- ORAŞUL ÎN ISTORIE -

1

- ORAŞUL ÎN ISTORIE -

Prof. Dr. Arh. Doina CRISTEA 2011/2012

CAPITOLE CURS1. Elemente de mediu în urbanism. Dezvoltarea durabilă.2. Formarea oraşelor. Elemente preluate din perioada preurbană. 3. Oraşele în Antichitate (Mesopotamia, Egipt, Asia Mică, Valea

Indusului). 4. Oraşele civilizaţiei antice greceşti.5. Oraşele civilizaţiei antice romane.6. Oraşele în perioada Evului Mediu.

2

6. Oraşele în perioada Evului Mediu.7. Oraşele în perioade Renaşterii. 8. Oraşele în perioada secolelor XVII – XVIII (Baroc şi Clasicism).9. Oraşele în perioada secolului XIX.10. Oraşele în perioada primei jumătăţi a secolului XX.11. Oraşele în perioada celei de a doua jumătăţi a secolului XX.12. Centrele oraşelor în a doua jumătate a secolului XX.13. Tendinţe actuale în dezvoltarea oraşelor.14. Probleme şi principii actuale ale dezvoltării oraşelor în ţările

Uniunii Europene şi în Romania

BIBLIOGRAFIE1. Benevolo, Leonardo, Oraşul în istoria Europei - Editura POLIROM, Bucureşti, 2003

2. Cristea, Doina - Elemente de mediu în urbanism, capitolul III - Evolutia Oraşelor,- curs biblioteca UAUIM, 1997 (in curs de revizuire)

3. Laurian, Radu - Probleme de estetica oraşelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1962

4. Moughtin, Cliff – Urban Design – Street and Square, Ed. Architectural Press, Washington, 2005

5. Mumford, Louis - La cite a travers l’histoire, Ed. du Seuil, Paris, 1964;

6. Sitte, Camillo - Arta construirii oraşelor – Editura tehnică Bucureşti, 1991

7. Vitruviu – Despre Arhitecturǎ, trad. G.M.Cantacuzino, Ed.Academiei, Bucureşti, 1964

8. Sârbu Cătălin, Pascariu Gabriel – Preocupări recente în planificarea spaţială – Spre confluenţa tendinţelor europene cu priorităţile naţionale, Editura universitară”Ion Mincu” Bucureşti, 2008

3

Alte titluri recomandate:• Hall, Peter - Oraşele de mâine - o istorie intelectuală a urbanismului secolului XX, Editura ALL, Bucureşti, 1999• Choay, Francoise - Alegoria patrimoniului – Editura Simetria, Bucuresti,1998• Norberg - Schultz, Christian - La signification dans l’architecture occidentale, Ed. Pierre Margada, Bruxelles,1977

- Genius loci, ( Towards a Phenomonology of Architecture), Ed. Rizzoli, New York, 1992 • Lynch, Kevin - Good ciry form, M.I.T., 1981

- Typological & Morphological Elements of Urban Space, Academy Ed. 1979- The image of the city, MIT Press, Cambridge Mass.1960, reedit. 1976

• Gibberd, Frederic - Composition urbaine, Dunod, Paris, 1972• Cullen, Gordon - The concise townscape, The Architectural Press, London 1971 • Vasari, Giorgio - Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor, Ed. Meridiane, 1962

tendinţelor europene cu priorităţile naţionale, Editura universitară”Ion Mincu” Bucureşti, 2008

9. Zevi, Bruno – Communicare l’architettura,Venti Spazi Aperti Italiani, Edizione Seat, Torino, 1986

MEDIUL CA SISTEM

OM aria de relevanţă

TERRA MEDIUL NATURAL

COSMOS

4

m ediul socio -

economic

MEDIUL ANTROPIC

OM

m ediul artificial (construit şi amenajat )

pentru o localitate

ABORDARE SISTEMICĂ“Declaraţia asupra mediului ambiant” Conferinţa Mondiale ONU pentru apărarea mediului ambiant (Stockholm, 1972)

SUBSISTEMELE MEDIULUI mediul natural mediul socio -

economic mediul artificial

alcătuire

• litosfera • atmosfera • hidrosfera • biosfera • elemente compuse:

⇒ relief ⇒ sol

• populaţie (mărime, caracteristici demografice, necesităţi, aspiraţii, mod de viata, credinţe etc.)

