1 CENTRUL CONSULAR DE CRIZE

1

CENTRUL CONSULAR DE CRIZE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE


2

3

Ministerul Afacerilor Externe


Asistenţă şi protecţie consulară în situaţii de criză

5


Cuvânt înainte

În contextul mai larg al amplificării fenomenului migrator din România şi al înmulţirii cazurilor de crize consulare înregistrate în ultimii ani, Ministerul Afacerilor Externe s-a confruntat cu situaţii în care a fost nevoit să intervină, prin toate mijloacele aflate la dispoziţie, pentru asistarea cetăţenilor români aflaţi în străinătate, în situații dificile.

Totodată, războaiele din Libia sau Siria, atentatele organizate de grupările teroriste, situaţia tensionată dintre israelieni şi palestinieni, numeroasele accidente rutiere, toate acestea şi multe altele au arătat că este necesară o structură specializată, care să reacţioneze rapid în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în străinătate, atunci când aceştia au nevoie de asistenţă în situaţii de criză.

Centrul Consular de Crize a fost înfiinţat ca o structură specializată, constituită pe bază de voluntariat din diplomaţi şi personal al Ministerul Afacerilor Externe şi are în componenţă patru structuri: Unitatea de Coordonare – Centrul de Comandă, Unitatea de Secretariat – structură deja existentă cu activitate permanentă pentru coordonare la nivel naţional şi european, Unitatea de Alerte – activată numai în situaţii de criză şi Unitatea de Reacţie Rapidă – pentru sprijin şi asistenţă consulară în afara frontierelor, constituită în deplină concordanţă cu tipul de pericol care a generat situaţia de criză.

Acolo unde situaţia o impune, pot fi utilizate şi mecanismele de acţiune ale celorlalte state membre ale UE.Astfel, Centrul Consular de Crize a fost creat pentru a creşte capacitatea Ministerului Afacerilor Externe de gestionare a crizelor consulare şi de coordonare, în cazuri deosebite, atât cu celelalte instituţii româneşti cu atribuţii în domeniu, cât şi cu ceilalţi parteneri din Uniunea Europeană.Centrul Consular de Crize beneficiază de echipamente şi utilităţi moderne şi de un centru de comandă dotat la standarde europene.

Având în vedere numeroasele crize consulare gestionate cu succes, în ultima perioadă de timp, de către Centrul Consular de Crize, această structură şi-a câştigat supranumele de “Celula de Criză a Ministerului Afacerilor Externe”, sub această denumire fiind cunoscută de publicul larg. Totodată, folosesc acest prilej pentru a aminti faptul că în cursul anului 2014, Celula de Criză s-a confruntat cu un lucru neobişnuit chiar şi pentru această structură, a cărei menire este să gestioneze şi să soluţioneze situaţiile deosebit de complexe şi dificile.Astfel, de la jumătatea lunii iulie până la sfârşitul lunii august, Celula de Criză a fost activă permanent, gestionând mai multe crize consulare produse succesiv, unele dintre acestea suprapunându-se (evacuările şi repatrierile succesive de cetăţeni români din Fâşia Gaza şi Libia, accidentele aviatice din Ucraina şi Mali, tragicul accident rutier din Spania soldat cu decesul a 8 cetăţeni români, blocarea unui grup de pelerini în Cisiordania, relocarea Ambasadei României de la Tripoli la Tunis).

Doresc să mulţumesc şi pe această cale, tuturor instituţiilor care au contribuit la demersurile MAE şi cu al căror sprijin am reuşit să ne atingem scopul: demersuri eficiente şi operative de asistenţă consulară acordată în beneficiul cetăţenilor români aflaţi în dificultate!

Ministrul Afacerilor Externe


6

Cuprins

Cuvânt înainte Centrul Consular de Crize a) Structura Centrului Consular de Crize 1. Unitatea de coordonare 2. Unitatea de reacţie rapidă 3. Unitatea de alertă 4. Unitatea de secretariat b) Dotări tehnice ale Centrului Consular de Crize c) Campanie de informare a cetăţenilor români

Crize consulare gestionate de Ministerul Afacerilor Externe

Concluzii

5

789

1011121214

17

38

7


Centrul Consular de Crizescop, structură şi mijloace aflate la dispoziţie

Principalul atribut al Ministerului Afacerilor Externe în domeniul consular precizat în Regulamentul Consular îl reprezintă asigurarea asistenţei şi protecţiei cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor ţării noastre.

În ultimii ani, afluxul cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul, se află la muncă sau călătoresc în interes turistic în străinătate, coroborat cu intensificarea crizelor care au produs şi produc în continuare, efecte majore inclusiv în plan consular, au determinat regândirea de o manieră fundamentală a procedeelor şi liniilor de acţiune ale Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în acest domeniu.Cea mai importantă schimbare intervenită în modalitatea de abordare a MAE în acest domeniu a fost amplificarea consistentă a eforturilor pe latura preventivă.Centrul Consular de Crize din cadrul MAE a fost creat pe fondul necesităţii gestionării unor situaţii deosebite ce apar în străinătate cu implicarea cetăţenilor români. Atât utilitatea sa, cât şi rezultatele deosebite s-au văzut cu ocazia gestionării unor cazuri complexe de asistenţă consulară: crize politice (Siria, Libia, Fâşia Gaza); accidente rutiere (Bulgaria, în anul 2014, Ungaria, în anul 2014, Spania, în anul 2014, Muntenegru, în anul 2013, Marsilia, în anul 2012), calamităţi naturale (Turcia, în anul 2014, Grecia, în anul 2014, Italia în anul 2012), atentate teroriste ( In Amenas, în anul 2013), răpiri de persoane, accidente aviatice, sechestrare de vase cu echipaj românesc, sechestrări de cetăţeni români aflaţi la muncă în zone de conflict.Existenţa acestei structuri de reacţie rapidă face parte din eforturile MAE de a asigura o protecţie şi asistenţă consulară cetăţenilor României aflaţi în situaţii deosebite în afara graniţelor ţării, activitate care reprezintă principalul atribut al MAE în domeniul consular.De la momentul apariţiei Centrului Consular de Crize, cunoscut sub denumirea de “Celula de criză a MAE”, această structură şi-a dovedit, cu prisosinţă, necesitatea.În ultimii ani, Celula de Criză a gestionat şi soluţionat o serie de

situaţii consulare deosebit de complexe, produse în diferite zone de pe glob, şi nu de puţine ori, intervenţia structurilor componente ale Celulei de Criză au presupus un risc deosebit.Deşi are o structură şi o componenţă bine definită, stabilită prin ordinul de înfiinţare aprobat de ministrul afacerilor externe, unul dintre principalele avantaje ale acestei structuri, dovedite cu ocazia crizelor consulare gestionate, este flexibilitatea şi adaptabilitatea la situaţiile cărora este obligată să le facă faţă.Totodată, după fiecare acţiune a Celulei de Criză, se realizează o analiză a evenimentului gestionat, iar liniile de acţiune folosite sunt incluse în procedurile standard, creându-se, astfel, un instrument procedural, “o memorie instituţională”, necesară în situaţia gestionării unor cazuri similare în viitor.Această „memorie instituţională”, care se traduce prin proceduri aplicate fiecărei situaţii soluţionate, este cu atât mai utilă cu cât în ultimii ani MAE, prin Celula de Criză, s-a confruntat cu situaţii nemaiîntâlnite anterior: atentate teroriste, răpiri de persoane, sechestrări de vase cu echipaj român, sechestrări de cetăţeni români care se aflau la muncă în zone periculoase, accidente rutiere cu

I


8STRUCTURA CENTRULUI CONSULAR DE CRIZE

UNITATEA DE COORDONARECommand Center

UNITATEA DE SECRETARIAT( COSUC )

GRUPUL DEREACŢIE RAPIDĂRapid DeploymentTeam

UNITATEA DE ALERTĂ

a) Structura Centrului Consular de Crize

implicarea unui număr mare de cetăţeni români, accidente aviatice.De multe ori, avantajul de a avea o structură flexibilă şi adaptabilă la o situaţie concretă a condus la soluţionarea cu succes de către MAE a unor cazuri deosebit de complexe şi cu un grad ridicat de pericol.Principalele obiective pentru care a fost creată Celula de Criză şi pe baza cărora funcţionează sunt:

• Adaptarea structurilor din MAE la noile provocări internaționale;• Perfecţionarea capacităţii de reacţie rapidă a MAE în domeniul

consular / o reacţie a MAE în timp real;• Obţinerea unei mai bune coordonări a eforturilor la toate

nivelurile;• Dispunerea de un răspuns adecvat fiecărei situații/solicitări;• Identificarea, verificarea și evaluarea optimă, dacă este cazul,

a tuturor tipurilor de riscuri şi a tuturor factorilor care definesc o situație de criză, care poate apărea în afara frontierelor României;

• Mai buna gestionare a tuturor cererilor de asistență consulară primite din partea cetățenilor români aflaţi în afara graniţelor ţării.

