21
Cel mai frumos dar de Mihnea Moisescu În după amiaza aceea Cătălin nu putea să doarmă. Grijile îl goneau pe moş Ene de la gene. Păi, să-i ardă de somn când a doua zi era 8 Martie, ziua tuturor mamalor şi el nu ştia ce dar să facă mamaei lui?! Ştia numai că ar fi vrut să-i dăruiască ceva cu totul deosebit, dar un dar minunat, greu de dobândit. Dar ce anume nu ştia. Ieşi în curte.Cerul era senin şi albastru, de-un albasrtu clar, strălucitor, ca ochii lui Cătălin. Privindu-l, băiatului îi veni un gând: ”Ce minunat ar fi să pot rupe o fâşioară din cer, ca să-şi facă mama din ea o bluză cum nu mai are nimeni pe lume”! Ei, dac-ar fi fost mare, s-ar fi urcat imediat în avion şi până numeri la zece ar fi ajuns la cer! Dar deocamdată abia împlinise şase ani, aşa că... O vrăbiuţă coborî din zbor aproape de el şi începu să ciugulească firimiturile de pâine, pe care băiatul le aruncase de dimineaţă în curte. Văzând-o, Cătălin se înveseli şi-i spuse: -Prietenă micuţă, te-aş ruga mult să mă ajuţi! -Cip, cirip! Cu dragă inimă, Cătăline, că şi tu m- ai ajutat pe mine! Cât a fost iarna de lungă am găsit în curtea ta firimituri de pâine. Spune-mi ce doreşti, şi dacă stă-n puterea mae, bucuroasă te ajut! -Înalţă-te vrăbiuţă-n zbor şi adu-mi o fâşioară din cer. Numai atât cât să-şi facă mama o bluză!. -Cirip, cirip! Îmi pare tare rău, dar eu până la cer nu pot ajunge. Asta o poate face numai Lia- Ciocârlia, prietena soarelui. Dar ea încă nu s-a întors din ţările calde. Necăjit, băiatul ieşi în stradă şi porni aşa, fără o ţintă precisă. Strada dădea de digul mării. Cătălin

0 Cel Mai Frumos Dar de Mihnea Moisescu

Embed Size (px)

Citation preview

Cel mai frumos dar

de Mihnea Moisescu

n dup amiaza aceea Ctlin nu putea s doarm. Grijile l goneau pe mo Ene de la gene. Pi, s-i ard de somn cnd a doua zi era 8 Martie, ziua tuturor mamalor i el nu tia ce dar s fac mamaei lui?! tia numai c ar fi vrut s-i druiasc ceva cu totul deosebit, dar un dar minunat, greu de dobndit. Dar ce anume nu tia.

Iei n curte.Cerul era senin i albastru, de-un albasrtu clar, strlucitor, ca ochii lui Ctlin. Privindu-l, biatului i veni un gnd:

Ce minunat ar fi s pot rupe o fioar din cer, ca s-i fac mama din ea o bluz cum nu mai are nimeni pe lume! Ei, dac-ar fi fost mare, s-ar fi urcat imediat n avion i pn numeri la zece ar fi ajuns la cer! Dar deocamdat abia mplinise ase ani, aa c...

O vrbiu cobor din zbor aproape de el i ncepu s ciuguleasc firimiturile de pine, pe care biatul le aruncase de diminea n curte. Vznd-o, Ctlin se nveseli i-i spuse:

-Prieten micu, te-a ruga mult s m ajui! -Cip, cirip! Cu drag inim, Ctline, c i tu m-ai ajutat pe mine! Ct a fost iarna de lung am gsit n curtea ta firimituri de pine. Spune-mi ce doreti, i dac st-n puterea mae, bucuroas te ajut!

-nal-te vrbiu-n zbor i adu-mi o fioar din cer. Numai att ct s-i fac mama o bluz!.

-Cirip, cirip! mi pare tare ru, dar eu pn la cer nu pot ajunge. Asta o poate face numai Lia-Ciocrlia, prietena soarelui. Dar ea nc nu s-a ntors din rile calde. Necjit, biatul iei n strad i porni aa, fr o int precis. Strada ddea de digul mrii. Ctlin se opri pe dig i privi marea. Era mohort, ntunecat i n apropierea rmului i acoperea faa cu pnze de spum.

