SUPORT CURS SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Curs 80 ore

I. SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENEREFERITOR LA SECURITATE SI SNTATE N MUNC

1. INSTITUII EUROPENE

1.1 Uniunea European i instituiile sale

Uniunea European constituie rezultatul unui proces de cooperare i integrare care a nceput n 1951, ntre ase ri europene (Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg i Olanda).Uniunea European numr astzi 27 de state membre (inclusiv ROMANIA si BULGARIA din 2007). Consiliul EuropeanConsiliul Uniunii Europene- format din minitrii celor 27 state europene,fiecare ar din Uniune deine preedinia pe o perioad de 6 luni. Parlamentul European Comisia EuropeanCurtea de Justiie a Comunitilor Europene

Consiliul Europei i instituiile sale Consiliul Europei este o organizaie politic creat n 1949 de zece ri europene in scopul promovrii unei mai strnse uniti ntre membrii si. n prezent Consiliul Europei reunete 45 de state i are sediul la Strasbourg. Romnia este stat membru al Consiliului Europei din 7 octombrie 1993. Adunarea Parlamentar

Page 1 of 265

Curtea European a Drepturilor Omului 2 PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCIEI UNIUNII EUROPENEPrincipalele etape instituionale ale acestei construcii au fost:TRATATUL DE LA PARIS, din 1951, de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului( CECA);

TRATATUL DE LA ROMA, din 1957, de constituire a Comunitii Economice Europene (CEE). Art.100 i art.118 conin unele prevederi referitoare la domeniul securitii i sntii n munc.

Tot n 1957 s-a constituit Comunitatea European de energie atomic(EUROATOM).Aceste Tratate fundamentale au fost modificate prin urmtoarele tratate ulterioare : n 1987 prin ACTUL UNIC EUROPEAN, Statele membre fixnd data de 01 ianuarie 1993 pentru realizarea Pieei unice. S-au adus unele amendamente Tratatului de la Roma, foarte importante pentru domeniul securitii i sntii n munc, respectiv prin introducerea art.100A i art.118A;

n 1992 prin TRATATUL DE LA MAASTRICHT, Statele membre deciznd crearea Uniunii Europene pe baza unui sistem de cooperare interguvernamental. Comunitatea Economic European(CEE) este redenumit Comunitatea European(CE) ;

n 1999 prin TRATATUL DE LA AMSTERDAM, s-au consolidat cei 3 piloni ai Uniunii creai prin Tratatul de la Maastricht: Comunitile Europene (primul pilon), securitatea comun (al doilea pilon), cooperarea n domeniul justiiei i afacerilor interne (al treilea pilon);

n 2001 prin TRATATUL DE LA NISA, prin care s-a prevzut reformarea instituiilor Uniunii Europene n vederea viitoarelor extinderi.

3 SISTEMUL LEGISLATIV AL UNIUNII EUROPENESistemul legislativ al UE este constituit din cinci surse de drept:- Tratatele europene expuse anterior i Principiile generale ale Dreptului, care sunt reglementri cunoscute sub denumirea de legislaie primar;- Acordurile internaionale ale UE;- Reglementrile, Directivele, Recomandrile i Deciziile generale/individuale, care sunt reglementri cunoscute sub denumirea de legislaie secundar ;- Principiile generale de drept administrativ;

Page 2 of 265

- Conveniile ncheiate ntre Statele Membre.

Legislaia primar, Acordurile internaionale ale UE, Principiile generale de drept administrativ, Reglementrile , Directivele i Deciziile sunt documente obligatorii a fi respectate de toate Statele membre ale UE. Recomandrile nu constituie documente obligatorii.

4. REGLEMENTRI LEGISLATIVE REFERITOARE LA SECURITATE I SNTATE N MUNC N UNIUNEA EUROPEAN

4.1 Evoluia reglementrilor legislative referitoare la securitate i sntate n munc

n Tratatul de la Roma din 1957, de constituire a Comunitii Economice Europene, erau incluse dou articole art.100 i art.118 care se refereau la promovarea mbuntirii condiiilor de via i de munc ale lucrtorilor i la protecia mpotriva accidentelor, n special prin colaborri ntre Statele membre, ca urmare a diferenelor

existente ntre msurile de asigurare a securitii i sntii ale fiecrui Stat membru. Ele s-au concretizat n final cu diverse avize, studii sau consultaii.

n 1974 a fost creat Comitetul consultativ pentru securitate, igien i protecia sntii care a avut un rol major n elaborarea primului program de aciune al Comisiei europene n domeniul securitii i sntii n munc care s-a desfurat n perioada 1978 -1982. Al doilea program coordonat de aciune al Comisiei n domeniul securitii i sntii n munc s-a desfurat ntre anii 1983-1987 .

n anul 1986 s-a adoptat Rezoluia Consiliului din 07.05.1986 referitoare la o nou abordare n materie de armonizare tehnic i standardizare .Conform acestui document: - armonizarea tehnic este limitat la adoptarea cerinelor eseniale pe care trebuie s le respecte produsele dac ele vor s beneficieze de circulaie liber pe piaa comunitar; - cerinele eseniale pe care trebuie s le respecte produsele se stabilesc prin Directive;

Page 3 of 265

cerinele eseniale pe care trebuie s le respecte produsele se detaliaz prin specificaii tehnice n standarde armonizate;produsele realizate conform standardelor armonizate beneficiaz de prezumia de conformitate cu cerinele eseniale;standardele armonizate nu sunt obligatorii a fi respectate de produs, productorul poate aplica alte specificaii tehnice pentru ca produsul s respecte cerinele eseniale;productorul poate alege ntre diverse proceduri de evaluare a conformitii prevzute n Directiva aplicabil.

n anul 1987 Tratatul de la Roma a fost revizuit prin intrarea in vigoare a Actului Unic European. n domeniul securitii i sntii n munc s-au introdus dou noi articole art.100A i art.118A prin care, pentru prima oar, securitatea i sntatea n munc a fost menionat ca o clauz direct:

Prin art.100 A nou introdus s-a stipulat c: - produsele care circul fr bariere comerciale intr-o pia unic a Comunitii trebuie s prezinte un nivel de protecie ridicat; - Comisia va adopta msurile necesare de armonizare a legislaiilor naionale pentru stabilirea i funcionarea pieei unice (prin Directive).

Prin art.118 A nou introdus s-a stipulat c:Statele membre se vor angaja s promoveze, n special, mbuntirea mediului de munc, pentru a proteja securitatea i sntatea lucrtorilor avnd ca obiectiv armonizarea progresiv a condiiilor existente;

Realizarea obiectivului de la alineatul precedent se va concretiza prin introducerea de cerine minime n Directive, aplicabile progresiv.

Al treilea program de aciune (1988 -1992) adoptat de Comisie a fost puternic focusat pe legislaie i a avut n vedere respectarea a trei cerine: necesitatea de a se promova n toate domeniile mbuntirea securitii i sntii lucrtorilor, obligaia de a asigura c lucrtorii dispun de protecie adecvat fa de riscurile de accidentare i mbolnvire profesional i necesitatea de a asigura c presiunile generate de concurena existent n piaa unic nu vor afecta securitatea i sntatea lucrtorilor.

Programul de aciune s-a concretizat prin elaborarea de numeroase Directive - pe baza conceptului Noii Abordri i al aplicrii prevederilor art.100A i art.118A al Tratatului de la Roma dintre care trebuie menionat principala Directiv derivat din art.118A,

Page 4 of 265

Directiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de msuri pentru ncurajarea mbuntirilor n domeniul securitii i sntii n munc ( 89 / 391 / CEE)

Anul 1992 a fost declarat de Comisie ca - An european pentru securitate, igien i sntate la locul de munc.

