01 decembrie 2010

MIERCURISÃPTÃMÂNA I DIN ADVENT

InvitatoriulV. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Sã-l adorãm pe Domnul, cãci el ne-a fãcut.

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Sã-l adorãm pe Domnul, cãci el ne-a fãcut.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Fiule nãscut din Tatãl, cel de toate mai presus,Tu, Luminã din Luminã, care nu cunoºti apus,Când s-a împlinit sorocul hotãrât de CreatorAi luat dintr-o femeie chip smerit de slujitor.Sufletul ni-l lumineazã cu cereasca ta luminãªi-l aprinde cu cãldura ºi iubirea ta divinã.Vestea bunã ce-ai adus-o, neatinsã-n noi rãmânã,În primejdii de tot felul ocroteascã-ne-a ta mânã.Dupã-a ta fãgãduinþã vei veni din nou o datãCu putere ºi mãrire spre a þine judecatã;Recompensã sau pedeapsã fiecãrui vei împarteDupã cele fãptuite cum sunt scrise-n marea carte.

Miercuri, sãptãmâna I din Advent2

Noi acuma recunoaºtem ale noastre fapte releªi rugãm a ta-ndurare sã le ierte, sã le spele,Ca sã fim în ziua-aceea puºi în ceata celor sfinþi,Nu la stânga unde-i plânsul, unde-i scrâºnetul din dinþi.Laudã, cinste ºi mãrire Fiului iubit sã-i fie,Ca ºi Tatãlui cu care el domneºte din vecie.Duhul Sfânt primeascã slavã, el, izvorul de luminãCare-n orice suferinþã ne-ntãreºte ºi ne-alinã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Te iubesc, Doamne, puterea mea.

Psalmul 17 (18),2-30

Mulþumire pentru mântuire ºi victorieÎn ceasul acela s-a fãcut cutremur mare (Ap 11,13).

I2 Te iubesc, Doamne, tãria mea, †3 Doamne, stânca mea, *

fortãreaþa mea ºi eliberatorul meu;Dumnezeul meu, ajutorul meu, †

în care mi-am pus speranþa, *scutul meu, cornul mântuirii mele ºi scãparea mea.

4 Îl invoc pe Domnul, cel vrednic de laudã, *ºi sunt eliberat de duºmanii mei.

5 M-au înconjurat legãturile morþii *ºi m-au îngrozit râurile pieirii;

6 m-au înfãºurat lanþurile infernului *ºi m-au prins laþurile morþii.

7 Dar, în strâmtorarea mea, l-am chemat pe Domnul *ºi am strigat cãtre Dumnezeul meu;

din lãcaºul lui, el mi-a auzit glasul *ºi strigãtul meu a ajuns pânã la urechea lui.

Ant. Te iubesc, Doamne, puterea mea.

Ant. 2 Domnul m-a mântuit, pentru cã ºi-a gãsit bucu-ria în mine.

Oficiul lecturilor 3

II8 S-a zguduit ºi s-a cutremurat pãmântul; †

temeliile munþilor s-au zdruncinat *ºi s-au zguduit pentru cã el s-a mâniat.

9 S-a ridicat fum din nãrile lui †ºi foc mistuitor din gura lui; *cãrbuni aprinºi þâºneau din el.

10 A aplecat cerurile ºi s-a coborât *ºi negura era sub picioarele lui.

11 A încãlecat pe un heruvim ºi a zburat, *era purtat pe aripile vântului.

12 ªi-a pus întunericul împrejur ca un vãl, †s-a înconjurat ca de un cort *de ape întunecoase ºi de nori deºi.

13 În faþa strãlucirii chipului sãu *s-au împrãºtiat norii, grindina ºi cãrbunii de foc.

14 ªi a tunat din cer Domnul, †Cel Preaînalt ºi-a fãcut auzit glasul: *grindinã ºi cãrbuni de foc.

15 ªi-a trimis sãgeþile ºi i-a risipit, *a aruncat fulgere ºi i-a umplut de groazã;

16 ºi au apãrut izvoarele apelor *ºi s-au descoperit temeliile lumii

la mustrarea ta, Doamne, *la suflarea duhului mâniei tale.