Biatul i aminti un film pe care l vzuise de curnd. n filmul acela, Ft-Frumos cobora n adncul mrii ca s aduc Ilenei Cosnzena un petior cu totul i cu totul de aur.

Fr s ndrzneasc s se apropie mai mult de mare, Ctlin ncepu s strige ct l inea glasul: -Mare! Puternic mare! Mine e ziua mamei i-a vrea s-i fac un dar minunat, greu de dobndit. Fii bun i d-mi un pestior de aur, chiar dac-o fi mititel, ct degetul meu cel mic!

Marea i rspunde moroconoas:

-C alt treab n-am dect s-i druiesc comorile mele! Las-m n pace!

Ctlin strig suprat:

-Eti o rutcioas i o zgrcit! ntoarse apoi spatele mrii i porni spre cas, gndindu-se c dac ar fi fost brbat n toat firea ar fi mbrcat ndat un costum de scafandru, ar fi cobort n adncuri, chiar fr voia mrii, i-ar fi prins pentru mmica lui cel mai frumos pestior de aur. Ei, dar deocamdat nu era dect un bieel de ase ani!... Nu dup mult timp se ls seara. Cerul se spuzi de stele... Lui Ctlin i alergau ochii de la o stea la alta.

Deodat ncoli n cporul lui o idee:

De-a putea culege-o stea, s o dau mamii, s i-o pun-n prul ei negru ca ceul nopii! Ce frumos i-ar sta! .

Dup ce se mai gndi puin, iei fuga n strad. Se opri lng blocul care se construia la col. Blocul avea de acum opt etaje i nc nu era terminat. Alturi de bloc se afla o macara care i se pruse ntotdeauna lui Ctlin c-i proptea fruntea de cer.

-Macara! Uria macara, ascult-m! strig biatul.Cine m cheam? ntreb macaraua cu un glas somnoros. Pasmite adormise dup toat truda grea din timpul zilei.

-Eu, Ctlin! Sunt aici, lng piciorul tu!

-Aha! Acum te vd!...i ce doreti?

-Macara! Uria macara! mine e ziua tuturor mamelor i a vrea s-i fac mamei mele un dar cum nici un alt copil s nu-i poat drui mamei lui. Te rog mult, ridic-m pn la cer s culeg o stea. nimeni n-o s se supere. Pe cer sunt, doar, attea stele!.

-Bucuroas te-a ajuta, dar pn la stele nu pot ajunge. Ele se afl mult, mult mai sus dect te-a putea eu ridica! Tare se mai necji Ctlin! Se gndi c dac ar fi fost mare s-ar fi ridicat ndat ntr-o rachet i-ar fi cules cea mai frumoas stea. Ei, dar cnd ai numai ase ani...

Se ntoarse acas i intrnd n odia lui se aez necjit pe un scaun. Creioanele colorate, ce se aflau pe mas, l privir uimite. Li se prea ciudat s-l vad necjit, cci Ctlin era aproape ntotdeauna vesel.

-Ce-ai pit, Ctline?! De ce eti aa suprat?l ntreb creionul rou.

-Pi, cum s nu fiu? Mine e 8 Martie i eu nu tiu ce dar s-i fac mamei. A fi vrut s-i druiesc un lucru minunat, greu de dobndit: o fie de cer senin, o stea, sau un pestior cu totul i cu totul de aur... -Aa...i zici c-ai vrea s-i druieti un lucru frumos, greu de dobndit? -Da,da!

-Eu cred c- ai putea s-i faci un asemenea dar! zise creionul rou. Ce-ar fi s-i druieti o floare desenat de tine, dar o floare frumoas ca cele din poveti? Cred c s-ar bucura tare mult primind un asemenea dar. -O!S desenez o floare att de frumoas cum spui, e tare greu! Nu pot!

-ncearc! Doar ziceai c ai vrea s druieti ceva deosebit, greu de dobndit. ncearc, i noi, culorile, te vom ajuta cu toat dragostea.

Ctlin,dup ce mai sttu o vreme n cumpn, ncepu s deseneze. Lucr ncet cu migal, gndindu-se tot timpul la zmbetul mamaei lui. Cnd termin de desenat, culorile ncepur s aplaude i s strige n cor: -Ce floare frumoas! Ce floare frumoas!