• activităţi • tehnologie • instituţii, legislaţie

• aşezări umane • construcţii şi amenajări

în teritoriu pentru exploatarea resurselor şi infrastuctura tehnică (transporturi, teleco- municaţii, alimentare cu apă şi energie etc.)

organizare • peisaje geografice • ecosisteme

• organizare socială (familii, gospodării, asociaţii pe criterii

• zone funcţionale • reţele de localităţi • reţele majore de

5

asociaţii pe criterii economice, profesionale, politice, spaţiale, etnice, culturale, sportive)

• organizare administrativ – teritorială (ţări, regiuni, judeţe. comune)

• organizare internaţională (ONU, Uniunea Europeană etc.)

• reţele majore de infrastructură tehnică

• peisaje culturale

structură • relaţii bio-geo-chimice • lanţuri trofice

• relaţii interpersonale, de grup, sociale etc., formale şi informale, pe plan spiritual şi material

• relaţii fizic-spaţiale • relaţii funcţionale • relaţii spaţial -

configurative funcţionare (comporta- ment în timp)

• entropie • echilibrare ecologică • degradare, poluare,

riscuri naturale, reducerea biodiversităţii

• opunere la entropie dar cu provocarea unei creşteri de entropie (globalizarea proceselor)

• dezvoltare durabilă

• opunere la entropie dar cu provocarea unei creşteri de entropie (epuizarea resurselor neregenerabile)

• dezvoltare durabilă

DEZVOLTARE DURABILĂRAPORTUL “VIITORUL NOSTRU COMUN” (BRUNDTLAND) – ADOPTAT LA A 42-A ADUNARE GENERALĂ ONU – NEW YORK 1987

PRINCIPIUL FUNDAMENTAL:PRINCIPIUL FUNDAMENTAL:• „satisfacerea actualelor necesităţi ale populaţiei

astfel încât să nu se compromită şansa viitoarelorgeneraţii de a-şi satisface propriile nevoi”

IMPLICAIMPLICAŢŢII:II:– declanşarea unui proces complex de schimbare a direcţiilor de

6

– declanşarea unui proces complex de schimbare a direcţiilor deorientare a dezvoltării faţă de perioada anterioară a industrializăriiîn ceea ce priveşte:

• exploatarea resurselor• direcţionarea investiţiilor• orientarea dezvoltării tehnologice• schimbarea instituţiilor• protejarea mediului natural:

– protejarea resurselor naturale– diminuarea poluării– conservarea biodiversităţii– refacerea peisajului degradat

URBANISM= ŞTIINŢA, TEHNICA ŞI ARTA CONSTRUCŢIEI ORAŞELOR= ŞTIINŢA, TEHNICA ŞI ARTA CONSTRUCŢIEI ORAŞELOR

INTEGRARE SECTORIALĂ - „ORIZONTALĂ” INTEGRARE PE

ACTIVITATE INTEGRATĂ

2.spaţiu

1.timp3.nivel de cunoaştere

7

INTEGRARE SECTORIALĂ - „ORIZONTALĂ” SPAŢIAL

INTEGRARE PE PALIERE

TERITORIALE – -„VERTICALĂ”

ECONOMIC SOCIAL teritoriu mediu

SUPRANAŢIONAL

NAŢIONAL

REGIONAL / ZONAL

JUDEŢEAN

LOCAL

1.TIMPFORMAREA ORASELOR - MILENIILE 7 – 3 IEN

PRINCIPALE ETAPE DE CONSTRUCTIE A ORASELOR

MILENIUL 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3

FORMAREA ORASELOR

ANTICHITATE

8

EVUL MEDIUSEC V- XVII

RENASTERESEC XV-XVI

SEC. XVII-XVIII

SEC XIX

SEC XX

SEC XXI

1.TIMP Intrări (fluxuri de persoane, materiale, energie, informaţie)

Evoluţia oraşelor

9

informaţie) Timp dis

cont

inuităţi

struc

tura

le

disco

ntinu

ităţi

tem

pora

le

Formarea oraşelor

2. SPAŢIU - de la global la local -

- nivel global

- mari regiuni ale Terrei – Uniunea Europeană (25)+2 (Elvetia, Norvegia)

27 + 2

10

490 millioane locuitori7 miliarde locuitori (oct.2011)