Centrul Consular de Crize are în structura sa patru componente foarte clar delimitate şi cu atribuţii distinct trasate prin actul constitutiv al acestuia.

În momentul apariţiei unei informaţii cu privire la existenţa unui caz consular cu implicaţii deosebite şi după ce această informaţie este verificată, în timp real, de către compartimentele specializate ale MAE, se înaintează către ministrul afacerilor externe propunerea de activare a Centrului Consular de Crize (Celula de Criză). Prin situație de criză se înțelege orice incident major, de natură a avea repercusiuni asupra vieții sau integrității fizice a unui număr semnificativ de cetățeni români, aflați pe teritoriul unui alt stat (cum ar fi: accidente, calamități, dezastre naturale, război civil, atentate teroriste, alte situații de urgență). Odată activată „Celula de Criză” prin dispoziţia ministrului afacerilor externe, toate structurile componente ale acestui mecanism devin operaţionale 24 de ore din 24, 7 zile din 7, până la soluţionarea crizei consulare apărute. Dacă Unitatea de Coordonare, Grupul de reacţie rapidă şi Unitatea de Alertă se activează la decizia ministrului afacerilor externe, Unitatea de Secretariat reprezintă secretariatul permanent al Centrului, care în perioada când Celula de Criză nu este operativă, constituie Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă şi Crize, structură permanentă în schema de organizare a MAE.Dacă este necesar, Centrul Consular de Crize solicită sprijinul:• celorlalte ministere• altor autorităţi şi instituţii publice

• structurilor și mecanismelor de cooperare internațională.

În momentul activării Celulei de Criză, personalul direcţiilor din cadrul Departamentului Consular (DCons) se grupează pentru o mai bună gestionare a situaţiei, reprezentanţii Direcţiei Relaţii Consulare, Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de

9


Serviciu, Centrului Naţional de Vize, Direcţiei Schengen şi Centrului pentru Instruirea Personalului Consular, implicându-se în mod activ în gestionarea şi soluţionarea evenimentului, atât la nivelul Centralei MAE, cât şi prin participarea în cadrul echipelor consulare mobile care sunt trimise în statul/regiunea afectată de crize consulare, pentru acordarea de asistenţă cetăţenilor români. În majoritatea cazurilor consulare deosebite, MAE a solicitat sprijinul altor ministere (Ministerul Afacerilor Interne), cât şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.Astfel, reprezentaţi ai acestor structuri au colaborat, în mod direct, în cadrul Celulei de Criză/ Unităţii de Coordonare, cu reprezentanţii MAE.

În baza colaborării foarte bune care a existat între MAE şi partenerii săi, toate situaţiile deosebite gestionate de Celula de Criză au fost soluţionate cu succes.

1. Unitatea de coordonare

Este constituită la nivelul conducerii MAE, având atribuţii de decizie și soluționare a oricăror probleme generate de criza survenită, de urmărire în timp real a evoluțiilor de pe teren, de transmitere de instrucțiuni misiunilor diplomatice și oficiilor consulare și de cooperare cu celelalte autorități cu atribuții în domeniu.Unitatea de coordonare beneficiază de o locaţie modernă, prin intermediul căreia îşi duce la îndeplinire obiectivele. Această locaţie poartă denumirea de “Sala Hărţilor“.

Celula de Criză aMinisterului Afacerilor

Externe

Este constituită din înalţi funcţionari ai MAE

Cooperează cu alte instituţii competenteîn domeniu

Ia decizii şi rezolvă problemelegenerale de crizăTransmite instrucţiuni

tuturor misiunilordiplomatice şi

oficiilor consulareale României

Urmăreşteevoluţiile crizei în timp real


10

2. Unitatea de reacţie rapidă

Este formată din personal de specialitate în domeniul consular, în măsură să acorde toate tipurile de asistență și acționează pe bază de acceptare expresă a Condițiilor de participare la Centrul Consular de Crize.

Pentru a asigura asistenţa consulară cetăţenilor români aflaţi în zone greu accesibile din cauza distanţelor mari sau în situaţii speciale, situaţii în care nu era posibilă deplasarea acestora la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, s-au folosit cu succes staţiile E-Pass mobile pentru eliberarea titlurilor de călătorie, documente care au asigurat repatrierea cetăţenilor români în bune condiţii. Totodată, pe parcursul anului 2014, Ministerul Afacerilor Externe a continuat activitatea de consolidare a Centrului Consular de Crize, atât prin dotarea echipelor consulare mobile cu kit-uri de urgenţă destinate asigurării de asistenţă consulară în orice condiţii, cât şi prin formarea continuă a personalului Unităţii de Reacţie Rapidă din cadrul Centrului.

În funcţie de caz,Unitatea de Coordonarepoate decide să trimită

o echipă într-o zonăafectată

Poate fi implementatîn max. 3 ore de laprimirea notificării

Echipat cu un kitde urgenţă

Pot oferi sprijinşi asistenţă consulară

Nu este autorizatsă decidă

independent deMAE

Membrii RDT trebuiesă semneze un

formular special prin careîşi asumă o astfel de

responsabilitate

Se vor prezenta înprimul rând la ambasada

locală a României,dacă aceasta este

disponibilă

Personaluldiplomatic specialinstruit al MAE -

aprox. 25diplomaţi

RDT poate fi ajustatla tipul de pericol

care genereazăsituaţia de criză

11


Pentru îmbunătăţirea capacităţii de intervenție a echipelor mobile consulare a fost necesară adaptarea permanentă a tehnologiei aflate în dotarea acestora prin introducerea unui sistem de comunicaţii (tablete, telefoane prin satelit) între centrala MAE şi echipele consulare mobile.

3. Unitatea de alertă

Formată din personal încadrat în MAE, selectat pe bază de voluntariat, acţionează conform Condițiilor de participare la Centrul Consular de Crize și este activată de către Secretarul General ori de câte ori situația o impune.Rolul Unității de Alertă este de a colecta, de o manieră sistematică, informații referitoare la situațiile de criză, de a proceda la evaluarea acestora, de a redacta și distribui rapoarte actualizate și de a propune modalități concrete de acțiune.În cadrul Unității de Alerte funcționează un Call-Center(număr apelabil cu tarif local), care acţionează complementar cu structurile similare existente la nivel european. În acest scop se foloseşte sala specială de la sediul Centrului, dotată cu un număr corespunzător de posturi de lucru, activate în funcție de amploarea evenimentului, denumită “Sala Consolelor”.Unitatea de Alertă, în calitate de punct de contact al MAE, inițiază legături la nivel bilateral și multilateral cu alte structuri similare din state care ar putea oferi asistență și protecție consulară cetățenilor români sau alături de care ar putea fi inițiate proiecte comune de asistență consulară.

