Upload
lekhue
View
229
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
150 de ani în 15 file
2011
Calendarul
ASOCIAŢIUNII
ASTRA
S i m b o lşi
spaţiu al sintezei cultural-spiritualepremergătoare creării Asociaţiunii,
cea mai veche proprietate comunitară româneascăîn Cetatea Sibiiului,
„Uliţa Cisnădiei, a treia casă de la General-Comando”:Casele seminarului / Casele episcopeşti /
Casele clerului ortodox (azi str. Nicolae Bălcescu, nr. 5)
ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANĂ pentru
LITERATURA ROMÂNĂŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN
Oameni şi ideiLideri şi Multime de popor
TÃrâm al nÃdejdilorProiecte şi sperante
Vis şi realitateMuncă, jertfe, eşecuriLegendã şi adevãr
Înfãptuiri nemuritoare
De 20 de ani
reîntrupatăîntr-o veche-reînnoită
Asociaţiune culturală
Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român
a luat fiinţă, la capătul a numeroase demersuri, în baza deciziei Adunării Constituante din 23-26 oct. v. /4-7 nov. n. 1861.
Era prima Adunare Generală a Asociaţiunii, desfăşurată în prezenţa a peste 170 români întruniţi în edificiul Seminarului Teologic din Sibiu.
Aşa, inteligenţa poporului român ajunse a lucra pe câmpul cel frumos şi dătător de viaţă al literaturii şi ştiinţelor, precum şi a căuta neîncetat mijloace, nu fantastice, ci reale şi oneste spre a lumina, cultiva, înavuţi şi ferici pe popor.”
(G. Bariţiu)
„
Pentru alegerea membrilor acelora cari nu sunt cetatiani
austriaci, se recere si invoeal'a acestui Guvern Regesc”.
„
Episcopul Andrei Baron de Şaguna,
primul preşedinte al Asociaţiunii (imagine din anul 1861)
George Bariţiu
(după o gravură datorată altui participant la creearea Asociaţiunii, pictor” Ioan Costande)„
Timotei Cipariu, primul vicepreşedinte
al Asociaţiunii
Ioan Puşcariu de Grid, paşoptist, istoric
şi înalt funcţionar
Profesor de drept în Iaşi, Simion Bărnuţiu
Profesor de istorie în Bucureşti, Ioan Maiorescu
Profesor de retorică în Bucureşti, Aaron Florian
Arhiepiscop şi Mitropolit, Alexandru Sterca Şuluţiu
IANUARIE - GERAR
987654
232221201918
21
16151413121110
3
17
30292827262524
31
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
M. S. C. R. Apostolică „ concede c a p e ba sa asternutelor statute pentru ina intarea l i t e ra ture i r o m a n e s i c u l t u r ' a poporului romanu se se infiintiedie una asociatiune (…)”. Art. 3 opreşte „orice desbateri asupra obieptelor religioase si politice”.
(c.r.= cesaro-regesc)
„Aceste mase de ţărani, ajunse sub o b l ă d u i r e m a i p u ţ i n m a ş t e r ă decât în trecut, pot îndeplini o misiune culturale”.
(O. Tăslăuanu)
Membri ai Asociaţiunii
1861 - 212 1862 - 745 1872 - 370 1882 - 440 1892 - 611 1902 - 1486 1909 - 1980
Grigore Matei,
comerciant în Sibiu
Ioan G. Ioan,
comerciant în Braşov
Paul Dunca de Sajo,
înalt funcţionar c.r. Ioan Alduleanu,
înalt funcţionar c.r.
A doua Adunare Generală a Asociaţiunii, Braşov, 1862 - un succes promiţător, când s-au alcătuit, în premieră, acte culturale de referinţă
Protocol, tematică şi circulară episcopească
„în favorul expoziţiunii”.
„Dacă a fost un moment în viaţa noastră care să ne înalţe cugetele, să ne vibreze nervii, să ne umple inimile de bucurie, să ne ridice simţurile la cea mai sublimă idee a iubirii frăţeşti, apoi momentul nu poate fi altul decât [cel pe] care l-am petrecut în mijlocul Dvoastră, Preastimabililor domni şi fraţi ai noştri braşoveni”.
(Din scrisoarea publică a liderilor astrişti sibieni) Liceul românesc din Braşov în deceniul 7 al secolului al XIX-lea
George Bariţiu
Al. Odobescu
A n d r e i Ş a g u n a a n u n ţ ă intelectualitatea română că Asociaţiunea şi-a asumat, în Braşov, 17/29 iulie 1862 ortografia elaborată de Comisiunea filologică adunată în Sibiiu în 2 Octom. 860.
28
februaRIE - FÃurar
987 13121110
21 6543
161514 20191817
232221 27262524
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
În anul 1861 la Asociaţiune
au aderat 212 membri, cei care, la prima adunare, au şi donat acesteia
5600 fl.
