r*-*s ţ> >

o )' 1

:h s

S\1 1 ft -

[http://www.dntcj.ro/adevarul 1ANUL XNR. 2 9 2 3 ISSN 1220-8203

MARTI,2 0 IUNIE 2000

10 PAGINI 2 .0 0 0 LEI

66

Hanţele anti” pierd...

[LIE c a l ia n

m n ictoria în alegeri a lui Gheorghe \ ] j Funar era previzibilă pentru cei

care au urmărit campania electorală “ la rece” . Era evident câ o campanie electorală “anti” nu mai are succes la alegători. Marea greşeală a CDR tocmai aceasta a fost, chiar la scară naţională, cînd a propus, nici mai mult, nici mai puţin, decît izolarea PDSR, ca şi cum electoratul, care îşi exprimase în sondajele de opinie preferinţele, ar fi urmat aranjamentele puse la cale de anumiţi lideri de partid. La Cluj-Napoea CDR a urmat aceeaşi tactică în cazul lui Gheorghe Funar, utilizînd toate mijloacele pentru a-1 compromite, a-1 “izola” şi elimina din joc. Marea gafa a fost aceea de a primi cadou voturile UDMR prin

_ retragerea candidatului acestuia, situat pe locul doi după primul tur de scrutin.

Dacă PNŢCD ar fi avut în conducere un bun şahist, acesta ar fi explicat celorlalţi şefi că, la şah, uneori e bine să sacrifici un turn sau chiar regina, pentru a ocupa o poziţie de pe care să poţi obţine victoria ori măcar remiza. Dacă Şerban Rădulescu ar fi declinat oferta UDMR şi s-ar fi retras şi el, ar fi rămas în cursă Teodor Groza, reprezentantul PDSR, care ar fi urmat să-l înfrunte pe Gheorghe Funar de la PRM. Ar fi fost o mişcare abilă, care ar fi făcut sâ crească stima faţă de PNŢCD, atît de şifonat de hărţuielile interne, de schimbările prefecţilor etc. Aceasta ar fi putut duce la un spor de prestigiu, necesar pentru alegerile parlamentare din toamnă. Dar peneţiştii nu s-au gîndit, ca şahiştii, la următoarele mutări.-

O greşeală similară au făcut şi ceilalţi aliaţi tradiţionali ai PNŢCD, dar în cazul lor nu contează prea mult alianţa anti- Funar. Mult mai gravă este greşeala PDSR şi PD (ca şi gafa fostului viceprimar Ruja, PUNR, pus la punct de şeful său de partid).' Cele două partide social- democrate, care, în ultimii patru ani, s-au războit îndeosebi cu PNŢCD, şi-au sprijinit inamicii numai şi numai pentru a-1 alunga pe Funar din Primărie. Or, o bună parte din cei care l-au votat pe acesta este chi r electoratul social-democrat, care, pînă la toamnă, nu va uita de tîrgul făcut de organizaţiile' locale social- democrate cu Dreapta şi UDMR.

E adevărat, alianţa clujeană a afirmat cu orgoliu că deţine peste 70 la sută din electoratul municipiului. Gravă eroare! Cum spuneam, oamenii nu votează conform tîrguielilor liderilor, ci conform propriilor păreri. Or, această unire a tuturor împotriva unuia singur i-a iritat pe mulţi. De altfel, ar fi trebuit să le dea de gîndit, încă după primul tur, câ PRM a obţinut voturi numai pentru că este reprezentat de Gheorghe Funar. Mai este ceva: dacă organizaţiile locale doreau schimbarea lui Funar, de ce nu şi-au pregătit, în patru ani, oameni care să constituie alternative viabile?!

il&si. ,1U . -A..*

Interesul Rusiei pentru Republica Moldova se va răsfrînge şi asupra relaţiei dintre Moscova si Bucureşti

PD SR - c lş iig ă c e le m a i m u lte p r im ir i i

PDSRPDUDMRPNLC.I.PSDRApRCDRPRMPUNRPSMANCD

l --------------------------------------------------------- .1. ■. - (2 4 )- (1 7 )

3 ( 8 )3 ( 7 )

(4 )(3 )

131 REPARTIZAREA MANDATELOR DE PRIMAR PE FORMAŢIUNI POLITICE Şl

CANDIDAŢI INDEPENDENŢI

T u ru l al do ilea de s c ru t in a l. a lege rilo r locale în jude ţu l C lu j a p u s pe p rim u l lo c (în ceea ce p r iv e ş te p r im ă r iile ) , p r in c ip a lu l partid de opoziţie, PDSR, care a c îş tig a t 24 de fu n c ţii de ed il şe f (d in to ta lu l de 80 de u n i tă ţ i , a d m in is tra t iv e ) , in c lu s iv în 3 oraşe: Cîmpia Turzii, Dej şi Gherla. PD s-a d o v e d it a f i un p a rt id d inam ic , care, deşi în sondajele de pe tim pu l guvernării nu a fo s t c o ta t fo a rte su s , a o b ţ in u t, în ju d e ţu l Cluj, locul al doilea în ceea ce p riveş te num ăru l de p rim a ri

(17). UDMR, s itu a t pe lo c u l a l tre ilea , a c îş tig a t 8 p rim ă rii. Se pare că m işcarea lib e ra lilo r de a se dezlip i de CDR a fo s t benefică, PNL ob ţin în d , în ju d e ţu l C luj, 7 p rim ari, fa ţă de d oa r ce i tre i ai convenţie i (recte PNŢCD). PSDR obţine 5 m andate de prim ar, ia r ApR - 4. PRM, pa rtidu l lu i Vădim şi al lu i Funar a lua t tre i prim ării, evident, cea m ai im portantă fiind cea d in C lu j-N apoca . G heorghe Funar a o b ţin u t ce l de-al treilea m a n d a t de p r im a r , c îş t ig în d (destul de strîns) în fa ţa lu i Şerban

R ă d u le s c u , cu un p ro c e n t de 53,17%.

Cîte un p rim a r au ANCD, PUNR ş i PS M , ia r şa se c a n d id a ţ i independenţi s-au im pus în cursa pentru p rim ă rii. T rebuie m en ţiona t că prezenţa la vo t, pe Judeţ, a fo s t de 54%, superioară a lto r ju d e ţe d in ţară.

T i t u s C R Ă C IU N

wsi-.

G h e o r g h e F u n a r p r o m i t e s ă f i e p r i m a r u l t u t u r o r c l u j e n i l o r

în cursul zilei de ieri, Gheorghe Funar a fost cel mai căutat om din Cluj-Napoca. Şi probabil, cel mai fericit.Nu e uşor sâ lupţi cu o întreagă coaliţie de partide, cu adversităţi de tot felul şi sâ ai destule puncte vulnerabile după douâ mandate lâ Primăria unui municipiu complicat, cum e Cluj-Napoca. Iată declaraţia care ne-a acordat-o în după-amiaza primei zile după noaptea cea lungă a turului doi al alegerilor localef

“Ne-am străduit sâ facem, între turul întîi şi cel de-al doilea, o campanie electorală civilizată, demnă de municipiul Cluj-Napoca şi, totodată, cuScopuI de a informa electoratul şi a-1 determina să participe la votul din 18 iunie.

continuare în pagina a 5-a

Mîjne vor începe plăţile pentru

deponenţii de la „Credit Bank”

Unităţile Casei de Economii şi Consdmnaţiuni din toată ţara "vor începe mîine operaţiunile de plăţi pentru deponenţii persoane fizice de la „Credit Bank” . în judeţul Cluj acestea se vor desfăşura prin intermediul Agenţiei CEC nr. 5 din Cluj-Napoca (de pe strada Iuliu Maniu nr, 1), din 21 pînă în 27 iunie a.c., între orele 7,15 - 13,30 si 14,30 - 19,00. • .

Listele cu programarea plăţilor vor fi afişate la sediul Sucursalei Cluj a CEC, precum şi la Agenţia 5. Ele cuprind 2390 de depunători, iar suma totală ce va fi plătită acestora se ridică la 25,344 miliarde de lei.

A l in T U D O R

continuare în pagina a 12-a

în pag ina „E conom ia ” (pag. 1 2 ) p rezen tăm p rog ra m a re a p lă ţ i lo r p e n tru d e p o n e n ţ i i „C re d it-B a n k ” d in ju d e ţu l C lu j

„Miting funebru”

Peste 500 de sindicalişti au dus pe ultimul

drum „Speranţa şi Economia

românească”Cartel Alfa a organizat ieri

un miting de solidaritate cu 'disponibilizării de la Sinteroni. 260 de salariaţi ai acestei fabrici şi-au pierdut locurile de muncă în urma aplicării programului de restructurare. Reamintim câ Sinterom a fost privatizată, pachetul majoritar de acţiuni fiind cumpărat de firma Contactoare SA Buzău. Aceeaşi firmă participă şi la negocierile pentru privatizarea SC Remarul 16 Februarie!

Cea mai mare parte a protestatarilor a fost reprezentată de salariaţi ai Remarul, care s-au declarat îngrijoraţi de soarta lor, în

A n c a B L A G A

continuare în pag ina a 12 -a

I S î â ? fel tK {-mu 1E x a m e n u l de c a p a c ita te se d e s fă ş o a ră în c o n d iţ ii de m a x im ă s e c u rita te

Peste 8.000 de absolvenţi ai claselor a VlII-a din judeţul Cluj au început ieri examenul de capacitate cu proba de Limba şi literatura română. Potrivit inspectorului general şcolar adjunct Ferencz Torok, preşedintele comisiei judeţene a examenului de capacitate, la nivelul judeţului Cluj, examenul de capacitate este susţinut în 46 de centre. Pentru evitatea oricăror suspiciuni, lucrările,urmează să fie corectate de comisii special desemnate, în doar patru ceiitre: în municipiul Cluj-Napoca, la Liceul Teoretic “George Bariţiu”, în Turda, la Liceul “Andrei Şaguna”, în Dej, la Liceul Teoretic - “ Andrei Mureşianu” , iar în Huedin la Liceul

“OctavianGoga” . Totodată s-au luat' toate măsurile de siguranţă, astfel : incit Jandarmeria şi Poliţia vor supraveghea centrele de corectare 24 de ore din 24. Direcţia de Sănătate Publică asigură supravegherea copiilor • pe toată perioada examenului de capacitate. Zvonurile potrivit cărora copiii din zonele montane nu ar fi ajuns la centrele

- desemnate pentru susţinerea examenului de capacitate au fost infirmate de către Ferencz Torok. Acesta susţine că transportul absolvenţilor la examene este plătit de Inspectoratul Şcolar şi a. fost asigurat prin implicarea directă a directorilor de^scgLsLa-presedintilor

A~ "ăpacîtâte dinSsenele- BIBLIOTECA

ItNTRALĂ UNIV 1

JjEofol I. PETCU

f l

, l m m

vSi- ^ , ; jp-,

, v , / v /

t . V

centrelor de>/ /

unde acest lucru a fost solicitat. Pentru examenul de la Limba şi literatura română a fost extrasă, prin tragere la sorţi, varianta cu numărul cinci, din cele zece prezente în urnă.

■ După cele două ore de examen, cei mai mulţi dintre elevii participanţi au considerat subiectul de dificultate

medie. Examenului de ieri îi urmează, .astăzi, proba de Limbă maternă, mîine proba la Matematică, iar vineri va fi susţinută proba la Istoria românilor sau Geografia României, la alegere.

C ă tă l in a V L A D

^ ^ r t u r i s e s C j i m b o t e z s piertarea-păcatelo

PaS t,r f a-r^ ° , rt05OX: Sf' Sflnl ’t Mc- Melodie a' Patarelor; Cuv Calist Patriarhul, • Calendarul greco-catolic: S. Metodiu, ep. m. (+311) •

B 2 3 S .

PREFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN:' 19-64-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMÂRIA TURDA; 31-31-60 •PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48

PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27 •POLITIAFEROVIARĂ : .

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 •POLITIA DEJ: 2/-2/-2I 'POLITIA TURDA: 31-21-21

•POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •POLITIA GHERLA: 24-14-14

POMPIERII: 981 •PROTECŢIACIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-1^-70. int. 158•DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI -PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 ■•INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 ~

DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTA: 95S

•R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTEN'AY SA: 41-51-71• R.A. APA CANAL: 19-63-02 •S.C. -SALPREST S.A.: 19-55-22 •SC PRIVAL: I743-S6• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE92S;433424

•JANDARMI: 956 GARA Cluj-Napoca: 952

•AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; - întem - 43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22

• ALIANŢA ANT1SUICID: 19-16-47

CURSE INTERNATIONALE din Autogara II;

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Njpoca in alele de luni, mani. joi vineri la ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de mru miercuri. \ incri si sîmhita la ora 11.00.• Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare în

alele dejoi ora 22.00 şt înapoiere din Budapesta ir. zilele dc \ meri ora 16.00. INFORMAŢII:Autogara 1 :14*24*26

Autogara II: 43-52-78

FARM ACII#Ftrmadl ca serviciu permanent: Farmacia

’COR AFARM". str. lo.n Meşter nr. 4, telefon 42-65*40. str. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. farmacia "CYNARA*\ Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72. orar non-stop,.Farmacii cu serriciu prelungit: Farmacia

TNTFRPH ARM", str. PrimJvcni nr. 5. telefon 2-71-95. cear S-2Z Fmacia "CLEMATLSFARM".

Futa Unirii nr, 10. telefon 19-13-63. orar 8-21 Garda ie noapte:Farmacia nr. 6 "Speranţa*. P-ţa A. Iancu nr. 5.

telefon 19—46-56. orar 20-8.

TARO.M: 26.04.1999-28.10.2000Clui 4 Buc. Buci -» Clui *07,3016,4518,00

0S.J0 09,15 17,35 19,45 19.00

10.4520.45

marţi07,0015,25

08,00 0820 16.15 .. 19.45

09,00 . 20,45

miercuri r X1 07J0 ' 18,00 j 18,55

. 08,30 09,15 19.00 12,00 19,45. 19,45

10,1512.4520.45

.ini07.3015,2519,0020,45

08,30 08,20 16.15 17,00 20,00 19,15 21,45

09,0018.4020,15

' - vineri09,15 . 20,45 • 2035 .

10.15 07,45 - 21,45 . 14.00 ■ 21,45 19.15

08.4514.45 20,15

sîmbâtâ1930 ZU.30 11.00 12,00

fluminică. - • 14,20

20,15 -15,0521,15

Preţ bilet: 955.000 Iei, respectiv 960.000 Iei

Luni: Cluj-9Bo!ogna 10,30-12,05Bo!ogna90uj 12,55-16,40

BimmL: Cluj-JBologna ,. 10,30-12,05' Bologna-3Goj 12,55-16,40

Sineri: CIuj4Bologna 10.30-12,05Bologiuc*Cluj 12 5-16,40

Trcţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$ TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 1 9 - 2 3 iu n i e •

MedicJnJ generali. Dr. I. Boită -19.21,23 (9- 12). dr. V. Bodo - 21.23 (15-18). dr. R. Cotârlă - 21 (10-12). dr. N. lovită - 22 (10-12), dr. S Loga -.21 (15-17), dr. ’M. Manea - 20 (14- 15). dr. D. Muntean - 21 (10-12), dr. A. F. Oros - 22. 23 (14-16), dr. I. Riza - 20 (15- 17). dr. L. Rasa - 19 (15-17), dr. M. Suciu 22 (10-12), dr. V. Tâtarn - 23 (10-12), dr. Tegzeşiu - 20 (15-17), dr. C. Tonea -20, 22

atie. Dr. L. Barbâalbâ - 21, 22Jurcâu - 20. 22 (15-17);

[9-11); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ-21. 23 10-12). dr. -R. Jurcâu - 20. 22 (15-17 :ardiologie. Dr. A. Iancu - 20 (11-13), dr.

Patiu-21 (11,30-13), dr. T. Popescu-21 (9- 11). dr. N. Prişcâ - 21 (16-18); Interne. Dr. M. Bozdog - 22 (15-17), dr. D. Pîrv-19 (15- 17). dr. Cs. Szakacs-21 (14-16). Ginecologie. Dr. C. Fodor - 20. 22 (10-12), dr. S. Precup - 19. 21. 23 (15-17); Chirurgie. Dr. C. Cosma - 20. 22 (10-12), dr. p. Pitea - 22 (10-11), dr.T. Prişcu - 23 (10-11). dr. I. Szabo - 21 (11 13); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 20 (14-15). dr. M. Fritea - 20 (11-13); Reumatologie. Dr. I. Alb - 20 (11-13), dr. C. Zotta - 23 (14-16);Ortopedie. Dr. Z. Popa -19 (12-13); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 22 (14-16); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 21 (9-11), Psihologie. Psih. L. Boilâ - 20 (15.30-17); Dermatologie. Dr. i. Sârbu - 19 (11,30*12.30), dr. O. Roşea - 19 (16-18); O.R.L. Dr. E. Plâianu - 19, 22 (9- 11). dr. S. BItan - 21 (14-16); Neurologie. Dr. D. Bozdog - 22 (15-17), dr. M. Divin -19 (10-11); Ecografie. Dr. I. Ghilezan - 21 (14- 15.30). dr. L. Negru - 22 (15-17).

Pentru chirurgie plastică şl reparatorie, urologie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bazâ de bilet de trimitere, planificarea bolnavilor se face la sediul, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01. între orele 16-17 de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bazâ de trimitere de la medicii Policlinicii.

Republica - 16-17.06 - Matrix, SUA (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbâtâ - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23; 18-19.06 M umia, SUA (10,30; 13;

15,30; 18; 20.30); duminicâ, - spectacol de noapte cu tarif redus de la ora 23; 20.06 Întîlnire cu J o e „Blak”. SUA (10; 13,30; 17; 20,30); 21.06 Masca lui Zorro, SUA (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); 22.06. 7 an i în Tibet, SUA (10,30; 13 15,30,18; 20,30) * Victoria - A l 13-lea războinic, SUA (13; 15; 17; 19) * Arta-Eurimages - Totul d esp re m am a m ea, Spania - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Favorit - R echinii ucigaşi, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Şcoala s u b teroare, SUA (13; 15; 17; 19). •

TURDA • Fox - A i 13-tea războinic, SUA (13; 15; ,17; 19)DEJ - Arta - R egii deşertului, SUA (15; 17; 19; 21)GHERLA - Pacea - A pocalipsa, SUA (17); Carter, z is Uraganul, SUA

(19; 21,30)

U N I P L U S R a d i o8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-

10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 H oroscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Program ul cinem a. 9,55 Informaţii

culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct... ş i de la Zece ; 14,30-18,00 Uniplus alternativ.

18,30-21,00 Trei ceasuri bune A 9,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

B I B L I O T E C I

■ B.C.U. “ Lucian Blăga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic; 8-12,45 13,30-20,00; sîmbâfă: 8-13,30.Notâ: în sesiuni de examene - programprelungit: zilnic 8-21, sîmbâtâ 8-20, duminica 8- 14.

■ Biblioteca Judeţean “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l). ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR; luni-vineri: 8,30-15,30. F IL IA LE -Zorilor, Gheorgheni ORAR- luni, miercuri, joi: 14,00-19,45 marţi, vineri: 9-15; - Mânăştur, Mărăşti - ORAR: luni, miercuri, joi: 14.00 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE-LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: .luni- vineri: 9-20 sîmbătă: 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr. 1 telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00 15.00. M EDIATECA, ORAR: luni vineri: 9-20; sîmbâtâ: 9-14. CENTRUL DE INFORM ARE COMUNITARĂ ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni sîmbătă 8 -12.45; 14 -

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K. (strada Universităţii 7 -9). Orar: luni - joi; 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentm studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca “ Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada IJ.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Hcrmann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar luni, marţi, miercuri;joi: orele 16-20.

I Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8M3.

* Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca ptine la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Dispensarul | Policlinic cu Plată §

52oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator; radiologie,. stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludwig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa). Tel.: 130.330 sau 432.557.

(• •>Marţi,

■' 7,00 M atina l naţional; 9,00 TVR laşi; 9,30 Fotbal Euro 2000, g rupa A:

România -Portugalia (r); 11,05 TVR Cluj-Napoca; 11,35 Fotbal Euro 2000, grupa A: Anglia- G erm an ia (r); 13,10 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan. Lumea PC; 14,30 Repere sacre; 15,00 Oameni ca noi; 15,30 Convieţuiri; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 La te le fon m uzica populară; 17,30 Medicina pentm toţi; 18,00 Euro Ştiri; 18,15 Orice e posibil (s); 18,40 Hiller şi Diller(s); 19,05 Corect!; 19,10; Sunset Beach; 20,00 Cu ochii’n 4; 20,50 Euro FOTBAL; 1,00 Fotbal Euro 2000, grupa A: Portugalia-Germania (r).■ 7,00 Dom ni-

şoara Andrea (s/ r); 8 ,40 T im pu l

trecutŢdo/r); 9,30 Trupa DP 2; 12,30 Atlas (r); 13,00 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00i Toţi, îm preună; 14,45 Ş tiri; 14,50 Euro Fotbal (r); 16,10 O rizon t sp iritua l (r); 16,46 Domnişoara Andrea (s); 17,35 Femeia misterioasă (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Se întîmplă acum; 19,40 Credo; 20,45 Spaţiul frâncofon; 21,15 Puls 2000 (m ag .);'. 22 ,00 Călătorind prin ţară; 22,15 Alfred Hitchcock prezintă; infidelitate (SUA 1965); 23,05 Ştiri; 23,10 Lentila de contact; 0,00 TVM Mesager.

7,00 Observator; a n la r ţ V y ^ Aerobic show;

8.00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Necazurile lui Alfred (co.Franţa 1972); 12,00 Burlacul (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ş tiri; 17,20 Labirintul pasiunii (s);19.00 O bserva to r; 20,00 Tenebrele nopţii (dramă SUA ‘1982); 22,00 Observator; 22,50 Moloney (s); 23,50 Fotbal Euro" 2000 la A 1; 0,30 Navarro (s);2.00 Scandalul (s/r); 3,00 Suflet rebe l (s /r) ; 4 ,00 L a b ir in tu l pasiunii (s/r)

7,00 Bună

l iT I i 3 * 5 dimineata’ Proa a ^ î j f c g ş i TV e al tă u ! ; .

*10 ,00 T în ă r şi n e lin iş tit (s); 10,55 Lege şi ordine (s/r); 11,55 Baby Boom (s); 12,30 Percy şi Thunder (dramă SUA 1993); 14,15 De Crăciun, cu dragoste (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,30 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea'zilei pe - scurt; 19,00 Ş tirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt;2 0 .00 N ik ita (s); 21 ,00

1 7 -l /c x \a b c |

20 iu n ieProtectorii (s); 21,55 Ştirile.Pro TV; 22„00 C hestiunea z ile i;

.23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Lege şi ordine (s); 1,00 Dădaca (s);1.30 D ragoste şi d e ce p ţie (thriller SUA 1991); 3,15 Ştirile, Pro TV.

■7,00 M ilagros '"r H * f f f t 8,00 Taifas;

13,00 M ila g ro s (s); 14,00 Cronica cîrcotaşului

: ( r ) ; 15,00 V ipe r*(s /r); 16,00 Salvaţi de clopoţel * (s); 17,00 Viper (s); 18,00 Focus; 18,30 Im pact; 19,00 C ron ica c îrco ta şu lu i;-19,10 C avalerul ră tă c ito r (s ); 2 p ,00Povestitoarea (dramă SUA '91); 21,45 Cronica cîrcotaşului (r); 21,55 Ştiri pe scurt. Meteo;22.00 Exotic; 22,45 Caricatura zilei; 23,00 Detectivi de elită (s); 0,00 Focus. Caricatura zilei (r); 0,30 Impact (r); 1,00 Cronica-' cîrcotaşului (r).T E L ş y 7 ,00 Bună

d i m i n e a ţ a , România; 9,00 Daţi

v in e p e -C o r in a (r); 10 ,00 Teleshopping; 10,30’ Economic ABC (r); 10,45 Gura lumii; 11,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r) ; 12,00 S tu d io u l T ud o r Vornicu; 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Studioul Tudor Vornicu;14.00 Rendez-vous la Tele 7 (r);15.30 Post meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 24 din 24;18.30 Film documentar; 19,00 T e le ju rna l; 19,45 E conom ic ABC; 20,00 Gura lumii; 20,15 Film. ..docum entar; 21 ,00 S enza ţiona l cu ' Dan D iaconescu ; 22 ,00 M ăş tile puterii; 0,00 Nopţi albe; 1,00 Ora unu a venit (r).

' 10,00 Ştirile de Acasă (r); 10,30

A casă la bun ica (r); 10 ,45 Căsuţa poveştilo r (r); 11,00 Bragoste şi putere (s/r); 11,30 90 -60 -90 F o tom ode ie (s /r) ; 12,20 Războiul pasiunilor (s/r); 19,15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Miiady (s); 16,35 Dragoste şi putere (s);17.00 Căsuţa poveştilo r (s); 17,*15 Acasă la bunica; 17,30 Trei femei (s); 18,30 Ştirile de A casă ; 19 ,05 R ăzbo iu l pasiunilor (s); 20,00 90-60-90 Fotomodeie (s); 21,00 Femeia vie ţii mele (s); 21,55 M irajul H o llyw ood-u lu i (dram ă SUA 1965) '

15;00 Retransmisie 7 a b c ;- 17,50

Videoclipuri; 18,00 Chemarea pămîntului - realizator Nicoleta Ţ ăranu ; ,1 9 ,3 0 S p o tu ri şi repo rta je p u b lic ita re ; 2 0 ,0 0 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Redacţia tiu îş i asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

EUROPA NOTAcatiNAppcATele

/ 'F 'V V ’ Marţi, 20 iu n ie ■A J / r 07:00 - 10:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00,

7 2 d fA \ 09:00-10:00' 13:00’ 15:00' 17:00' 18:00 Şf/rf, 07:50 H oroscop, 07:20 R ev is ta prese i locale, 7,40 Ştiri p e scurt;

08:20,17:00 CD Sport, 8:40 Ştirile pe scurt, 09:20,15:20 Ce

m a i cred e lum ea, 12:00,17,40 DIVERTIS RADIO BLITZ: 12-

15 M ESAJ FM, 15:00-18:00 CALEIDOSCOP CD, 19-22 Ştiri

p e scurt; 15,20 Ce m a i crede lumea; 17.00 Ştiri* CD S p o rt;

19:00-21;00Cu/u//u/Pepe/ea(TudorRuncanu),22:00-24:00

intre egali (Cristina Stihi).

Marţi, 20 iu n ie I ŞTIRI : 09.00,’ 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00; BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00;

6.30-9.00 - SUPER M ATINAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30); 12 .4 5 -Sport

pe mapamond; 12.00-18.00-CALEIDQSCOP fm : 13.20 -M uscă (lifnba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 T renu l de la m iezul nop ţii - Ucu Florea; n-i nn.fi nn Unde M agice

M arţi, 20 iu n ie . i j f r i c î 5:00-8:00 B u n ă d im in e a ţa ! 8 :00-11:00

Z on a 810 (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 -microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-17:00 C o n ta c t FM. 17,00-19,00 M uzica p e su fle tu l tă u - realizator Andreea lonescu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 B ile t d e c o n c e r t - realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 R o c k B lo c k 24:00-1.00 R o m â n ia - B o sn ia - v ia s a te l i t - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, rea liza to r R oxana.N iculescu Coste i. 1 :00-5 :00

D iscontact.

R A D IO CLUJ )I . II M l 1 I ..M , , I . . V II-*O»s. M arţi,20 iun ie* 6,00 B ună dim inea ţa .O emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgovan. 8,00 , Em isiunea în lim ba m aghiară. 10,00 Ştiri. 11,05 De zece

ori România. Prezintă de la Cluj Dan Banciu. 11,00 B uletin d e ştiri. 11,05. A patra p u tere . Prezintă Vasile Luca. 12,00 R adio jurna l tra n s ilva n . 13,00 R ad io jurna l B u c u re ş ti . 13,15 Paralele m uzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 E m isiunea în limba maghiară. 18,00. R a d io fa x - prezintă Anca Băltan. 18,30-19,00 C rochiuri m uzica le - Prezintă Bogdan Roşea. 19,00 R a d io ju rn a l B ucureşti. 19,15 - 20,00 De la e s t la v e s t, d e la n o rd la s u d -Prezintă Traian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,10 D ingrădina c u flo ri m u lte . - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea program ului.

RADIO RENAŞTEREA9 1 ,2 M H z F M

ESnEBEHi-CABINET MEDIOAL;ONCOLOW

C L U J - N A P O C A , s t r .P R O P C I O R T E A nr.Q

( c a r t i e r G r ig o r e s c u ) C O N S U L T A Ţ I I-

P ro f.d r. LU C IA N LAZĂR(Ginecologie. Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J: 16” -18M

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, O ncologie)

M a, J : 1 4 ” -1 6 ; V: 15 -1 7S : 9 - 11

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18 - 20; Ma, J: 18”-2Q V: 16-20

P R O G R A M A R E : te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul oreior d e funcţionare . a cabinetului

' POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascali nr,5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURĂ . RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVA

GASTROENTEROLOGIE : Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate fem inină' Tratamente LASER

LABORATOR COM PUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test: Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col ulerin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină $i masculină) ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2! - 7 \ R e z e rv a re , c o n s u lta ţ i i

l a te l . 4 1 .4 1 .6 3 . ' ;

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la tel.: 430.028

ORAR Luni • Vineri: 9-19;

Sîml>â(â: 10-13

şomer|;Teducere‘20% "

CABINET MEDICAL PRIVAT

Prof. Dr. loan HUŢANUCluj-Napoca, str. Observatorului

nr. 13, ap. 12 (autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente:

C H IR U R G IE IN FA N T ILĂ ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ,. MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19

Pediatrie: -L: 16 - 21; Ma J: 19-21: Mi, V: 14-21; S: 9-11.