Un instrument deosebit de util în colectarea de informaţii de către Unitatea de Alertă îl va constitui Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) - Call Center-ul consular dezvoltat de către Departamentul Consular cu acoperire la nivelul întregii reţele consulare, prin intermediul căruia toate apelurile de urgenţă efectuate către misiunile diplomatice sau oficiile consulare vor fi redirecţionate automat către operatorii acestui Call Center, ce va funcţiona în regim de permanenţă, 24/7.

Ulterior operaţionalizării Call Center-ului consular începând cu 01 ianuarie 2015, se va realiza atât o conexiune directă cât şi o procedură de lucru între Unitatea de Alertă şi operatorii din Call Center.


12

Colectează toateinformaţiile cu

privire la o posibilă situaţie

de criză

Propune liniide acţiune

Funcţioneazăpermanent

Asigurăcoordonarea la nivel naţional

Verifică toate informaţiile

primite

b) Dotări tehnice ale Centrului Consular de Crize 4. Unitatea de secretariat

Are atribuții de coordonare inter-ministerială care asigură legătura cu structurile specializate ale statului (ministere, autorități naționale competente), precum și cu structuri și mecanisme internaționale la care România este parte. Unitatea de Secretariat are drept sarcini:• colectarea informațiilor primite prin telefon, e-mail, fax,

referitoare la eventuale situații de crize;• verificarea informațiilor primite;• redirecționarea către structurile competente din MAE a

oricăror solicitări/informații primite care nu se încadrează în aria de competență a Centrului Consular de Crize.

În cadrul unităţii de secretariat funcţionează un punct de informare modern, creat în scopul înregistrării tuturor cererilor de asistenţă consulară şi pentru păstrarea unui contact permanent cu cetățenii români din străinătate şi cu familiile acestora de acasă.

13


ADOPTĂ DECIZII

RAPORT

RAPOARTEDIN ALTESURSE

UNITATEADECOORDONARE

UNITATEADE REACŢIERAPIDĂ

CALLCENTER(CCSCRS)

RELAŢII CUALTE MINISTEREŞI AUTORITĂŢICOMPETENTE

UNITATEADE ALERTĂ

Fluxul informaţiilorîn cadrul CentruluiConsular de Crize

UNITATEADE SECRETARIAT

Unitatea de Coordonare este echipată cu hărți ample, inclusiv în format digital ce pot fi utilizate în scopul identificării cu precizie a locurilor exacte în care se află cetățenii români.

La nivelul DCons a fost creată o unitate dotată cu echipamente moderne, care are ca rol principal analizarea tuturor crizelor consulare gestionate.Astfel, prin intermediul acestei unităţi, un caz deja gestionat devine un tipar aplicabil unei multitudini de situaţii similare.

Cunoscând structura cazului, gestionarea acestuia devine mult mai facilă, elementele deja salvate în memoria instituţională conducând spre o soluţionare operativă.

Toate aceste operaţiuni întreprinse la nivelul DCons au menirea de a actualiza şi completa, continuu, baza de date sus-menţionată, pentru ca în momentul în care este activată celula de criză, speţa să poată fi gestionată de o manieră cât mai alertă şi eficientă.

De asemenea, un aspect deosebit de important îl reprezintă faptul că, odată creată, memoria instituțională poate fi accesată oricând, de orice persoană competentă din cadrul MAE.

Acest demers se aliniază eforturilor susţinute ale MAE de a fi, 24/7, în slujba cetăţenilor români.

Fluxul informaţiilor în cadrul Centrului Consular de Crize


14

c) Campanie de informare a cetăţenilor care călătoresc în străinătate, în state cu diferite grade de risc

Pentru a preveni apariţia unor situaţii neplăcute, MAE susţine în continuare o campanie de informare a cetăţenilor care călătoresc în străinătate, în state cu diferite grade de risc, generate de situaţia socio-politică internă sau de fenomene naturale. Campania este parte integrantă a sistemului de servicii consulare pe care MAE îl pune la dispoziţie cetăţenilor români. Serviciile de asistenţă consulară se adaptează astfel la fluxul în creştere de călători, dar şi la tehnologia existentă, în vederea facilitării comunicării cu cetăţenii. Având în vedere amplificarea eforturilor MAE pe latură preventivă, instituţia noastră a lansat o campanie complexă în vederea conştientizării pericolelor la care se pot expune cetăţenii români care călătoresc în diferite zone de risc sau care nu iau în considerare recomandările şi avertismentele MAE.Totodată, în cadrul acestei campanii de informare, MAE a lansat două instrumente inteligente de comunicare: “ Un SMS îţi poate salva viaţa” şi “ Călătoreşte în Siguranţă”.Campania, în integralitatea sa, a fost structurată pe următarele componente:

1. Sistemul de alertă SMS al MAE de atenţionare pentru cetăţenii români care călătoresc în state cu diferite grade de risc - proiect dezvoltat în parteneriat cu companiile de telefonie mobilă Telekom, Orange, RCS & RDS şi Vodafone. Cetăţenii români care călătoresc în aceste zone primesc un semnal de avertizare prin SMS, dar şi coordonatele ambasadelor şi consulatelor României, pentru situaţia în care au nevoie de asistenţă consulară. Concret, imediat după accesul abonatului în reţeaua locală de telefonie mobilă din statul străin în care se află, acesta primeşte un SMS cu un text conform următorului model: „Siria | Alertă de călătorie: Ambasada Romaniei Damasc, 8, Rue de Ibrahim Hanano, tel. +9631133489521; +9631133489520, [email protected]; www.mae.ro. Sistemul a fost lansat la data de 29 octombrie 2012 de către ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean, în prezenţa premierului Victor Ponta.

2. Realizarea şi difuzarea pe posturile de radio și televiziune a unor spoturi care vor conţine alerte de călătorie, în baza parteneriatului cu Consiliul Naţional al Audiovizualului şi cu Societatea Română de Televiziune. Campania iniţiată de MAE în colaborare cu Consiliul Naţional al Audiovizualului nu are o durată limitată în timp, spoturile

cu alerte de călătorie în zonele de risc de pe glob urmând să fie difuzate ori de câte ori apar pericole sau elemente de risc pentru cetăţenii români.

3. Postarea pe site-ul MAE la rubrica Alerte de călătorie a unor atenţionări de călătorie, care sunt permanent actualizate în funcţie de evoluţia situaţiei din zona respectivă. http://www.mae.ro/travel-alerts

15


4. Sistemul “ Călătoreşte în Siguranţă”, aplicaţie dezvoltată pentru telefoanele mobile inteligente.

5. Gradele de Alertă ale Centrului Consular de Crize !

Zone sau intervale de timp care pot fi periculoase!

GRADELE DE ALERTĂ

Există factori confirmaţi de risc - evitaţi călătoriile!

Pericol major - părăsiţi imediat zona sau ţara!

Există factori de risc - evitaţi deplasările ce nu sunt necesare!


16

6. Difuzarea unor spoturi de prevenire a unor situaţii limită

17


Crize consulare gestionate de Ministerul Afacerilor ExterneII

1. Situaţia navei MT Kerala, dispărută pe ruta Angola-Nigeria, în luna ianuarie 2014

DCons s-a autosesizat cu privire la dispariţia petrolierului MT Kerala pe ruta Angola-Nigeria. Potrivit informaţiilor obţinute, nava era înregistrată sub pavilion liberian, cu armator grec şi management angolez, având la bord un echipaj mixt format din 27 persoane, dintre care 14 filipinezi, 12 indieni şi un român.

Imediat după dispariţia acestuia, din dispoziţia ministrului afacerilor externe, a fost activată Celula de Criză.Celula de Criză a transmis cu celeritate instrucţiuni ambasadelor României la Luanda, Abuja şi Atena pentru verificarea informaţiilor privind dispariţia navei.

Celula de Criză a gestionat cu o atenţie deosebită cazul şi a întreprins toate demersurile necesare pentru verificarea informaţiilor privind răpirea echipajului şi a marinarului român de pe nava MT Kerala.

