13
9. EXAMENE PARACLINICE I. COMPLEMENTUL SIMPLU 1. Actualmente radiografia de rutină a craniului este indicată în: A. Anevrisme cerebrale. B. Accident vascular cerebral hemoragic. C. Accident vascular cerebral ischemic. D. Hemoragie subarahnoidiană. E. Traumatismul cranio-cerebral. 2. Indicaţi semnele patognomonice anevrismelor cerebrale, care pot fi depistate prin craniografie: A. Defecte osoase craniene. B. Hiperostoze. C. Calcificări circulare sau arcuite. D. Dilatarea vaselor meningeale sau diploice. E. Calcificări în sifonul arterei carotide. 3. Indicaţi semnul radiologic frecvent al adenoamelor hipofizare: A. Meatul auditiv intern apare lărgit. B. Fisura orbitară superioară se vede lărgită. C. Foramenul optic se vede lărgit. D. Balonizarea şeii turceşti. E. Hiperostoză craniană cu localizare bazală. 4. Care metodă de cercetare frecvent provoacă la pacienţi tulburări de conştienţă? A. Pneumoencefalografia. B. Tomografia Computerizată. C. Rezonanţa Magnetică. D. Mielografia. E. Angiografia cerebrală. 5. Prin care acţiune se poate majora rezoluţia angiografiei cerebrale? A. Prin introducerea indirectă a substanţelor de contrast în lumenul vaselor cerebrale. B. Prin injectarea directă a substanţei de contrast în artera carotidă.

09. Examenele Paraclinice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

...

Citation preview

Page 1: 09. Examenele Paraclinice

9. EXAMENE PARACLINICE

I. COMPLEMENTUL SIMPLU

1. Actualmente radiografia de rutină a craniului este indicată în:A. Anevrisme cerebrale.B. Accident vascular cerebral hemoragic.C. Accident vascular cerebral ischemic.D. Hemoragie subarahnoidiană.E. Traumatismul cranio-cerebral.

2. Indicaţi semnele patognomonice anevrismelor cerebrale, care pot fi depistate prin craniografie:A. Defecte osoase craniene.B. Hiperostoze.C. Calcificări circulare sau arcuite.D. Dilatarea vaselor meningeale sau diploice.E. Calcificări în sifonul arterei carotide.

3. Indicaţi semnul radiologic frecvent al adenoamelor hipofizare:A. Meatul auditiv intern apare lărgit.B. Fisura orbitară superioară se vede lărgită.C. Foramenul optic se vede lărgit.D. Balonizarea şeii turceşti.E. Hiperostoză craniană cu localizare bazală.

4. Care metodă de cercetare frecvent provoacă la pacienţi tulburări de conştienţă?A. Pneumoencefalografia.B. Tomografia Computerizată.C. Rezonanţa Magnetică.D. Mielografia.E. Angiografia cerebrală.

5. Prin care acţiune se poate majora rezoluţia angiografiei cerebrale?A. Prin introducerea indirectă a substanţelor de contrast în lumenul vaselor cerebrale.B. Prin injectarea directă a substanţei de contrast în artera carotidă.C. Prin injectarea directă a substanţei de contrast în artera vertebrală.D. Prin metoda Selidinger (cateter introdus în artera femorală).E. Substracţia digitală computerizată.

6. Care din ţesuturile/structurile enumerate mai jos are cel mai mare coeficient de absorbţie (unităţi Hounsfield) în tomografia computerizată:A. Ţesutul osos.B. Calcificarea.C. Sângerarea proaspătă.D. Tumora.E. Lichidul cefalorahidian.

7. Indicaţi metoda de elecţie de diferenţiere a ictusului cerebral ischemic de cel hemoragic:A. Rezonanţa magnetică nucleară.

Page 2: 09. Examenele Paraclinice

B. Tomografia computerizată.C. Pneumoencefalografia.D. Angiografia cerebrală.E. Scanerul radioizotopic.

8. Indicaţi intervalul de timp în care la investigaţia prin tomografie computerizată ariile de ramolisment cerebral pot fi izodense cu creierul normal:A. Până la 3 de ore.B. Până la 6 de ore.C. Până la 12 de ore.D. Până la 24 de ore.E. Până la 48 de ore.

9. Care este particula principală încărcată din ţesuturile organismului, direcţia mişcării căreia poate fi influenţată de un câmp magnetic (principiul rezonanţei magnetice)?A. Protonul atomului de hidrogen.B. Neutronul atomului de oxigen.C. Electronul atomului de azot.D. Protonul atomului de carbon.E. Neutronul atomului de fier.

