^ Htettuet, iHiiiiaiüiMi ûp., - y - ’ '■MMVV, piaţa M I r M.

|«i*ori netraaoate nu n pn- , ■M0&, Manuaaripte nu re­

trimit atfiirosrili le uuciiii;

•rapvţ, piaf» m i* Mr.,«,Inferate maiprimesc&lnVtMa: IMoi/Mwe, Haa$mti«m & Veritr (Otio Mcuu), Btmrich SchaUk. Iloün*b*rg; tn Budapest*’.A. T.tMd- btrgtr, Àntoti if«*««', Mclute Bmmai; taFrankfurt: G. L.Ikmb*; tnHa*- tlanii. Stemer.Preţuiţi in se rţirm ilo râ : o ae riă garmoadfc p e o c o ló n i <J ct. n 80 or. tim b ru p e n tru o p u ­blicare. P ub lică ri m ai de«e

după ta r ifă si In v o ttlâ . Iteelame pe p ag ina n i - a o Me­

r ii 10 or. v. a . séu 90 banl.

■EFe «au anu a£L, pe ç*selon

a a s mî JQ^rancL *S a p rénom e ră la tôt» oû-

ItoiinriltiatiiSrijiiflh. . j j 8 ) piaţumare

I. : pe nnûanü

"CMuteta" iese în fla-oare 4t.

. m çéjo luai « . , pe tv n 2 JL 50 or. Ou d u a ù lf t Jn

q a a i i , Pe .nnù *nù (* fl.tï pe şese luni 6 fl., pe tre i luni 3 fl. Ui** ew m plarii Ş or. v. a. B*u

15 bani. .AtAtű abonamentele efttû ai inserţiunile gunt a se plăti flatate*’

Nr. 192. Eraşorti, <Jtt 1 (13) Septeo freIT " i r m I r I"Tif • ’iii TICJ r -1 r t 11 » i 1 1 V i1, r . v ' f ^ T ifr"....r

„Oripea inalim ilii In I m “I.

Ama reprodusii în num ăruia trecuta câteva pasage din nisce articuli ai f6iei periodice „Revue Rleue“ din Parieây cari se ocupă de situâţiunea monarchiei n6stre şi au foştii f(3rte rem arcaţi în cer­curile politice. Acestâ ciclu de articull a fosta scristi din inci- dentula cunoscutului discursa aia d-lui Tisza, pronunţata în parla- mentuia ungara în afacerea par­ticipării la esposiţiunea din Paris, discursa care, precum scima, a pro­dusa o impresiune aşa de rea în Francia.

In numerulu seu din Iulie „Revue Bleu“ vrenda să esplice roluia ee-ia j6că şi influenţa ce-o exerciteza d-ia Tisza cu ai săi, face o privire retrospectivă asupra embriogeniei, asupra formaţiunei şi a consecinţelora regimului dua­lista dela noi, pe care o repro- ducema aici, pentru ca se veda şi cetitorii noştri, în ce măsură s’au schimbata vederile Francesi- 16ra cu privire la situaţiunea in- teridră din Austro-Ungaria. Îîtă ce scrie „Revue Bleu“ sub titluia „Originea dualismului în Austria:44

„Se scie eum s’a form ata pu­terea monarchiei Habsburgilora, aglomeraţiune de state şi de na­ţionalităţi heterogene, care pănă la începutula seclului nostru a fosta confundată în Europa feu­dală cu imperiuia Germaniei şi care, folosindu-se de reminiscen­ţele romane, şi im itânda mai ales Bisanţuia, ala căruia moştenitora era cu multe titluri, mai alesă în ce privesce poporaţiunile Dunărei, acesta monarchiă a fosta destula de tare pentru a aspira şi a pre­tinde în tim pa de una secoia ori două supremaţia asupra întregei Europe. Austerlitz a pus« capătă acestei posiţiunl şi a redusa pe Habsburgî la statele lor ereditare, Insă aceste state formeză una

grupa destula de compacta, puncta de vedere aia teritorielora şi ala poporaţiuifflora, sp rk ş con­stitui una din cele mai puternic© monarchii ale lumeia.

„Cele mai frumâse două po dobe ale acestei cordne au foşti. regăMîTBdliemiei şiala Ungariei, pe carî căsătorii înc&eiate cu băciă le-au reunita cu domeniuia patrimoniala ala Habsburgilora, însS norocuia acestora două state dela încorporaţiunea lora cu Aus­tria a fosta fdrte diferita“.

„Boemia, patria lu iI6naH uss, a lui Ziska, a . lui George Podie- brad, s’a aruncata la începutul se­clului ala XVII-lea în turburările resbdielora religi6se. Ea şî-a pier­duta atunci autonomia sa, şi dela desastrale ce le-a suferita dela a- cestă epocă încoce, ea a fosta tot- deuna tracta tă ca provinciă cuce­rită. Bunurile nobilimei naţionale au fosta confiscate şi date cava- lerilora germani seu curtesanilora puterei victoritise; administraţiu- nea a devenita germană; în fine limba naţională, proscrisă fiinda ca complice a insurecţiunei, a deca- 4uta la ranguia unei limbe vul­gare a norodului. Numai de vre-o jum ătate de secuia înc6ce, ea s’a ridicata erăşi din ac^ştă cădere, graţiă sforţărilora omenilora lite­raţi, artişti şi a bărbaţilora de stata eminenţi patrio ţi“.

„Cu to tuia altfelu şi m ulta mai norocita a fosta destinuia regatu­lui unguresca. Cucerita şi nimi­cită de Musulmani la începutula secuiului ala XVI-lea, acesta re­gata a rămasa tim pa de 150 de ani sub jugula otomana. In 1682 Buda şi Pesta erau încă oraşe tur­cesc! Ungaria a fosta redobân­dită pasa de pasa de cătră arma­tele imperiale. Mântuirea ei defi­nitivă nu se dateză decâta dela bătălia din Petrovaradia, adecă dela 1716“.