Totodată, a solicitat ambasadelor României la Abuja şi Luanda să contacteze misiunile omoloage ale Republicii India în statele lor de reşedinţă pentru a se coordona cu acestea în acţiunile care trebuiau întreprinse.

Urmare a demersurilor întreprinse de către Celula de Criză în colaborare cu misiunile diplomatice care au gestionat cazul, la data de 26 ianuarie 2014 nava, împreună cu echipajul aflat la bord, a fost eliberată.


18

La data de 07 februarie 2014, MAE a fost informat prin intermediul misiunilor diplomatice de la Budapesta şi Szeged cu privire la producerea unui accident rutier în judeţul Baranya, în zona autostrăzii M6.În accident a fost implicat un autocar înmatriculat în România, în care se aflau 29 de pasageri de cetăţenie română, 22 fiind răniţi. Din cele 22 de persoane rănite în urma producerii accidentului și transportate la spital pentru îngrijiri medicale, trei persoane aveau cetățenia română, doi adulți și un minor, cei doi șoferi ai autocarului și, respectiv, fiul minor al unuia dintre aceștia.Celula de Criză, prin Ambasada de la Budapesta și Consulatul General de la Szeged, a trimis în regim de urgenţă două echipe consulare în teren pentru a acorda asistență cetățenilor români, victime ale accidentului.Celula de Criză, prin Ambasada României la Budapesta şi Consulatul General la Szeged, s-a implicat în acordarea asistenţei consulare de specialitate şi a transmis permanent informaţii actualizate

instituţiilor competente din România.În baza datelor furnizate de Celula de Criză, care, prin misiunea diplomatică și oficiul consular au ținut legătura permanent cu autoritățile ungare, Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, în cooperare cu Ministerul Sănătății a luat decizia deplasării la faţa locului a unei echipe mobile SMURD. De asemenea, în baza acelorași informații, având în vedere implicarea în accident a unui autocar înmatriculat în România, Ministerul Transporturilor a decis operaționalizarea unei echipe proprii și a verificărilor care s-au impus.Pe tot parcursul demersului de acordare de asistenţă cetăţenilor implicaţi în accident, Celula de Criză a MAE a cooperat îndeaproape cu MAI – Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă iar prin intermediul echipelor consulare deplasate la faţa locului a fost menţinută permanent legătura cu autorităţile ungare.

2. Accident rutier produs în Ungaria - 07.02.2014

19


În cursul nopţii de 1 spre 2 mai 2014, Consulatul General al României la Izmir a fost informat despre situaţia deosebită în care se afla un grup de cetăţeni români în insula Gökçeada din vestul Turciei. Insula a fost expusă în timpul nopţii unor fenomene meteo extreme – furtuni însoţite de ploaie torenţială şi căderi de grindină, care au provocat pagube materiale importante. Torentul de apă format a măturat inclusiv clădirile şi autoturismele parcate pe artera principală a localităţii. În urma averselor, pe insula Gökçeada a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică.Printre turiştii aflaţi la acel moment pe insulă se numărau circa 40 de cetăţeni români, sosiţi individual, la date diferite, cu sejururi contractate pe cont propriu. O echipă consulară, formată din viceconsulul misiunii şi traducător, s-a deplasat la Gökçeada pentru a acorda asistenţă consulară de specialitate.Din informaţiile obţinute de la fața locului, cetățenii români se aflau în afara oricărui pericol, însă unele dintre autoturismele acestora au

fost avariate. Autorităţile locale aflate la fața locului au evaluat pagubele, proces care a fost urmat de stabilirea concretă a necesarului şi posibilităţilor de evacuare a turiştilor de pe insulă.În paralel, au fost identificate companii private din Canakale, cu posibilităţi de transport persoane şi platformele necesare repatrierii românilor de pe insulă.A fost obţinut sprijinul poliţiei locale pentru întocmirea proceselor verbale şi a notelor de constatare a avarierii autoturismelor româneşti, echipa misiunii fiind dotată cu cele necesare certificărilor şi celorlalte forme de asistenţă consulară la faţa locului.Pe parcursul gestionării cazului, Consulatul General al României la Izmir s-a aflat în legătură permanentă cu cetăţenii români şi a întreprins toate demersurile legale pe lângă autoritățile locale pentru sprijinirea acestora, acordându-le asistență consulară de specialitate, în limitele competențelor legale.

3. Asistenţă consulară acordată cetăţenilor români în urma inundaţiilor produse în Gökçeada, Turcia– 01/02.05.2014


20

Pe fondul inundaţiilor produse în Bulgaria, Ambasada României la Sofia a fost contactată de mai mulți cetățeni români aflați pe litoralul bulgăresc care au prezentat situația dificilă în care se aflau în stațiunea Albena, zona cea mai afectată de inundații.La momentul respectiv nu au existat date oficiale privind numărul turiștilor români aflați în această stațiune, însă după estimările misiunii diplomatice, efectuate pe baza apelurilor telefonice, numărul acestora a fost aproximat la 1000 de persoane, neînregistrându-se nicio victimă.

La solicitarea primului-ministru, Victor Ponta, s-a constituit, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi al Ministerului Afacerilor Interne, un grup de lucru care a gestionat de urgenţă situaţia în care se aflau românii blocați în stațiunea bulgară Albena, în urma inundaţiilor din Bulgaria.Practic, în cadrul grupului interministerial astfel creat, din partea Ministerului Afacerilor Externe au participat membrii Unităţii de Coordonare din cadrul Celulei de Criză.

Atât ataşatul de interne, cât şi consulul misiunii diplomatice de la Sofia s-au deplasat pe teren şi au menţinut legătura permanent cu autorităţile bulgare în vederea asistării cetăţenilor români afectaţi de inundaţii.

Ministerul Afacerilor Interne a trimis în Bulgaria un convoi format dintr-un autocar şi autoplatforme pentru a aduce

acasă turiștii care doreau să renunțe la vacanța distrusă de inundațiile puternice ce au lovit, la momentul respectiv, litoralul bulgăresc. Convoiul a fost însoţit de o echipă consulară din cadrul Unităţii de reacţie rapidă a Centrului Consular de Crize al Ministerului Afacerilor Externe, care avea în dotare echipamente mobile consulare cu ajutorul cărora au putut fi eliberate documente de călătorie la faţa locului. Echipa mobilă consulară s-a alăturat echipei create la nivelul misiunii diplomatice în vederea asigurării asistenţei şi protecţiei consulare în astfel de situaţii.

Acţiunea comună a Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Afacerilor Interne s-a finalizat cu repatrierea a 29 de cetăţeni români şi transportarea în ţară a 8 autoturisme cu ajutorul autoplatformelor.

4. Asistenţă consulară acordată cetăţenilor români în urma inundaţiilor produse în Bulgaria – 21.06.2014

21


La data de 22 iulie 2014 a avut loc un accident rutier pe autostrada A7 din Comunitatea Valenciană, în urma căruia au decedat 8 cetățeni români. Aceştia se deplasau într-un microbuz închiriat, dinspre Almeria şi se îndreptau către Aeroportul din Valencia, de unde urmau să se îmbarce într-un avion al companiei Wizzair cu destinația România. Ulterior verificării şi confirmării tuturor datelor obţinute, ministrul afacerilor externe a dispus activarea de urgenţă a Celulei de Criză.În urma instrucţiunilor trasate încă din 22 iulie, două echipe, una consulară din cadrul oficiului consular de la Castellon de la Plana şi alta formată din cei doi atașați de interne ai Ambasadei de la Madrid, s-au deplasat la Alicante pentru a acorda asistenţă consulară.Cele două echipe s-au deplasat la morga din Alicante unde au fost transportate trupurile neînsuflețite, pentru a ajuta familiile. Totodată, aceştia au asistat Garda Civilă spaniolă în procesul de identificare a victimelor, aceasta fiind principala prioritate, întrucât cadavrele au fost carbonizate, iar procedurile de stabilire a identităţii lor în aceste condiții au fost extrem de dificile. În acest sens, a fost declanşată procedura de prelevare de probe ADN atât de la victime