Tot n 1992 se semneaz Tratatul de la Maastricht de nfiinare a Uniunii Europene. Printre punctele importante cuprinse n acest document este i cel referitor la extinderea Europei sociale prin punerea n aplicare a prevederilor Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrtorilor, adoptat deja n 1989. Aceast cart conine un capitol referitor la realizarea securitii i sntii la locul de munc.

n 1993 Consiliul a dispus infiinarea Ageniei europene pentru securitate i sntate n munc avnd drept sarcin inventarierea i diseminarea enormei cantiti de cunotine i informaii regionale n materie de securitate i sntate n munc, n special n ceea ce privete msurile de prevenire, contribuind astfel la ameliorarea securitii i sntii n munc.

Programul Comunitii stabilit pentru perioada 1996-2000 a constat, n:- elaborarea unor standarde de securitate i sntate mai eficiente care vor conduce la creterea competivitii;- supravegherea transpunerii corecte i la timp a Directivelor de ctre Statele membre;- evidenierea noilor riscuri asociate noii dezvoltri economice i elaborarea de noi reglementri legislative;- promovarea n continuare a dialogului social pentru asigurarea reuitei aciunilor de securitate i sntate n munc.

n aceast perioad a fost elaborat o cantitate considerabil de standarde de securitate i sntate armonizate pentru produse, standarde realizate pentru detalierea cerinelor eseniale de securitate i sntate enunate n Directive.

n martie 2002 a fost stabilit strategia Comisiei n domeniul securitii i sntii n munc pentru perioada 2002-2006, strategie care s-a axat pe cinci direcii importante:

1. mbuntirea continu a strii de confort n munc, att cea fizic, ct i cea moral i social ;

Page 5 of 265

2.Consolidarea culturii de prevenire a riscurilor; 3.Conjugarea tuturor mijloacelor de imbuntire a securitii i sntii n munc i realizarea de parteneriate;4.Pregtirea extinderii;5.Dezvoltarea cooperrii internaionale. 4.2 Directive referitoare la securitate i sntate n muncDirectivele sunt reglementri obligatorii pentru Statele membre.Directivele referitoare la securitate i sntate n munc sunt elaborate, fie n baza art.100A al Tratatului de la Roma, fie n baza art.118A a aceluiai Tratat.

Prin Tratatul de la Amsterdam (1999)aceste articole s-au renumerotat, art.100A devenind art.95 iar art.118A devenind art.138.

n TABELUL NR. 1, expus n continuare se prezint exemple de Directive elaborate n baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam.Directivele elaborate pe baza art.95 au ca obiectiv conceperea (proiectarea) i realizarea de produse care s prezinte un nivel ridicat de securitate la utilizare i sunt cunoscute sub denumirea de Directive de securitate a produselor.

TABELUL NR.1DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE l SNTATE N MUNC elaborate n

baza art.95 al Tratatului de la Amsterdam(exemple)

Categoriade produse

An apariie /Nr.Directiv

Domeniu de aplicare

Produse (n general) 92/59/CEE

Produse de consum noi, folosite sau recondiionate (cu excepia antichitilor) pentru care nu exist reglementri comunitare

Produse pentru construcii 89/106/CEE

93/68/CEE

Produse pentru introducerea permanent pe antierele industriale sau de construcii civile cu caracteristici care influeneaz

rezistena mecanic i stabilitatea de siguran i n caz de incendiu, med iu amb ian t s au i zo l a r ea termic/acustic a

construciei

Ascensoare84/529/CEE 86/312/CEE 90/486/CEE

Ascensoare (pentru transportul de persoane) instalate fix n imobile permanente i componentele de securitate ale acestora

Vehicule cu motor68 directivecu amenda-

mente

Vehicule cu motor i remorcile acestora precum i componentele i dispozitivele care condiioneaz securitatea acestora. Se exclud

tractoarele din agricultur i silvicultur

Page 6 of 265

Tractoare26 directive cu amenda-

mente

Tractoare din agricultur i silvicultur, caracteristici generale i principalele lor dispozitive de protecie

Maini 98/37/CE98/79/CE

Maini n general, cu excepia celor acionate de fora uman, a celor concepute pentru uz nuclear, medical sau militar i a celor

le care fac obiectul directivelor specifice

Utilaje de antier- compresoare- macarale turn

-grupuri electrogene de sudur

- ciocane de spart beton i

pickhamere- maini de tuns

iarba

79/113/CEE85/405/ CEE 84/533/CEE85/406/ CEE84/534/CEE 87/405/ CEE 84/533/CEE85/407/ CEE84/537/CEE85/409/ CEE88/180/CEE 88/181 /CEE

Se stabilesc limitele de emisiune sonor (exprimate ca puteri acustice sau ca nivele de zgomot, la locul operatorului

Recipiente simple sub presiune

87/404/CEE 90/488/CEE 93/68/CEE

Recipiente sudate pentru a conine aer sau azot la presiune de peste 50 bar

Aparate cu gaz 90/396/CEEAparate pentru coacere, nclzire i producerea apei calde i

dispozitivele i componentele acestora care se comercializeaz separat

Echipamentelectric pentrujoas tensiune

73/23/CEE93/68/CEE

Echipament electric destinat a fi utilizat la o tensiune nominal cuprins ntre 50 V i1000 Vca. i ntre 75 V i 1500

Vcc.

Echipament electric utilizabil

natmosfer exploziv

76/117CEE 79/196/CEE 84/47/CEE

88/571/CEE 88/665/C EE 90/487/CEE

Echipament electric conceput a fi utilizat n atmosfer exploziv i prevzut cu anumite sisteme de protecie, cu excepia celui conceput pentru utilizare n mine cu pericol de

grizu

Echipament electric utilizabil

n atmosfer exploziv cu

pericol de grizu

82/130/CEE 88/35/CEE 91/169/CEE

Echipament electric conceput a fi utilizat la lucrri subterane sau la instalaii de suprafa unde grizu poate ajunge prin

ventilaie subteran

Page 7 of 265

Echipament electric pentru

utilizare n atmosfer exploziv

94/9/CEAparate i sisteme, electrice sau nu, concepute a fi utilizate n

atmosfer exploziv.

Compatibilitateelectromag-

netic

89/336/CEE 92/31/CEE93/68/CEE

Cerine de protecie a echipamentelor tehnice fa de perturbaiile electromagnetice

Substane periculoase:

mbuteliere i marcare

67/548/CEE 7 modificri i 20

de adaptri Comunicarea substanelor, evaluarea periculozitii acestora,

mbuteliere, marcare

Preparate periculoase.Clasificare,

mbuteliere i marcare

88/379/CEE 89/178/CEE 90/492/CEE93/18/CEE

Preparate care conin cel puin o substan periculoas i care s fie considerate periculoase conform definiiilor din directiv

Substane i preparate

periculoase, fie de securitate

91/155/CEE 93/112/CEE

Fie cu date de securitate care trebuie aduse la cunotina utilizatorului (de specialitate) odat cu fiecare substan sau

preparat

Antiduntori(insectofungici)

78/63/CEE 81/187/CEE 84/291/CEE

Preparate destinate s protejeze, s favorizeze sau s conserve plantele sau produsele vegetale, s distrug sau s evite creterea

plantelor nedoriteExplozivi utilizai

n scop civil 93/15/CEEControlul, comercializarea i recunoaterea reciproc a

omologrilor de exploziv utilizai n scop civil

Echipamente individuale de

protecie

89/686/CEE 93/68/CEE 93/95/CEE96/58/CE

Echipamente individuale de protecie n general, cu excepia celor destinate forelor armate sau de ordine public, de

autoaprare

Directivele elaborate pe baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam au drept obiectiv ameliorarea progresiv a securitii i sntii n munc prin armonizarea legislaiilor Statelor membre.

n TABELUL NR. 2, expus n continuare se prezint o situaie la zi a Directivelor derivate din art.138 al Tratatului de la Amsterdam, Directive care poart i denumirea de Directive sociale .