În anul 1911 erau 2431 membri
(118 fondatori, 316 „pe viaţă”, 1939 ordinari).
1862. Preotul de ţară Ioan Beloiu din Tractul Trei Scaune (Poiana Sărată), propune ca economii de oi să doneze 6 zile „de muls”, iar caşul să se vândă pentru nevoile Asociaţiunii. În aceeaşi zonă se creează un „fond de cucuruz” pentru Asociaţiune.
După 70 de ani, urmaşii poienarilor din Carpaţii Răsăriteni
Stână din Mărginimea
Sibiului la expoziţia
din 1905
„Dintre organele Asociaţiunii, cele mai i m p o r t a n t e s u n t , f ă r ă î n d o i a l ă , despărţămintele, cu ajutorul cărora, instituţia noastră vine în contact nemijlocit cu poporul şi cari împarte munca grea a răspândirii culturii în păturile largi ale poporaţiunii de la sate”. (O. Tăslăuanu)
Despărţămintele au funcţionat după un R e g u l a m e n t v o t a t î n a n u l 1 8 6 9 (la Adunarea Generală de la Şomcuţa Mare). Erau organizate după ţinuturi, conduse de un subcomitet, aveau o agentură, colectori etc. În 1869 erau 22, în 1889 - 32, în 1911 - 64.
Elena Hossu Longin, soţie de adv.,Desp. Deva
Lucia Cosma, soţie de adv., Desp. Timişoara,
membru pe viaţă
dr. Iuliu Maniu, adv., director de Desp. Blaj
în anul aniversării semicentenarului ASTRA
George Catană, învăţător şi folclorist,
Desp. Bocşa
Alexandru Roşu, fotograful Asociaţiunii,
Desp. Bistriţa
1905Donaţie din partea desp.
‘Şimleu’ al Asociaţiunei.Stil de biserici de lemn româneşti de prin Sălagiu (Icoana bisericei gr.cat. române din Bocşa Română, comitatul Sălagiu). Fotografia din luna lui Iunie 1905.
„
(...) unde-i înmormântat Bărnuţiu.”
Florian Bologa, preot ort.,
Desp. Nocrich
Ioan Baciu, preot gr. catolic, Desp. Bistriţa, membru pe viaţă
Dr. Marius Sturza, medic, afară de despărţăminte”„
DESPĂRŢĂMINTELE
3029 3128
987 13121110
21 6543
161514 20191817
232221 27262524
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
Dr. Ilie Beu, medic, membru corespondent la Secţiunea ştiinţifică, a fost merituosul iniţiator al Expoziţiilor de copii.
Expoziţia de copii, Apoldu Mic, Sibiu, 1906
multe însuşiri şi cer întrupare. Fruntaşii care erau la cârma neamului sunt însetaţi de muncă şi stăpâniţi de dorul unei clădiri repezi pe toate terenele”. (O. Tăslăuanu)
„Ca o revărsare bogată izbucnesc deodată forţele latente ale unui popor înzestrat cu
1877 - 3 secţiuni: Filologică; Istorică; Ştiinţe Naturale1900 - 5 secţiuni: Istorică, Literară, Şcolară, Ştiinţifică, Economică
pr. Elie (Ilie) Dăianu,protopop de Cluj,
la Secţiunea istorică
SECŢIUNILE LITERAR-ŞTIINŢIFICE
Dr. Pavel Vasici, în anul 1860 „consiliariu de scóle”, la Secţiunera şcolară
Partenie Cosma, directorul executiv al Băncii Albina, la Secţiunea economică
Dr. Elie Miron Cristea, Consilier Consistorial, la Secţiunea literară. A contribuit la întocmirea Tematicii expoziţiei inaugurale din anul 1905
MARTIE - M RTISORÃ
BIBLIOTECA ASOCIAŢIUNII
Biblioteca Asociaţiunii transilvane ar trebui să fie tezaurul în care să se afle aşezate toate productele rezultate din frământările, activitatea şi agerimea şi voinţa spiritului întregei noastre naţiuni şi a întregului nostru popor” (
„
. Ioan Maxim)
Ca primă instituţie de cultură a Asociaţiunii, Biblioteca a fost iniţiată în anul 1861 şi a pornit cu o donaţie de 195 volume din partea învăţătorului Moise Panga, directorul Şcolii din Gura Râului. A îndeplinit rolul de Bibliotecă Naţională pentru românii din Transilvania şi a deţinut dreptul de depozit legal între anii 1923 şi 1940.