cât şi de la rude. Această procedură a necesitat timp, însă au fost depuse eforturi pentru urgentarea soluţionării cazului. Ambasada României la Madrid şi Consulatul României de la Castellon de la Plana au menținut în permanenţă legătura atât cu Garda Civilă din oraşul Alicante, cât şi cu autorităţile Comunităţii Autonome din Valencia şi cu compania aeriană WizzAir, deoarece victimele urmau să călătorească în România cu aceasta.Totodată, pe tot parcursul anchetei, ataşaţii de afaceri interne din cadrul Ambasadei României la Madrid au întreprins demersuri pentru intrarea în posesia informațiilor privind circumstanțele producerii accidentului cât şi identitatea victimelor.Celula de Criză constituită a coordonat ansamblul de acţiuni întreprinse în acest caz şi a menținut, permanent, legătura cu reprezentanții Ambasadei României la Madrid şi ai Consulatului României la Castellon, în cadrul eforturilor comune de identificare a victimelor accidentului şi asistare a familiilor acestora în vederea îndeplinirii procedurilor de repatriere.Totodată, Celula de Criză şi-a coordonat activitatea cu structurile Ministerului Afacerilor Interne competente în astfel de cazuri.

5. Accident rutier produs în apropierea oraşului Alicante, Spania – 22.07.2014


22

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a dispus, la data de 17.07.2014, activarea Celulei de criză la nivelul MAE, ca urmare a catastrofei aviatice survenite în Ucraina, când o aeronavă de linie “Boeing 777”, aparținând companiei „Malaysia Airlines”, care efectua zborul MH17 pe ruta Amsterdam - Kuala Lumpur s-a prăbuşit în estul Ucrainei.Obiectivul prioritar l-a constituit obținerea unor informații certe cu privire la cetățenia pasagerilor aflați la bordul avionului prăbușit. Împreună cu misiunile diplomatice de la Haga, Kuala Lumpur şi Kiev, Celula de Criză de la nivelul Centralei MAE a menţinut legătura permanent cu oficialitățile locale până la confirmarea listei finale a pasagerilor.Ambasadele României la Haga, Kiev şi Kuala Lumpur s-au aflat în legătură permanentă cu oficialitățile locale pentru clarificarea situației.

În urma verificărilor întreprinse de Celula de Criză, constituită la nivelul MAE, în vederea stabilirii identității tuturor pasagerilor aflaţi la bordul aeronavei, a rezultat faptul că, pe lista transmisă de compania Malaysian Airlines, s-a regăsit un cetăţean care deţinea dublă cetăţenie, inclusiv cetăţenie română.Familia acestuia a fost informată de autorităţile din ţara de domiciliu, iar autorităţile române au luat, de asemenea, legătura cu familia.În gestionarea operativă a acestui caz, MAE a colaborat cu MAI – Inspectoratul general al Poliţiei de Frontieră Român. De asemenea, Celula de Criză a colaborat, pe parcursul gestionării acestui caz, şi cu Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) şi cu Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).

6. Activarea Celulei de Criză la nivelul MAE ca urmare a catastrofei aviatice din estul Ucrainei – 17.07.2014

23


Având în vedere deteriorarea situaţiei de securitate din zonă, ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean, a dispus la data de 10.07.2014, activarea de urgență a Celulei de Criză la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, pentru acordarea de asistenţă consulară cetățenilor români aflați în Fâșia Gaza, inclusiv din perspectiva unei evacuări a zonei.Membrii Celulei de Criză, reprezentanți MAE și ai instituțiilor competente în domeniu, au monitorizat continuu situația din zonă, au menţinut contactul permanent cu autorităţile locale și au efectuat toate demersurile pentru coordonarea activităţilor la fața locului.În această acțiune au fost implicate toate misiunile diplomatice şi consulare ale României din zonă. Suplimentar, din Centrala MAE s-a decis trimiterea unor echipe consulare care s-au alăturat echipelor formate la nivelul fiecărei misiuni diplomatice implicate. Acestea au fost dotate cu mijloace mobile de acordare a asistenţei consulare pentru cetăţenii români aflați în Fâșia Gaza.

7. Activarea Celulei de Criză la nivelul MAE pentru acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi în Fâșia Gaza

7.1 Prima operaţiune de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza -14.07.2014


24

Un grup format din 84 de cetăţeni români şi membrii lor de familie a fost repatriat, la cerere, la data 14 iulie 2014, din Fâșia Gaza, ajungând în România în cursul aceleiaşi zile.Din Celula de Criză condusă de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Apărării Naţionale (MApN), precum şi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.Toate acţiunile legate de repatrierea cetăţenilor au fost desfăşurate sub directa coordonare a primului-ministru, Victor Ponta.Costurile întregii operațiuni de evacuare au fost suportate din bugetul MAE.Misiunile diplomatice ale României din zonă au acordat, de la declanşarea crizei, sprijin şi asistenţă consulară cetățenilor români și membrilor familiilor acestora care au solicitat repatrierea. Suplimentar, din Centrala MAE au fost trimise echipe consulare dotate cu mijloace mobile de acordare a asistenţei consulare.La solicitarea Celulei de Crize, MApN a pus la dispoziţie, în vederea efectuării misiunilor de evacuare a grupului de cetăţeni două aeronave de transport, de tip C 130 Hercules şi C 27 J Spartan, din dotarea Forţelor Aeriene Române, care au executat zboruri pe traseul Bucureşti Otopeni – Aeroportul Internaţional “Queen Alia” din Amman, Iordania şi retur.Grupul de cetăţeni români şi familiile acestora au fost preluaţi din Fâşia Gaza, prin punctul de trecere a frontiere Erez (Israel) şi a fost escortat până la Amman, tranzitând teritoriul israelian şi iordanian prin punctul de trecere a frontierei Allenby/ King Hussein Bridge (Iordania).Din Amman, grupul a fost îmbarcat cu destinaţia Bucureşti. Pe întreaga durată a operaţiunii, cetăţenii români au fost asistaţi de echipele consulare formate din personal al misiunilor diplomatice ale României de la Tel Aviv, Ramallah, Amman, respectiv din Unitatea de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză.

25


La data de 21.07.2014, MAE a efectuat a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români de la momentul declanşării conflictului din regiune. Astfel, au fost repatriaţi 19 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora, ca urmare a agravării stării de insecuritate din ultimele zile din Fâşia Gaza.La solicitarea autorităţilor de la Budapesta, împreună cu grupul de cetăţeni români, a fost evacuat şi repatriat şi un cetăţean ungar. Costurile întregii operațiuni de evacuare au fost suportate din bugetul MAE.În sprijinul demersurilor de asistenţă consulară la faţa locului au fost retrimise la Tel Aviv şi Amman două echipe mobile consulare, parte a Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză.

7.2. Cea de-a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza - 21.07.2014


26

Din dispoziția ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, Celula de Criză activată deja cu aproape o lună în urmă, la nivelul MAE a continuat demersurile de acordare a sprijinului și asistenţei consulare de specialitate cetățenilor români aflați în Fâșia Gaza.Sub directa coordonare a Primului-ministru, Victor Ponta, și ca urmare a eforturilor conjugate ale tuturor instituţiilor implicate în activitatea Celulei de Criză, la data de 8 august 2014, a fost repatriat din Fâșia Gaza un grup de 50 de cetățeni români, majoritatea copii.La operaţiunea de evacuare şi repatriere au participat, în mod direct, toate misiunile diplomatice ale României în zonă (Ambasada României la Tel Aviv, Ambasada României la Amman și Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah), sprijinite de două echipe consulare mobile trimise din Centrala MAE.Cheltuielile ocazionate de această acţiune de repatriere au fost acoperite, integral, din fondul special al MAE, destinat gestionării crizelor consulare.În cadrul acțiunii, statul român a acordat sprijin pentru evacuarea

a 8 cetățeni unguri și 5 cetățeni ai Republicii Moldova, aceștia fiind transportați în România împreună cu grupul de cetățeni români.Grupul de cetăţeni români, ungari şi ai Republicii Moldova, împreună cu membrii de familie ai acestora, au fost asistaţi pe întreg traseul de evacuare şi repatriere de către echipele consulare mobile din Centrala MAE, respectiv de personalul consular din cadrul misiunilor diplomatice ale României de la Tel Aviv, Amman şi Ramallah.Toate cele trei operaţiuni de evacuare organizate de statul român în sprijinul propriilor cetățeni, au reprezentat acțiuni extrem de complexe, având în vedere situația de securitate din zona Fâșiei Gaza şi sudului Israelului. Până în prezent, numărul cetățenilor români evacuați și repatriați din Fâșia Gaza se ridică la 153 de persoane, împreună cu membrii de familie, la care se adaugă un număr de 9 cetățeni ungari și 5 cetățeni ai Republicii Moldova.