Page 8 of 265

TABELUL NR. 2DIRECTIVE REFERITOARE LA SECURITATE l SNTATE N MUNC elaborate n

baza art.138 al Tratatului de la Amsterdam

An apariie/ nr.directiv

D e n u m i r e

89/391/CEEDirectiva-cadru a Consiliului din 12.06.89 privind introducerea de msuri pentru

ncurajarea mbuntirilor n domeniul securitii i sntii n munc

89/654/CEEDirectiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru locurile de munc (1-a directiv specific n sensul art.16(1) al

directivei 89/391/CEE)

89/655/CEE

Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind utilizarea echipamentelor tehnice de lucrtori n munc (a 2-a directiv

specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

89/656/CEE

Directiva Consiliului din 30.11.89 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind utilizarea echipamentelor individuale de protecie de lucrtori n

munc (a 3-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

90/269/CEE

Directiva Consiliului din 29.05.90 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor implicnd pentru lucrtori riscuri n special de afeciuni ale spatelui (a 4-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei

89/391/CEE)

90/270/CEE

Directiva Consiliului din 29.05.90 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind activitatea desfurat prin intermediul unor echipamente cu ecrane de

vizualizare (VDT) (a 5-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

90/394/CEEDirectiva Consiliului din 28.06.90 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva

riscurilor asociate expunerii la ageni cancerigeni n munc (a 6-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

2000/54/CEDirectiva Consiliului din 26.11.90 referitoare la protecia lucrtorilor contra riscurilor

asociate expunerii la ageni biologici n munc (a 7- a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

(a 7-a directiv special n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

92/57/CEEDirectiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la implementarea cerinelor minime de securitate i sntate n antierele temporare sau mobile (a 8-a directiv specific n

sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

92/58/CEEDirectiva Consiliului din 24.06.92 referitoare la cerinele minime pentru

semnalizarea de securitate i/sau sntate n munc(a 9-a Directiv specific n sensul art.16(1) al Directivei 89/391/CEE)

92/85/CEEDirectiva Consiliului din 19.10.92 referitoare la aplicarea msurilor care s promoveze

mbuntirea securitii i sntii n munc pentru lucrtoarele gravide i a lucrtoarele care au nscut de curnd sau care alpteaz (a 10-a directiv specific n

sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

Page 9 of 265

92/91/CEEDirectiva Consiliului din 3.11.92 referitoare Ia cerinele minime pentru mbuntirea

condiiilor de munc ale lucrtorilor din industriile extractive prin foraj (a 11-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

92/104/CEEDirectiva Consiliului din 3.12.92 referitoare la cerinele minime pentru mbuntirea

condiiilor de munc ale lucrtorilor din industriile extractive de suprafa sau subteran (a 12-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

93/103/CEEDirectiva Consiliului din 23.11.93 referitoare Ia cerinele minime de securitate i

sntate n munc la bordul navelor de pescuit (a 13-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

98/24/CEDirectiva Consiliului din 7.04.98 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor

asociate expunerii la ageni chimici n munc (a 14-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

1999/92/CEDirectiva Parlamentului european i a Consiliului din 16.12.99 referitoare la cerinele

minime pentru mbuntirea securitii i sntii lucrtorilor potenial expui riscului atmosferelor explozive (a 15-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei

89/391/CEE)

2003/10/CEDirectiva Parlamentului european i a Consiliului din 6.02.2003 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate privind expunerea lucrtorilor la riscurile generate de

ageni fizici (zgomot) (a 17-a directiv specific n sensul art.16(1) al directivei 89/391/CEE)

80/1107/CEE Directiva Consiliului din 27.11.80 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva

riscurilor asociate expunerii la ageni chimici, fizici i biologici n munc

82/605/CEEDirectiva Consiliului din 28.07.82 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva

riscurilor asociate expunerii la plumb metalic i compuii si ionici n munc (1-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

83/477/CEEDirectiva Consiliului din 19.09.83 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva

riscurilor asociate expunerii la azbest n munc(a 2-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

86/188/CEEDirectiva Consiliului din 12.05.86 referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva

riscurilor asociate expunerii la zgomot n munc(a 3-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

88/364/CEEDirectiva Consiliului din 27.05.88 referitoare la protecia lucrtorilor prin interzicerea anumitor ageni specifici i/sau a anumitor activiti (a 4-a directiv specific n sensul

art.8 al directivei 80/1107/CEE)

91/322/CEEDirectiva Consiliului din 29.05.91 referitoare la stabilirea valorilor limit orientative

pentru implementarea Directivei 80/1107/CEE (a 5-a directiv specific n sensul art.8 al directivei 80/1107/CEE)

78/610/CEEDirectiva Consiliului referitoare la armonizarea dispoziiilor legislative, reglementative i administrative ale Statelor membre privind protecia sntii lucrtorilor expui la

monomerul clorurii de vinil91/383/CEE Directiva Consiliului din 25.06.91 referitoare la mbuntirea condiiilor de munc

pentru lucrtori cu contract de munc pe perioad determinat sau interimari

Page 10 of 265

92/29/CEE Directiva Consiliului din 31.05.92 referitoare la cerinele minime de securitate i sntate pentru promovarea unei mai bune asistene medicale la bordul navelor

93/104/CEE Directiva Consiliului din 23.11.93 referitoare la anumite aspecte privind organizarea timpului de lucru

94/33/CEE Directiva Consiliului din 22.06.94 referitoare la protecia tinerilor n munc

SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

CUPRINS

1. Notiuni generale2. Securitatea si sanatatea n munca3. Activitatea de prevenire si protectie4. Organizarea activitatii de prevenire si protectie5. Serviciul intern de prevenire si protectie6. Serviciul extern de prevenire si protectie7. Autorizarea funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc8. Cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca9. Lucratorii desemnati10.Organizarea i funcionarea comitetului de securitatei sntate n munc11.Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca12.Obligatii generale ale angajatorilor13. Alte obligatii ale angajatorilor14. Sarcinile si obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea n munca15. Sarcinile si obligatiile conducatorului locului de munca16. Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, 17. Echipamentul individual de protectie (EIP)18. Pericol grav i iminent i zone cu risc ridicat i specific19. Evenimente, accidente, boli profesionale20. Comunicarea i cercetarea accidentelor de munc 21. Raportarea, cercetarea si declararea bolilor profesionale22. Electrosecuritatea23. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor24. Agenti chimici periculosi la locul de munca25. Ghid cercetare evenimente26. Sanctiuni legea 319/2006Page 11 of 265

27. Documente elaborate de serviciul de prevenire si protectie28. Legislatie in domeniul ssm29. Bibliografie

1. NOTIUNI GENERALE

Eliminarea tuturor accidentelor i mboln virilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezint obiectivul general al securit ii i s n t ii n munc . Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecin elor n cazul producerii accidentelor i/sau mboln virilor profesionale. Prevenirea trebuie s cuprind toate situa iile care afecteaz sau pot afecta integritatea sistemului de munc i continuitatea proceselor de munc .

Ac iunea preventiv cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice i organizatorice cu efect pozitiv n rezultatul urm toarei ecua ii:

Pericol/Risc + Imprejur ri favorizante = Accident/Incident

Aplicnd acestei ecua ii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot determina urm toarele obiective de urm rit:

- eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecin elor poten iale la surs ,

- eliminarea sau modificarea mprejur rilor favorizante n vederea sc derii probabilit ii de producere,

- prevederea de m suri i mijloace adecvate pentru a face fa situa iilor de urgen .