17 A trimis din înãlþime ºi m-a luat, *m-a salvat din apele cele mari.

18 M-a mântuit de duºmanii mei puterniciºi de cei care mã urãsc, *

deºi erau mai tari decât mine.19 M-au împresurat în ziua necazului meu, *

dar Domnul mi-a fost sprijinitor;20 m-a scos la loc larg, m-a mântuit, *

pentru cã ºi-a gãsit bucuria în mine.Ant. Domnul m-a mântuit, pentru cã ºi-a gãsit bucuria

în mine.


Ant. 3 Tu, Doamne, aprinde lumina mea; schimbã înstrãlucire întunericul meu.

III21 Domnul m-a rãsplãtit dupã dreptatea mea, *

dupã curãþia mâinilor mele îmi va da înapoi,22 pentru cã am pãzit cãile Domnului, *

n-am pãcãtuit depãrtându-mã de Dumnezeul meu.23 Cãci toate judecãþile lui sunt înaintea mea *

ºi îndreptãrile lui nu le-am lãsat deoparte,24 ci am fost fãrã prihanã înaintea lui *

ºi m-am pãzit de fãrãdelege.25 Iar Domnul mi-a rãsplãtit dupã dreptatea mea *

ºi dupã curãþia mâinilor mele înaintea ochilor sãi.26 Cu cel credincios, tu eºti credincios, *

cu omul nevinovat, eºti nevinovat;27 cu cel curat, eºti curat, *

dar cu cel viclean, te arãþi iscusit.28 Cãci tu mântuieºti poporul celor sãrmani *

ºi ochii celor trufaºi îi umileºti.29 Într-adevãr, tu aprinzi lumina mea, Doamne; *

Dumnezeul meu schimbã în strãlucireîntunericul meu.

30 Prin tine înfrunt trupele duºmane *ºi cu Dumnezeul meu trec ºi peste ziduri.

Ant. Tu, Doamne, aprinde lumina mea; schimbã înstrãlucire întunericul meu.V. Fã sã ne întoarcem la tine, Doamne, Dumnezeul

nostru.R.Aratã-ne faþa ta ºi vom fi mântuiþi.

LECTURA ÎNTÂI

Din Cartea profetului Isaia 5,1-7

Cântarea viei: iubirea Domnuluipentru poporul sãu necredincios

1 Voi cânta pentru prietenul meucântecul celui ce mi-e drag despre via sa.


Prietenul meu avea o viepe o coastã mãnoasã;2 ºi a sãpat-oºi a curãþat-o de pietreºi a sãdit viþã de soi bunºi a zidit un turn în mijlocul eiºi a sãpat un teasc;ºi trãgea nãdejde sã-i facã struguri buni,ºi a fãcut struguri sãlbatici.3 Acum, aºadar, voi locuitori ai Ierusalimuluiºi bãrbaþi din Iudeea,fiþi judecãtori între mine ºi via mea.4 Ce-ar mai fi trebuit sã-i fac viei meleºi nu i-am fãcut?Eu am aºteptat sã-mi rodeascã struguri buni.Pentru ce mi-a rodit struguri sãlbatici?5 Vã voi spune acum ce-i voi face viei mele:îi voi smulge gardul,ºi vor paºte în ea vitele;îi voi dãrâma zidul,ºi o vor cãlca toþi în picioare.6 Voi face din ea o coastã pustie;nu va mai fi nici curãþatã, nici sãpatã;o vor nãpãdi spinii ºi bãlãriile.Voi porunci norilor sã nu mai plouã peste ea.7 Via Domnului universului este casa lui Israelºi bãrbaþii din Iudeea sunt viþa pe care el o iubea;ºi el se aºtepta la dreptate,ºi iatã vãrsare de sânge;ºi el nãdãjduia judecatã dreaptã,ºi iatã strigãtele celor nedreptãþiþi.

RESPONSORIUL Ps 79 (80),14.15.3.16.15R.Via ta e pustiitã de mistreþul din pãdure ºi o pasc

animalele sãlbatice; priveºte, Doamne, ºi arãtã-þi pu-terea, * ocroteºte ceea ce a plantat dreapta ta.V.Doamne, Dumnezeul puterilor, priveºte din cer ºi

vezi ºi viziteazã via aceasta, * ocroteºte.


