05.10.10

Curs Kinetologie

Curs cu Dr Aura Bota

Kinetologia include un nucleu de informatii este stinta – teoria generala a miscari

Domenii in care putem introduce miscarea - in scoala-timp liber-independenta functionala-competitional-profesional

Note de curs Aura Bota

Referat cu tema la alegere (din miscare a corpului, de obezitate etc. ) 4,5 pag pana in dec , se poate si la pc

12.10.10

Curs Kinetologie

Obiect de studiul, arii de investigatie, relatii cu alte discipline de studiu

Activitatiile motrice- parte integrata a naturii noastre umane, sub forma miscarilor reflexe, spontane sau dimpotriva , complexe elaborate, toate marcand existenta normala a individului.

Sarcinile zilnice reclama un anumit tip de efort fizic, sanatatea noastra depinde de practicarea sistematica a exercitiului fizic , iar uneori reusim sa ne exprimam doar prin gest sau prin dans.

Ipostazele activismului fizic – conturarea unei stinte a domeniului nostru, capabila sa explice, sa elaboreze modele si teorii predictive a caror valabilitate se poate demonstra prin practica.

M.Epuran este primul specialist care circumscrie toate ipostazele activismului fizic uman in sintagma activitati corporale, studiate de stinta activitatilor corporale. Autorul apreciaza ca fiecare dintre acestea are finalitate proprie

Activitati : ludice(jocul dinamic la copii) , gimnice(tip analitic fragmentar) , agonistice(intrecere, lupte), recreative(tot ce are leg cu timpul liber) si compensatorii(recuperare)

Noi numim activitati motrice si americari numesc kinesiologia ca domeniu stintific si academic

Kinetologia cuprinde nucleul de inf comun

Orice teorie semnifica un anumit moment al cunoasteri stintifice, o anumita gandireProvacari: - inoirea, regandirea procesului educational

- promovarea sanatati si recuperari prin miscare este un element care intereseaza dom- eniul educational sanitar :

- profilaxia diferitelor afectiuni- recuperarea diferitelor plagi toate- mentinerea unei eficiente crescute in mediile profesionale aceste

pun accentul pe masurile de preventie

Preventia inseamna pastrarea stari de bine ( WELLESS) posibila prin :- screeninguri medicale periodice- indentificarea factorilor de risc pt sanatate - echilibru psihic si bun managment al stresului - consiliere in cea ce priveste nutritia si pastrarea greutati corporale optime - th-ci de socializare care previn alienarea- angajarea sistematica in programe de exercitii fizice- redefinirea sportului- cresterea capacitati de expresie si de comunicare

Obiectul de studiul Priveste doua aspecte importante - exercitiul care implica efort fizic

- miscari eficiente performanteExercitiul fizic = 3 situatii particulare

- exercitiul ca mijloc de pregatire , pt obtinerea perfomantei- exercitiul ca mijloc de mentinerea sanatati organismului- exercitiul ca mijloc de recuperare a functiilor deficitare - exercitiul terapeutic, mijloc de recuperare a functiilor

Miscarile performante includ 2 categori distincte :- elementele si procedeele technice din ramurile de sport- insusirea deprinderilor insusite in procesul dezvoltari”DEVELOPMENTAL SKILLS”

Relati kinetologiei cu alte discipline de studiu

Stinte biologicepsiho-socialeumanisteexacte

tendinta de fragmentare a sub-disciplinelor de diferentiere si specializarea lor

19.10.10

Curs Kinetologie

Denumiri ale stintei domeniului

- studii de miscare umana – termen introdus de John Whiting in ani 70 si adoptat in SUA, Australia si cateva tari europene

- stiinta miscarii umane – termen utilizat in Europa (ani70), adecvat in special pt aspectele biofizice ale miscarii, dar mai putin pt cele socioculturale, in care inf-a se desprinde si prin alte metode decat cele stiintifice traditionale

- stinta ed f si sportului – termen aparut in anii 60, include problematica celor doua tipuri de activitati, bine statuate la acea data

Termenul de stinta ed f si sportului a inceput sa fie tot mai putun folosit datorita limitarii sale la cele doua forme ale sale

- stinta activitatilor corporale- ( M.Epuran 1969), care reuneste dtudiul activitatilor gimnice, agonostice, de losir, ludice si compensatorii

- stinta sportului – termen generic utilizat in Germania in special, mult mai accesibil marelui public, dar mai ingust ca arie tematica

- kinetologie – este termenul utilizat extensiv in America de Nord, ce recunoaste cunoasterea prin studiu si cercetare, cat si cunoasterea dobandita prin experienta miscarii. Termenul apare in titulatura departamentelor si a facultatilor de profil

- stinta activitatii motorii - kinantropologie

DOMENII ALE EXPERIENTEI CORPORALE

Scimbare, varietate, diversificare, in functie de epocaFiecare etapa presupune alte forme de angajare in activitati fiziceCorpul nu mia este considerat o structura inerta, un ambalaj, ci o conditie a insasi existentei, un instrument eficient sau rafinat, al carui potential motric rep conditia a functionalitati functionari sale.

