Varujan Vosganian< "Dac[ PnL ar fi r[mas la guvernare,Rom]nia nu ar fi ajuns aici"

Schelete de dinozauri,scoase la licita\ie

Scheletele unor dinozauri, printrecare se află cel al unui allosaurus lungde 10 metri şi cel al unui pleziozaur -dinozaurul marin care a stat la bazaapariţiei legendei despre monstruldin Loch Ness în legendele populare-, vor fi scoase la licitaţie de casaSotheby's din Paris. Aceste scheletesunt expuse, începând de miercuri,la sediul parizian al casei de licitaţii,înainte de a fi scoase la licitaţie.Licitaţia, ce va avea loc pe 5octombrie, este prima acţiunededicată în întregime "istorieinaturale", organizată de casaSotheby's în Franţa. Exponatul celmai spectaculos este scheletul unuiallosaurus ("şopârlă ciudată" în greacaveche), un redutabil prădătorcarnivor care a trăit în Jurasiculsuperior, în urmă cu 150 de milioanede ani. Niciun schelet de allosaurusnu a fost propus spre vânzare, întrecut, într-o licitaţie publică.Exponatul are un preţ estimativ de800.000 de euro. Suma record pentru un schelet s-a `ncasat `n 1997< 8,4milioane dolari (6 milioane euro).

Fondatorul Facebooktr[ie;te modest, de;i este miliardar

Un tânăr miliardar în dolaritrăieşte în cel mai modest mod cuputinţă. Mark Zuckerberg,fondatorul reţelei de socializareFacebook, stă cu chirie într-o casăobişnuită, are o relaţie stabilă cuiubita lui şi conduce o maşină pe careoricine şi-ar putea-o permite. MarkZuckerberg, care are o avere de 6,9miliarde de dolari la cei numai 26 deani de ani ai săi, a permis, în premieră,accesul unei echipe de filmări în casalui din California. În locul luxuluiextrem, Mark a ales o casă mobilatăsimplu, care are patru camere, unbirou şi o mică bucătărie. Casa, carenu este nici măcar proprietateamiliardarului, este închiriată cu sumade 1500 de dolari pe lună.

Institu\ie de cultur[, cu func\ii specifice de cercetare;tiin\ific[, colectare, p[strare ;i valorificare a bunurilor culturaledin zon[, Muzeul Or[;enesc T[;nad, s-a `nscris de la`nceputurile sale, ̀ n circuitul muzeistic s[tm[rean ;i nu numai.Institu\ia a fost amenajat[ `n anul 1978, `ntr-un vechi conacnobiliar, reconstruit `n 1771, care `n momentul de fa\[ estedeclarat monument istoric.

Muzeul este structurat pe 4 s[li expozi\ionale, dintre careo sal[ este rezervat[ vestigiilor arheologice ;i m[rturiilor istoricelocale, iar celelalte trei s[li sunt rezervate bunurilor culturaleetnografice.

de

Succese s[tm[rene laCampionatul EuropeanSpecial Olympics

Duminic[ 3 octombrie 2010 Anul VII Nr. 406

Cl[dirile grupului :colar “Constantin Brâncu;i” au ovârst[ centenar[ Pag 3 Pagina 5

Tabloul "Car cu boi"a fost v]ndut pentru155.000 de euro

Tabloul "Car cu boi" de NicolaeGrigorescu a fost vândut pentru sumade 155.000 de euro, joi seară, la olicitaţie a casei Artmark din Capitală,devenind una dintre cele mai scumpelucrări de artă tranzacţionate pe piaţaromânească. Celebra lucrare a luiGrigorescu a fost scoasă la vânzare încadrul licitaţiei "Impresionism şiPostimpresionism românesc", care sedesfăşoară în momentul difuzăriiacestei ştiri, la Opera NaţionalăBucureşti. Estimată la 150.000 -250.000 de euro, lucrarea a avut unpreţ de pornire de 100.000 de euro,fiind vândută pentru 155.000 de euro.

Lucrarea lui Grigorescu sesituează pe locul al doilea în topulcelor mai scumpe lucrări de artătranzacţionate pe piaţa românească,clasamentul fiind condus de tabloul"Aişe", semnat de Camil Ressu,adjudecat pentru suma de 160.000euro, în 2009. Urmeaz[ "Garoafe" ;i“Maci” de Ştefan Luchian< 140.000euro ;i 132.000 de euro.

12 Cavaleri ai P[lincii de Satu MareLa Biserica Calvaria a fost `nfiin\at Ordinul Cavalerilor P[lincii

Din echipa Rom]niei auf[cut parte ;i 5 sportives[tm[rence, asistate `n cadrulAsocia\iei Langdon DownTransilvania Satu Mare,`mpreun[ cu antrenoarea lor,Gyöngyi Kerti, pre;edintaasocia\iei.

Pagina 8

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Expozi\iile Muzeului din T[;naddovedesc existen\a unor puternicecomunit[\i dacice pe aceste meleaguri

Rusia construie;te un hotel pentruturi;tii spa\iali

Un hotel spaţial confortabil,conceput în principal pentru viitoriiturişti spaţiali, va fi plasat pe orbită,la începutul anului 2016, a anunţatSerghei Kostenko, directorulcompaniei Orbital Technologies,iniţiatoarea acestui proiect ambiţios.

"Primul modul al hotelului spaţialva putea fi finalizat în 2012-2013 şi vafi plasat pe orbită la sfârşitul anului2015 sau începutul anului 2016", adeclarat Kostenko. În opinia lui, acestprim modul, cu un volum de 20 demetri cubi, va dispune de patru cabineşi va putea găzdui până la şaptepersoane. Capsulele spaţiale ruseştiSoyuz îi vor transporta pe viitoriiturişti spaţiali până la acest hotel.

~nvestirea tradi\ional[ prin tripla atingere cu sabia pe umeri PaginiLE 7

Primii cavaleri au fost ale;i din r]ndul produc[torilor de p[linc[, iar simbolicau primit titlul de cavaleri ;i membrii conducerii Consiliului Jude\ean

Bakai Janos, pasionat de artamachetelor

“Am machete pe care le-am f[cut `n trei lunide zile, ̀ ns[ asta nu ̀ nseamn[ c[ toate se vor facela fel. Am obiect care a fost f[cut chiar ;i `ntr-onoapte.

O machet[ se face foarte greu. Eu am desf[cut;i ref[cut chiar ;i de trei ori o machet[. Aicitrebuie foarte mult[ r[bdare. Fiecare provocare`n realizarea unei astfel de lucr[ri reprezint[pentru mine un pas `nainte”, spune artistul.

Pagina 6

Jenny McCarthy a vorbit despredesp[r\irea de Jim Carey

În emisiunea lui Oprah Winfrey, Jenny a făcutpentru prima dată declara\ii despre separarea deactorul american după cinci ani de rela\ie. De ce nuau mai mers lucrurile între ea ;i Jim? Vedeta a dat unrăspuns nea;teptat< “Jim Carey nu mă mai făcea sărâd!”. Chiar a;a? Faimosul actor de comedie nu-;imai făcea bine meseria în cuibul conjugal? Oripresta\ia lui era mai bun[ pe ecran decât acasă? PeJim l-au usturat cu siguran\ă cuvintele fostei iubite.

Pagina 12

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

2 Informa\ia de Duminic[/3 octombrie 2010

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Luni Joi

Vasile Blaga şi-a anunţat, luni, demisiadin funcţia de ministru al Internelor, de-mersul său survenind protestului poliţişti-lor de vineri din faţa Palatului Cotroceni.

"Am decis să îmi înaintez demisia deonoare. Este un moment importat pen-tru MAI şi pentru România, şi anumeatingerea celui mai important obiectivstrategic, intrarea în Spaţiul Schengen. Nutrebuie să planeze niciun fel de suspiciuneasupra Ministerului", a spus Blaga în des-chiderea declaraţiei pe care a făcut-o lasediul MAI.

Ministrul demisionar, întrebat, laieşirea din sediul MAI, dacă s-au făcutpresiuni asupra sa pentru a-şi înainta de-misia, a răspuns scurt în timp ce se urcaîn maşină< "Nu e în stare nimeni".

Preşedintele Traian Băsescu a semnatluni la ora 16 decretul prin care se ia actde demisia lui Vasile Blaga şi se consta-tă vacantarea funcţiei. Pre;edintele asemnat ;i decretul pentru numirea luiConstantin-Traian Igaş, în funcţia de mi-nistru al Internelor. Traian Igaş a depus,luni, la Cotroceni, jurământul de înves-titură în funcţia de ministru al Internelor,la ceremonie participând mai mulţi se-natori PDL precum şi membri aiGuvernului.

Premierul Emil Boc, alţi democrat-liberali, dar şi liderii UDMR, UNPR şi aiminorităţilor au încercat în cadrulşedinţei coaliţiei să-l convingă pe VasileBlaga să nu plece de la MAI, însă acestaa rămas ferm pe poziţie, au declarat sur-se politice.

Tokes vrea autonomie teritorial[ ̀ n Satu Mare ;i Bihor

Vicepreşedintele ParlamentuluiEuropean, Laszlo Tokes, a răspuns luni,

la Oradea, acuzaţiilor pe care mai mulţipoliticieni români i le-au adus după de-claraţiile sale de la Şcoala de Vară de laBăile Tuşnad, privind autonomiaŢinutului Secuiesc. "Ţinem la autonomiacomunităţii maghiare din România, res-pectiv la autonomia teritorială a unor re-giuni unde majoritatea este maghiară.Avem dreptul la autonomie conformnormelor şi sistemului democratic eu-ropean. Nu dorim independenţă, nu do-rim secesiune, respectăm integritateateritorială a României", a afirmat Tokes.

De asemenea, el a precizat că susţineautonomia şi în afara Ţinutului Secuiesc.

"Avem de gând să introducem auto-nomia teritorială - cu consimţământulpoliticului românesc, desigur, prin înţele-gere reciprocă - şi în alte regiuni în afa-ra secuimii, în ţinuturile aşa-numitePartium, adică Bihor şi Satu Mare, undesuntem în relativă majoritate într-o oa-recare regiune restrânsă", a afirmat eu-rodeputatul. Acesta a precizat că o ast-fel de autonomie ar fi avantajoasă şipentru românii care locuiesc în zonelerepsective, oferind exemplul Catalonieidin Spania, în care, potrivit lui Tokes "miişi mii de spanioli se mută", pentru că ni-velul de trai este cel mai înalt.

Mar\i

Liderul UDMR Marko Bela a declaratmarţi că observă în continuare “preamulte ezitări” şi paşi înapoi în privinţacoaliţiei de guvernare, însă formaţiunea sadoreşte să depăşească aceste momente şinu va susţine o moţiune de cenzură aopoziţiei. Marko a subliniat că interesulUDMR nu este destrămarea coaliţiei cuPDL, ci îmbunătăţirea activităţii ei.

În acest context, întrebat cum co-mentează declaraţiile liderului PNL, CrinAntonescu, privind disponibilitatea li-beralilor de a discuta cu UDMR pentrususţinerea moţiunii de cenzură, MarkoBela a spus că formaţiunea sa va spune des-chis dac[ nu mai susţine Guvernul. "Dacănoi vom considera că această coaliţie numai este viabilă sau că Guvernul nu trebuiesă meargă mai departe atunci vom spuneacest lucru în mod deschis, şi nu prin vo-tul dat unei moţiuni de cenzură depusă dealţii. Nu putem sprijini o moţiune de cen-zură care nu a fost iniţiată de noi", a pre-cizat Marko, adăugând că, în acelaşi timp,nu se pune problema unor parlamentariai Uniunii care să sprijine iniţiativaopoziţiei împotriva hotărârii partidului.Liderul UDMR a spus că formaţiunea sanu este în situaţia de a fi "pusă pe gânduri"de oferta partidelor de opoziţie, astfel în-

cât nu poate lua în calcul susţinerea uneimoţiuni de cenzură care să ofere o alter-nativă la guvernare. "În esenţă, până înacest moment, opoziţia nu a reuşit să de-monstreze că ar exista în mod radical al-te soluţii. (...) În locul colegilor din PSDşi PNL m-aş bucura că în toamna anului2010 să fiu în opoziţie, pentru că situaţiaeste în continuare grea. Guvernul de-ocamdată nu este în situaţia de a lua mă-suri de relansare foarte vizibile şi cu im-pact pozitiv imediat", a conchis Marko.

PDL va cere revocarea lui Geoană, dacă PSD iniţiazăsuspendarea lui Băsescu

Democrat-liberalii împreună cu aliaţiilor intenţionează să reia demersul de re-vocare a lui Mircea Geoană din funcţia depreşedinte al Senatului, în cazul în carePSD va demara procedura de suspenda-re a preşedintelui, Radu Berceanu fiind în-locuitorul prezumtiv al lui Geoană.

De data aceasta, PDL ar dori să recurgăla arbitrajul Curţii Constituţionale. "CândPSD va începe procedura de suspendare,vom sesiza Curtea Constituţională pentrurefuzul lui Mircea Geoană de a pune pe or-

dinea de zi a plenului cererea de revoca-re a lui din funcţia de preşedinte alSenatului", au declarat surse din PDL. Esteposibil ca sesizarea să vină la CurteaConstituţională să fie făcută de către gru-pul independenţilor. PDL are deja pregătitun succesor al lui Geoană în persoana luiRadu Berceanu.

Din acest considerent, Berceanu şi-ardori un lider de grup în locul lăsat liber decătre Traian Igaş care să-l susţină în în-cercarea de înlăturare a lui Geoană şi cucare ulterior să colaboreze. În consecinţă,problema desemnării noului lider al gru-pului senatorial al PDL este în strânsă le-gătură cu eventuala revocare a lui MirceaGeoană. "Cred că Radu Berceanu şi VasileBlaga îl vor susţine pe Cristian Rădulescupentru că vor un om pe care să se poatăbaza", a spus un senator PDL.

În schimb, problema este departe dea fi tranşată existând alţi doi senatori de-mocrat-liberali care-şi doresc postul rămasvacant după ce Traian Igaş a devenit mi-nistru de Interne. Cei doi sunt MirceaAndrei şi Mircea Banias. Şansele acesto-ra cresc în condiţiile în care Rădulescu, fostlider al deputaţilor PD, nu este agreat decătre preşedintele Traian Băsescu.

PSD propune un Guvern format din13 ministere şi cu patru miniştri delegaţi,pentru domeniile< fonduri UE, control, po-litici publice şi dialog social, a anunţat joiAdrian Năstase. "Avem în vedere o struc-tură guvernamentală - deocamdată, laacest moment, dar poate o vom schimbaşi luaţi şi această chestiune sub rezervă –cu treisprezece ministere şi patru miniştridelegaţi pentru patru domenii extrem deimportante< un domeniu care să fie cel alfondurilor europene, deci atragerea şi ur-mărirea fondurilor europene> doi< un mi-nistru delegat pentru control, încercând săunificăm cumva procedurile de control>trei< un ministru delegat pentru politici pu-blice şi patru< un ministru delegat pentrudialogul social", a spus Năstase. ~n variantapentru un viitor guvern alternativ cel maimare portofoliu integrând Administraţiaşi Internele cu Dezvoltarea Regională.

Năstase, a precizat că  structura peministere nu este încă "bătută în cuie", în-să acestea vizează domeniile de activitateprincipale< Finanţe-Economie> Agriculturăşi Dezvoltare Rurală> Muncă şi ProtecţieSocială> Sănătate şi Familie> Educaţie-Cercetare, Tineret şi Sport> Industrie,

Turism şi Mediu de Afaceri> Mediu, Apeşi Păduri> Infrastructură şi Construcţii>Afaceri Externe> Justiţie> Apărare> Cultură,culte şi minorităţi.

~n PDL s-a cerut demisiaRobertei Anastase

Parlamentari din PDL i-au cerut de-misia de la şefia Camerei DeputaţilorRobertei Anastase. Dezvăluirea a fost fă-cută de preşedintele PSD, Victor Ponta.Acesta a precizat că a primit informaţia "pesurse". "Ştiu un singur lucru,  că până la ur-mă chiar dacă sunt încăpăţânaţi şi cei dela PDL ştiu că trebuie să mai lase loc şi debun simţ. Nu poţi să laşi nesancţionat acestvot de fraudă", a spus Ponta. Întrebat ci-ne anume i-a cerut demisia lui Anastase,Ponta a declarat că cererea a venit din par-tea unor colegi de grup. "Eu dacă preşedin-tele Camerei era de la PSD, eu i-aş fi cerutsă-şi dea demisia.  (...) Sunt două săptămânide când situaţia e extrem de tensionată şinu putem continua. Dacă Anastase nu-şidă demisia vom continua războiul", aspus Ponta.