Medicină generală:ACUPUNCTURĂ: ^ 'Ma, J: 15-17; S: 11,30 -'13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGARD Dr.ANGELACĂLOGÂRU

S tr . P ra h o v e i n r . 11(lîngă biserica Bob)

L , M i, V - 17-20 S ' ' - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

-Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBORITORIL DE SMTITE HINTtU (TU) stă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 -.22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

R O M P R E S şi M EDIAFÂX.

■ m devârul de Cl31la s p e s Cliirac pledează pentru €= o luropă concretă

( “ L e F i g a r o ” )

Cu o lună înainte ca Franţa să p re ia preşed in ţia U n iun ii Europene, dl Jacques Chirac a prezentat principalele orientări ale politicii externe şi de apărare a le Franţei (PESC), adresîn- du-se de această dată “întregii tă r i, ş i d in co lo de g ra n iţe , partenerilor noştri europeni”. în p re ze n ţa pa rlam entarilo r din ţările membre ale UEO şi a unui auditoriu de la Institutul de înalte S tu d ii de Apărare Naţiona lă (IHEDN), preşedintele francez a prezentat trei iniţiative pentru “a. face din Europa un protagonist m ajor pe plan mondial".

Criza din Balcani trebuie să devină un test al noii identităţi politice şi de apărare a Uniunii Europene. Prilejul care i se oferă de “a răspunde unei necesităţi: de a juca un rol major pentru instaurarea păcii mondiale” şi, în primul rînd, de a-şi asuma “încetul cu încetul, dar în mod ireversibil” responsabilitatea de a aduce pacea pe continentul .nostru”. în opinia d|ui Jacques 'C h ira c abo rda rea de că tre

Franţa a problemei securităţii în Europa trebuie să înlesnească

^e labo ra rea u n o r in iţ ia t iv e concrete. Deoarece - a subliniat e l ră sp u n zîn d a stfe l recen te lo r

declaraţii făcute de m inistru l german Joschka Fischer, “ar fi zadarnică o definire abstractă Europei politice”.

Prima iniţiativă la care Franţa intenţionează să-i determine să participe şi pe partenerii săi vizează restabilirea în spaţul fostei Iugoslavii” a climatului de pace şi de stabilitate de care are ne vo ie ” . în a c e s t scop propune o “reuniune la vîrf, la care să p a rtic ip e U n iunea Europeană şi ţările din regiunea Balcanilor” cele mai avansate - deş i în s ta d ii d ife r ite - în p rocesu l de d e zvo lta re dem ocra tică ". Ş e fu l s ta tu lu i francez a citat în acest sens fosta R ăpub lică M acedonia , Muntenegru, Croaţia, Bosnia- Herţegovina. Nu a om is nici Republica Federală Iugoslavia: “Trebuie să spunem c la r ce anume aşteptăm d in partea acestor ţâri şi ce sîntem noi dispuşi să întreprindem pentru a le ajuta” .

Ce de-a doua in iţ ia tivă inspirată, de asem enea, din experienţa B a lcan ilo r are în vedere faptul că europenii ştiu “să-şi asum e răsp u n d e re a ” , precizîndu-se totodată că “este ioc şi pentru crearea unei noi forţe europene de reacţie rapidă destinată intervenţiilor din nordul Mediteranei”.

Cea de-a treia iniţiativă ţine

cont de existenţa “unui consens în rîndu l «ce lo r T5» privind problemele esenţiale, care însă nu trebuie să ducă la ignorarea, “capacităţii de angajare a unora" şi nici să reprezinte un obstacol pentru ţările mai curajoase care vor să acţioneze”. "Este firesc ca în cadrul unui grup să existe un p lu ton fru n ta ş care să îna in teze mai rapid spre un obiectiv stabilit prin consens. După părerea m ea, problema apă ră rii face în mod firesc obiectul unei colaborări largi în cadrul unui grup restrîns de ţări care doresc să înainteze rapid”.

în opinia preşedintelui francez nu este vorba despre crearea unei Europe cu două viteze, ci de a nu co n s trîn g e UE să urmeze ritmul celor care nu vor să înainteze, al celor care nu Doresc să se angajeze. E ste ' foarte important ca “mai întîi să se confere Europei credibilitatea care uneori îi lipseşte” .. A d re s înd u -se m in is tru lu i Apărării, şefilor de Stat Major şi p re şe d in ţilo r com is iilo r parlamentare, dl Jacques Chirac a subliniat necesitatea depunerii unor eforturi sporite nu numai în ceea ce p riveş te fo rţe le m ilita re , ci şi m ijloace le de informare, de comandă şi de transport strategic. Se impune dotarea cu capacităţi militare “ca re să pe rm ită U n iun ii

• Europene să ia decizii şi să a c ţio n eze independen t de opţiunile făcute anterior”.

A ceas tă ten ta tivă de au tonom ie nu trebu ie să slăbească relaţiile dintre SUA şi N ATO . D im po trivă Jacques C h irac ad resează A lian ţe i A tla n tic e şi a lia ţilo r n oş tri americani invitaţia de “a sprijini proiectul european de apărare care contribuie la consolidarea re la ţ ii lo r tra n sa tla n tice ” . P arteneria tu l d in tre Uniunea Europeană‘şi NATO trebuie să se bazeze pe transparenţă şi pe re sp e c ta rea au tonom ie i de decizie a “celor 15”.

Preşedintele Jacques Chirac a dorit să evoce cu fermitate “un a lt o b ie c tiv m ajor pen tru europeni: proliferarea armelor şi tehno log iilo r” . “ Nu-mi ascund rezerva faţă de orice iniţiativă care , în lo c să com ple teze d isp o z itivu l in te rna ţiona l de lim ita re a a rm am entu lu i, ar pu tea să a ibă ca e fec t repunerea în discuţie a Tratatului ABM, unul dintre factorii-cheie ai stabilităţii strategice din ultimii 30 de ani. Ca aliaţi şi prieteni ai SUA avem datoria de a ne exp rim a conv ingerea că rediscutarea acestui acord ar aduce a tin g e re e fo rtu r ilo r depuse în vederea neproliferării armelor nucleare şi ar relansa cursa înarmării”.

Interesul Rusiei pentru Republica Moldova se va răsfrînge si asupra relaţiei dintre Moscova si Bucureşti

La fina lu l p rim u lu i tu rneu european efectuat în calitate de preşedinte al Rusiei, V ladim ir Puţin s-a oprit la Chişinău. Vineri, în ajunul .sosirii, în cotidianul “ International Herald Tribune" apărea un material despre Republica Moldova, în care, pe scurt,' era vo rba despre greută ţile econom ice din această tară, una din cele mai sărace din Europa. In final, era citată o opinie, atribuită “unui oficial internaţional” de la Chişinău, potrivit căruia “marea întrebare în legătură cu Moldova este dacă poate exista ca stat”, “în acest moment, aş spune că mă îndoiesc de acest lucru” , aprecia oficialul citat.

A genda c o n vo rb ir ilo r o fic ia le Putin- Lucinschi a cuprins situaţia din Transnistria şi relaţiile economice bilaterale. Şeful statului rus l-a numit pe Evgheni Primakov, fost şef al spionajului, fost ministru de Externe şi fo s t prim -m inistru, reprezentant special pentru rezolvarea chestiunii transnistrene. Republica Moldova a fost ultima etapă a turneului făcut de preşedintele rus. Puţin s-â oprit la Chişinău după ce a vizitat Roma, Madridul şi Berlinul. Faptul că, pentru Rusia, R epub lica M oldova e s te o zonă de im portanţă deoseb ită , este evident. O su cces iune de e ve n im e n te care demonstrează nu numai interesul special al Rusiei pentru Republica Moldova, dar ca re anunţă o perioadă dificilă pentru diplomaţia română.

Turneul lui Puţin în Europa demonstrează noua linie de politică externă care va fi prom ovată de liderul de la Kremlin. O orientare spre anumite capitale europene occidentale (Berlin, Roma şi Madrid), care ţine nu numai de tradiţiile politicii externe ruse (Germania), ci şi de “posturile de observaţie" sovietice din timpul războiului rece (Roma), cuprinzînd şi “reşedinţele” oamenilor de afaceri ru ş i1 care îl susţin (Madrid, Spania fiind una din destinaţiile favorite ale magnatului Boris Berezovski), în timp ce oprirea de la Chişinău arată clar interesul pentru ceea ce în 1993 se numea “străinătatea apropiată". Şi cum această sintagmă rostită la vremea respectivă de Kozîrev, dar gîndită de un om cu şcoala diplomaţiei de război rece, trebuie pusă în practică rapid, Puţin l-a desemnat oficial pe . P rim akov să se ocupe de rezolvarea diferendului transnistrean.

In te resu l R us ie i p e n tru R epublica Moldova se manifestă agresiv pe un s ingur' plan: recîştigarea influenţei în zonele în care prezenţa sa militară este destul de firavă pentru gusturile liderilor ruşi, influenţă care să asigure controlul strategic asupra unor zone în care Moscova a avut dintotdeauna interes. în cazul de faţă Trasnistria, o zonă

comparabilă cu Kaliningradul, din punctul de vedere al prezenţei militare ruse.

în privinţa cuprinderii Republicii Moldova sub umbrela economică rusă, manifestarea

. nu este a tît de agresivă , ci oarecum curtenitoare, apăsînd pe latura sentimentală. De ce să ia Republica Moldova energie electrică din România, dacă tot poporul de peste Prut a suferit astă iarnă pentru că România a sistat livrările de curent electric. Aceeaşi Românie care a renunţat să mai cum p e re pachetu l m a jo r ita r la T irex , societatea de distribuire a energiei electrice din R epub lica M oldova. Ba m ai m ult, aceeaşi Românie care va obliga cetăţenii de peste Prut să prezinte paşaportul la trecerea graniţei, deşi ia această măsură pentru că angajamentele faţă de UE şi pretenţiile sale faţă de aceeaşi organizaţie o impun.

România va lua contact direct cu această nouă orientare de politică externă a Rusiei, care anunţă primele puncte a ceea ce putem deja numi “doctrina Puţin” . Poziţia din care R om ânia va lua con tact cu p rinc ip iile “doctrinei Puţin” este una deloc confortabilă: angajată în negocierile cu UE, luptîndu-se să mai păstreze ce se poate din statutul de candidat la intrarea în NATO pe care i-l dă comunicatul summitului de la Washington, şi, în 200 1 , preşedinte în exerciţiu al OSCE.

De la ce porneşte însă doctrina Puţin? De la schimbarea la faţă a Rusiei. Umilită la summitul OSCE din noiembrie 1999 de la Istanbul, Rusia a agreat termenii noului tratat CFE, care o privează de supremaţia în domeniul armamentului neconv’enţioriat şi s-a angajat să-şi retragă soldaţii din T ransn is tria pînă la sfîrş itu l lui 2002. România va asista la toate fazele acestui proces din poziţia unui membru în troika OSCE, în 2000 şi în 2002, şi din cea a preşedintelui în exerciţiu a OSCE, în 2001. Nu în ultimul rînd, România este un stat implicat efectiv în problema transnistreană,

•ca membru al comisiei cvadripartite, alături de Ucraina, Rusia şi Republica Moldova, care a încercat, aproape singură, în 1991- 1992 să oprească in s ta la re a unei administraţii autonome la Tiraspol. Ca stat cu un interes evident în situaţia Transnistria, România poate fi uşor acuzată de părtinire în această chestiune, chiar din poziţia de membru al troicii OSCE. Să nu uităm că OSCE rămîne totuşi una dintre orgaizaţiile în care Rusia are o influenţă de netăgăduit.

La 31 decâmbrie 1999, Rusia a trecut din mîinile unui om bolnav, care simboliza decăderea statului în jurul căruia a existat imperiul, în mîinile unui om tînăr, sănătos, care vorbeşte puţin şi nu lasă loc de

întrebări, şi vine din generaţia KGB-ului, care a cunoscut şi puterea Uniunii Sovietice, dar şi degringolada Perestroikăi. Cum este un om educat în disciplină şi crede că numai ea garantează puterea, va încerca să învie, acolo unde se poate, faima Uniunii. Iar acest lucru este posibil nu prin înfrăţiri Rusia- Belarus, de speriat presa şi politicienii năuci din Occident, ci printr-o abordare pragmatică a prezentului, care înseamnă combinarea miturilor şi a realităţilor, şi apropiindu-şi

. oameni ca Primakov, pentru care URSS va însem na în to td e a u n a culm ea pu te rii Moscovei. Armata rusă care calcă totul în picioare era o poveste pînă acum un an, cînd a ajuns peste noapte în Kosovo şi a redevenit ceea ce a fost cînd a pus steagul Federaţiei pe o movilă din Groznîi. De ce să plece ea din Transnistria? Nu poate fi garantul stabilităţii, ca nucleu al unei forţe de stabilizare construită din state membre OSCE?

In noua ofensivă rusă, acest m it va fi dublat de realitatea sărăciei în care se zbat unele dintre republicile din fosta URSS. Republica Moldova, una dintre cele mai sărace ţări europene, nu are cum să asigure ene rg ie p e n tru co n su m a to rii ca sn ic i. Guvernul nu poate plăti salariile, iar echilibrul politic este foarte fragil. în această iarnă, România a ezitat mult, periclitîndu-şi relaţiile cu organismele financiare internaţionale, pînă să şteargă datoria Guvernului de la Chişinău şi să furnizeze din nou energie electrică. Ca şi în 1993, Rusia va promite Republicii Moldova că furnizează energie electrică la preţ preferenţial, în anumite condiţii. Cînd vor auzi că preţul rusesc este mai mic decît cel ce ru t'de români, puţini politicieni de la Chişinău se vor mai gîndi la poduri de flori.

V iz ita lui Puţin la cYiişinău este un avertism ent pen tru d ip lom aţia rom ână. Toată re la ţia M oscova-B ucureşti va fi judecată de ruşi prin prisma relaţiei dintre Bucureşti şi Chişinău. Rămîne de văzut dacă, în aceste condiţii, România se va grăbi să termine tratatul cu Federaţia Rusă. Moscova va încerca să profite ia maximum de toate slăbiciunile partenerilor ei, într-un calcul în care şi perioadele electorale vor fi considerate intervaluri în care partenerul nu reacţionează ca în plin mandat. Pentru a face faţă tim purilo r care vin, d iplomaţia română are nevoie de cîteva lucruri: băni pentru tot ce are tangenţă cu OSCE, un mesaj extern articulat, o doctrină care să dşfinească problem ele arzătoare şi cele care mai pot să mai aştepte. Altfel, România riscă să aibă în mandatul de la OSCE o prestaţie mediocră.

A T R E C U T U N A N , D A R Î N K O S O V O

Î N C Â N U E S T E P A C E^^lMOsseî^at(^e|R6rnan()j|

La un an după încheierea oficială a războiului din Kosovo, pe 9 iunie 1999, odată cu retragerea armatei federale iugoslave şi intrarea KFOR, Forţa NATO de menţinere a păcii în Kosovo, problema fundamentală a organizării instituţionale a provinciei Kosovo rămîne nerezolvată, atît la nivel internaţional, cit şi pe planul intern al Iugoslaviei. în acelaşi timp - şi într-un anumit sens ca o consecinţă -• par încă îndepărtate, şi dificil de reinstaurat, pacea şi convieţuirea între diferitele etnii. în timp ce violenţele continuă, se înregistrează lipsa unui cadru adecvat pentru demararea unei autentice reconstrucţii sociale şi materiale.

La menţinerea instabilităţii şî ambiguităţii situaţiei' mai contribuie şi diferenţele persistente de evaluare în cadrul comunităţii internaţionale,, deşi francezul Bemard Kouchner, şeful Misiunii Naţiunilor Unite pentru Administraţia Interimară în Kosovo (MINUK), afirmă că este convins că în septembrie vor putea fi organizate alegerile în această provincie şi că, pînă atunci, se vor putea stabili termenii “amplei autonomii” cerute de rezoluţiile ONU. Nu se anunţă progrese pe termen scurt nici pe planul concordiei internaţionale. Critici aspre la adresa KFOR şi a MINUK provin periodic din partea Guvernului de la Moscova, potrivit căruia NATO ar aproba tacit tendinţele secesioniste constante ale kosovarilor de etnie albaneză. Potrivit Moscovei, acest lucru ameninţă să zădărnicească chiar bazele planului de pace al ONU care prevede integritatea teritorială iugoslavă. La rîndul său, regimul de la Belgrad manifestă periodic, mai ales prin reprezentanţii săi militari* intenţia de a încerca o “ revanşă” în Kosovo. Potrivit opiniei majorităţii comentatorilor, astfel de ameninţări par să abată atentia de Ia criza care se accentuează în interiorul Serbiei, unde regimul este puternic contestat de o parte tot mai mare a populaţiei, precum şi în interiorul Iugoslaviei, cu Muntenegru care continuă o politică din ce în ce mai autonomă şi mai distantă faţă de politica Belgradului. în ceea ce priveşte situaţia din Kosovo, în prezent se intensifică contactele dintre reprezentanţii kosovarilor sîrbi şi ale grupurilor de opoziţie faţă de Belgrad, uniţi şi prin căutarea unui "sprijin” pe lîngă autorităţile din Rusia, aliata tradiţională a Serbiei. Există, cu alte cuvinte, semnale evidente'că se modifică acea “schemă”, de altminteri cam superficială, potrivit căreia Moscova este aliata regimului de la Belgrad, îh timp ce ţările NATO sînt aliate ale opozanţilor ei, interni sau externi. Totuşi, în ceea ce priveşte Kosovo, poziţia Belgradului nu se deosebeşte în mod substanţial de aceea a reprezentanţilor minorităţii sîrbe locale (o zecime din populaţiei acestei etnii înainte de război, şi este o poziţie în mare parte sprijinită de Moscova. în special, autorităţile ruse, ca şi cele de la Belgrad, şi sîrbii kosovari nu şi-au ascuns niciodată opoziţia lor faţă de acordul stipulat de M INUK şi de KFOR cu foştii separatişti din Armata de eliberare a'Kosovo (UCK), cu privire la dezarmarea lor şi la recrutarea unei bune părţi a efectivelor lor în “Corpul de protecţie din Kosovo” (TMK). Acesta din urmă a fost creat pentru a asigura exclusiv protecţia civilă, dar care de fapt şi-a alcătuit o structură militară fără să-şi ascundă obiectivul constituirii nucleului unei viitoare armate într-un Kosovo independent.

Nici controalele privind dezarmarea nu au înlăturat toate îngrijorările, cu atît mai mult cu cît înşişi membrii conducerii NATO şi ale KFOR nu ascund că consideră practic imposibilă sechestrarea tuturor armelor care circulă în regiunea devastată şi, deci, împiedicarea folosirii lor în acel fenomen de “con'traepurare etnică” practicată de extremiştii albanezi. în timp ce rămîne deschisă “problema refugiaţilor” , blestemul constant al istoriei Balcanilor din ultimul deceniu, comunităţile sîrbe rămase în Kosovo trăiesc în “enclave blindate” , de fapt asediate, şi al căror unică garanţie de supravieţuire este furnizată de soldaţii KFOR. Dar.misiunile internaţionale duc lipsă de poliţişti şi de judecători pentru a restabili un climat de siguranţă civilă de care să poată beneficia întreaga populaţie locală, fară deosebire de etnie. în acelaşi timp continuă incidentele, rodul tristei moşteniri a conflictului, incidente în care adeseori victime sînt copiii, adică persoanele cele mai lipsite de apărare.

Evenimentele din ultimele zile confirmă suspiciunea tulburătoare că tocmai copiii sînt victimele predestinate ale unei reluări şi înăspriri a violenţelor etnice. Tensiunile sînt agravate în ultimele luni de multiplicarea incidentelor din Serbia meridională, mai ales în zona localităţii Preşevo, unde acţionează o “Armată de Eliberare din Preşevo, Medvedje şi Buianovaţ” (UCPMB), de la denumirea celor trei oraşe unde trăiesc mulţi etnici albanezi. Această “armată” îşi declară propria autonomie, dar responsabilii misiunilor internaţionale o consideră o emanaţie directă a UCK, pe care Belgradul şi chiar Moscova o acuză de persistente “activităţi teroriste” . Chiar secretarul general al ONU, Kofi Annan, a condamnat în repetate rînduri “provocările” extremiste atît din interiorul provinciei Kosovo, cît şi din Serbia meridională.

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră I ! o LlI Lcă

1996 - Legea pentru abilitarea Guvernului dea emite ordonanţe, aflată în procedura de urgenţă, a fost adoptată de către plenul

■ Camerei Deputaţilor.

L i s t a n o i l o r p r i m a r i d i nj u d e ţ , î n u r m a a l e g e r i l o r l o c a l e d i n i u n i e 2 0 1 1 0Nr.

Crt.1

10

1213141516

18192021

242526272829303132333435363738394041424344454647484950515253545556575859606162636465666768697071727374757677787980.

LOCALITATEA

CLUJ-NAPOCA*CIMPIA TURZIIDEJTURDA*GHERLA*HUEDIN*AGH1RESU

N UM ELE Ş I PRENUM ELEFUNAR GHEORGHE HANGA RADU IOAN UNGUR IOANBLASIU VIRGILPOP NICOLAECH1S NICOLAE

A1TONALUNIS*APAHIDA*ASCH1LEUBACIU*BA1SOARA*BEL1S*BOBILNABONŢIDABORSABUZACA1ANUCALARASICALATELECAMARASU

FEKETE POLI PISTACOSTINAS IOANPOP IOANFARCAS IONEL-BAGAREAN MIRCEAPOP IOAN**LUCA MINODORA**PASCA VASILE**MUREŞAN AUGUSTINBODOCAN VASILEPOP VASILEBOBOS MIHAI LIVIUPOP VASILESZEL IULIUVLAIC AUREL

CAPUSU MARECASEIU*CAT1NACEANU MARECHINTENICHIUIESTICIUCEA*CIURILAC1TCAU*COJOCNACORNEST1CUZDRIOARADAB1CAFELEACUFIZESU GHERLIIFLORESTI*ERATAGEACAGILAUGIRBAUIARAICLODIZVORU CR1SULU1*JICHISU DE JOS*JUCULUNAMAGURI-RACATAU*MANAST1RENIMARGAU*MARISEL*MICA*MIHAI VITEAZUMINŢIU GHERLII -MOCIU*MOLDOVENEŞTI*PALATCAPANTICEUPETRESTII DE JOSPLOSCOS*POIENIRECEA-CRISTUR*RISCA*SACUIEU*SANDULESTISAVADISLA

ARDIUDEAN PETRUCORUTI IOANBOLDOR SILVIUBOTA ALEXANDRUOROS GAVRILASUCIU MAGDALENA LUCIAM1HUT GAVRILBUT VALER**MOREA VASILEARS1N IULIANARANGA SORIN RADUBOTA GRIGORE OCTAVIANBATINAS NICOLAEPETRINDEAN VALERLUCA VASILEMANECAN IONELGHERMAN GLIGORPASCA SOLOMONMĂRGINEAN DORINSFIRLEA DUMITRUTOSA VICTORPOPA REMUSHURDUCAS IONELANTAL IOAN**PRODAN ALEXAGHERMAN GAVRILGIURGIU IOANCOBIRZAN IONELCOLDEA PETRUCAPOTA GHEORGHEMARIS IOANGUTA OVIDIUSTOIAN CONSTANTIN VASILEOLTEAN DUMITRUACHIS GEORGEL**KANYARO PAUL**HULDUSAN IOANLUNGU ARONFENESAN VIORELSABAU IOAN**TOMOS AURELMUREŞAN IOAN**ABRUDAN ARDELEANPOTRA AUREL**PADUREAN ADRIAN

SIC*SINCRAIUSINMARTINSINPAUL*SUATU*TRITENII DE JOSTURENI*TAGA*UNGURASVAD*VALEA IERIIVUSOARAVULTURENI

TAMAS GEBE ANDREISALLAI IOAN**POKA GHEORGHE**CEACOIIOANSUMLEA IOANDOMOKOS LADISLAU

FORMAŢIUNEAPOLITICĂPRMPDSRINDEPENDENTPDSRPDSRApRUDMRCDRPDINDEPENDENTPDPSDRPDPDSRPSMCDRPNLINDEPENDENTPDSRUDMRPDPNLINDEPENDENTPDSRINDEPENDENTPUNRPDSRCDRPDSRPDPNLPDPDPNLPDSRPSDRApRPDSRPDANCDPDApR.PDSRPSDR.UDMRPDPRMPDSRPDSRPDPDPDSRPDSRPNLPDSRPDSRUDMRINDEPENDENTPDSRPDPDSRPRMPDSRApRPDSRPDUDMR,UDMRUDMRPNLPDSR

SASA VALERTOPEA VASILEMUREŞAN GHEORGHEABRUDEAN GAVRILPOP ARITONLUPEA DORELROMAN IOAN

UDMRPSDRPDPDPNLPDSRPSDR

VIRVA IOANPDSRPD

* p r i m a r r e a le s

* * p r i m a r a le s d in p r i m u l t u r

Rezultatele turului doi de scrutin - prilej de bucurie pentru unii şi de tristeţe pentru alţii

Acum, că apele s-au mai liniştit, politicienii clujeni pot să tragă linie şi să facă o analiză lucidă şi obiectivă a ceea ce a însemnat campania electorală pentru alegerile locale 2.000 şi rezultatele acestora. Greşelile proprii, dar şi ale

urmează să fie analizate cu toată seriozitatea, a precizat deputatul PD. Preşedintele UDMR Cluj, Sandor Konya crede că, pe ultima sută de metri a campaniei electorale locale, liderii şi membrii UDMR s-au bătut şi zbătut mai mult ca ceilalţi;

celorlalţi pot constitui indicii clare pentru cum lideri ai Convenţiei şi susţinători declaraţi ai ar trebui concepută şi promovată campania pentru , acesteia. “Ceilalţi parteneri nu şi-au dat prea mare alegerile parlamentare şi prezidenţiale din toamnă v interes şi nu şi-au mobilizat electoratul_propriu,- (pentru cfei care învaţă din greşeli). Reacţiile spre .deosebire de noi, care ne-am făcut datorialiderilor politici, acum după ce regulile au fost în acest sens”, a declarat Konya, adăugind câstabilite la nivelul administraţiei locale, sînt mai nici comunicatul PDSR n-a fost prea convingător,temperate şi mai lipsite de patos, pentru unii ca - Referitor la rezultatele turului doi de scrutin, o resemnare în faţa unei stări de'fapt. în opinia Konyă a declarat că acestea au fost echilibrate şilui Dan Baciu de la UFD, participant la primul i că nu i-au surprins cu nimic pe UDMR-şti. Ceea tur de scrutin pentru Primăria Cluj - Napoca, ce regretă este faptul că “schimbarea dorită tiurezultatele alegerilor arată că “oraşul nostru este s-a adeverit” , a precizat .deputatul UDMR Cluj..populat de mulţi oameni veniţi din alte părţi, Liderul ANCD Cluj, Marian Mureşan, foartecare nu au nostalgia Clujului de altădată şi nu dezamăgit de rezultatele alegerilor la Clujcunosc caracteristica acestuia de centru Napoca, este de părere că CDR a stat foarte mult- universitar”. El consideră că intelectualii nu-şi în expectativă şi că Rădulescu a greşit enormîndeplinesc datoria de a dialoga cu oamenii mai prin faptul că n-a ieşit la scenă deschisă. “Mesajul-simpli şi de a le releva adevărata faţă a lucrurilor, lui Rădulescu n-a fost destul de ferm şi tranşant,

ceea ce prinde la public, iar el a pozat în băiat foarte fin” , a declarat Mureşan. Teodor Groza, candidatul PDSR la primul tur de scrutin a declarat despre campania electorală pentru turulr

In ce priveşte modul de derulare a campaniei dintre turul întîi şi doi de scrutin, Baciu crede că acei fluturaşi care îndemnau “românii, şi nu clujenii” să meargă la vot pentru ca să nu vină ungurii “peste noi” a fost “o mare porcărie”. Deputatul liberal Anton lonescu s-a declarat surprins de rezultatele turului doi de scrutin de la Cluj-Napoca, deoarece “am crezut că forţele unite ale coaliţiei pot obţine un.scor mai bun”. Absenteismul constituie, după părerea Iui lonescu, motivul principal pentru care Gheorghe Funar a cîştigat' al treilea mandat de primar. Deputatul PD Cluj, Iuliu Păcurariu se declară mulţumit în primul rînd de rezultatele obţinute de partidul său la nivel naţional. “Am cîştigat 16 primării, cu 4 mai fnulte ca în 1996, ceea ce ne, clasează pe locul doi după PDSR”. Referitor la eşecurile de la Cluj-Napoca şi Dej, acestea

doi că n-a fost interesantă, deoarece candidaţii au apărut separat şi nu s-au confruntat direct. In . ce priveşte rezultatele, Groza a afirmat că nu comentează opţiunea electoratului, care “a obţinut ceea ce a dorit” . Din partea învingătorilor, preşedintele PRM Cluj, Mihai Ioan Năstase a declarat că, în final, adevărul a ieşit la lumină, în ciuda jocului la care s-a dedat “Rădulescu şi echipa sa” care n-au respectat Legea electorală : şi a presei, culminînd cu implicarea 1PS Bartolomeu Anania în jocul politic. Per ansamblu, Năstase consideră că a fost o campanie civilizată, iar rezultatul a fost cel aşteptat.

A d r i a n a C IO T l.