Până la desfiinţarea Asociaţiunii (14 aprilie 1950), la conducerea Bibliotecii au funcţionat: Visarion Roman (1861-1865), Nicolae Cristea (1865-1870), Ioan Maxim (1870-1872), Nicolae Petra-Petrescu, Ioan Crişan (1883-1888), Petru Şpan (1888-1889), Nicolae Togan (1889-1908), Octavian Goga (1909), Victor Lazăr (1828-1929), Horia Petra Petrescu (1929-1945) şi Aurel Gherasim (1945-1950).
Prima sală de teatru în limba română din Transilvania inaugurată cu spectacolul „Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri. În imagini, sala găzduind schiţele propuse de Octavian Smighelschi pentru
împodobirea Catedralei Mitropolitate din Sibiu (1906).
Visarion Roman -primul „bibliotecariu şi archivist al ASTREI”,
Membru Corespondent al Academiei Române.
987 10654
21 3
131211 161514 17
302928272625
201918 232221 24
Marţi
APRILIE - PRIERLuni Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
„Avem o singură bibliotecă publică românească în ţara întreagă: Biblioteca Asociaţiunii, care îmbogăţindu-se în anii din urmă prin lăsămintele Bariţiu, Mangiuca, Moga etc. şi prin cumărări, deşi modeste, dar continue, numără astăzi 15.000 vol. şi broşuri (...). Astăzi, această colecţiune probabil s-ar mai putea procura, dar peste 10-20 de ani c o m p l e t a r e a e i v a d e v e n i o imposibilitate.” (Transilvania, 1897)
Autorităţile locale interzic organizarea unei expoziţii a Asociaţiunii în anul 1881. Sub conducerea unui comitet ad-hoc formal „neastrist” (condus de Partenie Cosma), ea se va organiza totuşi în august, 27 (n.) /15 (v.), în spaţiul pus la dispoziţie de Mitropolitul Miron Romanul.
Reşedinţa de vară mitropolitanăMitropolitul Miron Romanul
„Edificiul esposiţiunei româneşti s-a început în zilele acestea a se ridica. Frontul edificiului are o lungime de 50 m., perpendicular pe front se estinde în dos o galerie de 25 m. în lungime. Lumina trebuitoare se dă prin 22 ferestre mari. Intrarea principală (portal) frumos decorată are o lărgime de 10 m. Edificiul este aşezat pe un frumos plan (grădina archiepiscopească) aşa încât se va presenta în total foarte bine.”
Expoziţia sibiană este atât de bogată încât „jumătate de zi sau o zi întreagă pentru a fi vizitată”. Din reportajul lui D. P. Barcianu
ar trebui mai mult timp decât o
1881. ADUNAREA GENERALĂ DIN SIBIU
Marele premiu, Medalia de aur, a fost acordat elevelor de la
Azilul Elena Doamna”din Bucureşti„
D. P. Barcianu
Iacob BologaVice-preşedintele Asociaţiunii
Scrisoare de la expozanţi din Tiha Bârgăului, Desp. Bistriţa
1
876542 3
9 10 131211 1514
3130
16 17 201918 2221
292827262523 24
MAI - FLORARLuni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
ŞCOALA CIVILĂ DE FETE CU INTERNAT ŞI DREPT DE PUBLICITATE A ASOCIAŢIUNII
„Femeia generaţiunei noastre să devie femeie în sensul curat al cuvântului: o fiinţă omenească în clasa omenească, o desfătare poate, dar nu o jucărie, o fiinţă modestă, dar gânditoare, o femeie supusă poate, dar nici decât o sclavă” .
(Alexandrina Matei la inaugurarea primei Şcoli civile de fete, 20 octombrie 1883)
(…) în lipsa cea mare ce se simţise atât de inteligenţa superioară (jurişti, medici, profesori gimnaziali, agronomi, silvicultori) în cei dintâi 20 de ani împărţise [Asociaţiunea], până în 1881, la 12 studenţi 29.581 fl; la 273 învăţăcei de meserii 4910 fl., la şcoale lipsite 3.400 fl. (…) De la 1881 încoace se produce o
altă serie şi grupă de cifre în sute şi mii, date tot numai cu scop de a înainta cultura la poporul român, până la suma considerabilă de 70.000 fl. dedicaţi educaţiunii sexului femeesc în şcoală şi în internat (…)”. (G. Bariţiu, 1891)
„
Doamne sibiene astriste Alexandrina Matei şi Maria Roşca
Foto col. Enea Hodoş
ALTE ACTIVITĂŢI CU PUBLICUL
Producţii şi serate artistice - 36;
4 serate muzicale şi o reprezentare teatrală la Sibiu în anul 1910.
Minerva Brote
Acad. Athanasie Marienescu, activ conferenţiar, Preşedintele
primei Comisii de achiziţii a pieselor etnomuzeografice
(1902)
Ioan Popescu
Ca prelegeri de specialitate” s-au susţinut 61 conferinţe. Ion Agârbiceanu vorbeşte despre Unitatea culturală” la Bistriţa.