Vineri

Miercuri

Retragerea lui Vasile Blaga şi intrarealui Traian Igaş la ministerul de Interneoficializează, practic, o nouă axă PDL-istăaflată pe val, în partid şi la guvernare<Udrea - Falcă - Scripcaru. Petrecută în maipuţin de 12 ore, rocada de la Interne întreVasile Blaga şi Traian Igaş schimbăraportul de forţe în interiorul guvernului,relateaz[ un cotidian central. Intrarea înguvern a lui Igaş, unul dintre oamenii fărăanvergură politică, împins însă în faţă defiliala Arad, dă semnalul că în PDL prindearipi o nouă gardă. Este vorba despregrupul Elena Udrea - Gheorghe Falcă(primarul Aradului, câştigătorul politicprincipal după numirea de la Interne) -George Scripcaru, vicepreşedinte PDL(primarul Braşovului, care l-a impus larecenta remaniere pe Gheorghe

Ialomiţianu la Finanţe). Dacă Falcă este celcare l-a propulsat pe Igaş, împingându-inumele la Cotroceni, Udrea ar fi avut şi eaun rol, indirect, în această conjunctură.

Grupul greilor din PDL - Blaga,Berceanu, Videanu - a pierdut definitivBucureştiul în favoarea oamenilor luiBăsescu, când Elena Udrea a fost numităpreşedinte interimar al organizaţiei locale.

Retragerea celor "trei grei", Videanu,Berceanu şi Blaga, din guvern a fostcompensată de intrarea în scenă aministrului Teodor Baconschi. Intrareaîn scenă a lui Baconschi are loc prinintermediul aşa-zisei "platforme creştin-democrate", menite să adune laolaltă atâtmembrii cu greutate ai PDL, precumBlaga, Videanu şi Berceanu, cât şi atragereade forţe noi.

PSD preg[te;te un guvern din umbr[cu 13 ministere

Se schimb[ raportul de for\e `n PDL guvernatorul BnR critic[ politicieniipentru promisiunile f[r[ acoperire

Premierul Emil Boc a refuzat, vineri,în vizita efectuată pe şantierul noului ter-minal de la aeroportul Henri Coandă, săpoarte cască de protecţie şi vestă reflecto-rizantă, spunându-le responsabililor firmeide construcţii că pot să îl amendeze şi cănu este prima dată când umblă pe şanti-ere. Responsabilii firmei de construcţii auinsistat ca pe şantierul noului terminal toţimembrii delegaţiei oficiale a premieruluişi ai celei de presă să poarte cască de pro-tecţie şi vestă reflectorizantă. La sosirea peşantier, primul-ministru a refuzat însăatît casca de protecţie, cât şi vesta reflec-torizantă, spunând conducerii aeroportu-lui şi ministrului Transportului, AncaBoagiu< "Să mă amendeze!". Gestul pri-mului-ministru de a refuza să poarte cas-ca de protecţie a fost urmat şi de ministrulTransporturilor, Anca Boagiu, precum şide mai mulţi consilieri personali ai lui Boc.

Conducerea aeroportului i-a spus pre-mierului că, deşi pe şantier lucrează per-manent 600 de oameni, numărul lor a fostrestrâns pentru a evita vreun accident cuprilejul vizitei oficiale. "600 oameni lucreazăsimultan, acum i-am restrâns un pic ca să

nu producem vreun accident, dar ei intrăimediat la lucru, pe poziţii", a spus repre-zentantul aeroportului. Premierul a ţinutsă explice că are deja o anumită experienţăîn vizitele pe şantier. "Nu sunt pe primulşantier, de doi ani de zile sunt pe şantiere",a spus Boc atunci când a fost avertizat săfie atent pe unde calcă.

Premierul aşteaptă deciziaCCR privind Legea Pensiilor

Premierul Emil Boc a evitat, vineri, săprecizeze dacă Guvernul îşi va asuma răs-punderea pe Legea pensiilor, în cazul în ca-re actul normativ va fi declarat neconsti-tuţional, premierul aşteptând decizia CurţiiConstituţionale în acest sens.

Întrebat dacă Guvernul îşi va asumarăspunderea pentru Legea pensiilor, dacăaceasta va fi invalidată de CurteaConstituţională, Boc a răspuns< "Haideţi săaşteptăm decizia Curţii Constituţionale, euam încredere că această lege va fi în vigoareanul acesta şi va intra începând cu 2011 înplină activitate".

Boc a refuzat casca de protec\ie pe ;antierul Otopeni< S[ m[ amendeze!

Vasile Blaga ;i-a dat demisia de onoare de la ;efia Mai

UDMR refuz[ oferta PnL de a forma o alternativ[ la guvernare

S]mb[t[

Capcana populismului estedominantă în discursul public şi reprezintă"drumul spre iad", iar riscul de a promitemai mult decât îşi permite economia, carea făcut foarte mult rău României, este încreştere odată cu apropierea alegerilor, aavertizat guvernatorul BNR, MugurIsărescu. "Nu este suficient să ai intenţiibune şi să vorbeşti bine la televizor,capcana populismului ne pândeşte şi esteaproape dominantă în discursul public deastăzi şi este exact drumul spre iad (...)Riscul de a confunda dorinţa cu putinţa afăcut deja foarte mult rău României. Risculne pândeşte pentru că alegerile se apropieşi tentaţia de a promite mai mult decâtpoate acorda economia este mare", a spus

Isărescu la conferinţa "Coordonate deactualitate ale restructurării economieiromâneşti". El a arătat că, în final, rolulfactorului politic este să găsească unechilibru între ceea ce se poate şi ceea cese doreşte şi să echilibreze în timp povarafiscală pe generaţii. Vorbind desprepoliticile fiscale şi privind forţa de muncă,guvernatorul BNR a arătat că "ambele austârnit, mai ales în acest an, prea multepasiuni politice, sociale, sindicale şi unstudiu prea puţin aprofundat". Isărescu acontinuat critica asupra discursului public,arătând că dezbaterile privind deficitulbugetar se poartă "de parcă cineva aruncăcu bani din cer", iar problema este tratată"cu o nonşalanţă înspăimântătoare".

Clădirii masive, cu aspect neoclasic, nu i s-au adus în timp modificări structu-rale, astfel că în 1910 arăta aproape ca şi astăzi. Ea este structurată pe patru nivele<demisol, parter şi două etaje, având o suprafaţă construită de circa 3734 metri p[tra\i. ARHITECTUR~

Cl[dirile grupului :colar “ConstantinBrâncu;i” au o vârst[ centenar[

3 octombrie 2010/Informa\ia de Duminic[ 3

Şcoala Profesională pentruIndustria Lemnului din Satu Marea fost înfiinţată în anul 1907. Înprimii trei ani de existenţă şcoa-la a funcţionat într-o clădire si-tuată pe actuala stradă MihaiViteazul.

Anuarul şcolii pe anul şcolar 1942– 1943 o aminteşte sub numele de „ca-sa Inglik”. Credem că denumirea se da-tora firmei de confecţii cu acelaşi nu-me, pe care o găsim prezentă cu nu-meroase reclame în presa interbelică şicare, în acea perioadă, îşi avea proba-bil sediul acolo. Absolvenţii în vârstă aişcolii susţin că este vorba de clădireaaflată azi la numărul 12, lângă Şcoala cuclasele I – VIII "Grigore Moisil”.Clădirea este masivă, având parter şidouă etaje, dar a fost doar o soluţie pro-vizorie, până la construirea propriuluilocal.

Cl[direa a fost proiectat[ dearhitec\ii budapestani OrthAmbrus şi Somló Emil

În 12 octombrie 1910, odată cu în-ceperea anului şcolar, s-a inaugurat clă-direa principală a şcolii (corpul A), si-tuată pe strada Vasút (azi strada Crişan)la nr. 1, la intersecţia acesteia cu stra-da Teleki (astăzi Avram Iancu)."Tradiţia" îl menţionează, ca arhitect alclădirii şcolii, pe Kótay Pál, cel care afost primul director al şcolii şi desprecare avem informaţii că era de profe-sie inginer arhitect. Anuarul şcoliipentru anul şcolar 1910 – 1911 menţio-nează că acesta era chiar consilier al au-torităţilor locale în probleme de urba-nism şi arhitectură.

Anuarul ordinului arhitecţilor dinUngaria, pe anul 1907, relatează însă,că pentru construcţia clădirii şcolii ;iatelierelor s-a organizat un concurs, lacare au participat 19 proiecte. Proiectulcâştigător a fost desemnat cel realizatde cunoscuţii arhitecţi budapestaniOrth Ambrus şi Somló Emil. Aceştia aurealizat printre altele Palatul Poşteidin Sopron şi numeroase clădiri aleunor şcoli din Austro – Ungaria aceleivremi< Şcoala Superioară de Fete dinTrencin (Slovacia), Şcoala ProfesionalăSuperioară de Stat din Szeged, ŞcoalaReală Principală din Zilina (Slovacia),Şcoala de Fete din Ujgorod (Ucraina),Liceul teoretic Salomon Erno dinGheorgheni şi altele. De asemenea aucâştigat concursul de proiecte pentruconstrucţia Bibliotecii Universităţiidin Cluj (1904), însă, în cele din urmăministrul învăţământului, BerzeviczyAlbert, a trecut peste hotărârea juriu-lui concursului, preferând lucrarearealizată de arhitecţii Korb Floris şiGiergl Kalman (aceştia proiectaserăşi Complexul Clinicilor Universitare înCluj).

În ceea ce îl priveşte pe Kótay Pál,credem că este posibil ca acesta să fi su-pravegheat lucrările de construcţie lafaţa locului, de aceea a fost reţinut de"memoria colectivă” ca arhitect al şco-lii, însă documentele ne obligă să atri-buim paternitatea proiectului celordoi arhitecţi budapestani pomeniţimai sus. Din păcate, deocamdată nudeţinem date despre costurile con-strucţiei şi constructori. Finanţator alconstrucţiei pare să fi fost MinisterulComerţului, deoarece în anuarul peanul şcolar 1910 – 1911 se aducmulţumiri lui Hieronymi Karoly, mi-

nistrul de resort, însă nu sunt excluseşi alte surse (Ministerul Învăţământuluişi Cultelor, comunitatea locală).

Grosimea pere\ilor exteriorieste de 50 cm

Clădirii masive, cu aspect ne-oclasic, nu i s-au adus în timp modifi-cări structurale, astfel că în 1910 arătaaproape ca şi astăzi. Ea este structura-tă pe patru nivele< demisol, parter şi do-uă etaje, având o suprafaţă construităde circa 3734 m2. În 1965, avea o ele-vaţie de 18,5 m, pornind de la nivelultrotuarului până la linia superioară aacoperişului. Clădirea are forma litereiU, cu baza literei mai lungă şi aripile la-terale mai scurte. Faţada clădirii, caredă spre strada Crişan, este orientată pedirecţia nord, iar aripile sunt orienta-te spre est, respectiv vest. Sobrietateaneo-clasică a faţadei este îmblânzită decoloanele false încastrate în zid şi de or-namentele geometrice (pătrate, triun-ghiuri inversate) şi naturaliste care o de-corează, conferindu-i o dinamică atrac-tivă. Intrarea monumentală dinsprenord (intrarea principală a şcolii dins-pre strada Crişan) este străjuită de se-micoloane. La stânga şi la dreapta de-asupra intrării sunt sculptaţi câte patrutineri (putti), simboluri ale uceniciei, ca-re sunt reprezentaţi în plină activitate,având instrumente specifice tâmplăriei.Clădirea este construită în întregimedin cărămidă, grosimea pereţilor ex-teriori fiind de 50 cm. Lungimea faţadeinordice este de 52 m, a aripii estice deaproximativ 24 m, iar a aripii de vest(dinspre strada Avram Iancu), de 30 m.

Iniţial spaţiul şcolii era organizatastfel. La demisol se găseau cantina, sa-la de mese şi diverse magazii. La par-ter se aflau birouri administrative şi lo-cuinţa directorului. La etajul I se aflausălile de curs. La etajul II era amplasatinternatul, care a rămas aici p]nă în1976 – 1977, când a fost inaugurată no-ua clădire, construită în acest scop încurtea şcolii.

Atelierele, m]ndriainstitu\iei ;i a ora;ului

În 1910, odată cu inaugurarea

corpului A, s-a dat în folosinţă şi clă-direa atelierelor, construită în prelun-girea aripii vestice a acestuia. Aceastaavea un plan dreptunghiular, un singurnivel (parter) şi o suprafaţă de 1041 m2.În partea de vest se aflau două săli cuferestre spre strada Avram Iancu. Ceamai mare (420 m2) era atelier de tâm-plărie. În continuarea ei, în capătul su-dic al clădirii, se afla sala de maşini (154m2). Pe partea de est se aflau maimulte încăperi cu dimensiuni mai miciutilizate ca ateliere de sculptură,tapiţerie, pentru presa de încleiere,uscarea lemnului, magazii pentru scu-le şi materiale. Atelierele erau foarte bi-ne organizate, mulţi meseriaşi din oraşapelând la serviciile prestate aici, maiales la sala de maşini, deoarece nici mă-car în perioada interbelică în oraş nuexistau astfel de dotări.

Iată o descriere a atelierelor şcoliifăcută de ziaristul Horia I. Gheorghiţăîn perioada interbelică< „Vizita am în-ceput-o cu atelierele măiestrit amena-jate cari erau în plină activitate, ca pre-tutindeni în acest focar de culturaliza-re, unde munca – şi mai cu seamă roa-dele ei – nu cunoaşte margini... O sa-lă mare – să tot aibă vreo patruzeci demetri lungime – formează atelierul detâmplărie pe care l-am vizitat mai în-tâi. De-a lungul lui, stau mesele aliniatesimetric, în jurul lor fiind împărţiţi ele-vii. În partea stângă (est, n.n. R. D.),sunt cele două ateliere de tapiţerie şisculptură, iar la capătul sălii – tot pestânga – este magazia de materiale.Atelierul de sculptură – care ne-a in-teresat mai mult – mi-a făcut o impresiedeosebită. Ornamente cu diferite mo-dele, planuri. Şi câte altele!...De jur îm-prejurul peretelui stau înşiruite mese-le de lemn pe care băieţii, mânuitori dedaltă, cioplesc cu dibăcie filigrame mi-găloase”.

În anul şcolar 1965 – 1966 ateliereleşcolii au fost mutate din vechiul lor se-diu pe care îl utilizau de 55 de ani în-tr-un local de pe strada Avram Iancu.Mutarea vechilor ateliere i-a ne-mulţumit pe foşti elevi ai liceului şi pro-fesorii vechi ai şcolii care se simţeauataşaţi de acestea, dar, cu toate acestea,aici au fost amenajate bucătăria, can-tina şi sala de sport a şcolii.

Spital militar `n PrimulR[zboi Mondial

Prin dimensiunile sale, corpul A alşcolii domina la începutul secolului XXtoată partea de est a oraşului. Calităţileclădirii au fost remarcate şi de armataaustro-ungară, care, a ocupat o mareparte a acesteia, în timpul PrimuluiRăzboi Mondial, amenajând aici un spi-tal militar. Dimensiunile şi aspectul ge-neral al clădirii l-au impresionat şi peministrul liberal al învăţământului,Constantin Angelescu, care, aflat în vi-zită în şcoală în 27 august 1923, suge-ra ca şcoala să înscrie din anul şcolar ur-mător circa 400 de elevi (şcoala avândatunci în jur de 80) „căci are instalaţiuninumeroase şi încăperi mari, suficien-te pentru elevi”. Profesorul universitarI. Simionescu, aflat în vizită în SatuMare în noiembrie 1924 era şi el im-presionat de clădirea şcolii< „Frumoasăe şi şcoala de meserii... În vechiul regat,cel mult şcoala de meserii din Iaşipoate sta alături ca clădire cu cea dinSatu Mare”.

În timpul celui de-al Doilea RăzboiMondial în subsolul (demisolul) clădiriis-au amenajat adăposturi împotrivabombardamentelor aeriene.Bombardamentele aeriene din toamnaanului 1944 au avariat partea superioarăa clădirii, în special acoperişul şi gea-murile (nici în decembrie 1947 nuerau înlocuite toate ferestrele şcolii).Bombardamentele au afectat grav şi clă-direa atelierelor, care a fost lovită de do-uă bombe, rămânând în picioare doarzidurile. Până la repararea sa, în anulşcolar 1949 – 1950, atelierele au fostmutate provizoriu în săli din clădireaprincipală. Clădirile au fost reparate cumari dificultăţi, urmele bombarda-mentelor fiind îndepărtate în totalita-te abia în 1950.

