1. Prelegere Nev de a Elimina

8/17/2019 1. Prelegere Nev de a Elimina

1/25

Colegiul Naţional de Medicină si Farmacie ,,Raisa Pacalo’’

Lec ie tiin ificăț Ș ț

Nevoia de a elimina

Planul lecţiei :


2/25

1.Definitia Nevoii.

2. Independenta in satisfacerea nevoii

-Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a respira

-Manifestări de independenţă

3. Dependenta in satisfacerea nevoii

- Surse de dificultate - Problemele de dependenta posibile - Intervenţiile asistentei

NEVOI !E E"IMIN

Eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanţelenefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.Excreţia deşeurilor se realizează prin mai multe căi:


3/25

♦ aparat renal - urină♦ piele – transpiraţie - perspiraţie♦ aparat respirator- respiraţie♦ aparat digestiv – scaun♦ aparat genital feminin – menstruaţie♦ în stări patolo#ice$ apar eliminări pe cale digestivă, sub formă de vărsături

şi pe cale respiratorie – spută

%eneralităţienţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin procesul

de !omeostazie. "oate sc!imbările volumului extracelular antrenează modificări încompoziţia lic!idelor celulare de unde rezultă importanţa menţinerii constante acompoziţiei mediului intern.

#inic!ii fiind organe principale ale !omeostaziei menţin compoziţia c!imică alic!idelor din organism la un nivel normal, menţin ec!ilibrul !idric,!idroelectrolitic acido-bazic al mediului intern şi debarasează organismul de

produsele toxice rezultate din metabolism.$ubstanţele folositoare organismului %sodiul şi apa& sunt absorbite prin

osmoză.'rin rolul său de excepţie, pielea completează eliminarea renală.(n rol important îl au plăm)nii, care controlează *+ şi +.+rganismul trebuie de asemenea să se debaraseze de deşeurile rezultate în

urma digestiei %fibre celulozice, pigmenţi biliari, celule descuamate de la nivelultubului digestiv, etc&.

i alte substanţe nefolositoare trebuie eliminate spre exemplu, la femei, de la pubertate la menopauză, se elimină o secreţie sanguină menstruală, ce se produce la sf)rşitul fiecărui ciclu menstrual, dacă ovulul nu a fost fecundat.

Factorii care influenţează satisfacerea nevoiiFactori biolo#ici

Alimentaţia - cantitatea şi calitatea alimentelor ingerate de individinfluenţează satisfacerea nevoii de eliminare.

- o bună !idratare şi o alimentaţie bogată în reziduri %legume, fructe, cereale&facilitează eliminarea intestinală şi vezicală

- mesele luate la ore fixe favorizează ritmul eliminărilor Exerciţiile - activitatea fizică ameliorează randamentul muscular - fortifică musculatura abdominală şi pelvină, care au un rol important în

eliminarea intestinală

Vârsta - are rol important în satisfacerea nevoii dacă ţinem seama de controlul

sfincterelor - la copii, controlul se obţine în -/ ani- la persoanele v)rstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate


4/25

provoca lipsa de control a eliminării- la bărbaţi, !ipertrofia prostatei determină tulburări de micţiune Programul de eliminare intestinală

- regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenţeazăsatisfacerea acestei nevoi

- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altulFactori psi&olo#ici- Stresul

- Anxietatea

- Emoţiile puternice - pot modifca frecvenţa, cantitatea şi calitateaeliminării urinare şi intestinale

Factori sociolo#ici- 0ormele sociale - fiecare societate îşi stabileşte măsuri de igienă, astfel înc)t

indivizii să respecte salubritatea locurilor publice

- Educaţia- *ultura

Independenţa 'n satisfacerea nevoii

URINA: soluţie apoasă, prin care sunt eliminate substanţele rezultate dinmetabolismul intermediar proteic, inutile şi toxice pentru organism

Generalităţi: 'rin urină se elimină din organism substanţele toxice.Eliminarea acestor substanţe se face în soluţie apoasă împreună cu săruri mineraleşi alte substanţe de dezasimilaţie care nu sunt necesare organismului.

1n mecanismul de eliminare intervin, alături de rinic!i şi tubul digestiv,ficatul, glandele cu secreţie internă, starea funcţională a aparatului circulator -toate fiind influenţate de activitatea sistemului nervos.

2e aici se vede interacţiunea între nevoia de a elimina şi celelalte nevoifundamentale.

Terminologie:

- micţiune 3 emisiune de urină, act fiziologic conştient de eliminare- diureză 3 cantitatea de urină eliminată din organism timp de 4 ore

Manifestări de independenţă


5/25

cantitatea variază în funcţie de v)rstă:- nou-născut /5-/55 ml64 !- copii 755-855 ml64 !- adult 855-8455 ml64 !... 895 ml64 !

frecvenţa

micţiunilor

- nou-născut - micţiuni frecvente

- copil 4-76zi- adult 7-6zi- v)rstnic -96zi

ritmulmicţiunilor

- 6/ din numărul micţiunilor în timpul zilei, 86/ noaptea

culoareaurinei

- galben desc!is p)nă la galben înc!is. *u c)t urina va fi maidiluată cu at)t va fi mai desc!isă şi invers %p)nă la galben-înc!isspre brun&.- modificare în funcţie de alimente:

- culoarea înc!isă 3 în regim bogat în carne- culoare desc!isă 3 în regim vegetarian- medicamentele sc!imbă culoarea astfel:

- roz, roşu-cărămiziu 3 tratament cu piramidon- albastru-verde 3 tratament cu albastru de metilen- cafeniu-roşu sau brun negru 3 tratament cu c!inină sauacid salicilic

mirosulurinei

- de bulion 3 urină proaspătă- amoniacal 3 după un timp din cauza fermentaţiei alcaline

reacţiaurinei

- normal 3 reacţie acidă 3 p;-ul între 4,7-<#eacţia urinei în funcţie de alimentaţie:- regimul bogat în carne - acidifică urina- regimul vegetarian - scade aciditatea urinii