2. SPAŢIU - de la global la local -

- regiuni continentale - CADSES

- ţări

bazine hidrografice

11

1.486 kmp., 187 milioane locuitori

(bazine hidrografice) 22,73 milioane locuitori (2003)

- regiuni infra-naţionale (presiunea asupra siturilior culturale)

- judeţe (concentrarea siturilor culturale)

2. SPAŢIU - de la global la local -

12

2. SPAŢIU - de la global la local -

- localităţi / arii funcţionale urbane (forme complexe de localităţi – aglomeraţii urbane, zone urbane policentrice, conurbaţii)

- zone functionale, aşezări şicoridoare de trafic

zone ruralezone urbanizate,

aglomeratiiconurbatii, metropole BERLIN

regiunea

13

aglomeratia GERMANIA

A R II F U N C T IO N A L E U R B A N E (F u n c tio n a l U rb a n A re a s – F U A )

O R IZ O N T P O T E NŢ IA L U R B A N S T R A T E G IC

(P o te n tia l U rb a n S tra te g ic H o r izo n t -

P U S H )

A R II P O T E N Ţ IA L E D E IN T E G R A R E

P O L IC E N T R IC Ă (P o te n tia l P o ly c e n tr ic

In te g ra tio n A re a s - P IA )

R = 4 5 m in u te

In im a u rb a n ă ş i a ria în c o n ju ră to a re in te g ra tă e c o n o m ic c u c e n tru l. În

P o te n ţia l d e p o lic e n tric ita te b a z a t p e p ro x im ita te a m o rfo lo g ică .

A r iile în ca re c e l p u ţin d o uă e n tită ţi (P U S H ) s e s u p ra p un p e m in im 1 /3

2. SPAŢIU - de la global la local -

e c o n o m ic c u c e n tru l. În ţă r i le c u p e ste 1 0 m il io a n e lo c u ito ri A F U s u n t d e fin ite d a că a u o in im ă u rb a nă d e m in im 1 5 .0 0 0 lo c u ito ri ş i o a rie c u p e s te 5 0 .0 0 0 lo cu ito ri. In s e r ţiile d e co m u n e ru ra le s ub 1 0 % d in s u p ra fa ţă s u n t c o n s ide ra te u rb a n e

p ro x im ita te a m o rfo lo g ică . E s te fo rm a t d in m u n ic ip a li tă ţi / co m u n e în c a re m in im 1 0 % d in te rito riu se a flă la m a i p u ţin d e 4 5 m in u te d e c e l m a i a p ro p ia t c e n tru a l a r ie i fu n c ţio n a le u rb a n e (n .n . d in lip sa u n o r iz o c ro n e d e ta lia te , în a c e s t s tu d iu s -a e c h iv a la t tim p u l d e 4 5 m in u te c u d is ta n ţa d e 3 0 k m ., d e c i o v ite ză m e d ie d e 4 0 k m /o ră )

s u p ra p un p e m in im 1 /3 d in te rito riu l fie că re ia d in tre e le O ra şe le a le că ro r a rii de n a v e tă s e su p ra pu n , s e p o t in te g ra fu n c ţio n a l, p o t b e n e fic ia d e c o o p e ra re ş i a u c e l m a i r id ica t p o te n ţia l d e a d e z v o lta s in e rg ii .

T e rm e n s im ila r: A g lo m e ra ţ ie U rb an ă (F ran ţa , G e rm a n ia ) – in tro d u s în R o m ân ia d in 1 9 1 8 ş i e xp r im a t e fe c t iv p r in „c o m u n e u rb an e ” în tre 1 93 0 ş i 1 9 4 7

T e rm e n i a p ro p ia ţi : Z o nă u rb a n ă p o lice n tr ic ă s a u Z o nă in te rc o m u n a lă u rb a n ă

T e rm e n s im ila r: C o n u rb a ţ ie (O la n d a , R ep u b lic a C e h ă e tc .)

14

ROMÂNIA ÎN CADRUL U.E.