„
„
Ion Agârbiceanu
În anul 1910 s-au susţinit 484 prelegeri populare. Aurelia Pop, de exemplu, conferenţiază în comuna Mag Despre cultura femeii” pentru 150 de ascultători.„„În 23 aprilie (6 Desp. Brad) în comuna Selişte, unde a venit şi preotul din Trestia cu parohienii săi. Pe lângă ţărani au ascultat prelegerile şi 14 persoane din inteliginţa română din Băiţa şi jur, cu totul au fost 300 ascultători. (…) cu minunatele diapozitive făcute de pictorul I. Stoica din Ormindea – cu motive din viaţa ţeranului nostru. (…) am arătat câteva porturi minunate din părţile Săliştii Sibiului.”
5421 3
987 106 1211
13 161514 17 1918
262520 232221 24
30292827
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
1897. Adunarea generală de la Mediaş. „După reorganizarea din anul 1895, ‚Asociaţiunea' căută să pătrundă în toate straturile poporului, îndemnând şi sfătuind, învăţând şi admoniând, prin adunări, prin prelegeri poporale, prin înfiinţarea de biblioteci şi de însoţiri, prin
publicarea unei ‚Biblioteci poporale’ proprii.” Andrei Bârseanu, 1911
„15/27 august în gara din Mediaş la 10 ore a.m.(…). Din mii de pepturi răsună un puternic 'Să trăiască' (…). Cu abatere de la obiceiul de până acum membrii Comitetului central şi óspeţii trec pe jos cu capetele descoperite printre rândurile mulţimei postate de ambe părţile stradelor până la sala destinată pentru şedinţele adunării (…) 4-5 mii ómeni din popor, cu preotul şi învăţătorul (…).”
E zi de sărbătoare (…) Comitetul central soseşte la
Românul a pus crucer lâng crucer din punga noastr particular , deoarece pentru promovarea culturii, ajutorul Românilor nu e decât în mila Domnului şi în buzunarul propriu”.
„ ă ă ă
Vasile Bologa, 1911
IUNIE - CIRESAR
Ioana Bădilă
Alexandru Mocioni
Alexandru Lebu Nicolae Vecerdea
Antoniu Mocioni
„Un popor de asemenea vitalitate şi cu aspiraţiuni de asemenea legitimitate poate privi liniştit cu credinţă în viitorul său (...). Pe lângă toate greutăţile fireşti, împreunate cu această mare problemă culturală şi în ciuda diferitelor piedici artificiale, încă existente, va da înainte din succes în succes, amăsurat îmrejurărilor, când mai repede când mai încet, dar totdeauna cu pas sigur.”
Birchiş, august 1905. Ales Mocsonyi
MARI DONATORI
În holul principal al Palatului ASTRA
IULIE - CUPTOR
987 10654
21 3
131211 161514 17
201918 232221 24
302928272625 31
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
Elena Petraşcu
1902. Astriştii din Reuniunea română de Agricultură din Sibiu, împreună cu Reuniunea sodalilor români din Sibiu, au organizat o expoziţie industrială, în Pavilionul Gesellschafthaus , convinşi că „Esposiţiile sunt astăzi pretutindenea cunoscute de ce le mai bune (avantagióse) prilegiuri (ocasiuni) spre a ne cunoasce unul pe altul, a învăţa unul de la altul, a ne sili spre înaintare şi prin asta la desăvârşire (perfecţionare). Esposiţiile ne arată ceea ce ştim şi ceea ce nu ştim; ele câştigă meseriaşului destoinic muşterii noi şi el îşi poate astfel croi un viitor mai bun”.
Ana Moga
Dimitrie Comşa
1902 - 1903
1903. În Sibiu se constituie
prima Comisie de achiziţii a pieselor muzeale, necesare viitorului
Muzeu al Asociaţiunii, condusă de
Athanasie Marienescu.