Continuitate la Primăria Gherla

Gherlenii au votat continuitatea. Candidatul PDSR la funcţia de ,prim ar al oraşului de pe Someş,-domnul învăţător Nicolae Pop a cîştigat detaşat al doilea tur de scrutin. La Gherla a cîştigat experienţa fostului şi actualului primar, un om caracterizat prin cinste, competenţă şi consecvenţă în muncă. în programul său electoral, N ico la e Pop ş i-a -s c h iţa t c îte va ob iec tive , planificate a fi . realizate în următorii patru ani. lată, acum are prilejul să ducă la îndeplinire aceste proiecte. Primul obiectiv ar fi rezolvarea încălzirii ce lo r 1.400 de apartam ente din cartierul de locuinţe "între ape', o zonă vitregită, care are nevoie urgent de o centrală termică. Centrala te rm ică promisă în cam pania electora lă de cîştigătorul alegerilor. Nu întîmplător, domnia sa a cîştigat bătălia cu candidatul UDMR, inginerul Kolcsâr Istvan. Probabil că amîndoi (Kolcsâr este consilier) vor lupta pentru realizarea investiţiei.

La Gherla a ieşit învingătoare experienţa, cetăţenii urbei apreciind, de fapt, realizările d e '

-p înă acum ale domnului Nicolae Pop, dar şi consecvenţa cu care domnia sa munceşte în domeniul administraţiei- locale, confruntată cu destule probleme în ulţima perioadă.

SZ. Cs.

Primăria Dej a fost cîştigată de un

independent• Duminică, 18 iunie, pentru al doilea tur de scrutin, la Dej, s-au prezentat mai puţin de jumătate din cetăţenii cu drept de vot înscrişi pe listele electorale, respectiv 41,43% din 35.841. Cîştigătorul scrutinului este ing. loan UNGUR, candidat independent, cu 10.142 voturi valabil exprim ate ’ (68 %). Contracandidatu l său, ing. Cornel Itu, din partea PDSR, a obtinut 4.710 voturi (32%). ’.- loan Ungur, născut la 21 septembrie 1942, este a b s o lv e n t al I.P . CJuj, F acu lta te a de Electrom ecanică. Din 1965 se angajează la Combinatul de Celuloză şi Hîrtie din Dej unde o cu p ă succesiv funcţia de inginer stagiar, şe f secţie şi energetic şef. Din 1976 este numit director general, funcţie pe care o va deţine fără- întrerupere 22 de ani, pînă la demisia din 1998.' Personalitate puternică şi controversată, ca orice - persoană publică implicată în viaţa oraşului, loan

- U ngur a în trun it su frag iile m arii majorităţi a vo tan ţilo r, dom inînd net în treaga campanie electorală din municipiul Dej.

M. VAIDA

L u m e a c a m o f t

Pensionarii si-au sabotat propriul partid!■ Am încercat o acţiune, care s-a dovedit a fi o

inutilă aventură. Vroiam ca Partidul pensionarilor să fie o şansă pentru aceşti oameni, atît de greu încercaţi şi atît de mult batjocoriţi şi umiliţi. Am refuzat alte partide. L-am acceptat pe acesta. Credeam că e bine ca pensionarii să aibă nişte consilieri locali şi judeţeni, că partidul lor poate fi unul important în Parlamentul ţării, să le apere drepturile fundamentale şi speranţele.' în toamna trecută şi în primăvară, am dus o luptă cu domnul Ioan Iuşan de la Filiala Cluj a UGPR cerînd primarului şi consilierilor sâ reducă impozitele pensionarilor; deci să nu crească aşa Cum se stabilise iniţial. Era bine să fi aVut consilieri. Nu i-am avut. Am reuşit reducerea impozitelor cu 25 la sută. La alegeri pensionarii şi-au boicotat, şi-au sabotat propriul partid. Din 130.000 de pensionari cîţi sînt în judeţ, partidul a adunat abia 1.000 de voturi la municipiul Cluj-Napoca şi 3.092 la judeţ! Pensionarii au votat în mare număr, dar tot cu partidele care i-au minţit şi

umilit, cu promisiuni deşarte un deceniu! Şi-au votat destinul! Partidul'"este sărac, la fel ca' pensionarii; nu a avut un leu subvenţie, în vreme ce CDR-ul, bunăoară, a cheltuit, se zice, milioane de dolari pentru 15.000 de voturi cîte a adunat candidatul ei la Primăria Cluj-Napoca. Tot ce ni s-a oferit a fost un minut pe zi la TVR1, reclamă. Nu am avut bani nici să ne publicăm listele cu candidaţi în ziare; sînt localităţi unde nu s-a ştiut nimic despre existenţa partidului nostru. N-am avut cum, cu ce!

Pensionarii se mulţumesc să protesteze în- stradă, să. picheteze foruri, să scrie proteste şi memorii.. Toate sînt zero .în faţa Puterii! Le mulţumesc celor ce, votînd, au încercat o şansă. Ceilalţi au întors spatele şansei. Au rămas 'cu ceea ce au avut...

Urmează oare alţi patru ani de promisiuni, de minciuni, de umilinţă şi disperare pentru pensionari? Vom vedea!

V i o r e l C A C O V E A N U

Aici ar putea fi' reclama dumneavoastră

1990 - A avut loc şedinţa solemnă a învestirii nou lu i preşedinte al României, lon lliescu a rostit ju răm in tu l de credinţă şi a anunţat că îl desemnează în funcţia

• r de premier pe Petre Roman.

FMili vărul de mwmz

Traian Băsescu a cîştigat alegerile pentru postul de primar general al Capitalei

Traian Băsescu a cîştigat alegerile pentru pentru Traian Băsescu au votat 362.853 de p o s tu l de p rim a r genera l a l Capita le i, alegători, respectiv 50,69 la sută, iar pentru conform numărătorii tuturor celor 715.891 • Sorin Oprescu au fost exprimate 353.038 voturi valid exprimate, au declarat surse din de sufragii, ceea ce reprezintă 49,31 la sută cadrul Biroului Electoral Municipal. Astfel, . dintre voturile valide. în ceea ce priveşte

primarii de sector, reprezentanţii PDSR au obţinut, în total, 425.200 de voturi din cele

■ 702.990, iar CDR - 277.890 de voturi. PDSR a obţinut toate cele şase mandate de primări •de sector. ■

Vicepreşedintele PDSR Sorin Oprescu Îşi asumă "exclusiv personal" eşecul de la alegeri

Vicepreşedintele PDSR, Sorin Oprescu a declarat, ieri, că eşecul la alegerile pentru Primăria Bucureşti i se datorează “exclusiv personal” şi că îşi asumă responsabilitatea pentru această situaţie.

Succesul PDSR la primăriile de sector este apreciat, într-o declaraţie transmisă presei-în nume personal, drept un “moment de victorie prin care electoratul a'sancţionat CDR” .

Vicepreşedintele PDSR şi-a exprimat speranţa că aleşii din Consiliul General al Capitalei vor colabora pentru “un Bucureşti mai hun, mai curat, mai european”.

Sorin Oprescu a fost ales pentm un nou mandat de consilier municipal, candidîndîn fruntea listei PDSR pentm Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

loan Mircea Paşcu infirmă posibilitatea ca Sorin Oprescu sâ-si dea demisia din

PDSRVicepreşedintele PDSR loan Mircea Paşcu a infirmat, ieri,

posibilitatea ca Sorin Oprescu să-şi dea demisia din partid ca urmare a rezultatelor alegerilor din Capitală. “Nu este posibil ca Oprescu să-şi dea demisia, nu este corect şi real” , a declarat Paşcu. El a arătat că Traian Băsescu a cîştigat Primăria Capitalei la o diferenţă foarte mică de voturi de Sorin Oprescu, iar PD nu a reuşit să cîştige primăriile de sectoare. Paşcu a afirmat că rezultatele alegerilor arată că CDR “a pierdut controlul” şi că electoratul a . trecut spre zona social-democraţiei. El a apreciat că rezultatele în alegerile locale sînt “relativ bune” pentm PDSR şi că acestea vor fi discutate în Comitetul Director al partidului convocat în data 5 iulie.

PHŢII propune pe Gh. Funar drept candidat la Preşedinţia României» i

în tr-un com un ica t de p resă sem na t de C r is tin e l Ş a rp e , preşed in te1 al PNŢ, este fe lic ita t “ co rpu l e lec to r clu jean care nu s-a lăsat înşe la t de p ro m is iu n ile dem agogice ale cand idatu lu i su rc lasa t, Şerban R ădulescu, reprezentant a l avo rtonu lu i ţă răn is t, p re tins creştin -dem ocra t, pă răs it ş i de sena to ru l cu ascenden ţă ţă ră n is tă , Matei B o ilă ” ş i p e n tru “ c o n s e c v e n ţa t r a d i ţ io n a l is tă de a -ş i a p ă ra identita tea naţiona lă a ro m â n ilo r ş i conştiin ţe le sa le de concub ina ju l PNŢCD - UDMR ş i p resa obedientă acesto ra , f in a n ţa tă de FPS” , în a c e s t c o n te x t, C r is t in e l Ş a rpe sub lin iază că “ P artidu l N aţiona l Ţărănesc a r f i o n o ra t să ne reprezinte pen tru cand ida tu ra la func ţia de p reşed in te al României, s in g u ru l care a r putea în tre rupe ro ta ţia |a Palatul C otrocen i” ş i că p a rtid u l pe care î l conduce “ a m ai făcu t o asemenea o fe rtă pu b lică o s ingură dată, în anul 1996, ş i aceea a fo s t avansată unei a lte co n ş tiin ţe a id e n tită ţ i i n a ţio n a le a ro m â n ilo r că ru ia i s -au s tr în s sem năturile necesare, acesta f iin d lon Raţiu, ilu s tru l p a trio t z ă m is lit de păm în tu l rom â n e sc în care s-a în to rs . D in păcate, d is tinsu l p a tr io t lon R aţiu a fo s t de te rm ina t de fa rise ii pa rtidu lu i său să renun ţe la cand idatură , da r să re g re te în ce ie d in u rm ă ” - se a ra tă în în c h e ie re a com un ica tu lu i p r im it ieri la redacţie .

în cazul Costea, PDSR se gîndeşte să facă propriile investigaţii în FranţaVicepreşedintele PDSR

loan Mircea Paşcu a declarat, ieri, referindu-se la scrisoarea prin care avocatul lui Adrian Costea îi solicită Iui Ion lliescu să plătească materialele publicitare din campania electorală din 1996, că PDSR “se gîndeşte să facă propriile investigaţii în Franţa” asupra cazului, deoarece consideră’câ “presă a publicaţ ceea ce avocatul susţine că ar exista”, şi nu chestiuni juridice concrete.

Paşcu a susţinut că “există o diferenţă între scrisoarea apărată în presă şi ceea ce consideră judecătorii că este relevant pentru acest caz” , precizînd că, în campania electorală din 1996, Adrian Costea “a facturat din proprie iniţiativă”. El a reafirmat că între Adrian Costea şi Ion lliescu “nu s-a făcut o discuţie în termeni comerciali” .■ întrebat în legătură cu

veridicitatea scrisorii apărate în presă, Paşcu a spus că acest document “poate să fie orice”.

Surse din PDSR au declarat că partidul va desemna o echipă de jurişti care .sâ

redacteze o scrisoare de răspuns Ia scrisoarea lui Adrian Costea.

Liderul PDSR Ion lliescu a refuzat orice comentarii pe tema cazului Costea.

Societatea franceză Groupe Saintonge Editions (GSE) l-a somat pe liderul PDSR, lon lliescu, • să achite contravaloarea “fabricării şi livrării de diferite materiale de propagandă electorală” aferente campaniei din 1996, în valoare de 8.825.230 de franci francezi. într-o scrisoare adresată fostului preşedinte român, avocatul GSE Christian Breuil îi solicită acestuia să achite cumulul a zece facturi, anexate misivei, arătînd că “neîncasarea” sumei datorate de liderul PDSR “ este reproşată de către autorităţile franceze” omului de afaceri Adrian Costea. Breuil

, precizează în scrisoare că, în ■ cazul neachităriî facturilor, va “angaja” toate procedurile judiciare împotriva liderului PDSR şi va lua toate măsurile de natură să “ asigure drepturile” clientului său.

Ion lliescu nu s-a prezentat la Parchet, motivînd că agenda sa este în continuare încărcată

Preşedintele PDSR, Ion lliescu, nu s-a prezentat la Parchet, unde a fost convocat de magistraţii francezi în calitate de martor în cazul Adrian Costea, deoarece agenda sa de lucru este în continuare încărcată, a anunţat purtătorul de cuvînt al partidului, loan Mircea

Paşcu. Paşcu a precizat că PDSR va stabili-de comun acord cu Parchetul o nouă dată la care lliescu să se prezinte pentru a fi audiat, probabil la începutul lunii iulie.

loan Mircea Paşcu a precizat că unul dintre motivele amînării discuţiei liderului partidului cu procurorii este că PDSR

intenţionează să întreprindă o anchetă proprie în Franţa pe tema cazului Costea. '

Purtătorul de cuvînt al PDSR şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că partidul comunică prin intermediul presei cu: procurorii care anchetează cazul Costea. “Magistraţii francezi trebuie să se acomodeze cu

situaţia din ţară, mai ales câ, din informaţiile PDSR, ei nu ştiu că, în România, campania electorală este în curs de desfăşurare”, a spus Paşcu. Este pentru a doua oară cînd liderul PDSR nu se prezintă la Parchet, invocînd acelaşi motiv, şi anume agenda încărcată.

Asociaţia Pro Democraţia a apreciat tur pentru alegerile locale a fost cel

Actuala campanie electorală a fost ”mai curată şi mai profesionistă” decît cele precedente, iar turul al doilea al alegerilor locale din acest an a fost mult mai bine organizat decît primul scrutin, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.

”La acest scrutin nu s-au înregistrat în general, lucruri foarte grave, ci doar cîteva mici nereguli şi cîteva mici altercaţii. Astfel, putem spune câ aceste alegeri s-au desfăşurat corect, iar rezultatele nu vor putea fi contestate de nimeni”, a afirmat Pîrvulescu.

Preşedintele APD a adăugat însă că cele mai multe probleme au fost de natură organizatorică, cele politice fiind secundare. In acest context, a adăugat

Pîrvulescu, se impune cu necesitate înfiinţarea unui Birou Electoral Central permanent.

Potrivit preşedintelui APD, actualele alegeri âu avut un foarte mare grad de sponsorizare, cum a fost cazul în Bucureşti, Iaşi, Constanţa şi Cluj, unde personalităţile au fost cele care ”au tras după ele partidele sau alianţele politice”.

Pîrvulescu a remarcat la aceste alegeri locale o "tendinţă de politizare a observării alegerilor” şi a dat ca exemplu unele incidente minore, cînd anumite partide politice au încercat să folosească organizaţii neguvemamentale, inclusiv APD, pentru a-şi introduce reprezentanţi în secţiile de votare.

"Acest lucru ne îngrijorează în perspectiva alegerilor

că cel de-al doilea mai coreei

generale din toamnă, însă vom lua toate măsurile de protejare”, a spus Pîrvulescu.

Preşedintele APD a apreciat ca îngrijorător absenteismul cetăţenilor, care poate fi explicat prin "lipsa de motivaţie electorală care ar trebui motivată de către politicieni” .

"Mulţi români nu au votat pentru că nu se recunosc în candidaţii şi partidele propuse. Problema cea mai mare o reprezintă absenţa unei alternative politice. Oricum, putem deosebi două tipuri de Românii: una rurală, unde prezenţa la vof este mai importantă, şi una urbană,, unde prezenţa este mâi scăzută”, a conchis preşedintele APD.

APD a avut, la alegerile locale, 4.500 de observatori în ţară şi 350 în Capitală.

Gheorghe Funar promite să ? fie primarul tuturor clujenilor

n

urm are din pagina 1

Ne-am bucurat sâ constatăm că în municipiul nostru s-a înregistrat un procent de 60,4 la sută în ce priveşte prezenţa la vot şi, de asemenea, s-a constatat că clujenii, în marea lor majoritate, s-au decis ca în turul doi să-l voteze pe actualul primar. însă, o bună parte dintre alegători au fost induşi în eroare în urtna publicării unor informaţii mincinoase în unele cotidiane locale, care au fost distribuite gratuit în zilele de 17 şi 18 iunie, fiind încălcată grav Legea alegerilor locale.- Vreau să-i asigur pe clujeni că voi arăta aceeaşi solicitudine pentru rezolvarea tuturor problemelor oraşului şi ale lorr ca şi pe perioada primelor două mandate, voi fi-primarul tuturor clujenilor, inclusiv al celor care s-au lăsat păcăliţi de cei care doreau să aducă la. Ciuj-Napoca efectele dezastruoase ale coaliţiei de rea-credinţă CDR-UDMR. Voi demonstra, astfel, că pretinsele sentimente şovine care mi se atribuie sînt o invenţie mincinoasă a presei înregimentată sub semnul de rău' augur al amintitei coaliţii, asemeni celorlalte denigrări scandaloase la adresa persoanei mele. Vă asigur că votul încredinţat ne va permite să continuăm împreună, contribuind la sporirea prestigiului multimilenarei Napoca”.

P entru a le g e rile lo ca les-au ch e ltu it doar 219 m ilia rd e le i

Suma cheltuită pentru procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor locale a fost cu 135 miliarde lei mai mică decît cea preconizată iniţial, a declarat 'ministrul Funcţiei Publice, Vlad Roşea.

E l a arătat că pentru alegerile locale au fost alocate 354 miliarde lei, din care 282 miliarde lei pentru cheltuieli materiale, şi 72 miliarde lei pentru cheltuieli de personal. Din suma de 354 miliarde lei au fost cheltuite doar 219 miliarde lei. Vlad Roşea a arătat că la baza acestei economii de cheltuieli au stat numărul redus al tururilor de scrutin, faptul căv sumele necesare nu au fost -

transferate integral de la început către prefecturi, precum şi decizia consiliilor locale şi judeţene de a susţine financiar o parte din activităţile procesului electoral.-

“Suma cheltuită a fost chiar mai mică decît în 1996, iar unele evenimente semnalate de presă nu au afectat procesul electoral, fiind minore şi imposibil de evitat” , a spus Roşea. El a arătat că, în termen de 60 de zile, sumele alocate pentru desfăşurarea alegerilor locale urmează să fie recuperate de la prefecturi şi virate către Ministerul Finanţelor.

“ In măsura în care vom întîmpina dificultăţi, vom merge pînă la blocarea conturilor

pentru cei care nu plătesc” , a spus Roşea. El a adăugat că utilizarea: autocolantelor aplicate pe cărţile de identiţate a decurs în bune condiţii şi că nu au existat fraude în folosirea banilor necesari procesului electoral.

Ministrul Funcţiei Publice a mai precizat că, în perspectiva organizării alegerilor generale, se are în vedere adqitarea unor norme care să reglementeze acest proces. “Avem adoptată o ordonanţă privind cărţile de alegător, vom vota pe baza acestor cărţi, dar nu avem încă o hotărîre de Guvern care să specifice forma şi suportul acestora” , a-spus Roşea.

Comitetul de Conducere al PNŢCD

se va întruni sîmbâtâ pentru a

analiza rezultatele partidului la

alegerile localeComitetul de Conducere

a l P N ŢC D , su b fo rm a tra n z ito r ie p re v ă z u tă în S ta tu tu l a d o p ta t la Delegaţia Permanentă d in acest an, va fi convocat, sTmbătă, pentru a analiza re z u lta te le p a r t id u lu i la recentele alegeri locale şi a elabora strategia pentru pe rioada p re m e rg ă to a re a le g e r ilo r g e n e ra le , a u dec la ra t, ie r i, su rse d in conducerea partidului.

In iţia l, lid e r ii ţă ră ^y î-fi p re ve ’deau în t ru n ire a acestui for la 1 iulie, d a r în c u rs u l z ile i de ie r i m ajorita tea lid e r ilo r s -a u p ro n u n ţa t p e n trudevansarea şedinţei cu o săptămînă, în scopul de a d e te n s io n a re la ţ i i le d in partid în urma rezu lta te lo r slabe obţinute la ce le două s c ru t in e a le a le g e r i lo r locale, au precizat su rse le citate.■ U ltim e le d e ta l i i a le a ce s te i ş e d in ţe v o r f i stabilite la B iroul N a ţiona l de Conducere de m ie rcu ri.

P re ze n ţa p re s e i . la lu c ră r ile C o m ite tu lu i d e Conducere este pusă sub semnul în trebă rii, în tru c ît p e n tru a re a liz a o dezbatere reală, lips ită d e acce n te e le c to ra le , m a i m u lţi l id e r i ţ ă ră n iş t i c o n s id e ră că în t ru n ir e a tre b u ie să a ib ă lo c în absenţa m ass -m e d ia , au arătat aceleaşi surse.

Comitetul de C onducere al PNŢCD este fo rm a t d in m e m b rii ş i m e m b r ii s u p le a n ţi a i B N C reprezentanţii în E xe cu tiv ’ p a rla m e n ta rii ţă ră n iş t i şi şefii filia le lor din ţa ră .’

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră K X ' U L f l ! 1 :

r ’

c iC I

■ w n a i u i . a . . . . _ ---------- v.w r wiC t,lUiui u elege privind Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

(STeS), serviciu care va organiza telecomunicaţiile pentru instituţiile care desfăşoară activităţi privind

apărarea şi siguranţa naţională.\ î’f: iv n >r:9.

l i 1 1 as

(ZănţiCe ciwfautwiO c t a v i a n G r . Z e g r e a n u :

■ P i w m i ‘

Octavian Gr. Zegreanu

P e sc a ra u n u i g â n d

prefaţă de Constantin Cubleşan

Editura GLORIA 2000 Cluj-Napoca

Mereu tînăr, de o bonomie cuceritoare şi contagioasă, dr. Octavian Gr. Zegreanu trăieşte într-o relaţie oficializată cu Poezia de foarte multă vreme, urmînd parcă îndemnul testamentar al înaintaşilor săi, constituiţi deja într-o dinastie respectabilă, de a nu lăsa Timpul sâ-l scoată de sub zodia Frumosului. Debutînd în poezie în 1971 şi editorial abia în J 991, la o distanţă de douăzeci de ani, Oct. Gr. Zegreanu a avut nu atît sentimentul zădărniciei, cît al unei exigenţe şi discreţii sufleteşti rar intîlnitc, sub semnul cărora evoluează şi poezia sa din ultimii ani. Dorinţa de a da semnificaţie clipei, dc a înnobila şi sublima cu caratele trăirilor unice (“Viaţa / Întrupată într-un ţipăt mut / Arc sens sâ-i mai aştept dimineaţa / Dacă peste pragul nopţii n-a trecut?" - Un spectacol oribil) dă seama despre prezenţa înţelegerii vieţii ca dualitate, ca luptă a contrariilor, ca demonic sacră, ca o adincă meditaţie asupra sensului existenţei

umane, care caută o finalitate în toate: “Mă întreb de ce caut în prezent, trecutul / Cînd mai devreme sau poate mai tîrziu / Voi evada din mine / Fără să ştii, fară să ştiu?! - Cineva). Mai apăsat ca în celelalte volume, poetul îşi descoperă sonul elegiac al sunetului interior, îndemnat de meditaţia gravă asupra rostului cuvîntului (“Prea mult am chivernisit cuvîntul / Ce prin vremi s-a şters), ale noilor responsabilităţi ale vîrstei, iscodind cu înţelepciune “tîrziul noilor ispite”. Cu o caligrafie discretă şi tremurată de ameninţarea vîrstei, poetul scrie aici o poezie sensibilă, cu tăietură meditativă, ca umbra elegiacă a unui plop, aplecat peste întrebările lumii. “Am ajuns să-mi notez/ Fiecare gînd cu esenţă divină/ Degeaba îmi fac rînduială printre vise/ Răceala vieţii e de vină” - Poţi auzi şi tu). Numărîndu- se cu luciditate printre “groparii de imagini”, poetul proiectează relaţia dintre existenţă şi imanenţă pe fundalul unui timp. sacralizat în care el, poetul, ştie că se dăruie semenilor cu smerenie, spre a le îmbogăţi experienţa cil încă un gînd, cu încă o frumuseţe: “Mi-ai scos cu ciutura din suflet / Iubirea, la lumină / Şi-ai aşezat-o pe altarul poeziei / Tocmai în nopţile cu lună plină” . între regimul diurn (solaritate) şi cel nocturn, al ameninţării şi gravităţii existenţiale, Oct. Gr. Zegreanu se mişcă dezinvolt, graţios, într-o metaforă revelatoare, încărcată de simboluri pline de miez: “ Mă simt din nou acasă / Povară de tumult” , căci “ grădinarul cuvintelor i-a plantat răsadul/ Pe un tărîm misterios” , trăind împăcat cu sine şi cu Divinitatea (“ Doamne îţi accept clemenţa!” ) într-un viitor al timpului care ne dăruie şi ni se dăruie cu zgîrcenie.

Mircea POPA

Curs de istoria jazzuluiAcademia de Muzică „Gh. DIMA” - Cluj-Napoca

Modulul de jazz - Catedra de percuţie prof. GRIGORE POP

. Universitatea „Babeş-Bolyai” - Facultatea de Studii Europene' • Departamentul de Studii Americane

iOSIF L VfEHMANN şl MIHAELA C. ZDRENQHEA

CURS DE ISTORIA JAZZULUI

Două instituţii de mare calibru spiritual - Academia de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj- Napoca / Modulul de jazz, Catedra de percuţie

,a prof. Grigore Pop şi Universitatea “Babeş- Bolyai” / Facultatea de Studii Europene, Departamentul de Studii Americane - şi .doi competenţi autori - losif I. Viehmann şi Mihaela C. Zdrenghea - oferă iubitorilor muzicii de jazz, muzicii în general, tuturor celor interesaţi, şi ştiu~ că nu sînt puţini aceia, un tom de o deosebită valoare informaţională, o premieră absolută pentru şcoala muzicală clujeană,-Curs de istoria jazzului. în condiţii de editare excepţionale, asigurate de editura clujeană Media Muzica a Academiei de Muzică. Cei peste o sută de ani de jazz sînt cuprinşi şi reflectaţi în cinci capitole.

egale ca importanţă şj întindere,- constituindu-se în tot atîtea sinteze abil elaborate. Din care nu lipsesc Origini, începuturi şi definiţii (Thomas Alva Edison şi muzica de jazz, Sclavagismul, Rolul sclavagismului în culturalizarea Americii, Origini şi definiţii pentru jazz), Stiluri şi evoluţii (Blues-ul sau culesul bumbacului, Stilurile ragtime şi New Orleans, Jazzul anilor ’30 - era swingului, Jazzul simfonic, Jazzul modem), Biografii celebre (Louis Armstrong, Duke Ellington, Billie Holiday; Benny Goodman, George Gershwin, Ella Fitzgerald, Glenn Miller, Peter Herbolzheimer), Instrumentele jazzului (pianul, ghitara, vioara în jazz, tobele jazzului, genealogia cîntului în jazz, scheme evolutive pentru instrumentele jazzului/ orchestra, pianul, bateria, vocea, trompeta, trombonul, saxofonul, clarinetul, contrabasul), Jazzul, o muzică care se mănîncă cu alte tacîmuri (improvizaţia în jazz, feeling-ul, sound-ul, jazzul în filme, corifeii jazzului românesc, 12 apostoli clujeni ai jazzului / Liviu Almaş, Stan Bucur, Mircea Cazacu, Doru Dejica, Gyorgy Zsolt, Vilgil Mihaiu, Ioan Muşlea, Eugen Pascu, Lucian Păiş, Mihai Porcişanu, Vannai Ştefan, Ioan Pitty Vintilă, corifei ai jazzului românesc / cu o

vechime de 75 de ani graţie cititorilor Mihai Emil şi Ştefan Berindei, cărora li se adaugă Teodor Cosma, Sergiu Malagamba, Miky Ampoiţan, Sile Dinicu, Edmond Deda, Johnny Răducanu, Radu Goldiş, Eugen Gondi, Mihai Berindei, Florian Lungu, Nicolae Ionescu, Dan Mîndrilă, Ricbard Ochanitzky, Anca Parghel, Aura Urziceanu, cuplul Corneliu Stroe - Harry Tavitian, Marius Popp, Bebe Prisada, iată nume pe care le evocăm şi amintim cu mare plăcere şi bucurie, apoi jazz şi politică, prezent şi viitor în jazz, minidicţionar de jazz,...). Titluri care, prin conţinut şi mod de abordare sînt convingătoare, care fac din Curs. de istoria jazzului o carte utilă, o carte căutată, care nu trebuie să lipsească din nici o bibliotecă.Demostene SOFRON

F e s t i v a l u l d e f i l m ş i d i a p o r a t n ă

T O A M N A L A V O R O N E Ţ 'în organizarea Consiliului Judeţean Suceava,

a Inspectoratului pentru Cultură Suceava, Centrului Judeţean al Creaţiei Populare, Primăriei şi Casei orăşeneşti de cultură Gura Humorului, în perioada 15-17 septembrie a.c. se va desfăşura cea de a XX-a ediţie a Festivalului-de film şi diaporamâ TOAMNA LA VORONEŢ.

'Festivalul se va desfăşura în secţiunile: film pe -casetă video şi diaporamă la categoriile tematice: documentar, eseu, ficţiune (scenarii, ecranizări, umor etc.). Festivalul, care are caracter de concurs, va avea loc după următorul program: 18 septembrie, la Gura Humorului - proiecţia lucrărilor intrate în concurs; 19 septembrie, la Gura Humorului - festivitatea de premiere şi gala laureaţilor. Autorii de film vor trimite pentru preselecţie minimum 2 (două) şi maximum 4 (patru) creaţii, producţie 1999-2000, subsumate categoriilor tematice cerute, copiate pe o singură casetă şi cu o durată a fiecărei lucrări de

' maximum 20 de minute, pînă Ia 30 august a.c. (data poştei) pe adresa: Centrul Judeţean al Creaţiei Populare, str. Universităţii nr. 48, cod 5800 Suceava. Autorii lucrărilor selectate pentru concurs vor fi invitaţi de organizatori, telefonic sau telegrafic, urmînd sâ se prezinte în zilele de16-17 septembrie, la Gura Humorului, cu casetele originale ale . filmelor nominalizate. Casetele- copie, trecute prin preselecţie, vor fi restituite autorilor după 20 septembrie a.c.

