PROIECTGEOGRAFIA RESURSELOR AGROTURISTICE

SEF LUCR.DR.ING:

STUDENT:

ANUL UNIVERSITAR: 2010-2011

Tema :

Analiza județului Buzau din punct de vedere al resurselor turistice

2

CUPRINS:

1.JUDETUL BUZAU(ASEZARE,VECINI,SUPRAFATA,POPULATIE,RELIEF)

2. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale ale zonei

2.1 Rezervatii naturale

2.2Monumente ale naturii

3.Reliefarea principalelor resurse antropice ale judetului Buzau

3.1 Obiective culturale in judetul Buzau

3.2 Obiective istorice in judetul Buzau

3.3 Obiective religioase in judetul Buzau

3.4 Alte obiective ale Buzaului

4. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

5. Analiza infrastructurii turistice a judetului

6.Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei

7. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul

turistic national si European

7.1Punctele slabe ale judeţului Buzău

7.2Oportunităţile şi ameninţările

7.3Indicatori de evaluare a rezultatelor strategiei de dezvoltare şi promovarea a turismului

şi agroturismului în judeţul Buzău

8.Bibliografie

3

1.JUDETUL BUZAU

Aşezare

În partea central-sudică a României, în nordul Câmpiei

Române, în sudul curburii Carpaţilor Orientali, între paralele

44044’ şi 45049’ latitudine nordică şi meridianele 26004’şi

27026’ longitudine estică.

Vecini

La vest: Judeţul Prahova, la est: Judeţul Brăila, la nord-est:

Judeţul Vrancea, la sud: Judeţul Ialomiţa, la nord: Judeţele

Covasna şi Braşov.

Suprafaţă

6.078 km2 (respectiv 2,5% din suprafaţa ţării).

Populaţie

517.000 locuitori.

Oraşe

Buzău, reşedinţă de judeţ, cu 150.000 locuitori, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, la 101 m

altitudine, la răspântia „Drumului mare”, face legătura între Muntenia, Moldova şi Transilvania.

Alte oraşe: Nehoiu, Pogoanele, Râmnicu Sărat.

Relieful

Este variat şi dispus în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel în nord domină

înălţimile Munţilor Vrancei (prelungiri) şi Buzăului (cu vf. Penteleu de 1.772 m, şi vf. Lăcăuţi, de

1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbură (Burduşoaia, Ciolanu-Măgura, Istriţa

cu 754 m), şi în sud zona de şes a Câmpiei Romane, cu caracter piemontan şi Câmpia Buzăului

(cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcţia nord-vest şi estică, pe direcţia vest-sud), Gherghiţei,

Râmnicului.

4

 Zona de munte - cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind

masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni

sint identice ca structura si aspect geografic. Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest

masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai

interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic. Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a

judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor: Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.

Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de

virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna

masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m,

Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m,

Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare

intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii

solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa.

Zona subcarpatica, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului,

alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este

constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri,

gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest

catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor

si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in

patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica

si pozitie geografica. Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile

maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-79 m.

Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea

intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii

noroiosi. Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda,

care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda.

Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime,

structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si

Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate

se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se

pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau. Grupa estica de dealuri este delimitata

5

de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si

Capatinei. In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu

structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se

continua in judetul Prahova.

La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in

extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si

cuprinde asezari rurale infloritoare.

Cimpia acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din

Campia Romana, si anume : Campia Gherghitei, Campia Baraganului de Mijloc, Campia

Buzaului, Campia Calmatuiului si Campia Ramnicului (numite in ordine de la vest catre est).

Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale

Dealului Istrita.

Clima

Este temperat continentală, diferenţiată în funcţie de relief (predominând crivăţul, în tot

cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură

vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenţează clima judeţului).

Cursurile de apă

Cuprind Buzăul la vest (traversând Munţii Buzăului), cu afluenţii săi: Bâsca Mare,

Bâsca Mică, Bâsca Chiojdului, Bisoca, Slănic, Nişcov şi Râmnic la est, Călmăţui, precum şi

lacuri periglaciare şi carstosaline.

2. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale ale zonei

Iubitorilor de drumetii le sunt recomandate urmatoarele resurse turistice din judetul Buzau:

2.1 Rezervatii naturale:

2.1.1Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi:

situata in Subcarpatii de Curbura, pe raza comunelor

Berca si Scortoasa;

6

fenomenul poate fi observat in doua puncte separate, numite Paclele Mari (coordonate

45.3399, 26.7081) si Paclele Mici (coordonate 45.3587, 26.7114);

zona reprezinta singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene

similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia;

rezervatie geologica si botanica;

aflata la o altitudine de 300-550 m, ocupa o suprafata de

cca. 30 ha;

reprezinta unul din cele mai interesante monumente ale

naturii din lume;

vulcanii noroiosi sunt formatiuni create de gazele naturale

provenind de la peste 3.000 m adancime, care trec printr-un

sol argilos, in combinatie cu apa din panza freatica; gazele

imping spre suprafata apa amestecata cu argila, iar namolul format de acestea se usuca in

contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani; namolul este rece,

deoarece vine din straturile de argila;

numiti si zalte, pacle sau fierbatori, vulcanii noroiosi creeaza un interesant peisaj cvasi-

lunar;

pe harta militara austriaca, cunoscuta ca harta Specht, din 1791-1792, sunt marcate patru arii

cu pacle sau vulcani noroiosi, doua dintre acestea disparand intre timp;

desi solul sulfuros si saraturos este nepropice vegetatiei obisnuite, anumite specii de plante,

cum ar fi gardurarita, saracica, branca, rugina, pelinul, dar si o padurice de liliac, s-au adaptat la

acest mediu;

se gasesc aici scorpioni si termite;

din zacamantul de la Berca provin si resturi osteologice de mamut, unele recuperate, in

1924, si pastrate in Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti.