Iar neamului românesc, căruia în numele Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român îi predăm acest palat, să-i fie un bastion, din care nu cu armele ucigătoare, precum îşi apărau odinioară cetăţenii pe acest loc averea şi viaţa, ci cu armele ştiinţei, sub paza legilor, în linişte, departe de zgomotul zilei, în nobila emulaţie cu celelalte muzee patriotice, din generaţie în generaţie, să-şi apere acest focular cultural, unde se vor păstra relicviile trecutului şi creaţiunile sufletului românesc. Iosif Sterca Şuluţiu, 19 august 1905
19-25 august 1905 - Inaugurarea Casei Naţionale Muzeul ‘ASOCIAŢIUNII’ ”„
Corneliu DiaconoviciCoordonatorul Enciclopediei Românei
1898-1904
Din Secţiunile etnografică, bisericească şi istorică ale Expoziţiei inaugurale
Iosif Sterca Şuluţiu
765421 3
98 10 131211 14
1615 17 201918 21
AUGUST - GUSTAR
2322 24 28272625
3029 31
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
„Nicicând nu s-a întrunit pe acest pământ, din un prilej pur cultural, o societate românească mai mare şi mai aleasă de cum au fost miile de vizitatori din toate ţările locuite de poporul nostru, întruniţi de astă dată la Sibiiu (…)”. Transilvania, 1905
Conferenţiar Nicolae Iorga
La Serbările inaugurale
Mihail Besan (imagine din albumul personal aniversar Andrei Şaguna, 1871), la maturitate Jude regesc, donează peste 40 răboaje cu explicaţii istorice
Cele mai spectaculoase donaţii către Muzeul Asociaţiuniila începutul secolului al XX-lea
Theodor Nica
„De remarcat e admirabila grupă a „Junilor” din Scheiul Braşovului, ce reprezintă o sărbare, a cărei origine se perde în negura timpilor seculari. An de an, a patra zi de Paşti, tineretul călări, cu înfăţoşare de voinici, într'un conduct imposant, percurg oraşul, în frunte cu surlaşul. Această grupă a prezentat'o doamna Ana Nica, soţia dlui Teodor Nica, directorul băncii naţionale din Bucureşti, reginei din R o m â n i a , p e n t r u a z i l u l d i n Siegenhaus lângă Neuwied. De acolo, spre acelaş scop, a ajuns la Frankfurt şi Londra. De acolo un impresario a dus'o la America. Intoarsă la Bucureşti, regina Elisabeta a oferit'o societăţii policlinice, dela care doamna Nica a răscumpărat-o; iar acum a expus'o şi a dăruit-o pentru Muzeul nostru.”
Iosif Sterca Şuluţiu, Sibiu, 19 august 1905
Persida Domaneanţdin Lugoj - Miss Herculane 1900,lasă, prin testament, Asociaţiunii
costumul său premiat
421 3
987 1065 11
3029282726
1312 161514 17 18
252019 232221 24
SEPTEMBRIE - RÃPCIUNELuni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
LA EXPOZIŢIA DINBUCUREŞTI, 1906
Pr. Eusebie Roşca şi preoţi din Munţii Apuseni doritori să participe la expoziţie
„În anul 1906 se împlinesc optsprezece secole dela descălecarea legiunilor pe pământul Daciei, care remarcă începutul formării naţiunii române pe teritoriul ce poporul nostrum l-a păstrat şi-l locuieşte pănă-n ziua de astăzi; şi tot în anul 1906 vor sărba şi fraţii noştri din Regatul României aniverzarea de patruzeci ani a întemeierii glorioasei lor dinastii şi a domniei primului lor Rege (...). Anul 1906 reprezintă prin urmare în istoria poporului nostrum un moment sărbătoresc de deosebită însemnătate, care trebuie să încălzească inimile tuturor Românilor, fără deosebire de hotare politice, şi se cuvune deci să fie sărbătorit prin o mare şi generală manifestare naţională, la care să participe toate ramurile naţiunii române.”
Din Apel (...) 12 decembrie 1905
Interior de Sălişte preluat în expoziţia bucureşteană
Maria Cosma,alături de Corneliu Diaconovici,
a reţinut atenţia Regilor României
Majestăţile Lor, Regina Elisabeta şi Regele Carol I
Iniţiatorii Secţiunii Eugenice şi Bio-politice. Organizatorii Subsecţiunii Educaţie Fizică şi ai
Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor”, 1 Decembrie 1928, Iuliu Haţegan şi Iuliu Moldovan
1919. „
Acum, că împrejurările s-au schimbat, avem nădejde
că şi soarta ASOCIAŢIUNII se va schimba. Având mai multă libertate de lucrare şi fiind ajutată de noua noastră stăpânire, ‘Asociaţiunea’ va trebui, neapărat să ia avânt îndeplinindu-şi frumoasa chemare pentru care a fost înfiinţată (…).”
1922. Din Raportul către Societatea Naţiunilor
În 5 oct. 1924, bustul lui George Bariţiu este mutat din curtea Şcolii Civile de Fete:L-au aşezat cu faţa spre Muzeul „Asociaţiunii” ca să poată arăta cu dreapta-i elocventă încătrău crede el că poate fi mântuirea: spre adevărata cultură (...). Astfel are „Asociaţiunea” de aici înainte ca mentor pe fostul ei secretar general şi fostul ei preşedinte, în faţa muzeului iar publicul sibian pe un sfetnic care –şi după mormînt- îl îndeamnă: Deschide porţile Palatului cultural şi te luminează ...