Notă#eacţia !iperacidă sau alcalină, favorizează precipitarea

substanţelor dizolvate în urină şi formarea calculilor în căileurinare.

aspectul

urinei

- normal 3 clar, transparentă la început. 2upă un timp ea

poate deveni tulbure în mod normal - datorită coagulăriimucinei şi a celulelor epiteliale antrenate din căile urinare şi amucusului din organele genitale.

densitateaurinei

- se determină imediat după emisie, pentru că prin răcire sesc!imbă densitatea

- normal 8585-857 - la regim mixt la temperatura de 87=*%temperatura mai mică sau mai mare modifică densitatea&


6/25

SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate dinorganism prin actul defecaţiei. $caunul este alcătuit din:

- rezidurile rămase în urma digestiei alimentelor - celulele descuamate de pe suprafaţa tubului digestiv şi a glandelor digestive- produsele de excreţie a tubului digestiv şi a glandelor anexe

- număr mare de microbiTerminologie: - defecaţie 3 eliminarea materiilor fecale prin anus

Manifestări de independenţă

frecvenţa - normal la adult - 8- pe zi sau unul la două zile- 8 - scaune pe zi la nou-născut

orarul - ritmic, la aceeaşi oră a zilei, dimineaţa după trezirecantitatea - zilnic 875-55 g materii fecaleconsistenţa - păstoasă, omogenă

forma - cilindrică, cu diametrul de /-7 cm, lungime variabilăculoarea - brună, la adult, dată de stercobilină

odificarea culorii în funcţie de alimentaţie:- desc!is-galben 3 regim lactat- brun înc!is 3 regim carnat- negru 3 alimente preparate care conţin s)nge- verde 3 legume verzi- culoare caracteristică alimentului 3 mure, ciocolată, afine

odificarea culorii în funcţie de medicamente:- brun-negru 3 bismut- negru-verzui 3 fier- alb 3 bariu- negru mat 3 cărbune

mirosul - fecaloid - diferă de la un individ la altul

"a copilul mic

culoarea - în primele -/ zile după naştere 3 verde-brun înc!is%meconiu&- >a sugari:?spectul şi culoarea se modifică în funcţie de felul

alimentaţiei. ?stfel:- galben-auriu 3 sugar alimentat la s)n, în contact cu aerul, prin

oxidarea bilirubinei- devine verzui sau verde- galben-desc!is 3 sugar alimentat artificial

- brun 3 după introducerea făinii în alimentaţie


7/25

numărul - /-4 ori pe zi p)nă în luna a @l-a c)nd se reduce la -/ ori pe zi2acă sugarul este alimentat pe cale artificială, numărulscaunelor este de 8- pe zi

mirosul - uşor acru, reacţie acidă 3 sugar alimentat la s)n- fad, reac ie alcalină sau neutră 3 alimenta ie artificială

TRANSPIRAŢIA 3 fenomen fiziologic prin care organismul îşiintensifică pierderea de căldură şi funcţia de excreţie, prin intermediul glandelor sudoripare

Terminologie - sudoare 3 soluţie apoasă, constituită din apă AA5 gBo şi 85 Bo,reziduu uscat %uree, uraţi, acizi graşi, acizi organici volatili, săruri minerale&

Manifestări de independenţăreacţia - acidă p; 3 7, sau uşor alcalină

cantitatea - minimă, pentru a menţine umiditatea pliurilor mirosul - variază în funcţie de alimentaţie, climat şi de deprinderile

igienice ale individuluiperspiraţia - pierderi insensibile de apă prin evaporare la nivelul pielii

şi prin expiraţie *ompoziţia aerului expirat:- + – 8 B- *+ – /B- 0 –


8/25

Dntervenţiile asistentei pentru menţinerea independenţeiîn satisfacerea nevoii

- cercetează deprinderile de eliminare ale pacientului

- planifică programul de eliminare, ţin)nd cont de activităţile sale- planifică exerciţii fizice- îl învaţă te!nici de relaxare- cercetează deprinderile alimentare ale pacientului- recomandă consumarea alimentelor şi a lic!idelor ce favorizează eliminarea

II( Dependenţa în satisa!erea ne"oii

1n condiţii patologice există mari pierderi de lic!ide prin: poliurie,diaree, vărsături, drenaC, diaforeză, expectoraţie abundentă.

$urse de dificultate

$ursele de dificultate care determină nesatisfacerea nevoii pot fi următoarele%în funcţie de problemă - c)teva exemple&:

Surse de ordinfizic

- alterarea mucoasei intestinale %diaree, constipaţie&- diminuarea peristaltismului intestinal %constipaţie&- slăbirea sau relaxarea sfincterelor %incontinenţă&

- lipsa de control a sfincterelor %incontinenţă&- alterarea centrilor nervorşi %incontinenţă&- accidente cerebro-vasculare %incontinenţă&- spasme vezicale %retenţie urinară&- anomalii ale căilor urinare %retenţie urinară, eliminareurinară inadecvată&- alterarea căilor urinare %eliminare inadecvată&- alterarea parenc!imului renal %eliminare inadecvată&- tumori %constipaţie&

- intoxicaţii alimentare şi medicamentoase %drog& %diaree,retenţie urinară&- dezec!ilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic%eliminare urinară inadecvată, diaforeză&- durere %eliminare urinară inadecvată&

Surse de ordinpsi&olo#ic

- anxietate %diaree, constipaţie...&- stres %diaree, constipaţie...&- situaţie de criză %eliminare urinară inadecvată, diaforeză,constipaţie&- tulburări de g)ndire %incontinenţă urinară şi fecale&


9/25

Sursa de ordinsociolo#ic

- poluarea apei %diaree&- alimente alterate %diaree&- sc!imbarea modului de viaţă %constipaţie&- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii%constipaţie&

- insalubritatea mediului %eliminare urinară inadecvată&- temperatura ambiantă prea ridicată %diaforeză&

"ipsacunoa)terii

- lipsa de cunoştinţe- insuficienta cunoaştere a celorlalţi, a mediului înconCurător

*+nd nevoia de eliminare nu este satisfăcută$

survin o serie de pro#le$e de dependenţă:

8- Eliminare urinară inadecvată cantitativ şi calitativ- #etenţie urinară

/- Dncontinenţă de urină şi materii fecale4- 2iaree7- *onstipaţie8-@ărsături- Eliminare menstruală inadecvată


10/25

,( Eliminare urinară inadecvată cantitativ )i calitativ

Manifestări de dependenţă

MO!IFI*.I P/O"O%I*E "Epoliurie - eliminarea unei cantităţi de urină mai mare de 755 ml64 !

