Upload
others
View
6
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
i 1,ii:: . t '.1,}; {
.f ..#'' ..i1"'a\i-:r l.i:.i!'' i tI'
r. "1,..i. r :r:i- {,','....i,
::t arr'riili- il+r','$' i\'rt i
,..ii '..l:li c,.-iii.nili, ,"i.t -,r&.'.ol..,'' -.liiir .al$ir!i.,, ti"ii- l:I;,'
,'ir! !i::l,'t l!"
''.tl*....ri,iN
,\,i,i,
::...::;i
.::1ii''r'*i}:;.'
q,l:i.r;d -
:1n
,:r:'!1.
,::'
,I,.,.
".,,,:':ll,il.;.:,1...::,
.i..'L lr!
:.(. :rii
..):. -
!,'r.l
v,,t!' .na..','!' :!'
' '::l,)ll. I,aljri,.. il1 .. lf.,.{h; .*i"
....5,t .';!-..,i';i' t&'' 1:. .! i:'r
\.;lJ'
'r,iF l;iir;:i' . .ri,ln!{i' irlll#:} rl,i.rli'
't.U" !l!'4"
.i:ii" .i.rirt'
,i'" r\\ -":il:
,ltr .;1.'.. !|- . t't',if .=lirr
i*,. rii
,'.'.1j,r*ri"
nrll'i...i:.ir'
a$,
J:r
,+
,=
' ('r'. t",ir
t.'x,:,
, t"i5:ll:l
,Lil"
.ti1
i\:: :
i\J*" ,.
,.."ti]i,,!\:'
":lii; ";'ii-
lrl 'lil:: {f!,ilt.. !i{r
... J'' ,, ruill: :'1:ll 1:i, : \l:'-
'Jii' ':,1i',, }I{ ,,T{
-.'";:;t -..' rIi:i i, ir:i. "i:"r t :i:. iri
i
r.iil
'lqtt.5:'
'1 \, ."'
.i.ir,,*1'
(".1I'.:;:; i
.'',ti ..,:t''.ris., . l+'..ii ,!rj
, (i:i ,...ri:r'
i,1;r. i""{:r
,l#, :li;a*i
.i:.:a "i'
i\,.::'1..};," irr..#
1:]",{lLli:i'
,,.e...'j&
-. i ']:."
,f..:]i
i-'l:ril'i,
.*"!.,rx'
.\ li
i,--,t l-
.#
. ".-:!1,i"'
i )i:*
$T\.i::.r,
" lr.tr
",.1":.ii
t''3:1ri
1..,};'-
".$';',il'l;"-i
i:i,:"
.t:i.,-..,-...tr l
i.-:n::i.
't*;..;,$
ili.ii.
'.. s'\"'
,-.,.,r,
t:l!,il:"
J"\
i\ !i:
,;r:ili' "!., it
t.r . j'rit!: r^t4'l',,]i ,\:.111Li! r* ..:.,'"
:
i'.i1fli':" '
-;:l' .$
'L!-','*:
, :!:!r.t lii
,,.11",.,i!;:
-.-IJ
"\i-r::,': r'
..ti:
..$-,--:::j
1, ",1:r.lr:-
":l.,,.$.i1
"1r'L1fi'
: li".t:..
.,:i'* -
i:';lii'
llii:.ilii
lr]i:.
li:... 5y
..{:}
+,,=*Bucureiti
2018
'iirr: iiy
' . ii;rr'i.iil
. :.,:.
.'ir1'
i\n}
$itil*'i:;;-
riil..ii,i,
".:.1ira
'lir\.;.,}.
fr:'i,. i.r.,t".:r
:'lllr "'
-:,.,j,.ti.
., :=ri; t:c rtlii-ii, .r"f \it"."
.rt! .1,
t'ri' l.;' ::l'
.rli 'lli !+.$' ',,,fl ' 'r:a:jli' r-,.:;jii' t-riltin,:':i. ,li:,r. I":.;i,L
,:i:; ,.,1f ,,;;,1,,
r.i:'i. ..llF ..-ii;, .i' ,: f ,-::a
'"riiilI i1";
ti,,, r:+. il:'il,:'':t '.$:,
. .,'.1f , rii:'...iiJa ,-.,*'"\,i::j. I ir,:},
-'.,ll' \ii,:
MW
.-,;r,l',1'l:
Alessanrln: Gatti
SWfu* * mai ltili ceun arh e o 1o g sub acvati c din S tatel e #ffi&tffimmewm&w#
Unite, Barry Clifford, susline ci a glsit pe fundul mflrii,in largul coastei haitiene, epava corabiei Santa Maria,care a naufragiat in ziua de Criciun din anul l492.incitnu este sigur dacivasul gisit de Clifford este, intr-adevir,corabia lui Columb. Dac[ insl dorili si mergeli si vedelicu ochii vogtri ca si incercali si vi dali seama singuri,cred ci nu v[ mai rimAne altceva de ficut decit s[ v[inscrieli la un curs bun de scufundiri!
