01 AP Course 1 DM 2010 2011

1

© 2010 Prof.univ.dr. Dumitru Matiş Abordări conceptuale privind problematica auditului 1 of 51

A UDITUL FINANCIAR AL PROIECTELOR

Abordări conceptuale privind

problematica auditului

2 of 51© 2010 Prof.univ.dr. Dumitru Matiş Abordări conceptuale privind problematica auditului

ASPECTE INTRODUCTIVE

• Problematici analizate:

– Puncte de reper în evolu ia auditului– Auditul financiar contabil – prezent şi viitor– Rolul şi importan a auditului financiar contabil– Obiectivul auditului financiar– Auditul financiar sub raport juridic.

2


PUNCTE DE REPER

• Auditul a fost cunoscut la începuturile secolului al XVIII-lea, fără a fi precizată data exactă sau localizarea geografică într-un stat

• Istoria economică delimitează mai multe etape ale auditului, diferen iate în func ie de categoria socială care ordona auditul, numi i ordonatori de audit, în func ie de auditori şi de obiectivele auditului.


PUNCTE DE REPER

• Până la începutul secolului al XVIII-lea, auditul era ordonat de regi, împăra i, biserică şi stat cu un singur obiectiv: cel de pedepsire a ho ilor pentru fraudă şi prevenirea unor astfel de fapte cu scopul de a proteja patrimoniul propriu al acelei entită i.

• Auditorii erau numi i din rândul preo ilor şi primau calită ile morale ale acestora.

3


PUNCTE DE REPER

• Frământata istorie a sec. al XVIII-lea până la jumătatea sec. al XIX-lea a produs schimbări şi în rândul ordonatorilor de audit.

• Statele, tribunalele jurisdic ionale şi ac ionarii au luat locul vechilor clase sociale, iar auditorii erau prefera i din categoria celor mai buni contabili.

• Auditul îşi extinde obiectivele asupra reprimării fraudelor, a pedepsirii celor care le produceau şi a căutării solu iilor, pentru păstrarea integrită ii patrimoniului.


PUNCTE DE REPER

• Sfârşitul secolului al XIX-lea conturează rela iaîntre audita i şi auditori aleşi din rândul profesioniştilor contabili sau jurişti.

• Obiectivul lor: atestarea realită ii situa iilor financiare, cu scopul de a evita erorile şi frauda.

4


PUNCTE DE REPER

• Primele patru decenii ale secolului XX, auditul este realizat de profesionişti specializa i în audit alături de contabili.

• Lucrările erau comandate de stat şi de ac ionari.


PUNCTE DE REPER

• Perioada anilor 1940-1970, când comer ul interna ional se dezvoltă, este dominată de schimburi între state cu bunuri şi servicii, ordonatorii de audit îşi lărgesc sfera în rândul băncilor, patronatului şi al institu iilor financiare datorită pie elor de capital.

• Executarea auditului era realizat de profesionişti de audit şi contabilitate, iar obiectivele cunosc o formă elevată de atestare a sincerită ii şi regularită ii situa iilor financiare.

5


PUNCTE DE REPER

• Perioada 1970-1990, obiectivele auditului sunt orientate spre atestarea controlului intern,respectarea cadrului conceptual contabil(postulate, principii şi reguli de evaluare) şi a normelor de audit.

• Cei care ordonau auditul sunt statele, ter ii, ac ionarii, băncile, întreprinderile etc., iar auditoriisunt tot profesionişti de contabilitate şi consiliere, organizate ca profesii liberale, independente, societă i de expertiză şi audit.


PUNCTE DE REPER

• Astăzi, fenomenele social economice sunt complexe şi nu mai pot fi analizate multilateral pentru a clarifica anumite aspecte decât cu aportulspecialiştilor de înaltă probitate morală şi profesională.

• Faptele analizate, opera iunile şi documentele aveau ca scop formularea unor opinii care atestau imaginea fidelă a conturilor, calitatea controlului intern, respectarea normelor şi protec ia contra fraudelor na ionale şi interna ionale.

6


AUDITUL FINANCIAR CONTABIL –PREZENT ŞI VIITOR

• Etimologia cuvântului audit provine de la latinescul “AUDIRE” şi înseamnă a asculta.