'oliuria poate fi: trecătoare sau durabilătrecătoare

durabilă saupermanentă

?pare:- în perioada de efervescenţă a unor boli infecţioase

%pneumonie, !epatită epidemică, etc.&- după colici renale, accese de angină pectorală, de

epilepsie şi isterie- în perioada de resorbţie a edemelor, transudatelor şi

exsudatelor seroase- în scleroză renală c)nd rinic!iul şi-a pierdut capacitatea de

concentrare. 'oate să crească p)nă la 7- litri în 4ore- în diabetul za!arat: eliminarea cantităţii mari de glucoza prin

urină, necesită o mare cantitate de apă %conform legilor osmotice&- în diabetul insipid- lipsa de secreţie a !ormonului antidiuretic !ipofizar, împiedică

reabsorbţia tubulară a apei. *antitatea de urină poate aCunge p)nă la85-/5 litri pe zi- în pielite, pielonefrite, tuberculoză renală %caracter de reflex de

apărare a organismului&.oli#urie - excreţia urinei sub 955 ml64 ore. +liguria poate fi determinată

de cauze renale şi extrarenale.?pare în:- afecţiuni însoţite de des!idratarea organismului prin:• transpiraţii abundente• vărsături incoercibile• diaree accentuată

- !emoragii abundente- perioada de formare a colecţiilor seroase- insuficienţă circulatorie cu formare de edeme- perioada acută a bolilor infecţioase %pneumonie, !epatită, etc.&- lomerulonefrite acute înso ite de edeme

anuria - lipsa urinei în vezică poate fi din cauze renale şi extrarenale?pare în:- glomerulonefrită acută, nefroze toxice- arsuri întinse- stări de şoc traumatic şi c!irurgical- traumatisme lombare- angaCarea unui calcul într-unul din uretere


11/25

/0"10..I !E EMISI0NE 0.IN.

pola2iuria - senzaţie de micţiune foarte frecventă, cantitatea de urinăemisă foarte mică.*auzele pot fi:- acţiuni iritative asupra mucoasei vezicale

- procese intravezicale şi de vecinătate: cistită, tuberculoză şineoplasm vezical, calculoză vezicală, inflamaţii pelviene, afecţiuniuterine, uretrite, prostatite- !iperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropaţi

nicturia - inversarea raportului dintre numărul micţiunilor şicantitatea de urină emisă în timpul zilei faţă de cea emisă în cursulnopţii.?pare în insuficienţă ventriculară st)ngă - se datorează faptului că

în cursul zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinic!i a unei

cantităţi necesare de s)nge.disuria - eliminarea urinii se face cu durere şi cu mare greutate.

?pare în:- inflamaţii acute ale uretrei- stricturi uretrale- edeme ale mucoasei uretrale- !ipertrofie de prostată, etc.

"/E MNIFES/.I !E !EPEN!EN3

&ematuria - prezenţa s)ngelui în urină - roşu desc!is, roşu-înc!is sau roşu- brun. (neori în caz de !ematurie urina este tulbure asemănătoarecu spălătura de carne

albuminuria - prezenţa proteinelor în urină#licozuria - prezenţa glucozei în urină

&iperstenuri - urină foarte concentrată %densitate crescută&&ipostenuria - urină foarte diluată %densitate mică& 3 în bolile rinic!iului c)nd

acesta îşi pierde capacitatea de concentrare.

izostenuria - urină cu densitate mică se menţine în permanenţă la aceleaşi

valori indiferent de regimNotă1ntre cantitate, culoare şi densitate este o str)nsă legătură.- în poliurie 3 culoare desc!isă 3 densitate mică %în diabet za!arat deşi este

poliurie şi culoarea este desc!isă, densitatea este mare&- în oligurie 3 culoare înc!isă 3 densitate mare

edeme - acumularea de lic!id seros în ţesuturi, manifestat princreşterea în volum a regiunii edemaţiate, ştergerea cutelor naturale,

pierderea elasticităţii ţesutului edemaţiat, cu păstrarea urmelor

presiunii digitale %semul godeuluiF& pielea este palidă, lucioasă şistrăvezie.


12/25

urinătulbure

- în mod patologic urina este tulbure din cauza sărurilor minerale, puroiului sau a microbilor

urină cumiros de

fructe coapte

saucloroform

- în diabetul za!arat, din cauza prezenţei acetonei

durerelombară

sete intensă#reţuri )ivărsături

- Dntervenţiile asistentei -Pacient cu eliminare urinară inadecvată cantitativ )i calitativ

O1IE*/IVE IN/E.VEN3II"E SIS/EN/EI$ 0/ONOME 4l !E"E%/E

Pacientul săfie ec&ilibrat

&idro-electrolitic )i

acido-bazic

- asistenta face zilnic bilanţul !idric, măsur)nd cuconştiinciozitate ingestia şi excreţia- c)ntăreşte zilnic pacientul- corectează dezec!ilibrul !idric, prin !idratarea sau

reducerea aportului de lic!ide şi electroliţi, în funcţie deionograma serică şi urinară- corectează dezec!ilibrul acido-bazic, în funcţie de rezervaalcalină, la indicaţia medicului

Pacientul sănu prezintecomplicaţiicutanate$

respiratorii$

urinare

- recoltează urina pentru examene c!imice şi bacte-riologice- administrează antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice,conform antibiogramei, la indicaţia medicului - asigură igienacorporală riguroasă

- serveşte pacientul la pat %c)nd este cazul& cu urinar şi bazinet- sc!imbă lenCeria de pat şi de corp, ori de c)te ori estenevoie


psi&ic

- asigură o atmosferă caldă, răspunde prompt şi plină desolicitudine la c!emare-încuraCează pacientul să-şi exprime g)ndurile şi sentimenteleîn legătură cu problema de dependenţă %comunicarea Coacă unrol foarte important&.