7.3 Cea de-a treia operaţiune de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza - 08.08.2014

27



28

Pe fondul deteriorării accentuate a situaţiei de securitate din Libia, MAE a inițiat numeroase demersuri pentru asistarea cetăţenilor români aflaţi în teritoriu în vederea repatrierii. Imediat după deteriorarea situaţiei din Libia şi având în vedere evoluția îngrijorătoare a situației de securitate din Libia, MAE a ridicat alerta de călătorie la nivel maxim (Pericol major - Părăsiți imediat zona sau țara!).Totodată, ministrul afacerilor externe a dispus activarea Celulei de Criză care a coordonat activitatea misiunilor diplomatice din zonă şi a gestionat situaţia din teren. Misiunea diplomatică din Libia a acţionat în direcția acordării asistenței și protecției consulare cetățenilor români aflați în Libia, evacuând toți cetățenii români care au solicitat sprijinul cu privire la părăsirea teritoriului.Acțiunile de evacuare au fost realizate cu implicarea directă a Ambasadelor României la Tripoli și Tunis, echipe ale misiunilor diplomatice escortând grupurile de cetăţeni români evacuaţi pe întreaga durată a transporturilor. De asemenea, pe lângă coordonarea acţiunilor celor două misiuni diplomatice ale României la Tripoli şi Tunis în vederea repatrierii/ evacuării cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul libian, Celula de Criză a realizat o serie de întâlniri cu angajatorii cetăţenilor români, ocazie cu care a fost prezentată situaţia de securitate din Libia, fiind transmise recomandări ferme de părăsire a teritoriului libian, prezentându-li-se procedurile de evacuare. La data de 08.08.2014, având în vedere agravarea situației de securitate din Libia şi pe baza informațiilor actualizate rezultate în urma monitorizărilor permanente efectuate la nivelul Celulei de Criză din cadrul MAE, autorităţile române au dispus suspendarea temporară a activității Ambasadei României la Tripoli și relocarea personalului diplomatic și consular la Tunis pentru o perioadă nedeterminată.Ambasada României la Tripoli a continuat monitorizarea situației de securitate din Libia și colaborarea cu misiunile diplomatice străine care au rămas pe teritoriul libian și imediat ce condițiile de securitate o vor permite, autorităţile române vor analiza oportunitatea reluării activităţii diplomatice a Ambasadei României la Tripoli.Deși misiunea diplomatică română la Tripoli a fost relocată, reprezentanţii acesteia au menţinut contactul permanent cu

cetățenii români rămași în Libia și au acţionat, în cooperare cu Ambasada României la Tunis, în direcția acordării în continuare de asistență consulară.Până în prezent, MAE a organizat și sprijinit evacuarea unui număr de 112 cetățeni români.Cheltuielile ocazionate de evacuarea pe cale terestră a cetățenilor români din Libia au fost acoperite integral de MAE.

8. Evacuări din Libia

29


La data de 24.07.2014, a avut loc un accident aviatic în care a fost implicată o aeronavă aparținând Air Algérie, cu care s-a pierdut contactul după decolarea din Ouagadougou (Burkina Faso) la aproximativ o oră. La bordul aeronavei se aflau 118 persoane. Epava avionului a fost identificată în regiunea Gossi, în Mali, în apropierea graniţei cu Burkina Faso. Imediat ce au fost recepționate informațiile de la compania Air Algerie au fost demarate procedurile de verificare a informațiilor, prioritară fiind obținerea listei pasagerilor. Au fost transmise instrucțiuni către Ambasada României la Madrid şi Ambasada României la Paris pentru a obține detalii atât cu privire la lista pasagerilor, cât și orice alte informații care ar fi putut sprijini acțiunea de identificare a eventualilor cetățeni români aflați pe lista pasagerilor. Totodată, au fost transmise instrucțiuni către misiunile diplomatice implicate în gestionarea cazului pentru a menține legătura cu celulele de criză operaționalizate. Celula de Criză a MAE a contactat Ministerul Afacerilor Externe spaniol și Celula de Criză înființată la nivelul Ministerului Afacerilor Externe al Burkina Faso, dar și centrul de contact al companiei Air Algeria, care a comunicat faptul că printre pasageri s-ar afla și un cetățean român.Deşi iniţial s-a vehiculat informaţia conform căreia la bordul navei se afla un cetăţean român, ulterior, autoritățile din Burkina Faso și responsabilii companiei aeriene Air Algérie au confirmat, prin documente oficiale scrise, că la bordul aeronavei AH5017, prăbușite în Mali, nu s-a aflat niciun cetățean român.De asemenea, în urma verificărilor complexe în evidenţele informatizate ale MAE şi MAI a numelor şi prenumelor aflate pe listele de pasageri, așa cum au fost ele puse la dispoziție de autoritățile naționale care au constituit Celule de Criză, nu a fost identificat niciun cetățean român. Având în vedere procedura dificilă de identificare a pasagerilor zborului amintit, dar și investigațiile standard în astfel de cazuri, Ministerul Afacerilor Externe a menţinut, pe parcursul întregului incident, un contact permanent cu autoritățile străine din statele direct implicate pentru a clarifica definitiv aspectele de interes pentru opinia publică românească referitoare la tragicul accident aviatic.Pe întreg parcursul gestionării cazului, Celula de Criză a MAE a

acționat prin intermediul Ambasadei României la Roma, Ambasadei României la Dakar, Ambasadei României la Alger, și Centrul Operativ – DGMO –din cadrul MAI.

9. Accidentului aviatic Air Algérie – 24.07.2014


30

La data de 03.09.2014, a fost semnalată situaţia dificilă în care se afla un grup de cetăţeni români care erau în concediu în localitatea Limenaria, insula Thassos/Grecia. În urma ploilor abundente, s-a produs o viitură care a provocat pagube materiale însemnate mai multor autovehicule, printre care şi cele ale grupului sus-menţionat, motiv pentru care au solicitat sprijinul misiunii diplomatice.Consulatul General al României la Salonic, în circumscripţia căruia s-a produs incidentul, a intervenit imediat pe lângă autoritățile locale și a solicitat asistență părții elene în demersurile de asistare a cetățenilor români. În egală măsură, s-a dispus trimiterea unei echipe consulare în Insula Thassos, pentru a acorda asistență de specialitate cetățenilor români și, totodată, pentru a analiza posibilităţile de revenire în ţară.Cele 6 maşini avariate din cauza inundaţiilor au fost preluate şi transportate în România cu ajutorul unor autoplatforme, cu precizarea că cetăţenii români au identificat, personal, firmele care vor transporta autovehiculele în România. Totodată, celor 8 cetăţeni români rămaşi în Insula Thassos, Consulatul General al României la Salonic le-a pus la dispoziţie un microbuz, la data de 09 septembrie 2014, pentru a-i prelua de la hotelul unde se aflau cazaţi şi a-i transporta în România, la Bucureşti.