Repara\ii capitale `n 1965 –1966

Alte reparaţii capitale s-au adus clă-dirii în anii 1965 – 1966, reparaţiile vi-zând atunci întregul campus.Reparaţiile au vizat< tencuieli exte-rioare şi interioare, zugrăvit exterior şiinterior, repararea uşilor şi ferestrelor,

parchetarea şi repararea parchetuluiexistent, reparaţii la acoperiş, înlocui-rea în întregime a instalaţiei de apă şicanal, înlocuirea obiectelor sanitareîn întregime, schimbarea integrală a in-stalaţiei electrice, etc.

În anii 1966 – 1967 a fost instalatăo centrală pe combustibil lichid, pen-tru asigurarea căldurii şi apei menaje-re. Centrala a fost instalată într-o în-căpere la demisol, unde se află şi azicentrala nouă instalată în anul şcolar2004 – 2005. Aceasta a înlocuit vechi-le sobe metalice şi de teracotă care con-sumau o cantitate imensă de lemne.Deoarece soluţia alimentării centraleicu combustibil lichid s-a dovedit ne-viabilă, în 1969 s-a întocmit proiectulde racordare a şcolii la reţeaua de gazmetan a oraşului.

163 de persoane, cazate la in-unda\iile din mai 1970

În timpul inundaţiilor din mai1970, clădirea a servit drept adăpostpentru numeroşi locuitori din zonă.Demisolul a fost complet inundat, daretajele superioare au oferit siguranţăpentru sute de cetăţeni. În 21 mai1970, în şcoală aveau asigurată cazarea163 de persoane, din care 47 erau co-pii sub 14 ani, iar 18 erau bătrâni pes-te 60 de ani. În incinta clădirii princi-pale au fost adăpostite, în măsura po-sibilităţilor, şi bunuri ale persoanelor si-nistrate. A fost amenajat şi un cabinetmedical de prim ajutor. În 7 septembrie1970, în şcoală mai erau cazaţi şi luaumasa 24 de persoane, care probabilaveau casele distruse în totalitate. Auprimit statutul de sinistraţi şi carnetulaferent acestuia şi 11 angajaţi ai şcolii,profesori şi personal administrativ.Datorită acestei situaţii speciale cur-surile din trimestrul III, al anului şco-lar 1969 – 1970, au fost suspendate efec-tuându-se doar practică.

În anul şcolar 1971 – 1972 au fostnecesare noi reparaţii la partea infe-rioară a clădirii, din cauza inundaţiilor.Clădirea a mai cunoscut reparaţii ma-jore la începutul anilor ’80 şi întreanii 2003 – 2007, întâmpinând sărbă-torile centenarului din anul 2007, în„haine” noi. Tot în campusul şcolii seaflă şi corpul B, la circa 25 de metri sudde clădirea principală. Acesta a primitînfăţişarea actuală (parter şi etaj, cu pa-tru săli de clasă) în anii 1966 – 1967, du-pă ce anterior a fost utilizat ca maga-zie şi spaţiu pentru câteva ateliere.Din 1996, clădirea şi curtea fostei Şcolicu clasele I – IV nr. 12 şi Grădiniţa cuprogram redus nr. 14 de pe stradaParcului, au trecut în proprietateaLiceului Forestier. Acestea se află la cir-ca 120 metri est de corpul A al şcolii,la intersecţia străzii Parcului cu stradaCrişan. Aici şcoala are amenajate câtevacabinete şi laboratoare.

Clădirea principală a şcolii se re-marcă şi azi în peisajul oraşului prin di-mensiunile, armonia şi estetica sa.Aceste calităţi, la care se adaugă deacum v]rsta sa centenară, credem că arîndreptăţi includerea sa pe lista mo-numentelor istorice. În final să mai spu-nem că şcoala tehnică cu cea mai în-delungată tradiţie din municipiul SatuMare, mai are în acest an şcolar un pri-lej de sărbătoare, deoarece promoţia ca-re va absolvi cursurile în iunie 2011 es-te şi ea una centenară, prima generaţiede absolvenţi datând din anul şcolar1910 – 1911.

Prof. Radu David

Cl[direa principal[ a liceului, situat[ la intersec\ia fostelor str[zi Vasút (azi strada Crişan) cu Teleki (azi Avram Iancu),a fost inaugurat[ `n 12 octombrie 1910

Luna septembrie a trecut cu re-peziciune ;i iat[-ne cu Brum[relintr]ndu-;i `n drepturi. Din punctde vedere astrologic Octombrie`ncepe cu soarele `n semnulBalan\ei ;i sf]r;e;te `n semnulScorpionului. Este cea de-a zecealun[ a anului `n calendarulGregorian ;i una dintre cele ;ap-te luni gregoriene cu o durat[ de31 de zile.

Numele lunii octombrie provinedin latinescul "octo", adic[ opt, pentruc[ luna octombrie era a opta lun[ `n ca-lendarul roman. Grecii numeau lunaoctombrie Pyanopsion, iar la noi, po-pular se mai nume;te Brum[rel (`nce-pe a bruma, cad brumele cele mici). Totdin aceast[ lun[ cad frunzele din copaci,\[ranii se ocup[ mai mult de treburilegospod[riei ;i se fac `ns[m]n\[rile detoamn[.

I.L. Caragiale spunea `n Calendardespre luna octombrie< "Orizontul se`ntunec[. Culesul viilor ̀ ncepe. Apar `nBucure;ti 15 ziare cotidiane noi, av]ndfiecare c]te treizeci de redactori ;i cin-zeci de coresponden\i. Opinia public[le face o str[lucit[ primire."

Noi am ad[uga doar at]t c[ vremeas-a r[cit cu mai mult de cinci gradedec]t temperatura obi;nuit[ pentruaceast[ perioad[ ;i c[ la Satu Mare areloc prima edi\ie a FestivaluluiInterna\ional al P[lincii. A;a c[ o gur[de p[linc[ luat[ de la mai vredniciip[lincari ai jude\ului vor ̀ nc[lzi inimiletuturor celor care azi, 2 octombrie ;iduminic[ 3 octombrie vor trece prinGr[dina Romei.

Lucr[ri agricole de octombrie

Calendarul popular al vremii dup[care gospodarii se ghidau `n efectua-rea diverselor lucr[ri agricole scriaurm[toarele<

"S[pa\i gropi prin livezile umede,pune\i gunoi pe c]mpurile cu trifoi,cur[\i\i pomii de usc[turi p]n[ s[ nuvin[ frigul, s[pa\i `mprejur ;i pune\ip[m]nt gras pe l]ng[ r[d[cini, r[s[di\i

zmeura ;i fragii> str]nge\i s]mburi depoame ;i p[stra\i-i `n nisip. Culesulpoamelor \ine `nc[. Griji, nu cumva s[le aduni pe timp ploios ;i nici dimi-nea\a, `nainte de a se fi luat apa de peele, c[ putrezesc. Straturile din cari s-au scos legumele trebuiesc s[pate dinnou, ca preste iarn[ s[ degere. Res[de;te`n straturi bine lucrate s[lat[ iernatic[.Culege cucuruzul. Cartofii ;i napii denutre\ se sap[ pe timp uscat, – secur[\esc de r[d[cinile mai sub\iri ;i sepun s[ se sbiceasc[ `nainte de a se a;eza`n pivni\[ ori `n groap[. `ndat[ ce amterminat cu sem[natul se ar[ numai-dec]t p[m]ntul menit a se sem[na decu prim[var[. Gerul ;i frigul de pesteiarn[ `l `mbun[t[\e;te. C]nd la culesul

viilor, strugurii trebuiesc clasifica\idup[ cum sunt unii putrezi, al\ii cop\iori rescop\i. Numai a;a putem face banicumsecade, dac[ producem mai mul-te feluri de vin."

Semne prevestitoare de timp

Din acelea;i scrieri afl[m prevestiridespre vreme. Unele semne prevesti-toare de timp mai pot fi auzite `nr]ndul popula\iei de la sate. B[tr]niispuneau c[ dac[ `n octombrie cademult[ brum[ ;i z[pad[, luna ianuarieva fi moale ;i c[ldur[, iar dac[ `n oc-tombrie ;i noiembrie este mult[ ploa-ie, po\i a;tepta `n decembrie mari

v]nturi. "Brum[rel ;i M[r\i;or sunt lunisurori. Cu c]t frunzele arborilor cadmai cur]nd, cu at]t mai roditor va fianul urm[tor. Gerul ;i frigul din oc-tombrie `mbl]nze;te pe ianuarie ;iFaur.

Lumina de miaz[noapte aducecur]nd ger mare. :oarecii de c]mp, detrag c[tre sat, iarna e aproape. C]nd ar-borii \in frunza mult, iarna e departe,dar va fi grea, ;i la anul vor fi multeomide. Sunt semne de iarn[ u;oar[c]nd o bubui `n luna lui octombrie ;inoiembrie.

V]ntul de octombrie este v]nt bo-gat. Dac[ `n octombrie este mult[cea\[ (buraca), atunci va fi mult[ neau[`n decembrie."

S[rb[tori religioase

Din punct de vedere religios, primazi din luna lui Brum[rel este dedicat["Acoper[m]ntului Maicii Domnnului".La 11 octombrie `l s[rb[torim peSf]ntul Apostol Filip, la 14 octombrieeste pr[znuit[ Sf]nta Paraschiva, ̀ n 25octombrie este Ajunul lui S]medru(Mo;ii de Toamn[) iar ̀ n 26 octombrie`l s[rb[torim pe Sf. Dumitru (S]medru).

Tradi\iile ;i credin\ele dedicateacestei perioade sunt, `n mare parte,concentrate `n jurul celor dou[ maris[rb[tori religioase< Sf]nta Paraschiva,dar, mai ales, Sf]ntul Dumitru.

Mihaela Ghi\[

“Brum[rel ;i M[r\i;or sunt luni surori. Cu c]t frunzele arborilor cad mai cur]nd, cu at]t mai roditor va fianul urm[tor. Gerul ;i frigul din octombrie `mbl]nze;te pe ianuarie ;i Faur. Lumina de miaz[noapte aduce cur]ndger mare. :oarecii de c]mp, de trag c[tre sat, iarna e aproape. C]nd arborii \in frunza mult, iarna e departe,dar va fi grea, ;i la anul vor fi multe omide.”TRADI}II

Dac[ `n octombrie este mult[ cea\[, atunci va fi mult[ neau[ ̀ n decembrie

4 Informa\ia de Duminic[/3 octombrie 2010

Aproximativ 20% din totalul speciilorde plante cunoscute sunt ameninţate cudispariţia pe plan mondial, iar activităţileumane se fac vinovate de 80% din totalulcazurilor de extincţie, potrivit unui studiude evaluare ştiinţifică, realizat pe uneşantion de 380.000 de plante cunoscutepe Terra. Cu mai puţin de o lună înaintede începerea Summitului pe temabiodiversităţii ce va avea loc la Nagoya, înJaponia, în perioada 18-20 octombrie, eRoyal Botanic Kew Gardens, e NaturalHistory Museum şi UniuneaInternaţională pentru ConservareaNaturii (UICN) au prezentat în cadrulunei conferinţe de presă prima Listă roşierealizată de oamenii de ştiinţă pe bazaunui eşantion reprezentativ.

Studiul, care a durat cinci ani, a reţinut1.500 de specii din fiecare mare familie deplante - de la muşchi şi licheni, laleguminoase şi ajungând la orhidee şiconifere.

Din cele 4.000 de specii examinate,22% sunt clasate ca fiind "ameninţate".Dintre acestea, 4% se află "în pericol

critic", 7% se află "în pericol", iar 11% sunt"vulnerabile".

Speciile ameninţate reprezintă "decinci ori flora insulelor din arhipelagulbritanic", a precizat Neil Brummitt,cercetător la e Royal Botanic KewGardens din Marea Britanie.

Omul este principalul vinovat dedispariţia plantelor sălbatice< agricultura,creşterea animalelor, despăduririle şiurbanizarea se fac vinovate de 80% dintotalul cazurilor de extincţie. Restul de20% din totalul cazurilor de extincţie seproduc din cauze naturale, precumincendiile.

Familia coniferelor este cea maiameninţată, iar pădurea tropicală umedăeste mediul natural cel mai degradat.

Circa 33% din specii nu sunt suficientde bine cunoscute pentru a stabili starealor de conservare.

Se consideră că între 20% şi 30% dinplantele de pe Terra nu au fost încărepertorizate, iar oamenii de ştiinţă se temcă unele dintre ele vor dispărea înainte dea fi descoperite.

20% din speciile de plante cunoscutear putea disp[rea din cauza omului O exoplanetă "potenţial locuibilă", care

are o mărime asemănătoare cu cea aTerrei, a fost descoperită de astronomiiamericani de la Universitatea Californiadin Santa Cruz, potrivit unui studiupublicat în Astrophysical Journal şi pe site-ul arXiv.orp. Această exoplanetă,denumită Gliese 581g, are o temperaturăce permite existenţa apei în stare lichidăla suprafaţa scoarţei sau în apropiere deaceasta. O exoplanetă este o planetă ce seînvârte în jurul unei stele - alta decâtSoarele din sistemul nostru solar.

Dacă această descoperire va ficonfirmată prin alte măsurători, Gliese581g va fi exoplaneta care se aseamănă celmai mult cu Terra , dintre toateexoplanetele descoperite până în prezent.Este, totodată, prima exoplanetă care seaflă într-o zonă din spaţiu potenţiallocuibilă. Steaua în jurul căreia gravitează,Gliese 581, se află în galaxia noastră - CaleaLactee -, la o distanţă de circa 20 de ani-lumină de Terra (un an-lumină are 9.460de miliarde de kilometri).

Această exoplanetă are o masă de 3-4ori mai mare decât cea a Terrei şi o razăde 1,5 ori mai mare ca a planetei noastre,

potrivit cercetătorilor americani de laCarnegie Institution din Washington,coautori ai studiului. Gliese 581g pare săfie o planetă telurică, la fel ca Terra, avândo gravitaţie la suprafaţa scoarţeiasemănătoare cu cea terestră. Planeta seînvârte în jurul stelei sale pe o orbităcirculară, pe care o parcurge în 36,6 dezile. Pentru astronomi, o exoplanetă este"potenţial locuibilă", atunci când eapermite existenţa vieţii. Însă acest lucru nuînseamnă neapărat că oamenii ar putealocui confortabil şi în siguranţă pe aceastăplanetă. Capacitatea unei planete de a filocuibilă depinde de numeroşi factori, iardintre aceştia, cei mai importanţi suntprezenţa apei în stare lichidă şi existenţaunei atmosfere.

Potrivit primelor estimări,temperatura înregistrată la suprafaţaacestei exoplanete, ce nu este expusăpermanent luminii stelei sale şi niciîntunericului din spaţiu, variază întreminus 31 de grade Celsius şi minus 12grade Celsius. Şi temperaturile de pe Terrapot fi uneori extreme, fără a împiedicaînsă existenţa vieţii. Ele variază între minus70 de grade Celsius în Antarctica şi pot

ajunge până la plus 148 de grade Celsius,în fosele hidrotermale de pe funduloceanului, unde trăiesc câteva bacterii.

Astronomii americani au detectat şi oa doua exoplanetă ce se învârte în jurulstelei Gliese 581, însă într-o zonănelocuibilă, iar numărul exoplanetelordetectate în jurul acestei stele a ajuns astfella şase. Este vorba de unul dintre sistemeleextrasolare ce numără cele mai multeexoplanete, identificat până în prezent.

Pe 24 august, astronomii de laObservatorul European Austral (ESO) dinChile au anunţat că au descoperit unsistem solar ce conţine planete - numărulacestora putând fi chiar de şapte - orbitândîn jurul unei stele ce se aseamănă cuSoarele nostru.

Până în prezent, astrofizicienii nu audescoperit încă o planetă despre care să sepoată afirma că este "sora geamănă" aTerrei printre cele 422 de exoplanetedescoperite începând din 1995.

Noua descoperire, anunţată miercuri,este rezultatul a 11 ani de observaţiiastronomice, realizate cu telescopulobservatorului spaţial Keck din Hawaii,situat la o altitudine de 4.145 de metri.