Un t*nAr rnarinar,... ".""..."..,",...5
& mare confiscatfr .""."........"....9
Un naufragiu,cu notroc* .."..... 15
Un nou orizont.... .." ?S
Anigrei .."".....""".""" 26
[,ln om inc*pi!&nat..""""". ."..."" 34
$pre *ccident."."""""" ".".""""."." 33
Dincml* de marele scean "...".".".." 47
Triumfulannlralului "..."".."".".".58
Adminalie gioroare.- "."."",.".".. S2
O prietenie foarte IndelungatA......... " ". " ".............. 69
Cristofor C*lurnb, astazi11tt
*r;r **/tr *
-
(ryt'lfr$r{ t
'ltn tritril wslitml
So &Wnrydnsaurt.LJn soare puternic de culoarea lemAii dogoregte pe
cer, deasupra crestelor Apeninilor din Liguria. O
ambarcaliune de marfb cu chila lovitl, care ar avea ne-
voie de mAinile pricepute ale unui megter, bttrzdeazd,
marea adinc[ gi linigtita, ca oglinda, pan[ la un debar-
cader dintr-un port micu!.
La prorl sti in picioare un tAnir de nici dou[zeci de
ani, care privegte lnrmul din ce ln ce mai apropiat cu
privirea absenti, cufundat in ganduri.
Pe neagteptate, tAnirul marinarvede ceva qi tresare.
*s*
Alessandro Gatti
De fapt, vede pe cineua.
- La naiba! Oare acela n-o fi baiatul de
casi al jup6nului Bellesio? spune el
scrignind din dinfi. Ce-o fivrAnd? Doar
i-am spus stlpAnului lui cI o sI-i
pl[tesc vinul ila nenorocit cind
o si am bani!
Imediat ce leagi barca,
tAnlrul marinar cauti
s5.-l evite pe nesufe-
ritul care s-ahr
Cristofor Calurnb, cdldtorul fard frontiere
prolIpit pe debarcader ca un paznic Ai porneqte cu
mare tragere de inim[ si descarce lemnele gi brAnza
pe care le transportase pAn[ acolo, dar in zadar.
Iat[ c[ birbatul se apropie de el 9i, cu gesturi gi vor-
be deloc politicoase, ii amintegte ci stipinul lui gi-a
pierdut ribdarea gi vrea banii.
- Dac[ nu aveali bani, nu trebuia si cumplrali vin,
mama voastrl de sir[ntoci! mai sPune el ricnind.
TAnlrul marinar nu-gi ridic[ deloc privirea de la tre-
burile lui. DI din cap, morm[ie c[ o s[ pllteasci
de indati ce va putea, incarc[ marfa intr-un ciru!
gi, in cele din urmi, se indePirteazl,.
Citeva ceasuri mai tArziu, cu barca plini de ulei 9i
vin cumplrate de la depozitele din port, tAn[rul
marinar igi indreapt[ iar Prora spre larg. Simte
nelinigte ln suflet, gi prin minte ii trec numai gAnduri
negre. CAgtigurile de pe urma tavernei
deschise de tatll sIu in Savona
sunt modeste gi nici
rc--- micar banii Pe
Alessandro Gatti
care familia lui ii cigtigl in plus fesind llni nu ii ajuti
s[ se descurce pAni la sfArgitul lunii.
Cum oare o si pliteascl datoria pe care o are la
vinzitorul de vin? TAnirul nu gtie. Privirea-i rlticegte
in largul mlrii, peni la orizont gi, in cele din urm[,
el pufnegte zgomotos, dind din cap, de parcl ar dori
si alunge toate gAndurile acelea.
Suntem in vara anului 1470, debarcaderul este in
Porto Maurizio, din Liguria (astizi aparfine oragului
Imperia), iar tini.rul marinar care pufnegte la prorl
este... Cristofor Columb.
-8-
3ytitnfil t
0 nffihe, *fu*tit
c@fitil, il+a,,
C[ci Cristofor Columb s-a n[scut Ia Genova in 1451,
primul dintre cei patru fii ai lui Domenico Colombo
gi ai Susannei Fontanarossa. Familia lui Cristofor,
dirlcitori gi postivari, s-a mutat nu departe, la
Savona, chiar in 1470.
Aici, Domenico Colombo a deschis o tavernl, dar,
dupi cum am vlzat deja, afacerile nu-i mergeau prea
bine, gi tinirul Cristofor era nevoit si se descurce
cum putea.