„Asemenea antecedenţe ar fi trebuita, aşa se vede, se facă pe

Maghiari modeşti în ambiţiunile lo ra ; se miră omuia chiar, că mea autonomiei lora nu s’a înecata de to ta în tr’una asemenea naufragiu. Insă, bizayeriă destula deadese â|>âi’4xitâ In istoriă, cuce- rirea străină a servita naţionali­tăţii ungare ca preservativu con­tra încălcărilora şi ch iar contra preiensiunilora celora mai legi tim e ale puterei centrale. D e câte oii privilegiele ei erau ameninţate, Ungaria austriacă scia se se în?- ţelegă cu Ungaria musulmană. Tok5ly, Rakotzy, toţi eroii legen­dari ai Ungariei şi-au cucerita re- putaţiunea lora aci conspirânda aci legându-se pe faţă cu Turcii în con­tra Austriacilora, a liberatorilor lor. Graţiă (acestei atitudini echi­voce, Ungaria a sciuta să in­timideze mai totdeuna cabinetulu de Viena şi să se sustragă veleir tăţilora absolutiste ale lui Leo- pold, Iosif I, şi Carola ala Vl-lea. “

3D iasrPrivitorii la relaţiunile comerciale

dintre Italia şi Francia, secretarultl de statti italianti Ettena a ţinută cătră. ale« gătorii săi o importantă vorbire. După o telegramă din Roma, Ettena a espli- catti desbaterile privit6re la convenţiu- nea-. comercială cu Francia , precum urmările semţite de amendouS puterile din causa ruperei relaţiunilorti econo­mice. De^utatulâ a pomeniţii ca ore-care laudă de reserva d-lui Crispi manifes­tată din incidentulă desbaterilorti, şi a ennnciatâ stlsâ şi tare, că elti nioî-odată n’a confundată interesele politice cu cele comerciale. Esemplu, strălucită despre acâsta, 4i°e Ettena, suntă Germania şi Austro- Ungaria, cari state, deşi în pri­vinţa politică se înţelegă forte bine, to­tuşi diferinţele loră economice, carî e- sistă de 10 anî deja, nicîdecum nu suntă aplanate. Cuvintele lui Bismarck ros­tite în adunarea dela 1876 voră rexnâne pururea memorabile, cjice deputatulă ita- Kană. Bismarck a c isă, că ună adevă­

rată periculă s’ar nasce atuiicl, decă ca­reva dintre puteri ar cere dela Rusia în - virtutea concesiuniloră politice ' aivanta- gii econoxpice.. Elă arată, mai departe, ci In urma pelotă întâmplate,' singură Francia e responsabilă şi adauge, oft de cinci luni de, 4il©, de când tarifulă ge­nerală este In aplicare, importulă a ecă-

inili6ne, pe când esportulă numai oşa. 88 milione. Iţalia Ettena şî-a deschisă alte debuşeurî, şî-a cons­truită fabrici nouă; îi cresce esportulă mătisăriilacă şiv fao progres^ pu­terea de producţiune a 'locunloră plan­tate cu viţă de vină. In fine vorbito- rulă declară, că se încrede In productele itaHane şi speră că Italia va învinge.

Din Serbia sosesce, scirea că între regele Milanu şi fostulă său ministru to­tuşi s’a f&cută orei-care învoire în Abbazia. Că unde voră duce stările a- normale din Seirbia şi în ce direcţiune se voră mai desvolta, sigură nu se p6te sci. O scire din iarultt „Zastava“ a născută in mulţi nedumerire. Se <|ice adecă în amintitulă (Jiară, că regina Na- talia, care a fostd primită cu mari sim­patii din partea Serbiloră locuitorii în România, ar fi întinsă mâna unui emi­grantă sârbescă (numele nu 1 se scie) şi i-a 4isă „nu despera în lupta pentru patriă.u Er când sra depărtată, i-a disă regina: „La revedere câtă mai curândă în iubita n6stră patriă.“ Pressa opod- ţională din Serbia dă mare însemnătate incidentului acestuia, legândă maxi spe­ranţe de cuvintele ultime ale reginei Natalia.

Despre revolta din Afganistanu „No­vo je Yremja“ împărtăşesce cetdtoriloră săi scirea, că totă ţinutulă de Nordă ală Afganistanului s’a declarată pentru Khan-Isac. Intre cetele sale răsboinice şi cele ale lui Abdurrahaman s’a întâm­plată ună atacă nedecisivă. F 6ia ru- sescă crede, că răsc61a va nasce multe complicaţiunl, şi recomandă ca Anglia şi Rusia se împartă între ele Afganis- tanulă. Heratulă , sub conducerea lui Isae Khan să fiă ală Rusiei, er Anglia se stăpân^scă părţile de m&Jă-cji sub Âbdwrrahman.

FOILETONÜLÜ -ÖAZ. TRANS.

P oveste .(Urmare.)

Fata apoi cum scăpâ Iute tuga o luâ Şi-’n tufişă se cufunda.Eară blândulă venătoră Ce-o scăpase de omoră Jalnică după ea căta Pân’ din zare o perdea;Apoi elă se apucâ Şi ’n pădure se luâ,Der pe aicea cum mergeaIi părea că’lă apăsa Pe inimă-o p6tră grea Că pe fată o lăsase Şi de m6rte o scăpase.Şi la asta cum gândea Etă, frate, că-’ntâlnea Ună purcelă mică păduratică Ună purcelă de porcă sălbatică; Cum purcelulă elă zărea Arcuiţi iute-şi încorda Şi spre elă îlă descărca;Er săgeata zângănindă Pe purcelă bine lovindă Capu-'n două-i despica Şi pe locă mortă îlă lăsa!.. Yenătorulă din elă sc6te

Mărunţişurile tóté Maiulă şi splina luândă; — Apoi fără griji plecândă Cătră curtea ’mpërâtésoâ Curte mare şi domnescă Ca să dea la dómna mare O deplină ’ncredinţare Câ elă tóté a ’mplinită Precum ea i-a poruncită Eară Dómna când vedea Maiu şi splina-’n mâna sa Socăciţii poruncea .Să le frigă câtă mai tare Să-i-le facă de mâncare; Apoi multă pré liniscită Mancă maiu şi splină .friptă, Şi se ospetează bine Căci gândea acum în sine: Că singură-i mai frumosă Tuturoră mai drăgostosă !...

Frumuşica Albuşică Prin pădure cum mergea Singurică vai de ea,T0tă, totă tremura Şi-aşa tare se temea Câtă pe ea o speria Chiar şî-a frun^eloră şoptire In a lorü lină clătire.Ea plângendă şi suspinândă Şi prin Godri pribegindă Ce să facă nu scia

Ci fugia mereu, fugia,Peste spini şi prin tufişă,Prin locă rău şi prin petrişă. Şi prin codru cum fiigea De prin tufe scormonea Lupi şi urşi şi fiere rele Cu agerii dinţi şi măsele Dér de ea tóté fugeau Şi nimică rău nu-i făceau... Pribegi o cji íntrégá Albuşica mândră dragă,Ear pe când se însera Ea abia se mai ducea,Căci marii şepte munţi suise Şi totă şepte coborîse,Câtă piciórele-i slăbise,Şi acum abia putea Să se mişce de-icl cole.Când, spre marea ei mirare Şi spre bucuria-i mare,Eată că nu-’n depărtare Vede de-o lumin’ o zare.Ea păşindă acum mai tare Intr’acolo se-’ndrepta De-unde zarea ’i venia.Şi spre marea-i bucuriă Ea zăreşce-o căsuhă De totă mândră curăţică Dér de formă tare mică; — Spre căsuţă se’ndreptâ In láuntru se uită Şi-’n lăuntru se băga,