S-a descoperit o planet[ "sor[ geam[n[" cu P[m]ntul

Patrimoniul arheologic al Muzeului T[;nad provine din s[p[turile efectuate `n zona limitrof[ a ora;ului T[;nad;i cuprinde vestigii ale epocilor neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Din neolitic, `n zona T[;nadului au fostdescoperite a;ez[ri arheologice ale culturii arheologice Cri; ;i Tisa, descoperirile const]nd `n obiecte din ceramic[,din perioada neolitic[ din T[;nad, topoare din piatr[, g[site `n localit[\ile Cehal, Ceh[lu\, Blaja ;i T[;nad ;i res-turi de paleofaun[ la S[c[;eni. ISTORIE

3 octombrie 2010/Informa\ia de Duminic[ 5

Expozi\iile Muzeului din T[;nad dovedescexisten\a unor puternice comunit[\i

dacice pe aceste meleaguriInstitu\ie de cultur[, cu func\ii

specifice de cercetare ;tiin\ific[,colectare, p[strare ;i valorificarea bunurilor culturale din zon[,Muzeul Or[;enesc T[;nad, s-a`nscris de la `nceputurile sale, `ncircuitul muzeistic s[tm[rean ;inu numai. Institu\ia a fost ame-najat[ ̀ n anul 1978, `ntr-un vechiconac nobiliar, reconstruit `n1771, care `n momentul de fa\[ es-te declarat monument istoric.Muzeul este structurat pe 4 s[li ex-pozi\ionale, dintre care o sal[ es-te rezervat[ vestigiilor arheologi-ce ;i m[rturiilor istorice locale, iarcelelalte trei s[li sunt rezervate bu-nurilor culturale etnografice.

Patrimoniul arheologic provinedin s[p[turile efectuate `n zona limi-trof[ a ora;ului T[;nad ;i cuprinde ves-tigii ale epocilor neolitic, bronzului, pe-rioada dacilor liberi. Din neolitic, `n zo-na T[;nadului au fost descoperitea;ez[ri arheologice ale culturii arheo-logice Cri; ;i Tisa, descoperirile con-st]nd `n obiecte din ceramic[, din pe-rioada neolitic[ din T[;nad, topoare dinpiatr[, g[site `n localit[\ile Cehal,Ceh[lu\, Blaja ;i T[;nad ;i resturi de pa-leofaun[ la S[c[;eni.

Ol[ritul, cel mai vechime;te;ug

Din perioada de tranzi\ie spre epo-ca bronzului, `n zon[ sunt cunoscutea;ez[rile apar\in]nd culturilor arheo-logice< Co\ofeni, Baden ;i Tisapolgar.Acolo s-au g[sit topoare din bronz, laC[ua;, depozite de bronz, br[\[ri debronz, unelte din corn de cerb, tiparede turnat topoare, vase din ceramic[.Descoperirile arheologice din perioa-da dacic[ demonstreaz[ existen\a unorputernice comunit[\i ale dacilor li-beri.

Diverse documente ;i obiecte dinepoca feudal[ ;i modern[ ̀ ntregesc co-lec\ia de istorie a Muzeului. Bog[\ia ;ivarietatea crea\iilor artistice populareale locuitorilor din zon[ au f[cut obiec-tul unor ample studii ;i cercet[ri ;ti-in\ifice ale muzeografilor MuzeuluiJude\ean Satu Mare, institu\ie care aavut ca scop colec\ionarea, conserva-rea ;i valorificarea prin expunere a te-zaurului etnografic descoperit.

Regiunea etnografic[ a T[;naduluise `nscrie ca parte component[ a zoneide Codru, av]nd pe l]ng[ particula-rit[\ile specifice ;i elemente etnocul-turale apar\in]nd S[lajului ;i S[tma-rului. Colec\ia de etnografie a mu-zeului cuprinde obiecte din< ceramic[,lemn ;i textile, a c[ror valoare docu-mentar[ ;i artistic[, varietate tipologic[,creeaz[ o imagine de ansamblu a aces-tei zone, pornind de la ocupa\iile debaz[ a locuitorilor, me;te;ug[re;ti ;ip]n[ la obiceiuri ;i crea\ii artisticepopulare. Ol[ritul este cel mai vechime;te;ug practicat pe teritoriul \[riinoastre ;i este prezent `n expozi\ia debaz[, prin varietatea de obiecte din ce-ramic[ de uz gospod[resc ;i ceramic[decorativ[ produs[ ̀ n centrele de ol[ritdin T[;nad, dar ;i `n centrele `nveci-nate< Vama, B[i\a, Cehul Silvaniei ;iHlohaza, `n Ungaria.

~n T[;nad, ca ;i `n `mprejurimi,ocupa\ia de baz[ a fost agricultura, fi-ind urmat[ de p[storit ;i viticultur[.Expozi\ia de etnografie cuprinde un

num[r remarcabil de unelte ce facparte dintr-un inventar agricol tradi\io-nal< furci, greble, v]ntur[toare, m[suripentru cereale> obiecte care fac parte dininventarul de st]n[< cofe pentru ap[ ;ilapte, putini pentru br]nz[, b[t[toarede unt, b]te ciob[ne;ti, vase pentru sa-re, c[u;uri. Din preocup[rile zilnice alelocalnicilor mai f[ceau parteme;te;ugurile, care presupuneau pre-lucrarea lemnului, a fierului ;i a piei-lor. Atelierele me;te;ug[re;ti erau spe-cializate `n rot[rit, dog[rit, fier[rit,t[b[c[rit, curel[rit ;i cism[rit.

Colec\ie de textile

Colec\ia de textile a muzeului cu-prinde toate tipurile de \es[turi produse;i folosite `n gospod[riile \[r[ne;ti dinzon[, `ncep]nd de la obiecte de port,textile interior cu rol utilitar, cu rol de-corativ sau cu func\ii ritualice. Cele maireprezentative obiecte din colec\ie facparte din colec\ia de baz[. Expozi\ia cu-

prinde unelte folosite pentru prelu-crarea fibrelor textile, cum ar fi meli\apentru c]nep[, pieptenele pentru fu-ioare, v]rtelni\a, sucalele, furci de torscu talp[ ;i roat[, r[zboi de \esut, ;i pro-duse finite ale sale, ;tergare, a;ternuturide pat, fe\e de pern[, ;tergare de culme,capatiere de pat, port popular codre-nesc.

Ambian\a specific[ locuin\ei\[r[ne;ti este sugerat[ prin amenajareaunui interior specific zonei etnografi-ce a codrului. Decorul este amenajat cuajutorul textilelor \esute `n gospod[rie,a mobilierului \[r[nesc, a icoanelor pesticl[ ;i vase din ceramic[. Gama larg[de motive decorative utilizate la deco-rarea \es[turilor, de la cele simple,geometrizante, la elemente complexeflorale, fitomorfe, avimorfe. ~n circui-tul expozi\ional este inclus[ ;i o sal[ deexpozi\ii temporare care reprezint[un cadru optim de prezentare a celormai semnificative aspecte din istoria ;icultura ora;ului ;i a jude\ului.

Ioan Fori;, prima semn[tur[`n cartea de oaspe\i

Cartea cu semn[turile oaspe\ilor es-te m[rturia palpabil[ a faptului c[Muzeul reprezint[ interes pentru cei ca-re sunt ̀ n trecere prin T[;nad. Primulcare a semnat aceast[ carte a fost IoanFori;, fostul prim-secretar al jude\eneide partid, cu ocazia redeschiderii ex-pozi\iei permanente ̀ n anul 1978. "(...)Este un remarcabil eveniment ̀ n via\aspiritual[ a ora;ului. (...) Exponateleprezentate constituie, pe l]ng[ valoa-rea lor muzeistic[ ;i cultural[, adev[ra-te repere ale dezvolt[rii prin vreme aT[;nadului, puncte de referin\[ `ntretrecutul ;i prezentul acestei localita\i.Civiliza\ia material[ ;i spiritual[ re-prezentat[ `n muzeu st[ m[rturiegr[itoare luptei comune a locuitoriloracestor plaiuri, rom]ni, maghiari, ger-mani ;i de alte na\ionalit[\i, `mpotri-va asupririi de orice fel, pentru libertatena\ional[ ;i dreptate social[, muncii lorpline de abnega\ie ;i elan pentru trans-form[rile socialiste de ast[zi. Avem con-vingerea c[ aceast[ institu\ie va r[spun-de pe deplin menirii sale fundamentale,aceea de a instrui ;i educa pe to\i cei ca-re-i vor p[;i pragul `n spiritul patri-moniului nostru socialist, al `naltelorvalori ale umanismului revolu\ionar."Dup[ semn[tura lui Ioan Fori; au ur-mat apoi alte zeci de semn[turi, at]t aleoaspe\ilor din \ar[, din jude\ele sau lo-calit[\ile vecine, c]t ;i a celor de pestegrani\e.

Muzeul se poate l[uda cu vizitatori din diferite \[ri

Ca vizitatori importan\i ai MuzeuluiOr[;enesc T[;nad se pot aminti cei 41de salaria\i ai Cooperativei de ConsumTurulung, care au vizitat muzeul ̀ n 26noiembrie 1980. Tot ̀ n acela;i an, ̀ n lu-na decembrie, to\i militarii UM0764T[;nad ;i-au l[sat semn[turile ̀ n caietulMuzeului, al[turi de ei semn]ndu-se ;imembrii Activului ComitetuluiOr[;enesc al PCR Marghita. O lun[ mait]rziu, printre oaspe\ii institu\iei s-anum[rat ;i colectivul Mili\iei ora;uluiCarei, `n 24 ianuarie, dar ;i membriicercului de istorie de la ;coala general[din Cehal. Au mai vizitat Muzeul `n1983 ;i 1984 cursan\ii :coliiInterjude\ene de Partid Oradea, seriaa II-a Industrie. Ace;tia au fost pl[cutimpresiona\i de varietatea obiectelor ex-puse, aceea;i reac\ie av]nd-o ;i docto-rul Abraham Fuchs, profesor de isto-rie din Ierusalim, `n 24 iulie, dar carea revenit de fiecare dat[ c]nd a avutocazia. ~n 2001, un grup de ofi\eri aiJandarmeriei Rom]ne a g[sit de cuvi-in\[ s[ poposeasc[ ̀ n muzeul ora;uluiT[;nad, exprim]ndu-;i respectul fa\[de ̀ nainta;i ;i fa\[ de ceea ce au l[sat ̀ nurm[.

Conform celor men\ionate de vi-zitatorii muzeului care au vrut s[-;i no-teze impresiile, ei au fost ;i sunt im-presiona\i de tradi\iile ;i obiceiurile oa-menilor locului, venind chiar dinRepublica Moldova, Ierusalim,Germania, Ungaria, Polonia. De fiecaredat[ c]nd a venit vorba de vreun eve-niment de cultur[, muzeul fie a fost gaz-da, fie a fost implicat ̀ n organizarea sa.De asemenea, oaspe\ii au dorit s[-;i ex-prime ;i recuno;tin\a pentru felul ̀ n ca-re au fost primi\i, ace;tia revenind cupl[cere de fiecare dat[ ̀ n ora;ul T[;nad,dar ;i la Muzeul Or[;enesc al a;ez[rii.

Mirela Maria Filimon

Diverse documente ;i obiecte din epoca feudal[ ;i modern[ `ntregesc colec\iade istorie a Muzeului

Partidul radical naţionalist Jobbik seopune înfiinţării unui Institut Tom Lantosla Budapesta care să promoveze drepturileminorităţilor, insistând că fostul politicianamerican de origine maghiară era un"ungarofob" şi era "cel mai bun prieten" allui Nicolae Ceauşescu. PreşedinteleUngariei, Pal Schmitt a anunţat vineri laAdunarea Generală a ONU de la NewYork că Ungaria intenţionează săînfiinţeze un centru care să promovezetoleranţa şi  care va fi numit dupăcongresmenul american Tom Lantos.Liderul grupului parlamentar al Jobbik,Marton Gyongyosi, a spus luni că ideeaînfiinţarii acestui centru a aparţinutfostului premier socialist FerencGyurcsany, care anunţase că vrea săînfiinţeze un institut Tom Lantos laBudapesta după moartea politicianuluiamerican, în februarie 2008.

Gyongyosi a declarat că Lantos, fostreprezentant al Partidului Democrat dinSUA, era un "ungarofob" şi a fost "cel maibun prieten" cu fostul dictator românNicolae Ceauşescu. "Oamenii de dreaptadin Ungaria, cu sentimente patriotice,niciodată nu vor sprijini această iniţiativă",a spus politicianul Jobbik. Binecunoscutîn România, unde a venit de mai multe oriîn vizită, inclusiv în perioada regimuluiCeauşescu, democratul Tom Lantos, carea reprezentat statul California în Congresaproape 17 ani, a murit la vârsta de 79 deani, în urma unui cancer esofagian. Deorigine evreiască, născut în Ungaria, el ascăpat de două ori de lagărele de muncănaziste.

Fostul cancelar german HelmutSchmidt a inaugurat miercuri în centrulBerlinului un monument dedicat luiMihail Gorbaciov, George Bush tatăl şiHelmut Kohl. "Cu toţii meritărecunoştinţa poporului nostru. Fărăcurajul lui Gorbaciov, prudenţa lui Bushşi fermitatea lui Kohl, reunificarea nu arfi avut loc", a spus fostul cancelar.

Monumentul, aflat în faţa edituriiAxel Springer, pe traseul fostului Zid alBerlinului, reprezintă sculpturile înbronz ale celor trei lideri, cu o înălţimede 1,75 metri şi cântărind fiecare 1,3 tone.Monumentul a fost inaugurat înainte decelebrarea a 20 de ani de la reunificareaGermaniei, la 3 octombrie.

Budapesta sus\ine c[ Tom Lantos era

prieten cu Ceau;escu

Monument dedicat lui gorbaciov, Bush ;i

Kohl, inaugurat la Berlin

O colec\ie de picturi realizate de AdolfHitler în 1908 va fi scoasă la licitaţie înMarea Britanie, fiind evaluată de experţi lacirca 175.000 de euro". Legea interzicelicitarea picturilor în mai multe stateeuropene, precum Franţa sau Austria,unde acest lucru ar echivala cu un act deglorificare a regimului nazist. Pentru cămulte case de licitaţie sunt deţinute depatroni evrei, acestea refuză să aibă de aface cu picturile lui Hitler. Picturile au fostdescoperite într-un bufet dintr-un imobildin nordul Austriei, după ce acesta a fostcumpărat de un avocat. Este vorba depeisaje rustice şi scene din viaţa rural[ dinperioada în care Adolf Hitler încerca, înzadar, să fie admis la Academia de Artă dinViena. Viitorul dictator era lipsit de oricevenituri şi îşi câştiga pâinea pictând peisajeşi făcând copii după cărţile poştale.Portretele nu erau deloc punctul forte al luiHitler. "S-au făcut multe cercetări pe temarespingerii sale la admiterea la Academie,care a fost considerată un punct de cotiturăîn istorie. Cercetătorii consideră că acesteşec a stat la baza resentimentelor lui Hitlerşi a ajuns să-l transforme într-un monstru",spune Westwood-Brookers.

Picturile lui Hitler,evaluate la 175.000 euro

“Am machete pe care le-am f[cut `n trei luni de zile, `ns[ asta nu `nseamn[ c[ toate se vor face la fel. Am obiectcare a fost f[cut chiar ;i `ntr-o noapte.”PASIUNI

Bakai Janos< “Doresc s[ transmit genera\iilorviitoare interesul pentru aceast[ art[”

6 Informa\ia de Duminic[/3 octombrie 2010

Bakai Janos s-a n[scut `n Arad,`n 2 martie 1969. Acolo ;i-a f[cutstudiile primare ;i gimnaziale la:coala General[ Nr. 1. Apoi, p]n[`n clasa a X-a frecventat LiceulIndustrial de Prelucrare aLemnului, dup[ care a urmat:coala UCECOM din Arad. Liceull-a f[cut la seral, `ntre anii 1993 ;i1996, la Grupul :colar CsikyGergely. Cu toate aceste studii, eln-a considerat c[ este suficient,`nscriindu-se mai apoi la :coala deArt[ din Satu Mare, la sec\ia degrafic[, `n perioada 2006-2009.