Inventarul doeniilor in care activitatea fizica este prezenta , avand un rol important in contextul social- educational- competitional- al sanatatii- al timpului liber- profesional- al expresiei si comunicarii- al independentei functionale

Domeniul educational

Odata cu recunoasterea valorilor transmise subiectului prin intermediul activitatilor fizice, domeniul educational si-a deschis larg portile spre acest tip de experiente

Organizatiile profesionale, profesionistii din domeniul sanatatii, educatorii si chiar parintii au reusit s impuna ideea conform careia copiilor( in special) tr sa li se asigure o educatie fizica de calitate

O persoana educata din punct de vedere fizic este o pers care parcuge un proces in care se imbina invatarea miscarii si invatarea prin miscare

Concret aceasta persoana:- si-a insusit deprinderi motrice variate , care ii dau posibilitatea sa se angreneze in diferite

activitati fizice/sportive- are o buna conditie fizica ( un bun nivel al fitness-ului)- participia sistematic la activitati fizice/sportive- cunoaste benificiile exersarii fizice- si-a insusit si promoveaza valorile unui stil de viata de activ

SFERA INDEPENDENTEI FUNCTIONALE

Cuprinde toate actiunile care privesc deplasarea independenta, deprinderi casnice, de igiena personala, de procurarea alimentelor si de hranire, de deplasare cu mijloace de transport etc

In cazul iun care un subiect nu ar mai fi in stare sa real toate cele de mai sus , specialistii in kinetoterapie ii pot ajuta

Deprinderi functionale, sub forma comportamentelor-tinta, care se regasesc in str act-lor zilnice care fac obiectul proceselor de re)invatare, recuperare, corectare si integrare in str-ri operationale

Activitatile zilnice( activities of daily living) care presupun sarci uzuale, reprezinta un sistem de referinta pe care specialistii terapeuti il utilizeaza pt a evalua starea functionala a unei persoane.

Acest demers este util ptpers varstnice, bolnavii cronici, ei cu afectiuni psihice si pers cu deficiente motorii.

Tip de deprinderi- deprinderi de igiena personala si de autoservire ex: spalare, barbierire,pieptanare, imbracare-dezbracare, legarea sireturilor, punerea si scoaterea ortezei sau protezei- deprinderi de alimentare ex: utilizarea tacamurilor si veselei, ingestia alimentelor, lichidelor si a medicatie- controlul mediului ex: aprindere-stingerea luminii, fixarea temperaturii, utilizarea radiolui, tv etc- deprinderi de comunicare ex: vorbire, scriere, utilizarea tel, pc etc- deprinderi asociate praticarii exercitiilor fizice( de timp liber si in forme organizate) ex: deprinderi motrice sportive, de orientare in natura, deprideri de igiena a echipamentului- deprinderi casnice ex: cumparaturi, curatenie, pregatirea mesei- deprinderi profesionale ex: specifice fiecarei profesii

Perfomanta exista numai cand rez se afla intr-un raport corespunzator cu capacitatea individului

Domeniul timpului liber

- este unul dintre cele mai dinamice marcand in ultima vreme o diversificare fara precedent a ofertelor de praticare a exercitiilor fizice- cand timpul liber este destinat unor activitati recreative, compensatorii, socializante, de dez a personalitati, se poate discuta depre activitati de loisir, ca termen generic adaptat.

Misiunea specialistilor din domeniu, instructori, monitori, antrenori personali, este a consilia si orienta interesul populatiei catre diferitele forme de exersare fizica, in concordanta cu optiunile, necesitatile, sau motivatia acesteia.

Domeniul expresiei si comunicari prin miscare

Modalitatea eficienta in afirmarea personalitatii umane, intr-o societate care promoveaza cultura imaginii, cu o amploare fara precedent.

Activitatile de expresie corporala, ca gen specific al activitatilor motrice, sunt cele care ar tr utilizate mai mult, in directia formarii capacitatii de a transmite un mesaj, o idee

Comunicarea non-verbala presupune comunicarea unei inf codificate si transmise prin postura gesturi, mimica, actiuni si infatisarea subiectului, in ansamblu

In conditiile in care comunicarea umana este gestionala in proportia de min 60 la suta de canalul non-verbal, este important sa depasim inhibitia care „cenzureaza’’ exprimarea prin limbaj corporal si sa cream premisele libertatii de actiune prin dans, improvizatie, euritmie

Activitatile de expresie si comunicare corporala au rol in informarea laturii estetice a personalitatii noastre

Acestea tr introduse in continutul formativ al tinerei generatii

26.10.10

Curs Kinetologie

DOMENIUL SANATATII

- este profund influentat de efectele exercitate prin praticarea exercitiilor fizice. Omul este in primul rand o fiinta biologica, ale carei componente structural-functionale (aspect somatic, nivelul marilor functii, rezerve energetice, resurse psihice) sunt in mod general si specific dependente de exersare fizica

Exersarea pt imbunatatirea fitness-ului este de fapt „exersarea pt sanatate” intruncat activitatile fizice sonstituie un stimul direct al dez-rii morfo-functionale, ca premisa a starii optime de sanatate.