Ear de ce T aci vedea Şi mai tare se mira:Tóté erau mici în casă!... Dér curate şi frumosă,Tóté erau curăţite Şi-’n şiră mândru rânduite, Cum nici că se póte spune Căci erau ca de minune !... Şi era-’n mijlocă de casă O micuţă, mândră masă, Ear pe ea erau aici Şepte tăieraşe mici,Apoi încă rânduite Erau , şepte mici cuţîte, Şepte lingurii şi furcuţă Şl-apoi şepte păhăruţă; — Ear măsuţa cea-’nflorită Era mândra coperită Cu o pânzet aurită...Şi 0răşl ea mai vedea Cum de fire atârna Şepte paturi mititele Ca şi şepte jiegănele,Cu albe pânze coperite Ear pe margini aurite..;.

Fetiş0ra cea frumosă Multă flămândă şi setosă In căsuţă cum întrâ Iute mi-se apucâ Din totă loculă de luâ Câte-o mică bucătură,

Nr. 192 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.

Càlëtoriile loi Boulanger.piarele nu vôjrü sô n*ai j^^teise %n

scirile ce le aducă despre' g$neralulă francesă. Pressa streină p deq^ebt ur- măresce pasă de pasü tôtlë mişo&rile fai­mosului bărbaţii, care dă |p,şa multü de lucru republic^niloră dimiFtanoia. Aşa se acum, că Boulanger a ajunşşă lié fiă serbătorită nu numai în Parisâ ci chiar şi în Germania. Cu câteva 4ile înainte de asta s’a lăţită vestea, că ge- neraïùlü ar fi càlôtoritü peste Colonia în Hamburg, ba s’a semnalatü şi aceea, că în 1 Septemvre n. a ajunsü acolo. Generalulü, se cŞ.ic©, că ar fi petrecutü o di în Hamburgü, ér după aceea şî-ar fi luatü drumulü spre Danemarca, Şve- dia şi Rusia.

ţ>iarulti parisianü „Gil Bl as“ încă în sôptômâna trecută a luatü o notiţă în care se 4i°e (ironică), că Boulanger ar avé de gândü sô se întêlnéscâ cu Bis­marck. La soirea însë, că generalulü ar fi în Hamburg, berlinesulü „Nat. Ztg“ face următorea observare : „Gil Blasu aşaderă îşî p6te continua gluma şi pote face alusiune la aceea, că Friedrichsruhe este aprope de Hamburgü. Merită amin­tire şi aceea, că la timpulü sôü şi Gam- betta a f&cutü călătorii prin Germania de nordü, ceea ce atunci se numea „că- lătoriă oficiosă în jurulü lui Bismarck“ şi care ţîntea la aceea, ca pe conducë- torulü republicanü sô’lü facă posibilü pentru guvern CL Gambetta însë a com­bătută scirile acestea cu frasa : „n’am vo­ita decâtü se admirfi frun^işulii auriu alü păduriloră germane.“ Fără ’ndoiélâ că că şi Boulanger află de binevenită tim­pulü, ca sô admire frunqfişulfi de tomnă alü pâdurilorü germane.“

In Parisă circulă douô versiuni pri- vitore la călătoria lui Boulanger. După cea dintâiu generalulü, într’adevôrü, a vi- sitatüpe cancelarulü germană, după a doua însë elü s’ar fi dusü în Şvedia ca de acolo s0-’şi continue calea] spre Pe- tersburgü, unde se încheie alianţa ruso- francesă.

„Credeamü — scrie 4iarulü „Patrie“— că generalulü, mergêndü în Svedia, face numai unü încungiurü ca sô potă merge în Rusia, unde a fostü cu câteva lunî înainte de asta celü mai încrec|utü şi mai fidelü omü alü sôu. Noi nu credemü că amü strica generalului, séu amü pune piedicï planurilorü sale prin aceea, că vorbimü despre câlëtoria lui pe faţă.

Din contră, noi ’i folosimü prin a- césta fiindcă îlü încredinţămă că elü se va bucura de-o primire însufleţitore din partea vitejilorü Ruşî, carî aşa de multü iubescü patria nostră. Generalulü e forte populară în Rusia şi véda lui nu pote decâtü sô créscà mergêndü la Peters- burgü séu la Moscva. Noi trebue sô-i spunemü francü ce ^ice despre elü unü

corespondentü alü nostru, că adecă în |purvd$ lui se„yădă cele nj i înalte.^per--, .iöne (n|| cabinetuiü ^aniÎtii.^ * , J

Duj>ă care djtttr©t oele âoikă |t||anţ^ umblă Boulaneer ? Dftpă $fca geitfnanăj ori ^pfc céa rusescăf

Huiţi susţină părerea că Boulanger nu -caută nicfr seanţa cu Germania, nici

cu JEfcusia, ci că pn rirîle lui ar fi íntórse spre apusü, cătră Spania. Foile parisiane însă, ocupându-se 4i» adinşă de scopurile ce le urmăresce - Boulanger prin călătoriele sale , care de care vréu se gícéscá adevăratele intenţiunî ale ge­neralului.

Se va vedé decă nu cumva Bismark se va pomeni într’o $ cu alianţa fran- ceso-ruséscá!

SCIRILE pILKI.Cetimü în „Kolozsvár“ dela 11 Sep­

temvre : „ Ura ce o nutrescü locuitorii din Turotz-Sânm ărtină contra Maghiari- loră a ajunsü aşa de departe, încâtă câţl-va din ei au cutezată sô demonstreze contra archiducelui maghiară Iosifu pe tim­pulü petrecerei sale în Turotz-Sânmărtin: In onórea archiducelui Iositü, care fu primitü cu entusiasmü, séra s’a ilumi- natü oraşulü în modü strălucita. Faţă cu manifestările de aderinţă sinceră a locuitoriloră din oraşă, s’a observată, că câţi-va panslaviştî [de renume şi-au lă­saţii neiluminate ferestrile lorü. Ei au dedată, că nu voră sô se facă părtaşi la iluminare, pentru-că archiducele Iosifu este principalulü apêrâtorü alü v Kulturegylet11- ului din Ungaria de susă.u Demonstraţia acésta, scrie „K-r“, a scandalisat adêncü nu numaipelocuitorii maghiari, ci şi pe locui­torii slovaci cubunesimţ0mintedin Turotz- Sânmărtină, căci pănă acum nu s’auprea datü asemenea caşuri, ca cineva sô pro­fite de presenţa unui arohiduce regescü pentru a-şî face cunoscute în aseme­nea modü intenţiunile sale antipatrio­tice.“

* **„Biserica şi Şcola“ din Aradü inre-

gistrézá îmbucurătorea scire, că în vede­rea urcării preţului vinarsului preoţii şi învôtâtorii noştri din unele comune din acele părţi au întrunitü poporulü în adu­nări şi au luatü hotărîrea de a se obstiné cu totulü dela beutura de vinarsă şi a se constitui în reuniuni de moderaţiune. — Atragemü deosebita atenţiune a cetito- rilorü noştri asupra acestorü nobile şi prea salutari esemple pentru a cârorü imitare, mai vîrtosü fruntaşii poporului nostru de pretutindenea, arü trebui sô facă continuă propagandă cu cuvêntulü şi cu fapta.

