01 Anestezia

8/16/2019 01 Anestezia

1/14

Anestezia

Ziua de 16 octombrie 1846 marcheaza inceputul unei revolutii tacute

in medicina. N.Morton a anesteziat un barbat , administrandu-i dietileter

pentru a excizia chirurgicala a unei leziuni vasculare la nivelul gatului chirurgul era un stomatolog , !."ollins #arren ca urmare, acest bolnav nu a

simtit durerea care ar $i insotit alt$el incizia si apoi sutura chirurgicala. %st$el

a $ost consacrata aparitia unei specialitati care isi propunea sa trateze

durerea. &e atunci si pana astazi, in nenumarate locatii, care s-au extins

progresiv dinspre sala de operatie spre campul de lupta in razboi, salile de

nastere ,clinicile de terapie a durerii, cabinete stomatologice, nenumarati

pacienti au bene$iciat de ingri'irile unui anestezist.

(rogresele realizate, atat din punct de vedere al substantelor utilizate,

cat si al tehnicilor de anestezie si nu in ultimul rand al tehnologiei $olosite)monitorizare, aparate de anestezie* sunt uriase. +le au $acut posibila

dezvoltarea tuturor specialitatilor chirurgicale, abordarea cu succes din punct

de vedere chirurgical a practic oricarui organ , anestezistul $iind cel a carui

gri'a se indreapta mai cu seama catre bolnav, cu principala preocupare de a-i

usura durerea, dar mentinandu-i in acelasi timp siguranta, trans$ormand sala

de operatie in unul din locurile cele mai sigure dintr-un spital.

&iversitatea preocuparilor anestezistului a crescut in egala masura.

+valuarea medicala preoperatorie cateodata $oarte elaborata, adaptarea

tehnicilor anestezice la o varietate acum $oarte mare de tehnici chirurgicale,

suportul bolnavului in teritoriul de terapie intensiva postoperatorie audevenit constante ale preocuparilor anestezice. "omplexitatea ingri'irilor

acordate bolnavului inainte, in timpul, si dupa interventia chirurgicala, $ac

din anestezist un membru cu drepturi depline al echipei chirurg

-anestestezist.

Evaluarea preanestezica. (rimul contact al medicului anestezistcu bolnavul ce urmeaza sa $ie supus unei interventii chirurgicale se

realizeaza cu ocazita consultului preanestezic. %cesta urmareste )1* sa

stabileasca o relatie medic pacient bazata pe incredere, si sa contribuie la pregatirea psihologica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale, )*

sa $amiliarizeze anestezistul cu su$erinta chirurgicala a bolnavului, precum si

cu celelalte probleme de sanatate ale acestuia, care pot deveni semni$icative

in perioada perioperatorie, )/* sa elaboreze o strategie a ingri'irilor

perioperatorii, si nu in ultimul rand, )4* sa in$ormeze bolnavul despre planul

anestezic si sa-i obtina consimtamantul.


2/14

0n primul rand, sunt consemnate antecedentele medicale ale

bolnavului, insistand asupra patologiei cardiace, respiratorii, vasculare si

neurologice. unt considerate eventualele masuri necesare pentru

ameliorarea lor preoperatorie. +ste consemnata medicatia cronica urmata in

ultima perioada, sunt evaluate consecintele ei din punct de vedere anestezic,

stabilind cu aceasta ocazie care medicamente trebuie discontinuate, si

dimpotriva, care, si in ce doza, trebuie continuate perioperator. unt notate

antecedentele de abuz de alcool, consumul de droguri, $umatul. %poi,

anestezistul trebui sa se in$ormeze despre simptomatologia bolii chirurgicale

care impune interventia chirurgicala, diagnosticul chirurgical, tratamentele la

care bolnavul a $ost supus anterior, precum si rezultatele lor.