13/25

5( .etenţia urinară - isc&iurie

Dsc!iuria sau retenţia de urină reprezintă incapacitatea vezicii urinare de a-şievacua conţinutul. Ea nu trebuie confundată cu anuria, care înseamnă lipsasecreţiei renale.

Dsc!iuria poate fi datorată unui obstacol în calea de eliminare a urinei, ca:stricturi cicatriceale, calculi inclavaţi în uretră, !ipertrofia prostatei sau alte procese de vecinătate, care comprimă calea de evacuare a urinei, sau unei paraliziia vezicii urinare sau sfinterelor, precum în mielită, tabes, poliomielită,traumatisme medulare sau unei paraze trecătoare în cursul infecţiilor grave %deexemplu febră tifoidă, meningită, encefalită, septicemie, după intervenţiic!irurgicale intraabdominale& şi în comă.

#etenţia urinară determină o distensie extremă a vezicii, care va bomba,situaţie ce va fi pusă în evidenţă prin palpare deasupra simfizei pubiene, în timpce, în caz de anurie, vezica răm)ne goală. 1n urma presiunii mărite din vezică,dacă nu este un obstacol mecanic, sfincterul uretral cedează şi urina începe să seevacueze picătură cu picătură. ?cest fenomen se numeşte isc!iurie paradoxalăsau incontinenţă prin regurgitare %prea plin&.

anifestări de dependenţă

glob vezicular - distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzatăde retenţia urinară

micţiuni absente polac!iurie - micţiuni frecvente, în cantităţi mici %eliminare prin prea plin&

Dntervenţiile asistenteiPacient cu isc&iurie - retenţie urinară


Pacientul săaibă micţiuni

spontane

- verifică prezenţa globului vezical - încearcă stimulareaevacuării, asltfel:

• introduce bazinetul cald sub bolnav• pune comprese calde %buiotă& pe regiunea pubiană• lasă robinetul desc!is să curgă apă %să fie auzită de

bolnav&• introduce m)inile pacientului în apă caldă

- efectuează sondaC vezical pentru eliminarea urinii laindica ia medicului

Pacientul săaibă ec&ilibrul

psi&ic

- învaţă pacientul că trebuie să existe o relaţie între nevoile de a bea, a m)nca, a face exerciţii fizice şi a elimina, pentru a-şistabili propriul orar de ingestie şi eliminare- învaţă pacientul poziţia corectă pentru uşurarea micţiunii şigolirea completă a vezicii

- linişteşte pacientul şi îl încuraCează să-şi exprimesentimentele în legătură cu problema sa- asigură un climat cald, confortabil


14/25

6( Incontinenţa de urină )i materii fecale

Dncontinenţa urinară şi fecală poate rezulta în urma unor afecţiuni %infecţieurinară sau intenstinală&, traumatisme ale măduvei spinării, pierderii stării deconştienţă, deterioare a activităţii sfincterelor, creşterea presiunii abdominale,leziuni obstetricale, etc.

*opiii şi persoanele în v)rstă sunt predispuse la incontinenţă fie prin lipsa decontrol a sfincterelor, fie prin procesul de îmbolnăvire.

+ formă particulară de incontinenţă urinară la copii este reprezentată deenurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesită îngriCiri complexe.

anifestări de dependenţă

Incontinenţă urinară - emisiuni urinare involuntare şiinconştiente?pare în:- leziuni medulare

- sf)rşitul accesului de epilepsie- afecţiuni neurologice- slăbirea funcţiunii sfincterului

Enurezis - emisie de urină, noaptea, involuntară şi inconştientă,care se manifestă mai frecvent la copiii cu tulburărinevrotice, după v)rsta de / ani

Incontinenţa de fecale - pierderi de materii fecale involuntar şi inconştient

Iritarea te#umentelor

re#iunii anale

- Dntervenţiile asistenteiPacient cu incontinenţă de urină )i materii fecale


Pacientul săprezinte

te#umente )imucoase

inte#re )icurate

- sc!imbă lenCeria de pat şi de corp după fiecare eliminare- dacă este posibil, recomandă purtarea c!iloţilor cucăptuşeli care absorb urina şi nu produc miros neplăcut şiiritaţia tegumentelor

- asigură igiena locală riguroasă, după fiecare eliminare- aplică cremă protectoare- instalează sondă vezicală, la indicaţia medicului

Pacientul să-)irecapetecontrolul

sfincterelor

- asigură aport lic!idian adecvat, în funcţie de bilanţul !idric%mai mare în prima Cumătate a zilei&- stabileşte un orar al eliminărilor- formează deprinderi de eliminare la ore fixe %la început, la uninterval mai scurt, iar pe măsură ce se obţine controlulsfincterelor, intervalul se măreşte&- trezeşte pacientul din somn pentru a urina


15/25

- învaţă pacientul poziţia adecvată, care favozează golireacompletă a vezicii- urmăreşte creşterea presiunii prin masaCul vezicii sau prin poziţia aşezat şi aplecat înainte, care contribuie ladeclanşarea micţiunii şi la eliminarea urinei rămase

