar şi restului
lumii bdquoGlobalizarea icircnvăţămacircntului superior - scria el - prin accelerarea ratei de progres
tehnologic asociate cu stiinţa şi ingineria şi prin accelerarea adoptării celor mai bune practici din
icircntreaga lume va reduce costurile de producţie şi a preţurilor mărfurilorrdquo 24
Prin educarea studenţilor de top atragerea unora să rămacircnă icircn USA şi poziţionarea ca un
hub deschis de idei şi conexiuni pentru cercetătorii din icircntreaga lume USA poate rezista dar
mai ales produce excelenţă concurenţă şi leadership icircn ldquorăzboiulrdquo academic global
Continuacircnd să ureze un welcome pe toate meridianele academice şi să recruteze cei mai
buni studenţi din lume exportacircnd tehnologie şi cercetare la cel mai icircnalt nivel promovacircnd icircn
maniera open doors colaborări transnaţionale de fapt USA nu susţine doar propria excelenţă
academică ci metamorfozează benefic globalist cunoaşterea şi prosperitatea 25
II2 Asia-Pacific Puzzle-ul complet icircn harta academică a lumii
II21 China miracolul transformărilor
Icircn concordanţă cu ideea centrală a acestei lucrări voi examina schimbările care au loc icircn
icircnvăţămacircntul superior din China din perspectiva globalizării Cu o icircmbunătăţire a mediului politic
şi economic deschiderea sistemului naţional chinez de icircnvăţămacircnt26 a fost treptat şi eficient
potenţată27
23
Karin Fisher bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecomarticleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
24 Ben Wildavsky bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21 February 2010
disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephpstory=20100219124330543 (accesat la 24112011)
25 bdquoA Test Of Leadership ldquoCharting the Future of US Higher Educationrdquo A Report of the Commission
Appointed by Secretary of Education Margaret Spellings Pre-Publication Copy September 2006 disponibil online la httpwwwedgovaboutbdscommlisthiedfutureindexhtml (accesat la 2711 2011) P D Eckel bdquoRedefining competition constructively the challenges of privatization competition and market-based state policy in the USrdquo icircn Journal of Higher Education Management and Policy nr 19(1) 2007 pp 77-94 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la httpwwwnafsaorgpublic_policysecunited_states_internationaltoward_an_international (accesat la 28112011)
26 Icircnainte de 1890 sistemul său de educaţie a constat icircn principal icircn şcoli private sau colegii şi a fost
influenţat de Europa Universităţile chineze au icircnceput să apară icircn anii 1890 fiind influenţate de
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
7 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
asemenea notabile (apr 28 din totalul mondial de articole şi brevete la nivelul anului 2007
vezi alte statistici elocvente despre infrastructura de CampD din USA icircn Anexa I4)
Promovacircnd o certă concurenţă la nivel mondial pentru talentul uman cursa pentru a
produce cercetare inovatoare extinderea campusurilor universitare performante icircn mai multe
ţări precum şi graba de a produce absolvenţi şi cercetători de top magnetul academic
american poate consolida economia bazată pe cunoaştere23 Icircntr-adevăr beneficiile economice
ale unei culturi academice globale sunt semnificative Icircntr-un eseu recent Richard Freeman
economist la Harvard spunea că aceste cacircştiguri trebuie să revină atacirct SUA dar şi restului
lumii bdquoGlobalizarea icircnvăţămacircntului superior - scria el - prin accelerarea ratei de progres
tehnologic asociate cu stiinţa şi ingineria şi prin accelerarea adoptării celor mai bune practici din
icircntreaga lume va reduce costurile de producţie şi a preţurilor mărfurilorrdquo 24
Prin educarea studenţilor de top atragerea unora să rămacircnă icircn USA şi poziţionarea ca un
hub deschis de idei şi conexiuni pentru cercetătorii din icircntreaga lume USA poate rezista dar
mai ales produce excelenţă concurenţă şi leadership icircn ldquorăzboiulrdquo academic global
Continuacircnd să ureze un welcome pe toate meridianele academice şi să recruteze cei mai
buni studenţi din lume exportacircnd tehnologie şi cercetare la cel mai icircnalt nivel promovacircnd icircn
maniera open doors colaborări transnaţionale de fapt USA nu susţine doar propria excelenţă
academică ci metamorfozează benefic globalist cunoaşterea şi prosperitatea 25
II2 Asia-Pacific Puzzle-ul complet icircn harta academică a lumii
II21 China miracolul transformărilor
Icircn concordanţă cu ideea centrală a acestei lucrări voi examina schimbările care au loc icircn
icircnvăţămacircntul superior din China din perspectiva globalizării Cu o icircmbunătăţire a mediului politic
şi economic deschiderea sistemului naţional chinez de icircnvăţămacircnt26 a fost treptat şi eficient
potenţată27
23
Karin Fisher bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecomarticleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
24 Ben Wildavsky bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21 February 2010
disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephpstory=20100219124330543 (accesat la 24112011)
25 bdquoA Test Of Leadership ldquoCharting the Future of US Higher Educationrdquo A Report of the Commission
Appointed by Secretary of Education Margaret Spellings Pre-Publication Copy September 2006 disponibil online la httpwwwedgovaboutbdscommlisthiedfutureindexhtml (accesat la 2711 2011) P D Eckel bdquoRedefining competition constructively the challenges of privatization competition and market-based state policy in the USrdquo icircn Journal of Higher Education Management and Policy nr 19(1) 2007 pp 77-94 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la httpwwwnafsaorgpublic_policysecunited_states_internationaltoward_an_international (accesat la 28112011)
26 Icircnainte de 1890 sistemul său de educaţie a constat icircn principal icircn şcoli private sau colegii şi a fost
influenţat de Europa Universităţile chineze au icircnceput să apară icircn anii 1890 fiind influenţate de
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
8 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diferitele manifestări ale globalizării sunt modelate de dinamica bdquorelaţiilor internaţionale
din ultimii ani şi implicit influenţa rolul pe care icircnvăţămacircntul superior il joacă icircn icircmbunătăţirea
vieţii oamenilor şi societăţile icircn care acestea existărdquo28 China nu este o excepţie şi cu o
convingere puternică pentru promovarea competitivităţii internaţionale icircn economia bazată pe
cunoaştere a aderat la ideile neo-liberalismului prin deschiderea economiei la pieţele globale
orchestrată prin reformele promovate de Deng Xiaopeng care a icircnceput icircn 1978 cu politica
Open Door (care a condus implicit la open university) şi facilitate şi mai mult de intrarea icircn 2001
icircn OMC ceea a avut efecte notabile asupra icircnvăţămacircntului superior chinez Icircn decurs de trei
decenii China a realizat obiective pe care ţările dezvoltate le-au icircnfăptuit icircn o sută de ani29 şi
deşi există o conştientizare pe scară largă a rolului Chinei ca putere mondială emergentă icircncă
nu s-a conturat o icircnţelegere profundă a rolului jucat de sistemul academic naţional chinez icircn
creşterea economică
Problema cea mai importantă pentru China icircn a face faţă competitivităţii globale a
implicat modernizarea sistemului naţional de educaţie şi s-a tradus prin eforturi pentru
depăşirea ineficienţelor inechităţilor şi subdezvoltării regionale Astfel guvernul chinez a
introdus diferite modele de restructurare şi de fuzionare a universităţilor30 cu vădita intenţie de
a identifica şi dezvolta cacircteva universităţi de top mondial guvernul a pus icircn aplicare cacircteva
modelul francez icircn structură şi cursuri dar au copiat icircn principal Japonia După fondarea Republicii Populare Chineze icircnvăţămacircntul superior din China a transplantat modelul Uniunii Sovietice de atunci naţionalizacircnd toate instituţiile Icircncepacircnd cu 1978 China a icircnceput să studieze avantajele restructurării universităţilor din perspectivă globală Vezi mai pe larg la Manhong Lai Leslie N K Lo ldquoThe Changing Work Lives of Academics The Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 145ndash167disponibil online la httpwwwpalgrave-journalsco mhepjournalv20n2full8300148ahtml (accesat la 2122011)
27 Shengrong Chen bdquoThe Features and Trends of University Development in Australia and Chinardquo icircn
Higher Education Policy nr 20 2007 pp207-216 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300 147ahtml (accesat la 2122011)
28 Amy Liu Robert ARhoads Yilin Wang bdquoChinese University Studentsrsquo Views on Globalization
Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational Studies nr 6(1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticlesGlobalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
29 Gu Mingyuan directorul Institutului de Educaţie din China a folosit cuvintele bdquosalt şi bdquominune pentru
descrierea parcursului de dezvoltare a icircnvăţămacircntului icircn anii reformei Wang Dinghua responsabil de la Ministerul Icircnvăţămacircntului a arătat că icircn China s-a icircnfăptuit icircn mai puţin de 30 de ani obiectivul de generalizare a icircnvăţămacircntului obligatoriu pe cacircnd Statele Unite Japonia şi alte ţări dezvoltate l-au realizat icircntr-o sută de ani Vezi Ministry of Education bdquoNational Education Development Statistical Bulletin 2006rdquo disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18 info 29052htm (accesat la 28112011)
30 Philip G Altbach vorbeşte pe larg despre disponibilitatea Chinei de a icircncheia parteneriate icircn domeniul
icircnvăţămacircntului superior cu ţări din Europa sau USA atăgacircnd atenţia asupra profitabilităţii asupra acestor parteneriateVezi pe larg icircn studiul bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International Higher Education no 45-2006 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavp soecihenewsletterNumb er45 Number45htm accesat la 3122011 Amănunte semnificative şi la H MLevin amp ZXu bdquoIssues in the expansion of higher education in the Peoples Republic of Chinardquo icircn H Lauder P Brown J Dillabough A H Halsey (Eds) Education globalization and social change New York Oxford University Press pp 909-925 2006
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
9 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
măsuri de reformă ca politici strategice precum Project 21131 şi Project 98532 pentru a
concentra resursele de stat pentru cacircteva dintre universităţile naţionale selectate pentru a face
faţă competitivităţii globale33
Deşi exercită icircn continuare un macro-control guvernul chinez a icircncercat să diversifice
furnizarea de educaţie performantă şi prin componenta de finanţare34 pentru a permite
creşterea durabilă a icircnvăţămacircntului diversificarea canalelor de finanţare este considerată ca
fiind una dintre modalităţile posibile pentru a atinge un astfel de obiectiv şi a constat icircn
proliferarea instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior privat (minban) care astăzi icircnrolează
aproximativ 20 din nr total al studenţilor apariţia acestor noi furnizori de educaţie a contribuit
la transformarea rolului statului de la unic furnizor la facilitator factor şi autoritate de
reglementare a serviciilor de icircnvăţămacircnt35
descentralizarea prin transferul a 90 din control către autorităţile locale şi actorii non-
guvernamentali36
icircmpărţirea costurilor educaţiei icircntre stat-părinţi-studenţi37
31
National Planning Commission bdquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan (2004)rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 2122011 Vezi date extinse despre Project 211 icircn Anexa II1
32 F Huang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher
educationrdquo High Education Policy nr18 2005 pp117-130 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhe pjournalv18n2 abs8300076ahtml (accesat la 2122011) Ministry of Education and Ministry of Finance bdquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 469-486 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full hep200821ahtml (accesat la 2122011) De asemenea amănunte semnificative şi la KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo icircn The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) 2007 pp 21-44 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol= 6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3_Ngok_PFIE_6 _ 5_web (accesat la 2122011) Date extinse despre Project 985 vezi icircn Anexa II1
33 Ka Ho Mok Ian P We bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the Global Universityrdquo icircn
Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429-438 disponibil online la httpwwwpalgrave-journals comhepjou rnalv2 1n 4 ful lhep200823ahtmlbib25 (accesat 2122011)
34 Vezi pe larg despre acestea la Fengshou Sun Armando Barrientos bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos
Higher Education Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 2009 191-207 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat 3122011)
35 Yongxiao Cheng Yancai Zheng bdquoAnalysis of Private Higher Education in China icircn US-China
Education Reviewrdquo vol 2 nr 11 2005 pp 18-21 disponibil online la httpwwwericedgov ERICDocsdataericdocs2sqlcontent_st orage_010000019b802b5c7apdf (accesat la 212 2011)
36 Uwe Brandenburg Jiani Zhu bdquoHigher Education in China in the light of massification and demographic
changerdquo Arbeitspapier Nr 97 Oktober 2007 p 47 disponibil online la httpwwwchededownloadsHigher_Education _in_China_AP97pdf accesat la 3122011) YLuo bdquoFund shortages frustrate development of higher educationrdquo icircn China Today report 2004 disponibil online la httpwwwchinatoday comcnEngli she2004 e200406p18htm (accesat la 3122011) UNESCO Institute for Statistics ldquoGross enrolment rate in tertiary educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgTEMPLATEhtmlHTMLTableseducation ger_tertiaryhtml) UNESCO Institute for Statistics bdquoPercentage distribution of public expenditure on education by level of educationrdquo April 2004 disponibil online la wwwuisunescoorgevphpID=5045_201amp ID2= DO_ TOPIC (accesat la 8122011)
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
10 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
fuziunea a sute de instituţii de educaţie pentru eficientizarea managementului
administrativ-financiar la nivel local
noua politică de admitere care a sporit numărul studenţilor admişi parţial contributori
la propria educaţie astfel icircntre 1999-2008 au fost admişi peste 40 milioane de studenţi (6
milioane de studenţi icircn 2008 de 4 ori mai mulţi decacirct icircn urmă cu 10 ani)38
icircncepacircnd cu anul
1986 a fost implementat un
sistem de icircmprumuturi
pentru studenţi care au
facilitat auto-finanţarea
studenţilor pentru plata
taxelor39
Icircn toată această
perioadă eforturile Chinei
au fost impresionante o
combinaţie de infuzii de fonduri semnificative către universităţi transplantarea normelor
occidentale de organizare academică şi management instituţional pacircna la deschiderea de filiale
ale unor vestite universităţi occidentale40 Astfel se face că icircn anul 2009 totalul naţional de
studenţi depăşise 29790000 ceea ce icircnseamnă că astăzi China are cel mai mare număr de
stagiari absolvenţi şi studenţi din lume icircn creştere semnificativă faţă de 2007 (vezi Figura F1)
37
Chinarsquos Ministry of Education ldquoConsolidation of Universities since 1990 in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwmoeeducnedoaswebsite18level3jsptablename=621ampinfoid=19558 (accesat la 3 mai 2010) bdquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006) disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994html (accesat la 3122011)
38 Rosemary Deem Ka Ho Mok Lisa Lucas bdquoTransforming Higher Education in Whose Image Exploring
the Concept of the lsquoWorld-Classrsquo University in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy nr 21 2008 pp 83-97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n1 full8300172ahtml (accesat la 2122011)
39 Programul de icircmprumut a icircnceput icircn 1986 Există trei tipuri de programe de creditare pentru studenţi icircn
China Credite General Comerciale Student Scheme (GCSL) icircmprumuturile guvernamentale subvenţionate Student Scheme (GSSL) şi icircmprumuturi subvenţionate de Guvern pentru Studenţii Rezidenţi (SRL) cf Hong Shen bdquoAccess to Higher Education through Student Loans The Choice of Needy Students in China Results from the National Survey of 70000 students in Chinardquocedil2008 disponibil online la httpwwwunescobkkorgfile adminuser_uploadapeidworkshopsma cao08papers2-d-1pdf accesat la 2122011) şi bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project Country profile (China)rdquo updated by Jye Wang p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2 122011) Vezi şi R Gou bdquoExplore on Chinarsquos High Education Equality from Admission to Urban and Rural Studentsrdquo icircn Research on Education Development (5A) pp 29-31 2006 S Li C Luo bdquoRecalculating Chinarsquos Urban and Rural Income Inequalityrdquo icircn Journal of Peking University 2 2007 pp111-120 J Whalley W Zhou bdquoTechnology Upgrading and Chinas Growth Strategy to 2020rdquo The Centre for International Governance Innovation (CIGI) Working Paper No 21 March 2007 Waterloo Ontario China Education Press bdquoThe 11th 5-year Plan in Chinarsquos Educationrdquo (2007) accesibil online la httpwwweducnzong_he_42920070530t20070530_235363shtml
40 Philip Altbach bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher Education no 59 2010
pp 3-6 accesibil on-line la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 1122011)
25346279 17758870
12862962 4032625 4032625
2362815 2179505
1083715 928175
215237
0 10000000 20000000 30000000
Nr studenți icircn 2007 icircn cacircteva țări
NorvegiaRomaniaAustraliaFrantaMarea BritanieBraziliaJaponiaIndiaUSAChina
F 1
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
11 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
existau 2305 instituţii de icircnvăţămacircnt superior incluzacircnd 1090 universităţi şi colegii şi 1215 de
instituţii icircn icircnvăţămacircntul profesional terţiar existau 413 institutele naţionale de icircnvăţămacircnt
superior pentru adulţi şi numărul de participanţi era de 5414000 de persoane numărul de
studenţi icircnscrişi icircn toate tipurile de educaţie non-academică (life long learning) a fost de
2894600 şi 5317000 stagiari icircn diferite domenii
Punacircnd icircn aplicare politicile privind asocierea guvernamentală cu organizatii non-
guvernamentale sinergii bilaterale şi multilaterale strategii echilibrate accent pe valorificarea
practică guvernul chinez a dat un impuls cooperării internaţionale educaţionale şi de schimb
pentru dezvoltarea educaţiei icircn toate aspectele icircn mai
multe domenii şi la un nivel ridicat41
Icircn prezent există patru mari modele internaţionale
de colaborare (i) campusuri independente icircnfiinţate de
către universităţi europene şi americane (ii) institute icircn
comun (notabile sunt Institutele Confucius) (iii)
programele cu dublă specializare internaţionale (iv)
proiecte comune
Este evident că suntem martorii creării unei noi
hărţi geografice a ştiinţei şi obligatoriu trebuie să ne
icircndreptăm atenţia spre o creştere uimitoare şi impactul
global al cercetării şi inovării icircn China Creşterea
explozivă a Chinei icircn producţia de cercetare42 a făcut
ca ea să depăşească Japonia Marea Britanie şi
Germania icircn 2006 astăzi China fiind pe locul 2 icircn lume
la numărul de cercetători (vezi Figura F2) şi la
producţia articolelor de cercetare publicate icircn reviste internaţionale icircn domeniul ştiinţelor exacte
şi celor sociale43 Icircn ultimii cinci ani China a produs apr 400000 lucrări icircn toate domeniile
ştiinţei reprezentand 85 din volumul la scară globală
41
Au fost stabilite astfel relaţii de cooperare educaţională cu 184 de ţări şi regiuni icircncheindu-se acorduri pentru recunoaşterea internaţională a calificărilor şi de grade cu 28 de ţări şi regiuni The State Council of China ldquoThe 11th 5-year Plan Outline for National Education Developmentrdquo (2007) accesibil online la httpnewsxinhuanetcomedu 2007-0524content_6143354htm (accesat la 2122011) Yao Li John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849 martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la 2122011)
42 Consiliul de Stat susţine că China va impulsiona CampD de investiţii la 2 din produsul intern brut icircn
2010 şi 25 pacircnă icircn 2020 cf C C Fan bdquoChinarsquos Eleventh Five-Year Plan (2006ndash2010) From ldquoGetting Rich Firstrdquo to ldquoCommon Prosperityrdquo icircn Eurasian Geography and Economics 47(6) 2006 pp708ndash723
43 David A Pendlebury bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterihe_pdfihe59pdf (accesat la 3122011)
F 2
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
12 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Creşterea investiţiilor sale de cercetare a avut un efect măsurabil asupra balanţei de
investiţii de cercetare şi de creştere la nivel global44
Ca şi alte multe ţări China a creat o serie de parcuri ştiinţifice şi tehnologice combinacircnd
educaţia cercetarea şi tehnologia industrială Cel mai renumit este Zhongguancun Science and
Technology Zone considerat a fi Chinas Silicon Valley Remodelarea relaţiei stat-universitate
are cel mai mare impact asupra cercetării chineze şi aceasta este vizibil la nivel de politici
programe fonduri dar şi rezultate ale cercetării45
Mobilitatea studenţilor cercetătorilor şi chiar a cadrelor didactice reprezintă un punct forte
pe agenda internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior chinez46
Icircn 2009 China a primit 238184 studenţi din 190 de ţări şi regiuni (vezi Figura F3) o
creştere de 657 faţă de anul anterior La fel studenţii chinezi care pleacă să icircnveţe icircn
străinatate sunt mult mai
numeroşi decat cei din alte
ţări şi vor continua să
domine piaţa studenţească
modială icircn deceniile
următoare47
Se estimează că peste
350000 de studenţi chinezi
studiază anul acesta icircn
universităţi străine şi se
asteaptă ca numărul lor să
44
M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat la 1122011)
45 Kathrin Mohrman bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn International
Higher Education no35 2005 pp 22-23 disponibil online la la httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39 text013htm (accesat 2122011) Ngok Kinglun Guo Weiqing bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat 2122011)
46 Un exemplu poate fi cooperarea bilaterală UE-China la nivel de schimburi de studenţi cercetare
ştiinţifică schimb reciproc de delegaţii conferinţe programe de cercetare bilaterală numai icircn 2006 existau icircn derulare 466 proiecte finanţate de UE din care 167 (79) strict legate de educaţie icircn care din Europa sunt implicate 85 instituţii iar din China 24 Cf Jonathan Adams Christopher King Nan Ma bdquoGlobal Research Report - China research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters nov 2009 disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmedia grrchinanov09pdf (accesat la 4122011)
47 Litao Zhao Sixin Sheng bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background Brief no 394
24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf (accesat la 1122011) M Schaaper bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers 20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd155542003188pdf (accesat 3122011)
64232
18650
15409 12247
10596
8468 7926
5422
4239
17587
Principalele țări de origine ale studenților internaționali icircn China icircn 2009
Coreea
USA
Japonia
Vietnam
Rusia
India
Indonezia
Franta
Germania
F 3
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
13 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
depăşească 645000 icircn următorii 20 de ani48 Aceştia sunt sprijiniţi prin diferite măsuri spre a se
reicircntoarce icircn China icircntr-un afluxreflux de capital transnaţional şi aceasta numai pe fundalul
politicilor de recrutare a specialiştilor şi cercetătorilor internaţionali