Aspecte privind stadiul actual al securit ii i s n t ii n munc

Activitatea de protec ie a muncii n Romnia are o istorie de peste 100 de ani i a evoluat n strns leg tur cu dezvoltarea industrial care,

Page 12 of 265

nc de la sfritul secolului al XIX-lea, a atras dup sine primele manifest ri ale acestei activit i.

Anul 1874 consemneaz apari ia i intrarea n vigoare a unei legi ce reglementeaz aspecte de s n tate n munc , Legea sanitar , iar n 1894 intr n vigoare Regulamentul pentru industriile insalubre care poate fi considerat primul act normativ n domeniul securit ii i s n t ii n munc deoarece cuprindea dispozi ii obligatorii privind munca femeilor i tinerilor, prevenirea accidentelor de munc i a mboln virilor profesionale.

O activitate sus inut de aplicare a m surilor de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale s-a desf urat ntre anii 1920 i 1940 de c tre Serviciul de Igien Industrial , organism care a func ionat n cadrul Casei Centrale a Asigur rilor Sociale.

Dup cel de al doilea r zboi mondial s-a nfiin at un sistem guvernamental de institu ii cu atribu ii exprese n domeniu: n 1949 s- a nfiin at Consiliul pentru Protec ia Muncii, din subordinea Ministerului Muncii i Prevederilor Sociale, organism care cuprindea reprezentan i ai Confedera iei Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planific rii, ai Ministerului Inv mntului i responsabili cu protec ia muncii.

Un moment remarcabil l constituie adoptarea n 1965 a Legii nr. 5/1965 cu privire la protec ia muncii care a reuit, ntr-o anumit m sur ca, prin efectele ei, s se apropie n etapa respectiv de standardele europene n materie, s contureze cadrul organizatoric i legislativ necesar derul rii activit ii de produc ie n condi ii de securitate i s n tate n munc .

Ulterior, n 1966, a luat fiin un organism independent al statului, Comitetul de Stat pentru Protec ia Muncii, cu o structur organizatoric pe dou niveluri: central i teritorial, care a manifestat preocup ri deosebite pentru preg tirea specialitilor n acest domeniu.

Dup decembrie 1989, transform rile intervenite n via a economic i social a Romniei i tranzi ia spre o economie de pia au determinat Page 13 of 265

apari ia unor probleme noi, ca de exemplu: creterea rapid a num rului de agen i economici, apari ia sectorului privat, creterea omajului, intensificarea fenomenului de eludare a legilor, creterea rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate) ce au impus modificarea structurii i con inutului legisla iei privind securitatea i s n tatea n munc .

Astfel, nc din anul 1990 s-au ntreprins m suri pentru revizuirea reglement rilor din domeniul protec iei muncii pentru a crea un nou sistem legislativ al c rui principiu fundamental s fie armonizarea cu prevederile directivelor Uniunii Europene, cu cele ale conven iilor si recomand rilor Organiza iei Interna ionale a Muncii. Tot n anul 1990 a fost reproiectat structura organizatoric i func ional a institu iei protec iei muncii, aceasta fiind integrat n cadrul Ministerului Muncii i Protec iei Sociale.

Ca urmare a ratific rii, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o asociere ntre Romnia i U.E. n vederea accept rii ulterioare a rii noastre ca membru cu drepturi depline , s-a nceput un proces lung de armonizare a legisla iei na ionale cu cea comunitar .

Reglement ri legale

La nivel european, preocup rile privind asigurarea unui mediu de munc sigur i s n tos s-au concretizat n cuprinderea n acquis-ul comunitar a unui mare num r de directive europene n domeniul securit ii i s n t ii n munc . O mare parte dintre acestea au fost transpuse recent n legisla ia romn , determinnd modific ri importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de ntreprindere.

Astfel, angajatorii vor trebui s respecte noi cerin e de securitate i s n tate ale lucr torilor, armonizate cu cele de la nivel european, care au ca obiectiv principal mbun t irea continu a condi iilor de munc .

Legisla ia privind securitatea i s n tatea n munc este o component a sistemului na ional de reglement ri, care stabilete Page 14 of 265

responsabilit ile institu iilor implicate, cadrul de nfiin are i organizare a activit ii n domeniu i asigur respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de munc i bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamental este aceea c se afl ntr-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene n domeniu.

Constitu ia Romniei, afirmnd dreptul la protec ie social , face referire i la m surile de securitate i igien a muncii, iar Codul Muncii cuprinde prevederi care se refer la protec ia vie ii i a s n t ii lucr torilor.

Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) n Legea nr.90/1996 a Protec iei Muncii, republicat , i n Normele Generale de Protec ie a Muncii au fost preluate principiile prevenirii, precum i o serie de m suri care vizau mbun t irea securit ii i s n t ii n munc . Legea 90/1996 i normele metodologice de aplicare a acesteia, au reglementat, pe o perioad de 10 ani, cadrul organizatoric al protec iei muncii i atribu iile organismelor statului privind coordonarea i controlul acestei activit i.

Sistemul piramidal de reglement ri, format din Legea nr.90/1996, Normele metodologice de aplicare ale acestei legi, Normele Generale de Protec ie a Muncii i normele specifice de securitate a muncii, a fost integral abrogat prin adoptarea Legii nr.319/2006 a securit ii i s n t ii n munc , ale c rei prevederi au intrat n vigoare la 01 octombrie 2006.Noul sistem de reglement ri transpune integral prevederile directivelor europene din domeniul securit ii i s n t ii n munc , dup cum este eviden iat n tabelul de mai jos:

LISTA TRANSPUNERII DIRECTIVELOR EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANA

Nr crt Directive Continut Legislatia nationala

1. 83/477/CEE Privind protectia impotriva Hotarare de Guvern nr. 1875 din 22

Page 15 of 265

riscurilor de imbolnvire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de munc

decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest

2. 86/188/CEE privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot n timpul lucrului

Hotarre nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

3. 89/654/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

Hotarrea nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc

4. 89/656/CEE referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru

Hotarrea nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a EIP la locul de munc

5. 90/269/CEE privind prescripiile minime de sntate i securitate pentru manipularea manual a maselor implicnd pentru lucrtori riscuri n special de afeciuni ale spatelui

Hotrrea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare

6. 90/270/CEE privind prescripiile minime de securitate si sntate referitoare la activitatea desfaurat prin intermediul unor echipamente cu ecrane de vizualizare

Hotarrea nr. 1028 din 09/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

7. 90/394/CEE referitoare la protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de munc

Hotarrea nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni la locul de munc

8. 91/322/CEE privind stabilirea valorilor limit de expunere profesionala cu caracter orientativ in aplicarea Directivei Consiliului 80/1107/CEE privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni chimici, fizici i biologici n

HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

Page 16 of 265

timpul lucrului9. 92/29/CEE cu privire la prescriptiile

minime de securitate i sntate pentru mbuntirea asistenei medicale la bordul navelor

Hotarrea nr. 1007 din 02/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor

10. 92/57/CEE privind cerinele minime de securitate i sntate care se aplic pe antierele temporare sau mobile

Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

11. 92/58/CEE cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca

Hotrrea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc

12. 92/91/CEE cu privire la prescriptiile minime vizand ameliorarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industriile extractive prin foraj

Hotarrea nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de foraj

13. 92/104/CEE privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor din industriile extractive de suprafata sau subteran (minerit)

Hotarrea nr. 1049 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i sntii lucrtorilor din industria extractiv de suprafa sau subteran