2.1.2Rezervatia naturala Platoul Meledic:

situata in dreapta Vaii Jgheabului, pe raza

comunei Manzalesti;

7

rezervatie geologica, speologica, botanica si zoologica;

aflata la 600 m altitudine, ocupa o suprafata de 67,5 ha;

include un numar de 35 de pesteri de sare (endocarste saline), cea mai importanta fiind

chiar pestera din platoul Meledic, denumita pestera 6S, de doua ori detinatoare a recordului

mondial pentru cea mai lunga cavitate formata in sare;

valoarea stiintifica este completata de existenta in zona a broastei testoase si a

scorpionului;

versantii platoului Meledic au canioane adanci de 5-6 m, cu latimi de 0,5-3 m si rupturi

de panta de 2 m.

2.1.3Rezervatia naturala Culmile Siriului:

situata pe raza comunei Siriu;

ocupa o suprafata de 85 ha;

de natura geologica, botanica, forestiera si

zoologica;

sunt protejate caprele negre, smardarul (bujorul de

munte), roua-cerului, bumbacarita.

2.1.4Rezervatia naturala Balta Amara:

situata pe raza comunei Balta Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul

judetului;

rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica;

ocupa o suprafata de 900 ha;

vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.

2.1.5Rezervatia   Dealul cu Lilieci: rezervatie forestiera, zoological

in comuna Cernatesti

suprafata 3,0 ha.

8

Aflata la limita padurii aflata pe un versant al raului Slanic, si urcand pe alocuri pe culmea si

platoul cu folosinta agricola (vecina folosintei silvice), aceasta arie intereseaza pentru prezenta

Liliacului (Syringa vulgaris) bine reprezentat ca raspandire, intre care apar si alte specii

subtermofile sau termofile (Carpinita,Scumpie) dovada a climatului de silvostepa deluroasa

comparabil cu cel pontic si mai ales mediteranean; in vegetatie, in nise specifice poate fi

intalnita termita (Reticulicutermes lucifugus) si Scorpionul (Euscorpius carpathicus).

2.1.6Rezervatia Balta Alba:

situata pe raza comunei Balta

Alba, localizata la 22 km de Ramicu

Sarat, in estul judetului;

este cel mai mare liman

fluviatil de pe cursul inferior al

raului Buzau;

rezervatie naturala geologica,

de zona umeda, botanica si

zoologica;

ocupa o suprafata de 1.012 ha;

aici functioneaza o statiune balneoclimaterica, foarte renumita in trecut, datorita

namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica; exista

spatii de cazare, plaja amenajata, piscina, teren de fotbal etc.;

apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata, ajutand la

tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice, reumatismale,

ginecologice, a neurologiilor periferice;

peisaj asemanator cu cel intalnit in Delta Dunarii.

2.2Monumente ale naturii:

2.2.1Sarea lui Buzau:

9

situata pe raza comunei Viperesti, in Subcarpatii de Curbura;

ocupa o suprafata de 0,8 ha;

rezervatie de interes geologic si botanic;

monument al naturii prin catena de sare, care, aici, arata o fereastra geologica;

dintre speciile forestiere, doar arbustul catina alba vegeteaza pe excesul salin si

substratul mineral excesiv;

localizata la cca. 500 m de blocurile de calcar.

2.2.2 Blocurile de calcar de la Badila:

situata pe Valea Buzaului, intre Rusavat (comuna

Viperesti) si Badila (comuna Parscov), in Subcarpatii

de Curbura;

ocupa o suprafata de 1 ha;

rezervatie geologica si paleontologica;

formata din 40 blocuri de calcar cu forme si dimensiuni

diferite, apartinand Jurasicului superior;

monument al naturii.

2.2.3Chihlimbarul de Buzau: situat in comuna Colti, la circa 65 de km de

municipiul Buzau;

monument al naturii de interes geologic si

paleontologic, prin valoarea chihlimbarului (numit si

romanit sau sucunit) format in epocile geologice;

ocupa o suprafata cumulata de 2,5 ha;

chihlimbarul, cu o vechime de 40-60 de milioane de ani, are peste 160 de culori.

2.2.4Focul viu din Terca:

10

situata pe raza satului Terca, comuna Lopatari, pe valea Slanicului;

monument al naturii, de interes geologic;

fenomen natural datorat emanatiei continue de gaze din pamant, prin fisurile si crapaturile

scoartei, ce formeaza cateva flacari ce ard in permanenta;

flacarile se inalta pana la aproape 1 m, cu un diametru la baza de 20-30 cm;

ocupa o suprafata de 0,03 ha;fenomenul este deosebit de interesant in timpul noptii.

2.2.5Piatra Alba La Grunj:

situata pe raza comunei Manzalesti, la confluenta raului Slanic cu

paraul Jgheab;

monument al naturii de interes geologic;

ocupa o suprafata de 0,025 ha, la baza;

este un martor de eroziune hidraulica si eolian;

format din tuf vulcanic, acumulare de marna alba cinerita;

prezinta o forma conica, neregulata prin eroziunea

multidirectionata.

2.2.6Sfinxul de la Breazau (Bustea):

situat in masivul Breazau, pe raza localitatii Bustea,

comuna Manzalesti;

monument al naturii.

2.2.7Parcul Marghiloman din Buzau:

aflat in partea de sud-est a municipiului Buzau;

este constituit din gradina vechiului conac apartinand familiei Marghiloman;

tatal "lordului valah", asa cum era denumit in epoca fostul prim-ministru al Romaniei,

Alexandru Marghiloman (1854-1925), castigase proprietatea la carti; pe acest intins

domeniu, s-a ridicat Vila Albatros, o vila decorata splendid, cu mobilier ce astazi se gaseste

11

la Muzeul Judetean de Istorie; vila poarta numele calului preferat al omului politic, pasionat

de cai si automobile; parasita inca din anii '30, vila a adapostit dupa razboi diferite institutii,

iar astazi a ramas in paragina,

implinind parca blestemul

proprietarului initial al domeniului:

"Sa se aleaga praful de tot ce va fi

construit pe acest loc!";

sotia lui Alexandru Marghiloman

este cea care a adus aici plante

exotice si a infiintat un parc

dendrologic, cu un secol in urma;

exista si un lac.