• Englezii îi dau semnifica ia de verificare, revizie contabilă, bilan .

• Produsul contabilită ii îl reprezintă informa ia contabilă, iar obiectivul său este ob inerea unei imagini fidele a situa iilor financiare anuale.



• Auditul a fost definit în literatura de specialitate străină şi na ională la unison asupra opiniei motivate de îndeplinire a imaginii fidele asupra conturilor anuale (situa iile financiare).

• Prin audit se înţelege examinarea profesională efectuată de o persoană autorizată, independentă, în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele a situa iilor financiare anuale.

7



• Situa iile financiare trebuie să furnizeze informa ii care prezintă fidel rezultatele şi pozi ia financiară a entită ii, reflectă realitatea economică a tranzac iilor realizate, sunt impar iale, prudente, relevante şi credibile.

• Diversitatea activită ilor economico-financiare, dezvoltarea pie elor de capital, a institu iilor bancare, etc. au condus la creşterea complexită ii lucrărilor contabile ce pot atrage erori în prelucrarea datelor, interpretarea şi evaluarea lor cu consecin e negative asupra deciziilor utilizatorilor de informa ii contabile.



• Producătorii de informa ii contabile nu sunt neutri fa ă de opera iunile efectuate şi, implicit, situa iile financiare anuale, ceea ce ridică semne de îndoială cu privire la obiectivitatea profesionistului contabil.

• Conflictul de interese între utilizatorii şi producătorii de informa ie contabilă trebuie estompat de activitatea unei elite profesionale în domeniu, reprezentată de auditori care au, prin efectul legii, calitatea de expert contabil, contabil autorizat cu studii economice superioare, societă i de expertiză, cenzori etc., înscrişi ca membri în Camera Auditorilor.

8



• Scopul activită ii auditorilor este acela de a restabili o încredere rezonabilă între producători şi utilizatori ai informa iei contabile.

• Astfel, auditorii contribuie la protejarea intereselor diferitelor categorii de beneficiari ai informa iei contabile, atunci când aceştia iau decizii economice.

• Standardul Interna ional de Contabilitate nr. 1 (IAS 1) arată că informa ia financiară are ca obiectiv furnizarea unei informa ii utile în luarea deciziilor economice şi financiare.



• Deci între producători şi beneficiari ai informa iei contabile se interpune auditorul, în calitatea sa de expert contabil.

• Expertul contabil este un profesionist de înaltă clasă cu o pregătire teoretică superioară, cu calită i morale şi etică profesională, o experienpractică îndelungată, recunoscut în domeniul respectiv ca persoană de mare competen şi autoritate.

9



• Auditorii trebuie să aibă în vedere, potrivit „Cadrului general“, îndeplinirea obiectivului situa iilor financiare, caracteristicile calitative care determină eficien a informa iei contabile din situa iile financiare, modul de evaluare a elementelor pe baza cărora sunt întocmite situa iile financiare ca fiind principala sursă de informa ii a utilizatorilor.


ROLUL şi IMPORTAN A AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL

• Auditul financiar contabil este orientat spre:

• a) verificarea respectării cadrului conceptual al contabilită ii (postulate, principii, norme şi reguli de evaluare), general acceptat, a procedurilor interne stabilite de conducerea agentului economic (audit intern sau statutar).

• Procedura reprezintă o înlăn uire logică de opera iuni, cu scopul de a atinge un anumit obiectiv.

10



• Auditul financiar contabil este orientat spre:

• b) verificarea şi certificarea reflectării în contabilitate a situa iilor financiare, imaginea lor fidelă, clară şi completă pe întreg exerci iul financiar.

• Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere şi prelucrare a datelor sunt bine stabilite şi dacă se aplică în permanen .



• Câmpul de aplica ii nelimitat al contabilită ii militează în favoarea unei deontologii profesionale care răspunde la trei imperative:

• pruden a, • regularitatea şi• sinceritatea situa iilor financiare.

11



• Pruden a înseamnă a lua în calcul un grad de precau ie în efectuarea ra ionamentelor necesare pentru a realiza estimări în condi ii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate.

• În acelaşi timp, pruden a nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fără obiect sau supradimensionarea, subevaluarea conştientă a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau a cheltuielilor.