10. Indicaţi metoda cea mai sensibilă în vizualizarea tumorilor cerebrale şi medulare:A. Mielografia.B. Computer – tomo – mielografia.C. Rezonanţa magnetică nucleară.D. Tomografia prin emisie de pozitroni.E. Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT).

11. Indicaţi metoda de investigaţie care rămâne esenţială în examinarea pacienţilor cu convulsii sau a celor suspecţi la crize convulsive:A. Reoencefalografia (REG).B. EchoEncefalografia (EchoEG).C. Electroencefalografia (EEG).D. Electromiografia (EMG).E. Ultrasonografia Doppler a vaselor magistrale cervico-cerebrale.

12. Testul de laborator în encefalopatia spongiformă este:A. Potenţialele evocate vizuale.B. Potenţialele evocate auditive.C. Potenţialele evocate somato-senzoriale.D. Potenţialele evocate motorii.E. Electroencefalografia.

13. Indicaţi cea mai evidentă modificare patologică a traseului EEG:A. Unde-vârfuri cu frecvenţa 3 pe secundă.B. Silenţiumul electrocerebral.C. Descărcările epileptiforme.D. Undele ascuţite cu frecvenţa de la 4 până la 7 Hz.E. Activitatea sub formă de platou (mai mică de 2 μV).

14. Metoda de bază de laborator pentru studiul nervilor periferici este:A. Examenul electromiografic de stimulodetecţie.

Page 3: 09. Examenele Paraclinice

B. Stimularea nervoasă repetitivă.C. Examenul cu ac-electrozi.D. Potenţialele evocate somestezice.E. Stimularea transcranială a cortexului motor.

15. Jooly în 1895 a observat că forţa contracţiilor musculare se micşorează progresiv la şocuri electrice repetitive la bolnavii cu:A. Distrofie musculară progresivă.B. Scleroză laterală amiotrofică.C. Miastenie.D. Miotonie.E. Amiotrofie spinală.

16. Alegeţi figura pe care sunt reprezentate potenţialele patologice de fibrilaţie, înregistrate în timpul examenului electromiografic cu ac-electrod:

A. B. C.

D. E.

17. Potenţialele Unităţilor Motorii se numesc polifazice, dacă:A. Devin majorate în amplitudine.B. Conţin mai mult de patru faze.C. Vor fi extrem de prelungite.D. Au o amplitudine joasă.E. Au o durată scurtă şi amplitudine joasă.

18. Una din cele mai remarcabile proprietăţi ale potenţialelor evocate, comparativ cu electroencefalografia (EEG) este:A. Rezistenţa lor faţă de anestezie, remedii sedative şi chiar faţă de lezarea emisferei cerebrale.B. Evocă un răspuns în ariile corticale receptive şi în conexiunile subcorticale respective.

Page 4: 09. Examenele Paraclinice

C. Poate fi detectat potenţialul minor cu doar câţiva microvolţi pe fundalul activităţii mai impunătoare electroencefalografice (EEG) sau electromiografice (EMG).D. Înregistrează activitatea electrică spontană sumară, generată de cortexul cerebral.E. Faptul că sensibilitatea metodei creşte după aplicarea procedurilor activatoare.

19. Latenţa aşteptată a polarităţii pozitive a potenţialelor evocate vizuale (PEV) este de circa:A. 9 ms.B. 110 ms.C. 118 ms.D. 120 ms.E. 128 ms.

20. Precizia metodei de ultrasonografie Doppler a vaselor cervico-cerebrale foarte mult depinde de:A. Vârsta pacientului.B. Sursa de emitere a ultrasunetului.C. Patologia examinată.D. Aparatajul utilizat.E. Capacităţile şi experienţa examinatorului.

21. Modificările traseului electroencefalografic (EEG) asociate stărilor de crize epileptice de absenţă reprezintă:A. Unde-vârfuri cu frecvenţa 3 pe secundă în toate înregistrările EEG.B. Silenţium electroencefalografic în timpul crizei.C. Unde cu frecvenţa mai mică de 4 Hz şi amplitudinea de la 50 până la 350 μV.D. Unde cu frecvenţa de la 4 până la 7 Hz.E. Diminuarea periodică a frecvenţei traseului EEG.

II. COMPLEMENTUL MULTIPLU

1. În practica neurologică metodele de investigaţii paraclinice ale sistemului nervos se divizează în:A. Neuropsihologice.B. Neuroradiologice.C. Neurofiziologice.D. Ultrasonore.E. Funcţionale.