2.2.8 Masa lui Bucur:

situata pe Varful Penii, satul Plesi, comuna Bisoca;

locul apartine administrativ de judetul Buzau, dar varful unde este Masa lui Bucur tine

de Muntii Vrancei;

este o stanca imensa, cantarind 150 de tone, despre care se spune ca a slujit drept masa

ciobanului Bucur, dupa unii, sau haiducului Bucur, dupa altii, cel care a intemeiat Bucurestiul;

localizata pe un platou muntos, la 1.142 m altitudine, piatra este asezata pe trei bolovani

mai mici, asemeni unei mese traditionale romanesti;

conform legendei, Bucur a fost un baci ce avea multe oi si care, intr-o zi, a intrat in

conflict cu un alt cioban bogat, pe nume Giurgiu, ce avea stapanire pe muntii dinspre Nereju

de astazi, pentru ca o furase pe fata acestuia, pe nume Musa; de manie, Giurgiu a aruncat cu

sapa dupa Bucur, iar locul unde s-a infipt sapa, un deal, poarta si azi numele de Sapa Musii;

Bucur, de teama lui Giurgiu, ca il avea dusman in preajma mereu, s-a hotarat sa-si mute

turmele de oi in alta parte si a plecat din Muntii Vrancei, pe Valea Dambovitei, unde a pus

piatra de temelie a orasului Bucuresti;

se spune ca in zona ar exista o comoara a haiducilor aciuiti aici, pe care acestia au

ingropat-o inainte sa fie prinsi de potera.

12

2.2.9C ascada Pruncea (Casoca) :

situata in Masivul Podul Calului, de pe cursul Raului Casoca, la 5 km de Siriu, in nord-

estul judetului;

are o cadere de 5-6 m;

in partea stanga a cascadei

exista o deschizatura, folosita,

conform legendei, ca

ascunzatoare, de haiducul

Gheorghilas, fost pandur in oastea

lui Tudor Vladimirescu; oamenii

de la Gura Teghii il sarbatoresc

an de an pe haiducul Gheorghilas,

pe 1 iunie.

13

2.2.10 Pestera Meledic :

situata pe platoul Meledic, localizat pe raza comunei

Manzalesti;

aflata la 600 m altitudine;

face parte din grupul de 35 de pesteri de sare (endocarste

saline) situate pe platoul Meledic si in bazinul Jgheabului;

de doua ori detinatoare a recordului mondial pentru cea mai

lunga cavitate formata in sare;

denumita pestera 6S, are 3.234 m dezvoltare si 42 m adancime;

intrarea in pestera este blocata, datorita alunecarilor in urma ploilor; se pot admira din

exterior peretii abrupti de sare;

nu este amenajata, cei care doresc sa o viziteze trebuie sa aiba echipament de munte si

lanterne puternice.

2.2.11Parcuri:

1)Parcul Crangul Buzaului:

situat in partea de vest a orasului Buzau;

ocupa o suprafata de 10 ha;

aceasta suprafata reprezinta o parte dintr-o padure de 189 ha, numita Padurea Crang, o

ramasita a Codrilor Vlasiei;

braniste domneasca atestata de pe vremea lui Radu cel Mare, domn al Tarii Romanesti

intre 1495-1508;

intalnim aici stejari seculari si plante rare - sica si laleaua de crang;

rezervatie naturala.

14

2)Parcul Monteoru:

situat intr-o mica depresiune din Subcarpatii de Curbura, pe versantul de nord-vest al

Dealului Mare, in centrul statiunii balneoclimaterice Sarata-Monteoru, la 18 km de municipiul

Buzau, pe raza comunei Merei;

parc dendrologic de o rara frumusete, cu

fantani arteziene, foisor si arbori de importanta

stiintifica;

localizat pe fostul domeniu al familiei

Monteoru, este conceput in stil englezesc si a fost

terminat in anul 1904;

ocupa o suprafata de 5.162 mp;

adaposteste specii forestiere si exotice: molidul, bradul alb, thuya, tisa, plopul alb,

plopul negru, scumpia, salcamul galben;

in mijlocul parcului, adapostita in vila celebrei familii Grigore Constantinescu-Monteoru

si a urmasilor acesteia, functioneaza o tabara de elevi.

2.2.12 Lacuri:

1)Lacul Meledic:

situat pe platoul Meledic, localizat pe raza

comunei Manzalesti;

unic in lume, lacul are apa dulce, in ciuda

faptului ca este asezat pe un masiv de sare;

adancimea lacului atinge 20 m;

15

in subteranul acestuia se afla pestera Meledic (6S), cea mai lunga pestera de sare din

lume;

in apropiere, se gasesc izvoare de ape minerale cunoscute inca de la inceputul secolului

al XIX-lea;

in timpul verii, aici se face plaja si se pescuieste; baile nu sunt indicate deoarece, chiar

daca la mal apa este mai calduta, la cca. 1 m distanta apa devine brusc foarte rece, fiind

pericol de stop cardiac.

2)Lacul Vulturilor (Lacul fara fund):

situat in Muntii Siriului, pe partea

estica a versantului Malaia, in apropierea

localitatii Gura Siriului, din comuna Siriu;

lac periglaciar aflat la o altitudine de

1.420 m, fenomen interesant la aceasta

altitudine;

adancimea sa maxima este de 2,5 m;

ocupa o suprafata de aproximativ 0,5 ha;

este lipsit complet de vegetatie;

cele doua nume ale acestui lac provin din doua legende diferite; i se spune Lacul

Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnata de Alexandru Vlahuta in cartea

sa, "Romania pitoreasca", lacul ar fi un loc unde vin vulturii primavara sa-si invete puii sa

zboare; numele Lacul fara Fund provine dintr-o alta legenda, despre un cioban care si-a lasat

turma de mioare, a aruncat bata in apa lacului si a plecat, iar dupa un an de peregrinari,

regasindu-si bata in apele Dunarii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale, se intoarce

acasa;

in imediata apropiere a lacului se afla cabana de vanatoare Lacul Vulturilor; aceasta e

inchisa pentru turisti, insa exista o camera fara soba in care acestia se pot adaposti in caz de

vreme nefavorabila;

un versant stancos din apropiere este singurul loc din Muntii Buzaului unde pot fi vazute

capre negre.