O solicitare adecvata din punct de vedere cantitativ si calitativ, conduce la modificari semnificative:

- tonifierea musculaturii- cresterea volumului sitolic si respirator- scaderea frecventei cardiace in repaus si efort- atitudine corporala corecta- imbunatatirea calitatii proceselor de reglare neuro-musculara- cresterea capacitatii functionale a neuronilor in ariile motorii corticale, iar la copil mic,

imbogatirea ramificatiilor sinaptice din str-rile nervoase centrale

Statiticii a org mondiala de sanatate arata ca 60-85 la suta din populatia adulta este inactiva si in situatie de risc pe termen lungIn aceste conditii, domeniul nopstru tr sa isi asume cu multa vigoare rolul de promotor al starii de sanatate, pe de o parte prin competentele complementare ale absolvetilor ( profesori kinetoterapeuti, antrenori) si pe alta parte prin impunerea unor programe- cadru profilatice, pe cat de varsta, in directia realizarii obiectivelor specifice ariei de competenta a specialistilor

Multe dintre tarile dez-te (SUA) au initiat proiecte legislative care vizeaza prioritatile politicii de sanatate pana in anul 2010, printre aceste prioritati, cel putin doua privesc necesitatea angajarii populatiei de toate varstele in activitati fizice si anume: - reducerea cu 20 la suta celor care nu efectueaza efort fizic

- cresterea cu 30 la suta a celor care se angreneaza in astfel de activitatii cel putin 30 min pe zi

Domeniul profesional

Ergobomia- disciplina specializata in imbunatatirea eficiantei si sigurantei in mediul profesional Aceasta aplica informatiile din psihologie, fiziologiea efortului, anatomice, biochimica, etc in studiul solicitarilor pe care diferentele profesii le exercita asupra subiectilor.Programele includ analiza urmatoarelor aspecte- pozitii defectuase, contarctii excesive, miscari repetitive.

NOTIUNI DE BAZA IN KINETOLOGIE

MISCARE

MICARE BIOLOGICA

MOTOR MOTRICITATE MOTILITATE-acte - actiuni- activitati motrie

APTITUDINE MOTRICA

PSIHO- MOTRICITATE CALITATE MOTRICA SOCIO MOTRICITATE

CAPACITATE MOTRICA ETNO - MOTRICITATE

PERFORMANTA MOTRICA

Motricitate ( miscare propriu-ziza) - insusire a fintei inascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul ap locomotor la stimuli ext si int printr-o miscare - ansamblu de acte si actiuni efectuate pt intretinerea relatiilor cu mediul natural si social - caracteristica globala(caracteristica proprie motrica globala) ce cuprinde ansamblu de procese si mecanisme prin care corpul sau segmentele sale se deplaseaza prin contractii tonice- fazice sau isi mentin o anumita pozitie prin contractii izotonice sau statice

Elementele de structura ale motricitatii

- actul motric, actiunea motrica, activitatea motrica

ACTUL MOTRIC= microstructura miscarii - cel mai simplu element de miscare cere imbraca forma reflexa instinctuala care este executat pt adaptarea imiedata a subiectului sau pt construirea unei actiuni motrice ex: o miscare de pompare a mingii de sol, scoaterea cheiilor din buzunar, retragerea maini cand te atingi de ceva incins etc.ACTIUNEA MOTRICA mezo structura - ansamblu de acte motrice prin care se atinge un scop imediat, unic sau intergrat intr-o activitate motrica , (mai multe acte motrice definesc actiunea motrica) ex: mersul, alergarea, saritura, aruncarea, prinderea ,toate elementele sau procedeele th din toate ramurile de sport .

Spre deosebire de actul motric actiunea motrica presupune intergrarea si analiza factorilor cognitivi, cinematici, si energetici ai miscari

ACTIVITATEA MOTRICA- macro structura – ansamblu de acte si actiuni, grupate in sistem pe baza unor ideii, reguli, forme de organizare, avand ca rezultanta adaptarea pe termen lung al organismului ex: activitati motrice formative= activitatea sportiva, kinetoterapia, ed fizica, antrenament fizic, jocul copiilor,

08.11.10

Curs Kinetologie

Situatia motrica = rep un ansamblu de date obiective si subiective care definesc executia de catre subiect a unei actiuni motrice, unui element th-c

Caracteristici spatiale ale miscarii, ale obiectelor , nr de participanti implicati in acea miscare sau element, notiuni de regulament ,

In plan subiectiv = motivatia subiectiilor, perceptia subiectilor, acesteptarile acestora, motivatie, trairii, etc.

Situatia motrica imbraca 2 forme : a) situatia psihomotricab) motrica

a Situatia psihomotrica se caracterizeaza prin actiunii izolate , in care subiectul , nu comunica in plan motric nici cu coechipieri nici cu adversarii,

Ex = majoritatea fazelor , procedurilor kinetoterapeutice in care subiectul executa strict cu potentialul propriului corp

- majoritatea probelor din atl , aruncari, sarituri, probele de aruncari , in care atletu actioneaza singur - gimnastica - inotul , halteroferia

In ed f. moderna dar si in kinetoterapie accentul este clasat pe elementele de stimulare : - gradul de incordare si relaxare, coordonarea segmentelor, controlul postural segmentar , perceperea ritmului, stimularea permanenta a smtului kinestezic toate sunt elemente psihomotrice

Psihomotricitatea exprima reunirea functiei motrice si mentale care vizeaza raportul subiectului cu propriu sau corp

b situatia sociomotrica = presupune existenta unor interoactiuni motrice cu partenerii si/ sau cu adversarii - comunicarii motrice (cooperari cu partenerul),

- contracomunicari (act comune )In jocul bilateral nu se real o suma aritmetica a actiunilor fiecarui participant , si o reconversie originara a comportamentului acestora in functie de prestatia coechipierului sau adversarului

Ex - pasa pe o poz viitoare a coechipier,

Clasificarea sporturilor de echipa : pe locul 1Rugby2, Hochei, 3 Fotbal,4 Handbal,5 Baschet,6Voleide contact : lupte, judo, box, carate, scrima, tenis