LECTURA A DOUA

Din Predicile sfântului Bernard, abate(Predica 5 despre Advent, 1-3:

Opera omnia, ed. cisterc. 4 [1966], 188-190)

Cuvântul lui Dumnezeu va veni la noi.ªtim cã existã o triplã venire a Domnului. A treia

este între celelalte douã. Acestea douã sunt vizibile, cea-laltã nu. La prima sa venire, el a fost vãzut pe pãmântºi a vorbit cu oamenii, când, aºa cum el însuºi dã mãr-turie, l-au vãzut ºi l-au urât. La ultima sa venire, oricefãpturã va vedea mântuirea lui Dumnezeu (Lc 3,6) ºivor privi la cel pe care l-au strãpuns (In 19,37). Veni-rea intermediarã este ascunsã: numai cei aleºi îl vãd înei înºiºi ºi sufletul lor este mântuit. Astfel, el a venit maiîntâi în trup ºi în slãbiciune; apoi, între cele douã, în duhºi în putere; la sfârºit, va veni în glorie ºi în maiestate.

Aceastã venire intermediarã este, de fapt, o cale princare se trece de la prima la ultima: la prima, Cristos a fostrãscumpãrarea noastrã; la ultima, va apãrea ca viaþa noas-trã; ºi, între cele douã, este odihna ºi mângâierea noastrã.

Dar ca sã nu creadã cineva cã ceea ce spunem despreaceastã venire intermediarã este o invenþie din parteanoastrã, ascultaþi ce spune el însuºi: Dacã cineva mãiubeºte, va þine cuvântul meu; Tatãl meu îl va iubi ºivom veni la el (In 14,23). În alt loc, am citit: Cine seteme de Dumnezeu va face binele (Sir 15,1). Însã,observ cã, aici, Isus exprimã ceva mai mult spunând de-spre cel care îl iubeºte: Va þine cuvântul meu. Undetrebuie þinut? În inima sa, fãrã îndoialã, aºa cum spuneprofetul: Pãstrez în inimã cuvintele tale, ca sã nu pãcã-tuiesc împotriva ta (Ps 118,11).

Iatã cum trebuie sã þii cuvântul lui Dumnezeu, cãcifericiþi cei care îl þin. Sã-l faci sã intre în ceea ce sepoate numi adâncul sufletului tãu; sã pãtrundã în senti-mentele ºi în comportamentul tãu. Hrãneºte-te cu ceeace este bun ºi sufletul tãu va avea de ce sã se bucure! Nuuita sã-þi mãnânci pâinea, ca nu cumva inima ta sã seusuce; saturã-þi sufletul cu o hranã bunã ºi gustoasã.


Dacã astfel vei þine cuvântul lui Dumnezeu, fãrã îndo-ialã cã ºi el te va þine pe tine. Fiul va veni la tine împre-unã cu Tatãl; va veni Profetul cel mare, care va reînnoiIerusalimul; el este cel care va face noi toate lucrurile.Iatã ce va face venirea sa: atunci, aºa cum am purtatchipul celui pãmântesc, vom purta ºi chipul celui ceresc(1Cor 15,49). Aºa cum vechiul Adam s-a rãspândit înomul întreg ºi l-a ocupat în întregime, la fel trebuie sã-locupe acum Cristos, el care l-a creat pe om în totali-tatea sa, care l-a rãscumpãrat în totalitatea sa ºi care îlva glorifica în totalitatea sa.

RESPONSORIUL Cf. Ps 28 (29),11; Is 40,10R. Iatã, Domnul va veni îmbrãcat în splendoare ºi în

tãrie; * el viziteazã poporul sãu cu pace ºi-i dãruieºte oviaþã fãrã sfârºit.V. Iatã, Domnul nostru va veni cu putere. * El viziteazã.

Rugãciunea de încheiereDoamne, Dumnezeul nostru, te rugãm sã ne pregã-

teºti inimile cu puterea ta divinã, pentru ca, la venirealui Cristos, Fiul tãu, sã ne învrednicim de ospãþul ce-resc ºi sã putem primi din mâna lui hrana vieþii veºnice.Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiindDumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, înunire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele





IMNUL

Rãsunã-acum un glas frumosCe poarta zilei a deschis;Sã renunþãm la orice vis,Pe cer a strãlucit Cristos.Zâmbeºte soarele de susGonind ce-a fost urât în somn;În el vedem pe-al nostru Domnªi bun Mântuitor Isus.Isus, dumnezeiescul Miel,A fost jertfit pentru pãcat;Noi, cei cu sufletul pãtat,Iertare cerem de la el.Ca-n ziua mare de apoi,Când fi-va plânset ºi amar,Pãrtaºi l-al mântuirii harSã fim aflaþi atunci ºi noi.Sã-l preamãrim cu-al nostru cântPe Tatãl, veºnic Creator,Pe Fiul ºi iubirea lorS-o adorãm în Duhul Sfânt. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Dumnezeule, în lumina ta vom vedea lumina.

