122657424 Programa Limba Si Literatura Romana Clasa a 11

Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educa iei şi cercet rii nr. ţ ă 3252 /

13.02.2006

M I N I S T E R U L E D U C A I E I Ş I C E R C E T R I IŢ Ă

CONSILIUL NA IONAL PENTRU CURRICULUMŢ

PROGRAME ŞCOLARE CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂCLASA A XI-A1

Aprobat prin ordinul ministrului

Nr. 3252 / 13.02.2006

Bucureşti, 2006

1 Se aplic şi la clasa a XII-a – filiera tehnologic , ruta progresiv de calificare prin şcoala deă ă ă arte şi meserii + anul de completare.

NOT DE PREZENTAREĂ

Pe parcursul ciclului superior al liceului (segment apar inând înv mântuluiţ ăţă postobligatoriu), prin disciplina limba şi literatura română se urm reşte consolidareaă competen elor de comunicare ale elevilor, indispensabile în lumea contemporan ,ţ ă pentru orice tip de activitate profesional . O not specific acestui ciclu deă ă ă şcolaritate este dezvoltarea competen ei culturale a elevilor, ceea ce implic unţ ă demers de contextualizare istoric şi cultural a fenomenului literar. De asemenea,ă ă prin studiul limbii şi al literaturii române se urm resc valori şi atitudini care să ă contribuie la formarea unei personalit i autonome a elevilor, capabile deăţ discern mânt şi de spirit critic, apte s -şi argumenteze propriile op iuni, dotate cuă ă ţ sensibilitate estetic , având conştiin a propriei identit i culturale şi manifestândă ţ ăţ interes pentru varietatea formelor de expresie artistic .ă

Programele pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt unitare din punctul de vedere al competen elor generale, al setului de valori şi atitudini urm rite pentru acestţ ă segment de şcolaritate şi al principiului de organizare al con inuturilor pe durataţ celor doi ani de studiu. Programa este structurat pe aceleaşi domenii de con inută ţ incluse în programele pentru clasele a IX-a şi a X-a: „Limb şi comunicare“ şiă „Literatur “. ă

Finalit ile disciplinei se reflect nemijlocit în ăţ ă competen ele generaleţ şi în setul de valori şi atitudini enun ate în prezenta program , din care deriv întreagaţ ă ă structur curricular : ă ă competen e specifice, con inuturi ale înv rţ ţ ăţă ii, sugestii metodologice.

Continuitatea fa de programele anterioare de limba şi literatura român (pentruţă ă înv mânt primar, gimnazial şi ciclul inferior al liceului) este asigurat prinăţă ă paradigma comunicativ-func ional a disciplinei. Aceasta presupune studiul integratţ ă al limbii, al comunic rii şi al literaturii în vederea consolid rii competen elor deă ă ţ comunicare oral şi scris şi a deprinderilor de lectur (capacitatea de a în elege şiă ă ă ţ interpreta textele, de a fi un cititor competent şi autonom, capacitatea de a în elegeţ dintr-o perspectiv personal viziunea despre lume, despre condi ia uman sauă ă ţ ă despre art exprimate în textele studiate). ă

Specificul acestui segment de şcolaritate poate fi configurat în trei dimensiuni: familiarizarea cu noile norme lingvistice (aşa cum sunt ele recomandate în edi ia aţ II-a a DOOM); focalizarea pe formarea deprinderilor şi competen elor deţ documentare ale elevilor; formarea competen elor de lectur ale cititorului avizat,ţ ă capabil s sintetizeze tr s turile definitorii ale unei epoci culturale / ale unui curentă ă ă cultural sau literar şi capabil s contextualizeze, s încadreze într-un contextă ă cultural larg textele studiate, s identifice apropierile dintre un text literar şiă curentele / doctrinele estetice la care poate fi raportat sau particularit ile care-lăţ individualizeaz în raport cu acestea. În clasele gimnaziale şi în ciclul inferior ală liceului, textele literare au fost studiate preponderent din perspectiv structural .ă ă Programele pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt structurate pe principiul cronologic al fenomenului literar / cultural. Astfel, programa cuprinde câteva epoci mari, iar fiecare epoc va fi abordat din perspective diverse. În clasa a XI-a con inuturile dină ă ţ domeniul literaturii sunt grupate în următoarele module: Fundamentele culturii române, Perioada veche, Perioada modernă : A. Secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea ; B. Perioada interbelic (romanul)ă , urmând ca, în clasa a XII-a, studiul s continue cu: ă Perioada interbelică (poezia) ; Perioada postbelică (romanul, poezia, dramaturgia).