2n capitol aparte il constituie antecedentele anestezice, atat personale,

incidente legate un act anestezic anterior, $iind de interes mai ales cele

potential repetabile )greata postoperatorie, trezire di$icila, sedare reziduala

prelungita, di$icultati respiratorii, criza 3% perioperatorie, etc. *, cat si celeheredocolaterale ) semni$icative pentru hipertermia maligna*, precum si cele

alergice, de alt$el relativ putin $recvente. emni$icative in acest sens sunt

considerate, in ordinea gravitatii

1. mani$estarile cutanate prurit si eritem sau eruptie

maculopapuloasa,

. edem $acial sau bucal,

/. dispnee, 5heezing,

4. colaps vascular.

"ele mai susceptibile sa genereze reactii alergice sunt

1.antibioticele mai ales sul$onamidele, penicilinele si ce$alosporinele, dar

si celelalte,

.unele anestezice intravenoase,

/.anestezicele locale de tip amida - exceptional de rar . Episoadele de

sincopa, tahicardie sau palpitatii resimtite de bolnavi la administrarea de

anestezic local in stomatologie nu reprezinta reactii alergice.

%poi anestezistul trebuie sa evalueze starea prezenta a bolnavului, realizand

un examen fizic complet stare de constienta, tensiune arteriala, puls,

prezenta tranzitului intestinal, a diurezei, etc. %cesta trebuie completat cu

cateva date de interes specific anesteziologic, cum ar $i inspectiaoro$aringelui si a dentitiei, cu consemnarea eventualelor de$ecte, dinti

instabili, lucrari stomatologice $ixe sau mobile, a coloanei vetebrale

cervicale sau lombare, din punct de vedere al con$ormatiei si mobilitatii, si a

sistemului venos super$icial se noteaza greutatea bolnavului.

unt apoi trecute in revista cateva explorari paraclinice considerate

obligatorii pentru orice interventie chirurgicala hemoleucograma, +7 la


3/14

bolnavii cu varsta de peste 4 ani. +xamenele biochimice )glicemie, uree,

creatinina* si ale $unctiei de coagulare, si radiogra$ia toracopulmonara

standard de $ata sunt considerate in tatele 2nite optionale si indicate numai

atunci cand sunt relevante in raport cu anamneza si examenul obiectiv, dar

sunt puternic recomandate in +uropa. 0n $unctie de patologia speci$ica

$iecarui bolnav, pot $i necesare investigatii suplimentare.

+xaminarea preanestezica concluzioneaza cu o consemnare a

impresiei generale asupra conditiei medicale a bolnavului, evaluata pe scala

de risc anestezic $ormulata de ocietatea %mericana de %nestezie ( ASA*,

dupa cum urmeaza

ASA 1 pacient sanatos, $ara su$erinte patologice semni$icative

ASA 2 pacient cu boala sistemica usoara, care nu limiteaza activitatile

zilnice.

ASA 3 pacient cu boala sistemica severa, care limiteaza activitatea, dar nu

este incapacitanta.ASA 4 pacient cu boala sistemica severa, incapacitanta, care constituie o

permanenta amenintare pentru viata.

ASA 5 bolnav muribund, la care supravietuirea asteptata nu depaseste 4

de ore, cu sau $ara operatie.

ASA 6 pacient cu moarte cerebrala declarata, la care sunt extrase organe in

scopuri de donare in vederea transplantului de organe.

&aca procedura chirurgicala constituie o urgenta, aceasta se consemneaza

adaugand litera + )emergenc9*.

0n s$arsit, anestezistul este in masura sa $ormuleze unplan anestezic

, de

care il in$ormeaza pe pacientul caruia i se va obtine acordul si cooperarea.

%cest plan tine seama, in ordinea importantei, de

1. siguranta bolnavului mentinerea $unctiilor vitale, in special a

$unctiei respiratorii si circulatorii, prote'and bolnavul de e$ectele

ne$avorabile ale bolii, chirurgiei si anesteziei.

. necesitatile actului cirurgical ) tipul interventiei chirurgicale

si durata ei, necesarul de relaxare musculara, sau a unui anumit

nivel al starii de constienta, hipnoza sau trezire, etc.*.

3! confortul si dorinta bolnavului!