A ob\inut o diplom[ de grafician,dar care nu-i prea folose;te, deoarece,dup[ spusele sale, nu prea mai e c[utat[.Pentru viitor, modelistul ̀ ;i dore;te s[organizeze o expozi\ie interna\ional[,aici la Satu Mare, `mpreun[ cu cei ca-re `i `mp[rt[;esc pasiunea. ~n prezentel este angajatul Muzeului Jude\eanSatu Mare ;i lucreaz[ ca ;i desenator.

- De c]nd ai `nceput s[ faci primeletale machete?

- De la 10 ani am primele mache-te, dar de la 15 ani am f[cut prima lu-crare de acest gen din carton. ~miamintesc c[ p]n[ prin 1995-1996 amf[cut o mul\ime de cl[diri ;i mai mul-te diorame. Acestea erau f[cute din pro-pria imagina\ie sau dup[ poze. Deexemplu, am o machet[ cu trenule\, ca-re avea 3 metri lungime ;i 1,20 metril[\ime. De atunci, din 1996 am f[cut o

pauz[, p]n[ `n 2008, c]nd am decis s[m[ pun iar pe treab[.

Acum doi ani am v[zut la MuzeulJude\ean Satu Mare o expozi\ie demachete, ceea ce m-a impulsionat ;i mi-a dat motiva\ia necesar[ s[ m[ `ntorcla vechea mea pasiune. Mi-am spusatunci c[ ;i eu pot s[ fac a;a ceva ;i chiarpe bani pu\ini. Am `nv[\at meseria fi-ind autodidact. M[ inspiram fie de peinternet, de pe site-uri specializate, ci-tind felurite explica\ii cu privire lamachetare.

Pe l]ng[ asta, ce m-a mai inspiratau fost miile de poze cu lucr[rile alto-ra. ~n orice caz, eu consider c[ mai amde `nv[\at `n ceea ce prive;te mache-tarea, mai ales la partea cu vopsireaobiectelor, dar nu numai. ~ntotdeaunaapare c]te o problem[ la fiecare lucra-re, deoarece, oric]t de mult a; `ncerca,niciodat[ nu-mi va ie;i alta la fel. ~nplus, nu pot spune c[, dac[ am f[cut omachet[, data viitoare voi lucra maiu;or. Nu este adev[rat. Fiecare machet[presupune anumite dificult[\i.

- Spune-mi c]teva cuvinte despreexpozi\ia de la T[;nad.

- S-a organizat extraordinar de di-ficil. Eu am luat ini\iativa de a face o ex-pozi\ie. Colegii de expozi\ie i-am g[sitfoarte greu, cu alte cuvinte eu i-am "ra-colat". Cu unul dintre ei stau chiar des-tul de aproape ;i eu nu ;tiam. ~n oricecaz, fiind ar[dean, m[ bucur enorm c[am reu;it s[ organizez o expozi\ie de ge-nul acesta cu s[tm[reni pentrus[tm[reni.

- E;ti la prima expozi\ie?- Nu. Am avut de cur]nd o ex-

pozi\ie `n Ungaria la Miskolc, maiexact `n iunie, cu aproape acelea;i pie-se de la T[;nad. Am avut diorama ceamare. Ea reprezint[ scena de lupt[ depe frontul de Vest, din 1944. Am maiparticipat atunci cu machete de cl[diri;i avioane de recunoa;tere ;i machetede blindate.

- Presupun c[ fiecare machet[ tre-buie s[ treac[ prin anumite etape,p]n[ la finalizare. Care sunt acelea?

- Pentru `nceput, se face un proiectal machetei. Eu `l fac de pe poze.Macheta trebuie desenat[, f[c]ndu-sechiar ;i m[sur[tori pentru obiectul ceurmeaz[ a fi creeat, `ntocmai ca la ocas[. Apoi, se aleg materialele potrivi-te. Acestea nu trebuie s[ fie selectate su-perficial, ci trebuie s[ `ndeplineasc[anumite condi\ii ;i s[ `ntruneasc[ anu-mite propriet[\i, pentru a ar[ta `ntoc-mai ca originalul. Eu trebuie s[ fiu atentla calitatea materialelor, dar nu `n ul-timul r]nd la greutatea, la grosimea ;ila lungimea lor. Eu consider c[ di-mensiunile sunt cele mai importante.Oricum, culoarea este dat[ obiectuluila final, a;a c[ asta nu reprezint[ o prio-ritate. Cel mai important este proiec-tul obiectului. F[r[ el, macheta nu s-arputea materializa. ~n urm[toarea etap[,se aleg piesele, se asambleaz[ cu mult[migal[, pentru ca produsul finit s[ias[ perfect. Pentru asta, eu nu folosescpenset[ sau lup[, chiar dac[ am unelepiese extraordinar de mici. ~ntr-o ul-

tim[ faz[, m[ ocup de finisarea ma-chetelor. Dup[ vopsire, ̀ mi pun obiec-tele la uscat, iar apoi, dac[ nu ̀ mi ies cu-lorile a;a cum vreau, le mai dau un stratde vopsea.

- Care este durata medie de exe-cu\ie a unei machete?

- Am machete pe care le-am f[cut`n trei luni de zile, `ns[ asta nu`nseamn[ c[ toate se vor face la fel. Amobiect care a fost f[cut chiar ;i `ntr-onoapte.

- Ce materiale folose;ti ;i cum facirost de ele?

- Folosesc carton ̀ n propor\ie de 90la sut[. ~n rest, mai adaug plastic,lemn, metal, mai exact s]rm[. Pentrumine nu este un efort financiar colosals[ fac rost de cele necesare, deoarecebani eu cheltui doar pe lipici. ~n rest,`mi adun materialele de la prieteni, dela tipografii, le cer resturile care ler[m]n ;i m[ descurc foarte bine.

- Care sunt temele tale favorite,dac[ vine vorba de machete?

- ~n principal m[ axez pe geografie;i istorie. De obicei se `mpletesc. Amf[cut c]teva machete despre Primul ;iAl Doilea R[zboi Mondial, deoarece deatunci a evoluat cel mai mult tehnicaarmelor ;i a armamentului. Fac de lac[su\e, avioane, tancuri, armament,submarine ;i p]n[ la machete de trenelectric func\ionabil. Mai am blindate,acum lucrez la ni;te vapoare ;i ni;tema;ini. De exemplu, la Muzeul

Or[;enesc din T[;nad, m-am prezen-tat cu machete reprezent]nd scen[ delupt[ de pe Frontul de Est, germano-rus, din perioada 1944, scen[ de lupt[de pe frontul nord - African, am maiavut avioane de recunoa;tere din AlDoilea R[zboi Mondial, folosit de ar-mata rom]n[.

- Ce le transmi\i tinerilor care ardori s[ se apuce ;i ei de confec\ionareamachetelor?

- O machet[ se face foarte greu. Euam desf[cut ;i ref[cut chiar ;i de trei orio machet[. Aici trebuie foarte mult[r[bdare. Fiecare provocare `n realiza-rea unei astfel de lucr[ri reprezint[ pen-tru mine un pas `nainte. Eu unul suntfoarte ambi\ios. ~mi place s[ fac obiec-te care nu s-au mai f[cut ;i dac[`nt]mpin greut[\i, nu renun\. Acela;ilucru `l recomand ;i celorlal\i.

- Ce vrei s[ faci pe mai departe dinpasiunea ta?

- ~mi doresc foarte mult s[ atrag co-piii. Pentru asta vreau s[ organizez o ex-pozi\ie interna\ional[ aici la Satu Mare,deoarece, dup[ cum spunea primarulora;ului T[;nad, unde am avut decur]nd o expozi\ie, copiii pot prindedrag de modelism dac[ v[d cu ochii lorce `nseamn[ ;i c]t este de frumoas[aceast[ pasiune. A; vrea s[ le transmit;i genera\iilor viitoare m[car pu\indin interesul meu pentru machete, cas[ existe o continuitate a acestei arte. Euo consider ca fiind o art[.

Mirela Maria Filimon

Edi\ia din acest an a Festivalului Interna\ional al P[lincii - Satu Mare a fost deschis[ cu`nfiin\area Ordinului Cavalerilor P[lincii ;i `n municipiul nostru, primul astfel de ordin cavalerescdin Rom]nia. EVENIMENT

12 Cavaleri ai P[lincii de Satu Mareau depus jur[m]ntul

3 octombrie 2010/Informa\ia de Duminic[ 7

~n perioada 1-3 octombroiejude\ul nostru g[zduie;te pri-ma edi\ie a FestivaluluiInterna\ional al P[lincii - SatuMare. Proiectul cu aceea;i de-numire este implementat dec[tre Consiliul Jude\ean SatuMare ;i cotidianului Informa\iaZilei - SC Solpress SRL, `n ca-drul Programului Opera\io-nal Regional 2007-2013 - Axaprioritar[ 5 - Dezvoltarea du-rabil[ ;i promovarea turismu-lui> Domeniul major de inter-ven\ie 5.3 - Promovarea po-ten\ialului turistic ;i crearea in-frastructurii necesare, în scopulcre;terii atractivit[\ii Românieica destina\ie turistic[ ;i este co-finan\at de Uniunea European[prin Fondul European deDezvoltare Regional[.

Obiectivul proiectului "FestivalulInterna\ional al P[lincii - Satu Mare" es-te promovarea poten\ialului turistic ;icrearea infrastructurii necesare, în sco-pul cre;terii atractivit[\ii României cadestina\ie turistic[ prin cre;terea vizi-

bilit[\ii jude\ului Satu Mare pe harta tu-ristic[ a României ;i promovarea pro-duselor tradi\ionale române;ti.Cunoa;terea produselor române;tiprin turism reprezint[ un factor prin-cipal de promovare interna\ional[ atradi\iei ;i a turismului în România ;ide dezvoltare a pie\ii interne a aceste-ia. Proiectul vizeaz[ activit[\i menite s[fac[ jude\ul Satu Mare o destina\ieatractiv[ pentru turism, afaceri îm-preun[ cu dezvoltarea produselor tu-ristice ;i cre;terea utiliz[rii internetu-lui în serviciile de promovare turistic[.

Obiectivele specifice ale proiectu-lui sunt< Dezvoltarea ;i consolidarea tu-rismului în jude\ul Satu Mare prinsprijinirea promov[rii produselor spe-cifice, concretizat în organizarea unuifestival interna\ional al p[lincii> cre;te-rea num[rului turi;tilor care viziteaz[jude\ul Satu Mare, prin interac\ionareadirect[ cu popula\ia locului în cadrulunui eveniment multietnic ;i multi-cultural, oferirea unor atrac\ii supli-mentare fa\[ de cele deja existente ;i decunoa;tere a tradi\iilor ;i culturii ro-mâne;ti din jude\ul Satu Mare>Extinderea sezonului turistic pentruturi;tii afla\i în vizit[ în perioada res-pectiv[ prin organizarea de eveni-mente ;i oferirea unor alternative de pe-trecere a timpului liber> Cre;terea ve-niturilor factorilor economici locali

în perioada determinat[.Festivalul se desf[;oar[ în cadrul

proiectului timp de doi ani, pe durataa c]te 3 zile de fiecare dat[. Manifest[ri-le se desf[;oar[ `n dou[ loca\ii< laMuzeul |[rii Oa;ului din Negre;ti-Oa;;i `n Gr[dina Romei din Satu Mare.

Garda de cavaleri a fost constituit[ din sportivi ai clubului Horses Sylvana

Edi\ia din acest an a FestivaluluiInterna\ional al P[lincii - Satu Mare afost deschis[ cu `nfiin\area OrdinuluiCavalerilor P[lincii ;i `n municipiulnostru, primul astfel de ordin cavale-resc din Rom]nia. La nivel interna\io-nal mai exist[ ;i altele similare, cele maiapropiate de noi fiind cele din Ungaria,`nfiin\ate `n mai multe localit[\i, dar ;i`n Austria, `n zonele unde produc[to-rii sunt mai intens preocupa\i de dis-tilarea de rachiu. ~n Ungaria, cele maimulte astfel de ordine au fost (re)`nfi-in\ate la `nceputul anilor 2000, `n timpce, `n Austria exist[ ;i organiza\ii deacest gen, care `;i au originea din secolulXVIII-XIX.

La Satu Mare, primii cavaleri aiOrdinului P[lincii au fost `nvesti\i vi-neri, 1 octombrie, `n curtea bisericiiCalvaria. Evenimentul, deopotriv[ so-

lemn, dar ;i cu o not[ de divertismenta ̀ nceput cu intrarea g[rzii cavalere;ti,format[ din sportivii Clubului hipicHorses Sylvana Botiz. Tot c[lare a so-sit ;i maestrul de ceremonie, actorulVasile Blaga, sportiv ;i el ̀ n cadrul ace-luia;i club.

Dup[ salutul adresat "`naltei nobi-limi" Ritualul s-a desf[;urat `n modtradi\ional, cu `ngenuncherea cavale-rilor, tripla lor atingere cu sabia peumeri ;i rostirea jur[m]ntului. Primii12 cavaleri s[tm[reni ai ordinului<Arpad Cserhi, pre;edintele ConsiliuluiJude\ean, Adrian Mihai :tef, vice-pre;edintele Consiliului Jude\ean,Mircea Vasile Govor, vicepre;edinteleConsiliului Jude\ean, Gheorghe Ciocan,pre;edintele Federa\iei P[lincarilor|ara Oa;ului - Bixad, Cornel Mure;an,vicepre;edintele Federa\iei P[lincarilor|ara Oa;ului - Vama, Vasile Ignat,membru al Asocia\iei |ara Oa;ului -Tur\, Tamas Moi;, membru alAsocia\iei |ara Oa;ului - Moiseni,Ioan Bura, cel mai b[tr]n p[lincar,membru al Asocia\iei |ara Oa;ului -Prilog, Ioan Andor, fondator alAsocia\iei Codreanca - S[uca, IuliuHuszti, pre;edintele Asocia\ieiCodreanca - Viile Satu Mare, SilviuZetea, cel mai cunoscut produc[tor, ;iNicolae Bura, primar Negre;ti Oa; ;i-au "pecetuit cavaleria prin leg[m]ntul

str[mo;esc, care s[ le c[l[uzeasc[ pa;iitoat[ via\a de acum ;i-n veciil vecilor",rostind dup[ maestrul de ceremonie<"Eu, (numele cavalerului), cavaler alOrdinului Cavalerilor P[lincii din SatuMare, jur c[ `mi voi tr[i via\a vesel ;ive;nic t]n[r, voi ap[ra mereu dreptu-rile p[lincarilor ;i ale consumatorilorde p[linc[, voi promova consumul ci-vilizat ;i cu m[sur[ al acestei b[uturinobile ;i voi duce `n lume faima pro-duselor tradi\ionale s[tm[rene. A;as[ m[ ajute Dumneze!".

:i, cum unui cavaler nu `i ;ade s[ nu;tie s[ c[l[reasc[, maetrul de ceremo-nie i-a invitat pe to\i cei 12 la baza hi-pic[ Horses Sylvana din Botiz, unde pot`nv[\a s[ struneasc[ la fel de bine caii,precum mae;trii bahici plosca.

Dup[ `nvestirea cavalerilor ur-meaz[ trei zile de petrecere ;i voie bun[,unde sunt a;tepta\i to\i cei care iubescp[linca, dar ;i cei care de acum `nco-lo urmeaz[ s[ o ̀ ndr[geasc[, precum ;icei cei care doresc doar s[ deguste c]te-va produse tradi\ionale s[tm[rene, saus[ se delecteze cu crea\iile folclorice de-osebit de bogate ;i diverse din jude\ulnostru. Buna dispozi\ie este ̀ ntre\inut[de evolu\ii ale unor forma\ii de amatori;i profesioni;ti care interpreteaz[ c]nte-ce ;i dansuri populare rom]ne;ti, ma-ghiare, germane, \ig[ne;ti ;i ucrainene.

Eva Laczko

Participarea la acest concurs a fost rezultatul unei munci intense. Asista\ii asocia\iei au participat la toate concursu-rile la care au fost invita\i, antren]ndu-se `n mod foarte serios pentru toate competi\iile. SPORT

8 Informa\ia de Duminic[/3 octombrie 2010

Anul trecut pe vremea asta v[prezentam o pagin[ dedicat[ is-toriei conceptului de fotbal ;i for-melor pe care sportul astfel numitle-a luat pe diverse meridiane alelumii. Azi, `n ziua `n care laMelbourne se rejoac[ finala AFL,ne vom ocupa mai pe larg de fot-balul australian, un monumentviu al istoriei.

