13
UNIUNEA EUROPEANĂ PROFESOR, Alexandru Cobîlean

0 Integrarea Europeana a Rm

Embed Size (px)

DESCRIPTION

hjvhvi

Citation preview

UNIUNEA EUROPEANĂ

PROFESOR, Alexandru Cobîlean

CE REPREZINTĂ UE?

Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, formată din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului(CECO) și din Comunitatea Economică Europeană(CEE), formată din șase state în 1957.

Uniune vamală și

Piața internă

Uniunea Economică și Monetară

Sistemul european de securitate

Cetățenia europeană

Democraţie şi Drepturile

omului

SCURT ISTORICIn 1946, în cadrul unui discurs istoric tinut la Zurich, Elvetia,

primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, vorbea despre necesitatea crearii unor : <<STATE UNITE ALE EUROPEI>>

9 mai 1950 - Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei, inspirat de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO).

1951 – Formarea CECO şi EURATOM (Franţa şi R.F. Germania)

1957 – Tratatul de la Roma, constituirea CEE şi “Europa celor 6”

(+ Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg).

1973 – “Europa celor 9” + Marea Britanie, Danemarca, Irlanda.

1980 – “Europa celor 10” + Grecia.

1986 – “Europa celor 12” + Spania şi Portugalia.

1995 – Austria, Finlanda, Suedia .

2004, 1 mai – Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia.

2007, 1 ianuarie – Romania şi Bulgaria.

2013 – Croaţia.

(Norvegia refuza, prin referendum sa devina membru UE în 1972 şi 1994).

INSTITUŢIILE / ORGANISMELE U.E.

CONSILIUL EUROPEAN

CONSILIUL U.E.

(Consiliul de Miniştri)

CURTEA DE JUSTIŢIE A

U.E.

BANCA CENTRALĂ EUROPEAN

Ă

CURTEA DE CONTURI

COMISIA EUROPEAN

Ă

PARLAMENTUL

EUROPEAN

MOTTOUL UNIUNII EUROPENE

UNITATE IN DIVERSITATE

SIMBOLURILE UNIUNII EUROPENE

Imnul - “Oda bucuriei”, preludiul celei de-a patra părţi a simfoniei a IX-a de Beethoven a fost adoptată ca imn european în iunie 1985. Versurile au fost scrise de Friedrich Schiller.

Ziua Europei – 9 mai 1950.

Moneda euro care de la 1 ianuarie 1999 a devenit moneda unică europeană. 1 ianuarie 2002, a fost introdusă în circulație.

Drapelul Uniunii Europene.

MOLDOVA ŞI UE... UNDEE ???

ACORDUL DE ASOCIERE REPUBLICA MOLDOVA – UE VS. UNIUNEA VAMALĂ RUSIA-BELARUS- KAZAHSTAN

29 NOIEMBRIE 2013REPUBLICA MOLDOVA PARAFEAZĂ LA VILNIUS ACORDUL DE ASOCIERE CU

UE

În prezent, spaţiul public este dominat de numeroase confuzii referitoare la orientarea externă a Republicii Moldova. O parte a societăţii are o idee eronată despre prevederile Acordului de Asociere cu UE, dar şi a Uniunii Vamale, promovate insistent de forţele politice de stânga.

  Acordul de Asociere cu UE (Uniunea Europeană) urmăreşte intensificarea cooperării politice şi

integrarea economică cu spaţiul comunitar. Pe de altă parte, UV (Uniunea Vamală – Rusia, Belarus, Kazahstan) reprezintă unul din elementele de bază ale Uniunii Economice Euroasiatice, structură care nici nu există, dar care urmează să fie lansată abia în 2015. Aderarea la această potenţială uniune euroasiatică va însemna, potrivit specialiştilor, pierderea suveranității economice.

  În comparaţie cu UE, care are o piaţă de peste 500 de milioane de consumatori, aderarea la UV va oferi

accesul la o piaţă de numai 172 de milioane de consumatori din trei ţări ale CSI cu care Moldova are deja încheiat un Acord de Liber Schimb. Cu alte cuvinte, aderarea la UV nu ne va oferi noi pieţe de desfacere, dar le va restricţiona pe cele existente. În acest caz, agenţii economici vor avea doar de pierdut.