Tr s turile programei de limba şi literatura român pentru clasele a XI-a şi a XII-aă ă ă sunt urm toarele:ă

Limba şi literartura român – clasa a XI-a, ciclul superior al liceuluiă 2

urm rirea unui set unitar şi coerent de finalit i ale studiului disciplinei pe parcursulă ăţ ciclului superior al liceului, în continuitatea celor anterioare, din gimnaziu şi din ciclul inferior al liceului;

adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul c ruia s apar evidentă ă ă ă deplasarea accentului de pe simpla achizi ionare de cunoştin e pe formarea deţ ţ competen e şi atitudini, cu valen e ulterioare de actualizare şi de extindere;ţ ţ

diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situa iilor de înv are şi adaptareaţ ăţ acestora la grupul- int ;ţ ă

echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale;îmbinarea echilibrat a proceselor de receptare şi de producere a mesajului;ăadoptarea unei perspective consecvent comunicative, conform c reia accentul esteă

pus pe aspectele concrete ale utiliz rii limbii;ăstructurarea con inuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic; ţabordarea diferen iat şi divers a epocilor / curentelor indicate în programţ ă ă ă prin:

texte literare pentru studiul aprofundat, studii de caz, curente literare sau culturale, dezbateri ;

abordarea integrat a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temeleă propuse din domeniul literaturii devin nuclee care genereaz discutarea unoră probleme de limb (fonetic , vocabular, morfologie, sintax ) sau exersarea /ă ă ă practicarea comunic rii (orale şi scrise). ă

Potrivit noilor planuri-cadru de înv mânt pentru ciclul superior al liceului, aprobate prinăţă Ordinul ministrului educa iei şi cercet rii nr. 5718/ 22.ţ ă 12.2005, la clasa a XI-a, disciplina limba şi literatura română se reg seşă te în trunchiul comun (TC), la toate filierele, profilurile şi specializ rileă , având alocate 3 ore pe s pt mână ă ă. Urm toarele profiluri şi specializ ri au alocateă ă , în plus, ore de limba şi literatura român în curriculumul diferen iată ţ , astfel:

filiera teoretic , profil umanist, specializarea filologieă (1 or / s pt mână ă ă ă); filiera voca ional , profil pedagogic, specializarea înv tor-educatoare (1 or /ţ ă ăţă ă

s pt mână ă ă) ; filiera voca ional , profil militar (MAI), specializarea ştiin e sociale (1 or /ţ ă ţ ă

s pt mână ă ă) ;filiera voca ional , profil teologic, specializarea teologie romano-catolic (1ţ ă ă

or / s pt mână ă ă ă) ;filiera voca ional , profil teologic, specializarea teologie greco-catolic (1 or /ţ ă ă ă

s pt mână ă ă) ;filiera voca ional , profil teologic, specializarea teologie adventist (2 ore/ţ ă ă

s pt mână ă ă).

Prezenta program şcolară ă propune dou tipuri de curriculum diferen iată ţ (CD): CD tip A – cu accent pe domeniul literatur ,ă ale c rui con inuturi sunt marcateă ţ

în program prin asterisc (ă *): pentru profilul umanist, specializarea filologie; CD tip B – cu accent pe domeniul limb şi comunicare,ă ale c rui con inuturi suntă ţ

marcate în program prin dou asteriscuri (ă ă **), pentru:filiera voca ional , profil pedagogic, specializarea ţ ă învăţător-educatoare; filiera voca ional , profil militar (ţ ă MAI), specializarea ştiin e sociale; ţfiliera voca ional , profil teologic, specializ rile ţ ă ă teologie romano-

catolic ă şi greco-catolică.

