Upload
others
View
39
Download
11
Embed Size (px)
Citation preview
pH rtAeaiL ,-&tffixNffig,# ga
. #sexg} F*Y#-il{}X,#ffi *
P#Y&N'$'$;&€, MHg"XSffffi Pffi $&}.L,ilx$ .
THE XERCES SO CIETYFOR INVERTEBRATE CONSERVATION
Eric Lee-Mflder, Jarrod Fowler, ]illian Vento & fennifer Hopwood
M.A.S.T.zorS
CUPRINSPrdafi: Nimic nu-i nou sub soare... 6
Plante qi polenizatori: prezentare generali--- 10
Polenizatori gi pesticide ...22 I Cheia iconitelor--. 23
l. Flori silbaticeindigene
l. Isopul de anason,isopul gigantic
2. Aster (Steluga)
3. Menta indiani4. Suzana-cu-ochi negri5. Floarea cocardl (fluturei)6. Liatris (Steaua strllucitoare)7. Trichostema8. Sporiqul9. Macul californian
10. Clarkia11. Coreopsis12. Veronicastrum virginicum13. Planta cup[, planta busoll,
fl oarea-soarelui decorativi14. Bubericul15. Riscoage16. Gilia capitata17. SAnziana18. Grindelia19. Vernonia20. Iarba lui foe Pye, zburltoare21. Lobelia22. Lupinul23. Limnanthes alba
(Meadowfoam)24. Ceara albinei25. Menta de munte26. Ciulinul indigen27. Penstemonul28. Facelia29. Trifoiul de prerie30. Echinacea
31. Rddlcina garpelui, eryngo32. Floarea plianjen de
Munfii StAncogi
33. Salvia34. Busuiocul sllbatic35. Helenium36. Telegraful37. Floarea-soarelui38. Hydrophyllum39. Hriqca silbatici40. Mugcata sllbatici
(nipraznica)4l.Indigo silbatic42. Verbesina43. Menta de pidure
2. Arbori gi arbuqtiindigeni
44. Acacia45. Teiul american46. Murul, zmeurul47. Salcimul48. Afinul
24
26
2830323436384042M4648
50
52545658
6062646668
70'7)
7478
80828486
9092949698
100
L02r04
106108
110tt2
tt4116118t20122124
49. Copacul de hrigci 126
50. Buttonbush 128
51. Adenostoma 130
52. Iarbacoiotului (Baccharis) 132
53. Amorfa 134
54. Coaclzul auriu L36
55. Ilicele american 138
56. Arbutus 140
57. Magnolia 142
58. Manzanita 144
59. Mesquite 146
60. Holodiscus 148
61. Mahonia 150
62. Chrysothamnus 152
63. Cercis (Arborele lui Iuda) 154
64. Rhododendronul 156
65. Micequl 158
66. Palmierul pitic (Palmetto) 160
67" Amelanchierul(Pomul cu stafide) 162
68. Oxydendrum arboreum 164
69. Spiraea, cununila 166
70. Toyonul 168
71. Tulipulpopular l7o72. Tupelo 172
T3.Liliacul sllbatic 17474-Salcia 176
75. Iarba sfdntl 178
3. Copaci qi arbuEtiintroduEi
76. Portocalul77 . P rwul, ciregul, migdalul,
piersicul
r80t82
184
4. Flante arornaiice si
oraamentale introduse 188
78. Busuiocul 190
Tg.Limbamielului80. Cetu$nica81. Coriandrul82. Cosmos83. Isopul84. Lavanda85. Menta85. Oregano87. Rozmarinul88. Salvia ruseasci89- Cimbrul
192194L96198
2002022042062082r02L2
5. Plante melif'ere d"eizlazindigene qi peindigene 214
90. Lucerna 216
91. Hrigca 218
92. Trifoiul 220
93. Fasole - ochinegri 222
94- Muqtarul 224
95. Chamaecrista 226
9{i. Ridichea 228
97- Sparceta 230
98. Fasole cu floare rogie 232
99- Sulfina 234
lfit. Mizirichea 236
FACETI DIN GRADINA DUMNEAVOASTRA UN PARADISAL FOLENIZATORILOR EVITAND FOLOSIREA PESTICIDELORInsecticidele, inclusiv cele folosite pentru controlul diunitorilor dingridini, sunt de obicei toxice nu numai pentru diun[tori, ci Ei pentrupolenizatori, gi chiar si unele insecticide organice pot prezenta uneleriscuri.