Pe l]ng[ multele sale ciud[\enii na-turale, Australia este un caz particular ;i`n ce prive;te originile sociale ;i etnice.Pe l]ng[ aborigenii polinezieni, au ve-nit din Europa englezi, sco\ieni, irlandezi,oameni de toate felurile, din culturidestul de diferite ;i cu educa\ii variate (s[nu uit[m c[ la origini Australia a servit`n Imperiul Britanic func\ia de coloniepenitenciar[). Cum la mijlocul veaculuial 19-lea s-a descoperit ;i aur la Antipozi,aglomera\ia de popula\ie ;i violen\a aucrescut ;i mai mult.

Tot pe la jum[tatea secolului XIX jo-curile de fotbal `ncepeau s[-;i creeze oidentitate, ie;ind din marasmul con-frunt[rilor `ntre dou[ sate, pe p[;uni ;iprin ;an\uri, unde aproape orice era per-

mis. ~n Irlanda se juca ceea ce avea s[ de-vin[ fotbalul gaelic, la Rugby, ̀ n Anglia,se n[scuse sportul cu acela;i nume, iarfotbalul (doar) cu picioarele `;i f[cea ;iel loc ̀ n peisaj. Practican\ii tuturor aces-tor sporturi s-au ̀ nt]lnit ca emigran\i ̀ nAustralia ;i presa local[ nota ̀ n 1856 c[a avut loc un meci de fotbal `n care en-glezii, irlandezii ;i sco\ienii jucau fieca-

re dup[ cum ;tiau de-acas[. P]n[ la urm[a fost nevoie s[ se ajung[ la un com-promis, ;i el a fost atins `n 1858, consi-derat anul de na;tere al fotbalului aus-tralian.

Din rugby a r[mas balonul oval ;iconceptul de mark (minge prins[ dinzbor). Din fotbalul gaelic a r[mas obli-ga\ia de a bate mingea de p[m]nt la fie-

care 10 metri alerga\i, ca ;i ideea de punctatribuit pentru ratare (`n Irlanda un ;utpeste poart[ `nseamn[ un punct, iar `nAustralia se d[ un punct la un ;ut pel]ng[ poart[, la o distan\[ mic[ marcat[de bare laterale). Iar din fotbalul cu ca-re suntem obi;nui\i s-a p[strat proemi-nen\a ;utului `n detrimentul m]nuiriimingii ;i, desigur, faptul c[ scopul joculuie trecerea mingii printr-o poart[ ;i nuajungerea `ntr-o anume zon[ de \int[.

Dac[ primele jocuri de fotbal `nAustralia au avut terenuri de vreo 400 demetri lungime, f[r[ bare laterale ;i cu 40de oameni `ntr-o echip[, ceea ce a dusla scoruri gen 1-0 dup[ 3 zile de joc, pro-punerea unui jurnalist de a se folosi te-renurile de cricket a dat o nou[ dimen-siune jocului. Forma eliptic[, cu diametrede 175 m lungime ;i 90 l[\ime, face caun mijloca;, de pild[, s[ alerge peste 15km `ntr-un meci.

Au evoluat ;i tacticile. Dac[ `n tre-cutul nu foarte ̀ ndep[rtat se bubuia min-gea la b[taie din orice pozi\ie ;i jocul erade o violen\[ uneori extrem[, punctul decotitur[ a fost finala din 1970, c]nd echi-pa din Carlton a `nvins folosind un joc`n vitez[ ;i cu multe pase date cu m]na,la care adversarii n-au g[sit replic[.

Spre deosebire de rugby ;i similar cu fot-balul gaelic, pasa cu m]na nu se d[ prinaruncare, ci prin lovire.

Chiar ;i violen\a a devenit mai lejer[,dar asta e mai mult o chestiune de tac-tic[, din moment ce mingea circul[mai repede ;i mai variat ̀ n jocul modern.E vorba ;i de intimidare reciproc[, dinmoment ce `n fotbalul australian, faptunic `n lumea sportului, nu se folosescelimin[ri, astfel c[ orice exces poate ge-nera un r[spuns pe m[sur[. Dup[ mecise `mpart amenzile ;i suspend[rile, dar`n teren juc[torii se \in la respect unul pealtul.

Baza tradi\ional[ a fotbalului aus-tralian a fost statul Victoria, cuMelbourne `n centru. La Melbourne sejoac[ de peste 100 de ani ;i finala anual[,pe Melbourne Cricket Ground, unde`ncap peste 100.000 de oameni.S[pt[m]na trecut[ au fost 100.016, iarCollingwood ;i St. Kilda, dou[ din celemai vechi trupe, au f[cut un meci ma-re, ̀ ncheiat egal, 68-68, doar al treilea egaldin istoria finalelor. Azi are loc rejuca-rea ;i se va stabili un `nving[tor. Iar laanul, din aprilie p]n[ `n octombrie,spectacolul re`ncepe.

Vasile A.

~n australia se joac[ forma cea mai arhaic[ de fotbal din lume

Dup[ cum am ar[tat `n pagi-nile cotidianului nostru, `n pe-rioada 18-23 septembrie, laVar;ovia s-a desf[;uratCampionatul European ;i Euro-Asiatic Special Olympics.

Din echipa Rom]niei au f[cut par-te ;i 5 sportive s[tm[rence, asistate `ncadrul Asocia\iei Langdon DownTransilvania Satu Mare, `mpreun[ cuantrenoarea lor, Gyöngyi Kerti,pre;edinta organiza\iei din care facparte.

Aceast[ manifestare sportiv[ este deo amploare deosebit de mare. Au par-ticipat 1.500 de sportivi din 56 de \[ri,`nscrise la 9 discipline sportive, 2.000de voluntari, 1.000 membri de familie,600 de antrenori, 200 de oficialit[\i, 250de medici ;i 50.000 de suporteri. EchipaRom]niei s-a `nscris `n concurs laprobele de baschet, tenis de mas[ ;i at-letism.

Vizite medicale gratuite `n Polonia

Participan\ii la Campionat au pe-trecut zece zile ̀ n Polonia. Premerg[torcompeti\iei, `n cadrul programuluiHost Town, fiecare echip[ a petrecutc]te 4 zile `ntr-o localitate polonez[.Reprezentan\ii \[rii noastre au fostinvita\i `n localitatea MidzyrezeczPodlaski, unde, membrii grupurilor auavut ocazia de a face cuno;tin\[ cu cul-tura local[ ;i de a face antrenamente.Fiecare echip[ a petrecut acest timp `nalt[ localitate, apoi ̀ nc[ 6 zile `mpreun[la Var;ovia. ~n prima parte a deplas[rii,fiecare echip[, `n localitatea `n care seafla, a avut posibilitatea de a efectua gra-tuit o serie de vizite medicale< de of-talmologie, stomatologie ;i de ortope-die.

Cei care au avut nevoie au primit,tot gratuit, c]te o pereche de ochelari,

sau al\ii suport pentru picior plat, iarcei care au efectuat toate vizitele me-dicale (acestea nefiind obligatorii) auprimit c]te o pereche de pantofi desport de marc[.

Rezultatul unei munci intense

Competi\ia de la Var;ovia s-adesf[;urat pe stadionul unde va avea loc

;i deschiderea CampionatuluiEuropean de Fotbal.

Festivitatea de deschidere aCampionatului European ;i Euro-Asiatic Special Olympics s-a desf[;urat

cu mare fast. Evenimentul a fost de-osebit de spectaculos, iar aprindereafl[c[rii olimpice a fost un moment ex-trem de emo\ionant. Pentru sportive-le s[tm[rence va r[m]ne o amintire deneuitat. Printre oficialit[\i a fost prezent;i Tom Kennedy, precum ;i pre;edin-tele Poloniei, Bronistaw Komorowski,care i-a felicitat pe to\i sportivii ̀ nscri;i`n concursuri.

~n prima zi a avut loc repartizareasportivilor pe grupe de c]te 8 concu-ren\i, dup[ care au urmat `ntrecerile.Fiecare sportiv a avut posibilitatea dea se `nscrie la c]te dou[ probe.

La proba de baschet Rom]nia a par-ticipat cu echipa unificat[ a \[rii, din ca-re fac parte 5 persoane cu dizabilit[\i ;i3 s[n[to;i, un grup de 3 fete dinOradea la tenis de mas[, iar cele 5s[tm[rence la atletism. Or[dencele auc];tigat un loc 4 ;i dou[ locuri 7, iars[tm[rencele toate s-au putut bucurade succese `nsemnate, `ntorc]ndu-seacas[ cu medalii.

Helga Pálinkás a c];tigat medalia deaur la proba de alergare 50 m ;i argintla oin[, Enikő Kocsis medalie de argintla alergare 50 m ;i bronz la s[ritur[ depe loc, Katalin Kaiser a ob\inut meda-lia de argint at]t la oin[ c]t ;i la s[ritur[de pe loc, Csilla Erdei s-a clasat pe lo-cul 4 la alergare 50 m ;i a ob\inut me-dalia de argint la s[ritur[ de pe loc, iarKrisztina Szabó a cucerit o medalie deaur la oin[ ;i argint la s[ritur[ de pe loc.

Participarea la acest concurs a fostrezultatul unei munci intense. Asista\iiasocia\iei au participat la toate con-cursurile la care au fost invita\i, an-tren]ndu-se `n mod foarte serios pen-tru toate competi\iile.

Asocia\ia Langdon DownTransilvania `ns[;i, cu sprijinul auto-rit[\ilor locale ;i jude\ene a organizatla Satu Mare campionate sportive derang `nalt `n cadrul competi\iilorSpecial Olympics.

E. Laczko

Din echipa Rom]niei au f[cut parte ;i 5 sportive s[tm[rence, asistate `n cadrul Asocia\iei Langdon Down TransilvaniaSatu Mare, `mpreun[ cu antrenoarea lor, Gyöngyi Kerti,

Succese s[tm[rene la CampionatulEuropean Special Olympics

Eu `ncerc s[ m[ v[d ca pe mine `nsumi, un om care `ncearc[ s[ c[l[uzeasc[ at]t c]t se poate ast[zi, spunat]t c]t se poate pentru c[ exist[ o foarte mare rezisten\[ la schimbare `n r]ndul rom]nilor, exist[ `nc[ otenta\ie foarte mare c[tre populism. Am fost unul dintre cei care au condus aceast[ \ar[ ;i cred c[ mi-amf[cut datoria fa\[ de Rom]nia. INTERVIU

VarujanVosganian<

"Dac[ liberaliiar fi r[mas

la guvernare,Rom]nia

nu ar fi ajunsaici"

3 octombrie 2010/Informa\ia de Duminic[ 9

Varujan Vosganian s-a aflat ;iel la Satu Mare, al[turi de alte nu-me marcante din PNL cu ocaziaConferin\ei Jude\ene ce a avutloc `n 18 septembrie.

Varujan Vosganian este ;i el cu-noscut s[tm[renilor, fiind prezent la noi`n jude\ cu diferite ocazii, at]t la eveni-mente politice, c]t ;i la evenimente cul-turale. Om politic, scriitor, economist,vicepre;edinte al Uniunii Scriitorilor dinRom]nia, pre;edinte al UniuniiArmenilor, senator, fost ministru deFinan\e, Varujan Vosganian poate fiun excelent interlocutor pe o mul\ime deteme.

~ntr-o perioad[ `n care \ara noastr[este traversat[ de o criz[, at]t pe planeconomic, social c]t ;i politic, temadiscu\iei noastre cu Varujan Vosganiana fost, fire;te, una politic[. Cu certitudine`ns[, vom mai avea nenum[rate ocaziide a-l `nt]lni la Satu Mare pentru a abor-da teme culturale. :i dac[ tot e vorba decultur[ ;i de vizitele lui VarujanVosganian la Satu Mare, trebuie men\io-nat faptul c[ `n 2009 ;i-a prezentat laCentrul Multicultural Poesis volumul deproz[ "Cartea :oaptelor", evenimentcare a adunat a adunat o mulţime de oa-meni de cultură, scriitori sătmăreni,oficialităţi, iubitori de literatură, dar şicolegi de partid ai autorului.

S[ ne `ntoarcem `ns[ la realitatea\[ri;oarei noastre ;i s[ vedem care esteviziunea lui Varujan Vosganian ;i im-plicit, a liberalilor, despre cum ar puteafi Rom]nia scoas[ din criz[.

- Nu sunte\i pentru prima dat[ laSatu Mare, chiar se poate spune c[ sun-te\i un apropiat al liberalilor s[tm[reni.Ce aprecia\i la ei?

- ~mi place aici la Satu Mare, `n pri-mul r]nd faptul c[ cei care conduc filialas[tm[rean[ sunt liberali de foarte mult[vreme. De exemplu, Ovidiu Silaghi a in-trat ̀ n PNL ̀ n 1990. ~mi place felul ̀ n ca-re ei s-au implicat `n via\a jude\ului, `nvia\a sa economic[. Pot da exemple le-gate de atitudinea liberal[, de viziuneade dreapta privind conduita social[ ;i,fire;te, apreciez faptul c[ aici la SatuMare realitatea de zi cu zi a fost `n sen-sul g]ndirii noastre.

Satu Mare, ca ;i `ntreg nord-vestul

\[rii a fost ceva mai avansat `n ceea ceprive;te emanciparea, ̀ n ceea ce prive;teintegrarea european[, dezvoltarea me-diului privat.

:i faptul c[ liderul PNL Satu Mare es-te un om care a condus mult[ vremeCamera de Comer\ ;i care este implicat`n structurile mediului privat la nivelna\ional este un exemplu pozitiv. S[ numai vorbesc de rela\iile personale pe ca-re le am cu cei de aici.

- Ovidiu Silaghi a fost realespre;edinte al PNL Satu Mare. Ce g]nduri`i transmite\i acum la preluarea unuinou mandat?

- Ovidiu Silaghi a fost un bun coleg`n guvernul liberal ;i ̀ mi este ;i prieten.El a avut un domeniu foarte importantprivind IMM-urile ;i comer\ul exte-rior, profesiunile liberale. Este un om dis-tins, stilat, cunoa;te limbi str[ine, are far-mec ;i are o g]ndire curat liberal[, ceeace `l recomand[ s[ conduc[ aceast[ fi-lial[ `n continuare. Sfaturi nu ;tiu dac[trebuie s[ `i dau unui om care conducede at]ta vreme o filial[ jude\ean[, dar a;dori ca aici `n Satu Mare, liberalii s[`mplineasc[ ceea ce spun sondajele.Avem o cre;tere ̀ n popularitate, a;adarle urez liberalilor s[tm[reni s[ aib[ ocre;tere `n administra\ia local[ ;i re-prezentan\i pe m[sura simpatiei pe ca-re o avem.

Cred c[ e nevoie ̀ n jude\ul Satu Marede o recunoa;tere mai larg[ a rolului pecare PNL l-a avut, mai ales `n 2005 ;i2008 pentru emanciparea mediului ru-ral. Nu trebuie uitat faptul c[ noi am datfoarte multe resurse financiare pentruconsolidare ;i reparare de ;coli, pentruconstruc\ii de noi ;coli, pentru drumurijude\ene, pentru alte obiective de inte-res rural, cum ar fi programul privind ali-mentarea cu ap[, poduri ;i pode\e, pro-grame privind c[minele culturale, fon-duri importante pentru repararea pa-trimoniului religios din mediul rural. Deaceea mi-a; dori ca la alegerile din 2012PNL s[ fie mai bine reprezentat ̀ n con-ducerile comunelor de aici.

- S[ trecem la PNL pe plan na\ional,la mult discutatul Guvern din umbr[.Lumea se a;tepta s[ fi\i pe lista mini;tri-lor, ca ministru de Finan\e. Cum a\i pri-mit vestea c[ nu figura\i ̀ n Guvernul dinumbr[?

- Eu am mai avut `n PNL situa\ii dinacestea. Cred c[ cel mai important lucrueste s[ putem c];tiga alegerile, s[ ajun-gem la guvernare ;i atunci va fi loc pen-tru toat[ lumea. Pozi\ia mea ̀ n PNL es-te clar[, am locul meu, pe care nu mi-lpoate nici lua, nici contesta nimeni.Am coordonat programul de guverna-re, faptul c[ el este `nsu;it de acest nouguvern este o dovad[ `n plus a compe-ten\ei echipei pe care o am. Mergem `ncontinuare, urez succes acestor repre-zentan\i. Pentru unii e cec ̀ n alb, nu-i cu-nosc, n-am auzit de ei p]n[ acum, daracesta nu este un motiv pentru care ei nuar putea s[ performeze.