Psalmul 35 (36)

Rãutatea pãcãtosului ºi bunãtatea lui DumnezeuCel ce mã urmeazã nu umblã în întuneric, ci va avea lumi-na vieþii (In 8,12).

2 În adâncul inimii celui nelegiuit ºuºoteºte pãcatul, *înaintea ochilor sãi nu este fricã de Dumnezeu.

3 Atât de mult se mãguleºte pe sine *încât nu-ºi descoperã fãrãdelegea ca s-o urascã.

4 Cuvintele gurii sale sunt rãutate ºi înºelãciune, *el refuzã sã înþeleagã ºi sã facã binele.

Laudele 9

5 La fãrãdelege se gândeºte în aºternutul sãu, †merge pe calea care nu este bunã *ºi nu urãºte rãul.

6 Bunãtatea ta, Doamne, este pânã la ceruri *ºi fidelitatea ta pânã la nori.

7 Dreptatea ta este ca munþii lui Dumnezeu †ºi judecãþile tale sunt ca abisul cel mare. *Tu, Doamne, ajuþi oameni ºi animale.

8 Cât de minunatã este bunãtatea ta, Dumnezeule! *Fiii oamenilor îºi gãsesc adãpost

la umbra aripilor tale.9 Se saturã din belºugul casei tale, *

tu îi adãpi din ºuvoaiele desfãtãrilor tale.10 Cãci la tine este izvorul vieþii *

ºi în lumina ta vom vedea lumina.11 Pãstreazã îndurarea ta peste cei care te cunosc *

ºi dreptatea ta peste cei curaþi cu inima.12 Sã nu vinã asupra mea piciorul celor mândri *

ºi mâna celor rãi sã nu mã izgoneascã.13 Iatã, au cãzut fãcãtorii de rele, *

s-au prãbuºit ºi nu se vor putea ridica.Ant. Dumnezeule, în lumina ta vom vedea lumina.

Ant. 2 Tu, Doamne, eºti mare ºi minunat în puterea ta.

Cântarea Idt 16,1-2.13-15

Domnul, creatorul lumii, va ocroti poporul sãuEi cântã o cântare nouã (Ap 5,9).1 Intonaþi cântare Dumnezeului meu în sunet de tobe, *

cântaþi Domnului meu în chimvale,înãlþaþi-i cântarea unui psalm nou, *

preaînãlþaþi ºi invocaþi numele lui!2 Cãci tu eºti Dumnezeul care stingi rãzboaiele, †

care-þi aºezi tabãra în mijlocul poporului tãu, *ca sã mã smulgi din mâna prigonitorilor mei.

13 Voi cânta Dumnezeului meu o cântare nouã. †Doamne, mare eºti ºi preamãrit, *minunat în putere ºi de neînvins!


14 Þie sã-þi slujeascã întreaga fãpturã, *cãci tu ai zis ºi s-au fãcut;

ai trimis duhul tãu ºi s-au zidit *ºi nimeni nu se poate împotrivi cuvântului tãu.

15 Munþii ºi mãrile se zbuciumã din temelii *ºi stâncile se topesc ca ceara înaintea feþei tale,

dar celor care se tem de tine *le arãþi îndurarea ta.

Ant. Tu, Doamne, eºti mare ºi minunat în puterea ta.

Ant. 3 Aclamaþi-l pe Dumnezeu cu strigãte de bucurie.

Psalmul 46 (47)

Domnul, regele universuluiªade de-a dreapta Tatãlui ºi împãrãþia lui nu va aveasfârºit.