16

3)Lacul Siriu:

situat in raza comunei Siriu, pe cursul superior al Buzaului, in nord-estul judetului;

lac de acumulare, format in urma constructiei barajului de la Siriu si a hidrocentralei

Nehoiasu;

ocupa o suprafata de 500 ha si are o lungime de 11,5 km si un volum de 155 milioane

mc;

Barajul Siriu, cu o inaltime de 122 m si o lungime coronament de 570 m, construit pe

raul Buzau, intre masivul Siriu si masivul Podu Calului, din roca, steril si miez din argila, este

al doilea din lume realizat din anrocamente (dupa cel de la Raul Mare, tot de la noi din tara);

in timpul verii, turistii dispun de posibilitati de plaja, plimbari cu pluta si pescuit sportiv

(speciile intalnite sunt scobarul, carasul, pastravul, crapul si cleanul);

langa lacul Siriu se gasesc Baile Siriu, o ministatiune de sezon scurt, cu trei izvoare de

ape minerale feroase, termale, usor bicarbonate, clorurosodice, sulfuroase si foarte slab

mineralizate;

la 5 km de Siriu se afla cascada Pruncea.

4)Lacul Mociaru:

situat la o altitudine de 775 m, pe raza comunei Lopatari;

format intr-o depresiune de tasare aparuta in urma prabusirii unei cavitati subterane,

rezultata prin dizolvarea unui bloc de sare;

ocupa o suprafata de cca. 1 ha si are o adancime de 8 m;

pe suprafata acestuia se poate admira plaurul plutitor.

5)Lacul Talharilor:

situat pe culmea Ivanetu;

aflat la baza unei vechi rape de desprindere;

lac de baraj natural;

a luat nastere intre valurile de alunecare.

17

3.Reliefarea principalelor resurse antropice ale judetului Buzau

3.1 Obiective culturale in judetul Buzau:

3.1.1Muzeul Judetean Buzau:

situat pe strada Nicolae Balcescu nr.50, Buzau;

incepand cu data de 3 mai 2010, ca

urmare a inceperii lucrarilor de reabilitare a

cladirii, monument istoric, muzeul va fi

inchis pentru vizitare pe o perioada de 3

ani; in acest timp insa, vor fi deschise

pentru vizitare colectiile externe ale

Muzeului Judetean Buzau: Colectia de

chihlimbar din comuna Colti, Casa Memoriala Vasile Voiculescu, Colectia de Etnografie si

Arta Populara Vergu-Manaila, Tabara de sculptura in aer liber din comuna Magura.

3.1.2Muzeul Chihlimbarului din Colti:

situat in comuna Colti, la circa 65 de km de municipiul Buzau;

aici a fost singura exploatare de chihlimbar din Romania, inchisa in 1948; pe aceste

meleaguri, extractia acestei pietre dateaza din epoca bronzului; muzeul se afla langa fosta

mina;

a fost deschis in 1973 si este singurul astfel de muzeu din Romania;

functioneaza intr-o casa in stil popular;

adaposteste o bogata colectie de

chihlimbar, colectii de flori de mina, roci, fosile

si pietre semipretioase, documente privind

18

exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pamantului, atestarea documentara a localitatii

Colti, invatamantul, cultura si istoria acestor meleaguri; la etaj se afla o colectie de etnografie,

compusa din obiecte taranesti vechi, donate de locuitori: razboi de tesut, stergare, lazi de

zestre, piepteni pentru lana, piepteni pentru canepa, cofe, cric din lemn, opinci din lemn etc.,

dar si o interesanta colectie de batiste cusute manual;

ca obiecte deosebite pot fi enumerate: o bucata de chihlimbar de 1,785 kg, o alta bucata

de 1,5 kg, obiecte din chihlimbar de diferite nuante de culori, de la galben transparent, verde,

pana la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori intr-un singur obiect, un cercel din

chihlimbar care are conservat in el o furnica (despre care specialistii spun ca a trait la Colti

acum 30.000.000 de ani), o bucata de chihlimbar sectionata care pastreaza urme din scoarta

copacului din care a provenit rasina respectiva etc.;

cel mai mare chihlimbar din lume, Romanit, de 3,450 kg, a fost achizitionat de Muzeul

Judetean Buzau;

program de vizitare: miercuri-vineri si duminica, intre 09.00 - 17.00; sambata, intre

09.00 - 14.00; luni si marti inchis.

3.1.3Casa memoriala Vergu – Manaila:

Este o clădire monument istoric aflată în

municipiul Buzău, România. Conacul boieresc a

aparținut familiei boierești Vergu. Atestată

documentar în 1794, clădirea a fost naționalizată în

1948, și a ajuns în paragină, fiind restaurată

ulterior în perioada 1971—1974. De atunci, clădirea

găzduiește colecția de etnografie și artă populară a

Muzeului Județean Buzău.

Colectia de Etnografie si Arta Populara Vergu-Manaila:

situata pe strada Razboieni nr. 8, Buzau;

este adapostita de cea mai veche casa boiereasca din oras, monument istoric, care a

apartinut familiilor Vergu si Manaila, personalitati ale targului la sfarsitul secolului al XVIII-

lea; restaurarea casei a respectat structura interioara si aspectul exterior original;

19

exista sapte sali de expozitie, in care sunt prezentate tesaturi, piese de interior, piese de

port, obiecte de uz casnic si gospodaresc, costume populare, covoare a caror cromatica este

realizata in culori naturale (cum ar fi covorul datat 1887), o mare varietate de stergare, batiste

de nunta, fete de perna, marame de borangic, presuri tesute; invelitori diferite in cromatica si

ca tip de tesatura, obiecte specifice diferitelor ocupatii: olarit, viticultura, oierit, pescuit si

vanatoare;

una din incaperi a fost amenajata si decorata in stilul de casa mare, reprezentand camera

pentru oaspeti, care se gasea in fiecare gospodarie taraneasca din spatiul romanesc;

program de vizitare: marti-duminica, intre 09.00 - 18.00, luni inchis.