- METROPOLE EUROPENE

- ARII URBANE DE IMPORTANŢĂINTERNAŢIONALĂ ŞI NAŢIONALĂ

15

NAŢIONALĂ

- ARII URBANE DE IMPORTANŢĂ REGIONALĂ ŞI LOCALĂ

2. SPAŢIU - zonificare -

- zonificarea teritoriului localităţii (elemente tangibile/ fizice, funcţionale, configurative/ + elemente intangibile/ cod cultural şi social, valori, statut, regim de protecţie):

16

protecţie):

o limite (limita teritoriului administrativ, limita construibilă intravilan, limita zonei protejate naturale şi sau construite)

o linearităţi (trama stradală, cursuri de apă, reţele tehnice)

o areale (suprafeţe) ca suport pentru diferite funcţiuni, regim de construire şi volumetrie

BUCUREŞTI

- zona centrală

- zona rezidenţială

17

- zona spaţiilor plantate

18

- zona de activităţi

19

- zona şi transporturilor telecomunicaţiilor

Shinkansen

20

CUNOAŞTEREAveţi de completat cadrul construit sau amenajat din lungul arterei A-B. Recunoaşteţi tezaurul cultural al

amprentelor lăsate de epocile anterioare ???

REIMS

B

21

REIMS

A

CUNOAŞTEREAveţi de completat cadrul construit sau amenajat din lungul arterei A-B. Recunoaşteţi tezaurul cultural al

amprentelor lăsate de epocile anterioare ???

REIMSB

22

A

INFORMATII CU CARACTER INFORMATII CU CARACTER OPTIONAL OPTIONAL OPTIONAL OPTIONAL

ROMANIA IN UNIUNEA EUROPEANA - 2006

23

CUNOAŞTERE

STRATEGIA LISABONA/GØTEBORG – 2004DETERMINANTELE DEZVOLTĂRII UNIUNII EUROPENE

Resurse umane

Interacţiuneglobal/local

Calitate(proces, mediu,

producţie, servicii)

24

Cerinţe locale Clustere regionale

global/local producţie, servicii)

Inovare & Cercetare

Utilizarea eficientă a resurselor şi a

fondurilor

Localizare strategică

STRATEGIA LISABONA/GØTEBORGDETERMINANTELE DEZVOLTĂRII

Factorii cuantificabili care susţin competitivitatea şi coeziunea în ţările UE 25 + Bulgaria şi România + Elveţia şi Norvegia (Comisia Europeană - 2006)

A. competitivitatea economicăB. competitivitatea din perspectiva capitalului teritorial şi a capacităţii de

25

B. competitivitatea din perspectiva capitalului teritorial şi a capacităţii de adaptare la piaţa integrată

C. specializarea teritorială în domeniul serviciilor.D. cultură şi creaţieE. cooperare teritorială, accesibilitate şi profile funcţionaleF. conectivitatea teritoriilor cu porturile maritimeG. capacitatea de trecere de la „guvernare” la „guvernanţă”H. evoluţia populaţieiI. bunăstarea locuitorilor

A. competitivitatea economică

• PIB/locuitor, • PIB/persoană angajată, • rata de ocupare a forţei de muncă, • ponderea angajaţilor în vârstă, • cheltuieli din PIB pentru Cercetare

& Dezvoltare, • dispersia regională a şomajului,

26

> 3 – performanţă ridicată 1 - 3 0 – performanţă medie -3 - -1 – performanţă scăzută

< -3

• dispersia regională a şomajului, • rata şomajului pe termen lung

B. competitivitatea din perspectiva capitalului teritorial şi a capacităţii de

adaptare la piaţa integratăSITUAŢIA ECONOMICĂ ŞI POTENŢIALUL DE RESTRUCTURARE

Putere economică ridicată şi înalt potenţial de restructurare Putere economică cu potenţial ridicat şi deficit de potenţial

27

deficit de potenţial de restructurare Tendinţe economice slabe cu înalt potenţial de restructurare

Slabe tendinţe economice şi deficit în potenţialul de restructurare

PIAŢA MUNCII Sub media performanţelor pieţei muncii din UE

universitate turism

administraţie centre de decizie

Peste media performanţelor pieţei muncii din UE

C. specializarea teritorială în domeniul serviciilor.

PERSOANE OCUPATE PE SECTOARE DE ACTIVITATE %

80

40

80

30405060708090

% ACTIVIOCUPATI

SOMERI5%

INACTIVI50%

28

1010

3030

1010

0102030

TI T2 T3

SECTOR I - agricultura, silvicultura, pescuit SECTOR II - industrie, constructiiSECTOR III - servicii