0n $ine, bolnavul este instructat asupra statusului "#$ )nil per os*. 0ngeneral, se recomanda abstentia de la ingestia de solide incepand cu seara

dinaintea interventiei, dar cantitati mici de lichide clare pot $i consumate

pana cu 4 ore inaintea interventiei.

%nestezia, asa cum este ea de$inita modern, are ca 4 principale scopuri


4/14

1. A"A%&E'A, tratamentul durerii. (riveste atat durerea

asociata actului chirurgical, cat si sindroamele algice de alta

natura ) neoplazice, posttraumatice, nevralgice, etc.* se

realizeaza cu opioide si:sau anestezice inhalatorii, sau cu

anestezice locale, in cazul tehnicilor locoregionale.

. 30(N;Z%, somnul intraanestezic, si %MN+Z0%, lipsa

amintirilor din perioada intraoperatorie sunt elemente

complementare este asigurata de catre anestezicele

inhalatorii, sau de hipnotice intravenoase )propo$ol,

benzodiazepine*.

/. %


5/14

1.#resiunea venoasa centrala, realizata prin montarea unui cateter

venos central vena 'ugulara interna, subclaviculara, sau $emurala.

%cesta se poate $olosi intraoperator si )1* ca acces intravenos, la

bolnavii cu de$icit venos peri$eric, si )* ca monitorizare a statusului

volemic )volum intravascular*, sau)/* in situatiile de su$erinta

cardiaca, predominat dreapta, documentata preoperator. &e asemenea,

este util )4* in situatiile in care anticipam o su$erinta de lunga durata,

cu necesar de droguri vasopresoare, de nutritie parenterala totala, etc.

. #resiunea in artera pulmonara, se masoara prin insertia unui

cateter 5ann-7anz, pe traseul vena centrala ) 'ugulara sau

subclaviculara*,vena cava superioara, atriu drept, ventricul drept,

artera pulmonara. 2tilizarea sa este limitata la situatiile in care

bene$iciile depasesc riscurile insertiei chirurgie cardiovasculara si a

segmentelor vasculare ma'ore )anevrism de aorta toracoabdominala*,

suspiciune de in$arct miocardic acut, hipotensiune de origine incerta,M;&, alte situatii care impun masurarea debitului cardiac.

/. Ecocardiografia transesofagiana intraoperatorie reprezinta o alta

modalitate de estimare intraoperatorie, noninvaziva, a debitului cardiac.

4. *emperatura se poate monitoriza intraoperator prin plasarea unui senzor

la nivelul rectului, eso$agului, nazo$aringelui, sau in contact cu membrana

timpanica. +ste necesar in situatiile in care exista conditii de pierderi

importante de caldura, cu risc de hipotermie nou-nascuti, interventii

chirurgicale cu durata lunga, e$ectuate in conditii temperatura ambientala

scazuta, cu expunerea unor supra$ete mari de peritoneu, care impun lava'

intraperitoneal, sau cu pierderi volemice care sa necesite repletie volemica

importanta este obligatorie in chirurgia cardiovasculara cu circulatie

extracorporeala si hipotermie indusa terapeutic.

@. )onitorizarea blocului neuromuscular. 0si propune o obiectivare

a nivelului de relaxare musculara, permitand o titrare a dozelor de

curara in $unctie de raspunsul bolnavului. Aurnizeaza de asemenea

in$ormatii atat despre momentul optim al intubatiei orotraheale )0;*,

cat si despre intrunirerea conditiilor de recuperare a blocului care sa

permita extubarea.

6. )onitorizarea sistemului nervos central. 2n indicator ideal deBpro$unzime a anestezieiC, care ar $urniza in$ormatii despre $unctia cerebrala

globala nu exista. 0ndicatii privind pro$unzimea anesteziei sunt obtinute

noninvaziv utilizand indexul bispectral )D0*, un nou mod sintetic de analiza

a ++7.


6/14

A"ES*E'A &E"E+A%A

#regatirea preoperatorie! %re ca premiza $undamentala evaluarea preoperatorie, e$ectuata cu ocazia vizitei preanestezice.