3.1.4 Tabara de sculptura in aer liber de la Magura :

situata la 28 de km de orasul Buzau, pe raza administrativa a localitatii Magura;

amplasata in apropierea Manastirii Ciolanu;

apartine de Muzeul Judetean Buzau;

marcheaza cele 16 secole de atestare documentara a Buzaului, fiind astfel conceputa ca,

timp de 16 ani, 16 sculptori, mereu altii, sa lucreze in poienile Magurei si sa lase cate o lucrare

distincta ce-i reprezenta;

s-a deschis oficial in august 1970 si s-a repetat pana in 1985;

cand fenomenul s-a incheiat, au ramas aici 256 de lucrari in piatra, lucrate de 163 de

scluptori, adevarate capodopere ale geniului, ce se intind pe 21 ha;

la mai putin de 200 m se afla o panta unde legea gravitatiei pare sa nu functioneze.

20

3.1.5 Muzeul Episcopal din Buzau :

situat pe Aleea Episcopiei nr. 1, Buzau;

infiintat in 1955;

gazduit in cladirea Seminarului Teologic "Chesarie Episcopul", construita intre 1836-

1838;

detine o valoroasa colectie de arta bisericeasca.

21

3.1.6 Muzeul etnografic al Vaii Slanicului :

Situat in comuna Manzalesti; inaugurat in 1998; reprezinta o oglinda

a satului romanesc.

3.1.7 Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat :

situat pe strada Primaverii nr. 4, Ramnicu Sarat;

expozitia permanenta cuprinde cinci sectii: Arta plastica - cu lucrari de sculptura, pictura

si grafica, Stiintele naturii - cu exponate din flora si fauna specifica Vaii Ramnicului si zonelor

limitrofe, Etnografie - cu obiecte de arta populara, port si legate de ocupatiile traditionale,

Istorie si Istoria culturii ramnicene;

program de vizitare: marti-vineri, intre 09.00 - 16.00, sambata-duminica, intre 09.00 -

13.00, luni inchis.

3.1.8 Casa memoriala Vasile Voiculescu :

situata pe strada Principala nr.

1, comuna Parscov;

in aceasta localitate s-a

nascut, la 13 octombrie 1884,

poetul, dramaturgul, publicistul si

editorul Vasile Voiculescu,

22

personalitate remarcabila a literaturii romanesti, membru al Academiei Romane, din 1993,

post mortem;

reconstruita intre anii 1986-1988 dupa schita vechii cladiri, a devenit casa memoriala in

1996;

functioneaza ca sectie a Muzeului Judetean Buzau;

sunt expuse documente personale - legitimatii, brevete, acte de stare civila si de studii,

teza de doctor in medicina, fotografii de familie, obiecte de colectie (minerale, ceramica si

diverse obiecte din lemn), tablouri, desene, schite in creion si tus, acuarele, icoane pe sticla,

mobilier (pat, mese, dulapuri, piedestal, oglinda de perete), textile (covor, cuverturi, fete de

masa), obiecte personale - periuta de dinti si ilicul folosite in timpul detentiei, ochelari,

schiuri, volume de poezii si proza, patefon etc.;

in memoria sa, in curtea casei, in 1974, cu prilejul aniversarii a 90 de ani de la nastere, a

fost dezvelit un bust din bronz, opera sculptorului Oscar Han.

3.1.9 Fantana lui Mihai Viteazul de la Ciuta :

situata in satul Ciuta, comuna Magura, judetul Buzau;

ridicata in anul 1975, cand s-au sarbatorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai Viteazul pe

Valea Buzaului spre Ardeal;

marcheaza locul unde domnitorul si oastea sa au poposit o noapte, in octombrie 1599;

monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre initiatorii Taberei

de sculptura in aer liber de la Magura.

23

3.1.10 Tabara de sculptura Meledic :

Situata in comuna Manzalesti; contine

aproximativ 25 de statui din lemn, rezultate in

urma taberei de sculptura din iunie 2001;

lucrarile sunt expuse intr-o poiana aflata in

drumul ce duce la lacul Meledic.

3.1.11 Tabara de sculptura Naeni

situata pe dealul Tigori, comuna Naeni, in partea de vest a judetului;

candva aflate sub apele Marii

Sarmatice, dealurile de la Naeni sunt bogate

in calcar, format din scoicile si cochiile de

acum milioane de ani;

numele dealului provine din cuvantul

grecesc "tegora", care inseamna "loc sacru";

pe varful dealului sunt sute de sculpturi

in calcar, realizate de copii, elevi ai profesorului Gabriel Manole, pe parcursul a 14 ani;

24

in apropiere se afla si Biserica dintr-o piatra, ridicata dintr-un bloc de calcar, avand o

catapeteasma sculptata in piatra, unica in Europa;

aici se pastreaza, de asemenea, o veche asezare dacica, cu morminte indreptate cu fata

spre Soare, sapate in piatra;

dealul ofera o magnifica panorama asupra masivelor muntoase ale Bucegilor,

Ciucasului, Buzaului, Penteleului si Vrancei.

3.2 Obiective istorice in judetul Buzau

3.2.1 Cetatea-manastire Bradu :

situata pe raza satului Hales,

comuna Tisau, pe malul stang al

paraului Niscov;

ridicata de familiile boierilor

Cadesti si Patarlageni in prima

jumatate a secolului XVII;

complexul este format din

zidul de incinta al cetatii, Casa

domneasca, construita la sfarsitul secolului XVII - inceputul secolului XVIII, ruinele chiliilor

si spatiilor de locuit sau de servicii, turnurile de colt si biserica "Sfantul Dumitru", construita

in 1634;

refacuta de Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-

1591), de aceea este cunoscuta drept "manastirea Doamnei Neaga";

a fost vizitata de domnitorul Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici in 1703, 1708

si 1711, cand era cautat de turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura de

vest a incintei fortificate;

in 1821, a fost folosita ca refugiu de boierii din zona; atacata de eteristi, carora le-a facut

fata, fara a putea fi cucerita;

ultimele porti ale cetatii, care dateaza dinainte de 1821 si pastreaza in placile blindajului

de metal proiectile de plumb trase de eteristi, sunt expuse la Muzeul Judetean Buzau.