Autorii de diaporame vor trimite lucrările şi fişele de participare Ia festival prin PRIORI POST, pînă Ia 30 august a.c. (data poştei), pe adresa: Centrul Judeţean al Creaţiei Populare, sţr. Universităţii nr. 48, cod 5800 Suceava, pentru preselecţie. Fiecare participant are dreptul să trimită 3-4 lucrări, cu o durată de maximum 12 minute. Concurenţii trecuţi de faza de preselecţie vor fi anunţaţi în timp util.

La capitolul condiţii tehnice .sînt specificate

următoarele: Film: casete video VHS sau SVHS; Diaporamă: toate ramele diapozitivelor trebuie

■ să fie identice, de preferinţă între 2,5 - 3 mm. Coloana sonoră este admisă doar pe casete audio de 2X30 min. Este acceptat un singur montaj pe casetă. Orice alte informaţii suplimentare pot fi obţinute la Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Suceava, telefon 030/22-10-96.

C o n f e r i n ţ ă ?Ambasada Israelului la Bucureşti şi Asociaţia

de Prietenie România-Israel, Filiala Cluj, organizează conferinţa cu tema: PROCESUL DE PACE ÎN O R IEN TU L M IJLO C IU - ÎNCOTRO?, susţinută de dl David SARANGA, secretar II aî Ambasadei Israelului. Conferinţa va avea loc astăzi, 20 iunie a.c., la ora 14, în Sala “ Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (str. Clinicilor nr. 2).

C o n c u r s u l N a t i o n a l d e P o e z ie________________ l . — —

N IC O L A E L A B I ŞCea de a XXXII-a ediţie a Concursului

Naţional de Poezie NICOLAE LABIŞ va avea loc în perioada 14-15 octombrie 2000; începînd cu ediţia anterioară, scopul celui mai longeviv concurs de poezie din ţară a devenit lansarea poeţilor debutanţi, prin tipărirea cărţilor lor în volum. Condiţiile de participare sînt următoarele: vor intra în jurizare numai concurenţii care nu au^nici un volum publicat; limita de vîrstă a concurenţilor - 30 de ani. Vor fi trimise 50-70 de poezii dactilografiate în 2 (două) exemplare, pe adresa: Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Suceava, str. Universităţii nr. 48, cod 5800, pînă în 30 iunie a.c. (data poştei); vor fi specificate numele şi prenumele autorului, adresa exactă şi numărul de telefon la care poate fi contactat, precum şi o copie xerox după buletinul de identitate. în urma jurizării vor fi acordate

3 (trei) premii, de valoare egală; constînd în tipărirea volumelor într-un tiraj din care jumătate va fi oferit autorilor. ’ ,

U n iv e r s i t a t e a P o p u la r ă

C lu j - N a p o c a n e p r o p u n e :

în această după-amiază, de la ora 17, expunerea: Icoane pe sticlă; prezintă cu exemplificări cercet. şt. Iulia Blaga; de la ora 18, Cercul “Din tainele naturii şi ale universului”, expunerea: Să preparăm împreună hrană naturistă. încheierea cursurilor U. P. va avea loc mîine, 21 iunie a.c., la sediul instituţiei din Piaţa Unirii nr. 24, potrivit următorului program: la ora 18 expunerea: Universitatea Populară: progrese şi perspective în educaţia adulţilor, ■ prezintă: prof. dr._doc. Crişan Mircioiu; în continuare, expunerea: Lucian Blaga - căutarea Logos-ului sau întoarcerea la obîrşie, prezintă: prof. Maria Florescu.

C o n c u r s d e i n t e r p r e t a r e

Preselecţia pentru concursul de interpretare a muzicii populare vocale româneşti, înscris sub genericul M O ŞTEN ITO RII - TEZAUR FOLCLORIC, va avea loc astăzi, cu începere de la ora 11, la Casa de Cultură Studenţească din Cluj-Napoca. La concursul organizat de Televiziunea Română, Centrul Creaţiei Populare şi Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj pot participa tineri interpreţi avînd vîrstă cuprinsă între 15 şi 25 de ani.

C o n c e r t d e o r g ă

Reamintim melomanilor că mîine, 21 iunie a.c. la ora 18, va avea loc la Biserica reformată de pe strada M. Kogălniceanu din Cluj-Napoca, un concert de orgă susţinut de Monica Bojescu si Csăkâny Zsofîa, ambele studente la Academia de Muzică “Gh. Dima”. Tinerele interprete vor

susţine un program cu lucrări din creaţia compozitorilof: L. N. Clerambault, N. Bruhns, J. S. Bach şi F. Mendelssohn-Bartholdy. Concertul este organizat de Biserica Reformată Centrală, intrarea fiind liberă.

U n p r o f e s o r î n d r ă g o s t i t d e . . . d a n s

Profesorul dejean Alexandru Miheştean se află printre puţinii intelectuali ai zilelor noastre, care poartă grija tinerilor. Este un adevărat şlefuitor de talente, mai ales în domeniul dansului de societate. Acum doi ani a organizat în două oraşe vecine - Dej şi Gherla - cursuri de iniţiere, la care s-au înscris peste 200 de copii (!). Printre cursanţi s-au aflat şi tineri, dar şi mulţi care au , trecut de prima tinereţe. Zilele trecute, cei mai talentaţi membri ai clubului dejean de dans “Latino Angels” au susţinut un reuşit spectacol. Peste 70 de tineri au evoluat în ritmuri standard (dansuri europene), cît şi latino-americane. Spectacolul a fost o adevărată demonstraţie (dacă mai era nevoie, fiindcă de talentul acestor copii ne-am convins şi în timpul concursurilor) a celor trei grupe de dansatori pe categorii de vîrsţâ: 5-6 ani, 7-18 ani şi peste 18 ani. Cel mai “vîrstnic” a avut 26 ani: Unii dintre dansatori au fost prezenţi în această primăvară la tradiţionalele festivaluri de profil de la Bistriţa, Cluj-Napoca şi Oradea. Copiii au participat la spectacol cu ţinute proprii, unele dintre ele fiind de nivelul concursurilor de dans organizate pe plan naţional, în această vară, membrii clubului de dans “Latino Angels” vor prezenta mai multe spectacole în judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, primul pas fiind făcut în oraşul Gherla, unde talentaţii dansatori dejeni au fost primiţi cu multă simpatie. Tot la Gherla funcţionează o... filială a clubului, unde în prezent învaţă dansul de societate 25 de tineri.1 SZ. Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

_ 1997 - Prim-ministrul R om âniei, Victor Ciorbea, a prim it acceptul Fondului Monetar Internaţional de a majora plafonul d e

îndatorare externă a României, în vederea realizării unor investiţii în agricultură, industrie, în domeniul forestier şi al

infrastructurii.

Adm inistraţia Clinton exam inează m odalităţi de a -i acorda iu i M ilo ş e vic i garanţii, în sch im bu l retragerii de la putere

Statele Unite examinează, împreună - cu aliaţii din cadrul NATO şi cu Rusia, posibilitatea, ; de a-i permite preşedintelui -iugoslav Slobodan Miloşevici să se retragă de la putere, oferindu-i garanţii pentru viaţa şi economiile sale, scrie “New York ■ Times”, în ediţia de ieri, citînd oficiali americani şi europeni de rang înalt. .

Propuneri în acest sens au apărut, recent, la Washington şi Atena, fiind prezentate, pe unele canale- diplomatice, de emisari care au afirmat că reprezintă pe Miloşevici, dar despre care nu se poate preciza cît de autorizaţi sînt.

Deocamdată, discuţiile între aliaţi în jurul acestei propuneri se poartă la nivel neoficial şi nu se poate vorbi încă de o ofertă care ar urma să fie înaintată

preşedintelui iugoslav, afirmă sursele citate de cotidianul american. Orice “tîrg” cu Miloşevici, care ar purta “amprenta” americană, s-ar putea dovedi o chestiune delicată pentru democratul Al Gore în cămpania prezidenţială, scrie NYT în continuare, amintind că preşedintele iugoslav este inculpat de către Tribunalul Penal Internaţional de la Haga. De asemenea, nu se ştie cu certitudine dacă Miloşevici ar. accepta să părăsească funcţia, avertizează oficialii americani, care recunosc că actuala poziţie pe care acesta o deţine la Belgrad îi conferă' cea mai mare siguranţă/în plus, linia oficială în sînul partidului pe care îl conduce Miloşevici este aceea de a aştepta sfîrşitul Administraţiei Clinton şi de a spera într-o linie mai “realistă”

în politica americană faţă de Serbia din partea viitorului preşedinte George W.Bush. Chestiunea. viitorului Tui Miloşevici a fost ridicată şi în cadrul summitului Putin-Clinton, care a avut. loc recent la Moscova. Surse de la această întîlnire au declarat că Putîn i-ar fi spus lui Clinton că nu vede de ce Miloşevici nu ar putea să-şi găsească un loc tot atît de bun la Moscova sau la Miami. Deocamdată, însă, soluţia este greu de acceptat, fiind frustrantă pentru actuala administraţie americană, care a făcut din înlăturarea lui Miloşevici de la putere unul din principalele obiective ale politicii sale externe, adaugă NYT. Un oficial european argumentează câ, oricît ar părea de anormală, după toate acuzaţiile aduse lui Miloşevici, această

variantă ar fi, totuşi, una rezonabilă, pentru toate părţile: Miloşeyici s-ar

-putea retrage liniştit, iar comunitatea internaţională ar putea invoca drept scop instaurarea pe cale paşnică a democraţiei în Iugoslavia. -.

Dintre ţările care i-ar putea acorda azil lui Miloşevici şi familiei sale, Grecia pare a fi una favorizată, mai scrie NYT, care evocă o întrevedere avută de acesta, luna trecută, cu o serie de oficiali greci, în cadrul căreia se pare că Miloşevici ar fi solicitat fostului prim-ministru Constantin' Mitsotakis, în care are încredere, să facă demersuri în favoarea sa. Oficialii greci au afirmat, însă, că aşteaptă să aibă certitudinea intenţiei de retragere înainte de a demara vreo iniţiativă concretă. • •

Majoritatea ruşilor considera că Puţin era ia curent cu afacerea Gusinki, potrivit unui sondaj de opinie

Majoritatea cetăţenilor ruşi apreciază că Vladimir Puţin era la curent cu arestarea iminentă a patronului Media-Most, Vladimir Gusinski, contrar cu cele afirmate de preşedintele rus, informează AFP, citînd un sondaj de opinie al televiziunii NTV.

La întrebarea “ preşedintele Puţin era la curent cu iminenta arestare a lui Gusinki?”, 9.066 de telespectatori, chestionaţi telefonic, în cadrul emisiunii de succes' “ Itoghi” , au răspuns afirmativ, din cele 10,218 persoane care şi-au exprimat opinia. Un număr de 1.028 persoane au considerat că preşedintele Puţin nu era la curent, iar 124 de persoane s-au abţinut în.a da un răspuns.

Chestionat, marţea trecută, în legătură cu afacerea Gusinski, înainte de vizita oficială din Spania, Puţin ă declarat că nu este. informat şi a calificat vestea drept un “cadou îndoielnic” .

Arestarea magnatului presei a declanşat un adevărat scandal la Moscova, pînă la eliberarea lui Gusinski în cursul zilei de vineri. Denunţînd o tentativă a puterii de a îngrădi libertatea presei, postul de televiziune NTV, care face parte din trustul condus de Gusinski, a anunţat că reporterii _ săi vor continua să lucreze ca şi* în trecut. “Nu vom capitula”, a declarat un prezentator al emisiunii “ Itoghi” .

Influentul patron al grupului de presă Media-Most a fost inculpat- oficial pentru abuz de putere şi deturnarea a peste. 10 milioane de dolari într-un contract de privatizare diri 1997.

Patriarhul Rusiei, Aleksei al II-lea, va rosti o predică fără precedent în faţa a peste cincisprezece mii de credincioşi ruşi

Patriarhul Rusiei, Aleksei al II-lea, va rosti o predică, duminica viitoare, în faţa a peste cincisprezece -mii de credincioşi, un eveniment fără precedent în istoria Bisericii Ortodoxe ruse, a anunţat, în ediţia de ieri, cotidianul “ Vremiâ Novostiei” , citat de AFP. Tema predicii pe care o va rosti Patriarhul Aleksei al II-lea va fi aniversarea a două mii de ani de la naşterea lui

Iisus Hristos, a precizat cotidianul. Circa 16.000 de credincioşi vor lua parte, duminica viitoare, la acest eveniment religios, care va avea loc la Ramenskoie, la 40 de kilometi sud-est de Moscova.

Este posibil ca şi preşedintele rus, Vladimir Puţin, să asiste la această slujbă, un adevărat eveniment pentru Biserica Ortodoxă rusă, fiind pentru primă oară cînd Patriarhul rosteşte o

predică în faţă unei mulţimi atît de numeroase.

Aleksei al ll-lea, Patriarh al Rusiei de zece ani, a ţinut slujbe, pînă în prezent, doar în catedrale, cu ocazia marilor , sărbători religioase şi a ţinut cuvîntări din studiourile de televiziune, în special pentru a susţine iniţativele politice ale puterii de la Kremlin.

Israe lu l dezm inte că ar fi testat rachete de croazieră

Israelul a dezminţit, duminică, testarea, în luna mai, în largul statului Sri Lanka, a unor rachete de croazieră la care se pot monta focoase nucleare, informează AFP, citînd sâptămînalul britanic “Sunday Times”.

“Această informaţie este pur şi simplu neadevăratâ”, a declarat un purtător de cuvînt al Ministerului Apărării, refuzînd orice alt comentariu.

“Sunday Times” , citînd surse militare israeliene, a declarat că rachetele au atins ţinte aflate la o distanţă de L500 de kilometri în larg.

Israelul niciodată nu a recunoscut că ar deţine arme nucleare şi a refuzat să acorde Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (A IEA ) dreptul să-i inspecteze instalaţiile nucleare. Experţii străini îi atribuie

însă între 100 şi 200 de ogive care ar putea fi lansate de rachete balistice.

.... Israelul, împreună cu India,: Pakistanul şi Cuba, este unul dintre cele patru state care nu au semnat Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP), care interzice statelor semnatare, cu excepţia celor cinci mari puteri nucleare, să deţină arme nucleare. , -

Marc Dutroux a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru delicte legate de evadarea sa

Presupusul asasin şi pedofil belgian Marc Dutroux a fost condamnat, ieri, la cinci ani de închisoare de tribunalul corecţional din Neufchateau (localitate

, din sud-estul ţării) pentru delictele de furt şi ameninţare comise în timpul scurtei sale evadări, de la 23 aprilie 1998, informează AFP.

Tribunalul a urmat întocmai rechizitoriul Ministerului Public,

scoţînd în evidenţă “recidiva” lui Marc Dutroux, “violenţa constantă”, de care a dat dovadă în timpul evadării, dorinţa sa “de a merge pînă la capăt” şi “lipsa totală de regrete din partea acestuia” .-

Marc, Dutroux risca maximum zece ani de închisoare. .

In urmă cu doi ani, inamicul public numărul unu din Belgia a evadat din Palatul de Justiţie din Neufchateu, unde

îşi consulta dosarul. După ce a reuşit să intre în posesia revolverului unuia dintre jandarmii însărcinaţi cu paza sa, Marc Dutroux a fugit din. incinta Palatului de Justiţie, furînd ulterior o maşină. E l a fost prins, la două ore după evadare, la o distanţă de 15 kilometri, în apropiere -de frontiera franco-luxemburgheză.

Rifaat al-Assad a încercat să obţină sprijin din partea Turciei pentru a prelua conducerea Siriei, inaintea morţii fratelui său

Rifaat al-Assad, fratele preşedintelui lefunct al Siriei, Hafez al-Assad; a izitat, în secret, Turcia, în ultimele ;ile ale lunii decembrie 1999, pentru, a olicita sprijin pentru înlocuirea de la onducerea ţării a fratelui său, aflat pe iatul de moarte, informează cotidianul urc “Hurryiet” .Rifaat al-Assad, care avea cunoştinţă

lespre intenţiile fratelui său de a-1 lesemna pe fiul său, Bachar, ca urmaş

la conducerea statului, a depus o cerere la-Ambasada Turciei din Londra, pentru a putea călători în această ţară. El se află în exil, în Spania, după ce a fost alungat din Siria în 1995.

Rifaat al-Assad s-a întîlnit cu un oficial al ambasadei turce, căruia i-a declarat că fratele său, Hafez al-Assad, duce o politică antiturcă şi că el ar fi singurul în măsură să schimbe această politică. ( ’

Rifaat a mai afirmat, potrivit cotidianului turc, că dorea să ajungă în Turcia, pentru â avea o serie de contacte cu oficiali ai acestui stat, ambasada informînd Ankara despre această intenţie.

Rifaat a vizitat, în cele din urmă, Turcia, cu trei zile înaintea Anului Nou, vizita desfăşurîn3u-se sub supravegherea Serviciilor Turce de Informaţii (MIT). Cu această ocazie,

Rifaat le-a relatat oficialilor turci despre starea sănătăţii fratelui său şi şi-a reiterat angajamentele exprimate anterior, la ambasada turcă din Londra.

O sursă guvernamentală de la Ankara a declarat pentru “Hurryiet” că oficialii turci au ascultat doar ce a spus Rifaat al-Assad, dar au decis ulterior să-i acorde sprijin fiului preşedintelui defunct, Bachar al-Assad. ‘

Cadavrele a 58 de imigranţi

clandestini aii fost descoperite intr-un camion,

la DoverCadavrele a 58 de persoane,1

probabil imigranţi clandestini, au, fost descoperite în dimineaţa zilei; de ieri, într-un camion înmatriculat; în Olanda, sosit în cUrsul nopţii de- duminică spre luni în portul Dover,, din sudul Angliei, a anunţat Poliţia britanică, citata de AFP. ■ 1 : -

Alte persoane, care au supravieţuit, au fost spitalizate, a adăugat un purtător de cuvînt al Poliţiei din Kent. “Un camion a debarcat cu puţin timp înainte'de miezul nopţii la Dover, iar în cursul inspecţiei, în camion au fost descoperite mai multe cadavre” , a precizat acesta. Camionul olandez se îmbarcase într-un feribot, pentru a traversa Canalul Mînecii, împreună cu încărcătura sa umană, în portul belgian Zeebrugge, a precizat Poliţia.

Naţionalitatea victimelor, vîrstă şi circumstanţele în care s-a produs accidentul nu au fost încă dezvăluite, în aşteptarea interogatoriului la câre vor fi supuşi şoferul, precum şi cei care au supravieţuit. “O amplă anchetă a fost lansată pe marginea acestui caz. Facem eforturi pentru a afla ce s-a putut îmtîmpla. Victimele par a fi de origine asiatică, aceasta este, pentru moment, informaţia pe care v-o putem transmite”, a declarat acesta. Camionul a fost inspectat într-o parcare din zona portuară din Dover. Potrivit primelor constatări, victimele ar fi decedat sufocate în containerul etanş în care se aflau.

Dover este principalul port de intrare în Marea Britanie, inclusiv pentru imigrariţii clandestini Vameşii şi Poliţia britanică efectuează în acest port numeroase controale. Numai în luna august a anului 1999, un numâr-record de 1.130 de imigranţi clandestini au fost arestaţi în cursul unor astfel de operaţiuni, adică peste o treime dintre cei 3.212 arestaţi în întreaga ţară în anul precedent. In septembrie 1999, o operaţiune cârc a durat 48 de ore a permis arestarea altor 140 de imigranţi care sosiseră în special din Franţa, majoritatea ascunşi" în camioane. Mulţi dintre aceştia erau' originari din fosta Iugoslavie, alţii veneau din România, Afganistan, Sri Lanka, Irak, Iran, Zair şi Congo. Afluxul de clandestini şi solicitanţi de azil - mulţi dintre aceştia originari din Kosovo - a devenit un subiect de polemică în Marea Britanie, opoziţia conservatoare acuzînd Guvernul lui Tony B la ir că dă dovadă de delăsare la acest capitol.

Ministrul britanic de Interne Jack Straw, s-a declarat “consternat”, ieri, de descoperirea cadavrelor din portul Dover. “ Este un eveniment absolut teribil. Sînt consternat de pierderea tuturor acestor vieţi. Gîndurile noastre se îndreaptă către rudele celor decedaţi , a declarat ministrul britanic. “ Acest incident face obiectul, în acest moment, al unei vaste anchete poliţieneşti. Guvernul .este hotărît să continue lupta contra acestui comerţ teribil pe care 1reprezintă acest tip de trafic” amaispus Straw. ‘.«am ai

/âă gr trate ( f ln m r o r o

S.C. AGROMEC S.A. TURDA (în lichidare)' Lichidator: S.C. DACEXPERT S.A.

Anunţă vînzare prin LICITAŢIE DESCHISĂ CU OFERTE ÎN PLIC ÎNCHIS

a bunurilor debitbarci SC Agromcc SA Turda, aflată în lichidare judiciară, 1995 Sar ^ ^ l ^ 1999» Procedura fiind în conformitate cu prevederile Lcgii '64/

Datorită procesului dc lichidare în care este implicată firma noastră, vă facem o ofertă specială dc clădiri, terenuri, utilaje şi vă invităm să participaţi la licitaţia care va cuprinde: - '

- SEDIUL CENTRAL (birouri, atelier, hale, utilaje) şi teren în suprafaţă dc 6.100 mp, situat în Turda, str. Petru Maior nrt4, jud. Cluj.

- Secţia TURDA NOUA (birouri, atelier, garaj utilaje) şi teren în suprafaţă de ^950 mp, situată la ieşirea localităţii Turda (spre Cluj-Napoca) în apropierea

- Secţia TURDA BĂI (birouri, atelier reparaţii, garaj utilaje) si teren în suprafaţă de 5.208 mp, situată în zona Băii Sărate.

- Secţia TURDA POIANA (atelier, magazii) şi teren în suprafaţă dc 5.830 mp.- Secţia PLOSCOŞ (clădire, rampă auto) şi teren în suprafaţă dc 5.212 mp.- Secţia AITON (birouri, atelier, garaj utilaje, rampă auto) si teren în suprafaţă

dc 6.323 mp.- Secţia CEANU MIC (magazie) şi teren în suprafaţă dc 1.956 mp.- Secţia MICEŞTI (birouri, atelier, garaj utilaje) şi teren în suprafaţă' dc 4.973 mp.- Secţia TURENI (birouri, magazie, atelier, soproanc, utilaje) si teren în suprafaţă

de 7.450 mp. ' r :Utilaje agricole (tractoare, combine, semănători, grape, pluguri, cultivatoare) Autoturisme Dacia 1310 şi Liberia, ARO 244D, autoutilitară TV, autocisternă

ROMAN 6to, automacara SR 3to, motostivuitor 3,2to, buldozere S-l.500, şa..: . Prezentarea activelor şi a celorlalte buDuri, regulamentul dc desfăşurare al licitaţiei sînt cuprinse în “Caietul dc sarcini" care poate fi procurat de la sediul lichidatorului sau sediul debitoarei, începînd cu data de 22.06.2000.

Licitaţia va avea Ioc în data dc 14.07.2000, ora 12, Ia sediul societăţii, situat în Turda, str. Petru Maior nr.4.

Ofertele de participare la licitaţie sc pot depune de persoanele interesate la sediul societăţii AGROMEC SA Turda, situat în Turda, str. Petru Maior nr.4 pînă la data dc 13.07.2000, ora 14,00.

Pentru orice alte informaţii suplimentare vă rugăm să ne contactati la tcl./fax 064/31.51.37. 064/ 19S.693, 093/328.065, 093/320.628, 092/771.716, E-mail: dacexpcrt.77codec.ro. . f3683667ţ

! NOI N U A V E M N E V O IE D E R E C L A M Ă |

I ... D E A C E E A . . . N IC I N U N E F A C E M I

“ iriilr m tS iS t r . B a b a N o v a c 1 4 , *

t e l . 0 6 4 - 1 9 4 . 0 5 6 |JL U N I - V I N E R I : 8 - 1 9 ; S Î M B Ă T Ă : 9 - 1 4 | JI

c .

a .)

O)k

R E C O N D IŢ IO N A R I C A R T U Ş E P E N T R U

IM P R IM A N T E L A S E R J E T Ş l IN K J E T

(3 7 1 5 3 2 2 )

3400 C luj-Napoca, P-ţa Unirii 5/11

Tel./Fax: 064-43.04.23.

BA BO S H O LD IN G . organizează selecţie de personal în vederea ocupării,

Ia Sucursala Cluj-Napoca, a postului de: Director executiv

Condiţii de participare:• studii superioare; inginer agronom;• experienţă în domeniul producţiei pomicole min. 10 ani;• vîrsta optimă: 35-45 ani;• certe cunoştinţe manageriale;• operare PC: Word, Excel - avantaj.

■ Se oferă:. A• pachet salarial foarte motivant;• posibilitatea unei reale dezvoltări a carierei în cadrul unei

societăţi dinamice, în plină expansiune.Vă rugăm trimiteţi C.V. şi scrisoare de intenţie pe adresa

4700, Zalău, Bd. M. Viteazii nr. 34/6 ap. 6 sau la fax 060/ 661.016, pină la data de 31.06.2000. . . .

Informaţii la telefon 060/661.016 - Comp. Resurse Umane, jr. Radu Totezan. (3683663)

N E U R O C H I R U R G I EC O N S U L T A Ţ I I L A I N T E R S E R V I S A N

D r . G . M U R E Ş A N . S E F D E L U C R Ă R I - M E D I C P R I M A R

DURERI DE C A P, LOM BOSCIATICĂ, HERNII DE D IS C , P A R A L IZ II , E P IL E P S II , M IG R E N E , COMPRESIUNI CEREBRO-S PLNA LE, INFILTRAŢII /EEG-RADIO LOGIE/

' Joi 1 5 - 18 , Sîmbătă 10 - 1 3 Tel. 4 1 .4 1 .6 3 , 4 1 .4 6 .2 7 (3683638)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. >

r u l d e C I 1

S.C. NUTREX S.A. CLUJ-NAPOCA (în lichidare) Lichidator: S.C. DACEXPERT S.A.

Anunţă vînzare prin L IC ITA Ţ IE DESCHISĂ CU OFERTE ÎN PLIC ÎNCHIS

a bunurilor debitoarei SC Nutrex SA Cluj-Napoca, aflată în lichidare judiciară, dosar nr. 2424/2000,j procedura fiind în coformitate cu prevederile Legii 64/1995. 1

Bunurile ce se vor vinde prin licitaţie: 'Active: 'Sediul central + Fabrica de Nutreţuri Combinate (teren 33.000 mp,

FNC, birouri, magazii, depozite, cale ferată uzinală, ateliere, C.T. etc.)Ferma 10 Gilău (teren 123.000 mp, ateliere, magazii, şoproane etc.)Ferma 11 Căpuş (teren 36.000 mp, sp. administrative, şoproane

etc.)Ferma 14 Someşeni (teren 20.000 mp, birouri, hale, ateliere etc.)Fermele 17-18 Floreşti (teren 34.000 mp, birouri,hale, magazii etc.)Mijloace fixe: încărcătoare tip Ifron; autocamion marca Roman cu

remorcă; tractor U650 cu remorcă; remorci auto; excavator.Prezentarea activelor şi a celorlalte bunuri, regulamentul de

desfăşurare a licitaţiei sînt cuprinse în “Caietul de Sarcini” , care poate fi procurat de la sediul lichidatorului începînd cu data de 20.06.2000.

Ofertele de participare la licitaţie se pot depune de persoanele interesate la sediul lichidatorului, situat în Cluj-Napoca, Calea Moţilor nr.6-8, câm.52, pînă la data de 11.07.2000, ora 14.00.

Licitaţia va avea loc în'data de 12.07.2000, ora 10.00, în Cluj- Napoca, la sediul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare din România, Filiala Cluj, Calea Moţilor nr.6-8, etaj 5, camera 54.

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului SC DacExpert, între orele 9-17, Cluj-Napoca, Calea Moţilor nr.6-8, camera 52 sau nr. tel.: 064-197.073, 092-771.716, 092-347.790, 093- 328.065, 093-320.628, E-mail: dacexpert@codec.ro. (3683668)

KOBER-ROLAC prin COMPANIA RIVISU N I C R E P R E Z E N T A N T Z O N A L *

i & c» V .,.ojîiir'_\o>

te l . 0 9 /2 .3 2 7 3 3 9 ; 0 9 2 .4 6 0 0 3 9 E N - D E T A ÎL L A P R E T U R I D E E N - G R O S

j™ . • K O B E R -R O L A C : vopsele pentru lemn şi metalinterior-exterior, emailuri, lacuri (nitro, âlchidice, poliuretanice), lac de parchet, grunduri, vopsele speciale, aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior.

N O U : E C O L U X - vopsea ecologică pentru lemn,. diluabilă cu apă (netoxică)

• P E R G O O rad e a : perii, mături, pensule ■ î?• D E C O R A G erm an ia : pensule * £• A LFA : coloranţi pentru zugrăveli -, c. şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produse

din plastic pentru întreţinerea şi curăţenia locuinţelor.

1W

C O N S IG N A Ţ IA L ID IA

B-dul 21 Decembrie nr. 3/2

vinde şi.primeşte spre vînzare diverse bijuterii de aur, argint cu sau fără pietre preţioase, diverse obiecte vechi, tablouri vechi. . .