După Unirea cea Mare
1929 „După Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul [din Alba Iulia] a beneficiat de sprijinul societatii ‘Astra’, fiind mutat în aripa nord-estică a complexului Catedralei Ortodoxe şi inaugurat la 20 mai 1929 sub numele de Muzeul Unirii”.
Onisifor GhibuSecretar şi preşedinte al
Secţiunii Şcolare (1922-1948). A condus Comisia Consiliului Dirigent al Transilvaniei pentru înfiinţarea, în 1919,
a Universităţii „Dacia Superioară” din Cluj, prima universitate românească din Ardeal.
A înfiinţat în 1927, ASTRA-Basarabeană.
21
OCTOMBRIE - BRUMÃREL
16151413121110
9876543
23222120191817
30292827262524
31
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
În Muzeul ASTRA, după rearanjarea expoziţiei sale
de către Romulus Vuia
„Asociaţiunea va continua opera de solidaritate constructivă în domeniul culturii şi al educaţiei poporului. Eliminând orice disensiuni politice sau confesionale, ea va rămâne altarul sfânt al idealului naţional şi al solidarităţii naţionale.”
Apud. Virginia Hodorogea
Corurile ASTREI din Avrig şi Boiţa, 1933
Şoimii şi şoimanele din Sibiu, 1933
1930
Profesorii şi medicii la cursurile secţiei „ASTREI medicale şi biopolitice”,
Cluj, 1927
Ascultătorii Universităţii Populare din Sibiu, 1932
1941
„ASTRA înţelege în aceste clipe istorice să-şi continue cu acelaşi avânt misiunea sa culturală, socială şi naţională ... ASTRA va rămâne deci mai departe farul de lumină pentru popor şi
santinela trează de la postul de veghe naţional.”dr. Gheorghe Preda, 1944
CALVARUL ASTREI
În 30 noiembrie 1947, a avut loc a 83-a
Adunare Generală, la Sibiu, având ca importanţi participanţi pe:
dr. Petru Groza, Corneliu Daicoviciu,
Mitropolitul Nicolae Bălan, Episcopul Nicolae Popoviciu
şi alţii.
Ø Primul ministru, dr. Petru Groza, a îndemnat Asociaţ iunea să se acomodeze cu spiritul timpului, dat f i i n d p r e f a c e r i l e s o c i a l e ş i confruntarea a două ideologii diferite, „să se îngrijească de bunăstarea ţăranilor şi pe urmă, de cultură ... Astăzi valul de voinţă al poporului se manifestă liber şi puternic într-un regim ce a descătuşat şi eliberat poporul de sub jugul capitalist.”
Dr. Petru GrozaEpiscopul Nicolae Popoviciu
A fost ales preşedinte al Asociaţiunii, al XII-lea, Episcopul de Oradea, Nicolae Popoviciu (1947-1948) şi un Comitet Central format din 55 de membri.
Ø În şedinţele Comitetului Central din 1948, s-a propus reorganizarea secţiunilor
ştiinţifice, a despărţămintelor şi cercurilor culturale, reeditarea revistei Transilvania şi a Foii Poporului care, din cauza lipsei fondurilor, şi-au oprit apariţia.
Ø Sub presiunea autorităţilor, Centrala Asociaţiunii, despărţămintele, cercurile au fost înglobate în sfaturile populare judeţene şi săteşti, în căminele culturale.
Ø Biblioteca Asociaţiunii şi Muzeul Asociaţiunii au funcţionat sub conducerea unui consiliu.
ØHotărârea Consiliului de Miniştri din 20 ianuarie 1949 a prevăzut dizolvarea asociaţiilor culturale şi atribuirea bunurilor lor Ministerului Artelor şi Informaţiilor.
Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 399/14 aprilie 1950 au fost dizolvate abuziv societăţile culturale printre care şi Asociaţiunea ASTRA. Toate bunurile: colecţii, opere de artă, clădiri, pământ au fost abuziv confiscate.
302928
987 13121110
21 6543
161514 20191817
232221 27262524
NOIEMBRIE - BRUMARLuni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
SPIRITUL ASTREI CONTINUĂ
Deşi oficial Asociaţiunea a fost desfiinţată în 1950, spiritul ei a continuat să se propage prin manifestări ştiinţifice organizate de Academia Română, de universităţi şi institute de învăţământ superior, prin articolele şi studiile publicate ce evidenţiau activităţile Asociaţiunii şi omagiau marile ei personalităţi.
Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la întemeierea Asociaţiunii ASTRA, Societatea de Ştiinţe Filologice din România, filiala Sibiu, a organizat, în colaborare cu Academia Română, la Sibiu, Sesiunea Jubiliară 1861-1986. Invitaţi de onoare: IPS Antonie Plămădeală şi prezidiul Academiei Române: Acad. Radu Voinea (preşedintele Academiei), Acad. Cristofor Simionescu, Acad. Caius Iacob, Acad. Ştefan Pascu.