Wang susţine că cele patru elemente de schimbare care sunt sunt esenţiale pentru viitorul
icircnvăţămacircntului superior chinez sunt masificarea internaţionalizarea (mai ales intrarea
universităţilor icircn topuri) re-organizarea curriculum-ului şi eficientizarea managementului
instituţional şi de asigurare a calităţii49 Cu toate acestea China nu poate oferi numai
exemple bune ci chiar soluţii bune Rămacircnacircnd ţara care va acea cel mai mare impact pe
piaţa exportului de educaţie icircn efortul său concertat de a deveni cu şasnse reale o naţiune
competitivă la nivel global China rămacircne marele miracol al contemporaneităţii
II22 Japonia lecţia performanţei
Ca şi icircn alte ţări din lume managementul universitar japonez este din ce icircn ce mai chemat
să ţină seama de capacitatea sa de a crea pieţe de nişă icircntr-un dialog global icircn sistemul
capitalist şi să
ofere
competenţe
pentru
următoarea
generaţie a forţei
de muncă icircn
societatea
bazată pe cunoaştere
Dintr-o perspectivă istorică internaţionalizarea icircnvăţămacircntului superior japonez poate fi
icircmpărţită icircn 4 mari etape istorice (vezi Figura F 4) Din 1971 universităţile japoneze se află
48
Vezi Bin Wu Zongnian Yheng bdquoExpansion of Higher Education in China challenges and implicationsrdquo Briefing Series-issue 36 China Policy Institute-The University of Nottingham accesibil on-line la httpwwwnottinghamacukcpidocumentsbriefingsbriefing-36-china-higher-educationexpansionpdf (accesat 3122011) C Li bdquoComing home to teach status and mobility of returnees in Chinas higher educationrdquo icircn C Li (ed) Bridging Minds across the Pacific US-China Educational Exchanges 1978ndash2003 Lanham MD Lexington Books pp 69ndash110 2005 SY Sun bdquoIntertwining of academia and officialdom and university autonomy experience from Tsinghua university in Chinardquo icircn Higher Education Policy nr 20(2) 2007 pp 121-144 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv20n2full8300149ahtml (accesat 1122011) vezi şi Zhang JueYing bdquoInternational Student Enrollments Exceeded 230000 in 2009rdquo cf httpwwwmoegovcnedoasenlevel3jsptablename=1245221141523299ampinfoid=1270004328109676amptitle=International20Student20Enrollments20Exceeded2023000020in202009 (accesat 212 2011)
49 YWang bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansionrdquo World University
Network Seminar Series on Universities and Ideas 2007 disponibil online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la 27112011)
Occ
ide
nta
lizat
ion
sf sec XIX - icircn această perioadă ce a fost caracterizată doar de aprofundarea modelelor din ţările occidentale Japonia nu a putut stabili propriul său sistem de formare universitar)
Jap
aniz
atio
n
de la icircnceputul secolului XX pacircnă la sfacircrşitul WWII activităţile academice au fost icircn principal dominate de naţionalism şi militarism standarde occidentale academice inclusiv predarea limbii engleze au fost strict interzise
Am
eri
can
izat
ion
importul practicilor si modelelor americane a marcat aproape orice aspect icircn sistemul universitar de la profesiile academice pacircnă la metodele cercetării aplicate și politicile de creare de societăţi academice
Inte
rnal
izat
ion
Kokusaika - termen folosit icircncepand cu anii 1980 cacircnd a icircnceput sa se vorbească despre necesitatea internaționalizării sistemului de icircnvățămacircnt superior
F 4
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
14 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
perpetuu icircn icircncercarea de a atinge performanţa şi excelenţa50 pe diferite paliere (actul de
predare-icircnvăţare cercetare) şi diversitatea concurenţială51
Icircncă de la icircnfiinţarea sistemului modern de icircnvăţămacircnt superior icircn sec XIX universităţile
japoneze au fost stratificate icircn funcţie de statutul lor istoria reputaţia şi alţi factori Au fost 7
universităţi imperiale care au fost tratate ca instituţii de elită de către guvern pacircnă icircn 1949 icircnsă
astăzi tot acestea icircmpreună cu alte cacircteva private sunt considerate universităţi de cercetare de
top Astăzi sistemul japonez este considerat icircn etapa post-masificare sau universală
succedentă celei de tranziţie de la elită spre masificare52
Astfel Japonia nu este imună la impactul neo-liberalismului managerialismului
raţionalizării economice cele trei ideologii majore care stau la baza valului de reforme din
sectorul public şi la re-inventarea proiectelor guvernamental-academice din icircntreaga lume Cu
intenţia de a face sistemul universitar mai receptiv şi mai flexibil la presiunile intense generate
de impactul uriaş al globalizării guvernul japonez a transformat universităţile de stat icircn
corporaţii naţionale (2004)53 reformă marcată de trei aspecte majore creşterea
competitivităţii icircn cercetare responsabilizare sporită icircn context concurenţial şi un
management funcţional eficientizat al universităţilor naţionale54 (vezi Anexa III2)
50
F Kitagawa J Oba bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la httpwwwspringerlinkcomcontentp10160 17w7r73336 (accesat 26112011)
51 Ceea ce este distinctiv icircn sistemul de icircnvăţămacircnt superior japonez este coexistenţa a trei sectoare cu
statut juridic diferit naţional privat şi public local Vezi o schemă a sistemului japonez de icircnvăţămacircnt icircn Anexa III1
52 P D Baker bdquoMass higher education and the super research Universityrdquo icircn International Higher
Education nr 49 2007 pp 9-10 disponibil online la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihe newsletterihe_pdfihe49pdf (accesat la 28112011) R Doz bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 28112011) CChaminade J Vang bdquoUpgrading in Asian clusters Rethinking the importance of interactive-learningrdquo icircn Science Technology and Society 13 (1) 2008 pp 61-94 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011) Howard Newby Thomas Weko David Breneman Thomas Johanneson and Peter Maassen ldquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between 2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la 3122011)
53 J Oba bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional Governancerdquo
RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-uacjpobaindex-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3 November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterface~content=a783587706~fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29112011) J S Eades R Goodman Y Hada (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
54 D Frank şi J Gabler bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic Core over the
20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007 K Mohrman W H Ma şi D Baker bdquoThe research university in transition The emerging global modelrdquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la httpspaasuedumohrmanRU20in20transition 20KM 20WHM20DPBpdf (accesat 28112011) NP Stromquist MGil-Anton C Colatrella RO Mabokela şi CSmolentseva bdquoThe academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 o variantă
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
15 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Icircn 2008 existau icircn Japonia 589 universităţi particulare 86 naţionale şi 90 publice locale
(municipale şi prefecturale) Diferenţierea funcţională a universităţilor japoneze (cercetare de
clasă mondială şi centre de educaţie dezvoltarea de profesionişti cu icircnaltă calificare
dezvoltarea de profesionişti icircn diverse domenii arte liberale educaţie şi cercetare icircn domenii
specifice disciplinare centre de lifelong learning centre de service to society) a servit la
consolidarea concurenţei şi competitivităţii strategice icircntre universităţi prin crearea unui
mecanism pentru alocarea diferenţiată a fondurilor Per total Japonia se distinge la nivel global
prin alocarea a 37 din PIB pentru
cercetarea academică mai mult decacirct
oricare altă economie a lumii (vezi Figura
F5)55
Recent sistemul de cercetare japonez
a fost supus unei reforme pe scară largă
(schimbări icircn rolul ministerelor cheie
modificări ale structurilor decizionale) care a
condus la efecte majore icircn ceea ce priveşte
concurenţa şi mecanismele de evaluare
inter-universităţi56 (vezi Anexa III3)
Consolidarea proceselor de izomorfism instituţional accentuează diferenţele existente icircntre
universităţile cu rezultate icircn cercetare şi celelalte
Alocarea resurselor este astfel efectul imediat şi se pare că icircn sistemul japonez
cacircştigatorul ia totul Pentru o bună gestionare a diversităţii sistemului japonez literatura de
specialitate consideră că ar trebui să fie create la nivel instituţional mecanisme de mediere care
să gestioneze diversificarea resurselor de finanţare pe mai multe canale (vezi Anexa III4)
Pentru a icircnţelege schimbările radicale din universităţile japoneze trebuie să se aibă icircn vedere
trei fapte esenţiale factorul demografic ca un motor icircn spatele schimbărilor unitatea politică icircn
disponibilă online la httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095Molly_Lee_discu ssantpdfMolly_Lee_discuss antpdf (accesat la 29112011) R Deem K H Mok şi L Lucas bdquoTransforming higher education in whose image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml (accesat la 28112011)
55 I P Wei bdquoGlobalisation past present and futurerdquo Report for The Observatory on Borderless Higher
Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacukproductsreportsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
56 F Kitagawa bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T (ed) Structuring
Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project bdquoDeveloping Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisities Final reportrdquo March 31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajp projectfinalreport11-3epdf şi Japonia exclusiv la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport22-4epdf (accesate la 30112011)
F 5
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
16 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
curs de desfăşurare la o reorganizare a structurii managementului universitar şi necesitatea de
a icircmbunătăţi şi de a facilita legătura dintre universitate şi mediul economic57
Icircntr-o perspectivă mai largă putem adăuga provocările induse de concurenţa globală cu
efect direct asupra mobilităţilor studenţilor (icircn anul 2009 existau 132720 studenţi internationali
icircn Japonia cu 72 mai mulţi decacirct icircn anul precedent (pentru detalii despre mobilităţile
studenţeşti din Japonia vezi Anexa III5)
Icircn această perspectivă putem spune că icircnvăţămacircntul academic japonez este de
excelenţă icircntrucacirct este subsumat unei combinaţii a dinamicii interne şi externe combinaţie ale
cărei caracteristici sunt următoarele
context naţional marcat de politicile publice susţinute dintre presiunile bugetare şi
liberalizare grefate pe noile situaţii demografice
noul context mondial al fluxurilor transfrontaliere de studenţi şi al concurenţei
internaţionale icircn materie de cercetare (recrutarea şi păstrarea cercetătorilor de
mare impact icircn mediul academic şi icircn firmele bazate pe cercetare) icircn anul 2008
statul japonez deja alocase pentru sporirea numărului de mobilităţi academice
peste 446 mil $58
sporirea parteneriatelor cu mediul de afaceri industrie şi marile corporaţii59
internaţionalizarea curriculumului universitar prin creşterea numărului de programe de
studiu icircn limba engleză deşi majoritatea studenţilor bdquoimportaţirdquo provin din mediul
asiatic (aprox 92)60
promovarea mobilităţii de programe transfrontaliere şi instituţii (vezi Anexa III6)
icircncepacircnd cu anii lsquo80 multe universităţi private japoneze au icircnceput să-şi dezvolte
sucursale şi campusuri stabile icircn ţări străine (icircn special icircn ţările vorbitoare de
limba engleză - SUA Marea Britanie Canada Australia Noua Zeelandă
Danemarca şi Ţările de Jos)
57
RW Kneller bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-456 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la httpwwwMEXTgojpenglishnews 20070307022214htm (accesat la 30113011) F Kitagawa L Woolgar bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67 M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29112011)