1.tabilirea statusului volemic! Dolnavii pot $i hipovolemici inconditiile specifice ale bolii lor chirurgicale )hemoragii, varsaturi, diaree,

boli in$lamatorii cronice, sepsis*, sau ca urmare a pregatirii preoperatorii la

care au $ost supusi, $ie datorita unei perioade indelungate de lipsa de aport

hidric preoperator, $ie avand pierderi semni$icative rezultate din pregatirea

cu laxative a tubului digestiv sau din utilizarea excesiva a diureticelor.

"orectarea de$icitului volemic estimat este obligatorie inaintea inceperii

anesteziei generale, ceea ce se realizeaza prin stabilirea uneia sau a mai

multor linii de acces intravenos.)ontarea cel putin a unei linii venoase

este obligatorie inaintea oricarei anestezii!

2!)edicatia preoperatorie

- anxiolitice, destinate sa atenueze nivelul crescut de stres preoperator

- antisecretorii gastrice, destinate sa scada volumul si aciditatea reziduului

gastric, si prin aceasta sa scada riscul de aspiratie in calea aeriana la

momentul 0;, in grupuri cu risc crescut gravide, obezi, diabet zaharat,

hernie hiatala, antecedente de stomac operat.

3!)onitorizarea!

4. #reoxigenarea consta din administrarea inaintea inductiei

anestezice a unui amestec gazos imbogatit in oxigen, cu scopul de a creste

sp; si cantitatea de oxigen dizolvat in sange, constituind o Brezerva deoxigenC pentru perioada de apnee din timpul 0;.

nductia anestezica marcheaza perioada de trecere de la starea deconstienta la cea de somn, ceea ce, impreuna cu depresia pro$unda a

re$lexelor si cu abolirea oricarei activitati musculare, inclusiv cea a

muschilor respiratori, il $ace pe pacient complet dependent de medicul

anestezist pentru mentinerea homeostaziei. %laturi de momentul emergentei

din anestezie, al trezirii, inductia reprezinta o perioada critica, cu mare risc

de incidente si accidente.0nductia anestezica consta in primul rand din instalarea unei ipnoze

pro$unde )somn pro$und*, asociata cu absenta reactiilor somatice si

vegetative asociate stimulilor nociceptivi. %cestea se obtin asociind un

hipnotic cu un analgezic opioid . 3ipnoticele $olosite pot $i $ie )1*

intravenoase )thiopental, propo$ol, etomidat, midazolam, ?etamina*, $ie )*

inhalatorii )halothane, izo$lurane, sevo$lurane*.


7/14

Mentinerea unei aeriene libere si patente, pe care bolnavul sa $ie

asistat in respiratie dupa ce a incetat sa mai respire singur, reprezinta

momentul culminant al inductiei, si poarta numele de intubatie. %ceasta

consta in montarea unei sonde endotraheale )in trahee*, sau a unei masti

laringiene )dispozitiv care a $ost conceput pentru cazurile cu di$icultati la

montarea unei sonde endotraheale el nu disociaza clar calea aeriana de cea

digestiva, dar montat corect permite ventilatia pe perioade scurte cu

insu$larea minima a stomacului*, pe cale orala sau nazala. Manevra care

permite insertia acestor dispozitive poarta numele de laringoscopie directa.

+a consta in vizulizarea cu a'utorul laringoscopului a ori$iciului glotic,

impreuna cu structurile incon'uratoare epiglota, corzi vocale. %ceasta

manevra poate $i $acilitata de administrarea unui relaxant muscular

depolarizant ) care induce $asciculatii musculare*, cu instalare rapida a

e$ectului si durata scurta de actiune succinilcholina.


8/14

acelasi timp parametrii homeostatici vitali )tensiune arteriala, alura

ventriculara, p;, normovolemie, etc*.