-Are petalele ca cerul senin, iar la mijloc e galben ca un pestior de aur sau ca o stea! zise creionul rou.

-A doua zi diminea, biatul drui mamei desenul. Mama privi foaia ndelung, uimit, apoi exclam:

-Tu ai fcut floarea asta?! Tu singur?

-Da...

-Minunat! Nici de mi-ai fi druit o stea nu m-a fi bucurat atta!

mama lipi desenul pe un carton, l nrm i-l aez la capul patului ei, ca pe cel mai ndrgit dar. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATPROPUNTOARE: ELENA LUPAN Nivelul -II-

Tema de studiu:Cnd/cum i de ce se ntmpl

Tema proiectului: Bine-ai venit primvar!

Subtema: Cel mai frumos dar!.Mijloc de realizare: Activitate integrat

Tipul de activitate: Dobndire de cunotine i deprinderi.

Forma de organizare: Frontal/individual.Activitate pe domenii expereniale: DLC/D2DLC:Cel mai frumos dar! de Mihnea MoisescuD2: Cel mai frumos dar (numeraia).Forma de realizare: Povestire/activitate matematic (predarea numrului 8)

Durata: 30-45 min.Scopul: dezvoltarea capacitii de a se concentra i de a asculta cu atenie o povestire , stimularea exprimrii orale corecte i coerente. Stimularea i mbogirea vocabularului cu cuvinte i expresii noi: dar, minunat, ciuguleasc, firimituri, morocnoas, cumpn, fie de cer,etc.

Aprofundarea i mbogirea cunotinelor matematice cu privire la cantitate, la constituirea i compararea grupelor de obiecte.Consolidarea reprezentrilor complete despre imaginea irului cresctor al numerelor naturale.Dezvoltarea gndirii i a calitilor ei.

Realizarea de conexiuni ale cunotinelor copiilor (ntre categoriile de activiti menionate). Dezvoltarea ateniei i a memoriei voluntare.

Obiective operaionale:DLCO1-s audieze cu atenie povestirea, s rein ideile acesteia i s demonstreze c a neles-o.

O2-s redea coninutul povestirii pe baza imaginilor , n succesiunea desfurrii evenimentelor.

O3-s desprind mesajul i s exprime prin cuvinte strile emoionale provocate de ntmplrile povestite.

O4-s rein expresiile ritmate n concordan cu mesajul transmis: prieten micu te-a ruga s m ajui; mare puternic, mare; etc.O5-s participe la activitatea de grup att n calitate de vorbitor ct i de auditor.Obiective operaionale: D2

O1-S constiuie grupe mulimi de obiecte/imagini dup criteriile date.

O2-S constituie scara numeric n limitele 1-7/8(cresctor, descresctor) O3-S raporteze numrul la cantitate i invers.O4-S recunoasc simbolul grafic al numrului 8, i s asocieze corect cifra 8, mulimii cu 8 imagini i invers.

O5- s rezolve n mod independent fia conform itemilor stabilii la nceputul activitii.

Strategii didactice:

a) metode de predare: povestirea,explicaia,conversaia, observaia problematizarea,descoperirea, exerciiul, brainstormingul, ciorchinele, eseu.b)mijloace didactice: imagini din povestire , fia de lucru individual, material demonstrativ i distributiv adecvat temei, cifre, medalioane recompense, etc.

c) forme i metode de evaluare: frontal i individual.

Biblografie:

1.Curriculum pentru nvmntul precolar, MECT-2009. 2.Ghid pentru proiecte didactice, Editura Didactic, 2008.

3.nvmntul primar i precolar 3-4, Editura Arlequin/2012.4. Metodica activitilor de educare a limbajului n nvmntul precolar-Seria didactica-Humanitas Educaional, 2005 /Florica Mitu, tefania Antonovici. 5.Antologie pentru precolari i colari, Editura Coresi S.A. Bucureti/1999. 6.Activiti matematice interdisciplinare, Elena Lupan, Editura Aktis/Bucureti/2004Evenimentul didacticObiec-

tive/

Doza-re Coninutul tiinificStrategii didactice Evaluarea

1.Moment organizatoric1-2 min.DLC-aranjarea scunelelor n semicerc

D2-aranjarea msuelor i a scunelelor copiilor n careu deschis.- solicit adoptarea unei poziii corecte.-observarea comportamen-tului copiilor

2.Captarea ateniei 1-2/min.Cine v-ngrijete, Cine v iubete, Zi de zi muncete Pentru a v crete?(mama)-expunerea

-conversaia desco-perirea -se observ capacitatea

de concen-trare

a ateniei copiilor

3.Anunarea temei i a obiectivelor1-2 min.