58 HTabuchi bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil online la
httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la 30112011) 59
M Kondo bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la wwwnistepgojpICic060110 pdf5-2pdf (accesat la 29112011) K Motohashi bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34 (5) 2005 pp 583-594
60 Jie Zhang bdquoResponse of Chinese Higher Education and SJTU to Globalization An Overviewrdquo icircn Luc E
Weber James J Duderstadt (ed) opcit pp 119-128 S Goldfinch bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
17 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
stabilirea şi nominalizarea unor
universităţi ca ldquocentre de excelenţă icircn secolul
21rdquo prin vestitul program COE21 (vezi Anexa
III7)61
restructurarea politicii de cercetare şi
inovaţii tehnologice ce are ca punct de
plecare creşterea numărului absolvenţilor de
doctorate icircn străinătate a numărului
publicaţiilor ştiinţifice icircn revistele
internaţionale şi a invenţiilor patentate la nivel
internaţional (la nivelul anului 2008 Japonia se afla pe locul al doilea vezi Figura F 6 alte date
vezi icircn Anexa III8)
O problemă cu care se va confrunta Japonia icircnsă este gradul de icircmbătracircnire a populaţiei
şi scăderea sistematică a populaţiei tinere de aceea deja se alcătuiesc planuri strategice pentru
atragerea de studenţi internaţionali şi sisteme integrate de life long-learning
Dar o dovadă de necontestat a excelenţei şi performanţei mediului academic japonez este
faptul că proporţional cu numărul de instituţii academice icircn raport cu celelalte mari ţări ale lumii
Japonia a reuşit să se claseze pe un loc fruntaş icircn topurile internaţionale de specialitate
61
Vezi amănunte despre acest program la httpwwwmisasaokayama-uacjpCOEcoehtml
F 6
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
18 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA FIGURILOR
Figura F 1 ndash Nr de studenţi icircn cacircteva ţări la nivelul anului 2007 (sursa OECD Tertiary
Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html)
Figura F 2 ndash Dinamica nr de cercetători la nivelul unor regiuniţări icircn perioada 1995-
2007 (sursa OECD Main Science and Technology indicators 2009 icircn Globalization of
Science and Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
Figura F 3 ndash Principalele ţări de origine ale studenţilor internaţionali icircn China (sursa
httpwwwmoeeducnedoasen)
Figura F 4 ndash Etapele istorice ale internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
(sursa R Deem K H Mok şi L Lucas Transforming higher education in whose
image Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asia icircn
Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21 n1full8300179ahtml)
Figura F 5 ndash Dinamica cheltuielilor de CampD ca pondere din producţia economică
pentru cacircteva ţări icircn perioada 1996-2007 (sursa Globalization of Science and
Engineering Research 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators )
Figura F 6 ndash Dinamica brevetelor de invenţie acordate după ţarăregiuni icircn perioada
1990-2008 (sursa Globalization of Science and Engineering Research 2010
httpwwwnsfgovstatisticsindicators)
BIBLIOGRAFIE
I CĂRŢI
1 Andreescu Liviu ldquoLibertatea academică icircntre teorie şi politicile universitarerdquo Iaşi Ed
Institutul European 2010 240 p
2 Charles C şi J Verger bdquoIstoria universităţilorrdquo trad de Camelia Secăreanu Iaşi
Institutul European 2001 160 p
3 Eades J S Goodman R Hada Y (eds) bdquoThe lsquoBig Bangrsquo in Japanese Universities
The 2004 Reforms and the Dynamics of Changerdquo Melbourne TransPacific Press 2005
4 Frank D şi Gabler J bdquoReconstructuring the University Global Changes in the Academic
Core over the 20th Centuryrdquo Stanford CA Stanford University Press 2007
5 Marga Andrei bdquoDiagnoze Articole şi eseurirdquo Cluj-Napoca Editura Eikon 2008 552 p
6 Stănescu Vasile bdquoGlobalizarea Spre o nouă treaptă de civilizaţierdquo Cluj-Napoca Ed
Eikon 2009 487 p
7 Voiculescu Florea bdquoEducaţia icircn economia de piaţărdquo Iaşi Ed Institul European 2008
424 p
II STUDII ŞI ARTICOLE
1 bdquoRethinking the role of higher educationrdquo icircn Higher Education New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development GUNI held its 4th International
Barcelona Conference on Higher Education disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnewsdetail phpid=1196 (accesat la 16102011)
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
19 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach Philip G bdquoChinese Higher Education in a Open-Door Erardquo icircn International
Higher Education no 45-2006 disponibil online la httpwwwbcedubcorgavpsoecihe
newsletterNumb er45 Number45htm (accesat la 3112011)
3 Altbach Philip G bdquoThe Asian Higher Education Centuryrdquo icircn International Higher
Education no 59 2010 pp 3-6 dispnoibil la httpwwwbcedubcorgavpsoe
cihenewsletterihep dfihe59pdf (accesat la 1102011)
4 Altbach Philip G bdquoThe complex roles of universities in the period of globalizationrdquo icircn
Higher Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and
Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 5-14 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981111altbachpdf (accesat la 16112011)
5 Baker D bdquoMass Higher Education and the Super Research University A Symbiotic
Relationshiprdquo icircn International Higher Education nr 49 2007 pp 9ndash10 disponibil online
la httpwwwbcedubc_orgavpsoecihenewsletterNum ber49p9_Bakerhtm (accesat
la 19102011)
6 Bawden Richard bdquoThe educative purpose of higher education for human and social
development in the context of globalizationrdquo icircn Higher Education in the World 3 New
Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 65-73 disponibil online la httpupcommonsupcedu
revistesbitstream209981121 bawdenpdf (accesat la 17102011)
7 Bon Alejandra bdquoContributions of a human development approach to re-visioning the
quality of universitiesrdquo disponibil la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphpid=1477
(accesat la 17102011)
8 Brandenburg Uwe Zhu Jiani bdquoHigher Education in China in the light of massification
and demographic changerdquo Arbeitspapier Nr 97 p 47 Oktober 2007 disponibil online la
httpwwwchededownloadsHigher_Education_in_China_AP97pdf (accesat la
3112011)
9 Brătianu C bdquoThe learning paradox and the universityrdquo icircn Journal of Applied Quantitative
Methods Vol 2 No 4 pp 375-386 Cluj-Napoca Cluj University Press
10 Deem R K Mok H şi Lucas L bdquoTransforming higher education in whose image
Exploring the concept of the world-class university in Europe and Asiardquo icircn Higher
Education Policy vol 21(1) 2008 pp 83ndash97 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournal v21n1full8300179ahtml (accest la 28102011)
11 Deem Rosemary bdquoProducing and Reproducing the Global University in the 21st
Century Researcher Perspectives and Policy Consequencesrdquo icircn Higher Education
Policy nr 21 2008 pp 439-456 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv21n4fullhep 200818ahtml (accesat la 22112011)
12 Douglass John Aubrey bdquoA Look into a Possible Future A Global Scenario for Higher
Education Systemsrdquo disponibil online la httpwwwguni-rmiesnetnewsdetailphp
id=1141 (accesat la 16112011)
13 Douglass John Aubrey bdquoTreading Water What Happened to Americarsquos Higher
Education Advantagerdquo disponibil online la httpcsheberkeleyedupublicationsdocs
Globalizations Muse_Ch8pdf (accesat la 27102011)
14 Doz R bdquoStructural analzsis of Universities competitive enviroment for teaching and
researchrdquo icircn RIETI Policy Discussion Paper Series 07-P-003 2007 disponibil online la
httpwwwrieti9gojpjppublications pdp07p003pdf (accesat la 2810 2011)
15 Eckel Peter D bdquoMission Diversity and the Tension between Prestige and Effectiveness
An Overview of US Higher Educationrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 175-192
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
20 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n2full
hep20082ahtm (accesat la 28102011)
16 Fisher Karin bdquoAmerica Falling Longtime Dominance in Education Erodesrdquo icircn The
Chronicle of Higher Education 2010 disponibil online la httpchroniclecom
articleAmerica-Falling-Longtime48683 (accesat la 10112011)
17 Geiger Roger L bdquoThe Quest For Economic Relevance by US Research Universitiesrdquo icircn
Higher Education Policy no 19 2006 pp 411ndash431 disponibil online la httpwww
palgrave-journalscomhepjournalv19n4full 8300131a html (accesat la 25102011)
18 Gidley Jennifer M Hampson Gary P Wheeler Leone Bereded-Samuel Elleni
bdquoFrom Access to Success An Integrated Approach to Quality Higher Education Informed
by Social Inclusion Theory and Practicerdquo icircn Higher Education Policy nr 23 2010 pp
123-147 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv23n1
fullhep200924a html (accesat la 23102011)
19 Goldfinch S bdquoRituals of reform policy transfer and national university corporation
reforms in Japanrdquo icircn Governance an International Journal of Policy Administration and
Institutions nr 19(4) 2006 pp 585-604
20 Guri-Rosenblit S Šebkovaacute H Teichler U bdquoMassification and diversity of Higher
Education Systems Interplay of complex dimensionsrdquo icircn Higher Education Policy
nr 20(4) pp 373ndash389 2007 disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhep
journalv20n4full 8300158ahtml (accesat 1112011)
21 Huang F bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of
Chinas higher educationrdquo High Education Policy nr18 pp117-130 2005 disponibil
online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv18n2abs8300076ahtml
(accesat la 2112011)
22 Jones Glen A bdquoCan Provincial Universities be Global Institutions Rethinking the
Institution as the Unit of Analysis in the Study of Globalization and Higher Educationrdquo icircn
Higher Education Policy nr 21(1) 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journalv21n4fullhep200817ahtml (accesat la 20102011)
23 Kinglun Ngok WeiqingGuo bdquoThe Quest for World Class Universities in China critical
reflectionsrdquo icircn Policy Futures in Education nr 6(5) 2008 pp 545-557 disponibil online
la httpdxdoi org102304pfie200865545 (accesat la 2112011)
24 Kitagawa F Oba J bdquoManaging differentiation of higher education system in Japan
connecting excellence and diversityrdquo icircn The International Journal of Higher Education
and Educational Planning vol 59 no 4 2010 pp 507-524 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcom contentp1016017w7r73336 (accesat la 26102011)
25 Kitagawa F bdquoMass Higher Education and Japanese Elite Universitiesrdquo icircn Tapper T
(ed) Structuring Mass Higher Education The Role of Elite Institutions Taylor and
Francis Osaka University Grant-in-Aid for Scientific Research Project Developing
Evaluation Criteria to Assess the Internationalization of Univerisitiesfinal report March
31 2006 disponibil online la httpwwwgcn-osakajpprojectfinalreport11-3epdf
(accesat la 30102011)
26 Kitagawa F Woolgar L bdquoRegionalisation of Innovation Policies and New University-
Industry Links in Japanrdquo icircn Prometheus Special Issue on Advances in Japanese
Innovation nr 26(1) 2008 pp 55-67
27 Kneller RW bdquoThe beginning of university entrepreneurship in Japan TLOs and
bioventures lead the wayrdquo icircn Journal of Technology Transfer nr 32(4) 2007 pp 435-
456
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
21 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Kondo M bdquoUniversity-Industry Partnerships in Japanrdquo 2006 disponibil online la
wwwnistepgojpICic060110pdf5-2pdf (accesat la 29102011)
29 Lai Manhong Lo Leslie NK bdquoThe Changing Work Lives of Academics The
Experience of a Regional University in the Chinese Mainlandrdquo icircn Higher Education
Policy nr 20 pp 145ndash167 2007 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjournalv20n2full 8300148ahtml (accesat la 2112011)