Zilnic orele 10-17 Telefon 430.491

P-}a Tîmotei Cipariu nr.l 5/45 tel/fax: 064-190787,198802 SYSTEM

IMEGIATO*

configuraţie: placă de bază,

CPU, HDD 8.4GB,32MB DIMM,

' VGA 1 MS PCI,SVGA Color 15”, . .

fdd 3.5’ , tastatură, imprimanta Conon BJC1000 carcasă, maree Kit Multimedia {CD Rom+SB+Boxe)

K 6 II 500MHz 3D, ViaMVP3 PII 466MHz(128Kcache), +SB Pil566MHz, 64MBSDRAM PIU 550MHz SECC2,64MB SDRAM

10.550.00011.130.00012.925.00015.300.000 1.600.000 1.376.000

T V C A B L U

A N G A J E A Z Ă

ÎN C O N D IŢ I I

E X C E P Ţ I O N A L E

A G E N Ţ I

V I N Z A R IInform aţii la sediul

firmei, str. Decebal nr. 37 sau telefon 432.435.

P3 (a iî2 BQo fl©

OoQaAteES Q 'iKîXDS©

ARM ĂTURA S .A .C LU J NAPOCA

. . . ş i v i a ţ a - c u r g e a l t f e l ,

A D E V Ă R U Li d e C lu j

$ ® Tehnica frigului- vitrine/Iazl frigorifice - camere frigorifice - centrale frigorifice - aer condiţionat ■ frig auto

Mini fabrici procesare lapte* Taxa p a rtic ip a re : 0 * Taxa p a rtic ip a re : 0

Pentru buna desfasurare a În tâ ln irii va rugam sa ne contactati Ia te l: 01/250.60.41, 250.78.01, in vederea confirm ării participării

MIDAL GROUP SRL - Sos.Pantelimon 111A BucureştiH ttp-J/w w w .m lda lg roup -ro E-m ail: v anzarl© m lda[g roup .ro

SC SU PR EM E D ISTR IBU T IO N SR L C LU J UNIC D IST R IBU IT O R NOVA B R A S IL IA

A N G A JEA Z Ă URG EN T• Gestionar;• Agent distribuitor;

Cerinţe.' experienţă minim 2 ani;garanţie imobiliară.

' • Casieră;• Operator calculator;

Cerinţe: experienţă minim 1 an;avantaj - cunoaştere WizCount. ‘ ,

' • Agent comercial.• Mecanic auto. ,

Cerinţe: experienţă minim 2 ani;permis de conducere cat. B.

CV şi informaţii la tel. 417.350 sau la adresa:Str; Căpitan Grigore Ignat nr. 23, Someşeni.

S t t t r i t a i t i b e w r n t aC E A M A I B O G A T Ă

O F E R T Ă Ş l L A C E L E

M A I A V A N T A J O A S E

P R E Ţ U R I

P - ţ a U n i r i i n r . 2 1

t e l / f a x : 0 6 4 - 1 9 . 6 8 , 5 8

, yM"

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-0

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-2 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-7

S.C. ANGAJEAZA' • ing. INSTALATO R -

proiectare; -• zugravi-vopsitori; |• faianţari - mozaicari; s• instalatori; -• macaragiu - şofer AM5;• şofer autocamion. Relaţii la tel. 4 1 9 .3 2 5 .

Vînd urgent apartament 3 Camere, §tr. Slatina, cartier Mărăşti. Tel. 41-64-78. (1134004.) .

• Vînd puicuţe ouătoare, roşii, Lohman, vîrstă 18 săptămîni. Tel. 064-43-60-63; 093-44-58-35. (996580)

Vînd gheretă metalică pentru comerţ, 10 mp. Preţ 20 milioane lei. Tel. 14-24-02, (996582)

Tel. 064-430.423' • Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, str. D. Rotund, 700 mp, grădină şi curte, 17.m front la stradă, posibilitate de extindere, toate facilităţile, finisată. Tel. 430.423. (A g i) ’ , : .

• Vînd garsonieră confort 1, str. Aimaşului, nefinisată, cu telefon, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, Gruia, 5 focuri de gaz, 360 mp, grădină şi curte. Tel. 430.423. (Ag.i) -• Dau în chirie vilă 3 dormitoare + living, în A. Mureşanu, 200 mp, construcţie nouă, superfinisată, cu garaj, mobilată complet, centrală proprie. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd urgent apartament 4 camere, str. Bucureşti, confort sporit, etaj intermediar, superfinisat, 2 balcoane închise, uşi schimbate, 2 băi finisate, preţ negociabili Tel. 430.423. (Ag.i)

' • Vînd apartament 2 Camere, Grigorescu, etaj intermediar, faianţă, gresie, telefon, pret negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i) ' ,=• Vînd apartament 3 camere, confort 1, str. Grigore AIaexandrescu, etaj 2 din 4, zugrăvit, cu faianţă, parchet, telefon, 2 balcoane, 2 băi, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i) '• Vînd casă, 2 camere, str. Povîmişului, suprafaţă totală 147 mp, singur în curte, acces maşină, necesită reparaţii,,200 milioane negociabil. Tel. 430.423. (A g .i)'• Vînd casă 4 camere, bucătărie, baie, 130 mp construiţi, str. Maxim Gorki, grădină 600 mp, 6 focuri de gaz, toate facilităţile. Tel. 430.423. (Ag-i) '• Vînd teren 700 mp, str. Borhanci, 32 m front la stradă, îngrădit. Tel.'. 430.423., (Ag.i) .

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd teren pentru cabană Colonia Tarnita. Tel. 17-19-87. (998232) :

• Vînd 2250 mp teren bun pentru vconstrucţii, front la şosea 100-m, varianta Mănăştur-Zorilor. Tel. 18- 32-01 după ora 16. (996574)- '

• Vînd grădină 2900 mp cu 'cabană lemn 16 mp+ mansardă,zona Someseni. Pret 40 milioane lei. Tel: 14-24-02. (996581)

• Vînd Dacia Berlină 1397 cmc, november 1999,5 viteze, bord CN, culoare gri carbon metalizat, garanţie de tip A, 7000 km. Tel. 42-06-25. (1133990) .

• Vînd autoturism Dacia 1310, an fabrcaţie 1999,10000 km, stare foarte bună. Tel. 12-17-48. (996583)

, Vînd masă 6 locuri cu scaune, chiuvetă cu picior, cada baie, cazan pentru baie, candelabre. Tel. 18-13- 62. (998224) , - -

• Vînd garaj str. Ion Meşter. Tel. '17-19-87.(998233)

» V înd televizor color Nordmende, cort, portbagaj cu husă, redresor-acumulator, bicicletă, canistră benzină, aspirator şi altele. Tel. 13-64-71. (996555)

ÎNCHIRIERI\ Dau în chirie apartament 2

camere, decomandate, telefon, TV Cablu, Grigorescu. Tel. 18-52-93. (996572) ■ ___________

DIVERSE• Liceul Teoretic Bathory

Istvan din Cluj-Napoca organizează concurs pentru ocuparea unui post de limba română. Concursul va avea loc în data de 19 iulie 2000. înscrierea candidaţilor se va face la secretariatul liceului în perioada 21 iunie-10 iulie.(1134006)

• Curs înot copii. Tel. 18-34- 95. (998227)* Evaluez, cumpăr: timbre, vederi,

cartele tely uzate. Tel. 13-87-18.(1134007)

• Angajăm cu carte de muncă persoană sociabilă, dinamică; pentru muncă de birou şi teren. Salar motivant. Relaţii tel. 094-54-77-93;43-29-64. (998218)

• Cumpăr garsonieră confort I, ofer maxim 5000 USD sau ofer Dacia 1310, an fabricaţie 1999, plus diferenţă. Tel. 12- 17-48. (996584)• Vînd Urgent apartament 4

camere, etaj 6 din 8, Bd. N. Titulescu. Preţ 550 milioane negociabil. Tel. • 41-86-08. (1133963)

• Vînd casă 3 camere zonă centrală. Tel. 19-06-20. (1133987).

• Vînd, fară intermediar, teren de 2000 mp, situat în Calea Baciului. 1-3 (lîngă'Institutul Minier) pretabil pentru organizarea oricărui tip de activitate. Preţul este negociabil, la valoarea de circulaţie. Tel. 19-67- 21, între orele 9-12. (1133998)

• Şcoala”Liviu Rebreanu” Cluj-Napoca organizează, în perioada 13-17 iulie 2000, concurs pentru ocuparea postului de profesor de educaţie fizică-una catedră. înscrieri la secretariatul şcolii pînă în 10 iulie, orele 13. Informaţii suplimentare la secretariatul şcolii, tel. 16-51-27. (996575)

• Grupul Mimo-producător fîmplărie aluminiu-angajează ingineri, arhitecţi sau studenţi în ani terminali, pentru activitatea de proiectare, în Cluj-Napoca şi Sighetu- Marmaţiei. Condiţii: proiectare ACAD; -cunoştinţe de limba germană. Condiţii salariazare deosebite. C. V. se depune, pînă la' data de30.06.2000, la sediul firmei, «tr. Aurel Vlaicu nr. 180, Cluj- Napoca, tel. 064-41-46-74; 41-44-59 între orele 8-16. (996579)

Se înştiinţează dl. Pop Gheorghe Mircea şi toţi cei care pretind drepturi reale asupra apartamentului nr. 39, Bd. Muncii nr. 87A, Cluj- Napoca, să se prezinje pentru reconstituirea cârtii funciare nr. 107528, în ziua de 20.06.2000, la serviciul. de Carte Funciară Cluj. (1133983) -

• în data de 20 iunie 2000, chem în judecată pe Iacob Flueraş avînd ca obiect recunoaşterea titlului de proprietate. (1133994)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC COMBAD Impex SR L anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Depozit materiale” situat în Cluj-Napoca str. Traian Vuia nr. 259. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la s’ediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1134000)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Marinei Dosa anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă. de locuit S+P+M situat în Cluj-Napoca str. George Enescu nr. 3. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. _99. (998223) ■

• îtv conformitate cu Legea nr. 137(1995, SC JValencom SR L anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu

-pentru obiectivul extindere gheretă situat în Cluj-Nap.oca Piaţa Agromărăşti C luj. Eventualele sesizări şi sugestii numai'pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (998225)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Casa de Editură şi Tipografie Novis SR L anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul SC Casa de Editură şi Tipografie Novis SRL situat în Cluj-Napoca str. Buftea nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (998229)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Oltean Ştefan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere casă situat în Cluj-Napoca str. V. Lucaciu nr. 22. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (998230)

• SC LEG AC Y SRL BRAŞOV A N G A JEA Z Ă • PEN TRU CO N TRACT D E M UNCĂ ÎN ST R Ă IN Ă T A T E :' Strungari profesionişti, Reglori - maşini automate, Frezor universal: cunoaşterea citirii unui desen tehnic, cunoaşterea reglării de maşini automate (la planificare înclinată), ascuţit scule ca: cuţite, burghie + cuţite diferite forme, posibilitate de executare a lucrării independent. CONDIŢII: Vîrstă maximă 40 ani. Experienţă minim 5 ’ ani, Cunoaşterea limbii engleze. Relaţii la tel.:' 068-474.177; 092-886.443; 092-338.832. (3715397)

• SC LEG A C Y SRL BRAŞOV, V Â O FER IM SAN SA U N U I C O N TRA C T D E M UNCĂ ' ÎN STRĂINĂTATE: Strungar, frezor, verificator x.y.z, Programator în C .N .C . (comandă numerică în Coordonate). Interviul şi proba de lucru vor avea loc m iercuri,21.06.2000, la Braşov. CONDIŢII: Experienţă minim 5 ani: Citit plan la nivel de piese de aeronautică, Cunoaşterea iimbii engleze, Vîrstă maximă 40 ani. Relaţii la tel.: 068- 474.177; 092-886.443; '092- 338.832; str. Mihail Kogălniceanu nr.18, bl. 1K, sc. C, ap. 3. (3715397)

PIERDERI• Pierdut carte de identitate auto

seria A 0424776, proprietar Romanca Ileana. O declar nulă.(1133996)

AGENŢIA DE PUBLICITATE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ io n a le

î n p r e s a l o c a l ă s i c e n t r a l ă m a i ’s im p lu

n u s ep o a t e

instanţa

ADEVARU L de Cluj,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4• Pierdut carnet de student pe

numele Blaga Carmen. îl declar nul. (1133999)

• Pierdut chitanţier amenzi’ RATUC de la seria 1644 la 1650. Îl declar nul. (1134002)

• Pierdut carte de identitate cu seria C561223 pentru autoturismul Golf GTD. O declar nulă. (998216)

• Pierdut autorizaţie nr. 21592 pe numele Neag Ioan. O declar nulă. (998217)

• Pierdut legitimaţie BCU pe numele Tat Cristina Ioana. O declar nulă. (998219)

• Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Tat Cristina Ioana. O declar nulă. (998220)

• Pierdut carnet de student pe numele Tat Cristina Ioana. îl declar nul. (998221)

• ■ Pierdut chitanţele cu nr. 4108048-4108050 ale SC Romarta SRL. Le declarăm nule. (996585)

• Pierdut carnet şi legitimaţie de student pe numele Mureşan Liviu. Le declar nule. (996586)

DECESE COMEMORĂRI• Cu adîncă durere anunţăm

trecerea în veşnicie, în data de 18 iunie 2000, a celei care a fost iubită noastră mamă, soacră, bunică şi cumnată, SÂMBOAN ELENA, la vîrstă de 71 de ani, după o grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc în data de 21 iunie 2000, ora 13 la Capela Cimitirului Central. Familia îndurerată. Dormi în pace. (1134005) •

• Cu nemărginită durere anunţăm dispariţia. scumpei noastre mame, soacră, bunică VASILE FLOAREA de 93 ani. Ne luăm un ultim rămas bun şi anunţăm că ceremonia va avea loc în 20 iunie 2000, ora 13, la Capela veche Mănăştur. Fiul C a ste l şi Victoria. (998222)

* Aducem un ultim omagiu prietenului şi vecinului nostru drag, SZAKACS ŞTEFAN. Odihneaşcă-se în pacc. Locatarii de pe str. Cîmpeni nr. 3/B. (1133992)

• Sîntem alături de colega noastră Kanizsai Magdolna, în marea durere pricinuită de dispariţia mamei sale. Coeletivul CSSA Cluj-Napoca.(1133997)

• Regretăm din suflet trecerea în veşnicie a bunului nostru vecin şi prieten COSMA LIVIU şi sîntem alături de familia îndurerată. Vecinii asociaţiei de proprietari, Negoiu nr. 5 Cluj-Napoca. (1134001)

• Sincere condoleanţe pentru cea care a fost soţie, mamă şi vecina noastră GIOSU DORINA. Asociaţia de proprietari Scărişoara nr. 5. (998214)

• Un ulim omagiu pentru SERGIU MUREŞAN din partea foştilor jucători de rugby clujeni. (998215)

• Sîntem alături de colega noastră Mariana Cucuruzan în clipele grele prin care trece la pierderea tatălui iubit. Transmitem sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la “Româniafilm” Cluj. (998226)

• Sîntem alături de It. col. Lazca Eronim în marea durere pricinuită de moartea fratelui său. Dumnezeu să-l odihnească. Colegii de Birou. (996576)• Sîntem alături dc familia dr.

Aurel Bojan în marea durere pricinuită dc moartea m am ei. Transmitem sincere condoleanţe. Locatarii din Splaiul Independenţei nr. 5 Cluj-N. (998228) -----------

• Se împlinesc 6 luni de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna iubita noastră soţie, mamă şi soacră MATHEMARGARETA. Soţul şi fiicele. Să-i fie ţărîna uşoară. (1133981)

• S-au scurs doi ani de cînd prof. dr. docent AL. VARNA a plecat pe drumul fără întoarcere. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Comemorarea va avea loc miercuri, 21 iunie 2000, ora 18. la Biserica Bob. Familia (996577)

' • Sincere condoleanţe coîe noastre Todosia Todea moartea fratelui drag. Cadr didactice de la Şcoala Căia (D.)

Pentru a vâ asigura in continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t la r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r .N a p o c a n r .1 6 .

J I B S W j d© einyj

Aici ar putea fi H reclama dumneavoastră

“^1- .

E U R O2 0 0 0

C e l m â i-re u ş it a tac yD in tre , toate acţiunile , de

a tac văzute pe micuţ ecran în p a rt id e le de la EURO 2 0 0 0 , cea m ai reuşită mi s -a p ă ru t cea d in care “ P o r to c a la m e ca n ică " a m a rc a t g o lu l tre i: era în m inutu l 77, fundaşul dreapta R e iz inge r a p lecat ca din.tun precum pe vrem uri în WM o extrem ă dreaptă, la capătul ş a r je i c e n tra re d in m are v iteză în careul danez unde ve n is e la în tîln ire Zeriden c a re a în d e p lin it o simplă fo rm a lita te trim iţînd balonul în p lasă . O m ostră de ce înseam nă fo tbalu l modern în; ca re în acţiun ile de atac se. im p lică cu succes fotbaliştii, in d ife re n t de pos tu rile pe ca re le ocupă în echipă. '

T o r e a d o r i i a u în v in s , d a r n -au c o n v in s

în m e c iu l cu s lo v e n ii, to readorii spanioli au învins, d a r n -a u convins. Acţiunile lo r de a ta c au fo s t dese zba te ri cu iţe încurcate, iar de fens iva s-a clătinat uneori neperm is... Dacă golul rapid m arca t de Râul lăsa să se în trevadă o victorie facilă a to readorilo r, trep ta t au ieşit la iv e a lă toa te fisu rile din jo c u l lo r, sp re d isperarea n e v r ic o s u lu i : a n tre n o rC a m acho , gata sâ-l apuce a p o p lex ia c înd slovenii au e g a la t. N o ro c câ bucuria ega iâ rii a fost foarte scurtă,, d e n u m a i un m inut, E x c e b e rr ia în s c riin d golul v ic to rie i cu largul concurs al po rta ru lu i Dabanovic.

F o tb a l rece , c a la c e rc u l p o la r

în u lt im ii a n i fo tb a lu l n o rv e g ia n s-a im pus prin p re z e n ţe le în tu rn e e le con tin en ta le sau mondiale. N um a i că fo tbalu l practicat d e v ik in g ii fio rd u r ilo r este u n u l rece , g lac ia l, precum c a lo te le c e rc u r ilo r polare, lip s it de poezie şi romantism, încă rca t în sch im b de forţă f iz ic ă , in su fic ie n tă însă în pa rtida cu iugoslavii, care, în fjna j^ şi-au adjudecat victoria pe merit, chiar dacă a fost la lim ită.

Cea m ai ra p id ă e lim ina re ' P a r tid a Iu g o s la v ia -

Norvegia se apropia de final. Antrenoru l p lav ilo r, Vujadin Boskov îl scoate din teren pe Predrag M ija tovic, şters în evo lu ţie , ş i- l in troduce pe tîn ă ru l d e 21 a n i M ateja Kezman. Nici ri-au apucat sâ se îm p linească secundele primului m inut de evoluţie că un fau lt g roso lan i-a adus d irec t un “roşu" flu turat de c im po ie ru l H ugh D allas şi p lavii au răm as în zece. Cea m a i ra p id ă e lim in a re la c a p ă tu l c e le i m a i scu rte evoluţii.

R e z u l ta te • C la s a m e n te G rupa C

• S lovenia - S pan ia t-2 Norvegia - Iugoslavia 0-1

1. Iugoslavia 2 1 1 0 4 -3 42. Norvegia 2 1 0 1 1 - 1 33. Spania 2 1 0 1 2 -2 34. Slovenia 2 0 1 1 4 -5 1

V ic to r E. ROMAN

ufi

' ) 0 ) : {R ed acţia SP( T ck 19 .W .27 : ■ H.z*

D i n n o u s î r b i i !

• I u g o s l a v i a - N o r v e g i a 1 - 0 ( 1 - 0 ) •A u m a rca t: Miloşevici ‘8 •

S ta d io n : “Sclessin” - Liege • S pec ta to ri: 20.000 C artonaşe, ga lbene : Mykland '31,'B akke '66 / Jokanovici ’28, Jugovici ’72, ; D ru lo v ic i '8 1 , Nadj '90 C artonaş ro şu : Kezman '88 •A a rb itra t: Hugh Dallas (Scoţia) .

• N o rv e g ia : I.M y h re - 14.Heggem, (22.Bjomebye ’35), 1 6 .E g g e n , \ 3 .B ragstad , 2.Bergdolmo -1 1 .Skammelsrud, 2 0 .S o ls k ja e r, 19.Bakke

' (6 .Ş tra n d ’ 76 ), 7 .M ykland - 9.T.A.FIo, 18.lversen (17.Carew ’71 ). A n t r e n o r : N ils Johan Semb.

• Iu g o s la v ia : 2 2 .K r a I j '- 13 .K om ljenov ic i, 14.Saveijici, 5.Djukici, 3.Djorovici - 7.Jugo- vici, lO .Stojkovici (21.Nadj ’84)t 4 .J o k a n o v ic i (16 ,G ovedarica ’Q8). 17.Drulovici - 9.Milosevici, 8 .M ija tov ic i (2 0 .Kezman ’87). Antrenor: Vujadin Boskov

Iugoslavia a ajuns pe primul loc al Grupei “C”, îrivingînd Norvegia .printr-un gol marcat chiar în debutul meciului, ceea ce a schimbat mult desfăşurarea normală a partidei. Nordicii joacă bine doar atunci cînd : scorul este egal sau cînd conduC ei. Golul lui Miloşevici-(operă - de artă) a dus meciul pe alte: coordonate, ceea ce nu prea - le-a convenit norvegienilor, puşi în postura de a ataca. Iar Fio s-a dovedit prea mic pentru un război atît de mare!

La fel ca în meciul cu Slovenia, sîrbii şi-au ieşit din nou din pepeni, terminînd în zece oameni. Rezultatul nu a stat nici uh moment sub semnul îndoielii, chiar dacă spectacolul fotbalistic a fost sacrificat' în

dese rînduri pentru rezultat. Un rezultat ce încurcă şi mai mult ecuaţia calificării, matematic toate, echipele avînd şanse de a merge în | “sferturi”. ‘ . ;

Revenind la meci, în afara reuşitei ce l-a transformat pe j Miloşevici în golgeterul seriei, alături de slovenul |* Zahovic, nu â oferit [• \ prea multe momente “ fierbinţi”. Poate doar *-: ieşirile în forţă ale. portarului Kralj, soldate cu victime atît în rîndul adversarilor, cit şi al... coechipierilor! In fond, £eea ce contează’e victoria, iar cea mai

- J

J lcapricioasă echipă a turneului a obţinut-o fără să forţeze!. Meciul decisiv ăl grupei

Iugoslavia - Spania este adevăratul moment al

adevărului şi dacă în cealaltă partidă, Slovenia - Norvegia, nu se înregistrează surprize; sîrbii sau ibericii vor pleca acasă!Mihai HOSSU

Programul partidelor de azi, marţi, 20 Iunie

GRUPA A• CHARLEROI: Anglia - România •• ROTTERDAM: Portugalia - GermaniaAm bele partide au loc la ora 21,45 şi vor fi transmise de TVR1: partida Anglia - România în direct, Portugalia - Germania înregistrare (după miezul nopţii, cînd de-acum: vom şti ce-au reuşit tricolorii).

Programul de mîine, miercuri, 21 iunie

GRUPA C• BRUXELLES: Iugoslavia - Spania (ora 19,00, TVR2)• AR N H EM : Slovenia - Norvegia (to t la ora 19,00, înregistrarea va fi transmisă de TVR2 după-miezul nopţii) G rupa D• AMSTERDAM: Franţa - Olanda (ora 21,45, transmisie în direct TVR1)• LIEGE: Danemarca - Cehia (ora 21,45, înregistrare transmisă de TVR 1 după miezul nopţii)

Fotbal-tenisARDAF Cluj la patru puncte de MB Tîrgu Jiu

Opţ echipe - MB Tg. Jiu, Petrom Petroşani, CSU Ploieşti, Aluminiu Slatina, Atletic Blaj, West Petrom Arad, Chimia Rîmicu Vîlcea, ARDAF Cluj *- şi-au dat întîlnire în cea de a V- a etapă a C.N., Ploieşti, 16-17 iunie: A fost etapa în urma căreia ARDAF-ul s-a apropiat, prin rezultatele înregistrate, la 4 puncte de MB Tg. Jiu, pierzînd o singură probă, cea de triplu.

La simplu, Florin Purice a ocupat locul 1 (el a realizat un procentaj excelent, 70 de seturi cîştigate şi numai patra pierdute!), fiind urmat de Claudiu Stoica

C . N . - 5(MB) şi loan Gheorghiu (Petrom). La dublu, din nou victorie ARDAF, în componenţa Florin

' Purice - Daniel Săsârman, plus debutantul Călin Dudaş, pe locurile următoare clasîndu-se MB Tg. Jiu / Petre Tabarcea - Claudiu Stoica şi Petrom-/ Cătălin Onuţu - Alin Mureşan. în fine, în proba de triplu s-au impus cei de la MB Tg. Jiu / Tabarcea, Stoica, Gheorghiu, secondaţi de ARDAF. Etapa a V-a a fost adjudecată,de ARDAF Cluj - 52 de puncte, pe locurile 2 şi 3 revenind team- urilor MB Tg. Jiu - 48 de puncte şi respectiv West Petrom Arad cu 36 de puncte.

Urmează Cupa României, Mamaia, 6-8 iulie, cu toate cele opt echipe prezente.

Demostene SOFRON

Olimpia Gherla - încă o săptămînă în vacanţăIniţial, lotul divizionarei “C” , O lim pia G herla avea planificată reunirea de după

vacanţă în data de 19 iunie. însă, în ultimul moment, datele s-au schimbat. Formaţia antrenată de M ihai Pop va fi din nou împreună doar la 26 iun ie cînd, pe stadionul din parcul oraşului vor fi prezenţi toţi jucătorii care au semnat pentru prelungirea contractului. Cîţiva fotbalişti - printre care Kilin, Bar şi Zah - şi-au exprimat dorinţa de a continua la alt club, dar nici soarta goigeterului Sandu Negrean nu este încă hotârîtă. Oricum, varianta cu FC Baia Mare a căzut. Toamna trecută şi Olimpia Satu Mare a pus ochii pe el.

După vizita medicală, cer 22 de fotbalişti gherleni se vor pregăti acasă, conducerea clubului renunţînd în această vară la stagiul de pregătire la munte. Lipsa banilor îşi spune cuvîntul şi la gruparea sportivă din Gherlă. '

SZ.Cs.

Fotbal pe c a te g o rii... p e n a le !!!Locatarii Penitenciarului Gherla fac_mult sport. în limita timpului... liber deţinuţii

practică fotbalul, şahul sau voleiul. în aceste zile se află în plină desfăşurare întrecerile dotate cu “ Cupa 29 iun ie ” (Ziua Penitenciarelor). Competiţia de fotbal, de exemplu, se bucură de mare popularitate. Ea este organizată pe categorii penale. Echipele sînt formate din 7 jucători, plus două rezerve. Meciurile au o durată de 2 reprize a cîte 20 minute fiecare. în caz de egalitate sjnt prelungiri de 2 reprize a cîte 10 minute. Jucătorii dau dovadă de multă sportivitate.

Alături de fotbalişti, în cadrul turneului dotat cu “Cupa 29 iunie” , se mai întrec şi amatorii de volei, tenis de masă şi şah. Cîştigătorii întrecerilor vor primi premii constînd în cărţi şi diplome. - -

S Z .C s.'

Un vîrf de atac care promite

Fotbalul gherlean nu duce lipsă de talente. în ciuda faptului că în-echipa Olimpia s-au găsit în campionatul trecut nu mai puţin de 10 (!) fotbalişti clujeni, pepiniera locală poate furniza o duzină de jucători, “susceptibili” de a face parte din lotul divizionarei “C” . Un exemplu în acest sens îl constituie tînărul atacant al formaţiei de juniori republicani I, Igna, o mare speranţă a fotbalului -gherlean. El a marcat în campionatul republican al juniorilor gol după gol, remarcîndu-se în toate intîlnirile disputate pe teren propriu şi în

deplasare. Are un bun simţ al porţii şi o tehnică de invidiat, în sezonul trecut mai mulţi antrenori ai echipelor clujene şi... bistriţene âu pus ochii pe el. Dacă va continua tot aşa, Igna poate deveni titular de drept al Olimpiei Gherla, confruntată'în prezent cu tot mai multe probleme financiare. Probabil că din toamnă se va acorda o mai mare atenţie

.cooptării în lot a mai multor jucători... localnici. Aşa cum au procedat tehnicienii gherleni în anii ’ 80.

Igna este un nume despre care vom mai auzi. Acum totul depinde de el şi de înţelegerea pe care o găseşte la conducerea clubului. ' SZ. Cs.

i » a m u m a

C r o s u l

O l i m p i cÎntr-un an olimpic este firesc

să întîlneşti şi să fii prezent la acţiunile cu caracter olimpic, tot mai numeroase. Clujenii nu pot' fi indiferenţi, mai ales cînd în loturile naţionale olimpice se află sportivi şi chiar antrenori, o obligaţie din partea forurilor locale, judeţene şi municipale

de a-i urmări îndeaproape, de a-i sprijini activ şi efectiv. De a fi alături de acţiunile olimpice, care vin sâ întărească nobilele precepte olimpice: pacea, toleranţa, fair-play-ul. Materializare supremă a gîndului Citius - Altius - Fortius.

