01 - general - curs 1 - 3

  • Published on
    06-Jun-2015

  • View
    6.240

  • Download
    6

Embed Size (px)

Transcript

Universitatea de Medicin i Farmacie Gr. T. Popa Iai Facultatea de Medicin

Semiologie MedicalaCurs

Prof. Univ. Dr. George Ioan Pandele

SEMIOLOGIE GENERALA OBIECTUL SI IMPORTANTA SEMIOLOGIEI MEDICALESemiologia medicala este disciplina clinica fundamentala ramura a medicinei interne care se ocupa cu descoperirea, descrierea si interpretarea semnificatiei simptomelor si semnelor bolilor, a insusirii metodologiei examenului clinic si a interpretarii datelor oferita de explorarea paraclinica. Notiunile cu care opereaza semiologia medicala sunt: 1. Simptomul manifestare a bolii perceputa doar de bolnav, avand astfel caracter subiectiv 2. Semnul manifestare morbida cu caracter obiectiv, accesibila cunoasterii de catre medic, bolnav sau anturajul acestuia 3. Sindromul complex de simptome si semne clinice si/sau de laborator, a caror grupare e conditionata de anumiti factori specifici cadrului nosologic

Tipuri de sindroame:Generale Localizate Mecanice obstructive Mecanice de compresiune De crestere a presiunii intr-un organ Biochimice Genetice Imunologice (autoagresiune de organ sau sistemica) Imagistice

4. Boala alterarea starii de sanatate, caracterizata prin elemente definitorii specifice: Cauza (etiologia) Tablou clinic Evolutie Complicatii Prognostic Tratament

5. Diagnosticul rezultatul parcurgerii unor etape obligatorii: anamneza si examenul fizic (diagnostic clinic) urmate de examenele paraclinice (diagnostic de laborator) 6. Prognosticul aprecierea modului de evolutie a bolii in prezent si in viitor, in functie de caracteristicile acesteia si de tratament

RELATIA MEDIC BOLNAVExista doua tipuri de relatie medic bolnav: Relatia de tip tehnic Relatia de tip psihanalitic

FOAIA DE OBSERVATIE CLINICAFoaia de observatie clinica reprezinta dosarul de identitate medicala a bolnavului, avand tripla semnificatie: Document medical Document stiintific Document medico-legal Alcatuirea foii de observatie: Datele de ordin general sau informative Anamneza Starea prezenta Evolutia bolii Epicriza

DATELE GENERALE SAU INFORMATIVEVarsta Sexul unele boli prezinta ginotropism, altele androtropismBarbati Afectiuni respiratoriiCancerul

FemeiFibroza

bronho-pulmonar Emfizemul pulmonar Bronsita cronica Pneumotoraxul spontan Silicoza

pulmonara asociata artritei reumatoide Fibroza pulmonara familiala idiopatica Sarcoidoza pulmonara Limfoangioleiomiomatoza Tromboembolismul pulmonarTromboflebita Boala

Afectiuni cardio-vasculare

Arteriopatiile

obliterante Anevrismul de aorta Poliarterita nodoasa Coarctatia de aorta Tetralogia Fallot Stenoza aortica Cordul pulmonar cronic

Raynaud Defectul septal atrial Stenoza mitrala Hipertensiunea pulmonara primitiva Sindromul crosei de aorta

Barbati Afectiuni digestiveCancerul

FemeiLitiaza

mucoasei bucale si esofagiene Cancerul gastric Ulcerul duodenal Stenoza pilorica Ulcerul perforat HemocromatozaHipernefromul Carcinomul

biliara Cancerul veziculei biliare Dischineziile biliare Hepatita cronica activa autoimuna Constipatia habituala Ciroza biliara primitivaInfectiile

Afectiuni renale

vezical Nefroangioscleroza maligna Glomerulonefrita Litiaza renala

urinare asimptomatice Cistitele Pielocistitele Pielonefritele Nefropatiile interstitiale

Barbati Afectiuni endocrineGigantismul Acromegalia Diabetul

FemeiBoala

insipid Boala Addison Afectiuni hematologiceHemofilie Hemoglobinuria

Basedow Mixedem Sindrom Cushing HipopituitarismAnemia

de mars Leucemia limfatica cronica

feripriva Trombocitopenia esentiala Leucemia mieloida cronica

Afectiuni reumatismale

Spondilita

anchilopoetica Coxartroza Boala Dupuytren

Poliartrita

cronica evolutiva Osteoporoza Osteomalacia

Afectiuni metabolice

Guta Ocronoza

Obezitatea

Profesia exista o legatura de cauzalitate intre unele boli si locul de munca sau specificul acestuia: saturnismul silicoza antracoza bisinoza berilioza hidrargirismul alveolitele alergice extrinseci boala de cheson Domiciliul locul nasterii, domiciliul anterior si cel prezent Rasa

ANAMNEZA Reprezinta discutia dirijata a medicului cu bolnavul si urmareste patru rubrici: - Motivele internarii - Istoricul bolii actuale - Antecedentele personale (fiziologice si patologice) si eredocolaterale - Conditiile de viata si munca