* **Petrecerea studentilorű universitari ro­

mâni din Braşovă, ce s’a datü Sâmbăta

trecută în sala O telului „ Nr. 1.“ dinlocü, jl fostü de rêndulü acesta ,slabü cercetată. f;Tinenméa şî*;a datü totă silinţa sô co- rôspundft aşţ^ptărei publicului tjşi, în ceea ce jpbriveşce irangiarea, âăcare a trebuitü sô r&nâoă pţ» deplintt if»tiàf&ctii|ü. Pefcre- T®a :«} fostü férte animată şi aţv; fi fostü şi mai animată, décâ publiculû românü ar fi documentatü mai multă interesare faţă de ea, considerândü mai alesü, că scopulţi. |ce-lü are în vedere tinerimea nostră academică prin arangiarea petre- cerüorü acestora, ee de unü timpü încéce se dau în fi&-carô anü, este înfiinţarea unui fondü pentru aju torarea studenţi- lorü sôracï dela scélele de aicl.

* **Cetimü în „România“: Bancherulü

Iacob Neuchotz din Iaşi se găsesce în ul­timele 4ile de agoniă. Averea, ce va rômâné pe urma sa, se evaluézà la 4 miliône. Unü testamentü există, prin care, între alte multe disposiţiunl, se Iasă ô sumă însemnată orfelinatului Ia­cob şi Bety Neuchotz, 20 mii franci Academiei române şi câte 5 fr. de ori-ce sôracü se va presenta a treia di după înmormântare.

** * ,

Acelasü ^iarü scrie : „ Activitatea co­mercială în porturile mstrc face sô înve- selescă pe întréga ţeră. Pe fiă-care 4i se facü transacţiunl însemnate ; pe fiă- care 4i acele colosale vase cu aburü părăsescfi porturile, încărcate cu diverse cereale, pentru a lăsa loculü altorü nouô vase ce vinü sô încarce la rêndulü lorü.“

** *Cei doi copii ai viceregelui din E-

giptü, prinţulfi moştenitorfl Abbai, şi fratele seu mai micü Màhmet Ali-bej, Du­minecă după amédü au sositü din Lem- bergü în Budapesta. După ce s’au res- tauratü puţintt, au eşitu la preumblare prin oraşfi.

** *Alü treilea congresü internaţională pen­

tru încuragiarea navigaţiunei internaţionale şi-a deschisü şedinţele sale la Francfort pe Meinü. Côa mai mare parte din gu­vernele europene suntü representate a- colo. Scopulü e de a stimula desvolta- rea căilorfi de comunicaţiune mai effcine decâtü căile ferate şi mai apte pentru transportulü màrfurilorü grele şi de mi­că valore, d’a studia cestiunile tehnice şi economice de unü mteresü generalü şi d’a aduce o înţelegere şi de se va puté o unitate în tipuiü lucrărilortt de artă şi esploatarea căilortt navigabile pentru a le asigura unü caracterü internaţională. Aprope 700 persone facü parte din con­gresü ; alături de somităţile sciinţei şi înalţi funcţionari, se găsesctt publicişti, neguţători şi simpli curioşi.

* **„Românulü“ scrie, că d-lü Pirotşa-

nac, advocatulü M. S. Reginei Natalia,

a sosita în Bucurefeî* p'entra a se înţelege cu M. S. asupra mai multoră afaceri. '

** *piarulâ din Cracovia „Czasu scrie,

că- pe- timpulti întâlnirii împâraţi- lorfi la ÎPeterhof, "Wilhelm H-lea când şl-a luată adio a 4isti următorele; „Sunt încredinţate, că Franciscă Iosifii nu se va îndoi despre sinceritatea mea de a-» liată; cu tote astea i-am adresată o scri- sore în care „ml-am dată semă despre tote câte s’au întâmplată în Peterhof“. Sunt sigură, că l’am liniştită pe de­plină şi credă că am făcută sâ tacă vocile acelea, cari se nisuescă a nasce indoiell faţă de sinceritatea mea*.

** *Cu privire la tergulu de rîmâtori de

la Severinii buletinulă direcţiunii din cursulă săptSmânei trecute presintă ur- măt6rea situaţiune: Rîmătorii întraţl pănă la 4iua de 10 Augustă: 8906. Din aceştia 808 s’au vândută pentru interi- orulu ţârei; 1536 s’au transportată în Austro-Ungaria; 18 au fostă ucişi, mai râmânendă în tergă. 6549. Preţurile va­riază între 72 şi 83 bani klgr. Sănăta­tea viteloră este escelentă.

** *La manevrele rusesct din acestu ană,

ce voră ave locă în Basarabia, voră lua parte mai bine de 74,000 de soldaţi din diferite arme. Ele voră fi coman­date de marele duce Niculai Niculaevicl. Se 4ice, că şi Ţarulă va asista la ele.

flii N a i .Baportulu alu X lX -lea pe anulu sco­

lastică 1887—88. Raportulă acesta nl-s’a trimisă 4ilel0 trecute ; cuprinde 146 pag. formată 8°. In partea primă se află ună studiu amărunţită asupra importanţei sciinţei meteorologice de Dr. A. P. Alexi. Acestă studiu cuprinde 94 pagine şi tracteză în specială despre: însemnă­tatea meteorologiei, desvoltarea istorică şi folosulă ei, precum şi resultatele ob- servaţiuniloră meteorologice făcute la observatorulă meteorologică ataşată la gimnasiulă superioră gr. cat. românescă din Năsăudă pe lustra 1883—7.

In partea a 2-a a raportului se află scirile scolastice dela gimnasiu redigiate de directorulă gimnasiului Ionu Ciocanii. Din aceste scirî notămă următorele:

Gimnasiulă din Năsăudă s’a deschisă la 4 Octomvre st. n. 1863, va se 4ică în4 Octomvre a. c. gimnasiulă va împlini 25 de ani ai esistenţei sale. In aceeaşi 4i anulă trecută s’a serbată aniversarea înfiinţărei gimnasiului cu care ocasiune s’a sânţită şi s’a pus petra fundamentală la noulă edificiu gimnasială, a căruia inau­gurare se va săvârşi în 4iua de 4 Oc­tomvre n. c.