Sîmbătă, 17 iunie, aleile Parcului municipal au găzduit Crosul Olimpic, acţiune organizată de Academia Oljmpică Română, Filiala.Cluj. în care toţi cei prezenţi, şi nu au fost puţini, au fost răsplătiţi cu diplome OLYMPHIQUE - COURSE DE JO U RN EE, semnate ' de Juan’ Antonio Samaranch, tricouri-cu inscripţia J.O. 2000. P.N.

L O T O S P E C I A L 6 / 4 9 4 8 9 3 2 2 0 1 7 6

T R A G E R E A N O R O C 6 4 4 2 4 4 8

Fond de cîştiguri: 3.857.816.160 Lei_______Fond de cîştiguri: 820.939.174 Lei

2 0 iu n ie• Finală mică acum două

decenii, la C.M. de fotbal din Mexic (1970). Pe Stadionul “‘Azteca” din Ciudad de Mexico şi-au dat întîlnire învinsele din semifinale, echipele RF Germane şi Uruguayului. Deci, o luptă indirectă Europa-- America de Sud (luptă care de altfel s-a repetat peste o zi şi în finala mare, între echipele Italiei şi Braziliei). Iată cele două formaţii angrenate în disputa pentru medaliile de bronz: RFG : Walter - Patzke, Weber, Schnellinger, Vogts (Lorenz) - Fichtel, Overath - Libuda (Lohr), Gerd Muller, Uwe Seeler,- Held. URUGUAY: Mazurkiewicz - Ubinas, Ancheta, Matosas, Mujica, Castillo, Fontes (Esperrago), Cortes - Cubilla, Maneiro (Sandoval), Morales. Victoria a fost obţinută de germani, cu 1-0, prin golul marcat de Overath în min. 27 al partidei.

LÂSZL6 Fr.

Aici ar putea fi .reclama dumneavoastră

R e f r a c ţ ia S T O R J ^

R J : 1 9 . Z J . T l

;rm t* n m m f u

E U R OB l i t z

E U R O2 0 0 0

iU H C IB l i t z

E U R O2 0 0 0

E U R Om i m

E U R O2 0 0 0

E c h i p e l e p r o b a b i l e p e n t r u p a r t i d a d i n t r e r e p r e z e n t a t i v e l e P o r t u g a l i e i ş i G e r m a n i e i

Echipele probabile pentru partida dintre reprezentativele Portugaliei şi Germaniei (Grupa A), care se va disputa, astăzi, de la ora 21,45, pe Stadionul “De Kuip” din Rotterdam, sînt următoarele:

Portugalia: l.Vitor Baia.-, 20.Secretario, 2.Jorge Costa, 5.Femando Couto, 13.Dimas - 7.Figo,4.Vidigal, 17.Paulo Bento, lO.Rui Costa - 8.Joao Pinto, 2LNuno Gomes. Antrenor: Humberto Coelho.

Germania: l.Kahn - 2.Babbel, lO.Matthaus, 6.Nowotny - 18.Deisler, 14 Hamann, 16. Jeremies, 7.Scholl, 17.Ziege - 19.Jancker, ll.Rink. Antrenor: Erich Ribbeck. •

Arbitru: Dick Joi (Olanda). ,

B o o k m a k e r i i c a s e i d e p a r i u r i “ W i l l i a m H i l l ” c o n s i d e r ă r e p r e z e n t a t i v a F r a n ţ e i f a v o r i t ă l a

c i ş t i g a r e a t i t l u l u i e u r o p e a nBookmakerii casei de pariuri engleze “William Hill” consideră reprezentativa Franţei ca

• principala favorită la cîştigarea Campionatului European, avînd, ieri, o cotă de 9/4, după victoria înregistrată, vineri, cu scorul de 2-1, în faţa vicecampioanei continentale, Cehia. ;

Cotele înregistrate, ieri, la casa de pariuri “William Hill” sînt următoarele: Franţa - 9/4, Olanda - 3/1, Italia - 5/1, Anglia - 13/2, Portugalia - 9/1, Spania - 10/1,-Belgia şi Iugoslavia;- 22/1, Norvegia - 28/1, Germania si România - 80/1, Turcia -150/1, Suedia - 250/1 şi Slovenia- 500/1. ' - • / -

Peste 280.000 de persoane au fost controlate de către 2.000 de angajaţi ai Politiei germane de frontieră

Peste 200.000 de persoane au fost controlate de către 2.000 de angajaţi ai Poliţiei germane de frontieră, în vederea prevenirii comiterii de acte de huliganism în timpul turneului final al Euro 2000, care se desfăşoară în Belgia şi Olanda, se arată într-un comunicat al Poliţiei de frontieră. -

Un număr de 149 de. persoane au fost-reţinute în timpul acestor operaţiuni, dintre care 66 erau cunoscute pentru comiterea de acte de violenţă. O sută nouă persoane dintre.cele 149 reţinute au primit interdicţia de â călători, în timp ce doi huligani au fost arestaţi.

Potrivit comunicatului Poliţiei de frontieră, aceste controale au fost efectuate pe străzi, în gări şi aeroporturi, fiind verificate203.000 de persoane. Aceste controale vor continua şi în următoarele zile.

Presa franceză de ieri a primit favorabil . ameninţarea formulată de UEFA privind eliminarea echipei Angliei din cadrul Euro 2000

Ameninţarea formulată de UEFA privind o eventuală excludere a echipei Angliei din cadrul Euro 2000, în cazul în care suporterii englezi vor provoca noi incidente pe perioada desfăşurării turneului european, a fost primită favorabil de presa franceză de ieri.

Cotidianul sportiv “L ’Equipe” notează că UEFA a formulat, în sfîrşit, o avertizare serioasă la adresa autorităţilor britanice, în urma comportamentului intolerabil al suporterilor englezi, care au intrat în conflict cu cei germani, sîmbătă şi duminică, înainte şi după partida dintre reprezentativele Angliei şi Germaniei, încheiată cu scorul de 1-0, în cadrul Grupei A a Euro 2000.

Publicaţia franceză “Le Figaro” relatează că “huliganii englezi influenţează negativ imaginea competiţiei europene”, iar “France- Soir” denunţă “nebunia huliganilor” .'

Cotidianul “Liberation” jiotează că nu numai Campionatul European este afectat de acţiunile huliganilor, ci chiar ţara lor de origine este ameninţată de comportamentul acestora.

Echipa italiană AC Milan este interesată de

achiziţionarea mijlocaşului englez David Beckham

Antrenorul formaţiei italiene AC Milan, Alberto Zaccheroni, şî-a exprimat interesul privind achiziţionarea mijlocaşului formaţiei engleze Manchester United, David Beckham.

Una dintre opţiunile echipei AC Milan este jucătorul englez David Beckham, în vîrstă de 25 de ani, deşi reprezentanţii clubului italian sînt conştienţi de faptul că transferul acestui jucător va fi .foarte greu de realizat.

Observatorii trimişi la Euro 2000 i-au remarcat, de asemenea, pe componenţii selecţionatei Cehiei, Petr Gabriel, în vîrstă de 27 ani, şi Tomas Rosicky, în vîrstă de 20 de ani, ambii jucători fiind extracomunitari. în vizorul lui AC Milan se mai află şi mijlocaşul danez Jesper Gronkjaer, în vîrstă de 22 de ani,, care evoluează la Ajax Amsterdam.

E U R Om m m

E U R O2 0 0 0

E U R ©B l i t z

E U R O2 0 0 0

E U R O2 0 0 0

M a r e le P r e m iu a l C a n a d e i (3 4 2 0 + 6 5 0 )

S i t u a ţ i a a r o ş i a f W O R L D“Pentru prima dată în acest sezon aş

fi putut cîştiga. Am respectat tactica lui Ross Brown şi a echipei. Dacă aveam mai multe tururi Ja dispoziţie,

..L-aş fi depăşit pe Michael” , declara după cursă Rubens Barrichello. Terminînd la 0,17 secunde în spatele germanului, brazilianul avea toate motivele să fie supărat că nu şi-a trecut în cont prima victorie de Grand Prix. Cu toate acestea, Schumi a dominat autoritar majoritatea cursei, fiind evident un învingător merituos) A fost prima din 13 curse în care. pilotul plasat în pole- position a reuşit să * culeagă steagul " *cu pătratele Cu ' al c in c ile a succes al sezonului,M ic h a e l face încă un pas spre al treilea titlu mondial. L

Calificările au prilejuit un nou duelSchumapher - Coulthard, cuBarrichello pe post de arbitru. Michael a dominat în mare sesiuneacronometrată, dar scoţianul a avut o “zvîcnire” spre final. Insuficient, pe ultimul tur germanul reuşind un timp cu o zecime, mai bun. încă o dată, campionul mondial Mika Hakkinen s-a plasat doar al patrulea, în spatele

lui Barrichello. Cursa a debutat cu un incident insolit, mecanicii lui Coulthard rămînînd pe pistă după ce semafoarele au dat liber în turul de formare. O greşeală care avea să-l coste, dar care probează că Mercedes- ul se găseşte în dificultatela ora o ®hî a c tu a lă . D u p ă I ? » ' un start

b u n , Michael apreluat trico u l. galben. Din linia a treia,

Villeneuve s-a strecurat

’ în faţa “ liniei doi” şi a urcat în

poziţia secundă, după ce Coulthard

a fost sancţionat cu 10 secunde de

penalizare pentru incidentul menţionat

anterior (“ stop & go” -ul aruncîndu-1 pe scoţian la mijlocul plutonului, în poziţia a 10-a). Cu trio­ul V illeneuve-Barrichello-Hakkinen înghesuit pe un interval sub o secundă şi ‘ obligat să fileze oglinzile retrovizoare, Schumi a profitat pentru a pune 19 secunde între el şi urmăritori la încheierea primului sfert al cursei. Avans mărit la 26.de secunde până în turul 25, cînd Barrichello-a reuşit, în fine, sâ treacă de Villeneuve. După ce

CHAMPIONSHIP

piloţii lui Ferrari au alternat în stabilirea celor mai rapizi timpi pe circuit, Schumi a intrat la boxe în turul 33 şi brazilianul a trecut în frunte, moment în care Hakkinen a reuşit la rîndul său depăşirea lui Villeneuve. Amînînd oprirea la standuri pentru realimentare, Mika a refăcut spectaculos, ajungînd ,în spatele marelui său rival. Dar>t> pentru McLaren, al 500-lea Grand Prix al firmei s-a dovedit un fiasco. Cînd ploaia a “năvălit”- asupra pistei în a doua jumătate a cursei, finlandezul a ratat momentul optim de intrare la boxe pentru schimbul de cauciucuri. Marele păgubit a fost Barrichello, care a intrat în acelaşi tur cu Schumi şi a trebuit să aştepte nu doar pînă germanul a schimbat, ci şi ca mecanicii sâ găsească gumele de ploaie ce-i erau destinate! O reeditare a “moţnentului Irvine” de anul trecut, care ar justifica

r " ,

iritarea brazilianului după o cursă bună... Au urmat ieşirile în decor, după ce diverşi piloţi au pierdut controlul bolizilor: Fisichella, De la Rosa (după contact cu Diniz), îrvine, Villeneuve (acroşaj cu Ralf Schumacher după depăşirea lui Coulthard), respectiv ciocnirea scoţianului cu Wiirz, au punctat un final spectaculos, a cărui miză erau ultimele puncte puse în joc. Avantaj Verstappen, care a reuşit depăşirea austriacului pentru a intra în puncte, apoi a trecut şi de Trulli -

ssrn m m m

terminînd al cincilea şi adunînd douâ puncte cu care Arrows egalează în clasament mai bine cotatele Jaguar şi Sauber. Un al doilea podium consecutiv pentm Giancarlo Fisichella, cu care italianul urcă Benetton-ul înaintea Williams-ului în ierarhia mărcilor.

Montreal (69x4 ,421=3 0 5 ,0 4 9 km):1. M. Schumacher (lh 41:12,313/

180,049 km/h) lOp, 2. Barrichello (+0,171” ) 6p, 3, Fisichella (+15,365 ) 4p, 4. Hakkinen

,(+18,561 ) 3p, 5. Verstappen (+52,208”) 2p, 6. Trulli (+1:01,687) lp etc.Clasament general: M .

Schumacher 56, Coulthard 3 4 ’ Hakkinen 32,' Barrichello 28’ Fisichella 18, R. Schumacher 12 Villeneuve, Frentzen & Trulli 5 etc' Constructori: Ferran 84, McLaren

66, Benetton 18, Williams 15, Jordan10, B A R 6 , J a g u a r, S a u b e r &Arrows 3.

Radu C. MUNTEANU

1 dolar SUA- 21.084 lei 1 EURO -20.336 lei E c c i)! ( 1 LilLcl

1 m a r c a g e r m a n ă - 1 0 . 3 9 8 |e j

T g A U R - 1 9 5 . 2 9 3 le i

* m i

S re v ă ganeraiă

Angajaţii "Conel" Cluj s-au alăturat protestelor din întreaga ţară

. Sindicaliştii din sectorul energetic au intrat ieri, în jurul orei 7,00, în grevă generală. Angajaţii societăţii „Electrica” Cluj au decis să întrerupă lucrul pe termen nelimitat, solicitînd abrogarea O.G. 58/2000 şi modificarea programului de restructurare a companiei de electricitate. Ei s-au alăturat protestelor electricienilor din întreaga ţară.

Conform normelor legale în vigoare, salariaţii "Conel" au asigurat o treime din activitate. Practic, nu se vor efectua lucrările programate pentru întreţinerea reţelei de distribuţie a energiei' electrice. De asemenea, pe perioada grevei nu se va interveni în cazul producerii unor avarii, decît în cazul în care acestea ar pune în pericol viaţa oamenilor.

"Conel" Cluj a analizat ieri situaţia a opt mari consumatori de energie'electrică din judeţ şi care au înregistrat datorii către regie.

Este vorba de Cîmpiaser, Exploatarea Minieră Iara, Unimet CUG' Unirea, RATAC Turda (centralele termice de cartier), Industria Sîrmei Cîmpia Turzii, Transilva şi Exploatarea Minieră Aghireş. Iniţial, sindicaliştii âu cerut debrănşarea acestora de la reţea. Ei au decis însă să aştepte finalul discuţiilor cu Guvernul. Se pare că o parte din datornici au achitat în cursul zilei de ieri sumele restante şi nu vor fi debranşaţi. Celina Frîncu, purtător de cuvînt al "Conel" Cluj, ne-a declarat că analizarea situaţiei Celor opt mari consumatori nu este legată în nici un fel de acţiunea sindicatului, această operaţiune fiind programată de mai. multă vreme.. Pentru ca greva din sectorul energetic să nu afecteze relaţiile cu micii consumatori, oficiile de lucru cu publicul şi-au desfăşurat activitatea normal. Liderii sindicatului au declarat că protestul lucrătorilor din Conel va înceta în momentul în care O.G. 58/

■ 2000 va fi modificată satisfăcător.Federaţia „Universul” are-în judeţul Cluj aproximativ 1500 de

membri. Precizăm că, la ora actuală, "Conel" are. de încasat de ,1a datornici circa 442 miliarde lei, din care 215 miliarde sînt reprezentate de penalizările şi majorările de întîrziere. .

Anca BLAGA

Electricienii au declanşat greva generală, dar au am înat debransarea

3

de la reţea a3datornicilor

Adolf Mureşan, vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor “Univers” a declarat că la solicitarea premierului Mugur Isărescu şi a ministrului Industriei şi Comerţului, Radu Berceanu, a fost încheiată o convenţie privind amînarea deciziei de oprire a alimentării cu energie electrică a marilor datornici către CONEL, cel puţin pînâ la finalul întîlnirii de luni, dintre primul ministru şi reprezentanţii -confederaţiilor sindicale, pe tema njodificării Ordonanţei 58/2000.

Aproape o mie de agenţi economici care totalizează datorii de aproape 10.000 de miliarde

de lei au primit preavize privind sistarea furnizării energiei electrice pînă la plata integrală a facturilor. Dintre restanţieri, în jur de 200 sînt din Bucureşti şi au datorii în valoare totală de 200 de miliarde de lei. Preavizele privind decuplarea de la reţeaua electrică de la ora 7,00 a zilei de 19 iunie au fost trimise începînd din data de 14 iunie.. • •.1 In cazul în care decizia de debranşare a datornicilor va fi în cele din urmă aplicată, nu va fi oprită furnizarea energiei electrice către consumatorii casnici şi nici către cei care, prin

întreruperea activităţii, ar pune în pericol viaţa ori sănătatea oamenilor (spitale, policlinici, case de copii şi de bătrîni, regii de apă), a mai spus liderul sindical, precizînd că populaţia consumă 15-20 la sută din energia produsă, restul fiind destinat agenţilor economici.

De asemenea, angajaţii din transportul şi din distribuţia energiei electrice răspund cererilor de intervenţie/pentru a preîntîmpina

, apariţia unor accidente generate de defecţiuni în reţeaua electrică.

M iin e v o r in c e p e p lă ţ i le p e n tru d e p o n e n ţ ii d e la „ C re d it B a n k

urm are d in pagina 1

De remarcat faptul că există şi persoane care, deoarece nu au depus cereri de restituire a banilor în cadrul celei de a doua acţiuni de stringere a acestora (din perioada 17 aprilie - 3 mai 2000 ), nu vor putea beneficia de acest plăţi. In judeţul Cluj numărul lor este de circa 200, majoritatea avînd însă sume destul de reduse.

Fiecare persoană fizică urmează să fie despăgubită în

funcţie de suma depusă la „Credit Bank”(în lei sau valută, în depozite la termen sau conturi curente), inclusiv dobinda aferentă pînă în data de 3 aprilie a.c., dar numai în limita plafonului de 54,7 milioane de lei, Plata deponenţilor se va face în ordinea depunerii cererilor de restituire a depozitelor.

Suma pe seama căreia se vor efectua plăţile pentru deponenţii persoane fizice de la „Credit

Bank” (circa 362 de miliarde de lei) este un credit abordat CB de către Banca Naţională a României.

La încasarea banilor, depunătorii vor trebui să prezinte buletinul de identitate, precum şi cererea de restituire a sumelor solicitate. Pentru- cazuri mai speciale (schimbare de nume, deces etc.) este necesară prezentarea şi a actelor care să dovedească aceste modificări.

PROGRAMAREA PLĂŢILOR PENTRU DEPONENŢII DE LA "CREDIT BANK"> ■ >/. R estitu irea s u m e lo r s e va e fe c tu a la ag . CEC nr. 5 C luj-N apoca, s tr . lu liu M an iu nr. 1, în

o rd in e a n u m ă ru lu i e x is te n t p e cerere a d e re tra g e re a fie c ă ru i d e p o n e n t, a s tfe l:

DATA PLĂŢII21 iunie 200022 iunie 200023 iunie 200026 iunie 200027 iunie 2000

GHIŞEUL NR. 1 .nr. 1 - nr. 163 nr. 456 - nr. 599 nr. 917 - nr. 1089 nr. 1436 - nr. 1609 nr. 1955 - nr. 2098

GHIŞEUL NR. 2nr. 164 - nr. 309 nr. 600 - nr. 742 nr. 1090 - nr. 1261 nr. 1610 - nr. 1782 nr. 2099 - nr. 2272

GHIŞEUL NR. 3nr. 310 - nr. 455 nr. 743 - nr. 916 nr. 1262 - nr. 1435 nr. 1783 - nr. 1954 nr. 2273 - nr. 2390

II. A c te le ca re se v o r p r e z e n ta d e că tre d e p o n e n ţ i la re stitu irea su m e lo r :• Cererea de retragere: -• Actul de identitate;. . *• Certificat de moştenitor (în caz de deces al titularului);• Certificat de căsătorie (în caz de schimbare a numelui prin căsătorie);'• Hotărîre de divorţ (în caz de .schimbare a numelui prin divorţ);• Alte documente legale care dovedesc situaţiile intervenite.

t e o r d d e c o o p e r a r e vam a lă

Guvernele României şi Ucrainei au semnat, ieri, un acord de cooperare vamală, caracterul principal al acestuia fiind intensificarea luptei. împotriva contravenţiilor cu caracter vamal.

Partea română a fost reprezentată de directorul general al Vămilor, Nini Săpunaru, şi de; secretarul general al Ministerulur Finanţelor, Ioan Nicolescu, iar: partea ucraineană de preşedintele serviciului vamal de stat, Yury Solokov, prezent fiind şi ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Harcenko.

Directorul general al Vămilor a declarat că toate organismele ce lucrează la frontieră au obligativitatea semnării unor astfe! de acorduri bilaterale, “începem sâ ne încheiem misiunea. Mai avem de semnat acordul de cooperare vamală cu Ungaria, acordul nefiind încă ratificat de Parlamentul ungar”, a afirmat Săpunaru.

99

Peste 500 de sindicalişti au dus pe ultimul drum

Speranţa si Economia românească" 9 1

urm are din pagina 1

eventualitatea unei privatizări în favoarea, societăţii buzoiene. . *

La miting au participat peste 500 de sindicalişti afiliaţi la Cartel Alfa. Ai au străbătut oraşul pe traseul Remarul 16 Februarie - strada Horea - Bulevardul Eroilor - Prefectură. în fruntea coloanei de manifestanţi s-a aflat fanfara salariaţilor de la "16 Februarie", care a intpnaf imnul naţional si marşuri funebre. Mai mult,

-manifestanţii au purtat pe braţe un sicriu negru, în care se afla „Speranţa şi Economia românească” . Sicriul a fost depus la statuia Memorandiştilor, unde a fost tras şi clopotul. Bineînţeles, nu au lipsit „bocitorii”, care au plîns aşa cum se cuvine cele două ‘ decedate” . Coloana manifestanţilor s-a îndreptat apoi spre Prefectură, unde s-a întîlnit cu un, grup- de investitori la FN t

Liderii Cartel Alfa au depus o listă cu revendicări la Prefectură. Ei au

cerut privatizarea societăţilor comerciale în folosul angajaţilor, anularea O.G. 58/2000, îngheţarea preţurilor la energia electrică, termică şi la gazele naturale. Alte revendicări au fost legate de stabilirea unui salari ir minim de 80 de dolari, care să asigure un trai decent, " stoparea disponibilizărilor pînă la implementarea unor programe de combatere a şomajului şi anularea TVA la produsele de bază.

î n a c e a s t ă s e a r ă , l a T e l e E u r o p a N o v aSECETA S I IR IG A Ţ IILE EUROPA NOyA

CftU-NAPC

Seceta din acest an este cea mai cumplită din ultimii 50 de am. Unul dintre cele mai afectate judeţe din B Seceta din acest an este ceri-mai cumpu ^ ^ ^ ^ ^ ^ face aflaţi urmărmd tRomama este judeţul Cluj. r ;tJ ii realizatoarei Nicoleta Ţăranu sînt dl Emil Tămaş, directorul Filialei £

Dube şi... mitinguri

Cînd dubele semiblindate ale Jandarmeriei se aşază în dispozitivul Prefecturii sînt semne, certe că niscai manifestări vor avea loc în zonă. Aşa s-a întîmplat şi ieri după-amiază, cînd săptămîna a- debutat cu mitingul investitorilor păgubiţi de FNI, care, în număr de doar 100, au blocat intrarea în sediul reprezentanţei guvernamentale din teritoriu. Chiar dacă mobilizarea şi recuzita au fost slabe, cei ce şi-au investit banii de la ciorap în afacerile unor gangsteri ce greu sînt identificaţi în ţesăturile păienjenişului- politico-economic, obosiţi de gînduri, bătrîneţe şi nesomn, investitorii au strigat mai multe minute în şir lozinci precum “Hoţii, hoţii!!”, “Daţi-ne banii înapoi!” şi “Prefectule tu ştii unde-s banii FNI”, etc. Perdanţii au declarat că-i vor servi zilnic . un astfel de prinz prefectului pînă în ziua . cînd Guvernul va găsi resursele de plată pentru sumele datorate, iar în caz de neimplicare, vor trece la proteste radicale. Manifestarea “arşilor” investitori a fost doar un preludiu la acţiunile sindicaliste ce s-au consumat ieri în zona centrală a. municipiului Cluj-Napoca.

D-.V.

Categoria l{23sociefeEl

ANTIBIOTICE IAŞI

FFCTIC &WEST1

RAFiPWPJA ASTRA ROMANA noci

AZOMUFES TG. MUFfS

BANCA TUPCOROMANA wojatsn

COMPA SIBIU

AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI

ELKTROAPAPATAJ BUCUREŞTI

EXCELENT BXURESTI

OTEUNQX TARGOVISTE

C. N. F. R. NAVROM CALAŢI

OILTERMINAL CONSTANTA

OLTCHIM RM. VALCEA

POUCCLOR BXURESTI

RULMENTUL BPASOV

TERAPIA CLUJ NAPOCA

3ANCA TRAfSILVANlA ciujiuwca

2,4SC-

2A.ie3

2,003

19,028

3,407

13,309,490

2,946,030

1,226,000

377.442,000

9,539.333

132,580,700

v 2,567,700

178,574.300

Total

Socletati de Investiţii FinanciareDintrnir» jacebb Stttiun» pbb VN IkH. Vîf Dese. Msx. Un. Prmed. Nr.atl VsLfcbblM

SiF. 8ANAT-CWSANA ARAD TOTAL 1000 438 43 412 438 +6 ■ 430 .193,176 83,129,820

S.l.F. MDXOVA B.ACAU TOTAL 1000 317 2.3 315 327 315 322 483,382 155,589,940

S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV TOTAL 1000 570 3.6 540 - 580 540 553 255,309 142,808,960

S.l.F. MUNTENIA BXURESTI TOTAL 1000 550 3.8 530 ' • 560 530 541 238,026 128,705,760

S.l.F. OLTENIA CRAIOVA TOTAL m 455 2 455 470 455 . 462 409,939 139,555,117

‘ 1,579,832 699,789,597

Categoria a ILn (99 )

AM0WL SL0302IA TOTAL m 210 0.0 210 210 205 206 s.iro 1,271,0»

AMEP AMERICAN pacwcwtecuo- TOTAL ' 1000 SCO13.9 840 900 840 849 3,783 3,212,920

|AFSA BAIA MAPE TOTAL - •1000 850 -15.0 900 900 850 894 1,156 . 1,033,720

AFMATURACLUJNAPOCA TOTAL - 1000 57Q|. 1.6 570 570 570 570 1,100 627,000

J8ERCENJ BXURESTI TOTAL 1000 720 0.0 720 720 720 720 900 648,000

BEFMAS SUCEAVA TOTAL 7000 39» V 4100 4100 - 3900 . 3,987 2,249 8.966.000

C I V3 CIPRQM PLOIEŞTI TOTAL 1000 350 1.5 350 350 350 350 5,800 2,030,000

£=*=—« EMA Pi ATFA NEAMŢ TOTAL 1000 720 4.0 710 720 710 705 1,420 1,005,600

E f^ T ELECTROPUTERE CRAIOVA TOTAL 1000 280 ■3.5 290 290 • 280 281 20,333 5.717,910

L 1IVSP MPACT BXURESTI TOTAL 1000 1570 -3.1 155C • 157Q 1550 1,556 2,750 4,279,500

i 1 i-~«- r NTERNATlOfiALSINAIA TOTAL 1000 16100 0.6 16000 16100 16000 16,036 16,381 262,715,500

jj *»2*«N MECANICA CEAHIAU t u m i t m TOTAL 250CO 13200 0.0 0 0 0 12,500 89 1,000,0»

|| M TN MOPAN MUREŞ - - TOTAL 1000 410 •150 410 410 410 410 6.600 2,706,0»

PANEGRANOCLUJ NAPOCA TOTAL 25000 14800! •14.0 14800 14800 148X 14,800 140 2,072,0»

I f » » PETROLEAfORTiMPORT euawsriTOTAL 150000 750»! 05 0 0 . 0 74.000 . 7 518,0»

SiCOMED BXURESTi TOTAL. 1000 1710| 0.0 1720 1720 1700 1,705 4,605 7,851.4»

K ^^V T ŞANTIERUL NAVAL TULCEA TOTAL zooo 10DC0| 0.0 10000 10000 10000 9,724 290 2.820.0»

STRATUSMD8 8LAJ TOTAL 1000 230| 14.4 2X 233 233 230 4.109 643,0»

UAMT ORADEA ' TOTAL . 4500 359; 11.6 • 350 359 350 353 2,584 . 910,880

U2X PLOIEŞTI TOTAL 25000 5000 -9.1 5000 5000 5000 4.896 205 1,004,0»

PRODVINALCO CLUJ NAPOCA TOTAL 1000 950! -5.0 910 950 910 918 767 704,230

ToblcatefforbJltoTotal categoria 1tII (inclusiv SIP)_ TOTALGENERAL 2,654351 2,169,236,877

apltalizara burslara (mii lai) " 8 055 799Socletati comerciala exclusiv SIF (mit lei) « 6 762 199SIF (rrtll. lei) « 1 293 600 '3 E T R O L = 5 2 9 . 9 p u n c t e . V a r i a ţ i e — 2 . 5 9 p u n c t e ( 0 . 4 - 9 % )

| i E T - C R O L *» - 4 9 3 . 3 7 p u n c t e V a r i a ţ i e — 0 . 3 4 - p u n c t e ( 0 . 0 7 % )

'apitalixara bursiera (USD) ■ 382 081 156Socletatl comerciale exclusiv SIF (USD) « 320 726 586|*»IF (USD) — 61 354 5TO —S E T U S D = 1 8 9 . 3 3 p u n c t e V a r i a ţ i e = 0 . 6 3 p u n c t e ( 0 . 3 3 % )

f c E T - C U S O •» 1 9 6 . 4 4 p u n c t e V a r i a ţ i e =* - 0 . 1 9 p u n c t & ( - 0 . 1 % )

l'O TĂ : La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi

S o c i e t ă ţ i din Judeţul Cluj[SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE

NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU

S Â N E S A N E X - CJ 0.00 2 2 8 8 5 3 . 138494404 8 0 .