Etnomotricitatea = exprima caracteristicile unor act motrice in functie de mediul cultural de provenienta, traditii, unor anumite comunitatiEx: - haca (dans ritualic care exprima curajul, tenacitatea)

- dansurile populare

Capacitatea motricaInseamna volum, posibilitate,

Posibilitatea unui ind de a reusi intr-o sarcina sau profesie

Exprima ansamblul posibilitatiilor de miscare inascute sau dobandite prin care subietul rel eforturi cu diferite str-ri si dozari Este o suma de miscare

a) Componente stabile = - aptitudini motrice, calitati motrice str-ri operationale, cunostinte, experienta, componente pe cre subiectul se poate baza- motivatia si starile emotionale care pot favoriza,limita,bloca,

exprimarea componentelor stabileb) Componente de stare (de moment)=

Cap motrica in ontogeneza se imbogateste si se restructureaza, evolutia s-a este asccedenta dar exista si momente de stagnare sau de regres determinate de componentele de stare

Cap motrica tr intotdeauna demonstrabila si este demonstrabila (prin teste)

Fitness

Este o stare de bine (capacitatea de a fi si de a ne mentine in forma)Repr un set de atribute prin care subiectul face fata solicitarilor fizice si functionale zilnice , in raport cu conditia s-a biologica, si psihologica, rep stare de bine solicitarilor,se reduce riscul imbolnavirilor, acticitati de performanta Fitness= conditie fizica

Exita 2 tipuri de fitness :- fitness propriu ziz( fizicalfitness) =componentele sale: rezistenta cardiovasculara, musculara, mobilitate-suplete, forta, compozitie corporala

-fitness motor = posibilitatea unui ind-d de a executa o actiune motrica cu caracteristicile unei deprinderi performante , componentele sale- coordonare segmentara, viteza, agilitate, echilibru, timp de reatie, putere

09.11.10

Curs Kinetologie

Amptitudinea motrica

Rezuma o insusire fizica sau psihofizica prin care un subiect este capabil sa real-ze un anumit tip de activitate cu rez-te supra medii, ca rata de progres si ca nivel maxim posibil

Calitatea motrica

Posibilitatea unui subiect de a re-za miscarii cu indici de foarta , coordonare, rezistenta, etc

Performanta motrica

Esre rez-tul pe care un subiect in real-za , prin utilizarea unui anumit test Este un rez-at pur si simplu Este expresia capacitatii motrice la un moment dat

Aspecte biomecanice ale miscarii umane

Biomecanica- sursa de inf-tii pt domeniul kinetoterapeutic

Cu o istorie care incepe acum doua mii de ani, in vremea lui Aristotel, biomecanica s-a constituit ca disciplina distincta care aplica legile mecanicii, ale fizicii, in general, sau pe cele ale ingineriei, in analiza si cercetarea miscarii .................

Galileo Galilei spunnea: „Natura se scrie simboluri matematice” anticipand transcrierea fenomenelor biologice si mecanice in expresii si formule exacte, ce dau consistenta studiului analitic al miscarii.

Definitii pt biomecanica:- studiul fortelor care actioneaza asupra si in int organismului si al efectelor acestora asupra

dimensiuniilor formei, structurii, dar mai ales miscarilor corpului

Modele, planuri si axe de miscare

Miscarile sunt extrem de variate : - modele uniplanare (extrem de rare) - miscari care se real-za intr-un singur plan , - modele multiplanare, tridimensionale:

- miscarile de translatie( fiecare parte a corpului se deplaseaza dintr-un punct in altu pe aceasi directie ex- patinaju, shiul coborare

oblica sau directa- - miscarile de rotatie (miscarii care au loc in jurul unui ax, si

- miscarile combinate- miscarii in care corpul in ansamblu translateaza ca urmare a rotatiei segmentelor in articulatii

Org-l uman este considerat un sitem cinematic conectat in lant, in care miscarea unui segment antreneaza miscarea/repozitionarea altor segmente

Miscarile segmentelor - planu sagital- planul frontal- planul transversal

Axele de rotatie sunt reprezentate de:- articulatiile corpului- diferite obiecte (bara fixa) - anumite linii imaginare din int corpului sau situate intre corpul executantului si un alt corp

Modelele (pattern-urile) de miscare - postura- locomotie- manipulare

Modelul teoretic de analiza a miscarii

MISCAREA

STABILIREA SCOPULUI

CONDITII ANATOMICE CONDITII MECANICE CONDITII EXTREME

PRINCIPII BIOMECANICE

PERFORMANTA-EVALUARE, VALORIFICARE

Etapele in analiza unei miscari din punct de vedere biomecanic: - Stabilirea scopului-

- Indentificarea si descrierea miscarii- tr sa descriu tipul de miscare, descrierea pozitiei de start, a pozitiei finale, directia actiunii in fiecare articulatie, durata, coordonarea si ritmul in actiunile .......................................

- Indentificarea conditiilor anatomice, mecanice si de mediu – presupune cunoasterea dimensiuni corporale, procentajul de tesut adipos, indetificarea tipului de fibra musculara , puncte de insertie, a unghiurilor anatomice particulare etc

mediul extern – caracterizeaza miscarea prin caracteristicile climatului, terenului, regurilor de arbitraj, prezenta adversarului

- Stabilirea principiilor biomecanice de executie face ca miscarea complexa a org-lui sa poata fi redusa la elemente mai simple, dar esentiale...............

- Avaluarea si valorificarea datelor , profesorii, kinetoterapeutii, antrenori si specialisti in argonomie pot valorifica sau imbunatati miscarea numai intelegand-o corect si deplin (cauze, efecte, influente, restrictii).