La data de 19.09.2014, Departamentul Consular a fost sesizat de către managerul maritim al unei companii nigeriene, cu privire la răpirea unui cetăţean român, căpitan al navei King Jesus.În urma obţinerii operative a informaţiilor, ministrul afacerilor externe a dispus, de urgenţă, activarea Celulei de Criză.Urmare a activităţii susţinute a acesteia, în cadrul căreia reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe au beneficiat de un sprijin consistent şi profesionist din partea autorităţilor române cu competenţă în domeniul securităţii naţionale, s-a reuşit eiberarea cetăţeanului român la aproximativ o săptămână de la răpire.

10. Cetăţeni români surprinşi de inundaţii şi alunecări de teren în insula Thassos - 03.09.2014

11. Marinar român ostatic de pe nava KING JESUS din Nigeria – 19.09.2014

31


Având în vedere situaţia de pe întreg teritoriul Siriei, Ministerul Afacerilor Externe a continuat demersurile de asistare a cetăţenilor români încă aflaţi pe teritoriul acestui stat, demarate încă din anul 2011. Astfel, pe parcursul anului 2014, au fost continuate acţiunile de repatriere a cetăţenilor români şi a membrilor de familie ai acestora organizate de către misiunea diplomatică a României din Siria. Echipele consulare ale Ambasadei României la Damasc şi Ambasada României la Beirut au colaborat strâns în gestionarea operativă a acţiunilor de repatriere întreprinse în ultima perioadă şi au asigurat asistenţă consulară cetăţenilor români din momentul declanşării acestor operaţiuni şi pe întreaga durată a transportului acestora. Ambele misiuni diplomatice au oferit cetăţenilor români sprijin şi asistenţă consulară şi au întreprins demersurile necesare pe lângă autorităţile locale pentru desfăşurarea în bune condiţii a formalităţilor tehnice.Încă din 2011, Ministerul Afacerilor Externe a emis recomandări cetăţenilor români care se mai aflau în această ţară să părăsească de urgenţă teritoriul sirian prin mijloacele de transport încă operaţionale.

Ca o recunoaştere a capacităţii de gestionare a situaţiilor de criză, o serie de state precum Franţa, Australia, Republica Moldova, au solicitat preluarea de către România a protecţiei şi asistenţei consulare a propriilor cetăţeni, la ora actuală Ambasada României la Damasc asigurând reprezentarea consulară a cetăţenilor statelor menţionate.Totodată şi Turcia a solicitat sprijinul părţii române, care a acceptat cererea Ankarei, însă autorităţile siriene au respins reprezentarea cetăţenilor turci de către partea română. În prezent se poartă, încă, negocieri cu partea canadiană în vederea încheierii unui acord de reprezentare consulară a propriilor cetăţeni de către reprezentanţa diplomatică română la Damasc, pe modelul celor încheiate cu Franţa, Australia, Republica Moldova.

De la debutul conflictelor din Siria, Ambasada României la Damasc a repatriat, prin proceduri proprii, aproximativ 600 de cetăţeni români.Acțiunile de asistare și sprijinire a cetățenilor români rămași pe teritoriul sirian, inclusiv prin măsura evacuării și repatrierii, continuă.

12. Evacuări din Siria


32

MAE a oferit asistenţă cetăţenilor români afectaţi de cutremurul de la 20 mai 2012, din regiunea Emilia Romagna, prin intermediul Consulatului General de la Bologna.Au fost efectuate deplasări în zonele calamitate întrucât acolo locuiesc, potrivit statisticilor, aproximativ 400 de cetăţeni români.În taberele special amenajate în zonă au fost cazaţi în jur de 50 de cetăţeni români, cu care echipa consulară a intrat în contact pentru a se asigura că starea lor de sănătate şi condiţiile de cazare sunt bune şi pentru a se interesa dacă au nevoie de asistenţă.În sprijinul funcţionarilor misiunilor diplomatice implicaţi în gestionarea situaţiei din teren, au plecat două echipe consulare din Centrala MAE.Echipele Consulare au intrat în contact cu românii afectaţi de seism pentru a le oferi sprijinul şi asistenţa consulară de care aveau nevoie.

13. MAE a sprijinit cetăţenii români afectaţi de cutremurul din Bologna

33


Accidentul rutier a avut loc în Franţa, la data de 02 septembrie 2012 a fost acordată asistenţă pentru cetăţenii români accidentaţi şi pentru repatrierea corpurilor neînsufleţite ale persoanelor decedate). O echipă consulară a acordat asistenţă victimelor accidentului atât în vederea repatrierii cât şi în relaţiile cu autorităţile locale.MAE a suportat, din fondul de urgenţă aflat la dispoziţia ministrului, costurile legate de repatriere cetăţenilor români şi a persoanei decedate, respectiv contravaloarea organizării unui zbor de repatriere cu un avion militar (au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii-SMURD ).

14. MAE a sprijinit cetăţenii români implicaţi în accidentul rutier produs în Franţa, la Marsilia, la data de 02 septembrie 2012


34

Ambasada României la Podgorica, a fost informată că, la data de 23 iunie 2013, un autocar cu numere de înmatriculare de România, în care se aflau exclusiv turişti români, s-a răsturnat într-o prăpastie din Muntenegru.

La scurtă vreme după primirea informaţiilor despre producerea accidentului, ministrul afacerilor externe a dispus activarea Celulei de Criză, în cadrul căreia s-a procedat, imediat, la colectarea, analizarea datelor şi coordonarea activităţilor consulare.La nivelul Celulei de Criză a fost demarată acţiunea de identificare a victimelor implicate în accident, cifra finală a acestora fiind de 47 de persoane, confirmate ca având cetăţenia română, dintre care 18 persoane decedate, iar 29 rănite.

O echipă formată din reprezentanţi ai Ambasadei României la Podgorica a fost trimisă la locul accidentului, chiar în primele momente de la aflarea despre tragicul eveniment. În baza instrucţiunilor primite, consulul României de la Tirana s-a deplasat, de urgenţă, în Muntenegru. Pe parcursul nopţii, de la faţa locului, au fost transmise informaţii cu privire la starea cetăţenilor români aflaţi în autocar, precum şi cifra răniţilor şi a decedaţilor, disponibilă la acel moment. Ulterior, ambasadorul României la Podgorica s-a deplasat la spitalul unde au fost internate victimele accidentului, cetăţeni români.

Încă din seara zilei de 23 iunie 2013, pentru a veni în sprijinul familiilor victimelor accidentului, s-au operaţionalizat două linii telefonice disponibile 24/7 în cadrul Celulei de Criză, 40 de persoane din cadrul Departamentului Consular operând aceste linii rămase valabile pe toată durata funcţionării Celulei de Criză a MAE, fiind primite peste 1000 de apeluri.

Astfel, din dispoziţia primului-ministru al României, un avion militar al Ministerului Apărării Naţionale, având la bord personal medical specializat, secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, dr. Raed Arafat, precum şi echipa consulară mobilă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe s-a deplasat la Podgorica, în noaptea dinspre 23 spre 24 iunie 2013.

La data de 24 iunie 2013, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a efectuat o deplasare în Republica Muntenegru, unde a avut discuţii cu omologul său, a vizitat răniţii aflaţi la spital şi a făcut demersuri pentru urgentarea procedurilor de repatriere, atât a răniţilor, cât şi a persoanelor decedate.

După stabilizarea stării de sănătate a cetăţenilor români răniţi grav, la data de 25 iunie 2013, MAE a organizat împreună cu Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Sănătăţii, trei zboruri de repatriere a supravieţuitorilor accidentului şi a trupurilor neînsufleţite ale victimelor decedate.

Familiile cetăţenilor români răniţi în accident au fost informate telefonic de către membrii Celulei de Criză a MAE cu privire la coordonatele repatrierii pacienţilor în România.

Celula de Criză şi-a încetat activitatea la data de 26 iunie 2013 ca urmare a finalizării operaţiunilor de repatriere a cetăţenilor români. Numărul total al personalului MAE implicat în gestionarea accidentului din Republica Muntenegru a fost de 60 de persoane.