I IN P R IN S T IT U T P R O IE C T -C J 0.00 . 3 ' 207 2 62160003000

N A P P N A P O L A C T - CJ 3 90 ;:':2 1279 3 9 8 7 0 0 0 ;. 3117 ,

I n a p o N A P O C A - CJ 12.68 1 2 5 3 6 2028800-800

I a 5 o i A G R O M E C M O C IU - CJ . ' 0.00 11127 1112700100 ^

Is T R D . S T IC LA T U R D A -C J 0.00 1 117 6669005700

Is A M U S A M U S M E X D E J - CJ -7.69 1 4 0 7 : '4 8 8 4 0 01200 .

I t e h p T E H N O F R IG -C J -3.70 . 1 39 1014002600

TOP IOSIMBOL SOCIETATE CO M ERCIALĂ NR. .

TRANZACŢIIVOLUMTO TAL

VALOARETOTALĂ PR E Ţ MEDIU

i E L B A 'E L B A C - B C 3 11700 : 425880000 V 36400 .

I F IR A - FILATURA RO M A N EA SC A DE B UM BA C 2 4052 380888000. 94000

GIT6 •: : : G R U P U L IN D U STR IA L TITAN <' ' B U C U R E 2500 :. , 237383000 : ,;v 92000.,:

[ METG M E T E X - D B 1 1003 195585000 195000 .

I DfHA J D iH A M -BU . 4 , • 26940 ' ; 193771400 ,.-7000: . s

D RAG D R A G A N A -A B 3 10477 184586000 18000•

I M ELC . M EC A PO L B U C U R E Ş T I- B U ; . 3 ' 1345v •127537000 -.>93000^-?^

I CALU CALIM ANESTI-CAC IULATA - VL A 221005 112664300 - 460

| c h i b , r;.. CH1BRO - B U :V ,- -1 , .;.v 2; ' ; * 1005 ;....93330000- 95000

S ID R S lD ERM A - BU 2 850 56100000 66000

D a t e s i n t e t i c eNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE........................................ 306NR. TOTAL ACŢIUNI.............~.......................................... ................................................1.095.622VALOARE TOTALA TRANZACŢII ................................................. 3.090.039.196 LEI‘ IMDICE RASDAQ .................................................................................................693.57 PUNCTE

ARIATIA ZILEI .............................................................. -........................................ +3.73 PUNCTEARIATIA PROCENTUALA............. .......... I............ +0.54%

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin de Ia SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.

Cursuriipe|piataialiitară“ ‘ t f f f lW S w *

îri 'dataŢleWoC2(ioo

Cursuri pe piaţa valutară - " Cluj-Napocă,\l9.06.2000

- Ici -

Ml,IST 1;156,OTff5

. D E N U M I R E A

V A L U T E IS i m b o l

V a r i a ţ i e

J a ţ ă d e z i u a .

p r e c e d e n t a ( % )

C U R S U L ,

I n l e i

DOLAR AUSTRALIA ; AUD t.0 9 7 ' 12719

DOLAR CANADA CAD . 0.52 7 . 14369

FRANC ELVEŢIA CHF 1.73 7 13016

COROANA DANEMARCA DKK 1.83 7 - 2730

LIRA STERLINA 'G BP 0.88 î 31924

YEN JAPONIA JPY 0.81 7 199.18

COROANE NORVEGIA NOK * 1.11 T 2457

COROANE SUEDIA SEK ’ 0.41 7 2448

DOLAR SUA USO 0 ^ 9 t . • 21084

OST OST 0.29 7 - 28122

EURO EUR • ' i . 6 r f > 20336

C ursurile (Arilor participante fa EURO

SHILING AUSTRIA ATS ^ 1.65 7 .1478

FRANC BELGIA BEF 1.61 7 % 504

MARCA GERMANA > : DEM i l V i ; . % 10398

PESETAS SPANIA ESP 1.67 7 122.22

MARCA FINLANDEZA FIM .1.66 7 3420

FRANC FRANŢA FRF 1.67 î 3100

LIRA IR LAN DA. fEP 1.6T 7 - ' 25821

LIRA ITALIA U T : 1.65 7 10.5

GULDEN OLANDA NLG 1.67 î 9228

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 1.68 7 101.44

1 g AUR (preţ fn tei) 0.08 7 195293

Cosa c'*' schimb ’ vafutar*- . *

- - USD ' J ; 'DEM ’. - Sc V .^ .,c - V

MACROGROUP 21.170 21.370 10.300 10.450

PLAT1NUM 21.100 '21.350 10250 10.450

CAMBIO 21.170 2 W 20 10.300 10.450

PRIMA 21.170 21.350 10.300 10.450

Bănea ' - * * ’ ? ’r , ly -

• Banc Post 20.900 . 21.750 10.000 10260

BRD 20.850 21 .2 0 0 10213 10.489

BCR 21.000 2 1 .1 0 0 10.319 10453

Transilvania 21.150 21.350 10250 10.400

* Cursuri afişate la ora 14.00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de'la un punct de lucru la altul. ,

j r rI N U L T I M A S Ă P T A M I N A

' Cursuri BNR - lei r

D A T A E U R O D E M G B P U S D A U R

M a r ţ i , 1 3 .0 6 1 9 . 9 5 8 1 0 . 2 0 4 3 1 . 5 4 2 2 0 . 9 1 2 1 9 1 . 0 1 0

M i e r c u r i , 1 4 . 0 6 2 0 . 0 7 1 1 0 . 2 6 2 3 1 . 6 8 8 2 0 . 9 4 5 1 9 7 . 3 0 5

J o i , 1 5 . 0 6 - 2 0 . 2 0 7 1 0 . 3 3 2 3 1 . 6 0 1 2 0 . 9 7 6 1 9 2 . 9 1 0

V i n e r i , 1 6 . 0 6 2 0 . 0 0 1 1 0 . 2 2 6 3 1 . 6 4 7 2 1 . 0 2 4 1 9 5 . 4 4 7

L u n i , 1 9 . 0 6 2 0 . 1 3 6 1 0 . 2 9 5 3 1 . 8 3 5 2 1 . 0 5 0 1 9 6 . 4 6 7

p i3%?vsi',» 3Ei«gi

f i . O- persoane fizice - %

MJ32 313,119551,075,019 - 1,469,4970

- persoâne juridice - %

* dobînda se capitalizează; ** cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă ia nra lJf** prin lax:

Bine) comerciale la vedere : 1 Iunâ . 3 Iun) ? Ji 6 Iun) 9 Iun) 12 luni

V

8ânc! comerciale la vadare •■'i/lună- 3 luni, 6 luni - 9 luni 12 luniBCR* 10 35 36 37 38 39 BCR* 10 35 36 37 38 39BRD - 10 - 33 35 .36 37 38 r . . - BRD** 10 ' 31 33 34 ,.-•35 3610 . 33 : 36 • 38.S - 39.5 BA(dob. rvvliulbdl) 9 41 41 42 42 42BA (d. rvvtsuibOJ) (d. n>t)

9 41 41 42 42 429 40 40 - ' - - •. - Banc Post* 9 38 40 42 43 * '45.-;-

Banc Post* .: ■- 9-;.. - - • 37 38 • 39 ,v . 40 O 41 - •; ALPHA BANK(8. Bucur»,w 5 35 36 37 37 38ALPHA BANK(S. Bucur«*<i) 5 35 36 37 37 36 Carpatica .• •' * , 10 -' ; ■ -"33..*-. -v 35. -' - 3S,/c 33 - ;- -32';-.Transilvania 9 37 39 38 36 36 Transilvania 9 33 36 35 33 32Româneasca** 10 • 30 * 40 - 39 38 38 . ' Românească** ; 10.,.".- 38 f f .40 - 39'- 38 ' <38 .

CEC 9 33 34 35 - 35 CEC 9 32 32 33 33 34alianţa ... 10 42 .. 43. , - 44 ; -■ 45 > •• 46 • B.I.R. 10 î . 38 • 39 : 40 41 ’ 1 42B.I.R. 10 42 45 46 47 47 ROMEXTERRA(dob. vortobU) 10 38 40 41 42 43ROMEXTERRA - (dob. variabili) 10 40 ' 42 . ;43 ; v 44 ■ _ 45 r

t u r c o -r o m An A 5 40 “ 40 .37 37 37.TURCO-ROMANÂ 40 40 "DACIA FELIX" 9 37 35 34 33 * 32"Ion Ţiriac” 1 ■1 ... 36 38 . .39 - 39 41 "Ion Tiriac" - . . -4'. s ■ 35 36 . ■ 38 v 38 40 «

Romlnfl.de Sc >nt 7 . 36 37.5 37 37 37 Română da Scont 7 36 37.5 37 37 377 < , 36,5 36 36 •6 7 36.5 36 36 36

Bânci populara la vadara 1 Iunâ 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni • Bănci populara fa vadara 1 lună 3 tuni > 6 Iun) 9 luni 12 luniNAPOCA(doh. nueiuant*) . - - 1© • , 4© V 42 !.-,46r - -'48 -. NAPOCA(dob. fluctuant*) 10 36 38 40 - 42SFINXCOOP 14 62 64 - - -TREZOR • ' ' 5. 1 O * <- -47 -, -• 48 - 49 J. ____ _ SFINXCOOP « 14 62 • 64 • ■ • - • *'■•CLUJ” 10 35 37 . - - - TREZOR 10 47 48 ' 49 * •

- MINERVA - - . ' - - 65 57 59 59 59 “CLUJ” 10 35 - •' ■ -- •- -- - * ' -9.74.18.

- persoane fizice - %BANCA Valuta Vedere 1 lună 3 tuni 6 luni 9 luni 12 luniBCR. DEM 3 - 3,3 3,7 - 4,1

USD 4 - 4.75 5 - 5,25BRD DEM 2,25 .■2,4 --1 2,5 2,6 . 2,65 2,7

USD 3 4,15 4JÎ5, 4,4 ' 4,5 4.65Banc Post DEM 2,25 - 2,8 - 3

USD 4 - 4.8 5■ B. Agricolă DEM 2,5 • ■■ 3 3.2 3,2 3.5 3.7

USD • •• 4 - -• 5.2 5,3 5,5 5.5 ; 5,85Ion Ţlrlac DEM 2,25 3,2 3,3 3,75 4 4,25

USD 3,5 5 5,25 5,5 4,85 5,75B.I.R. DEM 3.5 3,75 4 4.25 4,75 *.,5

USD • ,.4'v 4,75 5- * 5,25 5,75 6Transilvania DEM 2,5 - 3 3,25 3.5 3,75

U^JD 3 - 5,5 5,75 6 6,5• Românească DEM -3'. 3: -- 3,25 3,5 3,75 ...4 ..

USD 3,5 .4,75 '5,5.-. 5,75 6 7Carpatica DEM 2.5 - - 3,5 - 4

USD 3 - 4,5 5,5ALPHA BANK(B . Bucureşti)

OEM 2 ■■■■ 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5USD . 2 - .= 5' 5,5 5,5 5,6 .6

Turco-Română DEM 1 4 4,2 4.5 - 4,7USD 2 *6,25 6,5 6,75 - 7.1

Romexterra DEM ”'3 ' .3,2 - 3,3 3,5 , '4 4,2USD 3,5 • 5 5,2 5.4 5,5 ; 5,6

"OACIAFELIX" DEM 2 2.5 2,5 3 3 3USD 2 3 3 3,5 4 4,5

< R o m â n i de Scont DEM 1,5 3,3 j 3,3 3,3 3,5 3,5USD; 1,5 •: . 5 - 5 5 : 5,5 . '5,5- :

- persoane juridice - %' ■; BANCA ' Valuta Vedere 1 lună 3 tuni 6 tuni 9 tun) 12 tuni

BCR DEM 3 - 3.3 3,7 - 4.1USD 4 4.75 S - 525

V;'' ' BRO • DEM - 2,25 . 24... ' -2,5 .' 2.a ; 2,65 ■ 2.7USD • -3 • ■' 4.15 425 *A 4.5 «AS

Banc Poet DEM 2.25 2,5 - 2.8 - 3USD 3 4 • 42 - «5

■ - ‘ B. Agricolă - : DEM 2.5 3- 32 32 ' 3.5 3.7'.USD ' 4 " 52., - 5,3 - 5,5 - 5,5 5 .«5

Ion Ţtalit DEM 2,25 3^ 3,3 3.75 4 «25USD 3,5 5.25 5,5 5.5 5.5 6

B.I.R. OEM 3 , 3.5 . 4 /• 4.25 4.25 42USD. 3,5 5' 6 6.5 .6,75 7 -

Transilvania - DEM 2,5 - 3 325 3.5 3.75USO 3 - 5.5 5,75 6 62

. Românească . DEM 3 . -.3 :- 325 3.5 3.75 4- -. USD 3,5 . 4,75 5.5 5.7 S 6 7

Carpatica DEM 2,5 3.5 4 'USD 3 - 4A - 5.5

^ ALPWA BANK * (B. Bucureşti) 'DEM . 2 -.. 2,5 . 2A 2.5 2.5 2,5 ‘USD 2 5 5.5 5,5 5.6 6

Turco-Română DEM 1 4 42 4,5 - 4.7USD 2 6.25 6.5 6.75 ♦ 7.1

. Romexterra • • DEM 3„ 32 3,3 3.5 4 ' 42USD 3.5 • ' 5 52 5.4 SA 5.6

"DACIA FELIX" DEM 2 3.5 3A 3,5 4 4USD 2 - 4 4 4 4.5 4.5

Română de Scont DEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3.S 3.5USD 1,5 5 5 5 . 5.5 5.5

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de eoni, precum si comisioanele percepute dileră în lunclie de bancă..-1 mm n■j L tJLL. LLiLLJJJ j M U T U A L E *» iuniezooo

Active Jtinfor ; Active; Classlc.Active Dinamic :

Alpha :

Capital P lus;Fondul pentru Comerţ Exterior ■Fortuna Classlc';Fortuna Gold (19.01.2000) :Fondai de Investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999)Fondul de Investiţii GelsorFondul Naţional de Acumulare* (3.02.1999) Fondul Naţional de Investiţii*Fondul Monetar StabiloTezaurFondul Mutual Transilvania

; ADMDJÎSIRSTOR

Active Management International S.A.Active Management International S.A.Active Management International SA.

Real Fin Invest S.A.Administrator S.A.

Spor S.A.Certlnvest S.A.

Capital Asset Management SA.Capital Asset Management SA.

S.M.F. 2000 SA.Gelsor Asset Management SA.

Sov Invest SA.Sov invest SA .

Quadrant Asset Management SA.Certinvest SA.Globfnvest SA .

VALOAREU Z I:

CH£T8RE ÎN 1999

78,9%82,8%

87,2%105,8%

92,8%27,2%

CREŞTERE DE U 1.01.2000

22,92%

15,38%

mh ■ML

INVESTITORI(31.032000)

938""907-

' - Ultimele valori comunicate (24 mai 2000).

ACTIV NET (mfrLlei)

(31.03-2000)

2,3621,221

36,335

125,5263.132,61120,050

O FICIUL JU D E ŢEA N PENTRU PROTECŢIA CO NSU M ATO RULUI:431.367.

S o d a !■ 1994 - La Strasbourg, România a ratificat Convenţia âsunra

Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului

V Europei, împreună cu protocoalele adiţionale

v ă r u l

IK

^ 03G 2C H I]D H IIK \‘ ţ ■;> « * ^ 0 3 8\ '* l~ - >r*rr . * c .s *r * » gf^Wîţ^wst . - Ah , - -,\r i r - ^t - ■«. dt; t<u " z *~

:L a

. %-t*• J*

Jy_ ă-

r . ,- v ✓ ’f w / i / ti* \

I r - 4 / t e y Z Ţ

S e r b a r e s p e c i a

o f e r i t ă d e c o p i i s p e c i a l i

K / W y i vu f

La Şcoala specială“Transilvania” , cu program _ de

■ recuperare medicală pentru copii cu handicap neuromotor, din comuna Baciu, a avut ioc, la finele săptămînii trecute,sărbătoarea care a marcat finalul acestui an şcolar. Serbarea a fost susţinută de cei 20 de copii care învaţă ia această şcoală. Fiecare dintre aceştia' a fost premiat pentru diversele calităţimanifestate de-a lungul anului şcolar: astfel, s-au acordat premii pentru rezultatele obţinute la învăţătură, pentru cuminţenie, pentm participare activă la ore, pentru bună colegialitate ş.a. Inafara diplomelor şi a coroniţelor de merit, copiii au primit şi cîte un cadou, oferit de

oaspeţii speciali ai manifestării, reprezentanţii comunităţii din Potsdam - Germania, aceiaşi care au susţinut cu fonduri substanţiale ridicarea acestui lăcaş pentru învăţămîntul special.

Potrivit lui Andrei Avarvarei, directorul acestei şcoli, aşezămîntul şi-a deschis porţile, în 26 septembrie 1997 şi funcţionează sub patronajul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi a Fundaţiei de Caritate “Transilvania”. Şcoala dispune de două cabinete de kinetoterapie şi unul de ergoterapie, cabinete în care copiii urmează programele de kinetoterapie activă pentru recuperare individuală, susţinute de doi specialişti în domeniu. Activitatea psihopedagogică

urmăreşte să ofere copiilor cunoştinţele şi deprinderile necesare, care să contribuie activ şi optim la integrarea acestora în societate. în şcoală funcţionează şapte cadre: doi kinetoterapeuţi, patra psihopedagogi, care au rolul de învăţători, şi un logoped care oferă, pe lîngă diagnostic şi terapia individuală a limbajului, şi instruire în mijloacele de comunicare alternativă.

Pentru anul viitor de învăţămînt se prevede înfiinţarea a încă unei clase, pentru şase copii care vor fi preluaţi din grădiniţe speciale şi atestaţi de o comisie de specialişti. ■

Cătălina VLAD

SE DISTRIBUIE CARNETELE DE ASIGURAT

In co n fo rm ita te cu O rdinu l Preşedintelui CNAS nr. 43/2000, publicat in M .O. nr. 193/4 mai 2000. C asa de A s ig u ră r i de Sănătate a judeţu lu i C lu j (CAS C lu j) a dem ara t p ro ce su l de d is tr ib u ire a c a rn e te lo r de as ig u ra t. A s tfe l, în c e p în d cu data de 20 iunie 2 0 0 0 , asiguraţii din oraşul Huedin, judeţu l Cluj, se pot prezenta sâ îş i ridice, FÂRÂ PLATÂ, carnete le de la m edicii de fam ilie la care sînt în s c r iş i . D e a se m e n e a , distribuirea carnete lor a început şi în com una Săcuieu. de lîngă Huedin. Carnetul de asigurat are d e ja în s c r is e d a te le de personalizare ale asiguratulu i şi reprezintă docum entu l prin care f ie c a re p e rs o a n ă a tes tă c u p r in d e re a în s is te m u l asigurărilor socia le de sănătate.

Asociaţia Distribuitorilor de Medicamente din România a decis să sisteze livrările de medicamente către spitale, pînă Ia încasarea integrală a celor 2.000 de miliarde de lei reprezentînd contravaloarea produselor livrate în 1999 şi primele patru luni ale anului în curs.

Urmare a restanţelor la plata facturilor pentru produsele în ultimele 16 luni, ADMR se vede obligată sâ ia această măsură extremă din cauza situaţiei disperate în care se găsesc toţi distibuitorii de medicamente, aceasta în sitaţia în care preţul medicamentelor de import este calculat şi controlat de Ministerul Sănătăţii, se precizează în comunicat.

Există frecvent cazuri de facturi neachitate de peste un an, cei iritai mari debitori fiind unităţile sanitare din Judeţele Bacău, Neamţ, Rîmnjcu-Vîlcea şi Olt, precum şi marile centre

universitare din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Tîrgu Mureş, Timişoara şi Craiova.

Datoriile acumulate sînt atît de mari îneît creditarea sistemului de sănătate prin intermediul distribuitorilor nu mai este posibilă de la acest punct întrucît, în majoritatea cazurilor, la rîndul lor, furnizorii externi şi interni au stopat livrarea produselor medicamentoase.

Asociaţia Distribuitorilor de Medicamente din România vrea să rezolve criza din sitemul sanitar în cel mai scurt timp posibil, Ţentru ca suferinţele pacienţilor care nu vor mai beneficia de aceste-produse să fie minime. Pînă la luarea acestei decizii, ADM R a dat dovadă de maximă înţelegere faţă de situaţia din sistemul sanitar, acesta fiind “finanţat” de către importatori şi distribuitori perioade lungi de timp, în ultimii zece ani. Pierderile distribuitorilor de medicamente si ale

CURSURI PENTRU PROFESORII

CLUBURILOR COPIILORLa Palatul Copiilor Cluj-Napoca se

desfăşoară, începînd de ieri, cursurile de formare a profesorilor din cluburile şi palatele copiilor din judeţ. Cursurile, cu o durată de trei zile, sînt organizate de şi la cererea Palatului Copiilor, în colaborare cu Casa Corpului Didactic şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, şi sînt susţinute de formatori naţionali şi regionali ai Ministerului Educaţiei Naţionale.

Cei 87 de profesori participanţi vor fi instruiţi în: Psihologia lucrului cu copiii; Seif management; Comunicare; Conflict. Negociere; Planificări - documente ale profesorilor ş.a. La sfîrşitul cursurilor, în baza unui test, absolvenţii vor primi un certificat de atestare. M. TRIPON

importatorilor au fost foarte mări în această perioadă, afirmă conducerea, asociaţiei.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate, Alexandru Ciocîiteu, a declarat că distributorii de medicamente care vor sista livrarea poduselor farmaceutice către spitale vor fi excluşi din sistemul sanitar românesc, "înţeleg că respectivele companii sînt într-o situaţie dificilă, dar ar mai avea de aşteptat doar cîteva zile pentru a-şi primi banii” , a mai spus Ciocîiteu. Spitalele vor.primi bugetul global, CNASS semnează, într-o zi-două, normele de aplicare ale contractului-cadru, astfel îneît, de la 1 iulie, activitatea financiară a sistemului sanitar va putea intra în normal, a adăugat preşedintele CNASS.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate este, pentru anul în curs, de aproximativ 23.000 de miliarde de lei.

Se fură cupoanele

agricole!Cupoanele agricole au mare

trecere în rîndul hoţilor. Mai ales după seceta prelungită din această primăvară, aceste cupoane se bucură de... atenţia infractorilor. Chiar şi minorii “ agreează” formularele eliberate de Ministerul Agriculturii. Ultimul caz se referă la tînârul de... 17 ani, Fekete Marcika Istvan, din satul Băgara, comuna, Aghireş. împreună: cu alţi doi prieteni, ei s-au dus ia magazinul aparţinînd SC “Naposem" SA din Cluj-Napoca. de unde au furat 2 cutii cu... cupoane agricole şi bani. Cupoanele nu au apucat să fie preschimbadeoarece, a fost schimbat statutul lui de om liber în... puşcăriaş. împenitenciar,. cupoanele agricole nu au trecere.: Să nu ne mirăm dc situaţia în care a ajuns agricultura noastră; Dacă şi cupoanele agricole se fură, atunci ce sâ mai credem despre şmecheraşii:. satelor .' noastre, care numai la lucra nu se gîndesc?!S2.Cs.

î n c ă l z i r e a p l a n e t e i - u n s u b i e c t “ î n c i n s ”Un raport american de analiză a procesului

de încălzire a climei globului, făcut public în fază de proiect, a stîmit deja numeroase discuţii.

Documentul înaintează cîteva ipoteze destul de pesimiste comparativ cu cele expuse de experţii în climatologie. Ceea ce este interesant la acest raport este faptul că, deşi are rigurozitatea unei analize ştiinţifice, strecoară un neaşteptat “discurs naţionalist”, amintind de fermieri, de ingineri, oameni de ştiinţă şi de afaceri sau de oficialităţi locale... evident aparţinînd altei sfere decît cea ştiinţifică. Prezenţa acestor “ intruşi” în discursul ştiinţific firesc ar putea fi motivată de intervenţia, ia realizarea raportului, a unor nespecialişti, care urmăreau direcţionarea acestuia într-un sens propagandistic. Indiferent de natura şi sursa acestor neajunsuri ale raportului, un lucru rămîne cert: raportul îşi păstrează obiectivitatea analizelor, prezentînd în cele din urmă o serie de concluzii corecte.

O analiză riguroasă a acceleratului proces de încălzire a climei, la nivel planetar a fost solicitată de Congresul american, ba chiar a fost trecută pe lista de priorităţi de către Administraţia Clinton, în 1997, cu prilejul discuţiilor de la Kyoto pe tema efectului de seră, dorindu-se chiar semnarea unui tratat în domeniul ecologic. Predicţiile raportului estimează că temperatura în SUA va creşte cu 5 pînă la 10 grade Fahrenheit, pînă în anul 2100. Această prognoză pare să fie mult mai sumbră decît cea lansată de Organizaţia

interguvernamentală de' supraveghere a modificărilor climatice, o instituţie din cadrai ONU, în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea' sute de cercetători din toată lumea, analizînd evoluţia “efectului de seră” , începînd cu anul 1980. Climatologii de aici au estimat creşterea temperaturii cu 3,6 grade Fahrenheit, pînă în 2001, asta în cel mai fericit caz;, cea mai pesimistă estimare a lor era o încălzire cu 6 grade.

Cei care sînt de acord cu acest raport federal al Administraţiei Clinton au remarcat însă faptul că analiza climatologică a luat în calcul doar zone nord-americane, fapt din care s-ar induce că încălzirea climatică ar fi mai accentuată la latitudini mai mari. .

Autorii raportului federal pe probleme climaterice s-au bazat în principal pe sintetizarea a două modele diferite de simulare a efectului de seră. Astfel, unul dintre modele prezicea producerea unor inundaţii devastatoare, care vor distrage aproape în întregime pădurile din Sud- Estul SUA. Celălalt model proiecta, dimpotrivă, ploi abundente, care vor duce Ia expansiunea regiunilor forestiere din Sud-Estul SUA. Statisticienii şi specialiştii îa probabilistică ştiu, totuşi, că din combinarea a două aproximări nu se ajunge la evaluări precise. ;

Ţinînd cont că numeroşi ecologişti, inclusiv dl Al Gore, i-au îndemnat pe americani să aibă

încredere în analizele Organizaţiei ecologice a ONU, pare ciudat ca raportul federal să se abată atît de mult de la estimările acesteia. Un alt aspect nefiresc al raportului este chiar faptul că a fost dat publicităţii în stare de proiect, o serie de studii importante fiind lăsate incomplete. De aceea este greu de crezut că în spatele acestei grabnice mediatizări nu stau nişte motive politice.

în ciuda neajunsurilor raportului federal, cert este că temperaturile globale au crescut în general cu un grad Fahrenheit, în ultimii 100 de ani; în plus, au

fost înregistrate o serie de semnale climatice îngrijorătoare pentru atmosfera globului. Astfel, au fost semnalate statistic modificări ale caracteristicilor meteorologice din America de Nord, în perioada postbelică, mai precis a perioadelor umede. Primăvara vine mai devreme cu o zi, o dată la trei ani. Nivelul ciclic al apelor Marilor Lacuri arată incontestabil dereglarea unor fenomene naturale: primăveri timpurii şi ierni tîrzii. în martie, anul acesta, Administraţia Naţională Oceanologică şi Atmosferică a anunţat o creştere a temperaturii apei oceanice; Deoarece oceanele acoperă cea mai mare parte a Pâmîntului, este foarte posibil ca modificările termice de la nivelul apelor oceanice să aibă consecinţe muit mai grave decît cele de la nivelul continentelor.

între timp, deşi negocierile ce au avut loc la, Kyoto, în vederea semnării unui tratat, au fost pozitive, propunerea preşedintelui american Bill Clinton de a fi propriu-zis semnat un astfel de tratat a fost neratificată. Cu toate acestea, ţările în curs de dezvoltare, care iniţial au văzut în spatele programului ecologic de la Kyoto o altă capcană a Occidentului, au început să îşi ofere sprijinul. India, de pildă, şi-a revizuit vechea poziţie şi acum participă din plin la aplicarea' reformei ecologice privind stoparea ameninţătorului efect de seră.

Similar, naţiunile membre ale Uniunii, Europene (UE), care la început au refuzat propunerea SUA de a folosi doar combustibil cu o anume concentraţie de noxe, care să reducă fenomenul de încălzire a climei din cauza gazelor, acum revin asupra deciziei. Asistentul secretarului de stat american David Sandalow a fost cel care a semnat acordurile ecologice cu India, tot el apreciind că multe din chestiunile contradictorii din cadrul discuţiilor de la Kyoto au început să fie rezolvate.

Presiunea efectului de seră - care se face tot - mai simţit - a devenit din ce în ce mai mare, fapt ce a accelerat punerea de acord în legătură cu aprobarea şi demararea programului ecologic global. Intruziunea unor “detalii” de natură politică, aşa cum s-a întîmplat cu recentul raport federal, este neutră; importante cu adevărat sînt consensul ştiinţific şi cel economic asupra problemelor ecologice care ameninţă bioritmurile planetei noastre.

Aici ar putea fi'< reclama dumneavoastră

1992 - Membrii n o u a leş i ai Curţii Supreme de Justiţie au

depus jurămîntul

v . - ' : msnr.m

în perioada 16-18 iunie, la cabana copiilor de la Băişoara s-a desfăşurat aTX-â ediţie a întîlnirilor de lucru ale elevilor cineclubişti, organizată de Palatul copiilor din Ciuj- Napoca. Erau aşteptaţi profesori îndrumători şi elevi de la multe cincecluburi din ţară. Din păcate, cheltuielile de drum jsau descurajat pe unii, astfel că au fost prezente doar cinecluburile şcolare din Ciuj- Napoca, .Turda, Bistriţa, Deva, Iaşi şi Bucureşti. Lucrările au fost conduse de profesorii universitari Radu Petrescu Aneste, de la Academia de Teatru şi Film, şi Marin Mitra, şeful Cinematecii Bucureşti, care, cu competenţă şi talent pedagogic, au comentat filmele

prezentate şi au ‘ făcut recomandări pentruîmbunătăţirea lor în vederea prezentării â XXX-a ediţie a Festivalului naţional al cinecluburilor şcolare, care se va desfăşura în august la Sovata.