25

3.2.2 Cetatea-manastire Berca :

situata la marginea de nord-vest a localitatii

Berca, pe malul stang al raului Buzau, la confluenta

cu paraul Saratel;

biserica construita in anul 1694 a devenit

manastire-cetate in secolul XVIII, cand a fost intarita

cu zid.

3.2.3 Castrul roman Pietroasele :

situat in comuna Pietroasele, la 25 km de municipiul Buzau;

urmele de locuire de pe teritorul comunei se intind in timp pana in neo-eneolitic, fiind

astfel descoperite vestigii arheologice care apartin cultirii Gumelnita, peste care, in

urmatoarele straturi, s-au scos la iveala alte urme de locuire din epoca bronzului, prima epoca

a fierului-Hallstatt, a doua epoca a fierului si cultura geto-dacica; insa un capitol aparte il

reprezinta epoca romana;

construit de imparatul Constantin cel Mare intre anii 324-328/330, in perioada

campaniei impotriva gotilor de la nord de Dunare; facea parte din sistemul de aparare a

teritoriului nord-dunarean recucerit, asigurand supravegherea si inchiderea, in caz de

primejdie, a culoarului dintre Carpatii de Curbura si Dunarea dobrogeana;

ocupa o suprafata de 124 m x

158 m;

unicul monument din

categoria fortificatiilor romane

tarzii din Campia Romana, situat la

peste 100 km departare de Dunare;

in necropola alaturata

castrului s-au descoperit monede

din perioada imparatului

Constantin al II-lea, iar in situl arheologic din apropiere au fost gasite fragmente de olane

26

romane, provenind din reteaua de alimentare cu apa a castrului si asezarii civile, precum si o

instalatie de aductiune si de distribuire a apei, sapata in piatra;

construirea si prezenta castrului au jucat un rol semnificativ in continuarea procesului de

romanizare a populatiei locale si in raspandirea crestinismului in randul acesteia, dupa

legalizarea noii religii de Constantin cel Mare, in anul 312, prin Edictul de la Milano;

la 400 m est de castru, se situeaza un edificiu cu hipocaust, construit in aceeasi tehnica si

cu materiale asemanatoare cu cele folosite la ridicarea castrului; aici isi avea resedinta

comandantul garnizoanei castrului, care era un personaj de rang inalt in ierarhia militara a

Imperiului Roman;

avand finisaje din marmura deosebite, acesta dispunea de bazine mari pentru igiena

trupei din garnizoana castrului, de bazine mici pentru diverse tratamente si pentru uzul

personajelor importante, de spatii pentru diferite reuniuni militare sau intalniri oficiale, de sali

pentru lectura, muzica, dans, pentru exercitii si antrenamente;

intreaga constructie era incalzita printr-un sistem central, caldura circuland pe sub

pardoseala incaperilor si prin peretii acestora, prin culoare si spatii ingenios amenajate; de

asememnea, in pardoseli era amenajat un sistem de canale din caramizi si din olane tubulare

pentru evacuarea apelor uzate;

intre materialele arheologice recoltate se afla si zece fragmente de caramizi si tigle care

poarta sigla Legiunii a XI-a Claudia Pia Fidelis, incartiruita din secolul I d.Hr. la Durostorum

(Silistra de astazi), pe malul drept al Dunarii, subunitati din aceasta legiune fiind, probabil,

dislocate in garnizoana castrului de la Pietroasele;

edificiul cu hipocaust de la Pietroasele este monument unicat in spatiul romanesc;

la 1 km nord-vest de castru, in punctul Gradina Crudului, se afla locul unde, in 1837, a

fost descoperit faimosul Tezaur "Closca cu puii de aur".

3.2.4 Asezarea Dealul Cetatuia :

situata in punctul "La Prag", pe soseaua de legatura dintre

comuna Merei si satul Monteoru, la vest de aceasta, pe Dealul

Cetatuia;

asezare eponima a culturii Monteoru, din epoca bronzului;

27

descoperita in anul 1895 de arhitectul militar Eduard Honzik, arheolog amator, care

coordona atunci realizarea complexului balnear si de agrement al familiei Monteoru;

cuprinde un bogat complex arheologic de locuiri neolitice si din epoca bronzului,

completat cu un cimitir din aceeasi perioada, precum si resturi materiale din Hallstatt-ul

timpuriu (prima epoca a fierului), din epoca geto-dacica, din secolul al IV-lea d.Hr.; de

asemenea, s-a mai descoperit o mare necropola de incineratie din secolele VI-VII d.Hr., pe

platourile Scorusului si Colului, apartinand populatiei romanesti, cu un caracter crestin si

dominant romano-bizantin, dar si urme din secolul al XII-lea;

pe platoul de la sud-est de Cetatuia, pe Col si in Poiana Scorusului, au fost cercetate

vestigiile unei locuiri din secolele VI-VII si necropola de peste 1.600 de morminte din aceeasi

perioada;

ceramica descoperita cuprinde doua tipuri: autohtona, de origine daco-romana, si slava;

impreuna cu vasele din lut s-au gasit si margele din sticla si cornalina, fragmente dintr-un

pahar de sticla, amnare, cutitase si sageti de provenienta avara, fibule cu trei sau cinci butoni,

din bronz ori argint aurit, catarame din bronz si fier, cercei bizantini din argint cu granulatii, o

aplica lucrata in aur etc.