In decursulă acestui ană institutulă a fostă supusă unei visitaţiunî detaiate şi scrupulose din partea ministeriului un- gurcscă de culte şi instrucţiune publică. In causa acesta s’a esmisu din partea

Câte-ună pică de beutură;Astfelă ea îşi stâmpăra Fomea mare ce-o rodea,Se gândi apoi spre seră Drăguliţa fetiş6ră Locă să dormă să-’şl găsescă , Peste nopte s’odihneaseă.Ea spre paturi se ’ndreptâ Şi pe rândă mi-le cerca Care bună ar fi de ea Şi în care ar putea Ca să dormă câtă mai bine Pân’ cu zorii 4iua vine.Celă dîntâiu, — i fii prea mare Er ală doilea, — scurtă prea tare, Totă aşa şi ală treilea Pănă chiar l’ală şeptelea Care tocmai bună era De Albuşica frumuşea.Lui Dumne4ău se ruga Şi în pată se aşă4â

Noptea decă ,se lăsasă Domnii casei vină acasă,Cei ce casa o domneau:Şepte mici pitici erau Ei în munte băi aveau Unde cliua încetă lucrau Aură şi argintă scoteau.Cum întrară în căsuţă Aprindă şepte luminuţe Şi se dau lângă măsuţă

Ca să cine împreună Şi să-şi facă voe bună Ca să odichnescă érá După lungă osteneală.Cum luminile ardeau Şi căsuţa luminau Ei pe sémá mî-o luau,Că-’n micuţulă loră paiaţă Óre cine a umblată,Căci nu tote au aflată In rândă precum le-au lăsată.Ei cu toţii’ncepă a 4ice:— „A fostü cineva pe-aice „Pe-alü meu scaunü a şe4utfi, „Caută! locu-i de vé4utü!...“Din vinuţl cine-o béutü?Astfeliu dâcă întrebăIute toţi în jurü cătară ;Celă dintâiu se uită ’n pată, Yede-unü locă mai ridicată;— „ Dér aici cin’ s’a culcată?...“ Elă întreba spériatü...Apoi şi alü doilea Patulă său când şi-’l0 cerca Şi elü striga totü aşa :— „Caută numai, frate, 4eu? „Cineva şi-’n patulă meu „Puţintt a4i va fi durmitü „Ec-’aicI e mai golitü!...*Şi pe réndü toţi 4i°ü aşa.Pănă chiar l’alü şâptelea Ér alü şâptelea când trece

Şi elă patulă să şi-lă cerce Yede copiliţa mică:Pe frumosa Albuşică Că pe patulă său zăcea Şi adâncă, adâncă durmia...Cum o vede, — trăsăresce, înapoi ună paşă păşesce Şi la fraţi aşa grăesce :— „ Domne Dumne4eulă meu „Mare’n lume-i darulă tău!... „Haidaţl numai, haidaţi fraţi,„Der tăceţi şi nu strigaţi!.. „Haidaţi numai de cătaţi „Ce fetiţă frumuşică „In a nostră casă mică „Dumne4eu din ceriu ne-a dată!... „Vedeţi densa a mâncată „Din tăiere ; şi-a umblată „Dragi frăţiori la noi prin pată, — „Er la mine s’a culcată !....**Toţi piticii alergară Lângă pată se adunară,Şi la ea cu dragă cătară,Multă de ea se bucurară__Ei prin casă lină umblau Şi mereu şi-’n cetă vorbeu, Nevoind ă ca să trezescă Pe fiinţa ângerescă,Pe copila mititică Pe frumosa Albuşică.Er la cină s’aşe4ară Şi voioşi apoi cinără

Şi beură şi mâncară Apoi lină să depărtară Şi prin paturi se culcară.Ér ală şâptelea pitică Dintră dânşii celă mai mică Fata-’n patală său lăsa Eră dânsulă se culca Lângă totü insu-unü minutü Pân’ ce nóptea a trecutü!...

Când de 4iuâ 86 crepa Albuşica se treza Şi amarü să ’nspăimânta Pe pitici când ’i vedea.Eară ei o mângăiâu Vorbe blânde i vorbeau Şi aşa mî-o întrebau:— „Cum te chiamă fată mică?“— „Alü meu nume*i Albuşică!...“ Le dicea ea suspinándü Intr’unü tonă dulce şi blandü...Ei apoi ér o ’ntrebaCătră ea 4icendü aşa:— «Dér ne spune fată mică, „Draga nostră Albuşică,„Pe* aici cum ai rátácitü „Cum de-aicea ai venită?“Eră ea apoi le spuseTote câte le păţise:Rău că’n lume i-a umblatü,Că ea-i fată de’mpărată!Şi că maştera sa rea

i 192. GAZETA T R A ^ S I L Y ^ m 1888,

eriului profesorulü dela universi- din Cluşfi, dr. Henric Finaly, care

esprimatü mulţămirea sa în modü laudabilű faţă cu mersulü şi cursula re­gulata al$ învăţământului în acesta in-

■ «- r ■ ■ ,UMlultt. *■*“ . . . . . . . w . .. .....In cursulü anului şcolastictt trecutü

au funoţionata la acestü gimnasiu 16 pro- feséri. Ca medicü alü gimnasiului a fosta d-lü di. Emilü Filipanü. Şcolari în în- tregü giránasiula au fostü 181, dintre oan 1|I gr. cat., 25 gr. or. 9 mosaici. Diqhre şcolari 148 vorbescü numai ro- mááésoe, 19 românesce şi unguresce, 40 un&iresce şi nemţesce, ér 7 vorbescü totşB limbile. Promovaţi au fostü 143, repetenţi 26, potü repeţi esamenulü 10. Diîftre; părinţii şcolarilortt 95 suntü a- grcpoiiî, 57 cărturari, 15 funcţionari,12 diîihstriaşl. Majoritatea absolută a

3ră, 112 , suntă din comitatulü jl-Nás£udü.

f;La finea anului s’au ínsinuatü la e- lamennlü Sde maturitate 11 şcolari ordi- nMpíela acestü gimnasiu. Dintre a- oeşiia, 1 a fostü respinsü cu ocasiunea esamenului scripturatícü _ şi relegatü la repeţirea esamenului după unü anü, ér2 dintré Cei cari au susţinuta esamenulü gcriptnristicü s’au retrasü dela esamenulü verbalü şi aşa esamenulü s’a ţinutti nu­mai cu 8 şcolari. Dintre aceştia 1 a fostü reptpbatü pe 3 luni, 5 au otyinutü nota de maturü ér 2 nota de bine- mturu.