STAREA PREZENTA Consemneaza datele examenului clinic obiectiv, culese prin metodele clasice: Inspectia - Percutia Palparea - Ascultatia

ATITUDINEA SAU POZITIA normala (activa sau indiferenta) patologica (fortata sau pasiva)

Atitudini fortate caracteristiceOrtopneea Decubitul lateral Pozitia genupectorala Pozitia in cocos de pusca Opistotonusul, emprostotonusul, pleurostotonusul si ortotonusul Pozitia de squatting (ghemuit) Pozitia spectatorului de vitrina Pozitia cu gambele atarnand la marginea patului Pozitia in decubit dorsal Pozitia aplecat in fata, atitudinea de schior Pozitia sezanda, cu trunchiul usor aplecat anterior Pozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari respiratorii, cu usoara flexie anterioara a trunchiului si abdomen de lemn Pozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa

Pozitia de squatting (ghemuit)

Atitudinea in tetanos opistotonus

FACIESUL

Faciesuri in bolile endocrine Faciesul in boala Basedow Faciesul hipotiroidian sau mixedematos Faciesul in mixedemul congenital Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic) Faciesul addisonian Faciesul in acromegalie Faciesul in insuficienta hipofizara totala - sindromul Simmonds (forma casectica) - sindromul Sheehan

Faciesul in boala Basedow Faciesul hipotiroidian sau mixedematos

Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic)

Faciesul addisonian

Faciesul in acromegalie

sindromul Sheehan

Faciesuri in bolile neurologice Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus) Faciesul Hutchinson Faciesul in tetanos Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner Faciesul in sindromul Pourfour du Petit

Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta

Pacient cu boala Parkinson inainte de tratament

Pacient cu boala Parkinson dupa tratament

Triada Hutchinson - apare in sifilisul congenital dinti Hutchinson keratita interstitiala surditate (leziune de nerv cranial VIII)

Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner

Faciesuri in bolile cardiace Faciesul mitral Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Faciesul Shattuck Faciesul aortic Faciesul cafea cu lapte Faciesul de elf Faciesul pletoric Faciesul din insuficienta cardiaca congestiva cronica

Faciesul mitral

Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Tetralogia Fallot- defect septal ventricular - stenoza de artera pulmonara - hipertrofie de ventricul drept - aorta calare pe DSV

Faciesuri in bolile digestive Faciesul cirotic Faciesul hipocratic Faciesul in polipoza intestinala (sindromul Peutz-Jeghers) Faciesul in hemocromatoza

Faciesul in polipoza intestinala (sindromul Peutz-Jeghers)

Ciroza biliara

Hemocromatoza

Faciesuri in bolile renale Faciesul din sindromul nefrotic Faciesul din insuficienta renala cronica Faciesul Potter

Sindromul nefrotic

Faciesul din insuficienta renala cronica

Faciesuri in bolile respiratorii Faciesul adenoidian Faciesul in bronhopneumopatiile cronice obstructive Faciesul ftizic

Pink puffer

Blue bloater

Faciesul adenoidian - latirea piramidei nazale - stergerea santului nazogenian - gura intredeschisa cu respiratie bucala

Faciesuri in bolile de sange Faciesul in icterul hemolitic Faciesul in anemia Biermer Faciesul in anemia feripriva Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina Faciesul in anemia posthemoragica acuta Faciesul in poliglobulia esentiala

Anemia Biermer

Faciesul in anemia feripriva bolile cronice

Faciesul in poliglobulia esentiala

Faciesul in icterul hemolitic

Faciesuri in colagenoze Faciesul de icoana bizantina Faciesul in vespertillio Faciesul din dermatomiozita

Faciesul de icoana bizantina

Faciesul din dermatomiozita

Faciesul in vespertillio

Faciesuri in bolile infectioase Faciesul de paiata Faciesul din scarlatina Faciesul in luesul congenital Faciesul antonin Faciesul leonin

Faciesul in luesul congenital

Faciesuri intalnite in sindroame genetice si dismetabolice Faciesul bovin Faciesul de inger Faciesul de dog Faciesul din gargoilism sau sindromul Hurler Faciesul in sindromul Turner Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

Sindromul Turner

Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

MODIFICARI OCULARE Exoftalmia (bilaterala, unilaterala) Ochiul rosu Sclera albastra Inelul pericornean Kayser-Fleischer Gerontoxonul Pete de culoare albastru-violacee

Inelul pericornean Kayser-Fleischer

Exoftalmia

Modificari pupilare Mioza bilaterala Midriaza bilaterala Anizocoria (inegalitatea pupilara) Hippus-ul Iridodonesis-ul Semnul Argyll-Robertson Semnul Holmes - Adie

Semnul Argyll - Robertson

Semnul Holmes - Adie

MODIFICARI ALE URECHII In malformatii ale tractului uro-genital In anomalii genetice implantare joasa Cianoza intensa la frig boala aglutininelor la rece Tofii gutosi Pete cenusiu-albastrui ocronoza Santul coronarian