În concluzie, Acordul de Asociere cu UE vizează progresul dialogului cu UE, a dezvoltării şi democratizării Republicii Moldova, în timp ce UV implică diluarea suveranităţii ţării în diverse sectoare ale economiei, dar şi cedarea definitivă a puterii de decizie asupra politicii tarifare, a politicilor macroeconomice şi macrofinanciare.

COMPARAREA PRINCIPALELOR OPŢIUNI INTEGRAŢIONISTE ALE REPUBLICII MOLDOVA

Aspecte Acordul de Asociere (AA) cu Uniunea Europeană Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” (UV R-B-K)

Blocul politic

Oferă un cadru juridic individual, ce formalizează relațiile dintre UE și Republica Moldova.

Documentul nu urmărește aderarea la UE, ci intensificarea cooperării politice și integrarea economică.

Are ca scop avansarea relațiilor bilaterale cu UE. Odată semnat și ratificat AA va înlocui acordul de bază cu UE, intrat în vigoare în 1998.

AA presupune adaptarea legislației naționale la cerințele europene în vederea facilitării integrării economice cu UE și realizarea reformelor sectoriale necesare. Dar aceasta nu înlocuiește în totalitate legislația națională, ci doar o ajustează.

De calitatea implementării Acordului va fi responsabil Consiliul Asocierii, constituit din reprezentanții UE și RM. Ambele părți vor fi reprezentate pe bază de paritate, iar deciziile vor fi obligatorii. Pe lângă aceasta, vor funcționa Comitetul Asocierii și Comitetul Asocierii Parlamentare.

Nici una din aceste instituții nu va avea un caracter supranațional.

Este unul din elementele de bază ale Uniunii Economice Euroasiatice, ce urmează să fie lansată în 2015.

Aderarea la UV R-B-K va însemna accederea automată la Uniunea Euroasiatică și ca urmare pierderea suveranității economice.

Prevede cedarea politicii tarifare, precum și reduce autonomia în luarea deciziilor în alte domenii (inclusiv cel energetic).

Tariful vamal al UV este bazată pe legislația în domeniul tarifar a Rusiei, în proporție de aproximativ 90%. Așadar, persistă o tendință de extindere a ariei de impact a legislației rusești (în domeniul economic) asupra Belarusului și Kazahstanului.

Comisia Economică Euroasiatică (CEE) va deveni autoritatea supranațională, către care va fi delegată o parte din suveranitatea țării, în special în domeniul politicii tarifare. Deciziile adoptate de Comisie vor avea un caracter obligatoriu și se vor răsfrânge asupra unui set de politici de stat: tarifar, macroeconomic, valutar, politica investițională și energetică etc. Mai mult decât atât, potrivit anumitor surse, circa 80% din funcționarii Comisiei sunt cetățeni ai Rusiei.

Aspecte Acordul de Asociere (AA) cu Uniunea Europeană Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” (UV R-B-K)

Blocul economic

În cadrul Consiliului Asocierii este imposibilă adoptarea unei decizii care vizează Republica Moldova fără acordul reprezentanților moldoveni.

AA cu UE nu afectează sub nicio formă Acordul de Liber Schimb cu CSI și este compatibilă cu orice alte Acorduri de Liber Schimb.

Acordul de Asociere permite accesul la o piață de peste 500 milioane de consumatori, din 28 țări membre ale UE și Turcia. AA include acțiuni legate de modernizarea agriculturii și dezvoltarea regională a țării.

AA specifică că UE va oferi ajutor financiar, inclusiv prin intermediul BERD și BEI. Suportul financiar va fi condiționat, în funcție de necesități, gradul de implementare a reformelor și de progresele înregistrate.

Aderarea la UV R-B-K va anula imediat toate facilitățile comerciale acordate de UE. De asemenea, va fi imposibilă constituirea de zone de comerț liber între Republica Moldova și alte țări.

Accesul la o piață cu 172 milioane de consumatori, din 3 țări din CSI cu care Republica Moldova are deja încheiat Acord de Liber Schimb. Cu alte cuvinte, aderarea la UV nu va oferi piețe suplimentare de desfacere, ci va restricționa cele existente. Aceasta va avea impact negativ asupra agenților economici autohtoni, care vor pierde accesul facilitat pe piața enormă a UE.