Intre toijlócele de învăţămenttt ale gimnasiului „Biblioteca Mariană“ consta cu finea anului scolasticü 1886/7 din 1397 opuri în 2458 tomuri, 69 enciclo­pedii în 343 tomuri şi 216 opuri diverse în 689 tomuri. — Biblioteca societăţii scolarilorü „Virtus romana re<}ivivau consta cu finea anului din 682 tomuri.

Cabinetulü, naturalü cu finea an. 1887-8: în colecţiunea geologică 2945 obiecte, în colecţiunea botanică 1634 o- biecte r în colecţiunea ininerălogică şi geologicii 2335 obiecte, în colecţiunea fisică şi chemică 227 obiecte. Cabinetulü numismatica şi archeologicü 451 obiecte. Cabinetulü pentru desemnü: 1545 foi ca modele pentru desemnü; 256 foi ca mo­dele pentru, caligrafiă, 51 modele de érotü, 8 modele de lemnü. Cabinetulü ÉBsicalü: 41 instrumente, 194 piese mu- âcali. Cabinetulü gimnastic* 83 piese, i; Societatea scolarilorü „Virtus ro- yna. rediviva“ are unü fondü pentru Ébliotecá de 1773 fi. 19 cr.• Din diferite fundaţiuni au fostü sti­pendiaţi 4 şcolari, ér dintre, şcolarii gim- ftţgklT de origine grăniţerl din fóstulü alü II-lea regimentü románü de graniţă

Ardealü au fostü ajutoraţi din fon­tjaid acolarü centralü din Náséudü ín janétatea primă a anului: 87 cu suma (jé 446 fl. pentru cărţi şi 53 şcolari cu ij&tórfc în bani în sumă de 435 fl., ér Jftjumétatea a doua a anului au primitü jktór© în bani 48 şcolari în sumă de P fl. La olaltă aşa dér cu suma de $75 fl.;; Fondulü scolarilorü morboşî, alü |ruia ínceputü se făcu înainte de 1874, áfostö cu finea anului 1887 —8 de 3192 143 cr. Fondulü pentru rechisite la

§a áe desemnü şi pentru hârtiă de ) la musică 2051 fl. 61 cr. Funda- ea „Petru Puiu“, alü căreia scopü

été de-a procura cărţi pe séma biblio- fi$ei mariane şi de a ajutora şcolari

j . ■■ — ■■

gimnasiall : 200 fl. 83 cr. Fondulü pen­tru ajutorarea scolarilorü sârmanl : 576 fl. 47 cr. DepÓsitulü „Teodorü Dum­bravă“ p«ntra« ridicarea unei cruci la mormêntulü lui: 50 fl. 23 cr. Depositul pentru facerea unui stégü gimnasialü •: 460 fl. 1 cr.

Cursulü scolasticii 1ÖÉ&—Ô* s’a" '•£$- chisü la acestti gimnasiu în 1 Sepr temvre n. c.

Asa tare o uraCatü, voindü ca s’o omoră,0 dădu ca pe-o mioră Se o junghie-unü vénátorü C’unü cuţittt străpungătorii. Vénátorulü când voia In ea ferulü a-’mplânta De iertare l’a rugatü.După ce elü a lăsat’o Calea lungă a luat’o Pin’ aicea a sositü La palatulü táinuitü.Cei pitici o ascultau Apoi astfelü îi cliceau:~ „Copiliţă frumuşică „Braga n6stră AlbuşiCă „Taci şi nu-ţi mai fiă frică, „Nimicü nu te năcăji „Rămâi tu, cu noi să fi,„Numai dreptü să ne slujescl „Gasa nostră s’o grijescî „Sé ne faci mâncări de masă „Şi ső ţii curatü în casă „Şi-ţi va fi cu multü mai bine „pa în lume la oricine !...„Tu fetiţă drăgostosă „Cátü vei fi’n a nostră casă „De nimica nu-ţi fiă frică „Oftci în casa nostră mică „Nime nu póte intra „Décá tu nu li-i lăsa!...“Apoi ei mi-se gătară

Alicii ţ M tatorii.L a 4 Obtomvre st. n. 1888 este

«Jiua onomastică a Maiestăţii Sale Împeratului-Rege Ftânciscă losifu I ; atunci se împlinescîi 25 ani dela deschiderea gimnasiului su­periorii gr. cat. românea cu Fran- ciscu Iosifu I şi totu atunci sev a sânţi noulii edificiu gimnasiulîi în NăsSudfi.

Centru glorificazea acestoru momente se voru întocmi în Nă- seudu Sărbători atâtu în presera, ‘câtîi şi în <Jiua de 4 O ctenW e §t. n. 1888. f

Program a în genere, e s te : se­renadă şi ovaţiuni în preseră; sân- ţirea noului edificiu gimnasialu şi a stegului gimnasialii înainte de amiecju la 4 Octomvre, apoi pre­darea şi primirea acestora ; ban- chetu festivu la amie4î, eră sera baiu.

Prin acesta se învită cu totă stima p. t. publicu a participa la aceste serbătorî

Cei ce dorescu a participa suntu rugaţi, ca pănă la 25 Septemvre st. n. 1888 se binevoiescă a se in­sinua la subscrisulu comiţetu pen­tru a ne sci orienta în privinţa încortelării şi a se declara, decă dorescîl a participa şi la banche- tulu festivu.

Năsăudu, Septemvre 1888.Pentru comitetulu arangiatorui

Ioanii Ciocană.

Se atrage atenţiunea celorü interesase cu 4©Jas#bire la noimede de lifera^iuni pentru Bt0 ;aria, c§ pubHcaiff l^^lO Iuniu şi 15 Iuliu 1886 în museulü de comerţfi.

Dela camera comercială.Liferaţiune pentru armată bulgară.

Camera de comerţft şi industriă din Bra- şovti este încunosciinţată de cătră con- sulatula generala c. r. din Sofia că ministeriula de resbela bulgară a escrisa pertractări de licitaţiune pentru liferaţiunea de diferite arti­cole şi materiale precum: postavă în diferite colori, pânză, cisme şi materiala croita pentru încălţăminte, corturi, tor- niste, ceşcî pentru menagiu, porte-pa- tr6ne, curele etc. Uitimula termina pen­tru predare este 13/25 Maiu 1889. Va- diula este 5°/0 din valorea ofertei. Caie­tele cu condiţiunile de licitaţiă, mostre şi descrierile technice sunta espuse în biroul a ministeriului de resbela bulgara.