Polenizatorii sunt expugi insecticidelor din gridini prin contactuldirect cu pulverizatoarele gi reziduurile de pe flori sau prin ingerareareziduurilor de insecticid prezente ln polen, nectar sau api.Polenizatorii pot fi ucigi pe loc prin expunere la insecticid, dar gi
dozele mai mici, neletale pot fi problematice. Aceste doze mai micipot diuna polenizatorilor prin faptul ci le modifici comportamentul,migcarea, dezvoltarea, reproducerea qi reacfia imunitari la paraziligi patogeni. Expunerea la insecticide poate reduce populaliile depolenizatori rapid, iar refacerea dupi nivelele de pre-expunere poatedura ani de zile.
Unele plante aflate la vdnzare la pepiniere sau magazine degridinirit au fost tratate cu insecticide neonicotinoide in timpulprocesului de producfie. Neonicotinoidele, un grup de chimicalesistemice, rimin mult timp in sol gi in plante qi pot fi prezente inpolenul gi nectarul florilor plantelor tratate, mult timp dupi ce leaduceli acasi de la magazin. Chiar gi in doze mici, neonicotinoidelesunt diunitoare p olenizatorilor.
Puteli evita problemele printr-o gospodirire atenti a gridinii.
f . Cand cumpirali plante, puneli intrebiri Ia pepinieri pentru a
fi sigur ci cele pe care le alegeli nu au fost tratate cu pesticide.2.Monrtorizafi-v[ plantele pentru a vi asigura ci sunt sinitoase.3,. Plantafi o diversitate de specii, pentru a asigura hrani gi adipost
insectelor benefice, care vor ajuta la controlul popula[iilor dediunitori din curtea qi gridina dumneavoastr[.
23
t
hr
Flori salbatice
25
Asigurarea unui habitat bogat in florisllbatice este misura cea mai importantlpe care o putefi lua pentru a sprijinipolenizatorii. Plantele indigene, care suntadaptate solurilor gi climatelor locale, suntde obicei cele mai bune surse de nectar
;i polen pentru polenizatorii indigeni. inplus, plantele indigene au adesea nevoiede mai pu{ina apa decAt cele neindigene,nu au nevoie de ingragaminte gi au maipu{ine qanse sa devinl buruienoase. incontinuare, vom prezenta citeva dintreflorile silbatice preferate pentrupolenizatori din America de Nord dar gi
din toat[ lumea.
1.ISOPUL DE ANASON,ISOPUL GIGANTIC(Speciile Agastache sPP)
-r p lillf,'^""1#ii,fl}tfffl:L1ih?il' u" .","{, specii de isop gigant se intAlnlsc in America de Nord' in
! trecut, it ,.r"t! ia4i dln Vestul mijlociu al Statelor.Unite
-< gi Canada una di., specii, isopul de anason' a fost plantat
maslv tn mod specific ca plant[ melifer[' Relatlrilet|Jr crescitorilor de albine din secolul al nouisprezecelea arati
ca un srngur pogon putea asigura hrana a 100 de colonii
Y7 de albine-gi.i ulbitrit. preferl isopul gigantic chiar qi.int lo.rl sulfinei (vezi pagina 234)' Se pare cd concentralia
de zahdt din nectarul isopului gigantic depiEeqte 40o/o' iar
mierea rezultati este deschisi la culoare' are un gust ugor
mentolat Ei este rezistentl la zaharisire'
EXPLNERE
La soare Ei umbri Parliale
UMi}iTATEA SOLUI,U1..,::
ufeaie.'" ' t,t',
27
sp'e{3€:&{xtKt&t3!x&}l$.ee{:i}rt$;.'es}&?et:
Isopul de an-ason (Agastache foeniculum),isopul gigantic violet (A.scrophulariifulia) gi isopul gigantic galben (A. nepeloides), toate cuo distribulie largd in est gi vestul mijlociu; isopui gigantic cu frunzede tnz.icd (A.urticifulia) existent in abundenla i, ,"it. O specieintrodusi, menta coreeand (A.rugosa) se adapteazl bine in grrdini inmare parte din America de Nord.