- învaţă pacientul exerciţii de întărire a musculaturii perineale- contracţia muşc!ilor posteriori ai planşeului pelvin, ca şi pentru a împiedica defecarea- contracţii ale muşc!ilor anteriori ai planşeului pelvin, ca şi pentru a opri micţiunea- contracţia muşc!ilor se face înainte şi după micţiune, timp de4 secunde, apoi, relaxarea lor se repetă de 85 ori - de 4 ori pe zi,sau mai des, dacă este util

- oprirea Cetului urinar în timpul micţiunii şi reluarea eliminăriide mai multe ori- creşterea capacităţii vezicii urinare prin aşteptarea, timp deaproximativ 7 minute, de la senzaţia de micţiune p)nă înmomentul eliminării.


psi&ic

- asistenta asigură o ambianţă în care să fie respectatăintimitatea pacientului- încuraCează bolnavul să-şi exprime ceea ce simte înlegătură cu această problemă- arată simpatie, toleranţă, răbdare, răspunde plină desolicitudine- administrează medicaţie simptomatică la indicaţiamedicului

7( !iareea

"ranzitul intestinal accelerat provoacă diaree. *)nd numărul scaunelor este preamare au loc pierderi importante de apă şi electroliţi, ceea ce determină undezec!ilibru !idroelectrolitic şi starea de diaree se prelungeşte.

Factori determinaţi:

- exacerbarea peristaltismului instestinal- creşterea secreţiei intestinale- scăderea resorbţiei- greşeli alimentare- stres

Factori declanatori:

- cauze nervoase- cauze inflamatoare- conţinut intestinal cu efect excitant %c!imic sau mecanic&


16/25

Manifestări de dependenţăFrecvenţa număr mare în 4 !

- /- scaune6zi, în enterite şi enterocolite- 5-/5 scaune6zi, în sindrom dizenterie- 95-855 scaune6zi, în !oleră

*onsistenţa - scăzută, scaune moi, păstoase, semilic!ide,- apoasă, după purgative saline*antitatea - mărită în diareele gastrogene de natură aclor!idrică

- scăzută, foarte redusă în dizenterie, 85-87 g

*uloarea - galben aurie, în diaree %în funcţie de viteza tranzituluiintestinal, bilirubina nu are timp să se reducă, din cauzatranzitului intestinal accelerat&- verde c)nd bilirubina se oxidează la nivelul intestinului gros- albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei

pigmenţilor biliari pancreatite cronice din cauza unor cantităţi mari de grăsimi nedigerate- !ipercolorat - brun-înc!is 3 icter !emolitic- negru ca păcura, moale şi lucios 3 !emoragii în porţiuneasuperioară a tubului digestiv- scaun amestecat cu s)nge proaspăt 3 !emoragii în

porţiunea inferioară a tubului digestiv

Mirosul 1n funcţie de procesele de fermentaţie şi putrefacţie de la nivelulintestinului gros:- acid 3 fermentaţie exagerată- putred 3 putrefacţie exagerată- r)nced 3 grăsimi nedigerate %steatoree&- foarte fetid 3 cancer al colonului şi rectului- de varză stricată 3 infecţii cu colibacil

spectdeosebit )i

cu elementeanormale

♦ ?spect asemănător cu:- zeamă de pepene sau supă de linte 3 febră tifoidă- zeamă de orez 3 intoxicaţii, lambliază, !oleră- balegă de vacă 3 în colite♦ *u conţinut de elemente patologice

- mucus, puroi, s)nge 3 colite ulceroase, cancer rectal sauintestinal, dizenterie

- ţesut muscular nedigerat 3 creatoree - în ac!ilie gastrică, pancreatită cronică- scaune cu paraziţi intestinali sau ouă de paraziţi

*rampe - contracţii dureroase, involuntare ale muşc!ilor abdominali*olică - durere cauzată de mişcări peristaltice exagerate

!urere - durere la nivelul anusului şi iritaţia tegumentelor perianale


17/25

Semne dedes&idratare

- tegumente şi mucoase uscate, oboseală, slăbiciune- greaţă şi vărsături

8( *onstipaţia

*onstipaţia este caracterizată prin scaune rare unul la -4 zile, sau mai rare-uneori, c!iar cu un ritm regulat dar la intervale mai mari dec)t cele fiziologice.Gecalele sunt de consistenţă obişnuită, de volum redus, fără resturi alimentaredigerabile. *onstipaţia poate avea cauze funcţionale %accidentale sau !abituale&,mecanice %stenoză intestinală, cancer al colonului&, tulburări în activitateasigmoidiană sau poate fi simptomatică %în afecţiuni pelvine, gastrointestinale,esofagiene, tulburări endocrine&. odul de viaţă, o !idratare insuficientă, oalimentaţie săracă în reziduuri, unele medicamente, emoţiile puternice potdetermina apariţia constipaţiei.

Dleusul este caracterizat prin suprimarea completă a eliminării fecalelor şigazelor. Dleusul poate avea cauze funcţionale şi anume: paralizia musculaturii pereţilor intestinali, c)nd peristaltismul este abolit, sau spasmul pereţilor intestinali, c)nd contracţiile intestinale sunt at)t de puternice înc)t intestinul seimobilizează sub forma unor tuburi rigide. 1n aceste cazuri, vorbim de ileusdinamic, spre deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauzemecanice ca: ocluzie, obstrucţii intestinale, strangulaţii.