; mentiune aparte merita lipsa de constientizare a mediului si

amnezia, care sunt componente implicite ale anesteziei generale. ituatiile

in care acestea lipsesc sunt estimate la ,1-,E din totalul anesteziilor

generale, cu $recventa mai mare in chirurgia de urgenta, obstetrica, chirugia

cardiaca. (ro$unzimea anesteziei trebuie in permanenta adecvata stimularii

chirurgicale, momentele de durere intensa trebuind anticipate si anestezia

apro$undata inainte de producerea lor. emnele care sugereaza o anestezie

inadecvata, prea super$iciala, sunt somatice ) miscarea, incruntarea* sau

vegetative )tahicardie, hipertensiune, transpiratie, lacrimatie, midriaza*.

+xista insa si rare situatii in care bolnavul poate rememora momente

petrecute intraoperator, $ara ca acestea sa $i $ost insotite de modi$icari

autonome sau de perceptia vreunei dureri.

*enici anestezice.1.Anestezia totala intravenoasa )0F%* combina utilizarea unui

analgezic opioid )$entan9l* cu un hipnotic intravenos )propo$ol, cel mai

$recvent* si un relaxant muscular. &aca opioidul $olosit este unul cu durata

scurta de actiune ) remi$entan9l*, atunci aceasta tehnica asigura o stabilitate

intraoperatorie deosebita, permitand in acelasi timp si o trezire rapida, $iind

indicata atat in interventii chirurgicale de scurta durata, cat si la bolnavii

$ragili )varstnici, cu patologie cardiaca semni$icativa, obezi, miastenici*, la

care este in mod particular indicat un control strans al parametrilor

hemodinamici intraoperator, si o calitate cat mai buna a trezirii, indi$erentde durata operatiei.

.*enica pivot inalator isi propune sa asigure ma'oritatea

analgeziei si hipnoza intraoperatorie, si uneori si inductia, cu a'utorul unui

gaz anestezic )volatil $luorinat*, reducand ast$el la minim necesarul de

opioid.

*enicile combinate sunt cel mai frecvent utilizate.%daugarea unui

anestezic volatil la o tehnica intravenoasa bazata pe opioid o$era avanta'ul

)1* de a reduce riscul de rememorare intraanestezica, datorita e$ectului

hipnotic al volatilului, si )* permite scaderea dozei de opioid, prin e$ectul

sau analgetic aditiv. 0n plus, asocierea mai multor anestezice scade necesarul pentru $iecare, si reduce ast$el riscul toxicitatii unui singur agent administrat

in doze mari.

/ombinarea anesteziei generale cu o tenica regionala

) peridurala*. Dlocarea conducerii stimulilor durerosi permite reducerea

semni$icativa a pro$unzimii anestezice necesare, care insa trebuie sa se

situeze la un nivel su$icient pentru a $i asigurata amnezia. +ste deosebit de


9/14

utila in teritoriile usor abordabile de catre analgezia peridurala chirurgia

organelor genitale interne la $emeie, a vezicii urinare, a colonului descendent

si a rectului, dar, odata cu dezvoltarea tehnicilor de peridurala inalta toracica,

este $olosita si in chirurgia organelor abdominale din eta'ul superior mai

ales utila in interventiile $oarte laborioase, de lunga durata, care cu metode

traditionale sunt urmate de treziri di$icile, dis$unctie respiratorie

)hipoventilatie* postoperatorie severa, durere intensa

)duodenopancretectomii, chirugia gastrica, hepatica ma'ora*, dar si in

chirurgia pulmonara si a sanului.

*rezirea (emergenta din anestezie reprezinta perioada in care bolnavul trece de la starea de somn anestezic la starea de constienta. =a

s$arsitul acestei perioade bolvanul trebuie sa devina treaz si cooperant, cu

re$lexele de protectie ale caii aeriene intacte, cu mas'oritatea $ortei

musculare recuperata, in conditii de cat mai mare stabilitate hemodinamica posibila.

(e masura ce interventia chirurgicala se apropie de s$arsit, stimularea

dureroasa chirurgicala diminua, ceea ce permite superficializarea anesteziei

din ce in ce mai mult, ingaduind bolnavului sa se apropie de trezire se

suprima administrarea de gaze anestezice, nu se mai administreza opioide,

sunt discontinuate administrarile continue de hipnotice.


10/14

bun al bolnavului si trebuie privite ca o alternativa cateodata mai sigura $ata

de anestezia generala.