3.2.5 Cetatea dacica de la Carlomanesti : situata pe raza satului

Mierea, comuna Vernesti,

localizata la 4 km nord-vest de

municipiul Buzau;

adaposteste bogate vestigii

ale culturii Monteoru din epoca

bronzului, ale civilizatiei fierului

din prima epoca, Hallstatt, si din

epoca dacica;

din perioada dacica au fost cercetate trei sanctuare si numeroase constructii civile, a fost

descoperit un tezaur de monede din argint si celebrele statuete din lut, cunoscute astazi in toata

lumea drept "plastica de la Carlomanesti";

in vecinatate, pe Arman, sunt cercetate complexe funerare din cimitirul asezarii

Monteoru, care a functionat pe Cetatuia.

28

3.2.6 Palatul Comunal din Buzau :

situat pe strada Unirii nr. 163, in

centrul municipiului Buzau;

construit intre 1899-1903, a fost

inaugurat in prezenta regelui Carol I si a

principelui Ferdinand;

monument istoric;

cladire emblematica a orasului,

serveste drept sediu al Primariei si al

Consiliului Local;

in fata cladirii se afla Monumentul 1907, care evoca marea rascoala taraneasca.

3.2.7 Palatul Episcopal din Buzau :

situat pe Aleea Episcopiei nr. 2-3,

municipiul Buzau;

dateaza din anul 1844, fiind ridicat

deasupra unei pivnite mari, de arhitectura

brancoveneasca, in prezent transformata in

sala de receptie, in urma lucrarilor de

restaurare intreprinse intre anii 1982-1986;

tot in urma acestor lucrari, s-a revenit si la foisorul de stil brancovenesc, care flancheaza

cladirea palatului pe latura de est;

posibil sa fi fost zidit pe locul unui palat mai vechi, din vremea lui Matei Basarab;

monument istoric;

in sala de la intrarea in palat exista mai multe tablouri, care infatiseaza momente

importante privind trecutul bisericesc, cultural si istoric al Episcopiei Buzaului;

fiind locuinta de serviciu a ierarhului, Palatul Episcopal nu poate fi vizitat de turisti.

29

3.2.8 Complexul Marghiloman din Buzau : aflat in partea de sud-est a municipiului Buzau;

fosta resedinta a familiei Marghiloman;

se constituie din Vila

Albatros, parcul dendrologic,

helesteul, grajdurile sistematice,

atelierul si garajul auto, uzina

electrica si zidul lui

Marghiloman;

tatal "lordului valah", asa

cum era denumit in epoca fostul

prim-ministru al Romaniei,

Alexandru Marghiloman (1854-1925), castigase proprietatea la carti;

Vila Albatros, o vila decorata splendid, cu mobilier ce astazi se gaseste la Muzeul

Judetean de Istorie, poarta numele calului preferat al omului politic, pasionat de cai si

automobile; parasita inca din anii '30, vila a adapostit dupa razboi diferite institutii, iar astazi a

ramas in paragina, implinind parca blestemul proprietarului initial al domeniului: "Sa se

aleaga praful de tot ce va fi construit pe acest loc!";

sotia lui Alexandru Marghiloman este cea care a adus aici plante exotice si a infiintat un

parc dendrologic, cu un secol in urma.

3.2.9 Complexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat :

situat pe strada Primaverii nr. 4, Ramnicu Sarat;

edificat de domnitorul Constantin Brancoveanu,

impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul, intre

1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca

sub numele de "stilul brancovenesc";

format din Casa domneasca, biserica "Adormirea Maicii Domnului", zidul de incinta,

turnuri si staretie.

30

3.2.10 Ruinele cetatii-manastire Menedic (Vintila Voda) :

situata in comuna Vintila Voda, localizata la 45 km de municipiul Buzau;

construita de familia viitorului domnitor Vlad Vintila Voda de la Slatina/Sarata/Saratel

(1532-1535), inainte de 1480;

a fost un important centru pe care s-a sprijinit viitorul domn in ascensiunea sa spre

tronul Tarii Romanesti;

un document din 30 iunie 1625 mentioneaza ca Vintila Voda a infiintat manastirea de la

Menedic, in cadrul careia functiona si o scoala, de care sunt legate inceputurile invatamantului

in judetul Buzau;

monument istoric de clasa A;

astazi se mai pastreaza ruinele zidurilor, acoperite de pamant; situl arheologic se afla in

pericol de disparitie, din cauza prabusirii malului.

3.2.11 Cetatea dacica de la Gruiu Dari i:

situata la 2,5 km nord de castrul de la

Pietroasa, in punctul "Gruiu Darii", pe raza

satului Pietroasa Mica;

vestigii ale singurei cetati dacice cu

zid de piatra de la Curbura Carpatilor;

folosita inca din epoca pietrei -

neolitic, in epoca bronzului - cultura

Monteoru, in prima epoca a fierului -

Hallstatt, pana in Evul Mediu, cetatea a

cunoscut cea mai intensa locuire in vremea dacilor (intre secolul IV i.Hr. si inceputul secolului

II d.Hr.);

aparata natural dinspre sud si est, a fost fortificata, in secolul II i.Hr., cu un zid gros de 2

m pe laturile de vest si nord;

dupa ce au folosit-o un timp ca asezare, dacii au transformat cetatea intr-un centru de

cult, frecventat, foarte probabil, de locuitorii multor asezari din zona, in aceasta vreme fiind

amplasate pe platoul cetatii numeroase complexe cu caracter magico-ritualic;

31

cercetarile arheologice au scos la lumina mai multe vetre din piatra si lut, unde se

aduceau ofrande zeilor, bijuterii, arme, vase de lut si chiar peretele unei locuinte.

3.2.12 Podurile de piatra din judetul Buzau :

situate pe traseul DJ205 Pietroasele-Breaza-Naeni-Fintesti, peste Garla Darii si la 400 m

spre est, la Coasta Putului;

cele doua poduri au fost construite in anii 1919-1920, de prizonierii italieni cartiruiti in

zona la sfarsitul Primului Razboi Mondial;

lucrate numai din blocuri de piatra fasonate si imbinate dupa regulile arhitecturii boltii

romane, podurile sunt adevarate opere de arta in domeniu.