Cele mai valoroase filme - în ordinea prezentării - au fost “ Surpriza”, realizat de Radu Sitara de la cineclubul Deva pe un scenariu premiat de “Adevărul de Cluj “Călătoria”, un poem romantic (âutorr Bianca Rus) şi “Larix”, un alt poem, despre sculptură (autor: Octavian Bucşa), ambele de Ia Palatul copiilor Ciuj-Napoca, şi •“Cozonaci moldoveneşti” , un film umoristico-etnografic, prezentat de cineclubul Iaşi. S-au mai prezentat filme de

Elevii cineclubişti au urmărit cu interese dezbaterile despre arta cinematografică.F o to ; E u g e n OLARIU

Berbec (20 martie -18 aprilie)La capătul acestei săptămîni vă I

aşteaptă o călătorie îndelungată şi f întîlnirea cu cineva foarte drag. Pînă i atunci, nu prea aveţi timp să vă şi distraţi deoarece, îa serviciu sau la şcoală aveţi o grămadă de treabă.

interese ecologic şi didactic. Participanţii Ta discuţii au deplîns, printre altele, reducerea interesului şi a... fondurilor pentru cinecluburi, în pofida faptului că, în acest moment, cirici ~ studenţi în arta cinematografică provin tocmai

din cinecluburi care au prezentat filme valoroase chiar aici, la Băişoara. în final, tuturor, regizorilor li s-au acordat diplome care; consfinţeau începutul lor în lumea filmului profesionist. (G.M.C.)

66Trufandale” pa piaţa... prostituţiei clujene: Pe terasa magazinului “Big”, acum în miez de vară, colcăie de “ trufandale” , care îmbie bărbaţii la o partidă de... sex pe bani. Oaza de plăcere erotică este păzită cu străşnicie de doi “nisetrii” care stau cît îi ziulica' de mare şi îşi păzesc ţirotejatele de eventuali “intruşi ’. Clienţii interesaţi pot avea o “ liceeană” pentru o partidă de amor, la preţul de 100.000 lei. Sexul are foc într-un garaj, undeva pe strada Mehedinţi. Orice investigaţie pe cont propriu în această zonă te... costă; Cînd apar poliţiştii, totul pare curat. “Fetiţele” stau grupate la mese, beau sucuri, mănîncă prăjituri şi îngheţată.

Să pătrunzi în lumea ’pipiţelor, trebuie să ai bani şi curaj, pentru a fi cît de cît acceptat. în aşteptarea clienţilor, tîrfuliţele par mulţumite.

Tentativa de a aborda vînzătoarea să ne spună ceva despre prostituate şi proxeneţi a eşuat. M-a refuzat discret, spunînd câ nu ştie nimic. Am înţeles. Femeii îi era frică.

“ Secretele” despre acest

carusel al plăcerilor mi le-a divulgat,o blondină, cu ochi albaştri. O femeie trăznet! Cum zic bărbaţii care au avut-o. “Fetiţa” are picioare pînă în gît ■ şi pectorali de... sirenă. “Omerta” a fost spartă, numai după ce am corupt-o cu 5 doîârei. Dar... cel mai mare

■ secret nu a vrut să-l spună. Cine sînt îngerii lor păzitori, cîte dame “produc” în cartierul Mănăştur şi locul în care se află garajul cu “felinarul roşu” .

în arta amorului, Lolita (aşa s-a prezentat cînd am întîlnit-o) le întrece pe toate. Practică prostituţia de la 14 ani. Băieţii de cartier o consideră o nimfo­mană. Zilnic face sex pe bani cu 5-6 clienţi.. Cîştigă cît vrea ea, acum în plină vară. Este pe primul loc în topul preferinţelor. Discuţia noastră s-a închegat greu. Privirea ei neîncrezătoare şi oboseala unei-nopţi de “pro­dus” se putea citi pe chipul ei. După ce am băut două cafele, am îndrăznit sâ o “testez”:

- “ Mazdrobico", ai o meserie “ nobilă” şi bănoasă. De cînd produci?

' - Cam de mult. De peste patra anişori. Viaţa de prostituată nu e prea uşoară. Mai ales cînd ai clienţi obsedaţi sexual. Care îţi cer să faci sex... tot tacîmul.' Unii sînt agresivi, alţii cer numai să-i asculţi ce probleme au ei, cu soţiile lor sau cu

-amantele. Trebuie să ascult toate tîmpeniile. N-am ce face. Tariful meu este de pînă la 200.000 lei, o partidă. Să nu primesc vreo boală venerică, mă protejez şi asta nu le place unor clienţi atunci cînd vor sâ facă sex oral.• - Văd că sînteţi un grup

numeros de fete şi băieţi de cartier, o “ mare familie” şi aveţi preocupări “ serioase” ...

- Ce sâ facem? Avem şi noi viaţa noastră. Fetele produc şi prietenii noştri ne'asigură protecţia, în caz de, Doamne fereşte! Băieţii ne aduc şi clienţi. Chiar şi străini. Turci, nemţi şi italieni. Dar... macaronarii sînt cei mai zgîrciţi clienţi. Vin în. week-end cu avionul din Italia, se “uşurează” iar apoi ' se întorc la “sposa(soţie) acasă”.

- Şi cît timp ai de gînd să te prostituezi?

- Cît mai. ţine “tonomatul” . N-am ce faoe. Astăzi nu te poţi descurca tară bani. O fac cu oricine, pe bani, şi trăiesc mai bine ca mulţi oameni. Ei mor de foame, eu mă distrez şi din asta cîştig. Am avut de lucra cu cei de la “Moravuri”, m-au amendat şi... gata! Aştept sâ se legalizeze prostituţia, să nu mai avem de furcă cu Poliţia. M-am săturat sâ fiu tot timpul vînată. Asta e...”

Am mai Încercat eu să mai aflu cîte ceva. “Lolita” a tăcut ca un peştişor în acvariu. M-a privit ştrengăreşte şi s-a ridicat, de la masă. Şi-a netezit petecul de fustă, şi a zis:

- Văd că nu te prea interesează fizicul meu. Nu vezi ce bust şi picioare am?

Apoi a plecat, arătîndu-şi nurii' spre o masă la care o aştepta un bărbat musculos, probabil “ îngeraşul păzitor”, cu care era cuplată încă din iarnă şi pe care “ Lola” îl iubea sincer...... . Bubu ZAGORE

" • Un nou p la n , în ca re se rea firm ă a n g a ja m e n tu l de a lu p ta îm p o tr iv a d isc rim in ă rii fem e ilo r sub toate form ele ş i în favoarea ega lită ţii în tre sexe, a fo s t ad o p ta t prin consens de ţă rile membre a le ONU. Toate s ta te le ş i-au exprim at vo in ţa de a aplica m ăsurile prevăzute în P la tfo rm a dp A c ţiu n e , c o n v e n ită cu p rile ju l C onferin ţe i M ondia le a Femeii de la Be ijing , angajam entele extinzîndu-se în să şi asupra a lto r d o m e n ii, precum v io len ţa conjugală, tra ficu l de carne vie ş i învă ţăm în tu l e lem entar pentru toate fe te le.

“ Cred că fem eile nu s în t dezamăgite. ‘ Putem fi m îndre de acest docum ent” , a d e c la ra t p e n tru EFE A n g e la K in g , rep rezen tan tă spec ia lă a ONU pentru p ro b le m e le fe m e ilo r . P re ş e d in te le

' reun iun ii, m in is tru l nam ib ian Theo-Ben G urirab , a su b lin ia t că nu ex is tă n ic i un reg re s în ra p o rt cu ce le convenite la B e ijing şi că au fo s t acceptate propuneri inova toare , ce trebu ie puse în practică. Aprobarea docum en tu lu i, cunoscut acum s u b n u m e le de “ B e ij in g + 5 ” , a fo s t în tîm p in a tă cu unele rezerve de ţă rile is la m ic e ş i de ţă r i p re c u m P o lo n ia , Honduras ş i N icaragua. A ceste ţări şi-au exp rim a t astfe l opoziţia fa ţă de problema a vo rtu lu i şi de inc ludere a acestuia în d o cu m e n tu l fin a l, p ro ce d u ra avo rtu lu i f i in d ca lificată d rep t ilegală, la adăpostu l u n o r sisteme legale. Un g ru p de 15 ţări la tino-am ericane au da t p u b lic ită ţii un docum ent com un în care şi-au m anifestat vo in ţa de a avansa în aplicarea Platformei de A cţiune . D elegaţii, peste 10.000 de

re p re z e n ta n ţ i p o l i t ic i , e x p e r ţ i ş i reprezentanţi ai ONU, au avu t c in c i zile de n e g o c ie r i in tense care au p e rm is in tro d u c e re a u n o r in o v a ţ i i , p re c u m an g a jam e n tu l de a re v izu i le g is la ţiile n a ţ io n a le p e n tru a e lim in a to a te

«•m enţionările d isc r im in a to r ii, p re fe ra b il în a in te de anul 2005, ş i a co n s id e ra t

v io le n ţa c o n ju g a lă d re p t in fra c ţ iu n e crim ina lă . Un interes deosebit - scrie EFE - s -a a c o rd a t fe n o m e n u lu i S ID A ş i să răcie i în rîndul fem eilo r, în para le l cu e x t in d e re a g lo b a liz ă r i i e c o n o m ic e . T o to d a tă , s -a m e n ţio n a t n e c e s ita te a p ro te jă rii fem e ilo r ind igene ş i a ce lo r cu handicap, p rin includerea u n o r m ăsuri m ai concre te . în dom eniu l educa tiv s-a s u b l in ia t a n g a ja m e n tu l re d u c e r i i ana lfabe tism u lu i fem in in cu ce l pu ţin 50 la sută pînă în anul 2015, ţin îndu-se con t de fap tu l că în unele ţări d in A sia ş i A frica ind ice le este în prezent de 90 la sută.

P o tr iv it agenţiei EFE, noul docum en t in c lu d e ş i a n g a ja m e n tu l ţă r i lo r de a accelera programele ş i m ăsurile m enite

să in tro d u c ă e g a lita te a în tre se xe . Declaraţia de acum c in c i ani de la Be ijing a fixa t o serie de ob iective , m ulte d in tre ele deja atinse, d in care 12 îp dom en ii fundam entale. Aceste dom enii, precum sărăcia, educaţia , sănătatea şi v io len ţa dom estică au fo s t extinse ş i a lto r zone, ca p a r t ic ip a re a îa v ia ţa p o li t ic ă , econom ică ş i ia m ecanism ele naţionale şi in ternaţiona le .

A c tu a la d e c la ra ţ ie “ B e ijin g + 5 ” - ana lizează p ro g re s e le ş i p ro v o c ă r ile rămase p ropunînd , în tr-un tex t de 43 de p a g in i, in i ţ ia t iv e p e n tru d e p ă ş ire a o b s ta c o le lo r . D in tre , a ce s te a , EFE p u n c te a z ă : ţă r i le - îş i re a f irm ăangajam entele asum ate în P latform a de Acţiune de la B e ijing ş i s în t d ispuse să a c c e le re z e a p lic a re a m ă s u r i lo r preconizate în dom en iu l e g a lită ţii în tre sexe; se m enţine necesitatea as igu ră rii ca avortu l, în ţă rile unde este legal, să se poată realiza în deplină s iguran ţă şi cu toate garan ţiile pos ib ile pentru mame; in s is tă în p ro m o v a re a p o l i t ic i lo r de e ra d ica re a s ă ră c ie i ş i a p ra c t ic i lo r trad iţiona le (m u tila re gen ita lă ,, crim e în num e le o n o a re i ş i c ă s ă to r ii fo r ţa te ) ,

'precum şi extinderea as is tenţe i m edicale m ai a le s în d o m e n iu l re p ro d u c e r i i ; ad o p ta re a de m ă s u r i le g is la tiv e sau co n s o lid a re a m e c a n is m e lo r e x is te n te îm p o tr iv a v io le n ţe lo r c o n ju g a le ş i a buzurilo r sexua le asupra fem e ilo r; se re c u n o a ş te r o lu l ş i c o n t r ib u ţ ia o rg a n iz a ţiilo r n e g uve rn a m e n ta le ş i a l soc ie tă ţii c iv ile în lup ta pentru ega lita tea în tre fem ei ş i bărba ţi.

Taur (19 aprilie -19 mai)Se pare că v-aţi revenit dintr-o

perioadă “neagră”...’Profitaţi de energia pe care o aveţi pentru a recupera întârzierile din graficul profesional şi asta înainte de a vă lua binemeritata vacanţă. J

Gemeni (20 mai -19 iunie) "Persoana iubită vă răsfaţă cu atenţie

şi asta vă face mare plăcere. încercaţi să-i răspundeţi cu aceeaşi monedă, mai ales că de felul vostru sînteţi cam reci şi taciturni...

Rac (20 iunie ■ 21 iulie)Dacă sînteţi înclinat să credeţi că aveţi

deja vacanţă sau concediu, nu gîndiţi bine..V Mulţimea de probleme nerezolvate se va prăvăli pur şi simplu peste voi, aşa că luaţi cît se poate de repede măsuri!

Leu (22 iulie - 21 august)Aţi intrat într-o perioadă astrală

magică! Asta înseamnă că veţi fi iubit, veţi iubi şi nici de bani şi distracţii nu veţi duce lipsă. Pfoblema e că trebuie să alegeţi între mulţimea de admiratori, şi, de obicei...»

Fecioară (22 august - 21 septembrie)O serie de examene pe care trebuie să

le susţineţi vă dau mare bătaie de cap.Cel mai tare vă deranjează faptul că nu; puteţi să vă concentraţi, dar pentru asta pxistâ terapii. încercaţi-le!

Balanţă (22 septembrie - 21 octombrie)O idee privind viitorul unui prieten

sau a unuia dintre copiii începe sâ prindă contur şi vă veţi bucura în curînd deoare­ce sînteţi iniţiatorul ei! Cu dragostea staţi cam rău, dar cel mai bine ar fi să-vă uitaţi mai atenţi în jurul vostru.......

Scorpion (22 octombrie • 21 noiembrie)Mici probleme de sănătate pot apărea

in această săptămînă sau. certuri “domestice” cu partenerul de viaţă. Din fericire, este un moment trecător şi profesia vă va ajuta să vă reîncărcaţi

.bateriile.

Săgetător (22 noiembrie • 20 decembrie)Săptămîna aceasta veţi fi “vînat/â” de

o persoană din zodiâ Leu. Aceasta în-seamnă că prezentaţi un interes (material, profesional, sentimental) deosebit. Starea voastră are un nume: vervă..;

Capricorn (21 decembrie • 19 ianuarie)La mijlocul acestei săptămîni veţi primi

o sumă de bani însemnată, dar nu veţi fi foarte fericit deoarece o mare parte din bani au o destinaţie precisă şi prea puţin vă va rămîne pentru voi...

Vărsător (20 ianurie -18 februarie)Săptămîna aceasta veţi cunoaşte foarte

multă lume, ceea ce vă va fi oarecum de folos pentru afacerile voastre. Acesta nu este însă un motiv să vă neglijaţi prietenii, rudele şi cunoştinţele vechi-.

Peşti (19 februarie -19 martie)Traversaţi o perioadă grea acum

deoarece sînteţi pesimişti.cu viitorul vostru. Nu luaţi nici o decizie importantă acum, chiar dacă sînteţi presat din toate părţile. Vin şi vremuri bune, în curînd!

S e r e n a 1

A u to r ită ţile ch in e ze au pronunţat pedepse capita le îm potriva celor care se fac vinovaţi de asasinarea, în cursul ultim ilor ani, a aproape o sută de tineri m ineri în cadrul unei escrocherii făcute cu scopul de a încasa' indemnizaţiile de deces, relatează AFP.

că Guvernul de la Manilla a solicitat mai multor ţări ai t / " ’- cetăţeni sînt reţinuţi ostatici în insula Jolo sâ refuze sâT

plătească răscumpărări răpitorilor, relatează AFp ■

Noul ambasador al Ungariei la Bucureşti, Istvân Igyarto, va sosi în România peste o sâptâmînâ

Noul ambasador al Ungariei la Bucureşti este Istvân Igyarto, expert guvernamental în materie de minorităţi, au declarat surse diplomatice. Igyarto nu este diplomat de carieră, dar a participat, în calitate de expert în problemele minorităţilor, la negocierile pentru tratatul româno-ungar. Istvân Igyarto va sosi la Bucureşti pe data de 26 iunie. Istvân Igyarto este căsătorit şi are doi copii.

PDSR a cîştigat cele şase primării de sector din Capitală

C a n d id a ţii PDSR au c îş tig a t toa te ce le şase p o s tu ri de p r im a r i a i s e c to a re lo r b u c u re ş te n e , d e v a n s în d u -ş i con tra ca n d id a ţii, reprezentanţi a l CDR, C onform rezu lta te lor f in a le anun ţa te , ie ri, de B iro u l E le c to ra l M un ic ipa l. A stfe l, în s e c to ru l 1, d in 98.837 de v o tu r i va lid exp rim a te , Vasile G he ras im a o b ţ in u t 57.159 de s u fra g ii, re s p e c tiv 57,83 la su tă , în t im p ce p en tru Petrlcă D iaconu au v o ta t 41.678 de a le g ă to ri, ad ică 42,17 la sută.

in s e c to ru l 2, d in 134.290 de v o tu r i, N ecu la i Onţanu a o b ţin u t 72.544, ceea ce reprezintă 54,02 la su tă , ia r V lad im ir P op e scu -.61 .746 (45,98 la su tă )

S e c to ru l 3 : 137.627 de v o tu r i va lid exp rim a te , d in tre ca re Eugen P leşca - 83.729 (60,84 la su tă ), A d rian Ghiţă- 53.898 (39,16 la sută)

S e c to ru l 4 : 107.180 de v o tu r i v a lid e xp rim a te , d in tre ca re V asile M iha lache • 69.615 (64,95 la su tă ), O liv iu Dobre- 37.565 (35,05 la sută)

S e c to ru l 5 : 84.167 de vo tu ri va lid exp rim a te , d in tre care M arian V a n g h e lie - 53.628 (63,72 la su tă), H oria Radocea- 30.539 (36,28 la sută)

S e c to ru l 6 : 140.889 de v o tu r i v a lid e xp rim a te , d in tre ca ro Dan A le x a n d ru Darabonţ - 88.425 (62,76 la sută), Ioan D lnu ţă - 52.464 (37,24 la sută)

Biroul Electoral Central a verificat şi centralizat rezultatele votării pentru 93,84 la sută din totalul circumscripţiilor electorale

Biroul Electoral Central (BEC) a verificat şi centralizat, pînă ieri, la ora 19,00, rezultatele votării pentru un număr de 2.225 de circumscripţii electorale, reprezentînd 98,84 la sută din totalul celor 2.251 de circumscripţii.

Potrivit'centralizării realizate de Comisia Naţională de Statistică, PDSR a obţinut, la nivel naţional, 708 mandate de primari, reprezentînd 31,45 la sută din numărul total-al'acestora.

• PDSR este urmat de PD (380 mandate), ApR (250), PN L (209), CDR (124), candidaţi independenţi (124), PRM (59), PSDR (54), PNR (51), PSM (47), PUNR (42), UDMR- (38), PUR (29), UFD (28), Alianţa Naţională Creştin- Democrată şi PS (cîte 18 mandate), Federaţia Ecologistă din România (14), Partidul Popular din România (7), Partidul Moldovenilor din România şi PNL Cîmpeanu (cîte 4 mandate), Forumul Democrat al.Germanilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România şi Ecologiştii,

cîte două mandate, iar Alianţă Electorală - Ecologiştii, Partidul Vieţii Româneşti, Partidul Alternativa Verde - Ecologiştii, Partidul Liberal Democrat Român, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Croaţilor din România, Partidul Reconcilierii Naţionale, Alianţa Electorală PRM-PUNR- Cepari, Partidul Noua Generaţie şi Partidul Republican au obţinut cîte un mandat.

Din numărul total al voturilor valabil exprimate' (7.141.051) şi centralizate pînă la ora 19,00, la ora 17,00, din 2.198 de circumscripţii, PDSR a obtinut 36,77 la sută. El este urmat de PD - 12>2 la sută, CDR - 11,11 la sută, PNL - 8,69 la sută, ApR - 8,51 la sută, candidaţi independenţi - 6,14 la sută, UDMR - 3,09 la sută şi PRM - 2,81 la sută din totalul voturilor valabil exprimate. Celelalte partide, formaţiuni politice şi alianţe politice sau electorale au obţinut sub 2 la sută. din numărul total de voturi valabil exprimate.

Aplicarea restricţiilor asupra fondului de salarii la regiile şi societăţile cu pierderi ar putea fi aminată pînă la 31 iulie, susţin surse guvernamentale

Reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi premierul Mugur Isărescu s-au întîlnit din nou, ieri, pentru a discuta amendarea Ordonanţei de Urgenţă 58/2000, cea mai importantă din modificările luate în calcul presupunînd amînarea, pînă la 31 iulie, a aplicării prevederilor referitoare la plafonarea fondului de salarii în regiile şi societăţile de stat cu pierderi.

Surse guvernamentale au declarat că prima modificare formulată de Guvern constă în schimbarea termenului de predare a bugetelor de venituri şi cheltuieli (BVC) ale regiilor şi societăţilor de stat cu pierderi. Bugetele trebuie predate cît mai repede, după aprobarea Legii bugetului de stat, dar termenul a fost.amînat pînă la 31 iulie, astfel "îneît acestea să fie întocmite într-un mod realist. Sursele menţionate au precizat că, pînâ la acea dată, vor rămîne în vigoare aceleaşi salarii şi sporuri acordate ca şi pînă acum, prevederile ordonanţei

privind plafonarea salariilor nefiind aplicabile pe vechile -bugete. *

In cazul modificării OUG 58, va fi clarificată diferenţa dintre sporurile pentru vechime şi muncă grea (care vor rămîne în vigoare) şi sumele destinate altor tipuri de premieri, au ; adăugat sursele guvernamentale. De asemenea, ar urma să fie modificat articolul 21 din ordonanţă, care modifică toate contractele de muncă în sensul . respectării actului normativ menţionat.

Va fi' adusă şi o completare listei celor 139 de unităţi economice de stat în care se aplică OUG 58, urmînd să fie incluse şi regiile locale. Sursele citate au arătat că în Consiliile de Administraţie (CA) ale acestor regii existau şi membri ai consiliilor judeţene şi municipale, organisme care stabilesc veniturileadministratorilor societăţilor de interes local. O participare la o şedinţă a CA al unei regii este

plătită cu 20 la sută din salariul directorului general al acesteia, de unde şi interesul factorilor locali ca salariile directorilor generali să fie cît mai mari, ajungînd - în unele cazuri - la 80 milioane de lei, au mai spus sursele guvernamentale.

Premierul a explicat că ordonanţa trebuie aplicată, pentru evitarea unor situaţii de forţă majoră, alternativele, la neaplicarea OUG 58 fiind executarea silită în conturi a datornicilor de către Ministerul de Finanţe sau aplicarea Legii falimentului. Aceleaşi surse au precizat că OUG 58 nu interzice acordarea unor creşteri salariale, acolo unde există performanţe şi productivitate în muncă.

La negocieri participă reprezentanţii Blocului Naţional Sindical, CNS “Cartel Alfa”, CSDR, Cnslr-Frăţia şi cei ai Confederaţiei “Meridian” , din partea sindicatelor, primul- ministrul Mugur Isărescu, precum şi alţi oficiali din cadrul Executivului.

e le c t r ic ie n i lo r v a c o n t in u aGreva sindicatelor din

transportul.şi distribuţia energiei electrice va continua astăzi, după ce Federaţia “Univers” s-a declarat nemulţumită de propunerile de modificare a Ordonanţei-58 formulate de reprezentanţii Guvernului, a declarat Dumitru . Chiriţă,

' preşedintele Federaţiei.- ELa adăugat că iniţiativa

Executivului de a include regiile de interes local .pe lista societăţilor de stat cu pierderi în care se aplică actul normativ va duce la creşterea numărului de angajaţi nemulţumiţi, fară să aducă deblocarea financiară şi recuperarea arieratelor. -

“îri. aceste condiţii, nu cred că poate fi vorba de.o suspendare a grevei, pentru că propunerile formulate de Guvern înrăutăţesc situaţia, nu o ameliorează”, a spus Chiriţă.

Bogdan Hossu, preşedintele Cartel “Alfa”, a declarat că astăzi dimineaţă va avea loc o nouă întîlnire cu premierul Mugur Isărescu. -

Hossu nu a făcut aprecieri la adresa propunerilor Executivului.

Purtătorul de cuvînt al Executivului, Gabriela Vrînceanu-Firea, a declarat că reprezentanţiisindicatelor continuau, la ora 19.00, dialogul cu echipa tehnică â; Guvernului, care a eleborat .

-propunerile de modificare’ a OUG 58, urmînd ca, în: cazul în care cele două părţi nu vor ajunge la o concluzie comună, sindicaliştii să se întîlnească din nou, astăzi, cu primul-ministru.

jav ie r Solana afirm ă că actualul proces de extindere a UE este cel mai rapid din istoria Uniunii Europene

Actualul proces de extindere a Uniunii Europene este, în pofida aparenţelor, mai rapid decît oricare altă extindere anterioară a organizaţiei, a declarat înaltul reprezentant UE pentru politică externă, Javier Solana, citat de cotidianul ungar “Magyar Nemzet” , relatează MTI.

în ceea ce priveşte intenţiile UE de a crea o forţă militară independentă, Solana a afirmat că la summit-ul de la Feira vor fi aprobate două rapoarte - unul referitor la viitoarea cooperare dintre UE şi NATO şi unul privind implicarea ţârilor care nu fac parte din Uniunea Europeană. El a precizat că ambele documente sînt foarte echilibrate, avînd la bază o serie de

compromisuri care nu pot satisface integral toate părţile implicate.

Solana a mai spus că Uniunea Europeană doreşte să implice chiar de. la început ţările candidate în crearea unei forţe militare independente şi să dezvolte mai degrabă o capacitate militară pentru gestionarea- crizelor decît o armată europeană.

în ceea ce priveşte situaţia din Balcani, Solana consideră că aceasta s-a îmbunătăţit în ultima perioadă. “Uitaţi-vă acum la această regiune şi comparaţi situaţia cu cea din anii anteriori. După summit-ul de la Helsinki, două state balcanice - Bulgaria şi România - au fost implicate total în negocierile de aderare. Albania,

Macedonia şi Bosnia-Herţegovina vor începe discuţiile cu UE asupra unor acorduri separate de stabilitate şi asociere. Croaţia trece prin transformări democratice. Cu alte cuvinte, şase dintre cele şapte naţiuni balcanice s-au angajat pe o cale a dezvoltării. Acestea sînt aspectele pozitive. Cel negativ, «gaura neagră», este-Serbia. Această ţară încă mai stă pe loc, consecinţele puţind fi văzute în Muntenegru şi Kosovo. Dar această «gaură neagră» este înconjurată de ţări democratice, pornite pe caîea. progresului şi cu o influenţă semnificativă asupra regiunii”, a spus Solana.

Deputaţii hu mai voi să recuperezezilele libere acordate

pentru pregătirea alegerilor localePlenul Camerei D epu ta ţilo r a resp ins, ieri, p rin vo t, o propunere a

B iro u lu i Permanent, adopta tă cu cîteva ore îna in te , p o tr iv it căreia depu ta ţii a r f i treb u it să lucreze în această săptăm înă în program pre lung it, adică şi v in e ri pînă la prînz, pentru a recupera z ile le libere acordate pentru pregătirea a lege rilo r locale. “ Decizia de pre lung ire a p rog ram u lu i de lucru este norm ală după această perioadă, după ce au ’ fo s t zile libere pentru alegerile loca le ” , declarase Andrei C h ilim an (PNL), secre ta r al Camerei D eputaţilor, după şedinţa B irou lu i Permanent. în plen, deputa tu l UDMR Kovacs Csaba a declarat că deputa ţii v o r avea treabă în C onsiliile jude ţene ş i locale la s fîrş itu l acestei săptăm îni şi, d in acest m otiv, p rogram ul de lucru al Camerei a r trebu i să rămînă cel norm al, ad ică pînă jo i la prînz. Propunerea lui Kovacs a fo s t aprobată de plen cu m ajoritate de vo tu ri. în general, ziua de v ineri este destinată ac tiv ită ţii d in c ircum scrip ţiile e lectora le din te rito riu , program ul de lucru al Camera D eputaţilor te rm in îndu-se jo i la prînz.

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napocai înmatriculată la Oficiul Recistrului Comerţului judeţului Cluj,, sub nr. J /1 2/308 din 22.03.1931 cod fiscal R 204469

IL IE C Ă L IA N ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R C H IO R E A N U (redac to r şe f ad junct); C R IS T IA N B A R A (redac to r ş e f adjunct).T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; f a x : 1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţiaE-mail: reclama_adevcj@ mail.dntcj.ro - publicitate

S e c r e t a r d e r e d a c ţ ie : T e l / f a x :H o r e a P E T R U Ş

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s t r . N a p o c a 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA’ BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:TEL ' 19 75.07 - ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27- CODIN SAMOILA; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL SESTRAS; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23

TIMRlTEU3nT\T U S T J G a r a m o n d