30 Langan Elise bdquoAmerican higher education the evolving visionrdquo icircn Higher Education
Policy no 19 2006 pp 495-499 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhep journal v19n4full8300137ahtml (accesat la 26102011)
31 Li Mei Shankar Sriram Ki Tang Kam bdquoWhy does the US dominate university league
tablesrdquo School of Economics Discussion Paper No 391 June 2009 disponibil online la
httpwwwuqeduaueconomicsabstract391pdf (accesat la 28102011)
32 Li Yao John Whalley Shunming Zhang Xiliang Zhao bdquoThe higher educational
transformation of China and its global implicationsrdquo NBER Working Paper No 13849
martie 2008 disponibil online la httpwwwnberorgpapersw13849 (accesat la
2112011)
33 Liu Amy Rhoads Robert A Wang Yilin bdquoChinese University Studentsrsquo Views on
Globalization Exploring Conceptions of Citizenshiprdquo icircn Chung Cheng Educational
Studies 6 (1) 2007 p 99 disponibil online la httpwwwglobalhigheredcomarticles
Globalization20in20Chinapdf (accesat la 30112011)
34 Lobera Josep Escrigas Cristina bdquoThe glocal multiversity new roles and emerging
challenges for human and social developmentrdquo disponibil online la httpwwwguni-
rmiesnetnews detailphpid=1464 (accesat la 22102011)
35 Marginson S bdquoDynamics of national and global competition in higher educationrdquo icircn
Higher Education nr 52(1) 2006 pp1ndash39 disponibil online la
httpwwwspringerlinkcomcontent j884547446455671 (accesat la 22112011)
36 Mayor-Zaragoza Federico bdquoThe university of the 21st century political and social trends
of globalization Challenges for higher educationrdquo icircn Higher Education in the World 3
New Challenges and Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave
MacMillan 2010 pp 20-27 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistes
bitstream209981131 mayorzaragozapdf (accesat la 17112011)
37 Mohrman K Ma W H şi Baker D The research university in transition The emerging
global model icircn Higher Education Policy vol 21(1) 2008 pp 5-27 disponibil online la
httpspaasuedumohrmanRU20in20transition20KM20WHM20DPBpdf
(accesat 28 aprilie 2010)
38 Mohrman Kathrin bdquoWorld-Class Universities and Chinese Higher Education Reformrdquo icircn
International Higher Education no35 pp 22-23 2005 disponibil online la
httpwwwbcedu bc_orgavpsoecihenewsletterNews39text013htm (accesat 2 mai
2010)
39 Moja Teboho bdquoInstitutional challenges and implications for HEIS transformation mission
and vision for the 21st centuryrdquo icircn Higher Education in the World 3 New Challenges and
Emerging Roles for Human and Social Development Palgrave MacMillan 2010 pp 161-
169 disponibil online la httpupcommonsupcedurevistesbitstream20998114
1mojapdf (accesat la 18112010)
40 Mok Ka Ho ChanYing bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy
and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469-
486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4full
hep2008 21ahtml (accesat la 2122011)
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
22 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mok Ka Ho We Ian P bdquoContested Concepts Similar Practices The Quest for the
Global Universityrdquo icircn Higher Education Policy vol 21 2008 pp 429ndash438 accesibil la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv21n4fullhep200823ahtmlbib25
(accesat 2112011)
42 Motohashi K bdquoUniversity-industry collaborations in Japan The role of new Technology-
based firms in transforming the National Innovation Systemrdquo icircn Research Policy nr 34
(5) 2005 pp 583-594
43 Nayyar Deepak bdquoGlobalization and markets challenges for higher educationrdquo icircn Higher
Education in the World 3 New Challenges and Emerging Roles for Human and Social
Development Palgrave MacMillan 2010 pp 40-50 disponibil online la http
upcommonsupcedurevistesbitstream209981151nayyarpdf (accesat 2112011)
44 Ngok KL Guo WQ bdquoThe quest for world class universities in China critical
reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21-44 2007
sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 2008 pp 545-557 disponibil online la
httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3
NokPFIE65web (accesat la 2112011)
45 Oba J bdquoIncorporation of National Universities in Japan and its Impact upon Institutional
Governancerdquo RIHE Hiroshima 2006 disponibil online la httphomehiroshima-
uacjpoba index-ehtml sau icircn Asia Pacific Journal of Education vol 27 issue 3
November 2007 pp 291ndash304 accesibil la httpwwwinformaworldcomsmppftinterfac
e~content=a783587706~ fulltext=713240928~frm=content (accesate la 29102011)
46 Pendlebury David A bdquoResearch Performance Measures and the Rise of Asiardquo icircn
International Higher Education no 59 2010 pp 7-9 httpwwwbcedubcorgavp
soecihe newsletter ihepdfihe59pdf (accesat la 3112011)
47 Peters M bdquoReimagining the University in the Global Era World University Network
Seminar Series Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil online la httprecordings
wunacukid2007 id20070525indexhtml (accesat la 20 aprilie 2010)
48 Puukkaand J Marmolejo F bdquoHigher education institutions and regional mission
lessons learnt from the OECD review projectrdquo icircn Higher Education Policy nr 21(2) pp
217-245 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal
v21n2abshep2008 7ahtml (accesat 1122011)
49 Rivza Baiba Teichler Ulrich bdquoThe Changing Role of Student Mobilityrdquo icircn Higher
Education Policy nr 20 2007 pp 457-475 disponibil online la httpwwwpalgrave-
journalscomhepjo urnalv20n4full8300163ahtml (accesat la 22112011)
50 Romo de la Rosa Alvaro bdquoInstitutional Autonomy and Academic Freedom A Perspective
from the American Continentrdquo icircn Higher Education Policy nr 20 2007 pp 275ndash288
disponibil online la httpwwwpalgravejournalscomhepjournalv20n3full8300
160ahtml (accesat la 1112011)
51 Sadlak J Liu N C (eds) bdquoThe World-Class University and Ranking Aiming Beyond
Statusrdquo Bucharest şi Cluj-Napoca CEPESUNESCO Presa Universitară Clujeană 2007
52 Schaaper M bdquoMeasuring Chinarsquos innovation system National specificities and
international comparisonsrdquo OECD Science Technology and Industry Working Papers
20091 OECD Publishing disponibil online la httpwwwoecdorgdataoecd
155542003188pdf (accesat la 1112011)
53 Stromquist NP Gil-Anton Colatrella M C Mabokela RO şi Smolentseva C bdquoThe
academic profession in the globalization age key trends challenges and possibilitiesrdquo icircn
P G Altbach P M Peterson (eds) Higher Education in the New Century Global
Challenges and Innovative Ideas Rotterdam Sense Publishers 2007 disponibil online la
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
23 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
httpportalunescoorgeducationenfile5418911889189095MollyLee_discussantpdfMo
lly_Lee_discussantpdf (accesat la 29102011)
54 Sun Fengshou Barrientos Armando bdquoThe Equity Challenge in Chinarsquos Higher Education
Finance Policyrdquo Higher Education Policy nr 22 191-207 2009 disponibil online la
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv22n2fullhep200827ahtml (accesat
3122011)
55 Tabuchi H bdquoInternational Aspects of Higher Education in Japanrdquo (2009) disponibil
online la httpjaponcampusfran ceorgIMGpdftabuchi_sitepdf (accesat la
30112010)
56 Teichle Ulrich bdquoChanging Structures of the Higher Education Systems The Increasing
Complexity of Underlying Forcesrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 447ndash461
httpwwwpalgrave-journalscomhepjournalv19n4full8300133ahtml (accesat la
22112011)
57 Vincent-Lancrin S bdquoWhat is the Impact of Demography on Higher Education Systems
A Forward-looking Approach for OECD Countriesrdquo icircn Higher Education to 2030 Volume
1 Demography FR OECD pp 41ndash93 Paris 2009
58 Wang J bdquoChinas Higher Education on a Overpass of 4 Fold Enrollment Expansion
World University Network Seminar Series on Universities and Ideasrdquo 2007 disponibil
online la httprecordingswunacukid2007id20070430 indexhtml (accesat la
27112011)
59 Wang Jye bdquoThe International Comparative Higher Education and Finance Project
Country profile (China)rdquo p 3 July 2009 disponibil online la httpgsebuffaloedu
orginthigheredfinancefilesCountry_ProfilesAsiaChinapdf (accesat la 2112011)
60 Wei I P Globalisation past present and future Report for The Observatory on
Borderless Higher Education 2007 disponibil online la httpwwwobheacuk
productsrep ortsftpdf2007-09-01_2pdf (accesat la 29112011)
61 Wildavsky Ben bdquoUS Welcoming academic globalisationrdquo icircn University World News 21
February 2010 disponibil online la httpwwwuniversityworldnewscomarticlephp
story= 201 00219124330543 (accesat la 24112011)
62 Wood Van R bdquoGlobalization and Higher Education Eight Common Perceptions From
University Leadersrdquo disponibil online la httpwwwiienetworkorgp=Globalization
(accesat la 18112011)
63 Yepes Ceacutesar de Prado bdquoWorld Regionalization of Higher Education Policy Proposals for
International Organizationsrdquo icircn Higher Education Policy nr 19 2006 pp 111-128
httpww wpalgrave-journalscomhepjournalv19n1full8300113ahtml (accesat la
22102011)
64 Zhao Litao şi Sheng Sixin bdquoChinarsquos ldquoGreat Leaprdquo in Higher Educationrdquo EAI Background
Brief no 394 24 July 2008 disponibil online la httpwwweainusedusgBB394pdf
(accesat la 1122011)
III RAPOARTE
1 Adams Jonathan King Christopher Ma Nan bdquoGlobal Research Report - China
research and collaboration in the new geography of sciencerdquo Thomson Reuters 2009
disponibil online la httpsciencethomsonreuterscomcnmediagrrchinanov09pdf
(accesat la 4112011)
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
24 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
2 Altbach P G Reisberg L Rumbley L E bdquoTrends in Global Higher Education Tracking
an Academic Revolution A Report Prepared for the UNESCO 2009 World Conference
on Higher Educationrdquo UNESCO Paris 2009 disponibil online la
httpunesdocunescoorgimages 0018001831183168epdf (accesat la 25112011)
3 Cunningham Alisa F bdquoGlobal Policy Fellows Program Lessons Learnedrdquo a report
prepared by Institute for Higher Education Policy June 2009 disponibil la
httpwwwiheporgassets
filespublicationsgl(Report)_Global_Policy_Fellows_Program-Lessons_Learnedpdf
(accesat la 24112011)
4 NAFSA - Association of International Educators bdquoAn International Education Policy For
US Leadership Competitiveness and Securityrdquo 2007 disponibil online la
httpwwwnafsaorg publicpolicysecunitedstatesinternationaltoward_an_international
(accsat la 28112011)
5 NAFSA - Association of International Educators bdquoThe Economic Benefits of International
Education to the United States A Statistical Analysis ndash 2007-2008rdquo 2009 disponibil
online la httpwwwnafsaorg_File_eis08usapdf (accesat la 28112011)
6 Newby Howard Weko Thomas Breneman David JohannesonThomas şi Maassen
Peter bdquoOECD Thematic Review of Tertiary Education a project conducted between
2004 and 2008 Japanrdquo disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
7 OECD Thematic Review of Tertiary Education bdquoCountry Background Report for Japanrdquo
Tokyo 2006 disponibil online la wwwoecdorgedutertiaryreview (accesat la
3122011)
8 OECD bdquoTertiary Education for the Knowledge Societyrdquo 2008 disponibil online la
httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100html
(accesat la 19112011)
9 OECD 2008 Testing Educational for knowledge Society httpwwwoecdorghome
accesat la 24112011)
10 UNESCO şi Institute for Statistics bdquoGlobal Education Digest 2009 Comparing Education
Statistics Across the Worldrdquo Montreal Quebec Institute for Statistics 2009 disponibil
online la httpwwwuisunescoorgtemplate pdf ged2009GED_2009_ENpdf (accesat
la 27112011)
11 UNESCO bdquoCommunique 2009 World Conference on Higher Education The New
Dynamics of Higher Education and Research For Societal Change and Developmentrdquo
2009 disponibil online la httpwwwunescoorgenwche2009 (accesat la 19112011)
IV DOCUMENTE OFICIALE
1 Chinarsquos Ministry of Education ldquoEducation Expenses of 123 Universities in Chinardquo (2006)
disponibil online la httpwwwcutecheducncndxphqt200604117 9971248304994