Tofii gutosi

MODIFICARI ALE NASULUI Nasul in sea sau in picior de marmita Rinofima

Nasul in sea sau in picior de marmita

Rinofima

MODIFICARI ALE BUZELOR Buze subtiri, rigide sclerodermie Buze groase Buza de iepure, gura de lup Pete lenticulare galbui-maronii polipoza intestinala Angioame reliefate boala Rendu-Ossler Fuliginozitati Placi de leucoplazie

STATURA (INALTIMEA)variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu glandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului Nanismul hipofizar (congenital si dobandit) Nanismul tiroidian (congenital si dobandit) Nanismul corticosuprarenalian - din sindromul suprarenometabolic - din sindromul suprarenogenital Sindromul Turner (feminin) Sindromul Noonan (sindromul Turner masculin) Nanismul esential (idiopatic sau primordial) Nanismul MULIBREY Nanismul cu senilizare (progeria) Nanisme endocrinometabolice - nanismul asociat diabetului zaharat la copil (sindromul Mauriac, sindromul Nobecourt) - nanismul Laron Nanisme de cauza metabolica - sindroame de malabsorbtie din copilarie - nanism cardiac - nanism renal Nanismele osoase - nanismul acondroplazic Parrot - nanismul rahitic - nanismul pottic

Nanismul hipofizar

Sindromul Turner (feminin)

Nanismul acondroplazic Parrot

Excesul statural sau hiperstaturalitatea Hiperfunctia hipofizara Gigantismul prin lipsa gonadei masculine (gigantismul eunucoizilor) Sindromul Marfan

Hiperfunctia hipofizara

Sindrom Marfan

TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAU CONSTITUTIATipul constitutional (biotipul) totalitatea particularitatilor somatice, fiziologice si psihice ale individuluiClasificarea Clasificarea Clasificarea

lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric si melancolic Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv si cerebral

Kretschemer (1921): tipul brevilin sau picnic sau hiperstenic tipul longilin, leptosom sau astenic tipul proportionat, atletic sau normostenic Exista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si predispozitiile morbide.

GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE Formule pentru calculul greutatii ideale: 1. Indicele Broca T=155-164 cmGI=T-100 T=165-174 cmGI=T-105 T=175-185 cmGI=T-110 2. Formula Lorenz Barbati: GI=(T-100) - (T-150)/4 Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2 3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI) Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4 Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]

4. Indicele masei corporale (IMC) IMC=G/I (18,5IMC24,9) IMC (kg/m2) Categoria de nutritie Corespondenta cu starile de nutritie clasic acceptate Denutritie Greutate acceptabila Obezitate gr. I Obezitate gr. II Obezitate gr. III

30%) Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii): circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cm la femei = obezitatea androida) indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 la barbati valori normale) indicele abdominal (IA = 0,5 valoare normala)

Clasificarea dupa indicii antropometrici: Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati >88cm la femei IAF >0,95 la barbati >0,85 la femei IA >0,5 Obezitatea de tip ginoid : IAF 150mg/dl HDL. Col.=110 mg/dl Sindrom metabolic WHO IFG/IGT/DZ II si mai mult de 2 criterii din: - IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sau BMI>30 - TG>=150 mg/dl sau HDL col =140/90 mmHg Microalbuminuria >=20 micrograme/minut sau albumina/creatinina >=30 mg/g

Clasificarea dupa criteriul patogenic: primara secundara Forme particulare de obezitate: obezitati segmentare obezitati generalizate Exist forme particulare de obezitate ce nsotesc sindroamele genetice ca: LaurenceBardet-Moon-Bidle, Alstrm, Prader-Labhardt-Willi, Morgagni-Morell. Aceste obeziti mbrc caracterul de obeziti generelizate, paniculul adipos excedentar fiind repartizat uniform n raport cu segmentele corpului. Exist ns i obeziti segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate sau pariale. Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizeaz obezitate hiperandroid sau cu depunere facioscapular n guler Madelung, sau forme cu depunere adipoas predominant n jumtatea inferioar a corpului. Lipomatozele realizeaz excesul de esut adipos sub form de lipoame, cu dispoziie simetric sau asimetric la nivelul trunchiului i membrelor. O form particular, datorit durerii care nsoete lipomatoza, este boala Dercum.

Obezitate

DENUTRITIAPoate fi: primara secundara (cu acces normal la alimente) Notiuni slabire stenica constitutionala slabire astenica constitutionala emacierea casexia marasmul sindromul Kwashiorkor Cauze de denutritie: 1. anorexia nervoasa (mentala) 2. cauze organice insotite de anorexie (etilism, boala Simmonds, boala Addison) cu apetit normal (stenoze esofagiene si pilorica, sindrom nefrotic) cu apetit crescut (diabet zaharat, hipertiroidie, parazitoze intestinale)

Markerii umoral-biochimici si hematologici ai denutritiei: albumina