Pentru specializarea teologie adventistă, care are alocate 2 ore / s pt mân , ă ă ă curriculumul diferen iat va cumula con inuturile din CD ţ ţ tip A şi CD tip B.


COMPETEN E GENERALEŢ

Utilizarea corect şi adecvat a limbii române în diferiteă ă situa ii de comunicareţ

Comprehensiunea şi interpretarea textelor

Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epoc sau la curente culturale / literareă

Argumentarea oral sau în scris a unor opinii în diverseă situa ii de comunicareţ

VALORI ŞI ATITUDINI

Cultivarea interesului pentru lectur şi a pl cerii de a citi, a gustului estetic înă ă domeniul literaturii

Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate

Formarea unor reprezent ri culturale privind evolu ia şi valorileă ţ literaturii române

Cultivarea unei atitudini pozitive fa de comunicare şi a încrederii înţă propriile abilit i de comunicareăţ

Abordarea flexibil şi tolerant a opiniilor şi a argumentelor celorlal iă ă ţ

Cultivarea unei atitudini pozitive fa de limba matern şiţă ă recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personal şiă îmbog irea orizontului culturalăţ

Dezvoltarea interesului fa de comunicarea intercultural ţă ă


COMPETEN E SPECIFICE ŞI CON INUTURI ASOCIATE ACESTORAŢ Ţ

Utilizarea corect şi adecvat a limbii române în diferite situa ii deă ă ţ comunicare

Competen eţ specifice

C o n i n u t u r iţ

TC CD tip A* CD tip B**1.1. Aplicarea cunoştin elor deţ limb în receptareaă mesajelor orale şi scrise

Achizi iile din claseleţ anterioare în domeniul limbii şi vocabularului

**Discurs specific domeniului de specializare (religios, administrativ, didactic etc.), studiat în leg tur cu oă ă anumit epocă ă

1.2. Utilizarea achizi iilorţ lingvistice, cu accent pe aspectele normative

Norma literară, variante libere, registre stilistice, variante ortoepice, variante ortografice, variante morfologice

**Fonetic ,ă vocabular, morfologie (reluare şi sistematizare) **Sintaxa (doar la profilul pedagogic)

1.3. Folosirea adecvat aă strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog

Ascultare activ ,ă exprimarea opiniei, conversa ie, dezbatere,ţ monolog informativ şi argumentativ, prezentarea oral aă rezultatului unor document riă

*Prezentare de carte

**Discurs specific domeniului de specializare (comunicare didactic , discursă de amvon etc.)

1.4. Utilizarea adecvat aă tehnicilor de redactare

Modalit i de indicare aăţ bibliografiei, normele cit riiăAnaliz , comentariu,ă sintez , paralel , eseuă ă structurat şi nestructurat

*Recenzie, cronica unui eveniment cultural

**Completarea / redactarea unor documente folosite curent în domeniul de specializare

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor




TC CD tip A* CD tip B**2.1. Utilizarea strategiilor de lectur în vedereaă în elegeriiţ adecvate a textelor studiate

Lectur -în elegereă ţ (în elegerea global aţ ă textului, analiza unor elemente ce pot conduce la în elegerea textului,ţ anticip ri); chei de lectură ă (titlu, incipit, simbol central, personaje etc.)Texte de baz (poezie,ă proz ), text din literaturaă popular , texteă nonliterare (texte de doctrin , texte istorice,ă filozofice, ştiin ifice, eseuţ literar, memorii etc.) ilustrative pentru studiile de caz

*1 text de baz pentruă perioada veche;

*1 text din literatura cultă studiat în rela ie cuţ textul de literatură popular ă

2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condi ia umanţ ă sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