- Crin Antonescu a spus c[ v[ vede`n func\ia de pre;edinte al uneia dintreCamere. ~n care func\ie v[ vede\i? Ceade ministru de Finan\e sau cea depre;edinte al uneia dintre Camere?

- Eu `ncerc s[ m[ v[d ca pe mine`nsumi, un om care `ncearc[ s[c[l[uzeasc[ at]t c]t se poate ast[zi,spun at]t c]t se poate pentru c[ exist[ ofoarte mare rezisten\[ la schimbare `nr]ndul rom]nilor, exist[ `nc[ o tenta\iefoarte mare c[tre populism. Am fostunul dintre cei care au condus aceast[\ar[ ;i cred c[ mi-am f[cut datoria fa\[de Rom]nia. C]nd un partid guverneaz[,conteaz[ mai pu\in cine e ministru, ci-ne conduce una dintre camereleParlamentare, cine conduce la PalatulCotroceni. Important este s[ c[l[uze;tiacest popor, s[ ̀ i dai un anumit nivel deconduit[, s[ `i dai sentimentul c[Rom]nia este \ara `n care merit[ s[tr[ie;ti.

- Ca fost ministru de Finan\e, cumvede\i m[surile luate de guvernul Boc?

- Guvernul Boc este un mare e;ecpentru Rom]nia. Pot s[ v[ spun c[ `n2010 guvernul Boc cheltuie cu aproape15% mai mult dec]t a cheltuit guvernulliberal `n 2008, c]nd toat[ lumea eramul\umit[ ;i puteam s[ pl[tim ni;te sa-larii pe care guvernul actual le reduce cu25%. Este un guvern pus numai peho\ie, un guvern care este mai degrab[

dispus s[ sacrifice pe rom]ni dec]t s[ `;iasume riscul real al guvern[rii, un guverncare trebuie s[ `;i `nceteze c]t mai repedeexisten\a, ca s[ cru\e Rom]nia de cre;te-rea datoriei publice, de izolare ;i deru;ine.

- Avea Rom]nia nevoie de `mpru-muturile de la FMI?

- ~n 2009 ianuarie-februarie nu avea,atunci c]nd s-au contractat. Dar dup[ ces-a `nt]mplat `n 2009 ;i `n 2010 mi-egreu s[ cred c[ Rom]nia ar mai fi pututs[ reziste f[r[ aceste `mprumuturi. Dac[am fi avut un guvern responsabil,Rom]nia nu ar fi avut nevoie de aceste`mprumuturi.

- Ce m[suri anti-criz[ crede\i c[ arfi potrivite situa\iei actuale din \ar[?

- Noi am elaborat un program, o plat-form[ care se cheam[ "Statul liberal - adoua modernizare a Rom]niei", carecuprinde pe termen scurt ;i mediu,p]n[ pe termen lung m[suri de reformarea statului, de la cre;tere economic[ ;i ad-ministra\ie, p]n[ la reformarea marilorsisteme publice, s[n[tate, educa\ie, pro-tec\ie social[. ~n ceea ce prive;te relan-sarea, pornim de la ideea c[ fiscalitateatrebuie simplificat[ ;i redus[, de la fap-tul c[ ̀ n ceea ce prive;te bugetul nu tre-buie s[ tai orbe;te ci s[ redimensionezirolul statului, s[ transferi c[tre pia\[ oparte din responsabilit[\ile statului, s[ ̀ lrespec\i pe cet[\ean ca pe un posibil par-tener. ~n ceea ce prive;te sistemele sociale,s[n[tate ;i pensii, trebuie s[ mergem pesistemul de acumulare, pentru c[ siste-mul de redistribuire care a fost folositp]n[ `n prezent se dovede;te nesuste-nabil. Cet[\eanul trebuie s[ fie unpurt[tor al politicilor publice, un purt[toral propriului destin, trebuie s[ fie unagent fiscal al statului ̀ n ceea ce prive;tefelul `n care vegheaz[ la corectitudineapl[\ilor sale ̀ n eviden\ele contabile. Maimult dec]t at]t, cet[\eanul trebuie s[ fiecel care decide ̀ n privin\a soartei sale. Nuguvernul s[ stabileasc[ punctele de pen-sii, ce anume `i dau `n schimb cet[\ea-nului pentru contribu\ia sa la s[n[tate.

Cet[\eanul s[ depun[ ̀ ntr-un cont al s[ubanii s[i pentru pensii, care sunt valori-fica\i pentru investi\ii, banii s[i pentrus[n[tate sunt valorifica\i ̀ n fondurile pri-vate `n s[n[tate, astfel c[ nu mai trebu-ie s[ fie la cheremul nim[nui, ci estest[p]nul propriului destin. Cet[\eanultrebui s[ fie institu\ia central[ a so-ciet[\ii rom]ne;ti, `n viziunea noastr[.

- S[ ne imagin[m c[ guvernul Boccade, vine la conducere un guvern PNL.Crede\i c[ liberalii ar fi capabili s[scoat[ Rom]nia din criz[?

- Sunt convins c[ dac[ liberalii ar fir[mas la guvernare la sf]r;itul lui 2008,Rom]nia nu ar fi ajuns aici. ~n situa\iaactual[, `n primul r]nd trebuie s[ vedemexact ce se `nt]mpl[ `n Rom]nia. ~n aldoilea r]nd, dac[ am veni la putere, si-gur c[ am pune salariile la nivelul celordin 2010.

- Exist[ fonduri din care s[ face\iacest lucru?

- Exist[, pentru c[ noi nu am aveare\elele clientelare `mpov[r[toare ale PD.~n al doilea r]nd am avea o viziune multmai coerent[ `n ceea ce prive;te func\iaactiv[ a bugetului, m[ refer la ajutoarede stat, la politica pentru IMM-uri, la ati-tudinea fa\[ de contribuitori. Noi am so-cotit `ntotdeauna c[ politica fiscal[ tre-buie s[ fie a produc[torului ;i nu `n ser-viciul culeg[torului de impozite. A;acum am f[cut `n 2005-2008 c]nd am re-dus impozitele ;i am m[rit veniturile sta-tului, a;a o s[ facem ;i acum.

- Cum se `mpac[ finan\ele cu lite-ratura?

- Economia este cultur[ managerial[.Este tot cultur[, tot o form[ de comu-nicare ;i atunci c]nd doi oameni stau fa\[`n fa\[ ei pot g[si diverse forme de`n\elegere ;i atunci c]nd printre ele senum[r[ ;i cultura, cultura care este sin-gura `ndeletnicire uman[ care `nvingef[r[ s[ lase victime ;i care cucere;te f[r[s[ umileasc[, putem s[ sper[m `ntr-o so-lidaritate reg[sit[ a rom]nilor.

Laura Micovschi

DIN LUMEA LARG~

10 Informa\ia de Duminic[/3 octombrie 2010

Fostul premier din Islanda,Geir Haarde, va trebui s[ compar[`n fa\a unui tribunal special, `ntr-o decizie care ar putea s[-ltransforme `n primul lidermondial pus sub acuzare pentrucriza financiar[ global[, scrie AP.

Parlamentarii de la Reykjavik au decismar\i s[-l trimit[ pe Haarde `n fa\ajudec[torilor pentru c[ nu a `mpiedicatpr[bu;irea financiar[ a Islandei, `n 2008.Criza care a lovit statul nordic a determinatnumeroase proteste ale islandezilornemul\umi\i, a dus la c[derea Guvernului;i a afectat grav economia \[rii dup[colapsul monedei na\ionale.

Haarde risc[ doi ani de `nchisoare

Potrivit informa\iilor, 33 deparlamentari au votat "pentru" trimitereafostului premier `n fa\a unui tribunalspecial, `n timp ce 30 s-au opus acesteim[suri. Dac[ va fi g[sit vinovat, Haardear putea fi condamnat la doi ani de`nchisoare. AP scrie c[ tribunalul care valua `n discu\ie acuza\iile la adresa luiHaarde nu s-a mai ̀ ntrunit niciodat[ p]n[acum `n `ntreaga istorie a Islandei. Dataaudierilor nu a fost `nc[ stabilit[.

Haarde (59 de ani), fostul lider alPartidului Independen\ei, a renun\at laputere anul trecut `n urma protestelorprelungite. ~n prezent, el urmeaz[ un

tratament pentru cancer esofagian. "Voi r[spunde acuza\iilor `n fa\a

tribunalului ;i voi fi reabilitat. Am untrecut curat. Acuza\iile sunt o persecu\iepolitic[", a spus Haarde pentru postulRUV. ~n trecut, Haarde a acuzat b[ncile,afirm]nd c[ autorit[\ile guvernamentale;i cele de supraveghere a sistemuluifinanciar au f[cut "tot ce au putut" pentrua preveni criza.

Haarde, acuzat de neglijen\[

AP aminte;te c[ Islanda, o insul[

vulcanic[ cu doar 320.000 de locuitori, atrecut aproape peste noapte de la miracoluleconomic la faliment, dup[ ce a fostafectat[ grav de criza financiar[, care aprovocat c[derea economiei ;i a dus lahaos pe scena politic[ intern[. Sistemulbancar al \[rii s-a pr[bu;it `n octombrie2008. Rata ;omajului a continuat s[creasc[ de-atunci, iar \ara nordic[ a mersdin criz[ `n criz[.

~n aprilie, un raport de 2.300 de pagini,realizat de o Comisie guvernamental[ pemarginea colapsului bancar, l-a acuzat peHaarde ;i pe ;eful B[ncii Centrale, DavidOddsson, c[ au fost "extrem de neglijen\i",permi\]nd inflamarea sectorului financiarf[r[ s[ ia m[surile necesare.

Pall Hreinsson, un judec[tor al Cur\iiSupreme care a condus Comisia Special[de Investiga\ie, a identificat ;apte oficialiresponsabili pentru criza care a lovit \ara,`ntre care Haarde ;i Oddsson. Niciun altoficial nu a fost trimis mar\i `n fa\ajudec[torilor, ceea ce i-a f[cut pe unii s[sus\in[ c[ Haarde va fi g[sit "\ap isp[;itor".

Mai mul\i islandezi intervieva\i de APau declarat c[ legile care-i sanc\ioneaz[pe politicieni sunt prea indulgente ;i c[ artrebui `n[sprite.

AP precizeaz[ c[ tribunalul special vafi alc[tuit din 15 membri - cinci judec[toride la Curtea Suprem[, un pre;edinte deTribunal districtual, un profesor de dreptconstitu\ional ;i opt persoane alese deParlament la fiecare ;ase ani. Dup[ audieri,Tribunalul ar putea decide s[ nu-l pun[sub acuzare pe Geir Haarde.

Preşedintele Adunării Naţionalefranceze, Bernard Accoyer (UMP,dreapta), supus presiunilor din parteastângii, care îi cere demisia în douăsăptămâni, a comis o eroare, salutându-lpe Mevlüt... Ceauşescu în loc de MevlütCavusoglu. La deschiderea şedinţei demiercuri, dedicată problemelor deactualitate, Accoyer a luat cuvântul pentru"a ura bun venit unei delegaţii a AdunăriiParlamentare a Consiliului Europei,condusă de preşedintele său". Dar înmomentul în care a citat numelepreşedintelui, turcul Mevlüt Cavusoglu,el l-a salutat pe "Mevlüt Ceauşescu", într-o confuzie cu numele fostului dictatorromân Nicolae Ceauşescu.

Candidată la aderarea la UE, Turcia şi-a marcat de mai multe ori susţinerea faţăde Comisia Europeană şi mai ales faţă decomisarul pentru Justiţie Viviane Reding,care şi-a manifestat la jumătatea luiseptembrie dorinţa de a lansa o procedurăde infringement împotriva Franţei, dupăexpulzarea rapidă a romilor, vizaţi de ocirculară ministerială.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozyapare pe coperta Newsweek, în numărulconsacrat "noului extremism dinEuropa", relatează 7sur7. "În Franţa,preşedintele Sarkozy, care caută un nouelan populist pentru relansarea aureipolitice acum în umbră,a lansat ocampanie de acuzaţii violente şi expulzăriforţate ce vizează minoritatea romilor",scrie publicaţia, în ediţia europeanădatată 4 octombrie.

"Numeroşi susţinători ai lui Sarkozyau fost şocaţi de brutalitatea ideii de aţinti o minoritate etnică pentru a oexpulza", scrie Newsweek. Potrivitpublicaţiei, comisarul european VivianeReding "a fost cât pe ce să îl numească peSarkozy «nazist» ".

Pasajul consacrat de Newsweek luiSarkozy ("un centrist care cochetează cu

extremismul") nu are decât 20 de rânduri,dintr-un articol de trei pagini dedicat maiales alegerilor din Suedia, ce au dus laintrarea în Parlament a extremei-drepte.

Sarkozy a fost pe coperta Newsweekşi in urmă cu un an, publicaţia scriinddespre presupusul complex al lideruluifrancez faţă de Barack Obama.

Miercuri, comisarul european pentrujustiţie, Viviane Reding, a declarat pentruFrance 24 că s-a luat decizia politică dedeclanşare a procedurii de infringementîmpotriva Franţei pentru încălcarearegulilor europene privitoare la liberacirculaţie în tratamentul aplicat romilor.Franţa " nu a transpus în legislaţiafranceză garanţiile procedurale"prevăzute pentru cetăţenii europeni încadrul unei directive din 2004 privitoarela libera circulaţie în UE, a spus ea.

Mai mulţi angajaţi FBI au copiat la unexamen privitor la noile reguliantiterorism şi de interogare, dar şiprivitor la colectarea de informaţii,potrivit unui raport al inspectoruluigeneral al Departamentului Justiţiei.

Raportul inspectorului general GlennFine spune că unii dintre angajaţii FBI s-au consultat cu alţii în timpul examenului,iar alţii au  folosit sau  împărţit fiţuici.Câţiva angajaţi FBI, printre caresupervizori şi un consilier legal, au profitatde o eroare de programare pentru carăspunsurile să le apară pe calculatoare.Inspectorul general a recomandat ca FBIsă ia măsuri împotriva celor care au copiatşi să se organizeze un nou examen.

Pre;edintele aPCE,"botezat" Ceau;escuîn adunarea na\ional[

francez[

angaja\ii FBi copiaz[ la examene pe teme

antiteroriste

Un fost clovn care are mari şanse săcâştige duminică un loc în parlamentulbrazilian nu-şi va putea exercita mandatulpână când nu va promova un test care sădemonstreze că ştie să scrie şi să citească.Francisco Silva, un artist de circtransformat în comic de televiziune şicunoscut sub numele de scenă "Tiririca"(cuvânt colocvial din portugheză pentru"bosumflat") este acuzat că se numărăprintre cei 10% dintre conaţionalii săi caresunt analfabeţi. Alegaţia ar putea însă să-l împiedice să-şi ocupe locul în congres,deşi sondajele îl creditează cu mai multevoturi decât orice candidat, întrucâtconstituţia braziliană cere ca toţipoliticienii să ştie să citească.

Silva este doar una dintre celebrităţile,precum fostul fotbalist Romario, care s-aualăturat celor 6.000 de candidaţi pentrucele 513 locuri ale camerei inferioare aparlamentului. Ceea ce a început ca oglumă a devenit serios când zeci demilioane de oameni au început să-iurmărească clipurile satirice de campaniede pe YouTube în care dansează îmbrăcatîn culori pestriţe şi repetă obsesiv sloganuriprecum "Mai rău de atât nu se poate!" sau"Ce face un deputat? Vă spun sincer că nuştiu. Dar votaţi-mă şi veţi afla!". Clipurileau atins o coardă sensibilă în rândulalegătorilor brazilieni, din ce în ce maideziluzionaţi de clasa politică după o seriede scandaluri de corupţie. Conformsondajelor, Silva ar putea obţine peste unmilion de voturi, scor electoral care îl vatransforma în cel mai popular candidat.

Un clovn analfabet vrea`n Parlamentul brazilian

Regina Rania a fost operată din cauzaunei aritmii cardiace. Până acum,intervenţia chirurgicală a fost ţinutăsecretă. Palatul a anunţat abia marţi,printr-un comunicat, că majestatea sa serecuperează într-un spital din New York.

Pentru întreaga lume, Rania este unadintre cele mai influente femei. Iarpentru iordanieni, regina inimilor. S-acăsătorit cu actualul rege Abdullah, pevremea când el era încă prinţ, în 1993 şiare patru copii.

Munca ei ca regină se concentreazăpe promovarea educaţiei.