html (accesat la 3122011)
2 MEXT bdquoWhite paper on Science and Technologyrdquo 2006 disponibil online la
httpwwwMEXTgojpenglishnews20070307022214htm (accesat la 30112011)
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
25 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
LISTA ANEXELOR
Anexa I1 - Diagrama sistemului de icircnvăţămacircnt american
Anexa I2 - Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn
2001 şi 2008
Anexa I3 - Statistici despre dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn USA (după
diferite criterii sursa primară de finanţare după ţări regiuni etc) şi a numărului de
studenţi americani icircn alte regiuni ale lumii
Anexa I4 - Date statisticegrafice despre infrastructura şi output-urile componentei de C amp
D din USA
Anexa II1 - Proiectele de reformă icircn icircnvăţămacircntului superior chinez
Anexa III1 - Diagrama sistemului japonez de educaţie
Anexa III2 - Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Anexa III3 - Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului
academic
Anexa III4 - Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Anexa III5 - Dinamica numărului de studenţi internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Anexa III6 - Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Anexa III7 - Programul COE 21
Anexa III8 - Date şi grafice despre performanţele din mediul acadmeic ale Japoniei la
nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
26 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului de
icircnvățămacircnt american
Sursa
httpncesedgovprograms
digestd99fig1asp
Distribuţia procentuală a numărului de studenţi internaţionali la nivel global icircn 2001 şi 2008
Sursa httpwwwatlasiienetworkorgp=48027
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
27 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Statistici despre dinamica numărului de studenți internaționali icircn USA (după diferite criterii sursa
primară de finanțare după țări regiuni etc) și a numărului de studenți americani icircn alte regiuni ale
lumii
Studenți internaționali icircn USA dupa sursa primară de finanțare
200708 200708 200809 200809
Primary Source of Funding Intl Students of Total Intl Students of Total Change
Personal and Family Funds 388821 623 435879 649 121
US College or University 161633 259 152457 227 -57
Home GovernmentUniversity 21085 34 24850 37 179
US Government 3282 05 4030 06 228
US Private Sponsor 6013 10 7388 11 229
Foreign Private Sponsor 6522 10 6043 09 -73
International Organization 1390 02 1343 02 -34
Current Employment 29399 47 33581 50 142
Other Sources 5660 10 6045 09 68
Total 623805 1000 671616 1000 77
Sursa httpopendoorsiienetworkorgp=150813
Destinații preferate ale studenților americani
Rank Destination 200607 200708 of Total Change
WORLD TOTAL 241791 262416 1000 85
1 United Kingdom 32705 33333 127 19
2 Italy 27831 30670 117 102
3 Spain 24005 25212 96 50
4 France 17233 17336 66 06
5 China 11064 13165 50 190
6 Australia 10747 11042 42 27
7 Mexico 9461 9928 38 49
8 Germany 7355 8253 31 122
9 Ireland 5785 6881 26 189
10 Costa Rica 5383 6096 23 132
11 Japan 5012 5710 22 139
12 Argentina 3617 4109 16 136
13 Greece 3417 3847 15 126
14 South Africa 3216 3700 14 150
15 Czech Republic 3145 3417 13 86
16 Austria 2810 3356 13 194
17 India 2627 3146 12 198
18 Ecuador 2813 2814 11 00
19 Chile 2824 2739 10 -30
20 Brazil 2524 2723 10 79
21 New Zealand 2718 2629 10 -33
22 Israel 2226 2322 09 43
23 Netherlands 2139 2038 08 -47
24 Switzerland 1771 1942 07 97
25 Russia 1716 1857 07 82
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150833
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
28 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Cacircteva observații
bull Aproximativ jumătate din numărul total de studenți americani internaționali studiază icircn una dintre primele 6
ţări
bull China Irlanda India Argentina au cunoscut o creştere de aproximativ 20 din participanţii studenților americani
la studiu icircn străinătate icircn 200708 față de anul anterior Costa Rica Japonia Argentina şi Africa de Sud au fost
fiecare pacircnă aproape de 15
bull 15 din primele 25 de destinaţii sunt icircn afara Europei de Vest şi 19 sunt ţări icircn care engleza nu este limba primară
bull 56 din studenţii din SUA au studiat icircn străinătate icircntr-o ţară europeană 15 au studiat icircn America Latină (o
creştere de 11 faţă de anul precedent) şi 11 icircn Asia (o creştere de 17) Numai 5 dintre studenti au studiat icircn
Oceania şi Africa dar alegerea de a merge icircn Africa a crescut cu 18 faţă de anul precedent Icircn Orientul Mijlociu
Israel este de departe cea mai populara destinație dar numărul de studenţi care studiază icircn Iordania Liban Oman
Emiratele Arabe Unite si Qatar a crescut față de anul precedent
bull Majoritatea ţărilor au atras mai mulţi studenţi din SUA icircn 200708 decacirct icircn anul precedent Excepţii au fost
Ecuador ( 18) icircn cazul icircn care cifrele au fost neschimbate Chile ( 19) şi Noua Zeelandă ( 21) icircn scădere cu 3
fiecare şi Olanda ( 23) icircn scădere cu 5
Regiuni gazdă pentru studenții USA care studiază icircn străinătate (19982008)
Host Region 199899
199900
200001
200102
200203
200304
200405
200506
200607
200708
Africa 28 28 29 29 28 30 35 38 42 45
Asia 60 62 60 68 56 69 80 93 103 111
Europe 627 624 631 626 629 609 603 583 574 563
Latin America 150 140 145 145 153 152 144 152 150 153
Middle East 28 29 11 08 04 05 10 12 11 13
North America 07 09 07 08 07 06 05 05 06 04
Oceania 49 50 60 68 73 74 67 63 57 53
Antarctica 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00
Multiple Destinations
52 58 56 49 51 55 56 55 56 57
Total 129770
143590
154168
160920
174629
191321
205983
223534
241791
262416
Sursa IIENetworks OpenDoors 2009 Report on International Educational Exchange
httpopendoorsiienetworkorgp=150834
Cacircteva observații
bull Icircn 200708 aproximativ 262000 studenți americani au studiat icircn străinătate icircn ţări străine Aceasta este o
creştere de 85 față de anul precedent Acum zece ani aproximativ 114000 studenți americani au luat parte la
astfel de programe icircn străinătate Per total icircn ultimul deceniu s-a constatat o creștere de 130
bull Aproximativ 40 din cei care studiază icircn străinătate fac acest lucru pentru un semestru sau un
trimestru Majoritatea participanţilor la studiu icircn străinătate aleg să studieze icircn străinătate pentru opt săptămacircni
sau mai puţin (56) fie cacircndva icircn cursul anului universitar Doar 4 dintre cei care studiază icircn străinătate merg
pentru un an academic icircn scadere de la 14 față de acum zece ani icircn urmă
bull Doar 62 din studenţii care studiază icircn străinătate icircn domeniul limbi straine Un număr mai mare de studenţi au
specializări icircn domeniul ştiinţelor sociale domenii de afaceri umaniste artelor şi științelor fizice sau ştiinţele
vieţii
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
29 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr studenți străini care au studiat icircn SUA icircn 2007-2009 după țara de proveniență
200809
Rank Place of Origin 200708 200809 of Total Change
WORLD TOTAL 623805 671616 1000 77
1 India 94563 103260 154 92
2 China 81127 98235 146 211
3 South Korea 69124 75065 112 86
4 Canada 29051 29697 44 22
5 Japan 33974 29264 44 -139
6 Taiwan 29001 28065 42 -32
7 Mexico 14837 14850 22 01
8 Turkey 12030 13263 20 102
9 Vietnam 8769 12823 19 462
10 Saudi Arabia 9873 12661 19 282
11 Nepal 8936 11581 17 296
12 Germany 8907 9679 14 87
13 Brazil 7578 8767 13 157
14 Thailand 9004 8736 13 -30
15 United Kingdom 8367 8701 13 40
16 Hong Kong 8286 8329 12 05
17 Indonesia 7692 7509 11 -24
18 France 7050 7421 11 53
19 Colombia 6662 7013 10 53
20 Nigeria 6222 6256 09 05
21 Malaysia 5428 5942 09 95
22 Kenya 5838 5877 09 07
23 Pakistan 5345 5298 08 -09
24 Russia 4906 4908 07 00
25 Venezuela 4446 4678 07 52
Sursa httpwwwvistawidecomstudyabroadstudy_abroad_statisticshtm
Cacircteva observații
Peste 671000 studenţi internaţionali au fost icircnscrişi icircn universităţi din SUA şi colegii icircn 200809
bull Aproape jumătate din toţi studenţii internaţionali din SUA provin din una dintre cele 5 ţări India China Coreea
de Sud Canada şi Japonia Studenții din Asia alcătuiesc 57 din numărul total al studenţilor internaţionali icircn SUA
bull Icircn 200809 studenţii internaţionali au cheltuit 178 miliarde dolari icircn SUA dintre care majoritatea provin din
surse din afara SUA
bull Universitatea din California de Sud icircnscrie mai mulţi studenţi internaţionali icircn fiecare an decacirct orice altă
universitate din SUA Icircn 200809 aproape 7500 de studenţi din alte ţări studiau la USC New York University si
Universitatea Columbia fiecare au găzduit aproximativ 6700 studenţii internaţionali
bull Statele care atrag cei mai mulți studenți internaţionali sunt California New York Texas Massachusetts şi Florida
bull Cele mai populare domenii de studiu pentru studenţii din străinătate sunt icircn afaceri şi icircn domeniul
ingineriei Acestea reprezintă 38 din preferințele studenţilor internaţionali Urmează icircn top specializări icircn fizică şi
ştiinţele vieţii (92) ştiinţe sociale (85) şi matematică şi informatică (84)
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
30 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statistice detaliate pentru Europa China Japonia Asia
icircn raporturile schimburilor de studenți cu USA
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International
Education
International Student Mobility by Region ndash Europe 20082009
The number of students from Europe in the US increased by 44 in 20082009 to 87648
students
Place of Origin 200809
Total
UG
Change Place of Origin
200809 Total
UG
Change
Albania 757 552 99 Liechtenstein 8 375 -385
Andorra 12 417 333 Lithuania 420 536 -152
Armenia 401 319 -05 Luxembourg 87 828 776
Austria 909 394 26 Macedonia 329 477 58
Azerbaijan 364 473 145 Malta 37 297 542
Belarus 443 506 -31 Moldova 485 588 160
Belgium 858 397 57 Monaco 12 500 -571
Bosnia amp Herzegovina
409 650 00 Montenegro 120 525 121
Bulgaria 2889 523 -99 Netherlands 1870 449 113
Croatia 617 509 25 Norway 1349 598 67
Cyprus 696 371 -110 Poland 2772 510 15
Czech Republic 925 459 03 Portugal 974 378 80
Denmark 999 373 112 Romania 2612 367 -100
Estonia 270 552 102 Russia 4908 423 00
Finland 753 479 121 San Marino 2 00 -
France 7421 333 53 Serbia 1234 498 34
Georgia 407 410 77 Slovakia 543 532 13
Germany 9679 367 87 Slovenia 199 508 -52
Gibraltar 6 333 -600 Spain 3849 285 52
Greece 1896 228 -43 Sweden 3279 699 -04
Hungary 680 410 -42 Switzerland 1316 413 15
Iceland 382 335 -50 Turkey 13263 331 102
Ireland 1059 384 40 Ukraine 1716 392 01
Italy 4275 242 209 United Kingdom 8701 500 40
Kosovo 75 693 500 Vatican City Holy See
3 667 500
Latvia 320 631 -118 Yugoslavia Former
58 603 -491
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
EUROPE
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
31 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
US Study Abroad 147676 US students studied abroad in Europe in 200708 a 63
increase over the previous year
Destinations 200607
Total 200708
Total
Change Destinations
200607 Total
200708 Total
Change
Albania 17 14 -176 Latvia 10 3 -700
Andorra 2 0 -1000 Liechtenstein 0 15 -
Armenia 61 24 -607 Lithuania 155 84 -458
Austria 2810 3356 194 Luxembourg 382 316 -173
Azerbaijan 78 1 -987 Macedonia 10 23 1300
Belarus 1 1 00 Malta 82 129 573
Belgium 1171 1173 02 Moldova 1 2 1000
Bosnia amp Herzegovina
56 62 107 Monaco 42 26 -381
Bulgaria 86 164 907 Netherlands 2139 2038 -47
Croatia 259 226 -127 Norway 298 379 272
Cyprus 192 203 57 Poland 532 642 207
Czech Republic
3145 3417 86 Portugal 79 149 886
Denmark 1634 1855 135 Romania 180 129 -283
Estonia 67 112 672 Russia 1716 1857 82
Finland 278 256 -79 Serbia 45 11 -756
France 17233 17336 06 Slovakia 76 41 -461
Georgia 69 20 -710 Slovenia 16 28 750
Germany 7355 8253 122 Spain 24005 25212 50
Gibraltar 2 0 -1000 Sweden 934 919 -16
Greece 3417 3847 126 Switzerland 1771 1942 97
Hungary 857 902 53 Turkey 924 1172 268
Iceland 190 276 453 Ukraine 163 140 -141
Ireland 5785 6881 189 United
Kingdom 32705 33333 19
Italy 27831 30670 102 Vatican