2 Toate popoarele, bateþi din palme, *aclamaþi-l pe Dumnezeu cu strigãte de bucurie!

3 Cãci preaînãlþat ºi înfricoºãtor este Domnul, *mare rege peste tot pãmântul.

4 El a supus popoarele sub stãpânirea noastrã *ºi naþiunile sub picioarele noastre.

5 A ales pentru noi moºtenire *mândria lui Iacob, pe care îl iubeºte.

6 Dumnezeu se înalþã în strigãte de bucurie, *Domnul se înalþã în sunete de trâmbiþã.

7 Cântaþi-i lui Dumnezeu, cântaþi-i! *Cântaþi-i regelui nostru, cântaþi-i!

8 Cãci Dumnezeu este rege peste tot pãmântul, *cântaþi-i cu mãiestrie.

9 Dumnezeu stãpâneºte peste popoare, *Dumnezeu stã pe tronul sãu cel sfânt.

10 Stãpânitorii popoarelor se adunã *împreunã cu poporul Dumnezeului lui Abraham.

Cãci ai lui Dumnezeu sunt puternicii pãmântului, *el se înalþã cu mãreþie.

Ant. Aclamaþi-l pe Dumnezeu cu strigãte de bucurie.

Laudele 11

LECTURA SCURTÃ Is 7,14b-15Iatã, fecioara va zãmisli ºi va naºte un fiu ºi-i va

pune numele Emanuel. Unt ºi miere va mânca pânãcând va ºti sã dea la o parte rãul ºi sã aleagã binele.

RESPONSORIUL SCURT

R.Asupra ta, Ierusalime, * va rãsãri Domnul. Asupra ta.V. ªi gloria lui se va arãta în mijlocul tãu; * va rãsãri

Domnul. Slavã Tatãlui. Asupra ta.Ant. la Benedictus: Vine în urma mea unul mai

puternic decât mine, cãruia nu sunt vrednic sã-i dezlegcureaua încãlþãmintei.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,


78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.Precum era la început ºi acum ºi pururea *

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Vine în urma mea unul mai puternic decât

mine, cãruia nu sunt vrednic sã-i dezleg cureauaîncãlþãmintei.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Cuvântul lui Dumnezeu a hotãrât sã locuiascã întrenoi ca sã vedem slava lui. Bucurându-ne de aceastã spe-ranþã, sã ne rugãm:

Rãmâi cu noi, Emanuel!Rege sfânt ºi drept,– fã dreptate celor sãraci ºi asupriþi.Rege al pãcii, care prefaci sãbiile în pluguri ºi lãncile înseceri,– schimbã rãutatea în iubire ºi nedreptãþile noastre în

iertare.Tu, care nu judeci dupã înfãþiºare,– priveºte la aceia care sunt ai tãi.Când vei veni pe norii cerului cu putere mare,– învredniceºte-ne sã stãm cu încredere înaintea feþei tale.Tatãl nostru.



Laudele 13

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: Bucurã-te, ceaplinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tuîntre femei.

Psalmul 118 (119),9-16

II (Beth)9 Cum va putea un tânãr sã rãmânã curat pe cale? *

Numai pãzind cuvintele tale.10 Te caut din toatã inima; *

nu lãsa sã mã abat de la hotãrârile tale. —


11 Pãstrez în inimã cuvintele tale *ca sã nu pãcãtuiesc împotriva ta.

12 Binecuvântat eºti, Doamne, *învaþã-mã orânduirile tale.

13 Vestesc cu buzele mele *toate judecãþile tale.

14 Mã bucur pe calea învãþãturilor tale *mai mult decât de orice bogãþie.

15 Meditez la poruncile tale *ºi am sub ochi cãrãrile tale.

16 Orânduirile tale sunt desfãtarea mea *ºi nu voi uita cuvântul tãu.

Psalmul 16 (17)

De cei nelegiuiþi izbãveºte-mã, Doamne!În zilele vieþii sale pãmânteºti..., Cristos a înãlþat rugã-ciuni... ºi a fost ascultat (Evr 5,7).

I1 Ascultã, Doamne, dreptatea mea, *

ia aminte la strigarea mea;pleacã-þi urechea la rugãciunea mea, *

de pe buze care nu au înºelãciune.2 Judecata mea sã vinã de la tine, *

ochii tãi sã vadã dreptatea.3 Pune la încercare inima mea, cerceteaz-o noaptea,

încearcã-mã în foc, *dar nu vei gãsi în mine nedreptate.

4 Gura mea nu a pãcãtuitfiind pãrtaºã la faptele oamenilor; *

pentru cuvintele buzelor talem-am pãzit de cãile fãcãtorilor de rele.

5 Tu îmi pãstrezi paºii siguri pe cãile tale, *ca sã nu se clatine picioarele mele.

6 Strig cãtre tine, Dumnezeule, cãci tu mã asculþi, *pleacã-þi urechea spre mine

ºi ascultã cuvintele mele.