Anestezicele locale.

)ecanism de actiune. (atrund in celula nervoasa, unde, prin blocarea

canalelor de sodiu, impiedica depolarizarea membranara si ast$el transmisia

semnalului nervos.

/aracteristicile anestezicelor locale.

&in punctul de vedere al structurii cimice sunt )1* esteri

procaina, cocaina, tetracaina, si )* amide xilina )sau lidocaina*,

bupivacaina, ropivacaina, mepivacaina, etidocaina.

#otenta este determinata de solubilitatea lipidica. &e exemplu, xilina

este de 4 ori mai putin potenta decat bupivacaina.

urata de actiune se coreleaza cu )1* gradul de $ixare de proteine) xilina are durata medie de actiune, bupivacaina are durata lunga de

actiune*, si cu )* $luxul sangvin la locul de actiune de aceea, adaugarea

unui vasoconstrictor )adrenalina*, prin scaderea $luxului sangvin,

prelungeste durata de actiune.

0iteza de instalare a blocului si latenta sa depind de disponibilul de

molecule pentru a strabate membrana neuronala. %nestezicele locale sunt

baze slabe si ele strabat membrana doar in $orma neionizata )prin di$uziune

nonionica*. &e aceea, viteza de instalare a blocului depinde de pa. &in

acest punct de vedere, e$ectul procainei se instaleaza lent, al bupivacainei mediu, iar cel al xilinei rapid. 0n plus, alcalinizarea solutiei )prin

adaugarea de bicarbonat* creste viteza de instalare a blocului.

*oxicitatea anestezicelor locale.

+eactiile alergice adevarate sunt rare si numai la anestezicele locale de

tip esteri. 0n cazul in care apar asemenea reactii la anestezice de tip amida, ele

sunt produse, de obicei, de un conservant prezent in $lacoanele multidoza.

ratamentul lor este simptomatic.

*oxicitatea locala este, de asemenea, rara. (rezenta sub $orma iritatiei

radiculare tranzitorii sau a simptomelor neurologice pasagere, ea se datoreazadepunerii subarahnoidiene a unor volume mari de anestezic local prea

concentrat in imediata vecinatate a unei radacini nervoase.

*oxicitatea sistemica se datoreza cresterii nivelelor plasmatice de

anestezic local, in conditiile

administrarii intravenoase directe,


11/14

supradozarii )$ie in cazul unui singur bolus prea mare, $ie in cazul

e$ectelor cumulative ale unor administrari repetate sau continue*,

resorbtiei rapide din zone bogat vascularizate.

%cidoza sistemica, hipoxia si hipercapnia potenteaza e$ectele toxice

cardiace ale anestezicelor locale.

&in punct de vedere clinic, putem intalni

1. $orme usoare parestezii periorale

gust metalic

tinitus

tulburari vizuale sau de vorbire

2. $orme medii alterari ale starii de constienta, confuzie

convulsii

coma

3. $orme severe, potential letale stop respirator

aritmii cardiace colaps cardiovascular.

*ratamentul intoxicatiei cu anestezic local

1.Opriti administrarea de anestezic local.

.0n cazurile severe, incepeti resuscitarea Air5a9, reathing,

/irculation. "olapsul cardivascular se datoreaza supradozarii de anestezic in

conditii de hipoxemie, si este de obicei precedat de convulsii. &e aceea,

prima prioritate o constituie profilaxia convulsiilor ) cu benzodiazepine

midazolam*, si mentinerea respiratiei bolnavului si a oxigenarii, $ie prin

administrarea de supliment de oxigen, $ie, in situatiile cu stop respirator, prin

ventilatie asistata dupa 0; cu protectie de barbituric )thiopental* sau

midazolam.

/.0n $ormele medii, tratamentul simptomatic, suplimentarea de oxigen

si o doza de midazolam sunt de obicei su$iciente.

*enici de anestezie locoregionala.