CityHoly See 5 22 3400
Kosovo 5 15 2000
Cyprus and Turkey were previously classified in the Middle East category but were moved to the Europe category in
200405
Top 10 Destinations 200708 Total Change of Total US Abroad
United Kingdom 33333 19 127
Italy 30670 102 117
Spain 25212 50 96
France 17336 06 66
Germany 8253 122 31
Ireland 6881 189 26
Greece 3847 126 15
Czech Republic 3417 86 13
Austria 3356 194 13
Netherlands 2038 -47 08
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
32 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 98235 students from China were studying in the United States (up 211 from the previous year) China is the second-leading place of origin for students coming
to the United States following India (103260)
Academic Level While the majority of Chinese students study at the graduate level the US
experienced an upsurge in the number of undergraduate students coming from China this year
Historical trends China sent no students to the US from the 1950s until 197475 In the 1980s numbers of Chinese students grew dramatically and in 198889 China displaced Taiwan as the
leading sender China was the leading place of origin from 198889 until it was displaced by Japan in 199495 In 199899 China overtook Japan as the leading sender and remained in the
number one position until being overtaken by India in 200102 and has remained in second place since
Year of Students
From China
of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to China
200809 98235 146 na
200708 81127 13 13188 (up 192)
200607 67723 116 11064
200506 62582 111 8830
200405 62523 111 6391
200304 61765 108 4737
200203 64757 110 2493
200102 63211 108 3911
200001 59939 109 2942
199900 54466 106 2949
199899 51001 104 2278
199798 46958 98 2116
199697 42503 78 1627
199596 39613 87 1396
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses in the survey year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010 Open Doors once credit is awarded by the home campus The sharp decline in
study abroad during 200203 reflects the closing of most programs in China in response to the SARS epidemic Once programs reopened the numbers of American students rebounded
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
CHINA
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
33 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 data embargoed for release November 16 2009
INSTITUTE OF INTERNATIONAL EDUCATION
Educational Exchange Data from Open Doors 2009
In academic year 200809 29264 students from Japan were studying in the United States
(down 139 from the previous year) Japan is now the fifth-leading place of origin for students
in the United States
Historical trends The number of Japanese students on US campuses decreased by 139
in 200809 following a general trend of decline since its peak in 199798 From 199495 until
199899 Japan was the leading sender of students to the US but has since fallen to fifth due
to surges in students from India China and South Korea and the effects of a rapidly aging
Japanese population
Year of Students from
Japan of Total Foreign Students in US
of US Study Abroad Students Going to Japan
200809 29264 44 na
200708 33974 54 5708 (up 139)
200607 35282 61 5012
200506 38712 69 4411
200405 42215 75 4101
200304 40 835 71 3707
200203 45960 78 3457
200102 46810 80 3168
200001 46497 84 2618
199900 46872 91 2679
199899 46406 95 2485
199798 47073 98 2285
199697 46292 101 2018
Note Study abroad figures in the Open Doors report reflect credit given by US campuses during the survey
year to their students who studied abroad in the academic year just completed including the summer term Study abroad in 200809 will be reported in the 2010
Open Doors once credit is awarded by the home campus
Open Doors 2009 Country Fact Sheet
JAPAN
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
34 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Open Doors 2009 Report on International Educational Exchange Institute of International Education
International Student Mobility by Region ndash Asia 20082009
The number of students from Asia in the US increased by 91 in 200809 to 415000 students
US Study Abroad 29125 US students studied abroad in the Asia in 200708
a 17 increase over the previous year
Top 10 Destinations 200708
Total Change of Total US Abroad
China 13165 190 50
Japan 5710 139 22
India 3146 198 12
South Korea 1597 217 061
Thailand 1555 -18 059
Hong Kong 1093 32 044
Vietnam 652 185 024
Taiwan 578 238 022
Singapore 568 300 022
Cambodia 221 399 008
Sursa bdquoOpen Doors Report on International Educational Exchangerdquo published annually by IIE with support from the US Department
of States Bureau of Educational and Cultural Affairs For more information including press releases on foreign students in the US and US study abroad and FAQs including definitions of foreign students and foreign scholars visit
httpopendoorsiienetworkorg
Place of Origin 200809 Total UG Change
Afghanistan 407 543 204
Bangladesh 2706 365 174
Bhutan 109 550 135
Brunei 39 692 147
Cambodia 386 705 46
China 98235 267 211
East Timor 31 613 -162
Hong Kong 8329 708 05
India 103260 151 92
Indonesia 7509 622 -24
Japan 29264 573 -139
Kazakhstan 1714 663 177
Kyrgyzstan 323 517 223
Laos 80 588 159
Macau 429 791 19
Malaysia 5942 656 95
Maldives 36 694 -53
Mongolia 1522 694 164
Myanmar 667 651 104
Nepal 11581 682 296
North Korea 43 73 -338
Pakistan 5298 485 -09
Philippines 4226 542 13
Singapore 3989 504 03
South Korea 75065 494 86
Sri Lanka 2976 476 149
Taiwan 28065 255 -32
Tajikistan 342 412 -60
Thailand 8736 302 -30
Turkmenistan 180 550 84
Uzbekistan 688 587 276
Vietnam 12823 721 462
Open Doors 2009 Regional Fact Sheet
ASIA
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
35 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date statisticegrafice despre infrastructura și output-urile componentei de C amp D din SUA
Sursa bdquoScience and Engineering Indicatorsrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
36 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
Sursa bdquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
37 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Sursa ldquoGlobalization of Science and Engineering Researchrdquo 2010 httpwwwnsfgovstatisticsindicators
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
38 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Grafice comparative ale cheltuielilor pentru CampD icircn ţările OCDE şi poziționarea lor faţă de SUA
Sursa bdquoEducation at a Glance 2009 OECD Indicatorsrdquo wwwoecdorgedueag2009
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
39 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Proiectele de reformă a icircnvăţămacircntului superior chinez
PROJECT 211
bullProject 211 (Chinese 211工程 pinyin 211 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv de aproape 100 de universităţi şi discipline icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul are ca scop cultivarea talentelor la nivel icircnalt pentru strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială Proiectul a icircnceput de la ideea că la mijlocul anilor 1990 cele 30 de universităţi de elită icircn acel moment erau reduse comparativ cu standardele internationale de cercetare
bullIncluderea icircn proiect icircnseamnă că universităţile trebuie să le icircndeplinească standardele ştiinţifice tehnice şi de resurse umane şi de a oferi stabili programe avansate de studiu Cifra de 21 şi 1 icircn termen de 211 sunt abrevierea secolului 21 şi respectiv aproximativ 100 de universitati
bullProiectul asumă responsabilitatea de formare de patru cincimi din doctoranzi două treimi din studenţii cu studii postuniversitare jumătate din studenţi icircn străinătate şi o treime din numărul total studenţi Ele oferă 85 din subiecte cheie ale statului deţine 96 la sută de laboratoare cheie ale statului şi să utilizeze 70 de finanţare a cercetării ştiinţifice Project 211 a fost promulgat formal icircn 1995 de către Comisia de Stat de Educaţie (SEC acum Ministerul Educaţiei - ME) Aceasta vizează icircn primul racircnd consolidareaa 100 de instituţii de icircnvăţămacircnt superior şi a unor domenii disciplinare-cheie ca prioritate naţională pentru secolul 21 Mai precis există trei sarcini icircn Project 211 finanţarea intensivă a Universităţilor Peking şi Tsinghua icircn scopul de a facilita accesul acestora la statutul de world class university prin furnizarea de fonduri suplimentare 25 universităţi cheie au fost selectate pentru upgrade la calitatea actului de predare şi activităţi de cercetare icircn discipline cheie eforturi suplimentare pentru dezvoltarea a aprox 300 discipline cheie icircn diferite instituţii După introducerea Project 211 guvernul chinez a investit aprox 109 miliarde de yuani (1996-2000) Deşi doar mai puţin de 10 din instituţii au beneficiat de proiect aceste universităţi au oferit un procent ridicat de locuri la admitere şi au captat cea mai mare parte a finanţării cercetării şi echipamentelor din ţară S-a realizat o creştere semnificativă a ratei de icircnscriere la diferite niveluri (de exemplu licenţă 61 masterat 108 diplomă de doctorat 101) icircn timp ce numărul de cadre didactice cu grade de doctorat şi publicaţii a sporit semnificativ a crescut cu 109 şi 94 respectiv icircn aceeaşi perioadă
bullComponentele principale ale proiectului
bullProject 211 este alcătuit din următoarele trei componente majore pentru dezvoltare şi anume capacitatea totală instituţională domenii cheie disciplinare şi sistemul de servicii publice de icircnvăţămacircntul superior
bull1 Icircmbunătăţirea capacităţii instituţionale icircn ansamblu
bullAcest lucru necesită eforturi mari de a dispune de un număr mare de lideri cu competente academice şi profesori care au realizări academice şi prestigiu atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn special formarea profesională a tinerilor lideri icircn mediul academic ar trebui să fie accelerată astfel icircncacirct să menţină un mediu stabil şi administrativ contingent cu integritatea politică calitatea academică structura raţională şi competenţa profesională Reforma educaţiei şi icircnvăţămacircntului vor fi efectuate icircn profunzime icircn scopul de a optimiza structura programelor academice (specialităţi) şi pentru a spori dezvoltarea generală a studentului morală intelectuală şi fizică asiguracircnd astfel o icircmbunătăţire substanţială a calităţii educaţiei Măsuri sunt luate pentru a icircmbunătăţi infrastructura şi facilităţile de laborator indispensabile pentru predare şi cercetare creacircnd astfel condiţiile necesare pentru formarea şi atragerea de talente remarcabile Paşii care trebuie urmți pentru a icircmbunătăţi eficienţa extinderea instituţională moderată sporirea cercetările ştiinţifice eforturi pentru comercializarea rezultatelor cercetării astfel icircncacirct să accelereze ritmul de transfer al realizărilor ştiinţifice icircn productivitate Facilitacircnd icircn acelaşi timp o reformă administrativă precum şi sistemul de gestionare internă a universităţilor vor fi depuse eforturi pentru a consolida schimbul internaţional şi cooperarea icircn domeniul icircnvăţămacircntului superior creșterea vizibilității internaţionale a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior din China
bull2 Dezvoltarea Zonelor cheie disciplinare
bullPrincipala direcţie de dezvoltare de domenii cheie disciplinare este de a spori capacitatea de formare la un nivel icircnalt al forţei de muncă icircn domeniile de frontieră ale ştiinţei şi tehnologiei Printre instituţiile cu condiţii favorabile vor fi depuse eforturi pentru a identifica baze cheie de cercetare care pot exercita un impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale ştiinţifice şi tehnologice precum şi apărării naţionale Aceste baze vor avea capacitatea de a trata probleme majore icircn domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi au perspectiva de a realiza progrese icircn domeniile relevante Pentru icircmbunătăţirea facilităţilor experimentale pentru formarea profesională a forţei de muncă vor fi depuse eforturi pentru a lărgi aria de acoperire a diverselor discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline şi să favorizeze apariţia unor grupuri de discipline Cu fundamentele teoretice comune şi icircn mod inerent o relaţie apropiată aceste grupuri sunt favorizate pentru partajarea de resurse şi au caracteristici unice şi avantaje icircn curs de dezvoltare a capacităţii de formare profesională a forţei de muncă la nivel icircnalt icircntr-o manieră durabilă Eforturile vor fi de asemenea să instituie un sistem de domenii cheie disciplinare care acoperă principalele profesii şi sectoare pentru realizarea de progrese economice şi sociale naţionale facilitacircnd dezvoltarea unor discipline academice icircn ştiinţă şi tehnologie optimizarea diviziunii muncii precum şi realizarea de potenţare reciprocă 3 Dezvoltarea sistemului de ServiciI Public de Icircnvăţămacircnt Superior