Ora medie 15

7 Aratã-þi bunãtatea ta cea mare, †tu, care cu dreapta ta îi scapi de duºmani *pe cei care se încred în tine.

8 Pãzeºte-mã ca pe lumina ochilor; †adãposteºte-mã la umbra aripilor tale *

9 de faþa celor rãi care mã prigonesc.

II

Duºmanii sufletului meu mã împresoarã cu furie, †10 ei ºi-au închis inima, *

gura lor vorbeºte cu aroganþã.11 Acum vin asupra mea, mã înconjoarã, *

ochii lor mã aþintesc ca sã mã doboare la pãmânt,12 cu înfãþiºare ca de leu gata de pradã *

ºi ca un pui de leu ce stã la pândã în ascunziºuri.13 Ridicã-te, Doamne! Ieºi în calea lor ºi împiedicã-i! *

Cu sabia ta scapã sufletul meu de cel nelegiuit.14 Mântuieºte-mã, Doamne,

cu mâna ta de aceºti morþi, *de muritorii ce ºi-au luat partea în viaþa aceasta.

Din rezervele tale tu umpli stomacul lor, *se vor sãtura fiii lor ºi va rãmâne destul

ºi pentru copiii lor.15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faþa ta, *

când mã voi scula mã voi sãtura de chipul tãu.Ant. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: Bucurã-te, cea

plinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tuîntre femei.

LECTURA SCURTÃ Is 12,2Iatã Dumnezeul mântuirii mele: în el îmi pun toatã

încrederea ºi nu mã voi mai teme. Cãci tãria mea ºilauda mea este Domnul ºi el este mântuirea mea.V.Adu-þi aminte de noi, Doamne, în bunãtatea ta.R.Vino ºi ne viziteazã cu mântuirea ta!



teºti inimile cu puterea ta divinã, pentru ca, la venirealui Cristos, Fiul tãu, sã ne învrednicim de ospãþul ce-resc ºi sã putem primi din mâna lui hrana vieþii veºnice.Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Vesperele




IMNUL

Ziditor atotputernic de luminãtori cereºti,Celor care cred în tine veºnicã luminã eºti,Rãscumpãrãtorul nostru, tu, Cristoase, Doamne sfinte,Cãtre cei ce þi se-nchinã cu-ndurare ia aminte.Pe când greu zãcea tot omul în pãcate ºi dureriªi vreo razã de speranþã nu venea de nicãieri,Ai vãzut de sus cã-n lume disperarea e stãpânãªi n-ai vrut ca omenirea pradã morþii sã rãmânã.Iar când lumea muribundã greu putea sã mai respire,Ai ieºit atunci, Isuse, din iatacul tãu de mire;Buna Mamã ºi Fecioarã, sânul ei imaculatÞi-a fost nouã luni palatul ca ºi tronul de-mpãrat.Doamne, mare þi-e puterea, deºi zaci culcat pe paie!Doar în faþa ta se cade tot genunchiul sã se-ndoaie.Cerul, marea ºi pãmântul, toatã firea strigã-n cor:Singur tu eºti împãratul ºi stãpânul tuturor!

Vesperele 17

Cum mereu ne pasc primejdii ºi ne zbatem în nevoi,Mâna ta cea milostivã þine-o pururi peste noi.ªtim cã la sfârºitul lumii tu vei mai veni o datã;Fii cu noi plin de-ndurare la obºteasca judecatã.Laudã, cinste ºi mãrire Fiului iubit sã-i fie,Ca ºi Tatãlui cu care el domneºte din vecie.Duhul Sfânt primeascã slavã, el, izvorul de luminãCare-n orice suferinþã ne-ntãreºte ºi ne-alinã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Domnul este lumina ºi mântuirea mea, de cinemã voi teme? †

Psalmul 26 (27)

Încrederea în Dumnezeu la vreme de primejdieIatã locuinþa lui Dumnezeu împreunã cu oamenii

(Ap 21,3).I

1 Domnul este lumina ºi mântuirea mea, *de cine mã voi teme?

† Domnul este apãrãtorul vieþii mele, *de cine mã voi înfricoºa?

2 Când nãvãlesc cei rãi asupra meaca sã-mi sfâºie trupul, *

aceºtia, persecutorii ºi duºmanii mei,se clatinã ºi cad.