1.Dlocurile centrale neuraxiale

-anestezia subarahnoidiana )rahianestezia*

-anestezia epidurala ) peridurala*

.Dlocurile de plex nervos

-cervical pentru interventii la nivelul $etei si gatului,-brahial interventii ortopedice sau de chirugie plastica la

nivelul membrelor superioare,

-lombar si sacrat interventii la nivelul membrelor in$erioare.

/.Dlocuri de nerv peri$eric.

4. %nestezia prin in$iltratie locala.

@. %nestezia de contact.


12/14

Selectia bolnavilor pentru anestezii locoregionale.+valuarea preanestezica este similara cu cea prezentata anterior, insistand

asupra detaliilor legate de durata procedurii chirurgicale si a pozitinarii

intraoperatorii a bolnavului. Zona in care urmeaza sa $ie executat blocultrebuie examinata, bolnavii cu patologii locale )ci$oscolioze marcate*, si mai

ales in$ectioase cutanate )de ex, $urunculoza, in$ectie cutanata sau de tesuturi

moi subcutanate extinsa dintr-o zona invecinata* $iind exclusi. &e semenea

trebuie consemnate tulburarile neurologice preexistente. %ntecedentele de

tulburari de coagulare, innascute )de ex, hemo$ilia*, sau dobandite ) ciroza

hepatica, tratamentul anterior cu anticoagulante cumarinice* reprezinta

contraindicatii, tot ast$el $iind considerate si sepsisul sever )care asociaza

hipotensiune, sau socul septic, care necesita administrare de vasopresor*,

mai ales cu bacteriemie, precum si situatatiile cu presiune intracraniana

crescuta. ; alta contraindicatie absoluta este re$uzul bolnavului."ontraindicatiile relative sunt reprezentate de hipovolemia preoperatorie,

a$ectiuni ale sistemului nervos central, lombalgia cronica.

*enica anesteziei rahidiene si respectiv epidurale consta in

depunerea anestezicului local in spatiul subarahnoidian )spatiu localizat

intre pia mater si arahnoida, care contine maduva spinarii, radacini

nervoase, si lichidul ce$alorahidian - ="


13/14

.radicardia se intalneste in cazul blocurilor inalte, si se datoreaza

interceptarii $ibrelor simpatice cardiace )toracice*. e trateaza prin

administrare de atropina.

/. #aresteziile se datoreaza interceptarii directe a unor radacini

nervoase de catre ac sau depunerii anestezicului intraneural. 0n aceste

conditii acul trebuie retras si repozitionat, din cauza riscului de leziuni

neurologice.

4. ispneea se poate intalni in blocurile inalte. e datoreaza pierderii

sensibilitatii propriceptive de la nivelul peretelui toracic. 0n general, nu

necesita alt tratament decat linistirea bolnavului.

@. &reata si varsaturile sunt determinate de instalarea hipotensiunii,

si de blocarea simpaticului abdominal. e trateaza prin restabilirea tensiunii

arteriale si cu atropina.

6. /efaleea postraianestezie are o incidenta de 1-@E. (e masura ce

dimensiunile acelor de rahianestezie au devenit din ce in ce mai mici, adevenit un eveniment din ce in ce mai rar intalnit. Aactori $avorizanti sunt

varsta tanara, sarcina la $emei, mai multe tentative de punctie. ;

caracteristica a acestei ce$alei este agravarea in ortostatism. ratamentul

consta in repaus la pat, hidratare intravenoasa, analgezie, co$eina )$ie

peroral, $ie, daca se asociaza si greata si varsaturi, intravenos*. &aca ce$aleea

este $oarte severa si cu durata lunga se poate practica un patch epidural cu

sange autolog.

G. %ombalgiile la locul de punctie sunt comune si autolimitate, si in

general nu necesita decat tratament analgetic si linistirea bolnavului.

8. +etentia urinara globul vezical este o consecinta a blocului

simpatic lombar, ceea ce duce la cresterea tonusului s$incterului vezical.


14/14

a blocului, care permite introducerea in spatiul subarahnoidian, sau respectiv

peridural, a unor bacterii, ducand la meningita, arahnoidita, sau la

constituirea unor abcese epidurale.

Documents

01 Anestezia