Factori determinanti ai miscarii: - forte externe, forte interne, dificultatea, inertiaFortele externe sunt factori care se opun miscarii corpului ele fiind descrise de legile mecanicii newtonieneForta este o marime vectoriala ......................Fortele care actioneaza cel mai frecvent= f gravitationala, f de reactie a sprijinului, f de frecaqre, f de tip impingere sau ridicare Forte interne

23.11.10

Curs Kinetologie

Greutatea corporala este un indicator mai putin apreciat in starea de sanatate , de aceea in studiile privind starea de nutritie, inlocuieste frecvent indicatorul greutate corporala

Tipurile constitutionale

Tipul constitutional (somatotipul) ofera cea mai buna descriere pt clasificarea formei corpului uman

In mare masura aceste tipuri sunt determinate genetic

- tipul endomorf – tesut adipos bine reprezentat, str globuloasa a corpului, oase (membre) scurte, bazin lat si o concentrare a mesei corporale in regiunea abdomenului. Suma plicilor de tesut adipos (triceps, subscapulara, supraspinala) defineste acest tip somatic.

- tip mezomorf – tesut muscular-scheletic bine reprezentat, membre puternice si diametru biacromian mai mare decat diametru bitrohanterian. Grosimea oaselor are o determinare genetica mult mai pregnanta decat circumferintele segmentelor, deoarece masa musculara poate varia semnificativ, in functie de tipul si de volumul de efort fizic prestat

Acest tip somatic este definit prin diametru oaselor la nivelul .............................

- tipul ectomorf – aspect gracil , cu masa musculara slab conturata si tesut adipos nesemnificativ. Segmentele sunt relativ lungi, dar trunchiul este scut . Relatia matematica dintre talie si masa defineste acest tip somatic.

Pt determinarea somatotipului exista o procedura cu 10 masuratori antropometrice. In acest demers, somatotipul unui individ este descris prin 3 cifre, fiecare repr o anumita componenta:

prima rep comp endomorfa,a doua mezomorfa a treia ectomorfa.

Pe o scara de la 1 la 7, numeralul 7 exprima cea mia puternica tendinta. Astfel, un somototip 711 inseamna un subiect endomorf extern, un somatotip 171 inseamna un subiect mezomorf extrem, iar un somatotip 117 inseamna un subiect ectomorf extrem.

Tipul somatic cel mia predispus la performanta este tipul mezomorf. Cu toate acestea:- subiectii cu o componenta endomorfa inalta pot fi f eficienti inn ramuri sportive

hochei, aruncarea gr, a dicului, lupte- subiectii cu o componenta mezomorfa inalta pot deveni - gimnasti, canotori, inatotori,

decatlonisti, dar pot fi dezavantajati in maraton si in mauntain-bike - alergatori de fond, saritori in

inaltime, ciclisti de sosea, dar pot fi dezavantajati in hochei pe gheata, in haltere sau aruncarea ciocanului

Variabile individuale antropometrice pot fi explicate prin difrente determinante de rasa, varsta, regimul de efort f, alimentatie pe scurt, prin actiunea unor factori genetici si de mediu.

Caracteisticile oaselor de ex densitatea acestora, difera

Volumul muscular dintre femei si barbati (d pana la 40%) sunt explicate prin rata secretiei de hormoni sexuali si psin interactiunea acesteia cu efortul bratului de ex ele sunt apreciabile...........................

Exercitiul fizic – Mijloc de imbunatatire a capacitatii motrice

Aspec te gen-leIn activitatile motrice , exercitiul fizic ocupa un loc privilegiat pt faptul ca determina in mod

hotarator orice progres pe linia perfectionarii motricitatii gen-le si a proceselor de dez-re fizicaPt acest motiv, exercitiul fizic face parte din grupa mijloacelor specifice alaturi de masurile de

refacere a capacitatii de efort si de aparatura de specialitate

Nu toate miscarile sau actiunile motrice pot fi considerate exercitii fizice: particularitatea distinctiva a exercitiului este data de concordanta continutului si formei acestuia cu esenta activitatii motrice careia ii serveste si cu legalitatile aesteia

Etimologic, exercitiul (din latinescu exercere- exercitare) presupune repetarea unei activitati de mai multe ori , pana la castigarea usurintei sau indemanarii in efectuarea unei miscari.

Se pot exersa si anumite functii ....................Exercitiul are functie didactica si pe de alta parte o functie organica. Cu alte cuvinte, exercitiul

fizic, fata de exerciutiul in general, capata valente deosebit de complexe: adaptive ( in sens biologic), de dezvoltare, de invatare intelectuala, etc

Repetarea se efectueaza astfel incat miscarile sa nu devina sterotipii sterile, iar subiectii sa nu se transforme in „papusi mecanice”, putin constiente de ceea ce efectuaza.

Exercitiul nu presupune numai repetarea sistematica , si si posibilitatea de a construi, de a asambla pe baza miscarilor invatate, o conduita motrica proprie subiectului.

Indiferent de domeniul in care se aplica, exercitiul este un instrument astfel conceput incat sa usureze insusirea rationala a continutului informational .