3 Chiar dacã ar nãvãli o armatã asupra mea, *inima mea tot nu s-ar teme;

chiar dacã s-ar dezlãnþui un rãzboi împotriva mea, *ºi atunci mi-aº pãstra încrederea.

4 Un lucru cer de la Domnul ºi pe acesta îl caut: *sã locuiesc în casa Domnului

în toate zilele vieþii mele,ca sã privesc frumuseþea Domnului *

ºi sã vizitez sanctuarul sãu.5 El mã va ascunde în adãpostul lui în ziua nenorocirii, †

mã va adãposti în ascunzãtoarea cortului sãu, *mã va ridica pe o stâncã.


6 ªi acum sã se înalþe capul meu *deasupra duºmanilor ce mã înconjoarã,

iar eu voi jertfi în cortul lui jertfe de laudã; *voi cânta ºi-l voi preamãri pe Domnul.

Ant. Domnul este lumina ºi mântuirea mea, de cinemã voi teme?

Ant. 2 Eu caut, Doamne, chipul tãu: nu-þi ascunde faþade la mine.

IIUnii, ridicându-se, dãdeau mãrturie falsã împotriva luiIsus (Mc 14,57).

7 Ascultã-mi, Doamne, glasul când te chem: *îndurã-te de mine ºi rãspunde-mi!

8 Din partea ta îmi spune inima: †„Cãutaþi faþa mea”. *Eu caut, Doamne, faþa ta.

9 Nu-þi ascunde faþa de la mine, *nu îndepãrta cu mânie pe slujitorul tãu;

tu eºti ajutorul meu, nu mã respinge *ºi nu mã abandona, Dumnezeul mântuirii mele.

10 Chiar tatãl meu ºi mama mea m-au pãrãsit, *dar Domnul m-a primit la sine.

11 Aratã-mi, Doamne, calea ta, *cãlãuzeºte-mã pe calea cea dreaptã

din cauza duºmanilor mei.12 Nu mã lãsa pradã duºmanilor mei, †

cãci s-au ridicat împotriva mea martori mincinoºi *care nu respirã decât violenþa!

13 Cred cã voi vedea bunãtãþile Domnului *pe pãmântul celor vii.

14 Aºteaptã-l pe Domnul, fii tare, *îmbãrbãteazã-þi inima ºi nãdãjduieºte în Domnul.

Ant. Eu caut, Doamne, chipul tãu: nu-þi ascunde faþade la mine.

Ant. 3 El este primul nãscut între toate creaturile, casã fie cel dintâi în toate.

Vesperele 19

Cântarea Cf. Col 1,12-20

Cristos, primul nãscut între toate creaturileºi primul nãscut dintre cei morþi

12 Sã-i aducem mulþumire lui Dumnezeu Tatãl, *care ne-a învrednicit sã avem parte

de moºtenirea sfinþilor, în luminã.13 El ne-a eliberat de puterea întunericului *

ºi ne-a strãmutat în împãrãþia Fiului iubirii sale,14 în care avem rãscumpãrarea, *

iertarea pãcatelor.15 El este chipul Dumnezeului celui nevãzut, *

primul nãscut între toate creaturile.16 Cãci în el au fost create toate: †

cele din cer ºi cele de pe pãmânt, *cele vãzute ºi cele nevãzute:

tronurile ºi domniile, *puterile ºi stãpânirile.

Toate au fost create prin el ºi pentru el. †17 El este înainte de toate *

ºi toate existã prin el.18 El este capul trupului, al Bisericii; †

el este începutul, primul nãscut dintre cei morþi; *ca sã fie cel dintâi în toate.

19 Cãci i-a plãcut lui Dumnezeu *ca toatã plinãtatea sã locuiascã în el.

20 Prin el ºi pentru el a voit sã împace toate, †cele de pe pãmânt ºi cele din cer, *aducând pace prin sângele sãu vãrsat pe cruce.

Ant. El este primul nãscut între toate creaturile, ca sãfie cel dintâi în toate.

LECTURA SCURTÃ 1Cor 4,5Aºadar, sã nu judecaþi nimic înainte de vreme, pânã

când va veni Domnul. El va lumina cele ascunse de întu-neric ºi va descoperi planurile inimilor, ºi atunci fiecareva primi de la Dumnezeu lauda cuvenitã.