2. Valoarea radiografiei craniene convenţionale a rămas neschimbată în:A. Investigarea traumatismelor craniofaciale.B. Depistarea hematoamelor subdurale.C. Evidenţierea leziunilor pituitare.D. Monitorarea sindromului de hipertensiune intracraniană.E. Pregătirea pacientului pentru intervenţie neurochirurgicală ghidată endoscopic.

3. Pneumoencefalografia se poate utiliza în studiul:A. Atrofiilor cerebrale.B. Epilepsiei.C. Tumorilor cerebrale.D. Leziunilor nervilor periferici.E. Tulburărilor cerebrale posttraumatice.

Page 5: 09. Examenele Paraclinice

4. Angiografia cerebrală este metoda de elecţie în diagnosticul:A. Tumorilor cerebrale.B. Encefalitelor.C. Anomaliilor vasculare cerebrale.D. Stenozelor vaselor cerebrale.E. Obstrucţiilor vasculare cerebrale.

5. Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT) face posibilă:A. Identificarea activităţii neuronale crescute, responsabilă de epilepsia focală.B. Diferenţierea varietăţii tulburărilor atrofice din demenţe.C. Evidenţierea precisă a proceselor tumorale medulare.D. Concretizarea caracterului leziunilor congenitale cerebrale.E. Vizualizarea tulburărilor cerebrale posttraumatice.

6. Prin Tomografie Computerizată e posibilă:A. Vizualizarea plăcilor de demielinizare în scleroza multiplă.B. Vizualizarea sistemului ventricular cerebral.C. Vizualizarea uşoară a calcificatelor.D. Distingerea nervului optic în orbită.E. Distingerea muşchilor globului ocular.

7. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la rezonanţa magnetică nucleară:A. Se bazează pe principiul că în ţesuturile organismului există particule încărcate, direcţia mişcării cărora poate fi influenţată de un câmp magnetic.B. Nu oferă avantaje considerabile faţă de tomografia computerizată.C. Este superioară comparativ cu tomografia computerizată în depistarea modificărilor de tip infecţios şi inflamator ale ţesutului cerebral.D. A fost elaborată metoda ce vizualizează fluxul sanguin cerebral – angiografia în rezonanţa magnetică.E. A fost preconizată de către Ambrois şi Hounsfield.

8. Indicaţi stările care cresc sensibilitatea de diagnosticare a electroencefalografiei:A. Oprirea respiraţiei pe un termen mai lung de 3 minute.B. Hiperventilaţia.C. Excitarea cu un flux intermitent de lumină.D. Examinarea în timpul somnului.E. Examen după deprivarea somnului.

9. În lipsa administrării antidepresantelor sau gradului excesiv de hipotermie o înregistrare sub formă de „platou” (mai mică de 2 μV) deasupra tuturor regiunii craniului în majoritatea cazurilor rezultă datorită:A. Somnului fiziologic adânc.B. Hipoxiei cerebrale.C. Ischemiei cerebrale.D. Traumatismului cerebral.E. Hipertensiunii intracraniene sporite.

10. Rezultatele studiilor conductibilităţii în fibrele motorii şi senzitive ale nervilor periferici includ:A. Amplitudinea răspunsului evocat muscular şi potenţialul de acţiune senzorial.B. Viteza de conducere.

Page 6: 09. Examenele Paraclinice

C. Latenţe distale.D. Blocaj de conducere.E. Decrementul.

11. Compresiunea focală (prinderea în capcană) a nervului poate produce:A. Deformarea răspunsului evocat motor.B. Descreşterea amplitudinei răspunsului muscular la stimulări repetitive cu frecvenţa de 2-3 pe secundă.C. Absenţa reflexului Hoffman.D. Lentoare localizată (scăderea vitezei de conducere).E. Blocaj de conducere.

12. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la examenul muşchilor cu ac-electrozi:A. Necesită utilizarea ac-electrozilor monopolari.B. Necesită utilizarea ac-electrozilor bipolari.C. Activitatea electrică a muşchilor se înregistrează în repaus.D. Activitatea electrică a muşchilor se înregistrează la contractarea activă efectuată de pacient.E. Când muşchiul se contractă voluntar, apar potenţialele de acţiune al unităţilor motorii (PUM).

13. În cadrul unui examen electromiografic cu ac-electrozi pot fi înregistrate următoarele modificări patologice:A. Activitatea „spontană” patologică la relaxare.B. Modificarea amplitudinii, duratei şi formei Potenţialelor Unităţilor Motorii (PUM).C. Slienţiumul în stare de repaus muscular.D. Diminuarea numărului de Potenţiale ale Unităţilor Motorii (PUM) şi modificare paternului de descărcare.E. Variaţia amplitudinii şi numărului de faze ale Potenţialelor Unităţilor Motorii pe parcursul contractării voluntare a muşchiului.