Manifestări de dependenţăfrecvenţa - scaun la -4 zile din cauza unui tranzit înt)rziat

- suprimarea completă a eliminării fecalelor şi a gazelor %ileus&orarul - pierderea orarului obişnuit a evacuării

cantitatea - redusă, în constipaţie- mare %c)teva Hg&, în anomalii de dezvoltare a colonului%megadolicocolon&

consistenţa - uscată, crescută %scibale, coproliţi&forma - bile dure, de mărimea măslinelor, în constipaţia spastică

- masă fecaloidă abundentă, în constipaţia atonă

- bile conglomerate, multiglobale, c)nd materiile fecale austagnat mult în rect

culoare - înc!isăcrampe - contracţii dureroase, involuntare, pasagere, ale muscu laturii

abdominalemeteorism - acumulare de gaze în intestin, datorită absorbţiei lor

insuficiente, producerii în cantităţi exagerate, în urma uneialimentaţii bogate în celuloză sau în urma aerofagiei

flatulenţă - eliminarea frecventă a gazelor din intestintenesme - senzaţia dureroasă de defecare, fără eliminare de materii fecalefecalom - acumulare de materii fecale în rect


18/25

anore9iecefalee

iritabilitate

Notă: odificările patologice ale scaunului la copilul mic pot fi:

- muco-grunCoase - consistenţă neomogenă semilic!idă cu particule solide%grunCi&. ucusul format dintr-o substanţă filantă, gelatinoasă

- lic!ide-semilic!ide - au caracter spumos - din cauza unor procesefermentative în intestin

- muco-purulente - se elimină puroi, scaunul este foarte fetid- muco-sanguinolent - conţine s)nge

- Intervenţiile asistentei

Pacient cu diaree sau constipaţie

O1IE*/IVE IN/E.VEN3II 0/ONOME 4l !E"E%/EPacientul să aibătranzit intestinal

'n limitefiziolo#ice

- !n constipaţie determină pacientul să ingere o cantitatesuficientă de lic!ide- recomandă alimente bogate în reziduuri- stabileşte, împreună cu pacientul, un orar regulat deeliminare, în funcţie de activităţile sale- determină pacientul să facă exerciţii fizice cu regularitate- urmăreşte şi notează în foaia de observaţie consistenţa şifrecvenţa scaunelor

- efectuează, la nevoie, clismă evacuatoare simplă sauuleioasă- administrează, la indicaţie, laxative- !n diaree pregăteşte bolnavul pentru examinări endoscopice- alimentaţia este !idrică, în primele 4-49 ore- asistenta serveşte pacientul cu ceai neîndulcit %mentă, coarne,muşeţel& supă de morcov, zeamă de orez- treptat, introduce mici cantităţi de carne slabă, fiartă, br)nză de vaci, p)ine albă prăCită, supe strecurate, din legume

- după 4-7 zile, trece la o alimentaţie mai completă- administrează la indicaţiile medicului, simptomatice,spasmolitice, antimicrobiene, fermenţi digestivi, sedative.

Pacientul săaibă te#umente

)i mucoaseperianale curate

)i inte#re

- curăţă şi usucă regiunea anală, după fiecare scaun- aplică creme protectoare- face toaleta anusului de mai multe ori pe zi şidezinfectează cu acid boric -/B


19/25

Pacientul să-)isatisfacă

celelalte nevoifundamentale

- asigură repaus la pat, c)nd starea generală este alterată- menţine constantă temperatura corporala %au loc pierderi deenergie&- încălzeşte pacientul cu termofoare, pături, perne electrice - proteCează patul cu aleza şi muşama

- serveşte pacientul cu bazinetPacientul să fie

ec&ilibrat&idroelectrolitic

- !idratează pacientul pe cale orală şi prin perfuzii, urmărindînlocuirea pierderilor de apă şi electroliţi- recoltează s)nge pentru !emocultură şi scaun, pentrucoprocultură- monitorizează funcţiile vitale şi vegetative şi le notează în foaiade observaţie- calculează cantitatea de lic!ide ingerate şi perfuzate şi pe ceaeliminată

Pacientul să fieec&ilibrat

psi&ic

- dă dovadă de înţelegere şi răbdare, menaC)nd pudoarea pacientului- îl linişteşte şi îl încuraCează să-şi exprime emoţiile şisentimentele în legătură cu starea sa.

:( Vărsăturile

'rin vărsături înţelegem evacuarea prin gură a conţinutului stomacului.@ărsătura %voma& este un act reflex, cu centrul în bulbul ra!idian, reprezent)nd

o modalitate de apărare faţă de un conţinut stomacal dăunător organismului.1n momentul vomei, musculatura pereţilor stomacali, muşc!ii abdominali şi

diafragmul se contractă simultan. 1n acelaşi timp, pilorul se înc!ide, iar conţinutulstomacului aCunge, sub presiune, la cardia care în acest moment se desc!ide.

1n urma presiunii intrastomacale, conţinutul gastric trece în esofag, apoi înfaringe, limba este trasă în Cos, nazofaringele şi laringele se înc!id, iar conţinutulstomacal este evacuat pe gură. @ărsătura nu trebuie confundată cu regurgitaţia careeste un reflux al alimentelor din stomac sau esofag în gură, fără greaţă şi fărăcontracţia muşc!ilor abdominali. 2e asemenea vărsătura nu trebuie confundată cu

vomica - care este eliminarea de colecţii masive de puroi sau exsudat prin căilerespiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar, c!ist !idatic etc. Eliminarea esteexplozivă şi abundentă.

*auzele vărsăturii pot fi:- de ori#ine centrală ;cerebrală


20/25

- greaţă- salivaţie abundentă- ameţeli

- ta!icardie- dureri de cap

Manifestări de dependenţăFrecvenţa - ocazionale %intoxicaţii alimentare sau boli infecţioase acute&

- frecvente %stenoza pilorică&- incoercibile %graviditate şi boli psi!ice&

Orarul - matinale %gravide şi alcoolici&- postprandiale precoce %nevropaţi& sau tardive %ulcer şi cancer gastric&

*antitatea - mare, în stenoză pilorică %la alimentele consumate, se adaugăsecreţia exagerată a glandelor gastrice şi resturile rămase de laalimentaţiile anterioare&- mică %c)ţiva zeci de ml&

*onţinutul - alimentare- mucoase, apoase %etilici şi gravide&- fecaloide %ocluzii intestinale&- biliare %colecistopatii&

- purulente %gastrite flegmonoase&- sanguinolente$)ngele poate proveni din:- stomac %ulcer, cancer gastric, gastrită cronică, intoxicaţiile cusubstanţe caustice etc&- organele învecinate %plăm)ni, esofag, nas, gingii etc&.$)ngele fiind îng!iţit şi apoi eliminat prin vărsătură.