14. 93/103/CE privind prescripiile minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit

Hotarrea nr. 1135 din 30/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc la bordul navelor de pescuit

15. 98/24/CE cu privire la securitatea i protecia sntii lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de agenii chimici la locul de munc

HOTARARE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

16. 1999/92/CE privind prescripiile minime pentru ameliorarea proteciei securitii i sntii muncitorilor susceptibili a fi expui riscului datorat atmosferelor potential explozive

Hotarrea nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii i protecia sntii lucrtorilor care pot fi expui unui potenial risc datorat atmosferelor explozive

17. 2000/54/CE privind protecia lucrtorilor Hotarrea nr. 1092 din 16/08/2006 privind

Page 17 of 265

contra riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munc

protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni biologici n munc

18. 2002/44/CE privind prescripiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (vibratii)

Hotarare de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii

19. 2003/10/CE privind prescripiile minime de securitate si sanatate in munca legate de expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (zgomot)

Hotarre nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

20. 2004/40 referitor la cerintele minime de securitate si sanatate privind expunerea lucratorilor la riscurile datorate agentilor fizici (cmpuri electromagnetice)

Hotarrea nr. 1136 din 30/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice

Conditiile n care se desfasoara procesele de munca, complexitatea echipamentelor de munca, intensitatea efortului mental, volumul din ce n ce mai mare si complexitatea informatiilor necesare de receptionat si prelucrat necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor social-administrative pe baza noilor principii de cunoastere, ntelegere si aplicare a standardelor si normelor de securitate si sanatate a muncii.

Conceptul de securitate si sanatate constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

Normele si standardele de securitate a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli de prevenire si protectie aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.

Activitatea de prevenire si protectie are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si a mbolnavirilor profesionale n rndul lucratorilor si adaptarea la progresul stiintei si tehnicii.

Page 18 of 265

In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si sanatatea, n toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligatiile lucratorilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului.

Legea de baza in domeniul securitatii si sanatatii in munca, este Legea nr.319 denumita Legea securitatii si sanatatii in munca Legea securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata in data de 14 iulie 2006, publicata in Monitorul Oficial nr.646 din 26 iulie 2006 si a intrat n vigoare incepand cu data de 01.10.2006.

Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.319/2006, transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.

Legea securitatii si sanatatii in munca are ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor.

Legea securitatii si sanatatii in munca stabilete principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatea lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i direciile generale pentru implementarea acestor principii.

Conveniile internaionale i contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini, n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind securitatea i sntatea n munc.

Legea securitatii si sanatatii in munca se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice, ct i private.

Prevederile legii securitatii si sanatatii in munca se aplic angajatorilor, lucrtorilor i reprezentanilor lucrtorilor.

Fac excepie de la prevederile legii securitatii si sanatatii in munca cazurile n care particularitile inerente ale anumitor activiti specifice din serviciile publice, cum ar fi forele armate sau poliia, precum i cazurile de dezastre, inundaii i pentru realizarea msurilor de protecie civil, vin n contradicie cu legea securitatii si sanatatii in munca.Page 19 of 265

2. SECURITATEA SI SANATATEA N MUNCA

Obiectivele securitatii si sanatatii

- armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii, protectia mediului nconjurator, asigurarea vietii, securitatii si sanatatii angajatilor;

- constientizarea lucratorilor n cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii n amenajarea, dotarea locurilor de munca, exploatarea n conditii de siguranta a echipamentelor de munca n scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale;

- eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau mbolnavire profesionala existenti n sistemul de munca (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de munca), informarea, consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora;

- aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si mbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala.

3. ACTIVITATEA DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor n toate aspectele legate de munca.

La nivelul angajatorului activitatea de prevenire si protectie se organizeaza avnd la baza principiile:

- obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, n toate aspectele referitoare la munca, revine angajatorului;- obligatiile lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului;- evitarea riscurilor;Page 20 of 265

- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;- combaterea riscurilor la sursa;- asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii, indiferent de natura sau durata contractului de munca etc.

Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, n urmatoarele moduri:

a) prin asumarea de catre angajator, n conditiile art. 9 alin. (4) din Legea 319/2006, a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege:

b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;

c) prin nfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie;

d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute mai sus n cadrul ntreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:

1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;

2. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;

3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate n munca, tinnd seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/ntreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru;

4. propunerea atributiilor si raspunderilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza n fisa postului, cu aprobarea angajatorului;

5. verificarea cunoasterii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute n Page 21 of 265

planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin n domeniul securitatii si sanatatii n munca, stabilite prin fisa postului;

6. ntocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca;

7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;

8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii;

9. asigurarea ntocmirii planului de actiune n caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;

10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006;

11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate n munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotarrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;

13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;

14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;

15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor n mediul de munca;

Page 22 of 265

16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;

17. informarea angajatorului, n scris, asupra deficientelor constatate n timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie;

18. ntocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarrile Guvernului emise n temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din LEGEA nr. 319/2006, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;

19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, ncercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotarrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea n munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;

20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din ntreprindere si ntocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie, conform prevederilor Hotarrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

21. urmarirea ntretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a nlocuirii lor la termenele stabilite, precum si n celelalte situatii prevazute de Hotarrea Guvernului nr. 1.048/2006;

22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006; ;

23. ntocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006;

24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din

Page 23 of 265

ntreprindere si/sau unitate, n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 319/2006:

25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;

26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, n vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;

27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, n situatia n care mai multi angajatori si desfasoara activitatea n acelasi loc de munca;

28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare;

29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul ndeplinirii atributiilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca;

30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea n munca la ncheierea contractelor de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu angajatori straini;

31. ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.

4. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE

I. n cazul ntreprinderilor cu pna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii n munca, daca se ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) activitatile desfasurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevazute n anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006:

Page 24 of 265

b) angajatorul si desfasoara activitatea profesionala n mod efectiv si cu regularitate n ntreprindere si/sau unitate;

c) angajatorul ndeplineste cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006.

n situatia n care nu sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din aceeasi norma , si/sau sa apeleze la servicii externe.

n situatia n care sunt ndeplinite conditiile de mai sus, dar angajatorul nu realizeaza n totalitate activitatile de prevenire si protectie, pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.

II. n cazul ntreprinderilor care au ntre 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii n munca, daca se ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) activitatile desfasurate n cadrul ntreprinderii nu sunt dintre cele prevazute n anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006;

b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;

c) angajatorul si desfasoara activitatea profesionala n mod efectiv si cu regularitate n ntreprindere si/sau unitate;

d) angajatorul ndeplineste cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006.

Page 25 of 265

n situatia n care nu sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe.

n situatia n care sunt ndeplinite conditiile prevazute mai sus, dar angajatorul, lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza n totalitate activitatile de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.

III. n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor ntre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul ntreprinderii.

n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus, care desfasoara activitati dintre cele prevazute n anexa nr. 5, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie.

n cazul n care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

n cazul ntreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie.

n cazul n care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

5. SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care ndeplinesc cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.

Page 26 of 265

Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior.

Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza n subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.

Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.

Angajatorul va consemna n regulamentul intern sau n regulamentul de organizare i funcionare activitile de prevenire i protecie pentru efectuarea crora serviciul intern de prevenire i protecie are capacitate i mijloace adecvate.

Serviciul intern de prevenire i protecie trebuie s aib la dispoziie resursele materiale i umane necesare pentru ndeplinirea activitilor de prevenire i protecie desfurate n ntreprindere.

Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire i protecie n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii.