14. Activitatea electromiografică spontană patologică la relaxare include:A. Potenţiale de fibrilaţie şi miochimice.B. Unde pozitive ascuţite.C. Crampe.D. Descărcări miotonice.E. Potenţiale de denervare.

15. Potenţialele de fibrilaţie pot fi întâlnite în:A. Denervarea neurogenă.B. Polimiozită.C. Miozita cu incluziuni.D. Miocardită.E. Cefalee musculotonică.

16. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la potenţialele de fasciculaţie, înregistrate în cadrul examenului electromiografic:A. Reprezintă o contractare spontană a unei singure fibre musculare.B. Nu este vizibilă prin piele.C. Forma potenţialului de fasciculaţie este similară celei a Potenţialului Unităţii Motorii, observat la contracţie voluntară.

Page 7: 09. Examenele Paraclinice

D. Relevă iritabilitatea fibrelor nervoase şi nu denotă distrugerea fibrelor nervoase sau denervarea unităţilor motorii.E. Originea precisă până în prezent este contestată.

17. Maladiile ce distrug fibrele musculare sau reduc populaţia de fibre musculare se manifestă prin următoarele modificări ale Potenţialelor Unităţilor Motorii (PUM):A. La activarea unei asemenea unităţi potenţialul este de voltaj diminuat şi are o durată mai mică comparativ cu cea normală.B. Pot fi polifazice.C. Are loc aşa-numita recrutare majorată.D. La înregistrare sonoră nu produc nici un sunet. E. Poate fi evidenţiat fenomenul „jitter”.

18. Interpretarea potenţialelor evocate aferente (vizuale, auditive, somestezice) şi eferente (motorii) este bazată pe înregistrarea următorilor indici:A. Activitatea spontană.B. Latenţa apariţiei undelor după stimulare.C. Intervalul de timp între unde.D. Decrementul amplitudinii A1 / A4 la stimularea cu frecvenţa de 3 pe secundă.E. Asimetria undelor.

19. Examenul prin potenţiale evocate somatosenzoriale (PES) este util în aşa entităţi nozologice ca:A. Vertijul vestibular central de origine vasculară.B. Sindromul Guillain-Barré.C. Hernii de disc lombare şi cervicale.D. Scleroza multiplă.E. Spondiloza cervicală.

20. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la potenţialele evocate cognitive:A. Fac parte din potenţialele cerebrale tardive (latenţa > 100 ms), care pot fi extrase din activitatea fondală prin metode computerizate.B. Aceste potenţiale “legate de eveniment” sau “endogene”, sunt în raport cu aspectele cognitive.C. Răspunsurile tardive sunt de un voltaj destul de mare, au un aspect constant (nu fluctuează).D. Majoritatea tipurilor studiate apar aproximativ la 300 ms (P300), după ce o persoană atentă determină un stimul neaşteptat sau un stimul nou, care acţionează în paralel cu precedentul.E. Amplitudinea răspunsului depinde de dificultatea sarcinii şi este invers proporţională cu frecvenţa evenimentului.

21. Prelungirea latenţei potenţialelor evoctae cognitive poate fi observată:A. La pacienţii vârstnici.B. În maladia Parkinson.C. La bolnavii cu paralizie supranucleară progresivă.D. La bolnavii cu coreea Huntington.E. La bolnavii cu disfuncţie vegetativă suprasegmentară psihogenă.

22. Amplitudinea răspunsului evocat cognitiv este diminuată în:A. Radiculopatia discogenă.B. Sindromul carpian.

Page 8: 09. Examenele Paraclinice

C. Schizofrenie.D. Depresie.E. Angoasă.

23. Prin metoda de ultrasonografie Doppler este posibilă:A. Determinarea diametrului vaselor cerebrale şi pot fi relevate stenozarea sau ocluzia lor.B. Determinarea particularităţilor morfologice ale plăcilor aşa ca ulceraţia, calcificarea sau hemoragiile în plăci.C. Determinarea direcţiei fluxului sanguin.D. Evaluarea etiologiei dereglării circulaţiei sanguine.E. Detectarea malformaţiunilor arteriovenoase.

III. ASOCIEREA SIMPLĂ1. Asociaţi cifrele cu literele:a. Metode neuroimagistice noi. 1. Craniografia.b. Metode radiologice tradiţionale. 2. Tomografia Computerizată.