1n stomac s)ngele fiind digerat - apare vărsătura de culoare brunăculoarea zaţului de cafeaF %droCdiei de cafea&. ?ceastă culoare sedatoreşte clor!idratului de !ematină - care ia naştere din!emoglobina sub influenţa acidului clor-!idric din stomac.

2acă !emoragia este abundentă, evacuarea conţinutului stomacalse face mai repede, s)ngele neav)nd timp să fie digerat - atuncivărsăturile vor fi formate din s)nge proaspăt-roşu.

*uloarea - galben verzuie %vărsături biliare&- roşie %!ematemeză&- galben murdar %ocluzii&- brună - aspect de zaţ de cafea %cancer gastric&

Mirosul - fad, acru, în !iperclor!idrii- fecaloid %ileus&- r)nced %fermentaţie gastrică&


21/25

Forţa deproiecţie

- brusc, în Cet, fără efort, fără legătură cu alimentarea, fără greaţă -vărsătură în !ipertensiunea intracraniană

Simptomece 'nsoţescvărsăturile

- dureri abdominale- greaţă - salivaţie- cefalee

- transpiraţii reci, ta!icardie- des!idratare

- Intervenţiile asistentei -

Pacient cu vărsăturiO1IE*/IVE IN/E.VEN3II"E SIS/EN/EI$ 0/ONOME 4l !E"E%/E

Pacientul săfie mena=at

fizic )i psi&ic 'n timpulvărsăturii

- în funcţie de starea pacientului, asistenta îl aşază în poziţiesemişez)nd, şez)nd sau în decubit dorsal, cu capul înţr-o parte,

aproape de marginea patului- îl linişteşte din punct de vedere psi!ic- îl aCută în timpul vărsăturii şi păstrează produsul eliminat- îi oferă un pa!ar de apă să-şi clătească gura după vărsătură- la indicaţia medicului îi administrează medicaţie simptomatică- suprimă alimentaţia pe gură şi alimentează pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza !ipertonă, !idrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine şi electroliţi

Pacientul să

fie ec&ilibrat&idro-

electrolitic )iacido-bazic

- corectează tulburările electrolitice şi rezerva alcalină

- re!idratarea orală va începe încet, cu cantităţi mici de lic!idereci, oferite cu linguriţa- face bilanţul lic!idelor intrate şi eliminate- monitorizează func iile vitale şi vegetative

>( Eliminarea menstruală )i va#inală inadecvată

enstra este o pierdere de s)nge prin organele genitale, care apare la sf)rşitul

fiecărui ciclu menstrual, dacă ovulul nu a fost fecundat %de la pubertate p)nă lamenopauză&.enar!a, prima menstră, apare între 88 şi 84 ani şi este influenţată de mediu,

climă, viaţa în aer liber.Ilandele mucoasei genitale secretă o cantitate redusă de lic!id, care contribuie

la procesul de autoapărare a aparatului genital faţă de infecţie - leucoreefiziologică.

*)nd această secreţie devine abundentă, se exteriorizează sub forma uneiscurgeri iritante, în cantitate variabilă - leucoree patologică.



22/25

amenoree - absenţa menstruaţiei- lipsa completă a menstrelor

dismenoree - menstruaţie dureroasă- apariţia durerilor în timpul menstrei

metrora#ii- !emoragii neregulate, aciclice, survenite între două menstresuccesive

menora#ii - !emoragii menstruale prelungiteoli#omenore - intervale lungi între menstre

polimenoree - intervale scurte între menstre

&ipomenoree - cantitate redusă

&ipermenore - cantitate crescută

leucoree

patolo#ică

- de la c)ţiva ml, c)nd pătează lenCeria, p)nă la 55-455 ml

&idroree - secreţie vaginală abundentă: 55-455 ml

culoarea )iaspectul

scur#erilorva#inale

- albă lăptoasă, în leucoreea femeilor tinere- galben verzuie, în gonococie- roşie apoasă sau cafenie, în tumori- seroasă, mucoasă, muco-purulentă, purulentă

ritmulscur#erilor

- continue sau sparodice, mai ales la oboseală


Pacienta cu eliminare menstruală )i va#inală inadecvatăO1IE*/IVE IN/E.VEN3II"E SIS/EN/EI$ 0/ONOME 4l !E"E%/E

Pacienta săaibă o starede bine$ deconfort )isecuritate

- asigură repausul la pat- efectuează spălături vaginale cu soluţii antiseptice %după ce s-arecoltat secreţie vaginală pentru examen bacteriologic şi citologic&- aplică pansament absorbant şi îl fixează în "F- sc!imbă pansamentul des- învaţă pacienta te!nici de relaxare- proteCează patul cu muşama şi aleza, la nevoie- calmează durerea cu antialgice

Pacienta săaibă o stare

de binepsi&ic

- linişteşte pacienta în legătură cu problema sa- îi explică scopul intervenţiilor %examen genital, examenulsecreţiei vaginale, examinări radiologice&- îi administrează medicaţie sedativă la indicaţia medicului

?( !iaforeza( /ranspiraţia 'n cantitate abundentă


23/25

$udoarea contribuie la eliminarea apei şi a unor deşeuri ca: uree, amoniac, aciduric şi altele, completînd astfel eliminarea renală. 1ntr-o cantitate excesivă, aresemnificaţie patologică, put)nd duce, uneori, la des!idratare.