Viziune despre lume, teme şi motive, concep iiţ despre artăLiteratur şi pictură ă (limbajul literaturii, limbajul picturii)

*Diversitate tematic ,ă stilistic şi deă viziune în opera marilor clasici (studiu de caz)

2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experien e deţ lectur ă

Lectur critic (eleviiă ă evalueaz ceea ce auă citit), lectur creativă ă (elevii extrapoleaz ,ă caut interpret riă ă personale, prin raport riă la propria sensibilitate, experien de via şi deţă ţă lectur )ă

*Jurnal de lectură

Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epoc sau laă

curente culturale / literare



TC CD tip A* CD tip B**3.1. Identificarea şi explicarea rela iilor dintreţ opera literară studiat şiă contextul cultural în care a ap rut aceastaă

Curente culturale / literare – context istoric, social-politic, evenimen ial;ţ tr s turi ale curenteloră ă culturale / literare; Referate, proiecte, studii de caz, dezbateri


3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul secolului al XX-lea

Originile, perioada veche, perioada modern (secolulă al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea; perioada interbelică: romanul)

*Prezentarea unor c r i deă ţ istoria literaturii române

3.3. Identificarea unor conexiuni între literatura român şi ceaă universală

Curente culturale / literare româneşti în context european

*Texte din literatura universală

3.4. Utilizarea adecvat aă tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme

Fişe de lucru, materiale documentare asupra unei epoci, a unui curent literar, sinopsis privind dinamica fenomenului literar / cultural în diferite epoci, surse de documentare (inclusiv internetul)

**Surse de documentare în specializarea urmată

Argumentarea oral sau în scris a unor opinii în diverse situa ii deă ţ

comunicare



TC CD tip A* CD tip B**4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situa ii deţ comunicare diverse (scrise sau orale)

Dezbatere, eseu argumentativ *,** Ra ionamente specifice pentruţ domeniile de specializare

4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formul rii unoră judec i propriiăţ

Interpret ri şi judec i deă ăţ valoare exprimate în critica şi în istoria literară


RECOMAND RI PRIVIND CON INUTURILE ÎNV RIIĂ Ţ ĂŢĂ

A. Con inuturi din domeniul literaturiiţ

FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNEOriginile şi evolu ia limbii române (prezentare sintetic )ţ ăStudiu de caz: Latinitate şi dacism, puncte de vedere privind fundamentele culturii

române (selec ii din texte literare, eseuri, studii; de ex.: Gheorghe Asachi, ţ La Italia, Vasile Alecsandri, Cântecul gintei latine, Mihai Eminescu, Memento mori, B. P. Haşdeu, Perit-au dacii?, Vasile Pârvan, Getica, Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin etc.)

PERIOADA VECHE Studiu de caz: Dimensiunea religioas e existen eiă ţ (sugestii pentru alegerea fragmentelor

ilustrative: Viia a lumii ţ de Miron Costin, fragmente relevante din scrierile cronicarilor, Cazania lui Varlaam, Didahiile lui Antim Ivireanul, Biblia de la Bucureşti etc.)

Studiu de caz: Formarea conştiin ei istoriceţ (se vor alege fragmente ilustrative din cronicile moldoveneşti sau /şi din cele munteneşti) *Se va studia 1 text de bază reprezentativ (de ex.: fragmente din cronicile

moldoveneşti sau munteneşti, Istoria ieroglific ă de Dimitrie Cantemir, iganiada Ţ de Ion Budai Deleanu)

CURENTE CULTURALE/ LITERARE ÎN SECOLELE XVII-XVIII: UMANISMUL ŞI ILUMINISMUL (prezentare sintetic )ă

PERIOADA MODERNĂa. Secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea

Studiu de caz: Rolul literaturii în perioada paşoptist (sugestii pentru alegereaă fragmentelor ilustrative: articole programatice şi de doctrin )ă

Forme hibride ale civiliza iei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. Se va studia ţ 1 text de bază din epoca respectiv pe aceast tem (de ex., ă ă ă Iaşii şi locuitorii lui la 1840 de Alecu Russo; Iaşii în 1844, Balta Alb , Iorgu de la Sadagura ă de Vasile Alecsandri; O c l torie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848 ă ă de Ion Ghica etc.)