Definitiii ale exercitiului fizic

- repr o actiune preponderent corportala, efectuata sistematic si constient, in scopul perfectionarii dez-rii fizice si a capacitatii motrice a iond-lui- repr o actiune motrica cu valoare instrumentala, conceputa si programata in vederea ralizarii obiectivelor propii diferitelor activitati motrice ( de ex, dez-rea tonicitatii si troficitatii musculare, insusirea si perfectionarea deprinderilor si principerilor motrice, dezprea calitatilor motrice, etc)

30.11.10

Curs Kinetologie

Continutul si froma exercitiului fizic

Continutul exercitiului fizic este structural incat sa conduca la real scopului final al activitatii

Cuprinde trei elemente importante : - miscarile corpului sau ale segmentelor ( transalatie, rotatie, abductie, rasucire, balansare in diverse planuri, etc)

- efortul fizic solicitat, apreciat prin volum, intensitate complexitate, densitate, etc

- efortul psihic, respectiv gradul de solicitare a proceselor psihice, exercitiul fizic fiind un act voluntar , ce implica intentionalitate si orientare constienta

Forma exercitiului fizic rep modul in care se succed miscarile componente, precum si relatii dintre acestea , de-a lungul efectuarii actiunii respective

In vreme ce continutul repr materia prima, compozitia „in stare bruta”, forma este legat de aspectul ext vizibil finisat, care da atributul calitativ al miscarii

Daca continutul inseamna coordonarii int neuromusculare si procese energitice complexe, forma exprima plastica miscarii, ritmul, forta de redare , semnificatia sa

Dupa uni autorii , forma exer f are o componenta cinematica si o componenta dinamicaComponenta cinematica = o miscare se compune din mai multe faze , caracteristicile de viteza,

reperele temporale ale fazelor miscarii, lungimile si traiectoriile miscarii etcComponenta dinamica = fortele int si ext ale miscarii – relatia dintre varfurile de forta si franare,

coordonarea impulsurilor partiale care permit insumarea fortelor

Un concept f apropiat de forma exer f il repr-ta th-ca, definita drept ansamblul de procedee eficiente, structurate rational pt indeplinirea anumitor sarcini motrice

Clasificarea exercitiilor fizice

D p v al structurii di formei :- exercitii analitice si globale reproduc fragmentar sau in totalitate o anumita str th , o

situatie th-tactica sau arice alta sarcina motrica- exercitii simple si complexe au o influenta selectiva sau de ansamblu asupra anumitor

calitati, capacitati, componente, etc- exercitii standardizate si variabile presupun o invatare de tip algoritmic sau creativ- exercitii speciale reproduc (stimuleaza) sarcinile pe care le solicita competitia pt o

animita ramura sau proba sportiva

Dupa gradul de codificare :- exercitii cu codificare interna toti parametrii interni ai exercitiului sunt clar definiti- exercitii cu codificare externa exersarea se rel in conditii externe bine definite- exercitii cu codificare mixta parametrii exercitiului si conditiile externe sunt bine

precizate- exercitii fara codificare se real conform unei orientari generale- exercitii cu codificare sticta au caracter competitiv

Dupa calitati motrice:- exercitii pt forta, viteza, rezistenta, coordonare si duplete, cu mutiplele lor combinatii

Dupa tipul de incarcatura aditionala- exercitii cu partener

MAI DEPARTE ESTE IN PAWOR POINT LA CURS 6

07.12.10

Curs Kinetologie

MAI DEPARTE DIN CURS 6 DE LA SLIDE 21 SI PANA LA SFARSIT APOI AM SCRIS DIN URMATORU CURS PE CARE NU IL AM

11.01.11

Curs Kinetologie

Invatarea miscarilor Aspecte definitorii, Modele explicative

Invatarea miscarilor = Pedagogia – considara invatarea ca fiind un proces formare si asimilare a cunostintelor utile desfasurarii viitoarelor activiati

= Psihologia – defineste invatarea ca fiind un fenomen psiho-comportamental, in care subiectul dobandeste noi forme de comportament, ca urmare a exersarii

Aspecte definitorii ale invatarii motrice

Poate fi privita ca proces ( mecanisme de engramere, restructurare si memorare a informatiei) , ca actiune operationala ( predere, instruire, autoinstruire, exersare, evaluare), si ca rezultat ( deprinderi , priceperi, obisnuinte, adaptare).

Invatarea este un proces de dobandire a capacitatii de a executa miscari eficienteInvatarea se produce ca rezultat direct al exersarii si al experientei, acestea conducand la o modificare a stari organismului, exprima prin crestei cantitative si calitative care favorizeaza viitoarle repetariInvatarea nu este un proces observabil in mod direct . Acesta determina modificari la nivel celular in sistemul nervos si la nivelul altor structiri care nu pot fi examinate „cu ochiul liber” . Invatarea produce insa, schimbari ale performantei, ca produd observabil al miscarii.Invatarea motrica este relativ permanenta, in sensul ca produsele acesteia – deprinderile, priceperile, structurile operationale se pastreaza in bagajul motric al subiectului, timp indelungat

In sinteza, invatarea motrica poate fi definita ca un set de procese sociate exersarii si experientei, procese care conduc la schimbari relativ permanente in comportamentul motric al subiectului

„ Zonele” ale invatari- zona de indentificare a stimulilor ( cu act subiectul este mai initiat, cu atat analiza informatiei senzoriale se realizeaza mai rapid, aproape automat)- selectia si programarea raspunsurilor, respectiv imbunatatirea parametrilor care se ataseaza programului motor general- construirea de programe motorii eficiente si „rodarea” circuitelor neuromotorii, odata cu imbogatirea experientei- stabiliri cu exactitate a unor sisteme de referinta, in ceea ce priveste corectitudinea miscarilor, fapt care devine posibil i etapele avansate ale invatarii motrice