Angajatorul trebuie s asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciul intern de prevenire i protecie s poat desfura activitile specifice.Cnd angajatorul i desfoar activitatea n mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire i protecie trebuie s fie organizat astfel nct s se asigure n mod corespunztor desfurarea activitilor specifice.

n situaia n care activitatea de prevenire i protecie este asigurat prin mai multe servicii interne, acestea vor aciona coordonat pentru asigurarea eficienei activitii.

Serviciul intern de prevenire i protecie poate s asigure i supravegherea medical, dac dispune de personal cu capacitate profesional i de mijloace materiale adecvate.

6. SERVICIUL EXTERN DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Page 27 of 265

Serviciul extern de prevenire si protectie este o prestare de servicii care asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie n domeniu.

Angajatorul apeleaza la serviciile externe, cu respectarea prevederilor art. 18 alin. (3) lit. d) din Legea 319/2006

Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca urmatoarele cerinte:

a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea;

b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire n domeniul securitatii si sanatatii n munca.

Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care ndeplinesc cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006, si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.

Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006.

n cazul n care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006.

7. AUTORIZAREA A FUNCIONRII DIN PUNCT DE VEDERE AL SECURITII I SNTII N MUNC

Page 28 of 265

n vederea asigurrii condiiilor de securitate i sntate n munc i pentru prevenirea accidentelor i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia s obin autorizaia de funcionare din punct de vedere al securitii i sntii n munc, nainte de nceperea oricrei activiti.

Nu se autorizeaz, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, persoanele fizice, asociaiile familiale i persoanele juridice pentru care autorizarea funcionrii, inclusiv din punct de vedere al securitii i sntii n munc, se efectueaz n temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, cu modificrile i completrile ulterioare.

Asumarea de ctre angajator a responsabilitii privind legalitatea desfurrii activitii din punct de vedere al securitii i sntii n munc se face pentru activitile care se desfoar la sediul social, la sediile secundare sau n afara acestora.

n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, angajatorul are obligaia s depun la inspectoratul teritorial de munc pe raza cruia i desfoar activitatea o cerere, completat n dou exemplare semnate n original de ctre angajator, conform modelului prevzut n anexa nr. 1.la Normele Metodologice.

Cererea va fi nsoit de urmtoarele acte:a)copii de pe actele de nfiinare;b)declaraia pe propria rspundere, conform modelului prezentat n anexa nr. 2, din care rezult c pentru activitile declarate sunt ndeplinite condiiile de funcionare prevzute de legislaia specific n domeniul securitii i sntii n munc.

n vederea autorizrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc, inspectoratele teritoriale de munc procedeaz dup cum urmeaz:a)nregistreaz cererile de autorizare a funcionrii din punct de vedere al securitii i sntii n munc;b)verific actele depuse n susinerea acestora, precum i declaraia pe propria rspundere;c)completeaz i emit certificatul constatator, conform modelului prezentat n anexa nr. 3 la Normele Metodologice.;d)asigur evidena certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat n anexa nr. 4 la Normele Metodologice.;

Page 29 of 265

e)asigur arhivarea documentaiei n baza creia s-au emis certificatele constatatoare.

Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucrtoare, calculat de la data nregistrrii cererii.

Certificatul constatator, emis n baza declaraiei pe propria rspundere, d dreptul angajatorilor s desfoare activitile pentru care au obinut certificatul.

IMPORTANT:

(1)n cazul n care n cadrul controalelor se constat abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securitii i sntii n munc, inspectorul de munc sisteaz activitatea i propune inspectoratului teritorial de munc nscrierea meniunii n certificatul constatator.

(2)Inspectoratul teritorial de munc menioneaz sistarea activitii prevzute la alin. (1) n certificatul constatator.

(3)n situaia prevzut mai sus, angajatorul poate relua activitatea numai dup ce demonstreaz c a remediat deficienele care au condus la sistarea activitii i a obinut autorizarea conform Normelor Metodologice.

(4)n situaia prevzut la alin. (3), cererea va fi nsoit de certificatul constatator eliberat iniial, n original.

(5)Inspectoratul teritorial de munc va meniona n certificatul constatator data relurii activitii.

8. CERINTELE MINIME DE PREGATIRE N DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII N MUNCA

Nivelurile de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca, necesare pentru dobndirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele:

(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior, care trebuie indeplinite in mod cumulativ, sunt urmatoarele: a) absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, cu diploma de licenta sau echivalenta, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de Page 30 of 265

licenta, ori a studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea cu diploma de absolvire a studiilor universitare de scurta durata; b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 80 de ore; c) absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de invatamant postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore. (2) Indeplinirea cerintelor prevazute la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatele de absolvire a cursurilor prevazute la alin. (1) lit. b) si c). (3) Cerinta minima prevazuta la alin. (1) lit. b) si c) este considerata indeplinita si in situatia in care persoana a obtinut o diploma de master sau doctorat in domeniul securitatii si sanatatii in munca." Cursurile si programele de formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza de catre furnizori de formare profesionala autorizati, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare." Ocupatiile specifice domeniului securitatii si sanatatii in munca, necesare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele: a) tehnician in securitate si sanatate in munca; b) expert in securitate si sanatate in munca. Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare ocupatiei technician in securitate si sanatate in munca sunt: a) studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic; b) program de formare pentru ocupatia de tehnician in securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore. (2) Indeplinirea cerintelor prevazute la pct (a) , se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator. Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare ocupatiei prevazute la pct( b) sunt: a) studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga sau de scurta durata absolvite cu diploma de licenta ori echivalenta in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice; b) program de formare profesionala pentru ocupatia de expert in securitate si sanatate in munca, de cel putin 80 de ore; c) curs postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore, sau masterat/doctorat in acest domeniu. (2) Indeplinirea cerintelor se atesta prin diplomele de studii si certificatul de absolvire a programului de formare profesionala corespunzator."

9. LUCRATORII DESEMNATI

Page 31 of 265

Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului.

Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa ndeplineasca cerintele minime de pregatire n domeniul securitatii si sanatatii n munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu.

Angajatorul va stabili numrul de lucrtori desemnai n funcie de mrimea ntreprinderii i/sau unitii i/sau riscurile la care sunt expui lucrtorii, precum i de distribuia acestora n cadrul ntreprinderii i/sau unitii.

n cazul n care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

10. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA COMITETULUI DE SECURITATEI SNTATE N MUNC

Organizarea comitetului de securitate i sntate n munc

Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie n unitile care au un numr de cel puin 50 de lucrtori, inclusiv cu capital strin, care desfoar activiti pe teritoriul Romniei.

Inspectorul de munc poate impune constituirea comitetului de securitate i sntate n munc n unitile cu un numr mai mic de 50 de lucrtori n funcie de natura activitii i de riscurile identificate.

n cazul n care activitatea se desfoar n uniti dispersate teritorial, se pot nfiina mai multe comitete de securitate i sntate n munc; numrul acestora se stabilete prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare i funcionare.

Comitetul de securitate i sntate n munc se constituie i n cazul activitilor care se desfoar temporar, respectiv cu o durat mai mare de 3 luni.

Page 32 of 265

n unitile care au mai puin de 50 de lucrtori, atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc revin reprezentanilor lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor

Componenta comitetului de securitate si sanatate in munca

Comitetul de securitate i sntate n munc este constituit din reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, pe de o parte, i angajator sau reprezentantul su legal i/sau reprezentanii si n numr egal cu cel al reprezentanilor lucrtorilor i medicul de medicina muncii, pe de alt parte.

Angajatorul sau reprezentantul su legal este preedintele comitetului de securitate i sntate n munc.

Lucrtorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire i protecie este secretarul comitetului de securitate i sntate n munc.