Sub redacţia prof.univ.dr. Victor Grecu, a apărut în 1987, volumul
ASTRA. 1861-1986. 125 de ani de la înfiinţare
IPS Antonie Plămădeală
Acad. Caius Iacob
Acad. Ştefan Pascu
Acad. Radu Voinea
Acad. Cristofor Simionescu
Prof. univ. dr. Victor Grecu
ASTRA REDIVIVA Per aspera ad ASTRA
În aprilie 1990, a avut loc la Sibiu, în Aula Facultăţii de Teologie, prima Adunare Generală ce a marcat reactivarea oficială a Asociaţiunii ASTRA.
A fost ales preşedinte Preot prof. dr. Dumitru Abrudan. S-au reactivat două secţiuni: Pedagogică, preşedinte, prof. univ. dr. Elena Macavei, Muzicală, preşedinte, prof. Maria Tipuriţă.
Pr. prof. univ. dr. Dumitru Abrudan
„Comunitatea de iubire a fost idealul urmărit de ASTRA dintotdeauna şi rămâne în continuare altarul aceluiaşi ideal care să reunească într-o unitate de gând, simţire şi voinţă, pe toţi fiii naţiunii, smulgându-i din drăceasca dihonie ruinătoare. ” Prof. univ. dr. Dumitru Acu
Ca şi în trecut, adunările generale astriste sunt adevărate sărbători naţionale. La ele participă astrişti din cele peste 60 de despărţăminte din ţară şi străinătate. Numărul lor este de aproximativ 8000.
ASOCIAŢIUNEA ASTRA ÎN ACTUALITATE
Braşov - Săcele 2002Adunarea GeneralăBraşov, 2002
Adunarea Generală Sângiorgiu de Pădure, 2003
Şezătoare. Adunarea Generală Lipova, 2007
A 105-a Adunare Generală - Năsăud, 2010
DecernareaJubiliare de aur, 1990-2010
MEDALIEI
La Adunarea Generală de la Dej din 1992, a fost ales preşedinte prof. univ. dr. Dumitru Acu, funcţie cu care a fost reinvestit
în 1994, la Arad, în 1998, la Blaj, în 2002, la Braşov, în 2007, la Lipova.
„Rog pe Dumnezeu să vegheze asupra activităţii ASTREI, să ne inspire pe toţi în lucrul cel bun şi să apere Transilvania, limba, cultura, credinţa, pe tot întinsul moşiei strămoşeşti.”
Î.S.P. Antonie Plămădeală, 1991„După cum Academia Română nu şi-a pierdut rostul, renăscând asemenea păsării Phonix, tot astfel nici ASTRA, renăscută şi ea, nu şi-a pierdut rosturile, deoarece idealurile solidarităţii naţionale şi duhul Albei Iulii, împreună cu idealurile lui Avram Iancu sunt tot atât de necesare astăzi şi vor fi şi mâine, totdeauna.” Acad. Ştefan Pascu, 1991
421 3
987 1065 11
1312 161514 17 18
252019 232221 24
DECEMBRIE - UNDREA
3029282726 31
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
Idealurile ASTREI sunt promovate prin 16 reviste publicate la nivel central şi în despărţăminte (filiale).
Sub egida Asociaţiunii s-au publicat în perioada 1990-2010,
peste 250 de cărţi
Cărţile publicate de Asociaţiunea ASTRA - Blaj
Omagiu anual adus lui George Bariţiu
ANIVERSĂRI, COMEMORĂRI, DEZVELIRI DE MONUMENTE (peste 50 ) şi PLĂCI COMEMORATIVE (peste 40)
„Nu vor trece multe zeci de ani şi naţiunea română va fi regenerată şi întinerită, în puterile sale intelectuale industriale şi materiale, pentru că naţiunea este setoasă după cultură şi luminare, iar membrii acestei Asociaţiuni nu vor cruţa nici un sacrificiu ce ar condiţiona un viitoriu mai fericit şi propăşirea naţională. ”
Andrei Şaguna„De nu ar mai fi făcut nimic românii în 1860 spre dezvoltarea şi consolidarea vieţii lor naţionale, posteritatea tot le-ar fi datoare cu recunoştinţă pentru înfiinţarea Asociaţiunii.”
George Bariţiu
„Dea cerul ca precum toţi suntem de un sânge, toţi ne-am îndulcit de la sânul Maicei noastre cu aceleaşi cuvinte dulci, toţi ne suntem fraţi, oricât ne despart munţii şi văile şi oricât ne împart stările politice şi confesiunile religioase, tot numai una să fim, una naţiune, una limbă, una literatură.”