Dezbatere: România, între Orient şi Occident (selec ii din texte literare, eseuri, studii,ţ articole jurnalistice; de ex., texte de Anton Pann, Ion Barbu ş.a. pentru ilustrarea temei balcanismului; polemici interbelice pe tema situ rii culturii şi civiliza ieiă ţ româneşti între Orient şi Occident – Liviu Rebreanu, Mihai Ralea, Eugen Filotti ş.a.; studii istoriografice sau de istorie cultural – Neagu ă Djuvara, P. P. Panaitescu, Alexandru Du u, Anton Dumitriu ş.a.; lu ri de pozi ie în contemporaneitate)ţ ă ţ

Descoperirea literaturii populare. Se va studia 1 text de bază din literatura popular (de ex.:ă Miori aţ , Meşterul Manole etc.), discutat în rela ie cu ţ 1 text din literatura cultă* pe aceeaşi tem ă

Studiu de caz: criticismul junimist (sugestii de texte : În contra direc iei de ast zi în culturaţ ă român , Direc ia nou în poezia şi proza român )ă ţ ă ă

*Studiu de caz: Diversitate tematic , stilistic şi de viziune în opeă ă ra marilor clasici (cu apel la lecturile anterioare)

CURENTE CULTURALE / LITERARE ÎN SECOLUL XIX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXRomantismul – se vor studia 4 texte de baz ,ă de poezie şi / sau proz , care s ilustrezeă ă

temele romantice (3 texte din opera lui M. Eminescu, 1 text din romantismul paşoptist: Grigore Alexandrescu, Ion Heliade R dulescu, Costache Negruzzi ş.a.).ă

Realismul – se vor studia 1 text de bază, selectat din proza lui I. L. Caragiale sau Ioan Slavici


Simbolismul – se va studia 1 text de bază (o poezie sau un poem în proz / proză ă poematic ) selectate din opera lui Alexandru Macedonski, Ştefan Petic , Dimitrieă ă Anghel, Ion Minulescu ş.a.2

Studiu de caz: Simbolismul european (grupaj ilustrativ de texte selectate din opera urm torilor scriitoriă : Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud; arte poetice)

Prelungiri ale romantismului şi clasicismului – se va studia 1 text de bază (la alegere, din opera urm torilor autori: George Coşbuc, Octavian Goga, St. O. Iosif)ă

b. Perioada interbelicăOrient ri tematice în romanul interbelică – se vor studia 2 texte de baz , ă câte

unul dintre urm toarele arii tematice:ăun roman psihologic (P durea spânzura ilor ă ţ de Liviu Rebreanu, Ultima noapte de

dragoste, întâia noapte de r zboi ă de Camil Petrescu, Concert din muzic de Bachă de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de Garabet Ibr ileanu, ă Ioana sau Jocurile Daniei de Anton Holban, Gib Mih escu, ă Rusoaica etc.)

un roman al experien ei (ţ Nunt în cer, Maitreyi ă de Mircea Eliade, Întâmpl ri dină irealitatea imediat ă de Max Blecher etc.)

Studiu de caz: Modele epice în romanul interbelic (cu referire şi la romane studiate în anii anteriori)

În clasa a XI-a se vor studia minimum 11 texte de bază (în trunchiul comun) şi minimum 13* (la profilul umanist, specializarea filologie), 6 studii de caz (în trunchiul comun), respectiv 7* studii de caz (la profilul umanist, specializarea filologie) şi 1 dezbatere.

De asemenea, se va integra în oricare dintre perioadele abordate, la alegerea autorilor de manuale şi a profesorilor, şi o discu ie privind ţ literatura şi pictura, în care va fi abordat comparativ modul în care o anumit tem este tratat prină ă ă limbajul specific al celor dou arte. Sugestii pentru alegerea temelor de discu ie:ă ţ Pictura religioas medieval ; Natura în poezia şi în pictura romantic ; Universulă ă ă rural în poezie şi în pictur ă etc.