Caracteristicile perfomantei = - imbunatatirea perfomantei este o dovada a invatarii, desi invatarea nu se reduce intodeauna la obtinerea nui rezultat, la un anumit moment si intr-o situatie data

- consecventa in executii exprima capacitatea subiectului de a realiza miscarea cu variatii cat mai reduse de la o repetarte la alta, conform modelului ideal, ceea ce s-ar putea traduce prin instalarea unui comportament stabil

- persistenta in timp a performantei indica posibilitatea subuectului de a executa actiunea invatate pe o perioada indelungata: de exeplu, copilul care a invatat sa inoate, sa mearga pe bicicleta sau sa schieze, pastreaza aceste deprinderi toate viata, chiar daca exersarea lor nu se realizeaza sistematic

- adaptabilitatea implica faptul ca subiectul este capabil sa reproduc a deprinderea motrica in conditii variate

Modele explicative ale invatarii motrice In ce consta, de fapt, invatarea motrica?

In mod traditional se invata acte si actiuni, pe baza unor modele ideale ce conduc la conturarea unei anumite conduite motriceUnii autori afirma ca subiectii care invata anumita miscare cauta sa reproduca senzatia kinestezica resimtita in timpul exercitiilor anterioare corecte. Dupa fiecare repetare, ramane o urma perceptiva care se suprapune peste cea anterioara, fapt ce conduce la un act sin ce in ce mai performant. Deci fiecare repetare determina un feed-back care se apropie din ce in ce mai mult de „senzatia ideala”.Alti autori introduc o teza interesanta, conform careia subiectul nu invata miscari, ci solutii motrice . Aceasta inseamna ca, de la o repetare la alta, subiectul invata sa combine parametrii diferiti ai miscarii, pt a atinge scopul acesteia. In acest fel, se invata metoda, regula interna de combinare a parametrilor, care se perfectioneaza treptat.

Subiectul dezvolta reguli de parametrizare a miscarii care ii permit sa reconstituie actiunea , de fiecare data .

Aceasta parametrizare a miscarii se realizeaza la fiecare repetare in functie de patru tipuri de informatii pe care subiectul le retine:

- informatii despre conditiile initiale ale exersarii ( pozitiile segmentelor, greutatea si forma obiectelor sau a aparatelor .....)

- parametrii miscari- senzatiile pe care subiectul le-a simtit - rezultatul miscarii si influenta sa asupra mediului (s-a marcat sau nu; a prins sau nu

obiectul, dupa lansarea lui etc)

Conceptia ecologica implica ideea ca in primele etape ale invatarii subiectului se confrunta cu problema gradelor de libertate in diferite articulatii. Pt a realiza o miscare complexa, coordonata, subiectul tr sa isi organizeze gradele de libertate, sa le stapaneasca, obligand musculatura si articulatiile sa functioneze ca un sistem unitar

18.01.11

Curs Kinetologie

- Acestor structuri le este aplicata o exceptie de constrangere, de blocare a altor miscari posibile, dar neeficiente: in acest fel, organismul se transforma intr-un sistem cu grade de libertate mai reduse.

Curba exersarii ( performantei)

Curba reprezinta rezultatele inscrierii grafice a datelor obtinute prin diferite tehnici de evaluare a elementului care se invata

Pt orice curba a exersarii, nivelul performantei se inscrie in axa verticala (Y), iar timpul in care este evaluata aceasta se inscrie pe axa orizontala (x). Termenul de curba a performantei este mai exact , ...

Ca regula generala, aceste curbe au o trasatura comuna data de progresul rapid de la inceputul exersarii, care, ulterior, se aplatizeaza in mod treptat.

Educabilitatea motrica este un concept interesant care exprima capacitatea unor subiecti de a invata rapid si corect sarcini variate.

Intervalul optim de educabilitate, numit si perioada critica, reprezinta o perioada ontogeneza in care invatarea motrica produce efectele cele mai vizibile si mai durabile, in acesta perioada invatarea se realizeaza cu un efort minim si cu un maximum de eficacitate, dupa aceasta perioada achititia este mai dificila sau chiar imposibila.

Tipuri de invatare motrica

- invatarea perceptiv-motrica = conduita subietului se modifica, in urma adaptarii unui rezultyat performant la noile conditii ce impun precizie sao o finete superioara.

- invatarea motrica propiu-zisa – subiectul isi stabilizeaza reactiile prin repetari mutiple in care componentele

- invatarea inteligent-motrica – conduce la dobandirea unor deprinderi specifice sporturilor creative, euristice, in care echipele se infrunta in plan tehnic, da mai ales tactic, solicitand in permanenta sportivului sa inventeze miscari neobisnuite si solutii „miraculoase”

Produsele inavtarii motrice-deprinderile si priceperile motrice

Priceperile si deprinderile motrice formeaza baza comportamentului invatat, caracterizat printr-un grad superior de adaptabilitate la diferite situatii.

Schema

CURS 25.01.2011

priceperea elementara – modalitatea de actiune in care se org-za un raspuns motric in conditiile initiale ale miscarii

Caracteristica principala.......................

Deprinderea motrica este reazultatul invatarii este o maniera de comportament pe care subietul o atinge o obtine prin exersare

priceperea superioara..............Evidentiaza .............