• Astfel, situa iile financiare nu mai pot fi credibile.



• Regularitatea contabilită ii presupune respectarea regulilor procedurilor contabile şi a principiilor general acceptate prevăzute de reglementările contabile na ionale şi de Cadrul general de întocmire şi prezentare a situa iilor financiare elaborat de IASB.

• Sinceritatea urmăreşte aplicarea cu bună-credin ă a principiilor şi regulilor contabilită ii. Persoana desemnată cu întocmirea situa iilor financiare este obligată să analizeze opera iunile înregistrate în documentele primare înainte de a fi înregistrate în contabilitate din punct de vedere legal şi al eficien ei lor.

12



• Pentru auditor, sistemul informa ional reprezintă principala sursă de informare, dar şi unul dintre obiectivele sale.

• Importan a auditului financiar contabil constă în sporirea credibilită ii informa iei din situa iile financiare, pentru viitoarele decizii ale utilizatorilor de informa ii.



• Faptul că verificarea bilan ului se face de un auditor independent, un bun profesionist, cu calită i morale deosebite concură la realizarea uneia dintre calită ile informa iei contabile, şi anume credibilitatea ei.

• Pentru o firmă, auditul reprezintă şi o vedere critică de ansamblu pentru evaluarea unei situa ii financiar-contabile determinate.

13



• Evaluarea critică a situa iilor financiare se face de un profesionist independent, care trebuie să-şi îndeplinească misiunea fără a ine seama de posibile conflicte de interese existente între utilizatorii externi de informa ie şi unitatea auditată.



• Auditul este chemat să exprime o opinie independentă asupra situa iilor financiare, menită „să apere în mod egal pe to i utilizatorii de informa ie contabilă“.

• Pe baza opiniei lor, utilizatorii iau decizii care necesită evaluarea capacită ii întreprinderii de a genera fluxuri de numerar pentru a plăti angaja ii, furnizorii, dobânzile, de a rambursa creditele şi de a plăti dividendele.

14



• Auditul trebuie să restabilească o încredere rezonabilăîntre producătorii şi utilizatorii de informa ie contabilă.

• Rolul lor de a asigura utilizatorii de informa ii că s-au respectat principiile contabile general acceptate şi procedurile interne stabilite de conducerea întreprinderii, precum şi reflectarea imaginii fidele a situa iilor financiare reprezintă cheia succesului în menirea pe care o au.



• Rolul auditului financiar contabil poate fi reprezentat sub formă grafică astfel:

15





16


OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL

• Pentru a asigura o opinie competentă şi independentă asupra imaginii fidele clare şi complete a patrimoniului, a situa iei financiare şi a rezultatelor entită ii, auditul are în vedere respectarea unor criterii şi obiective ce guvernează o astfel de activitate:



• Criterii şi obiective ce guvernează un audit financiar:

• 1. Criteriul exhaustivită ii şi integrită ii înregistrărilor

• 2. Criteriul realită ii înregistrărilor

• 3. Criteriul corectei înregistrări în contabilitate şi a corectei prezentări cu ajutorul situa iilor financiare anuale

17



• 1. Criteriul exhaustivită ii şi integrită ii înregistrărilor:

• Acest criteriu are în vedere că toate opera iunile patrimoniale au fost înregistrate corect şi integral în contabilitate.

• Pentru îndeplinirea acestui criteriu, auditorul are două solu ii:




• a) auditorul trebuie să verifice cu mare aten ie procedurile utilizate de întreprindere pentru validarea tuturor modificărilor patrimoniale: creşteri/diminuări de active, respectiv diminuări de pasive.

• Această solu ie are dezavantajul că necesită un timp îndelungat pentru validare.

18




• b) auditorul poate utiliza rezultatele inventarierii.

• El trebuie să se asigure că inventarierea a fost făcută potrivit legii.

• Dacă prin inventariere s-au descoperit tranzac ii neînregistrate în contabilitate, iar acestea au fost operate, se consideră că toate opera iunile sunt corect înregistrate şi eviden iate.




• Respectarea acestui criteriu presupune ca auditorul să se asigure că:

• toate opera iunile reflectate în documente justificative corespunzătoare sunt eviden iate în contabilitate, deci fără omisiuni;

• nu există opera iuni contabilizate de mai multe ori.