Tema: Cel mai frumos dar de Mihnea Moisescu (povestire);

-Activitate matematic: Cel mai frumos dar; Numrul i cifra 8.-Anunarea temei , direct.

-Voi preciza obiectivele operaionale pe nelesul copiilor.-observarea comportamen-

tului non-

verbal al

copiilor.

4.Reactualizarea cunotinelor1-2 min.-Copiii sunt stimulai s spun, ce srbtoare este la 8 Martie, i ce dar frumos pot ei oferi mamelor chiar dac sunt mici.-conver

saia,

-explicaia

-exerciiul-se apreciaz rspunsurile copiilor

5.Desfurarea activitii7-10 min.-O1-5-3min.

O2

O3

O4-DLC-Povestirea Cel mai frumos dar de Mihnea Moisescu

a)-expunerea povestirii; -coninutul de idei:1- Dorina lui Ctlin de a face mamei un dar deosebit de 8 Martie2- Ctlin, roag o vrbiua s rup o fie din cer i s fac din ea o bluz mamei3-ntlnirea biatului cu marea i cerina de a-i da un petior de aur...4- Ctlin roag o macara s-l ridice pn cer s culeag o stea pentru a o drui mamei5-Creioanele colorate l ajut de Ctlin s deseneze o floare cu petale albastre ca ochii mamei, care reprezint cel mai frumos dar, desen pe care-l druiete mamei.6-Bucuria mamei de a primi cel mai frumos dar de 8 Martie desenul lui Ctlin.

b)-Pauz psihologic

-Va plcut povestirea? Cum s-a numit?De ce?c)-Fixarea coninutului:

-Voi prezenta pe rnd ilustraiile ce reprezint momentele principale ale povestirii i personajele, cernd copiilor s verbalizeze i s motiveze

momentul.

-Prezentarea personajelor principale i trsturile lor reprezentative-Ce personaje v-au plcut i de ce?Ce personaje nu v-au plcut i de ce?. Cu ce personaj ai dori s semnai? Cu ce personaj nu ai dori s semnai? De ce?. Am neles c personajul preferat de voi este Ctlin!De ce?.

-expunerea -conversaia problema-

tizarea-brainstor-

ming-ul.-expunerea- a)Expunerea povetii se realizeaz prin modularea vocii

-schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii.

-pauzele logice, psihologice i gramaticale

-repetiii

-mimic i gesticulaie

-mijloace imitative i intuitive, scene din poveste .

b)Expunerea trebuie adaptat nivelului de nelegere al copiilor, pstrndu-se stilul scriitorului, care dau farmecul povestirii.

-expunerea trebuie s menin interesul copiilor pe tot parcursul activitii prin : ton, mimic, ntrebri retorice, formule de genul:S vedem ce s-a mai ntmplat!...

-oral

-frontal

-se observ capacitatea de concentrare a copiilor-apreciere verbal

-apreciri verbale individuale

i frontale

6.Obinerea performanelor3min.

O4

O5-Prin metoda ciorchinelui se reconstituie traseul parcurs de Ctlin pentru gsirea celui mai frumos dar.Exemplu:-Cu o zi nainte de ziua de 8Martie, Ctlin....-Prieten micu (vrbiua)...

-Mare puternic mare...

-Macara ,uria macara....

-Creioanele colorate, ce se aflau pe mas...