UV R-B-K nu prevede nici un fel de asistență financiară permanentizată și instituționalizată în procesul de aderare. Astfel, țări precum Kîrgîztan cer în mod deschis crearea unor fonduri ce ar susține noii membri ai Uniunii pe o durată de cel puțin 5-10 ani.

În cadrul Comisiei Economice Euroasiatice este posibilă adoptarea deciziilor care ar putea viza Republica Moldova fără acordul acesteia.

COMPARAREA PRINCIPALELOR OPŢIUNI INTEGRAŢIONISTE ALE REPUBLICII MOLDOVA

Aspecte Acordul de Asociere (AA) cu Uniunea Europeană Uniunea Vamală „Rusia-Belarus-Kazahstan” (UV R-B-K)

Blocul valoric: statul de drept, democrația și drepturile omului

Respectarea principiilor democratice, drepturilor omului, bunei guvernări și a economiei de piață sunt imperative pentru realizarea AA. Mai mult, Acordul include în sine și prevederi legate de promovarea principiilor de suveranitate și integritate teritorială a Republicii Moldova.

Percepția corupției: Percepția vizavi de corupție se manifestă cel mai puternic în Bulgaria și Grecia (locul 77 și respectiv 80).

Drepturile politice și libertățile civice: Țările din UE sunt în categoria societăților libere (Indicele Freedom House: sisteme politice deschise și competitive, respectarea drepturilor omului, societate civilă funcțională).

Libertatea presei: Potrivit Indicelui Libertății Presei elaborat de Reporteri fără Frontiere, cel mai prost plasate state UE sunt Grecia și Bulgaria (locurile 99 și respectiv 100).

La UV sunt invitate să adere fostele republici sovietice. Nu sunt impuse careva criterii cum ar fi edificarea statului de drept sau respectarea drepturilor omului pentru a adera la UV.

Percepția corupției: Potrivit Transparency International, percepția corupției în țările UV este relativ ridicată: Rusia - 127, Belarusul – 124 și Kazahstanul – 140.

Drepturile politice și libertățile civice: Cele trei țări ale UV fac parte din categoria țărilor care nu sunt libere.

Libertatea presei: Potrivit Indicelui Libertății Presei elaborat de Reporteri fără Frontiere, Rusia, Belarusul și Kazahstanul ocupă pozițiile 148, 157 și respectiv 161 din 180 de țări.

COMPARAREA PRINCIPALELOR OPŢIUNI INTEGRAŢIONISTE ALE REPUBLICII MOLDOVA

BALANŢA ECONOMICĂ

• UE reprezintă o piaţă de 503.492.041 de consumatori;

• suprafața – 4.324.782 km²;

• un PIB total de 16.282 trilioane dolari

• un comerţ extern în valoare de 3,791 trilioane de dolari;

• investiţii interne anuale în sumă de 2,88 trilioane de dolari sau 18,7% din PIB;

• un volum de credite interne de 29 trilioane de dolari;

• un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii în sumă de 239,7 miliarde de dolari;

• un volum de investiţii directe străine în statele UE de circa 7,972 trilioane de dolari;

• un volum de investiţii directe în străinătate efectuate de statele UE în valoare de 9,524 trilioane de dolari.

• Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan reprezintă o piaţă de 171.443.868 de

consumatori;

• Suprafața – 20.000.095 km²;

• un PIB total de 1.939 trilioane de dolari

• un comerţ extern în valoare de 1.021 trilioane de dolari;

• investiţii interne anuale de 603 miliarde de dolari sau 22% din PIB;

• un stoc de credite interne în sumă de 853 miliarde de dolari;

• un volum de cheltuieli anuale pentru cercetări ştiinţifice şi dezvoltarea noilor tehnologii în

sumă de circa 15,3 miliarde de dolari;

• un volum de investiţii directe străine în statele Uniunii Vamale de 435,38 miliarde de dolari;

• un volum de investiţii directe în străinătate, realizate în special de Rusia şi Kazahstan, de

330,86 miliarde de dolari.