Pornind de la textele de baz studiate, profesorii vor alege şi con inuturile potriviteă ţ din domeniul „limb şi comunicare“, conform recomand rilor programei.ă ă

B. Con inuturi din domeniul limb şi comunicareţ ăSe vor avea în vedere aspectele normative, inclusiv cele recomandate în ed. a II-a a DOOM:

norma literar – aspecte evolutiveăuzul diversificat al limbii literarevariante literare libereregistre stilisticeneologisme împrumutate sau formate în interiorul limbiivariante ortoepice, ortografice şi morfologice

De asemenea, se vor actualiza achizi iile anterioare ce pot sprijini demersul deţ în elegere şi interpretare a textelor literare studiateţ :

denota ie şi conota ie; sensurile cuvintelor în contextţ ţexpresivitatea unor structuri morfologice şi sintacticefiguri de stil şi procedee de expresivitate

** Fonetic , vocabular, morfologie (recapitularea şi sistematizarea achizi iilor dină ţ gimnaziu). Sintaxa va intra la clasa a XI-a doar în curriculum-ul diferen iat alţ profilului pedagogic,specializarea înv tor-educatoare, celelalte specializ riăţă ă urmând s aib în vedere acest capitol în clasa a XII-a.ă ă

Comunicare oral şi scris (Singurul element nou al acestui domeniu fa deă ă ţă programele anterioare este cel privitor la tehnicile de documentare. Celelalte con inuturi au fost deja parcurse în anii anteriori, aşa încât acum vor fi exersate înţ contexte noi):

2 Având în vedere complexitatea liricii lui George Bacovia, acesta se va studia în clasa a XII-a, în seria marilor poe i interbelici. ţ


tehnici de documentare pentru realizarea investiga iilor, a proiectelor având caţ obiect studii de caz sau dezbateri

eseul structurat şi eseul liber – etape ale redact riiăstructuri discursive în textele literare şi nonliterare (narativ, descriptiv,

argumentativ, informativ)tehnici ale argument riiăprezentarea oral a rezultatelor unei cercet ri, document ri pe o tem dată ă ă ă ăstrategii specifice folosite în monolog şi dialog adecvarea discursului oral la situa ii de comunicare diverseţlimbaje de specialitate** (folosite în texte didactice, administrative sau teologice)

SUGESTII METODOLOGICE

Orientarea studiului c tre elev. ă Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în func ie de acestea. Finalit ile disciplinei se realizeaz eficientţ ăţ ă prin centrarea pe procesul înv rii, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitateaăţă de a pune accent pe activit ile didactice de tip formativ şi performativ, care presupunăţ implicare şi interac iune în rezolvarea unor sarcini de înv are concrete. În activitateaţ ăţ la clas , profesorii vor respecta programa şcolar şi vor folosi manualele caă ă instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucreaz . ă

Caracterul func ional, practic, aplicativ al pred rii-înv rii. ţ ă ăţă Având în vedere că programa are la baz competen e generale şi specifice, con inuturile trebuie în eleseă ţ ţ ţ ca mijloace de realizare a finalit ilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea deăţ mesaje scrise şi orale se vizeaz competen e procedurale care s poat fi exersateă ţ ă ă pornind de la textele literare studiate sau în realizarea studiilor de caz şi a dezbaterilor propuse de program . Problemele de limb vor fi abordate în direct leg tur cuă ă ă ă ă textele studiate, astfel încât elevii s în eleag rolul acestora în comunicare. În acelaşiă ţ ă timp, se va urm ri felul în care elevii integreaz în mod corect şi adecvat achizi iileă ă ţ lingvistice în propria exprimare, oral şi scris .ă ă Pentru sugestii şi exemple de activit iăţ de înv are, se va consulta volumul ăţ Ghid metodologic. Aria curricular Limb şiă ă comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Na ionalţ pentru Curriculum.

Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficien sporit a înv riiţă ă ăţă poate fi asigurat prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic.ă Este recomandabil ca profesorii s foloseasc în mod adecvat scopurilor educa ionaleă ă ţ toate tipurile de evaluare: ini ial , continu şi sumativ , evaluare de proces, de produsţ ă ă ă şi de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematic a comportamentuluiă elevilor, portofoliul, autoevaluarea. Pentru realizarea studiilor de caz se vor folosi investiga ia şi proiectul ca metode complementare de evaluare.ţ Pentru exemple şi sugestii, se va consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura român ,ă Bucureşti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul Na ional de Evaluare şiţ Examinare.

Exist riscul ca unii profesori s abordeze într-un mod preponderent tradi ională ă ţ aspectele legate de istoria literaturii române şi de contextul socio-istoric, cultural sau evenimen ial al unor momente importante ale acesteia. Tocmai de aceea, programaţ impune realizarea unor studii de caz şi a unor dezbateri care, al turi de studiulă aprofundat al textului, trebuie s constituie activit i care s -i implice pe elevi înă ăţ ă propria înv are. Parcursul istoric al literaturii implic , pe lâng cunoaşterea unorăţ ă ă repere ale fenomenului cultural românesc sau formarea unei imagini de ansamblu asupra acestuia, şi exersarea gândirii critice şi autonome a elevilor, dezvoltarea competen elor de comunicare şi de lectur pe marginea textelor sau curentelorţ ă studiate. Prezent m în continuare felul în care ar trebui s se desf şoare diferiteleă ă ă


Studiu de caz – presupune o etap? preg?titoare, ?n care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru dezvoltarea temei sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea temei; dup? o documentare prealabil?, elevii vor realiza o prezentare general? a temei, cu inserarea unor fragmente din texte ilustrative. Studiul de caz se poate realiza prin investiga?ie sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru fiecare studiu de caz). Studiile de caz vor fi repartizate grupelor ?nc? de la ?nceputul anului ?colar, astfel ?nc?t o grup? s? aib? un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va fi urmat? de discu?ii cu toat? clasa, ?n care colegii pot cere l?muriri, pot comenta aspectele care li s-au p?rut interesante ?i pot evalua activitatea grupelor. La r?ndul s?u, profesorul va evalua activitatea fiec?rei grupe ?i va nota elevii.

Dezbatere – presupune indicarea, de c?tre profesor, a coordonatelor discu?iei ?i a unei bibliografii minimale. Dezbaterea se realizeaz? ?n clas?, cu participarea a c?te dou? echipe (echipa afirmatoare ?i echipa negatoare). Profesorii ?i elevii sunt deja familiariza?i cu dezbaterea, din clasa a X-a. Suger?m ca dezbaterea s? fie urmat? de un exerci?iu de reflec?ie al fiec?rui elev, concretizat ?n realizarea unui eseu pe tema dezbaterii realizate ?n clas?. Aceast? modalitate de a ?ncheia o dezbatere are ?n vedere ca elevii s?-?i clarifice ideile puse ?n discu?ie ?i s?-?i poat? formula un punct de vedere propriu pornind de la informa?iile culese, de la argumentele ?i contraargumentele valorificate ?n cadrul dezbaterii.

Abordarea textelor de baz? – presupune combinarea perspectivii hermeneutice ?i a celei contextuale. Recomand?m ca activit??ile de ?nv??are s? se bazeze pe lucrul cu textul ?i s? fie orientate ?nspre consolidarea deprinderilor de lectur?, cu un accent pus pe ce ?n?eleg elevii din textul citit ?i pe felul ?n care interpreteaz? ?i argumenteaz? ace?tia semnifica?iile unui text ?n func?ie de cele dou? perspective.

activit i didactice prev zute în program .ăţ ă ă


Documents

122657424 Programa Limba Si Literatura Romana Clasa a 11