La aproape 92 de ani după sfârşitulPrimului Război Mondial, Germania vatermina de plătit, duminică,despăgubirile de război impuse de Aliaţi.

Ultima tranşă pentru achitarea sumeidatorate, de aproape 200 de milioane deeuro, se va face duminică, atunci când seîmplinesc 20 de ani de la reunificareaGermaniei, împărţită în două la finalulcelui de al Doilea Război Mondial.Reparaţii în valoare de 269 de miliardede mărci ale Reichului, impuse prinTratatul de la Versailles în 1919, auapăsat greu asupra Guvernelor germaneale Republicii de la Weimar, în anii '20,şi au contribuit la venirea lui Adolf Hitlerla putere, în 1933.

Aceste despăgubiri aveau menirea săcompenseze pierderile suferite de Franţaşi Belgia în timpul războiului şi să ajutela achitarea costului acestui război pentruţările aliate. Plata reparaţiilor, suspendatăde Hitler, a fost anulată de fapt prin"moratoriul Hoover", în 1932. DarGermaniei îi mai rămăsese de rambursatîmprumuturile contractate pentru platadatoriilor, înainte de această dată.

Germania de Vest a acceptat săplătească o parte a acestora, începânddin 1953, dar mai rămâneau de plată şidobânzile acestor împrumuturi,acumulate între 1945 şi 1953. La vremearespectivă, s-a ajuns la un acord, potrivitcăruia Germania urma să le plătească la20 de ani după reunificarea ţării, oipoteză considerată foarte improbabilă laepoca respectivă.

Dar Zidul Berlinului s-a prăbuşit, iarGermania termină de plătit bonuri,considerate mult timp simple obiecte decolecţie şi care, astăzi, sunt deţinute defonduri de pensie sau chiar de particulari.

Regina Rania a iordanieia fost operat[ la inim[

în secret

germania termin[ de pl[tit desp[gubirile

de r[zboi impuse dealia\i în 1919

Fostul preşedinte american JimmyCarter, în vârstă de 85 de ani, a fostspitalizat marţi la Cleveland din cauzaunor dureri de stomac resimţite în timp cese afla în avionul care îl transporta sprestatul Ohio, unde era aşteptat să-şi lansezeo carte. Al 39-lea preşedinte democrat alStatelor Unite între anii 1977 şi 1981,Carter a fost dus la spital imediat dupăaterizarea la Cleveland. Potrivit CNN,Carter ar fi avut o criză specifică "răului deavion". Anturajul său a anunţat ulterior căse odihneşte "confortabil" la spital şi că îşiva relua ulterior turneul de promovare acărţii, dar nu a oferit o dată precisă.

În ciuda vârstei sale, Jimmy Carter afost foarte activ, promovând pacea şidrepturile omului. El s-a implicat în dosarecomplicate, cum ar fi Iranul, OrientulMijlociu sau Coreea de Nord. În 1989revista Time estima că "a fost poate cel maibun preşedinte pe care l-a avut vreodatăAmerica". Este laureat al premiului Nobelpentru pace, obţinut în 2002.

Jimmy Carter este internat în spital

geir Haarde, fost premierislandez, ar putea fi primul lider

mondial judecat pentru criz[

Sarkozy cocheteaz[ cu extremismul

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fostinvitat la un dineu cu premierul Bulgariei,Boiko Borisov, cu ocazia unui forum ce vaavea loc la 7 octombrie la Sofia, printreoaspeţi figurând nume celebre ale eliteipolitice mondiale, inclusiv fostul lidersovietic Mihail Gorbaciov, scrie Standart.

Părintele Perestroikăi, MihailGorbaciov, vine în Bulgaria la 7 octombrie,pentru a participa la forumul "EuropeLooks Eastwards", care va reuni o elităpolitică mondială, anunţă cotidianulbulgar Standart. După prima zi de discuţii,premierul Boris Borisov va fi gazda luiGorbaciov, la un dineu pe care îl va da lareşedinţa sa de la Boiana şi la care suntinvitaţi să participe aproape 70 dereprezentanţi ai elitei politice mondiale,susţine profesorul Zaharia Zahariev,organizatorul forumului.

În afară de Gorbaciov, alţi oaspeţiaşteptaţi sunt fostul premier al SpanieiFelipe Gonzalez, fostul premier alTurciei Mesut Yilmaz, foştii miniştri deexterne Hans Dietrich Genscher (Ger-mania) şi Aleksandr Bessmertnih (Rusia),precum şi fostul preşedinte român IonIliescu. Preşedintele Bulgariei, GheorghiPărvanov, nu şi-a confirmat încă partici-parea. Conferinţa este organizată de Foru-mul pentru Politici Noi, condus de MihailGorbaciov, şi de fundaţia bulgară Slavii,condusă de Zaharia Zahariev. Conferinţava avea loc la hotelul Sheraton din Sofia şiva fi deschisă de premierul Boris Borisov.La discuţii vor participa politicieni şiexperţi, între care Dimitri Simes,preşedintele Centrului Nixon şi jurnalistla New York Times şi Newsweek, precumşi oligarhul rus Aleksandr Lebedev.

iliescu, invitat în Bulgaria la un dineu cu gorbaciov

George Michael a început să picteze pere\ii închisorii HMP Highpoint din Suffolk. Nu s-a aflat exact ce picteazăel acolo, dar jurnali;tii glumesc deja pe seama jobului său part-time. „Genul acesta de activitate îi \ine ocupa\i pede\inu\i ;i face ca timpul să treacă mai u;or pentru ei“, comentează o sursă din penitenciar. Atâta doar că George nuare prea mult de stat pe-acolo. Se pare că artistul va executa doar jumătate din pedeapsa de opt săptămâni. El esteobligat să petreacă acum timp în denten\ie după ce a condus sub influen\a drogurilor, intrând cu ma;ina într-un ma-gazin.

VEDETE

Obiecte de lux ale unor celebrit[\i au r[masnevândute la o licita\ie din new York

3 octombrie 2010/Informa\ia de Duminic[ 11

Capa lui Superman, o bră\ară a luiElvis, bijuterii purtate de Lady Dianasunt doar câteva dintre obiectele careau rămas nevândute, vinerea trecut[,la o licita\ie a casei Guernsey, care aavut loc la New York. “Sunt dezamă-git, trecem printr-o perioadă dificilădin punct de vedere economic iar ceicare au scos la vânzare obiectele au fi-xat pre\uri foarte mari”, a declarat Ar-lan Ettinger, pre;edinte al casei de li-cita\ii Guernsey.

Vedeta catalogului, un set de biju-terii cu diamante ;i perle - purtat de La-dy Diana, în iunie 1997, cu două luniînainte de decesul său - care a fost es-timat la o sumă cuprinsă între 1,5 ;i 2,5milioane de dolari, a primit o ofertă fi-nală de 700.000 de dolari ;i nu a fostvândut. O bră\ară din aur încrustată cu48 de diamante, care i-a apar\inut luiElvis Presley, a avut un pre\ de porni-re de 500.000 de dolari ;i a rămas, deasemenea, nevândută.

Printre cumpărătorii prezen\i la li-cita\ie s-a remarcat miliardarul ame-rican Stewart Rahr. El a cumpărat pen-tru 305.000 de dolari celebra statuetădin filmul „:oimul maltez”, pentruprietenul său Leonardo DiCaprio, ca-re a fost ;i el prezent la licita\ie.

Tăbli\ele actorului Charlton Hes-

ton din filmul “Cele zece porunci” aufost adjudecate pentru 18.300 de do-lari, dar pălăria purtată de Michael Jac-

kson în 2002 pe scena Apollo Theater,la Harlem, a rămas nevândută.

Pe de altă parte, o minge de base-

ball semnată de ;ase pre;edin\i ameri-cani - Jimmy Carter, Gerald Ford, Ge-orge Bush, tatăl ;i fiul, Bill Clinton ;i

Barack Obama - estimată la 150.000 dedolari, a fost achizi\ionată tot de Ste-wart Rahr, pentru 85.400 de dolari.

Controversata rochie realizată dinf];ii de carne de vită purtată de artist[la gala premiilor MTV Video Music, depe 12 septembrie, va fi conservată prinuscare, informează accessholly-wood.com.

Designerul Franc Fernandez, carea creat rochia, a declarat< “Rochia vatrece printr-un proces de uscare, dupăcare va fi «arhivată»”.

După gala MTV Video MusicAwards, Lady Gaga, recompensatăatunci cu opt trofee, ;i-a explicat ale-gerea vestimentară. “Ei bine, nu estevorba de lipsă de respect fa\ă de cei ca-re sunt vegetarieni. După cum ;ti\i,sunt cea mai în\elegătoare fiin\ă de pefa\a pământului”, a declarat Lady Ga-ga în emisiunea realizată de Ellen De-Generes.

“De;i a dat na;tere la mai multe in-terpretări, pentru mine semnifică fap-tul că trebuie să ne ridicăm ;i să lup-tăm pentru drepturile noastre dacă nuvrem să fim tratate ca o bucată de car-ne. Iar eu nu sunt o bucată de carne”,a spus aceasta. În ziua următoare,pre;edintele PETA, Ingrid Newkirk, aemis un comunicat prin care a con-damnat utilizarea în acest mod a ani-malelor.

Recent, Lady Gaga a pozat îmbră-cată în carne crudă pentru copertaedi\iei japoneze a „Hommes Vogue”,stârnind astfel protestele asocia\ieipentru protec\ia animalelor People forthe Ethical Treatment of Animals (PE-TA).

Rod Stewart, dat înjudecat[ pentru c[

nu ;i-a pl[tit costumul de mire

Artistului i s-a intentat proces pen-tru că nu ;i-a plătit costumul pe carel-a purtat acum trei ani, la nunta lui cuPenny Lancaster.

Designerul Karen Matthewssus\ine că Rod îi datorează încă 5.000de lire sterline pentru crea\ia sa, cu ca-re acesta a defilat în ziua nun\ii,desf[;urate la bordul iahtului “LadyAnn Magee”, ancorat în Portofino, Ita-lia.

“Costul hainelor nu a fost achitatîn întregime, iar Rod nici măcar nu le-a returnat”, a declarat purtătorul de

cuvânt al lui Karen Matthews.Replica taberei lui Stewart? “Cos-

tumul nu a fost livrat la timp, nu-i ve-nea bine ;i, astfel, nu a putut fi folosit.Rod Stewart a fost nevoit să-;i cumperealt costum în ultimul moment!”, a spuspurtătorul de cuvânt al artistului.

Cârcota;ii comentează însă de pemargine că Rod e recunoscut ca fiindcam zgârcit ;i că n-ar fi exclus să fiabandonat costumul lui Matthewspentru că i s-a părut prea scump. Pro-cesul, care pare desprins din scenariulunei comedii, va începe în noiembrie.

Rochia din carne purtat[ deLady gaga la gala MTV Video

Music va fi conservat[

12 Informa\ia de Duminic[/3 octombrie 2010

Jenny McCarthy a vorbit despredesp[r\irea de Jim Carey

În emisiunea lui Oprah Winfrey,Jenny a făcut pentru prima dată de-clara\ii despre separarea de actorulamerican după cinci ani de rela\ie. Dece nu au mai mers lucrurile între ea ;iJim?

Vedeta a dat un răspuns nea;tep-tat< “Jim Carey nu mă mai făcea sărâd!”. Chiar a;a? Faimosul actor de co-medie nu-;i mai făcea bine meseria încuibul conjugal? Ori presta\ia lui eramai bun[ pe ecran decât acasă? Pe Jiml-au usturat cu siguran\ă cuvintele fos-tei iubite.

Desigur, McCarthy a explicat apoipe larg că “atunci când nu mai e dis-tractiv, trebuie să începi să faci inves-tiga\ii ;i să-\i pui întrebări despre re-la\ia pe care o ai”.

În luna mai, la o lună de la des-păr\irea de Carey, Jenny a fost sur-prinsă de paparazzi sărutând un altbărbat în Las Vegas. Ulterior, a postatcu non;alan\ă un comentariu pe Twit-ter despre pozele cu pricina< “Da, amsărutat un bărbat necunoscut în Ve-gas”.

Oprah n-a pierdut ocazia s-o inte-rogheze ;i despre acest episod. “Amcam fost la dietă în privin\a întâlniri-lor romantice în ultima vreme. Nuvreau să iau nimic prea în serios înmomentul de fa\ă”, a răspuns ea.

KimKardashian

se crede la fel de

popular[ caPrin\esa Diana

Starleta american[ a fost ;ocată deaten\ia care i s-a dat în Europa, în tim-pul unei călătorii împreună cu mamaei, Kris Jenner. Petrecărea\a a fost fo-tografiată în mai multe ora;e europe-ne, printre care Paris ;i Londra, în tim-pul vacan\ei pe care ;i-a luat-o dupădespăr\irea de Miles Austin. Kim a re-cunoscut că nu se a;tepta ca atât demulte persoane să fie interesate de ea.“Când eram la Paris ;i am ie;it din ho-tel, am fost a;teptate de foarte mul\ifani ;i paparazzi”, a declarat Kardas-hian pentru show-ul de televiziune„Extra”. “Un tip de la Hotelul Ritz mi-a spus că n-a mai văzut atâta agita\iede pe vremea Prin\esei Diana.”

“Familia Flintstone”celebreaz[ 50 de ani de ladifuzarea primului episod

De la `nchisoare,la dezintoxicare -

Lindsay Lohan,internat[ din nou

naomi Campbell a pozat topless,cu un ;arpe viu între sâni

Su-permodelul în

vârstă de 40 de anieste renumit pentru

preferinţele ei pentru fo-tografiile ;ocante, celebrul

model britanic pozând în tre-cut în bikini cu diamante sau în-

tr-o rasă de călugări\ă de culoarero;ie.

În fotografia de pe coperta edi\ieiruse;ti a revistei „GQ”, modelul deculoare pozează topless, poartă unslip negru, are bra\ele ridicate deasu-pra capului, iar un ;arpe de culoaregalbenă îi acoperă sânii.

Naomi Campbell este unul dintrecele mai cunoscute ;i mai bine plă-tite top modele din lume ;i a lucratpentru mari creatori de modă, pre-cum Ralph Lauren, Versace ;iDolce & Gabbana. A fost pri-mul manechin de culoare ca-re a apărut pe coperta „Ti-

me Magazine” ;i în edi\ii-le franceze ;i britani-

ce ale revistei„Vogue”.

Nici bine nu a fost eliberat[ din`nchisoare c[ Lindsay Lohan a luat odecizie important[. :i-a ascultat prie-tenii ;i s-a internat din nou `ntr-uncentru de dezintoxicare din sudul Ca-liforniei. Ea va sta acolo p]n[ pe 22 oc-tombrie, atunci c]nd va trebui s[ seprezinte `n fa\a judec[torului.

Actri\a va purta `n continuarebr[\ara de monitorizare, care detec-teaz[ consumul de alcool ;i droguri.“Pare decis[ s[ respecte toate regulilestabilite de instan\[“, spun apropia\ii.

Lindsay a fost eliberat[ pe cau\iu-ne din `nchisoarea Lynwood Califor-nia, s[pt[m]na trecut[, dup[ ce a pi-cat la un test antidrog.

Membrii familiei Flitstone ;i-au fă-cut apari\ia pentru prima oară pe pos-tul de televiziune american ABC, înanul 1960. Serialul “Familia Flintsto-ne/ The Flitstones” a fost difuzat pânăîn 1966, iar apoi a fost redifuzat de pos-tul NBC din 1967 până în 1970. A fostserialul animat cu cea mai mare lon-gevitate difuzat la o oră de maximă au-dien\ă pe micile ecrane americane, pâ-nă când acest record a fost doborât deserialul “Familia Simpson” în 1997.

Creat de William Hanna ;i de Jo-seph Barbera, serialul a avut mare suc-ces, gra\ie unui format ce dispune deo grafică plăcută pentru copii ;i de dia-

loguri satirice extrem de apreciate deadul\i.

“Familia Flintstone/ The Flintsto-nes” este unul dintre cele mai de suc-ces seriale de televiziune create vreo-dată. Inspirat din ac\iuni ale serialeloranilor 1950, precum “The Honey-mooners”, acesta prezintă via\a de zi cuzi a unor “primitivi”, Fred ;i WilmaFlintstone. Fred Flintsone este mem-bru al “clasei muncitoare” din “epocade piatră”, iar aventurile sale zilnice,precum ;i cele ale familiei sale, ale ve-cinilor ;i prietenilor săi din casa de ală-turi alcătuiesc structura ;i substan\aserialului.