Daci tinirul Columb eu se lafeia in aur, nici despre
oragul lui natal, Genova, nu se poate spune ci o ducea
mult maibine. Secole la rAnd, genovezii se luptaseri
cu venelienii pentru controlul Mlrii Mediterane gi,
-9*
Alessandro Gatti
ca vechii lor rivali, qi ei adunaseri bogllii extraor-
dinare datorit[ importului de mlrfuri din Orient.
Mitase, porlelanuri, metale prefioase, esenle
parfumate qi mirodenii (mai ales piper, ghimbir,
scorfigoar5, cardamom gi nucgoari) porneau din
diverse colguri ale Asiei gi, parcurgAnd Drumul
Mitisii gi Drumul Timiii, ajungeau cu caravanele
negustorilor arabi la porlile Europei, in marile porturi
*${i *
Cristafur Calwmb, cdldtarul fdrA frontiere
din Constantinopol giAlexandria sau in avanposturile
gi coloniile comerciale ale venelienilor si gen ovezilor,
imprigtiate pe coastele M6rii Negre, in insulele
grecegti gi in fara SfintI.
De aici, mirfurile sosite din Orient erau gata si
ajungl, la preluri foarte ridicate, la regii, nobilii gi
bogltagii din Europa. Mirodeniile, in special,
erau considerate adevi.ratul secret al
ffFe oriclrei delicatese culinarer gi
medicii atribuiau mul-
tora dintre ele virtuli
miraculoase.
Totugi, chiar in vremea in care tinirul Columb a
inceput si iasi pe mare, ocupat cu comerlul lui
mlrunt, succesul comercial al Genovei era ln declin.
Un adevirat uragan zguduia in acei ani Europa:
in 1453, Bizanlul (strivechiul Constantinopol,
rlscruce intre Orient gi Occident) cS.zuse in mAinile
cuceritorilor turci, gi expansiunea Imperiului
Otoman continuase cu avint, inghilind gi coloniile
*44 *&{
Alessandro Gatti
genoveze: Pera, Focea, Samotrace, Lemnos 9i
altele. Un adevlrat dezastru.
Ca un fel de oglinda, viafa lui Cristofor reflecta la scari
mici situalia tulbure pe care istoria o trasa in jurul lui.
Aga cum curenlii de aer contrari stArnesc furtuni atunci
cAnd se lntilnesc, tot astfef diferite sentimente care
coexistau ln sufletul tanirului genovez se amestecau,
dezl[npind o-furtunI de ambilii giplanuri, care a avut
ca r ezritat, in mo d inevitabil, schimbarea.
Dar de unde veneau aceste sentimente? in primul
rAnd, din trislturile caracterului s[u, care vor rlmine
neschimbate de-a lungul vielii sale zbuciumate 9i
aventuroase: spiritul de inifiativa, cutezanfa, dorinfa
arzltoarede o viali maibuni. Se adiugau talentul sIu
inn[scut pentru navigalie gi cunogtinfele dobAndite:
gtia si citeasci, s[ scrie, si socoteascl, avea noliuni de
geometrie gi de geografie (in acelewemuri se numea
cosmografie), un bagaj deloc negliiabil pentru un
tinlr cu origini modeste gi din cale-afar[ de prelios
pentru a ajunge un adev[rat om al mlrii.
-r2*
Cr i st ofa r C alumb, c dl dt o r ul f dr d fr o nti er e
Cristofor incepe sI str[bati Mediterana in lung qi-n
lat, dupi ce hot[rigte si lase ln urmi rizboiul de
lesut gi tejgheaua din taverna tatilui sIu, Domenico,
ca si-gi incerce norocul in alti parte.
PAn[ in anal L 47 3, Cristofor are o cazia si navigheze
pAni la insulila Chios din estul Mirii Egee, una dintre
foarte pulinele colonii genoveze care mai rlmiseserl.
Este ugor si ne imaginim c[ acea cilitorie ii int[regte
ideile care deja incepuseri sI-i incolleasci in minte:
Mediterana, sufocat[ in partea de rlsirit de dominalia
turcl gi de taxele vamale foarte ridicate din pulinele
porturi in care striinilor Ii se permitea sI facl nego!,
nu mai avea nimic de oferit. Viitorul se afla pe miri
mai intinse, pe ocean, dincolo de strAmtoarea
Gibraltar, pe care anticii o numeau Coloanele lui
Hercule. Viitorul avea si fie al celor care erau in stare
sI giseascl un mod de a ajunge ilirect la sursa tuturor
acelor mirfuri atAt de prefioase, Orientul, ,,scofind
din circuito' negustorii cu caravane, porturile egiptene,
turcii gi orice alt intermediar. Evident, aceste ginduri
-13 -