Subiecte examen1. In ce consta obiectul de studiul al Kinetologiei2. Enumerati cele trei directii in care este utilizat exercitiu fizic in domeniul larg al Kinetologiei3. Enumerati principalele activitati motrice formative, care definesc continutul acestui domeniu4. Propuneti o tema de analiza care priveste cultura corpului, argumentati,( tot ce tine de dez

corpului5. Enumerati domeniile experientei corporale6. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul educational7. Formulati un enunt care sa sintentizeze sfera indenpendetei functionale8. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul competitional al experientei corporale9. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniului timpului liber10. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul expresiei si comunicari prin miscare 11. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul sanatati12. Formulati un enunt care sa sintentizeze domeniul profesional13. Ce este situatia amotrica14. In ce constau datele obiective si subiective ale situatiei motrice15. In ce consta situatia psihomotrica16. Definiti Psihomotricitatea17. Care sunt componentele domeniului psihomotor18. Imaginati un exercitiu pt dez-rea schemei corporale19. Imaginati un exercitiu pr dez-rea vitezei de prelucrare a unui stimul20. Definiti sociomotricitatea 21. Erahizati trei sporturi in functie de intereactiunile sociomotrice si argumentati clasamentul

22. Care este difenta intre comportamentul motor si conduita motrica23. Definiti motricitatea din 2 perspective24. Ce este actul motric, ex25. Ce este actiunea motrica, ex26. Ce este activitatea motrica, ex27. Care este diferanta intre motricitate si motilitate 28. Definiti capacitatea motrica si enumerati componentele acesteia 29. definiti aptitudinea motrica si care este diferenta fata de calitatea...30. Care este diferenta intre perfomanta motrica si cea sportiva si dati ex in acest sens 31. Reprezentati grafic capacitatea motrica asa cum o imaginati voi32. Definiti fitnessul33. Enumerati componenetele celor 2 tipuri de fitness ( ala pt sanatate si ala motor)34. Definiti volumul efortului, modalitati de exprimare35. Definiti intensitatea efortului, modalitati de exprimare36. Definiti complexitatea efortului37. Definiti densitatea efortului38. Cum este considerat organismul uman din pdv biomecanic39. Enumerati etapele unu model de analiza biomecanica a miscarilor40. Dati ex de principiu biomecanic, care se aplica in executia unei miscarii sau a unei faze acesteia 41. Dati ex de element sau elemente th-ce in care conditiile anatomice mecanice si de mediu joaca

un rol esential42. Exista o relatie intre bratul parghiei viteza si coordonarea miscari?43. Ce este kinantropologia44. Calculati-va indicile de masa si incadrati-va in una din tipologiile conoscute 45. Prin ce se caracterizeaza tipul endomorf46. mezomorf47. ectomorf48. Apreciativa tipul constitutional prin precizarea lui Sheldon49. Dati 2 ex pt sporturi pt fiecare care tip constitutional, argumentati50. Care sunt factori de care depinde tipul constitutional51. Enumerati cati-va indici somatici importanti pt selectia intr-un anumit sport52. Care sunt fortele externe determinante ale miscarii 53. Dati ex in care se manifesta foarta de reactie a sprijunului, f gravitationala, forta de frecare54. Care sunt fortele interne determinante ale miscarii55. Dati ex de exercitii care se adreseaza urmatoarelor cupluri de muschii, agonist , antaginost:

drepti adominali cu extensorii spatelui si cvatriceps cu biceps femural56. De cine depinde dificultatea unei miscarii57. Definiti forta, formula matematica si unitatea de masura58. Definiti masa unui corp, formula matematica si unitatea de masura59. Definiti puterea musculara, formula matematica si unitatea de masura60. Definiti lucrul mecanic, formula matematica si unitatea de masura61. Care este diferenta intre forta si putere, exemplificatii situatii pt fiecare dintre acestea 62. Definiti invatarea motrica 63. Care sunt zonele in care opereaza invatarea miscarilor64. Ce sunt curbele invatari/perfomantei si care este dinamica acestora65. De cine depinde progresul in invatarea motrica66. Descrieti unul dintre modelele explicative ale invatarii mortice67. Ce inseamna invatarea de solitii motrice

68. Care sunt principali parametri a unui program motor69. Care sunt tipurile de informatii pe care subiectul le retine cand, in timpul efectuari unui miscari70. Definiti exercitiul fizic71. Care sunt elemete de continut ale exercitiului fizic72. Definiti forma exercitiului fizic73. Ce este str-ra cinematica si ce este str-a dinamica a exercitiului fizic74. Un exeplu de exercitiul fara codificare 75. Un exemplu de eseritiul cu codificare interna76. Un exeplu de exercitiul analitic77. Un exeplu de exercitiul pt dez-rea simtului ritmic78. Un exeplu de exercitiul pt dez-rea simtului incordari79. Un exemplu de exercitiul pt dez=rea simtului relaxari80. Un exemplu de exercitiul pt dez-rea acuitatii senzoriale( plierea vizuala, tactila, kinestezica sau

auditiva)81. Un exemplu de exercitiul pt simtul de directie 82. Ce este educabilitatea motrica si intervalul optim pt educabilitate83. Schema invatari motrice dupa Epuran84. In ce faza a invatari apreciati ca sunteti in cea ce priveste deprinderile fundamentale si cele

specializate pe diferite ramuri de sport

14 intrebari la examen

Tesut adipos b % f%f redus <10 <17redus 10-12 17-19optim 13-16 20-24usor crescut 17-19 25-29crescut 20-24 30-34f crescut >24 >34 Aceste corecti diferentiaza in functie de varsta, sex