19



• 2. Criteriul realită ii înregistrărilor:

• Auditorul are obliga ia să urmărească dacă toate elementele de activ, de datorii şi capitaluri proprii înregistrate în contabilitate sunt justificabile şi verificabile, corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sau prin alte proceduri cum ar fi: confirmări primite de la ter i, analize de laborator, etc.

• De asemenea, se verifică dacă activele, datoriile şi capitalurile proprii respectă principiul entită ii patrimoniale, adică toate opera iunile efectuate apar in şi sunt în numele firmei.



• 3. Criteriul corectei înregistrări în contabilitate şi a corectei prezentări cu ajutorul situa iilor financiare anuale:

• Acest criteriu are mai multe obiective şi se referă la localizarea corectă a perioadei privind elementele patrimoniale, evaluarea corectă a modificărilor, imputarea corectă şi î ntocmirea corectă a situa iilor financiare.

20



• 3. Criteriul corectei înregistrări în contabilitate şi a corectei prezentări cu ajutorul situa iilor financiare anuale:

• 3.1. Perioada corectă în care sunt eviden iate modificările patrimoniale presupune respectarea principiului independen ei exerci iilor, utilizarea unei contabilită i de angajament şi folosirea conturilor de regularizare.



• 3. Criteriul corectei înregistrări în contabilitate şi a corectei prezentări cu ajutorul conturilor anuale:

• 3.2. Evaluarea corectă presupune ca elementele patrimoniale să fie evaluate conform cu prevederile Legii Contabilită ii nr. 82/1991, cu modificările şi completările ulterioare şi cu Cadrul general de întocmire şi prezentare a situa iilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde Interna ionale de Contabilitate.

21




• 3.3. Imputarea corectă. Toate opera iunile contabile trebuie înregistrate în conturi astfel încât să se respecte coresponden a dintre conturi stabilită în normele de aplicare a Planului Contabil General, respectiv cu regulamentul de aplicare a Legii Contabilită ii şi cu modificările aduse acestuia potrivit legii.




• 3.4. Întocmirea corectă a situa iilor financiare.

Auditorul urmăreşte concordan a care trebuie să existe între datele înregistrate în contabilitatea sintetică şi balan a de verificare după inventariere ca bază de referin ă pentru bilan .

22



• Sintetizând cele prezentate mai sus, obiectivele şi criteriile auditului financiar sunt redate în figura următoare:



23




AUDITUL FINANCIAR SUB RAPORT JURIDIC

• Din punct de vedere juridic, auditul financiar cunoaşte două forme:

• 1. Auditul legal

• 2. Auditul contractual

24



• AUDITUL LEGAL

• Auditul legal reprezintă îndeplinirea obliga iilor cu privire la supravegherea gestiunii entită ii patrimoniale, verificarea şi certificarea bilan ului contabil.

• Această activitate este realizată de cenzori potrivit dispozi iilor legale, pe baza mandatului acceptat şi confirmat de Adunarea Generală a Ac ionarilor (AGA) sau a Asocia ilor întreprinderii



• AUDITUL LEGAL

• Activitatea de audit legal este realizată de cenzori exper i contabili sau contabili autoriza i cu studii superioarecărora le revine obliga ia să supravegheze gestiunea societă ii comerciale, să realizeze verificări şi interven ii ori de câte ori situa ia o impune, să verifice casa şi să verifice bilan ul contabil.

25



• AUDITUL LEGAL

• Reprezintă rela ia contractuală privind executarea lucrărilor specifice de audit cu privire la atestarea informa iei contabile cuprinse în situa ii financiare.



• AUDITUL CONTRACTUAL

• Reprezintă acea activitate de audit care se desfăşoară în baza unui contract existent în raport cu ordonatorul auditului.

• Principalul obiectiv al auditului contractual este de a oferi ordonatorului de audit o opinie avizată, pertinentă şi sustenabilă privind caracterul situa iilor financiare ale unei entită i.

• Este cea mai des întâlnită formă de derulare a activită ii de audit.

26


Cursul următor

• Riscul de audit şi pragul de semnifica ie

Documents

01 AP Course 1 DM 2010 2011