RESPONSORIUL SCURT

R.Vino ºi ne elibereazã, * Doamne, Dumnezeul puteri-lor! Vino.V.Aratã-ne faþa ta ºi vom fi mântuiþi, * Doamne,

Dumnezeul puterilor! Slavã Tatãlui. Vino.Ant. la Magnificat: Din Sion va ieºi Legea ºi cuvân-

tul Domnului, din Ierusalim.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Din Sion va ieºi Legea ºi cuvântul Domnului,

din Ierusalim.

Vesperele 21

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-l implorãm pe Dumnezeu Tatãl, care l-a trimis peFiul sãu ca sã ne aducã pacea fãrã de hotar:

Vie împãrãþia ta, Doamne!Priveºte, Pãrinte sfânt, la Biserica ta,– vino ºi cerceteazã via aceasta pe care a sãdit-o dreapta ta.Adu-þi aminte, Dumnezeule credincios, de toþi fiii luiAbraham– ºi împlineºte fãgãduinþa fãcutã pãrinþilor lor.Priveºte, Dumnezeule preamilostiv, la toate popoarelepãmântului,– ca sã te cinsteascã pentru îndurarea ta.Viziteazã, pãstorule veºnic, oile turmei tale– ºi adunã-le pe toate în pãºunea ta.Adu-þi aminte de toþi aceia care în pacea ta au plecatdin aceastã lume:– primeºte-i în slavã alãturi de Fiul tãu.Tatãl nostru.



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul





IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Fii pentru mine un Dumnezeu ocrotitor ºilãcaº de scãpare.

Psalmul 30 (31),2-6Rugãciunea plinã de încredere a celui necãjit

Tatã, în mâinile tale încredinþez sufletul meu (Lc 23,46).2 Doamne, în tine mã încred, †

sã nu fiu dat nicicând de ruºine; *mântuieºte-mã în dreptatea ta.

3 Pleacã-þi urechea spre mine, *grãbeºte-te sã mã eliberezi.

Fii pentru mine o stâncã de scãpare, *o cetate întãritã ca sã mã mântuieºti.

4 Tu eºti stânca mea, cetatea mea, *pentru numele tãu, condu-mã ºi cãlãuzeºte-mã.

5 Scoate-mã din laþul pe care mi l-au întins, *cãci tu eºti tãria mea.

6 În mâinile tale îmi încredinþez sufletul, *tu mã vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevãrat.

Completoriul 23

Ant. Fii pentru mine un Dumnezeu ocrotitor ºi lãcaºde scãpare.

Ant. 2 Dintru adâncuri strig cãtre tine, Doamne. †

Psalmul 129 (130)Dintru adâncuri strig cãtre tine

El va mântui poporul sãu de pãcatele sale (Mt 1,21).1 Dintru adâncuri strig cãtre tine, Doamne, *2 † Doamne, ascultã glasul meu!

Pleacã-þi urechea ta *la glasul rugãciunii mele.

3 Dacã te-ai uita la fãrãdelegi, Doamne, *Doamne, cine ar mai putea sã stea în faþa ta?

4 La tine însã este iertare *ºi ne temem de tine.

5 Eu nãdãjduiesc în Domnul; *sufletul meu se încrede în cuvântul sãu.

6 Sufletul meu îl aºteaptã pe Domnul *mai mult decât aºteaptã strãjerii ivirea zorilor.

Mai mult decât aºteaptã strãjerii ivirea zorilor, *7 sã nãdãjduiascã Israel în Domnul,

cãci la Domnul este îndurare *ºi belºug de mântuire.

8 El îl va mântui pe Israel *de toate fãrãdelegile lui.

Ant. Dintru adâncuri strig cãtre tine, Doamne.

LECTURA SCURTÃ Ef 4,26-27Sã nu pãcãtuiþi! Sã nu apunã soarele peste mânia

voastrã! Nu daþi ocazie diavolului!

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.


Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereDoamne, Isuse Cristoase, blând ºi smerit cu inima,

jugul tãu este plãcut ºi povara ta este uºoarã pentru ceice te urmeazã; binevoieºte a primi astãzi rugãciunile ºifaptele noastre ºi a ne dãrui odihnã ca sã te putem slujicu o râvnã reînnoitã. Tu, care vieþuieºti ºi domneºti întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,

vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,

pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 25

Fecioarã de-a pururi,care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,

îndurã-te de noi, pãcãtoºii.Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


Documents

01 decembrie 2010