-Cnd termin desenul, creioanele colorate...-i mama lipi desenul...l nrm...-explicaia

-metoda ciorchinelui

-conversaia

-exerciiul

-evaluare formativ oral

-aprecieri individuale

i globale

7. Asigurarea reteniei i a transferului/

activitatea matematic: Numrul i

cifra 8- Cel mai frumos dar.2min

O1

O2

O3

O4-Pauz

-Vom contiuna cu activitatea matematic-n plicuri sunt cifre

de la 1-7 i jetoanele corespunztoare -Reactualizarea cunotinelor (numeraia n concentrul 0-7)Legtura cu povestirea: se face intuirea materialului didactic demonstrativ i distributiv.n plicul educatoarei se gsete i o scrisoare de la Ctlin,din care se afl tema i ce au de fcut la activitatea matematic.Ctlin le explic ce s fac cu cifrele.Acestea vor fi aranjate n ordine cresctoare de la 0-7. Apoi deasupra vor pune tot attea stelue cte indic cifra.La tab educatoarea lucreaz concomitent cu copiii ( se fac eventualele corecturi).

La sfrit vor observa c au format un ir cresctor. Se numr cresctor de la 0-7.

-Copiilor li se propune un joc: nchid ochii iar la tabla educatoarei se produc modificri n rndul steluelor sau a cifrelor.Copiii deschid ochiii i vor gsi greeala i o vor corecta.Apoi se strnge materialul de la tabl i se cere copiilor s aeze cifrele n ordine descresctoare de la stnga la dreapta i de sus n jos.Apoi vor aeza deasupra fiecrei cifre tot attea stelue cte indic cifra. -Educatoarea aeaz la tabl cifrele,raporteaz cantitatea la cifre (steluele) n ordine descesctoare

- La sfrit vor observa c au obinut un ir descresctor. Se numr n ordine descesctoare 7-0.

Se va continua jocul competitiv de descoperire i apoi corectare a greelilor.-Se strnge materialul demonstrativ i distributiv.

-Predarea numrului 8, prezentarea noului coninut i sarcinile de nvare, dirijarea nvrii

-se demonstreaz procedeul de formare a

numrului 8-La tabl, aez n ir vertical o grup cu 7 vrbiue.Cer unui copil s numere jetoanele de la 0-7 i s aeze cifra corespunztoare.Aez n dreapta grupei n perechi tot atia nori i cer copiilor s compare cele dou grupe (mulimi), stabilindu-se c au tot attea jetoane adic 7.n rndul norilor mai adaug un nor i cer copiilor s compare i s spun cu ct a crescut grupa norilor fa de cea a vrbiuelor.

Numr vrbiuele care exprim rezultatul, subliniind formarea numrului nou 8 (se recunoate cifra i se aeaz deasupra mulimii corespunztoare).

-La msue copiii vor lucra apoi pe materialul individulal ntocmai ca la tabl.- Se continu procedeul de formare a numrului 8 cu nc 2 materiale, la tabla educatorei i apoi copiii la msue din matrialul avut ntr-un coule comun.

-Se strnge acest material, apoi se reconsituie scara numeric(0-8) la tabla educatoarei i de ctre copii la msue, se numr cresctor i descesctor. -conversaia

-explicaia

-descope-

rirea-exerciiul

-jocul Jocul -compararea -nelegerea procedeului de formare a numrului 8, din 7 i 1-frontal-individual

8.Evaluarea Itemii:

1-Eseu-Povestete pe scurt visul lui Ctlin.Coloreaz avionul i vrbiua!2-Formeaz perechi ntre imaginile date i spune unde sunt mai multe , mai puine.ncercuiete cifra corespunztoare!3- ncercuiete cifra 8, de cte ori o ntlneti!

4-Scrie cifra 8 trasnd pe linia punctat!Continu!5 min.

O5-Evaluarea se face prin prin fie de lucru individuale

-Se anun tema, se intuiete fia, se lucreaz conform itemilor pe cele 4 secvene.-Se organizeaz o expoziie cu lucrrile copiilor

Copiii sunt antrenai n evaluare i autoevaluare.

-conversaia

-explicaia

-exerciiul-proble-matizarea-Dup fiecare secven se face evaluarea -aprecierea -aprecieri individuale

i globale

9. ncheierea activitii1 min.-Se ofer medalioane cu chipul lui Ctlin din povestire! -aprecieri individuale i globale.

Criterii de evaluare: (punctaj de referin 7 puncte)

Suficient: 3 puncte

Bine: 5 puncte

Foarte bine: 7 puncte

Apreciaz-te singur!