3. Pneumoencefalografia.4. Mielografia.5. Rezonanţa Magnetică Nucleară.

2. Selectaţi carastericele corecte ale undelor înregistrate la examenul electroencefalografic:Unda: Caracteristica:a. Alfa (α). 1. La adulţi se determină numai în timpulb. Beta (β). somnului, dar este o înregistrare caracteristicăc. Delta (θ). la copii.d. Teta (σ). 2. Preponderent se depistează în regiunea

occipitală. Dispare la deschiderea ochilor şi în timpul activităţii mintale.3. Pot fi determinate în regiunea temporală la persoanele ce au depăşit vârsta de 60 de ani.4. Se înregistrează în regiunea frontală şi la pacienţii care utilizează barbiturate şi benzodiazepine.5. Frecvenţa 8-12 Hz.6. Frecvenţa 12-30 Hz.7. Frecvenţa 1-3 Hz.8. Frecvenţa 4-7 Hz.9. Amplitudinea 50 μV.10. Amplitudinea de la 10 la 20 μV.

3. Alegeţi paternurile (tipurile) înregistrărilor electroencefalografice normale şi cele patologice:Înregistrare EEG: Paternul (tipul):a. Normală. 1. Silenţium electrocerebral.b. Patologică. 2. Înregistrare sub formă de platou (mai mică

de 2 μV).3. Unde sinusoidale alfa.4. Unde vârf.5. Unde beta.

Page 9: 09. Examenele Paraclinice

4. Asociaţi afirmaţiile referitoare la potenţialele evocate somestezice şi cele ce ţin de stimularea transcranială a cortexului motor:a. Potenţiale evocate somestezice. 1. Sunt utilizate pentru confirmarea leziunilorb. Stimularea transcranială a sistemului senzitiv.cortexului motor. 2. Permite determinarea întârzierii transmiterii

impulsului prin căile motorii descendente.3. Prin intermediul stimulării magnetice poate fi obţinută activarea directă a cortexului motor şi a segmentelor medulare.4. Se aplică stimuli electrici puţin dureroşi cu frecvenţa de 5 excitaţii pe secundă pentru nervii median, tibial şi peronier.5. Electrozii de înregistrare se aplică deasupra claviculei (punctul Erb), procesul spinos C2, cortexul parietal contralateral pentru membrul superior şi deasupra măduvei lombare şi cervicale, cortexul parietal contralateral pentru membrele inferioare.6. Prin metoda dată, introdusă de Marsden, are loc stimularea puţin dureroasă a celor mai mari neuroni motorii (probabil a celuleor Betz) şi axonilor cu cea mai rapidă conducere.7. Se consideră, că în cazurile stimulării măduvei cervicale are loc activarea radiculelor anterioare.8. Impulsurile sunt generate de 500 sau mai multe stimulări şi trec prin fibrele nervilor periferici, radiculele spinale, cordoanele posterioare, nucleii Burdach şi Goll, bulbul rahidian, lemniscul median, talamus şi cortexul senzitiv parietal.9. Lentoarea de la punctul de stimulare şi punctul Erb sau măduva lombară indică afectarea nervilor periferici.10. Încetinirea transmisiunii impulsului de la punctul Erb (sau măduva lombară) până la C2

este în favoare afectării radiculelor corespunzătoare sau a cordoanelor posterioare.11. Diferenţa de timpi dintre activarea corticală şi cervicală a muşchilor mâinii reprezintă viteza de conducere a neuronilor motorii corticali-cervicali (timpul central de conducere motorie).12. Prezenţa leziunii în porţiunea lemniscului medial şi căii talamo-parietale poate fi presupusă datorită întârzierii apariţiei răspunsurilor de pe cortexul parietal.

IV. TESTE DE TIP RELAŢIE CAUZĂ-EFECT, LA CARE SE VA NOTA CU:A – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie de tip cauză-efect între ele;B – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie de tip cauză-efect între ele;

Page 10: 09. Examenele Paraclinice

C – dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă;D – dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată;E – dacă ambele afirmaţii sunt false.

1. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET – Positron Emission Tomography) este o investigaţie complementară costisitoare, deoarece necesită prezenţa unui ciclotron în apropiere, care ar genera izotopi radioactivi de carbon, azot, oxigen de scurtă durată.

2. Donchin, care a descoperit fenomenul de potenţiale evocate cognitive, consideră că el este relatat de reprezentarea cerebrală a mediului ambiant.