'roducerea transpiraţiei are loc în funcţie de o serie de factori: temperaturamediului ambiant, efort fizic şi intelectual, ingestie de lic!ide, activitatea

rinic!ilor, starea fiziologică a organismului.Ilandele sudoripare se află sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatic,în susţinerea termoreglării, intervine evaporarea lic!idelor de la suprafaţa pielii %întranspiraţie&, ceea ce aCută la pierderea de căldură prin evaporarea fiecărui ml desudoare, se pierd 5,79 cal.

Manifestări de dependenţăorar - mai mult sau mai puţin regulat

cantitate - 55-8555 ml64 !, aCung)nd, în cazuri extreme, la 85 litri64 orelocalizare - generalizată, c)nd temperatura mediului este crescută -semnificaţie

critică atmosferică- localizată la palme şi plante %boala JasedoK, alcoolism cronic,ra!itism, $D2?, tulburări preclimax&

- Dntervenţiile asistentei -

Pacientul cu diaforezăO1IE*/IVE IN/E.VEN3II"E SIS/EN/EI$ 0/ONOME 4l !E"E%/E

Pacientul săaibă o stare de

bine$ de confortfizic

- aCută sau menţine tegumentele pacientului curate şi uscate- spală tegumentele ori de c)te ori este necesar- sc!imbă lenCeria de pat şi de corp- învaţă pacientul să poarte şosete din bumbac %absorbante& şisă le sc!imbe frecvent- menţine igiena riguroasă a plicilor şi a spaţiilor interdigitale- asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă

Pacientul săprezinte

ec&ilibru psi&ic

- cu tact şi cu bl)ndeţe, va solicita pacientului să se spele- îl încuraCează să-şi exprime sentimentele în legătură cu problema de dependenţă

@( E9pectoraţia

'rin expectoraţie, înţelegem eliminarea sputei din căile respiratorii. $putareprezintă totalitatea substanţelor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse. 1ncondiţii fiziologice, mucoasa căilor respiratorii secretă doar o cantitate mică de

mucus, necesară proteCării suprafeţei interioare a organelor respiratorii faţă deuscăciune şi de efectul nociv al aerului şi prafului. ?cest mucus nu se elimină şi nudeclanşează actul tusei.


24/25

1n condiţii patologice, se adună în căile respiratorii, o cantitate variabilă despută, care acţionează ca un corp străin şi provoacă actul tusei.

$puta este formată din secreţia, transsudaţia şi exsudaţia patologică amucoaselor bron!o-pulmonare, din descuamaţia epiteliilor pulmonare şi a căilor aeriene, din produsele rezultate din descompunerea ţesutului pulmonar şi din

substanţe străine in!alate. 1n timpul evacuării prin faringe şi gură se mai adaugăsalivă, secreţie nazală şi faringiană.


culoarea - roşie, sanguinolentă, aerată şi spumoasă - !emoptizie- !emoptoică - striată, cu s)nge- ruginie %culoarea sucului de prune& - pneumonie- roşie-brună, c)nd s)ngele stagnează în plăm)ni- roşie gelatinoasă, în cancerul pulmonar- roz, în edemul pulmonar- galben verzuie, în supuraţii pulmonare- albă sau albă cenuşie, în inflamaţia bronşică şi în astmul bronşic- neagră, în infarctul pulmonar

mirosul - fetid în dilataţia bronşică, caverne tuberculoase- fetiditate penetrantă, în gangrena pulmonară- mirosul păm)ntului sau al paiului umed, în supuraţii pulmonare

consistenţa - spumoasă- aerată- gelatinoasă- vîscoasă- lic!idă

formă - perlată, în astmul bronşic

- numulară, în caverne pulmonare- mase grunCoase izolate, în salivă mulaCe bronşice

aspectul - mucus, în astmul bronşic, inflamaţia bron!iilor- purulent, în supuraţiile pulmonare- muco-purulent- seros, în edemul pulmonar- pseudo-membranos, în difteria laringiană- sanguinolent, în edemul pulmonar, cancer, infarct pulmonar.


25/25

cantitatea - 75-855 ml64 ore, în bronşită, pneumonii, "J*- p)nă la 8555 ml64 ore, în bronşiectazii, caverne "J*, gangrena

pulmonară şi edem pulmonar- vomică - eliminarea unei cantităţi masive de puroi sau exsudat%în abces pulmonar, c!ist !idatic&.


Pacient cu e9pectoraţieO1IE*/IVE IN/E.VEN3II"E SIS/EN/EI$ 0/ONOME 4l !E"E%/EPacientul sănu devinăsursă deinfecţii

nosocomiale

- educă pacientul cum să expectoreze, să tuşească cu gura înc!isă, îlînvaţă să nu îng!ită sputa să colecteze sputa în scuipătoare%dezinfectată cu soluţie lizol, fenol /B&- să nu stropească în Cur - să nu arunce corpuri străine în scuipătoare- curăţă mucoasa bucală şi dinţii cu tampoane- goleşte şi curăţă scuipătorile, după ce au fost dezinfectate- m)nuieşte scuipătoarele cu prudenţă, se spală şi sedezinfectează

Surse bibliografice :

1. Medicină internă – Dr. Mioara Mincu ,

Ediţia Carol Davila, Bucureşti 2004

2. Manual de îngriiri !"eciale acordate "acienţilor de către a!i!tenţii

#edicali – $ucreţia %itircă, Bucureşti 1&&'

(. C)id de nur!ing – $ucreţia %itircă, Bucureşti 1&&*

4. %e)nica îngriirii +olnavului – C.Moe!, Bucureşti 2002

*. Manual de Medicină nternă – C.Borundel,Bucureşti 1&&*

. /!"ecte #etodologice ale "roiectării didactice – /ngela Cara. evi!ta

Mini!terului Educaţiei – niver! edagogic 3r2-2004

. relegeri "edagogice – oan Cerg)it. aşi-2001

Documents

1. Prelegere Nev de a Elimina