Timotei Cipariu
„Dreptul de a aspira la o cultură naţională proprie este unul dintre drepturile naturale cele mai de căpetenie ale unui popor. El se poate asemăna cu dreptul individului la viaţă, la partea sa, la parte de aer şi de lumină. ” Andrei Bârseanu Timotei Cipariu - Pănade
„Pentru neamul nostru românesc, ASTRA a fost o binecuvântare. Această instituţie a ajutat la păstrarea specificului românesc şi la întărirea solidarităţii naţionale. De la înfiinţarea ei, ASTRA a devenit o cetate a solidarităţii naţionale şi un focar de educaţie naţională. ” Onisifor Ghibu
„Asociaţiunea a redevenit în 20 de ani de la reactivarea în legalitate, 1990-2010, modestul sanctuar al unităţii naţionale, care în loc să ne dezbine în congrese şi partide politice, ne adună, ne uneşte prin cultură pentru desăvârşirea solidarităţii sufleteşti a românilor de pretutindeni. ” Dumitru Acu, 2010
Corpul B al Bibliotecii a fost inaugurat la 1 ianuarie 2007, an în care România a aderat la Comunitatea Europeană, iar Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană.
BIBLIOTECA ASTRA AZI : organizează, în sistem de voluntariat, cursuri pentru învăţarea limbilor străine (engleză, franceză, germană), iniţiere în utilizarea calculatorului şi a internetului, clubul de sănătate, clubul de astronomie, Clubul ASTRA, clubul de şah, clubul de dans, recitaluri muzicale, concerte, spectacole diverse;încurajează dezvoltarea de parteneriate cu grădiniţele, şcolile şi colegiile din Sibiu şi judeţul Sibiu (peste 150 în 2010);găzduieşte, periodic, expoziţii de pictură, grafică, sculptură, fotografie, expoziţii foto-documentare, conferinţe, simpozioane, dezbateri publice, mese rotunde;editează seria biobibliografică Personalia, seria Conferinţele ASTREI, calendare culturale anuale, Revista pentru copii „Mlădiţe”, studii pe diverse teme de biblioteconomie;promovează lectura prin lansări şi prezentări de carte, întâlniri cu autori şi editori, campanii naţionale de promovare a lecturii, târguri şi saloane de carte, lecturi publice;coordonează bibliotecile publice din judeţul Sibiu;gestionează, la nivel judeţean, aplicarea Programului naţional Biblionet – lumea în biblioteca mea.
Biblioteca ASTRA, Corpul ACorneliu Diaconovici1859-1923
De la MUZEUL ASOCIAŢIUNII laCOMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL ASTRA SIBIU
Ioan Pamfilie, arhitect la Arhiepiscopia Ortodoxă din Sibiu, angajat al Muzeului Asociaţiunii, realizează prima documentaţie ştiinţifică pentru achiziţionarea unei biserici în spaţiul muzeal din ţara noastră.
Biserică de lemn „ "
Bezded, judeţul Sălaj Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
Biserică de lemn Pogorârea Sfântului Duh
Dretea, judeţul Cluj
Gospodărie-atelier pentru prelucrarea cânepii şi de funărit, Săsăuş, judeţul Sibiu
Centrul ASTRA pentru Patrimoniu
ASOCIAŢIUNEA ASTRA
Prof. dr. Acu Dumitru
Facultatea de
Ştiinţe-Catedra de Matematică
550012, Str. Ion Raţiu, nr. 5-7,
Sibiu
COMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL ASTRA
Director general Valeriu Olaru
550182, Piaţa Mică, nr. 11, Sibiu
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA
Director general Ion Onuc Nemeş
550178, str. G. Bariţiu, nr. 5, 7, Sibiu
La realizarea acestei publicaţii şi-au adus contribuţia:
Director general: Valeriu Olaru Director de specialitate: Mirela Creţu (Complexul Naţional Muzeal ASTRA)Director: Ion Onuc Nemeş (Biblioteca Judeţeană ASTRA)Prof. dr. Dumitru Acu - Preşedintele ASOCIAŢIUNII Prof. dr. Elena Macavei (Asociaţiunea ASTRA)
Tematică, selecţia textelor şi a imaginilor: Ana Grama, Ion Onuc Nemeş (p. 8-9, 27), Elena Macavei (p. 22-26)
Copertă: dr. Olimpia-Angela Coman-Sipeanu (Complexul Naţional Muzeal ASTRA) Ana Grama
Corectură: Delia Voina (Complexul Naţional Muzeal ASTRA)
DTP: Liliana Oprescu (Complexul Naţional Muzeal ASTRA)
Imagini din colecţiile de piese iconografice şi fototeca virtuală a Complexului Naţional Muzeal ASTRA,
Biblioteca Judeţeană ASTRA, ASOCIAŢIUNEA ASTRA
(Complexul Naţional Muzeal ASTRA)