OCUPATI45%

35.725.2

39.1

11.9

33.7

54.4

0102030405060

1. AGRICULTURA,SILVICULTURA

2. INDUSTRIE,CONSTRUCTII

3. SERVICII

2003%ACTIVI OCUPATI 2003%VNB

CONTRIBUŢIA LA VENITUL NAŢIONAL BRUT A POPULAŢIEI OCUPATE PE SECTOARE DE ACTIVITATE (ROMÂNIA- 2003) - %

• .CONCENTRAREA SERVICIILOR TERŢIARE, 2004

Comerţ en-gros şi cu amănuntul, servicii hoteliere, alimentaţie publică, transport şi comunicaţii Intermedieri financiare, afaceri şi imobiliare

Administraţie publică, educaţie, sănătate şi asistenţă socială SUBSECTORUL CU CREŞTEREA CEA MAI MARE (1999-2004) ÎN

C. specializarea teritorială în domeniul serviciilor.

29

SUBSECTORUL CU CREŞTEREA CEA MAI MARE (1999-2004) ÎN REGIUNILE CE PREZINTĂ O CONCENTRARE CRESCUTĂ ÎNTR-

UNUL DIN SUBSECTOARE Comerţ en-gros şi cu amănuntul, servicii hoteliere, alimentaţie publică, transport şi comunicaţii Intermedieri financiare, afaceri şi imobiliare

Administraţie publică, educaţie, sănătate şi asistenţă socială

D. cultură şi creaţieNUMĂRUL DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN CULTURĂ (ISCO 88) – CA PARTE

PROCENTUALĂ DIN LOCURILE DE MUNCĂ DE LA NIVEL LOCAL %

0,092 – 1,050 (a) 0,063 – 0,092 0,049 – 0,063 0,037 – 0,049 0,025 – 0,037

0,005 – 0,025 (b)

30

0,005 – 0,025 (b)

0.092 0.005

1.050

0.025

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1 2%

(a) (b)

E. cooperare teritorială, accesibilitate şi profile funcţionale

ACCESIBILITATEA TRANSPORTULUI DE MĂRFURI LA CEA MAI APROPIATĂ „ARIE METROPOLITANĂ” (în minute)

Până la 120 De la 120 la 180 De la 180 la 240 De la 240 la 300

31

De la 240 la 300 300 şi peste

Date nedisponibile ZONELE DE CREŞTERE METROPOLITANĂ EUROPEANĂ după imporanţa funcţională şi semnificaţia în context global, european şi transnaţional

industrie turism

administraţie

transport universităţi centre de decizie

F. conectivitatea teritoriilor cu porturile maritime

. LA PORTURILE COMERCIALE

0’ – 10’ 10’ – 20’ 20’ – 30’ 30’ – 40’ 40’ – 50’ 50’ – 1h 1h – 1h 10’ 1h 10’ – 1h 20’ 1h 20’ – 1h 30’

32

1h 20’ – 1h 30’ 1h 30’ – 1h 40’

1h 40’ – 1h 50’ 1h 50’ – 2h 2h – 2h 10’ 2h 10’ – 2h 20’ 2h 20’ – 2h 30’ 2h 30’ – 2h 40’ 2h 40’ – 2h 50’ 2h 50’ – 3h

Date nedisponibile

G. capacitatea de trecere de la „guvernare” la „guvernanţă”

. CALITATEA NIVELULUI DE GUVERNARE ÎN POLITICILE URBANE ŞI TERITORIALE

33

Avansată Medie Scăzută

Fără date

H. evoluţia populaţieiINDICATORI

(nr. la 1.000 locuitori) REDISTRIBUIREA POPULAţIEI

Relativă creştere: - de la verde intens

(peste 1,5 ), la verde deschis (între 0 şi 0,5)

Relativă descreştere:

34

Relativă descreştere: - de la galben deschis

(între 0 şi minus 0,5), la roşu (sub minus 1,5)

I. bunăstarea locuitorilor

HARTA SĂRĂCIEI ÎN LOCALITĂŢILE RURALE - 2000

Judeţe foarte dezvoltate Judeţe dezvoltate Judeţe mediu dezvoltate

35

Judeţe mediu dezvoltate Judeţe sărace

Judeţe foarte sărace

Sursa: Raportul Naţional privind Dezvoltarea Umană 2003-2005