Reprezentanii lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc vor fi desemnai de ctre lucrtori dintre reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor, dup cum urmeaz:

a)de la 10 la 100 de lucrtori - 2 reprezentani;b)de la 101 la 500 de lucrtori - 3 reprezentani;c)de la 501 la 1.000 de lucrtori - 4 reprezentani;d)de la 1.001 la 2.000 de lucrtori - 5 reprezentani;e)de la 2.001 la 3.000 de lucrtori - 6 reprezentani;f)de la 3.001 la 4.000 de lucrtori - 7 reprezentani;g)peste 4.000 de lucrtori - 8 reprezentani.

Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate i sntate n munc vor fi alei pe o perioad de 2 ani.

Modalitatea de desemnare a reprezentanilor lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc va fi stabilit prin contractul colectiv de munc, regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare.

Membrii comitetului de securitate i sntate n munc se nominalizeaz prin decizie scris a preedintelui acestuia, iar componena comitetului va fi adus la cunotin tuturor lucrtorilor.Page 33 of 265

La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc vor fi convocai s participe lucrtorii desemnai, reprezentanii serviciului intern de prevenire i protecie i, n cazul n care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire i protecie, reprezentanii acestora: pot fi invitai s participe si inspectori de munc.

IMPORTANT:

(1)Angajatorul are obligaia s acorde fiecrui reprezentant al lucrtorilor n comitetele de securitate i sntate n munc timpul necesar exercitrii atribuiilor specifice.

(2)Timpul alocat acestei activiti va fi considerat timp de munc i va fi de cel puin:a) 2 ore pe lun n unitile avnd un efectiv de pn la 99 de lucrtori;b) 5 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 100 i 299 de lucrtori;c) 10 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 300 i 499 de lucrtori;d) 15 ore pe lun n unitile avnd un efectiv ntre 500 i 1.499 de lucrtori;e) 20 de ore pe lun n unitile avnd un efectiv de 1.500 de lucrtori i peste. (3)Instruirea necesar exercitrii rolului de membru n comitetul de securitate i sntate n munc trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru i pe cheltuiala unitii.

Funcionarea comitetului de securitate i sntate n munc

Comitetul de securitate i sntate n munc funcioneaz n baza regulamentului de funcionare propriu.

Angajatorul are obligaia s asigure ntrunirea comitetului de securitate i sntate n munc cel puin o dat pe trimestru i ori de cte ori este necesar.

Ordinea de zi a fiecrei ntruniri este stabilit de ctre preedinte i secretar, cu consultarea reprezentanilor lucrtorilor, i este transmis membrilor comitetului de securitate i sntate n munc, inspectoratului teritorial de munc i, dac este cazul, serviciului extern de protecie i prevenire, cu cel puin 5 zile naintea datei stabilite pentru ntrunirea comitetului.

Page 34 of 265

Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc convoac n scris membrii comitetului cu cel puin 5 zile nainte de data ntrunirii, indicnd locul, data i ora stabilite.

La fiecare ntrunire secretarul comitetului de securitate i sntate n munc ncheie un proces-verbal care va fi semnat de ctre toi membrii comitetului.

Comitetul de securitate i sntate n munc este legal ntrunit dac sunt prezeni cel puin jumtate plus unu din numrul membrilor si.

Comitetul de securitate i sntate n munc convine cu votul a cel puin dou treimi din numrul membrilor prezeni.

Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc va afia la loc vizibil copii ale procesului-verbal ncheiat.

Secretarul comitetului de securitate i sntate n munc transmite inspectoratului teritorial de munc, n termen de 10 zile de la data ntrunirii, o copie a procesului-verbal ncheiat.

Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc

Pentru realizarea informrii, consultrii i participrii lucrtorilor, n conformitate cu art. 16, 17 i 18 din lege, comitetul de securitate i sntate n munc are cel puin urmtoarele atribuii:

a)analizeaz i face propuneri privind politica de securitate i sntate n munc i planul de prevenire i protecie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare i funcionare;

b)urmrete realizarea planului de prevenire i protecie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizrii prevederilor lui i eficiena acestora din punct de vedere al mbuntirii condiiilor de munc;

c)analizeaz introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, lund n considerare consecinele asupra securitii i sntii, lucrtorilor, i face propuneri n situaia constatrii anumitor deficiene;

Page 35 of 265

d)analizeaz alegerea, cumprarea, ntreinerea i utilizarea echipamentelor de munc, a echipamentelor de protecie colectiv i individual;

e)analizeaz modul de ndeplinire a atribuiilor ce revin serviciului extern de prevenire i protecie, precum i meninerea sau, dac este cazul, nlocuirea acestuia;

f)propune msuri de amenajare a locurilor de munc, innd seama de prezena grupurilor sensibile la riscuri specifice;

g)analizeaz cererile formulate de lucrtori privind condiiile de munc i modul n care i ndeplinesc atribuiile persoanele desemnate i/sau serviciul extern;

h)urmrete modul n care se aplic i se respect reglementrile legale privind securitatea i sntatea n munc, msurile dispuse de inspectorul de munc i inspectorii sanitari;

i)analizeaz propunerile lucrtorilor privind prevenirea accidentelor de munc i a mbolnvirilor profesionale, precum i pentru mbuntirea condiiilor de munc i propune introducerea acestora n planul de prevenire i protecie;

j)analizeaz cauzele producerii accidentelor de munc, mbolnvirilor profesionale i evenimentelor produse i poate propune msuri tehnice n completarea msurilor dispuse n urma cercetrii;k)efectueaz verificri proprii privind aplicarea instruciunilor proprii i a celor de lucru i face un raport scris privind constatrile fcute;

l)dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate i sntate n munc de ctre conductorul unitii cel puin o dat pe an, cu privire la situaia securitii i sntii n munc, la aciunile care au fost ntreprinse i la eficiena acestora n anul ncheiat, precum i propunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se va realiza n anul urmtor.

Obligaiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate i sntate n munc

a. Angajatorul trebuie s furnizeze comitetului de securitate i sntate n munc toate informaiile necesare, pentru ca membrii acestuia s i poat da avizul n cunotin de cauz.

Page 36 of 265

b. Angajatorul trebuie s prezinte, cel puin o dat pe an, comitetului de securitate i sntate n munc un raport scris care va cuprinde situaia securitii i sntii n munc, aciunile care au fost ntreprinse i eficiena acestora n anul ncheiat, precum i pr opunerile pentru planul de prevenire i protecie ce se vor realiza n anul urmtor.

c. Angajatorul trebuie s transmit raportul prevzut la alin. (1), avizat de membrii comitetului de securitate i sntate n munc, n termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munc.

d. Angajatorul trebuie s supun analizei comitetului de securitate i sntate n munc documentaia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munc, ale echipamentelor de protecie colectiv i individual, n vederea selecionrii echipamentelor optime.

e. Angajatorul trebuie s informeze comitetul de securitate i sntate n munc cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate i sntate, msurile de prevenire i protecie att la nivel de unitate, ct i la nivel de loc de munc i tipuri de posturi de lucru, msurile de prim ajutor, de prevenire i stingere a incendiilor i evacuare a lucrtorilor.

f. Angajatorul comunic comitetului de securitate i sntate n munc punctul su de vedere sau, dac este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire i protecie, asupra plngerilor lucrtorilor privind condiiile de munc i modul n care serviciul intern sau extern de prevenire i protecie i ndeplinete atribuiile.

11. INSTRUIREA LUCRATORILOR N DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII N MUNCA

Instruirea n domeniul securitatii si sanatatii n munca are ca scop nsusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate n munca.

Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca la nivelul ntreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza n timpul programului de lucru si este considerata timp de munca. Page 37 of 265

Instruirea lucratorilor n domeniul securitatii si sanatatii n munca cuprinde 3 faze:

a) instruirea introductiv-generala;

b) instruirea la locul de munca;

c) instruirea periodica.

La instruirea personalului n domeniul securitii i sntii n munc vor fi folosite mijloace, metode i tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionri de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistat de calculator.

Fiecare angajator are obligaia s asigure baza material corespunztoare unei instruiri adecvate.

Angajatorul trebuie s dispun de un program de instruire - testare, pe meserii sau activiti.

Rezultatul instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc se consemneaz n mod obligatoriu n fia de instruire individual, conform modelului prezentat n anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei i datei instruirii.

Completarea fiei de instruire individual se va face cu pix cu past sau cu stilou, imediat dup verificarea instruirii.

Dup efectuarea instruirii, fia de instruire individual se semneaz de ctre lucrtorul instruit i de ctre persoanele care au efectuat i au verificat instruirea.

Fia de instruire individual va fi pstrat de ctre conductorul locului de munc i va fi nsoit de o copie a fiei de aptitudini, completat de ctre medicul de medicina muncii n urma examenului medical la angajare.

Pentru persoanele aflate n ntreprindere i/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabilete, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare i funcionare, reguli privind instruirea i nsoirea acestora n ntreprindere i/sau unitate.

Pentru lucrtorii din ntreprinderi i/sau uniti din exterior, care desfoar activiti pe baz de contract de prestri de servicii n ntreprinderea i/sau unitatea unui alt Page 38 of 265

angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrtorilor privind activitile specifice ntreprinderii i/sau unitii respective, riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderilor i/sau unitii, n general si se va n fia de instruire colectiv, conform modelului prezentat n anexa nr. 12la Normele Metodologice.

Fia de instruire colectiv se ntocmete n dou exemplare, din care un exemplar se va pstra de ctre angajator/lucrtor desemnat/serviciu intern de prevenire i protecie care a efectuat instruirea i un exemplar se pstreaz de ctre angajatorul lucrtorilor instruii sau, n cazul vizitatorilor, de ctre conductorul grupului.

Reprezentanii autoritilor competente n ceea ce privete controlul aplicrii legislaiei referitoare la securitate i sntate n munc vor fi nsoii de ctre un reprezentant desemnat de ctre angajator, fr a se ntocmi fi de instructaj.

INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA

Instruirea introductiv-generala se face:

a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din LegeA 319/2006;

b) lucratorilor detasati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta;

c) lucratorilor delegati de la o ntreprindere si/sau unitate la alta;

d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.

Instruirea introductiv-generala se face de catre:

a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii n munca; sau

b) lucratorul desemnat; sau

Page 39 of 265

c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau

d) serviciul extern de prevenire si protectie.

Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.

Instruirea introductiv-general se face individual sau n grupuri de cel mult 20 de persoane.

Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activiti i de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul ntreprinderii i/sau al unitii, n general.

Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie s fie n conformitate cu tematica aprobat de ctre angajator.

Instruirea introductiv-general se va finaliza cu verificarea nsuirii cunotinelor pe baz de teste.

Rezultatul verificrii va fi consemnat n fia de instruire.

Lucrtorii nu vor putea fi angajai dac nu i-au nsuit cunotinele prezentate n instruirea introductiv-general.

n cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmatoarele probleme:

a) legislatia de securitate si sanatate n munca;

b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate n munca:

- Nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta.

Page 40 of 265

- Atat persoana juridica cat si lucratorii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca.

- Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu Legea nr.319/2006 cap.VIII-Infractiuni si cap.IX-Contraventii.

- In cadrul societatii la propunerea persoanei desemnate cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern.

- Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea cea mai grava consecinta, aceea de producere a unui accident ,soldat cu pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca sau deces.

- Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca poate avea consecinte imprevizibile atat pentru angajator cat si pentru angajat, dupa cum urmeaza:

Pentru angajator:

- Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite, astfel:

- inchisoare intre 3 luni si 3 ani;

- amenzi contraventionale intre 5.000 10.000 lei.

Pentru angajat:

- amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptei;

- suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces, invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie;

Page 41 of 265

- pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca.

Pentru ambele parti:

- judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil.

c) riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice unitatii:

In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt :

Factori de risc care depind de executant prin:

a) actiuni gresite;

b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca.

a) Actiuni gresite pot fi: - executarea defectuoasa de operatii: comenzi, manevre gresite, utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit;

- intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca;

- efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca:

stationarea in zone periculoase ;

- alimentarea sau oprirea de curent electric

- cadere la acelasi nivel sau de la inaltime.

b) Omisiuni pot fi:

- omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa

Page 42 of 265

- neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare

Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa lucratorului :

- efortul prea mare al personalului

- operatii de lucru gresite

- operatii de lucru fortate

- ritm mare de lucru

- solicitarea lucratorului peste posibilitatile acestuia

Factori de risc care depind de mijloacele de productie : a) Factori de risc mecanic

- organe de masini in miscare neprotejate

- suprafete periculoase (intepatoare, taioase)

b) Factori de risc electric:

- atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate.

c) Factori de risc termic:

- atingerea directa a obiectelor sau suprafetelor cu temperatura ridicata.

Factori de risc care depind de mediul de munca :

- temperatura ridicata a aerului

- umiditatea ridicata a aerului

Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri:

Page 43 of 265

- cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre lucratorii societatii (conducatori si executanti)

- instruirea lucratorilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia

- dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor de munca si verificarea periodica a acestora din punct de vedere ethnic

- dotarea cu echipament de protectie a lucratorilor

- realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca

- verificarea medicala a lucratorilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca

- organizarea primului ajutor.

d) masuri la nivelul ntreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor:

Activitatile de prevenire si stingere a incendiilor desfasurate de angajati,sunt obligatorii si fac parte din sarcinile de serviciu aferente postului.

Caile de acces,de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta ,in orice anotimp ,libere ,practicabile si curate.

Este interzisa blocarea cailor de acces ,de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie. Caile de acces ,de evacuare si de interventie se marcheaza cu indicatoare de securitate vizibile,conform reglementarilor in vigoare.

Lucratorii sunt obligati : -sa respecte regulile stabilite privind fumatul sau executarea de lucrari care pot provoca incendii ;

Page 44 of 265

-sa verifice ,la inceperea si terminarea programului ,existenta unor eventuale surse de incendiu ;

-sa nu utilizeze in alte scopuri mijloacele tehnice de stingere a incendiilor si sa nu schimbe locul de amplasare al acestora in spatiul afectat ;

-sa cunoasca procedura de manevrare a stingatoarelor in caz de necesitate ;

-sa anunte imediat seful ierarhic despre orice situatie pe care o considera un potential pericol de incendiu .

Organizarea si interventia efectiva in cazul izbucnirii unui inceput de incendiu in spatiile obiectivului, are in vedere realizarea imediata a urmatoarelor proceduri :

- alarmarea imediata a salariatilor prin mijloace specifice existente;

- anuntarea incendiului la fortele de interventie specializate in stingerea incendiilor(pompierii);

- anuntarea persoanelor cu acces la intreruperea alimentarii cu energie electrica ,gaze naturale sau alte fluide combustibile existente in instalatii sau utilaje;

- asigurarea si urmarirea salvarii rapide si in siguranta a salariatilor ;

- actionarea imediata asupra focarului cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor din dotare(stingatoare portabile,carosabile,hidranti,etc.)prin manevrare manuala ;

- evacuarea bunurilor materiale periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate in timpul interventiei ;

- protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative provocate de incendiu(arsuri,asfixieri cu fum,gaz