15. MAE a sprijinit cetăţenii români implicaţi în accidentul rutier produs la data de 23 iunie 2013, în Muntenegru

35


În cursul dimineţii de 16 ianuarie 2013, Ambasada României la Alger a informat Centrala MAE cu privire la desfăşurarea unor evenimente de tip armat, în zona de est a Algeriei, în localitatea In Amenas, unde se află un complex de exploatare a gazelor operat de o companie multinaţională.

Ministrul Afacerilor Externe a dispus activarea imediată a Celulei de Criză, în cadrul căreia a fost menţinut un dialog intens la nivel diplomatic, au fost iniţiate consultări permanente cu autorităţile române competente, în cadrul Celulei de Criză fiind creat un grup inter-instituţional.

În urma activităţii deosebit de complexe desfăşurate de către Celula de Criză, s-a reuşit eliberarea şi repatrierea a 3 cetăţeni români. În cadrul acţiunii au fost implicate şi o serie de misiuni diplomatice şi oficii consulare, respectiv Ambasadele României la Abu Dhabi, Alger, Berna, Londra, Paris, Oslo precum şi CG Bonn şi CG Istanbul.

16. MAE a asistat cetăţenii români, victime ale atacului terorist din Algeria, In Amenas, din data de 16 ianuarie 2013.

Nava Olympus, cu echipaj românesc la bord, a fost arestată de autorităţile egiptene în rada portului Al-Adabyia/Suez, ca urmare a unor litigii comerciale.Cei 35 de marinari, dintre care 29 români, aflaţi la bordul navei au ajuns într-o situaţie critică, fără aprovizionare constantă cu hrană, apă şi combustibil, cu probleme medicale şi cu mari întârzieri în plata salariilor. După mai multe încercări eşuate de recrutare a altor marinari, MAE a fost informat asupra finalizării demersurilor de înlocuire a tuturor marinarilor români rămaşi la bordul navei.La data de 29.01.2014, la insistenţele consulului român la Cairo, comandantul navei Olympus a confirmat încheierea repatrierii ultimilor cinci marinari români. Ulterior, la data de 03.02.2014, comandantul vasului a fost asistat de reprezentantul ambasadei până la îmbarcarea pe aeronavă, în aeroportul internaţional din Cairo, în vederea repatrierii în România.

17. Repatrierea marinarilor români de pe nava Olympus, arestată de autorităţile egiptene în rada portului Al-Adabyia/Suez.


36

La data de 08.11.2013, Consulatul General al României la Dubai a fost sesizat cu privire la faptul că nava Iron Monger 3, la al cărei bord se aflau şi doi ofiţeri de marină români, a fost reţinută în portul emiratez Khorfakkan, din cauza unor diferende de ordin comercial. Deşi aceştia cunoşteau condiţiile improprii de schimb ale echipajelor precum şi starea gravă a vasului, au acceptat să se îmbarce sub promisiunea că managementul navei va proceda urgent la repararea acesteia. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, pe fondul epuizării resurselor de hrană, apă şi combustibil, situaţia echipajului indo-pakistanez s-a deteriorat, marinarii solicitând abandonarea navei. Marinarii români au solicitat sprijinul oficiului consular Dubai pentru contactarea companiei de management şi a agenţiei, precum şi facilitarea contactării unui avocat.Urmare a demersurilor oficiului consular Dubai şi ale misiunii diplomatice din Singapore, compania care asigura managementul navei a demarat negocieri cu echipajul pentru a încerca o rezolvare pe cale amiabilă a litigiului.La data de 16.06.2014, unul dintre cetăţenii români aflaţi la bordul acestei nave a informat că a ajuns cu bine în România, mulţumind pentru întreg sprijinul primit, în timp ce al doilea membru al echipajului a comunicat faptul că optează pentru rămânerea la bordul navei.

18. Situaţia marinarilor români aflaţi la bordul navei Iron Monger 3

Nava ST Vanessa, sub pavilion belgian, cu echipaj format din cetăţeni români şi filipinezi, a fost arestată de marina militară nigeriană în luna martie 2013 ca urmare a efectuării unor operaţiuni neautorizate cu produse petroliere în apele teritoriale nigeriene, precum şi a unor datorii mai vechi faţă de autorităţile nigeriene. Aceeaşi navă a mai fost arestată în Nigeria în anul 2012, ca urmare a refuzului de a opri la somaţiile pazei de coastă. În urma eforturilor depuse de Celula de Criză MAE, marinarii români de pe nava ST Vanessa au fost repatriaţi la data de 05 septembrie 2013.În contextul eforturilor de repatriere a grupului de marinari români, misiunile diplomatice ale României au intervenit pe lângă autorităţile din statele de acreditare, au menţinut legătura cu toate părţile implicate în litigiu. Celula de Criză a coordonat demersurile ambasadelor şi a convocat grupul de lucru la care au participat reprezentanţii Asociaţiei Agenţiilor de Crewing din România, Autorităţii Navale Române, Ministerului Transporturilor, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ai Ministerului Finanţelor Publice.

19. Repatrierea marinarilor români de pe nava ST Vanessa arestată în Lagos (Nigeria)

37


La data de 27 decembrie 2013 a fost finalizată acţiunea de repatriere, prin Kenya şi Turcia, a unui grup de 15 cetăţeni români, aflaţi de mai multe zile în situaţie critică pe teritoriul Sudanului de Sud.Cei 15 cetăţeni români făceau parte dintr-o echipă de peste 100 de persoane, în majoritate cetăţeni moldoveni, angajaţi ai unei firme din Republica Moldova, care desfăşurau activităţi lucrative în domeniul construcţiilor în Sudanul de Sud.Din momentul sesizării în legătură cu situaţia cetăţenilor români din Sudanul de Sud, Celula de Criză, a întreprins o serie de demersuri susţinute pentru a veni în sprijinul acestora şi a înlesni întoarcerea lor în siguranţă în ţară. Pe întreaga durată a procedurilor de repatriere, misiunile diplomatice ale României implicate în acest demers au oferit asistenţa consulară necesară grupului de muncitori români.

20. Cetăţeni români repatriaţi din Sudanul de Sud

La data de 24 iulie 2014, MAE a repatriat un grup de 15 cetăţeni români blocaţi pe teritoriul Cisiordaniei din cauza situaţiilor tensionate de pe acest teritoriu.Reprezentantul român al Oficiului din Ramallah a însoţit grupul de cetăţeni români până la aeroportul din Tel Aviv, unde au fost preluaţi de consulul Ambasadei României la Tel Aviv, în vederea asistării acestora până la îmbarcarea spre România.

21. Repatrierea unui grup de cetăţeni români blocaţi în Cisiordania


38

Analizând situaţiile de criză consulară gestionate în ultimii doi ani, se poate constata atât o amplificare, cât şi o agravare a acestora, determinate de evoluţiile recente ale situaţiilor de securitate din anumite regiuni dar şi de liberalizarea dreptului la circulaţie şi muncă de care beneficiază cetăţenii români în afara graniţelor ţării. Astfel, riscurile la adresa securităţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor români aflaţi în străinătate au atins cote fără precedent.

În gestionarea şi soluţionarea acestor situaţii deosebite, Celula de Criză a MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, cât şi a structurilor ce intră în componenţa Celulei de Criză, a avut un aport esenţial. Menţionăm şi cu această ocazie suportul consistent şi de înalt profesionalism de care a beneficiat Celula de Criză a MAE din partea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

Chiar dacă toate acţiunile Celulei de Criză au fost încununate de succes, MAE va continua îmbunătăţirea şi modernizarea permanentă a tuturor instrumentelor avute la dispoziţie pentru gestionarea situaţiilor de crize consulare, astfel încât această structură creată special pentru asistenţa şi protecţia cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite în afara graniţelor ţării, să poată face faţă oricărei crize.

Concluzii


40

www.mae.ro

Documents

1 CENTRUL CONSULAR DE CRIZE