bullDezvoltarea sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior cuprinde trei componente Educaţie chineză şi Research Network (CERNET) Biblioteca şi documentaţia de asistenţă System (LDSS) şi echipamente moderne şi Servicii Sharing System (MEFSS) LDSS susţinute de CERNET va stabili un centru naţional de documentare cuprinzător şi un număr de centre de documentare pentru diferite discipline formacircnd astfel o documentare şi informare sub-reţea extinsă cu conexiuni la sistemele similare atacirct acasă cacirct şi icircn străinătate Icircn funcţie de condiţiile regionale şi priorităţile de dezvoltare a zonelor disciplinare centrul de service MEFSS va fi icircnfiinţat icircn marile oraşe icircn cazul icircn care un număr mare de universităţi sunt localizate astfel icircncacirct să se ridice eficienţa icircn utilizarea instalaţiei
bullModul de implementare a Proiectului 211
bullIcircn principiu proiectele care vizează consolidarea disciplinelor cheie şi a sistemului de servicii publice de icircnvăţămacircnt superior vor fi integrate icircntr-un plan de ansamblu şi puse icircn aplicare icircn universităţi selectate pentru consolidarea modernizarea şi icircmbunătăţirea lor astfel icircncacirct să utilizeze efectiv resursele financiare şi potențacircnd eficienţa globală a instituţiilor de icircnvăţămacircnt superior
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
40 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Surseamp Bibliografie
National Planning Commission ldquoThe General Achievements of Project 211 and the Ninth Five-Year Plan 2004rdquo 2005 disponibil online la httpwwwmoeeducnedoasen accesat la 212 2012)
FHuang bdquoQualitative enhancement and quantitative growth changes and trends of Chinas higher educationrdquo icircn High Education Policy nr18 pp117ndash130 2005 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhepjournal v18n2abs8300076a html (accesat la 2122011)
Ministry of Education and Ministry of Finance ldquoSuggestions on Continuously Implementing the Items of Project 985rdquo 2005 Beijing la Ka Ho Mok Ying Chan bdquoInternational Benchmarking with the Best Universities Policy and Practice in Mainland China and Taiwanrdquo icircn Higher Education Policy nr 21 pp 469ndash486 2008 disponibil online la httpwwwpalgrave-journalscomhep journalv21n4fullhep200821ahtml (accesat la 2122012)
KL Ngok WQ Guo bdquoThe quest for world class universities in China critical reflectionsrdquo The Journal of Comparative Asian Development nr 6(1) pp 21ndash44 2007 sau icircn Policy Futures in Education vol 6 nr 5 pp 545-557 2008 disponibil online la httpwwwwwwordscoukpdfvalidateaspj=pfieampvol=6ampissue=5ampyear=2008amparticle=3NgokPFIE _6_5_ web (accesat la 2122012)
PROJECT 985
bullProject 985 (Chinese 985工程 pinyin 985 gōngcheacuteng) este un proiect constructiv pentru universităţi de clasă mondială icircn secolul 21 efectuate de către guvernul Chinei Proiectul reflectă o strategie conştientă de a concentra resursele pe un număr de instituţii cu cel mai mare potenţial de succes pe piaţa academică internaţională De asemenea proiectul implică recunoaşterea faptului că China nu va reuşi probabil pentru a dezvolta 100 de institutii recunoscute pe plan internaţional cel puţin pe termen scurt
bullPromulgarea Project 985 a marcat o a doua etapă icircn ameliorarea calităţii icircnvăţămacircntului superior icircn China Icircn 1998 a fost elaborat Planul de Acţiune al Educaţiei Promovare pentru secolul 21 care subliniază că icircn primele două decade ale secolului 21 unele universităţi chineze şi domeniile cheie de studiu trebuie să atingă un nivel de clasă mondială şi să fie recunoscute pe plan internaţional Astfel de măsuri au fost puse icircmpreună ca Project 985 La stadiu incipient de punere icircn aplicare a proiectului cele două universităţi de top din China Universitatea Peking si la Universitatea Tsinghua au fost selectate pentru a fi din nou intens finanţate de către autoritatea centrală (18 miliarde de yuani)
bullFaza a II-a a proiectului (2004-2007) s-a concentrat pe icircmbunătăţirea managementului universitar şi a sistemului de evaluare Cu accent pe construirea unei echipe puternice de management precum şi de predare prin recrutare la nivel mondial proiectul a urmărit sporirea eficienţei laboratoarelor existente centrelor de cercetare şi facilităţi prin restructurare şi instituirea unui mecanism de coordonare Icircn cele din urmă proiectul propunea să consolideze cooperarea internaţională icircntre instituţii prin activităţi de schimb diverse
bullServiciul de finanţare din Project 211 sunt subvenţii de trei ani care au fost puse la dispoziţia unui grup mai mic de universităţi icircn conformitate cu ceea ce este cunoscut sub numele de Project 985 Unii observatori cred că introducerea Project 985 sugerează că guvernul chinez recunoaşte că nu poate să dezvolte 100 de universități de clasă mondială icircn viitorul apropiat din motive de gestionare mai puțin inspirată a componentei financiare
bullCacircnd a fost anunţată pentru prima oară icircn 1998 finanţarea a fost pusă la dispoziţia unui grup de elită din 10 universităţi inclusiv la Beijing Tsinghua Fudan Zhejiang şi Nanjing Atacirct Universitatea din Beijing şi Universitatea Tsinghua primele două clasate universităţi din China au fost acordate 225 milioane dolari SUA fiecare peste cinci ani icircn timp ce Universitatea Nanjing şi Shanghai Universitatea Jiaotong fiecare a primit 150 milioane dolari SUA A doua fază a Proiectului 985 lansat icircn 2004 a extins numărul de universităţi la 36
bullIcircn plus faţă de dezvoltarea de noi centre de cercetare şi icircmbunătăţirea echipamentelor o mare parte din finanţarea prin Project 985 este folosită pentru a organiza conferinţe internaţionale atragerea de instituții acedemice de renume mondial savanţi cercetători și doctoranzi Prin oportunităţi de creare de reţele internaţionale se analizează modalităţile de parteneriat a universităților din China cu instituţii de top din icircntreaga lume Ca urmare programele de dublă diplomă şi joint-venture vor deveni din ce icircn ce mai comune şi instituţiile străine vor mai conştiente decacirct oricacircnd de necesitatea de a se angaja cu China şi cu mediul academic chinez
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
41 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Diagrama sistemului japonez de educaţie
Sursa httpeducationjapanorgjguideeducation_systemhtml
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
42 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Structurarea planului de reforme pentru icircnvăţămacircntul superior icircn Japonia
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan
httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
43 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Modelul sistemului multidimensional japonez de evaluare a mediului academic
Sursa Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan httpwwwmextgojpenglishkoutou001htm
Strategia diversificării resurselor de finanţare icircn mediul academic japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
44 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Dinamica numărului de studenţi
internaţionali icircn Japonia icircn perioada 1983-
2009
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentref09_01_
ehtml
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor japonezi la nivelul anului 2004
Sursa
Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology
Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004
httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku05020201001pdf
Year Number of students Annual increase Annual change
1983 10428 2312 285
1984 12410 1982 190
1985 15009 2599 209
1986 18631 3622 241
1987 22154 3523 189
1988 25643 3489 157
1989 31251 5608 219
1990 41347 10096 323
1991 45066 3719 90
1992 48561 3495 78
1993 52405 3844 79
1994 53787 1382 26
1995 53847 60 01
1996 52921 -926 -17
1997 51047 -1874 -35
1998 51298 251 05
1999 55755 4457 87
2000 64011 8256 148
2001 78812 14801 231
2002 95550 16738 212
2003 109508 13958 146
2004 117302 7794 71
2005 121812 4510 38
2006 117927 -3885 -32
2007 118498 571 05
2008 123829 5331 45
2009 132720 8891 72
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
45 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Exemplificare grafică a repartiţiei continentale a studenţilor internaţionali icircn Japonia
la nivelul anului 2004
Sursa Student Services Division Higher Education Bureau Ministry of Education Culture Sports Science and Technology Japan(MEXT) Outline of the Student Exchange System in Japan 2004 httpwwwmextgojpa_menukoutouryugaku 05020201001pdf
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
46 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după regiunea de provenienţă la nivelul anului 2008
Region Number of students of total Short-term International Students
Number of students of total
Asia 122464
(114189)
923
(922)
7223
(5915)
626
(606)
Europe 4033
(3819)
30
(31)
1928
(1770)
167
(181)
North America 2575
(2343)
19
(19)
1863
(1584)
161
(162)
Africa 1159
(1084)
09
(09)
63
(44)
05
(05)
Central and South America 1050
(1008)
08
(08)
144
(118)
12
(12)
Middle and Near East 923
(842)
07
(07)
63
(55)
05
(06)
Oceania 516
(544)
04
(04)
262
(270)
23
(28)
Total 132720
(123829)
1000
(1000)
11546
(9756)
1000
(1000)
Număr de studenţi internaţionali icircn Japonia după ţara de provenienţă la nivelul anului 2008
Country
region
Number of
students
of total Country
region
Number of
students
of total
China 79082 (72766) 596 (588) Germany 450 (479) 03 (04)
Republic
of Korea
19605 (18862) 148 (152) United
Kingdom
427 (400) 03 (03)
Taiwan 5332 (5082) 40 (41) Canada 345 (319) 03 (03)
Vietnam 3199 (2873) 24 (23) Brazil 336 (331) 03 (03)
Malaysia 2395 (2271) 18 (18) Australia 331 (347) 02 (03)
Thailand 2360 (2203) 18 (18) Egypt 329 (320) 02 (03)
USA 2230 (2024) 17 (16) Russia 304 (315) 02 (03)
Indonesia 1996 (1791) 15 (14) Cambodia 300 (287) 02 (02)
Bangladesh 1683 (1686) 13 (14) Laos 285 (276) 02 (02)
Nepal 1628 (1476) 12 (12) Saudi Arabia 253 (184) 02 (01)
Mongolia 1215 (1145) 09 (09) Uzbekistan 223 (205) 02 (02)
Myanmar 1012 (922) 08 (07) Iran 218 (216) 02 (02)
Sri Lanka 934 (1097) 07 (09) Sweden 182 (155) 01 (01)
France 624 (574) 05 (05) Turkey 167 (171) 01 (01)
India 543 (544) 04 (04) Others 4204 (3981) 32 (32)
Philippines 528 (527) 04 (04) Total 132720 (123829) 1000 (1000)
Sursa Japan Student Services Organisation (JSSO)
httpwwwjassogojpstatisticsintl_studentdata09_ehtmlno4
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
47 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Strategia de accelerare a internaţionalizării icircnvăţămacircntului superior japonez
Sursa HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
Programul COE 21
Sursa
HTabuchi International Aspects of Higher Education in Japan (2009) online la
httpjaponcampusfranceorgIMGpdftabuchi_sitepdf
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
48 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
Date şi grafice despre performanţele Japoniei la nivel global icircn funcţie de anumiţi indicatori
Sursa OECD Tertiary Education for the Knowledge Society 2008 disponibil online la httpwwwoecdorgdocument3503343en26493926323836021283111100htm
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )
49 Mundus academicus ndash arhitectura și adaptarea la fluxurile globalizării ( I )