Şi la lucru ér plecară; —Şi în bae câta erau Totü de dânsa povesteau Cari de cari o lăudau Şi de bine o vorbiau;Când colea de cătră sérà Ei acasă se’nturnară Cina gata şi-o aflară Şi-a lora casă curăţită Şi pré bine rânduită,Şi multa ei se bucurau Când acésta o vedeau.Apoi décá ei cinară Se puseră şi se culcară... Dimi^ţa se sculară Şi de lucru se gătară Er pe fată-o sfătuiră Şi cu blândeţă’i grăiră:— „Griji dragă şi te feresce „Capulü bine ţi-la păzesce „Căci maştera ta cea rea „După tine va umbla „îndată ce a aucji „Că aici la noi vei fi,„Dér tu griji şi nu lăsa „Chiar pe nime’n casa ta!....“ Astfelü décá-o sfătuiră Ei la lucru se porniră....

(Va urma.)

Eter^de sâmă şi wulţămită publică.Tinerimea studiosă din Avrigü (co­

mitatulü Sibiiului), avéndü în vedere t^réa deplorabilă a monufhentului nemur rUorului dascălii.. Georgiu Lazarű, ale că- fu f’osăminte precum ;ső scie suntü aşe- 4ate în curtea bisericei române din a- céstft comună, şi-â ţinutO de sântă da- torinţă faţă de unü consăteantl, omü eu însuşiri atátü de nobile, bárbatü atátü de ínsémnatü în literatura románéscá, a pune prin arangearea unei petreceri basa unui fondü din care cu timpulü să se repa- reze, acopere şi îngrădâscă cripta acestui mare bárbatü.

Comitetulü arangeatorü îşi ţine de cea mai plăcută datorinţă a face urmă­tor ea dare de sémá despre suprâsolvirile şi- contribuiril« marinimóse, ce au incursü până în 30 Aíigustü st. n,

In séra de petrecere s’au solvitü la casă... 52 fl.

SuprasolvirI au incursü dela urmă-

BlIöjft'Porschi, 50 or.j'-^Pşfan Keserű, ö(f*cr.; IoanÜrMaximü 50^ac.; A. Flo- riéiü profesorÜ, 50 cr.; iÉbert Kisch50 cr.; A. Grünféld 50 cr.; Bergleiter50 cr; * Dr. I. S. 3 fl. 50 cr.; N. N. 10 cr.

Comitetulü a mai primiţţi prin postă dela următorii p. t. domni i C. C. Do- brescu, profesorii (BucuTescí} 5 fl.; I. A. de Preda 1 fl.; Ioanü Slăvescu 1 fl.; I.B. 1 fl. — Suma totală e 67 fl, 60 cr.

Subtragéndü din suma acésta spesele în sumă de 53 fl. 40 cr. resultă unü ve­nită curatü de 14 fl. 20 cr., care sumă s’a transpusü d-lui Dr. Ilié Stănilă, me- dicü cercualü, spre manipulare pănă ce acestü fondü va dispune de suma ne­cesară.

Primescă pe acostă cale p. t. domni,— cari fiă prin participare, fiă pe altă cale, ne-au ínvrednicitü de binevoitoriulü spriginü, — cea mai profundă mulţămită.

Comitetulü arangiatorü.

SCrol TELEGRAJPICE.Viena, 12 Septemvre. La prân-

4ulü de gală datü din incidentulü «jilei onomastice a Im peratului Ru­siei, Maiestatea Sa a ridicatü unü toastü în sănetatea Ţarului. La prän4ü au luatü parte prinţulu de coronă Rudolfű, archiducele Ca- rolü Ludovicü şi prinţulu de Wales.

BucurescT. 12 Septemvre. La Te-Deum-ulü ţinutu în biserica ru- sésca în onórea 4üei onomastice a împăratului Alexandru alu IlI-lea a asistatü şi regina Natalia a Ser­biei. Deórece pe 4itia acésta cădea şi aniversarea luării Gri viţei, ca­pitala româna a fostü împodobită cu stégurí.

Berlinit, 12 Septemvre. Apelulü electoralü alü partidei conserva­tive este criticatü ín modü repro- bätorü de pressa germană.

Gruvernulü a primitü îm părtă­şirea, că conducétorii socialişti ai Germaniei, au ţinută o adunare Secretă în Zürich.

Parisű, 12 Septemvre. p iarulü boulangistü „La France“ anunţă că generalulü Boulanger se află în Christiania, în celü mai rigurosü incognito.

DIVERSE.Călătoriile domnitorilorű. Pănă în se-

colulü alü 18-lea domnitorii nu se obici- nuiau a face călătorii în streinătate, şi celü multü décá f&ceau călătorii prin ţe- rile lorü. Astăzi stă lucrulü íntorsü. Domnitorii înainte de-aşi cun0şce ţera lorü, putemü t ice, vréu ső cunoscă stre- inătatea. Acji nu mai e lucru de mirata, când cutare séu cutare domnitorü plă- nuesce călătorii în cutare şi cutare ţeri. Neluándü în considerare călătoriile îm­

păratului Fridericü încă pe eând era principe de corónft, de asemenea cele ale moştenitorului de tronü Rudolfa în Orientü, şi muile călătorii în jiirulü pă­mântului ale principelui tentontt Henric, precumü şi cele ale împăratului Brasiliei, de presentü se află pe drumü urinăţorele persóne domnitóre : ImpőratulÜ G^riöa- niei Wilhelm alü II-lea, care din! mci- dentulü suirei sale pe tronü, a.í plftnuita •mai inulte călătorii în străinătate. Iţn- pö^tésá Rusiei tocmai în cailele a^eşiea a plecatü din Gmunden. In Berlpü ise află regele Svediei, er în Danemarca se află părechea regală grecéscá sosită de ciüféndü din ftúsia. Pfiléclíi« regală da­neză merge să visiteze pe priricipele de Wales, după ce va fi visitatü pe princi­pele dé Cumberland, ér dupá -^sitele aceste va cerceta pe monarchulü nostru. Leopoldü alü II-lea, regele Belgiei, de presentü se află în Anglia, pănă când fiulü regelui italianü merge peste Elve­ţia în Belgia.. Totü în tímpulü acesta regina Portugaliei Maria P ia , care se află în Francia, după ce va fi isprávitü călătoria în Republică, se 4ice; că nu-şi va uita de copilulü ei, care se află în Moscva, Fnulü ^Söfelüi" încă se pre- gătesce la o mare câlătoriă ; sub acesta înţelegemtt pe régéle regilorü, pe Nasr- Eddig, şahula Persiei ; Ţnntă călătoriei’ sale e Rusia.