SI7.{TjITORI IMPORTi }; ?.1i*tr.'&*at*'.
Floarea atrage o mare varietate dealbine, fluturi si, ocazional, pisdriminione. O albini lucrdtoare mici qineagr[ (Dufourea monardae) este unadevdrat specialist in isop giganticgi roinili in regiunile din vestulmijlociu.
t-:?'{i.iXiiltt
Restaurarea pajiqtilorde flori silbatice/
preerie
Zone de tampon/filtrula ferme
Planti ornamentali
.t-1.\DA ill- t)RIRE
SUS: Fluture-monarhEi ciribuEi in ciutareahranei in isopulgigantic
,cutOi\REA moRriviolel; alb',"i ,, "
Comestibill/ceaiuri/plantl medicinall
INALT]i.MA.&,IAXIMA'
mintLr8.m, ' u',,"rr'1,,', ,'
La noi, isopul cu floareroz sau cu floare violaceeeste planti de culturi cese seamlni in rdndurisau in cuiburi flr[ a aveamari pretenlii de la sol saucliml. Cele doui specii deculturi sunt inrudite cuisopul de anason.
irt?
f17rr
ASTER (Stelula)2. (Speciile Symphy ott' ichtnn spp.)
.- ..]J\ERE
Soare 9i umbra Parliall
/^\sunsd. IltponreutA pr sReNA pentru albine in
L,lperioada de la sfirgitul toamnei' asterul poate ajuta
noile regine-bondar s[-9i adune rezervele de energie
inainte f,e intrarea in perioada de hibernare' in unele
regiuni, aceste flori reprezint[ o planti melifer[ de sfArqit
de"sezon (deqi calit[1ile comestibile ale produsului nu sunt
foarte bine pii rit.;. Diferite specii sunt bine adaptate la
condiliile montane sau ml[gtinoase si la pajigtile insorite
deschise sau marginile de piduri. Concentralia de zahbr
raportati din nectarul unor specii de aster variazbintre 24
si,11%.
Uh'tlIIITATEA SOLULUi
Umed sau uscat, in funcliede specie
29
"' i::l' ; q=& ,l,
Pentru est gi vestul ='d*"mijlociu, asterul albastru **€.;
catifelat (Sy mphy otri chumlaeve), asterul de New England(5. nov ae - angli ae), aster ul vesticargintiu (S.sericeum), asterul deNew York (S.novi-belgli) gi asterulcu frunze in form[ de sigeat[(5. s agittifu lium). in unele locuri dinvest, asterul de Pacific (S.chilense) qiasterul Douglas (S.subspicatum).
- !',
Garduri vii
Restaurarea pajigtilor/preriilor cu flori silbatice
Restaurarea mlaqtinilor
Fisie-tampon/filtru laterme
\Iaterial pentru cuiburilep olenizatorilor sau plantd-iazdi pentru omizi
Planti ornamentall
Contorm informafiilorcurente planta esteintalnita doar in SL-A gi
Canada.
STANGAAlbina tiietoarede frunze pe ofloare de aster
Planta atrase bondarii (Speciile Bombus).In categoria speciaLiqtilor in aster se numirialbinele mtner (Andrena hirticincta. A.asteris, -\. n-<teroides, A. nubecula, A. placata,A. simplex, -\. solidagink, pseudopanurgus
nebrascensis), albinele zidar (Colletes simulansanrntus)gi albinele cu coarne (Melissodesdruriella). Planti-gazd[ pentru omizileflutureiui perlat cu semilund (phyciodestharos), fluturele cu semiluni nordic (pselenis) gi molia florilor arcigera (Schiia
ycigera). in vestul mijlociu, mai multe tipuride aster pot, de asemenea, si stimulezemigralia fluturelui monarh de toamni.
I , ', i\ \ i )l \]:i r :RlRl:
Jf = obicei, la sfirgitul verii
[r -:cefutul toamnei
I
t.u I clAi{Ii.{ trrl.{}iii]De obicei alb, roz,albastru sau violet
Ihi,i L llIl,iE M AX{1r.l ;\minim 1,8 m