Unü báiétü fenomenö. — La Maga- lorQ,. lârigă Saragosa, în Spania, se află unü báiétü care pune în cea mai mare uimire pe cei care-’lü védü. Elü nu are încă 9 ani si pare unü omü de 25 de ani celü puţinfi. Are o înălţime de 1 metru 487 milimetri şi cântăresce 64 de kilograme. Forţa lui e în raportü cu desvoltarea fisică. I se pune în spate o greutate de ,113 kilo şi a)érgá cu ea, la pasü gimnasticü ca şi cum n’ar ave ni- micü. La âă-ecare 6 luni se observă o crescere íntreitü de mare ca la alţi co-, pii. Se prevede că la vrâstă de 26 ani are să fiă uriaşultt pământului.

Tăbaculii. După ce unulü dintre cei mai renumiţi doctori englesl, Sir H. Thomsohn, s’a esprimata nefavorabila contra consumului celui mare de ţigări, via© una ala doilea savanta ala Lon­drei cu o descoperire chemică, prin care constată, că ţigările aşa numite egiptene şi turcescl conţină o cantitate fórte mare de opium şi de alcoloid. Acestü „ve- nina fermecátorü“ veninda în contactă cu părţile mai sensitive ale organismului nu póte lucra decâta în moda ruinátorü.

Cursuln pieţei Braşovudin 12 Septemvre st. n. 1888

Bancnote roniânescl Cump, 9.50 Vend. 9.05 Argintü romanescü . „ 9.46 r 950 Napoleon-d’orI . . . „ 9.63 „ 9.65 Lire turcescl . . . „ 10.90 „ 10.92 Imperiali . . . . . „ , 9.90 „ 9.92 GaJbini . . . . . „ .5.70 „ 5.72 Scris. fonc. „Albina“6ü/o n 101.— „ —.—

■n „ „ 5°/o n 9 8 .- „ 98.50 Ruble rusescl . . . „ 122.— „ 123.— Discontulü . . . . 6‘/2—8°/0 pe anü.

Cursulü la bursa de Vienadin 11 Septemvre st. n. 1888.

Renta de aurii 4 % .............................100.70Renta de hârtiă 5°/0 ............................ 91.05Imprumutulü. cáilorü ferate* trngare . 147.— Amortlsarea datoriei c&ildrü ferate de

ostü ungare (1-ma emisiune) . . 97.40 Amortisarea datoriei cáilorü ferate de

ostü ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei cáilorü terate de

ostü ungare (3-a emisiune) . . 1Í3.25Bonuri rurale u n g a r e ........................105.—Bonuri cu clasa de sortare . . . . 104.75Bonuri rurale Banatii-Timişfi . . . 104.75Bonuri cu cl. de sortare . . . . . 104.50Bönűrf rutaié transilvake . . . . . 104.40Bonuri croato-slavone........................104.—Despăgubirea pentru dijma de vinü

ungurescü . . . . . . . . . 100.—Imprumutulü cu premiulü ungurescü 130.40 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghedm ului......................................125.25Renta de hârtiă austriacă . . . . 81.55Renta de argüxtü austriacă . . . . 82.20Renta de áurü a u s tr ia c ă ................... 110.70LosurI din 1860 ................................. 189.50Acţiunile băncei austro-ungare . . . 881.—Acţiunile băncei de creditü ungar. . 306.50Acţiunile băncei de creditü austr . . 315.40Galbeni împărătesc! ........................ 5.75Napoleon-d’o r I ...................................... 9.63Mărci 100 împ. g e rm a n e ...................59.40Londra 10 Livres sterlinge . . . . 121.80

Editora şi Redactorii responsabila;Or. Aurel Mureşianu.

Nr. 192 GAZETA TRANSII/VANIBI.

'fi- APA MINERALAde

A 1 - p ”J L m m m m m h L

introdusă numai de scurta timpii în eomerţu, în urma cualităţilorti ei superidre precum şi a gustului escelentu este deja în generalii recunoscută şi plăcută.

Se află totdeauna prospetă în cele mai multe băcănii, magazinuri de vinii, farmacii şi restauraţiuni, precum şi pentru cumpărări en-gros la Depositul principalii

6. GIESEL,Stra,d.a, Tea,tr*u_l-u.I USTr. 3±2.130,12—5

►I

CIRCUL MSEB&la p o r t a d e la S t r a d a V ăm ei.

X. proă’u.cti'ujae în. 'beia.eflci'u.lBomnişoreloru PAULA şi MAH1SKA ENDERS

a -x tls te îaa. o&l&xlt-â..Producţiunea de astă4l coastă din. 13 piese alese.

Astădî pentru a doua oră SC** MĂGARUL tJ YOIOSt (RIG0L0)

sub conducerea mai multorii comici (Clown’s). La fine mare Pantomimă interesantă representată de mai mulţi

Domni şi Dame.Mia®, M, m m p^iueţma® e i tu l mu Trupa constă din 30 persdne (dame şi bărbaţi). Orchestra propriă şi 20

cai dresaţi *“1^3Preţulu locuriloru: I. locti. 60 cr., II. locti. 40 cr., III. locii 80 cr., Galeriă 15 cr. In cep ut ui ii producţiunei după 8 ore. Iu tote filele producţunei.

Dumineca 2 producţiunî la 4 ore şi s£ra la 8 ore.

DOI ŞCOLARIse primescu în tr’o familia germană cu t6 tă întreţinerea (costu şi cuar- tiril), unde vorii fi cu cea mai mare conscienţiositate suprave- ghiaţi şi pentru înveţarea lecţiiloru.

Informaţiunî la Administraţiu- nea „Gazetei Transilvaniei“.

147,3—2

Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei* k 5 cr. se potii cumpăra în tutungeria I. Gross, în libră­ria Mcolae Ciurcu şi Al brecht & Zillich.

Avisu d-loru abonaţi!Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6

binevoiascâ a scrie pe cuponulti mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulu nostru până acuma.

TIPOGRAFIA A. MORESIANU,P I A Ţ A M A R E Nr. 22 ,

înfiinţată cu începerea anului acestuia, provedută cu cele mai noué mijlôce tehnice şi asor­tată cu cele mai moderne tipuri,

primesce şi efectueză totu felulii de lucrări tipografice, precum:tr".

Opuri şi broşure, statute, foi periodice, imprimate artistice în auru, argintu şi colori, tabele, etichete de totu feliulii şi esecutat eleganţii.

Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco- mandaţiunl, cerculare ş. a.

Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore.

Dispunândti de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hărtiei, sta- bilimfentulu nostru tipograficii este în posifiune a eseuta orî-ce comandă în modulii celii mai esactii şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate.

Comandele eventuale se primescii în biuroulu tipografiei, Braşovti, piaţa mareNr. 22, etagiulu I, cătră stradă. Comandele din afară rugămii a le adresa la

A. MUB.ESIANU, Brasovt

Tipografia A. MUREŞIANU Braşovu.