3.2.13 Crama Brancoveneasca (Pivnita Brancoveneasca) Izvoru Dulce :

situata in localitatea Izvoru Dulce, comuna Merei, in apropierea dealurilor Istritei, in

vestul judetului;

fosta proprietate a domnitorului Constantin Brancoveanu, dateaza din ultimul sfert al

secolului al XVII-lea;

este o constructie cu o singura alveola, sprijinita pe o coloana centrala, in jurul careia

sunt amplasate patru bolti in calota semisferica, specifice constructiilor brancovenesti;

crama a avut deasupra o locuinta, al carei plan se mai poate reconstitui.

3.3 Obiective religioase in judetul Buzau:

3.3.1 Manastirea Ratesti :

situata in comuna Berca, la

aproximativ 30 km nord-vest de

Buzau, soseaua Buzau-Brasov;

prima atestare documentara

dateaza din anul 1634 si vorbeste

despre Schitul Ratesti (asa apare in

acte pana la 1868); parasit in anul

1752, sfantul lacas este reinfiintat

32

dupa 1760, ca manastire de maici, iar in anul 1784 i se mai construieste inca o biserica de

lemn; pe temeliile acesteia s-a ridicat ulterior, in anul 1844, biserica cea mare de acum;

cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus stricaciuni care au facut necesara renovarea

constructiei si a picturii;

biserica manastirii poarta hramurile "Sfanta Treime" (24 mai) si "Sfantul Mare Mucenic

Dimitrie - Izvoratorul de mir" (26 octombrie);

manastire de maici;

edificiul imbina structurile compozitionale ale arhitecturii ecleziastice autohtone cu

cateva elemente din stilul neoclasic;

colectia de arta bisericeasca, adapostita in muzeul Manastirii, este compusa din icoane

pe lemn si sticla, broderii artistice in fir de aur sau argint, obiecte de cult, carte veche (o

raritate o constituie Biblia poliglota format mare, tiparita la Paris de Antonius Vitray, in

1629), obiecte liturgice din argint, doua chistornice din piatra, obiecte sculptate in lemn etc.

3.3.2 Manastirea Poiana Marului de la Bisoca :

situata la 6 km de comuna Bisoca, la 40 km nord-vest de Ramnicu Sarat;

poate fi folosita soseaua Buzau - Maracineni - Vintila Voda - Bisoca;

amplasata intr-o poiana in mijlocul padurii;

monument istoric;

ctitorita de Cuviosul Vasile Carpatinul, unul din cei mai puternici duhovnici ai

monahismului romanesc, primul sfant canonizat de Episcopia Buzaului;

prima atestare documentara dateaza din anul 1730; in anul 1771, un incendiu arde totul

pana la temelie, inclusiv chiliile, arhiva si cartile pe care le avea schitul; refacut in anii 1780-

1784; a doua biserica din lemn, cea de azi, a fost construita intre anii 1810-1812; desfiintat in

1893, s-a reinfiintat in 1938, ca

manastire de maici; in 1956, cele

doua biserici au fost renovate de

Comisia Monumentelor Istorice;

cel mai important centru

monahal din Tarile Romane in

secolul XVIII;

33

manastire de calugari;

poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului";

biserica "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie) este singurul lacas de cult din lemn

pictat la exterior si una din cele mai mari constructii religioase din lemn;

in biserica mica exista o icoana despre care se spune ca este facatoare de minuni, a

Maicii Domnului, taiata pe frunte cu sabia de catre un turc, cu picurii de sange imprimati si

astazi pe panza;

obiecte de valoare artistica si istorica: icoanele praznicare infatisandu-i pe Sfantul

Gheorghe, Sfantul Dumitru, Proorocul Elisei (1826), Scara lui Iacob in stil rusesc (1817),

icoana Incoronarea Maicii Domnului (1791), carti chirilice;

legenda povestste ca, inainte de a fi schit, in acest loc era o padure intinsa, departe de

orice asezare omeneasca, iar acolo isi aveau stana niste ciobani, singurii vietuitori si

cunoscatori ai locurilor, care isi ridicasera o coliba si un staul pentru oi pe locul unde se va

inalta mai tarziu manastirea, langa un mar mare, de unde se trage probabil si denumirea

asezarii; in toate serile, ciobanii vedeau o lumina, ca un felinar, in scorbura marului, dar nici

unul din ei nu avea curajul sa vada ce este, mai ales ca ziua nu se mai vedea nimic; intr-una

din serile de vara, pe cand ciobanii priveau lumina ce le aparea din mar, au primit niste oaspeti

neobisnuiti: trei calugari pelerini, doritori de liniste si sihastrie, cautau un loc prielnic zidirii

unei manastiri; afland si vazand acea lumina, s-au minunat, iar unul dintre ei s-a urcat in mar

si de acolo a coborat cu o iconita, ce o infatisa pe Maica Domnului cu Pruncul in brate;

Alexandru Vlahuta descrie in "Romania Pitoreasca" frumusetea acestor locuri; in 1840 a

fost surghiunit aici poetul Cezar Bolliac.

3.3.3 Manastirea Gavanu :

situata in satul Jghiab,

comuna Manzalesti;

intemeiata in anul 1707; in

1821, turcii ard din temelii biserica

schitului, jefuind si ucigand atunci

mai multi boieri din Buzau,

34

refugiati aici; o noua biserica, tot din lemn, este ridicata in 1828; in anul 1959, manastirea este

desfiintata, iar in 1990 reactivata;

manastire de calugari;

biserica mare poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), iar paraclisul

"Cuvioasa Parascheva";

s-a pastrat un clopot care dateaza din 1792;

biserica este monument istoric.

3.3.4 Manastirea Ciolanu : situata in comuna Tisau, pe

versantul sudic al dealului Ciolanu, la

aproximativ 25 km de Monteoru;

plasata in imediata vecinatate

(peste drum) a Taberei de Sculptura de

la Magura;

singura dintre asezarile

monahale din judetul Buzau atestata

documentar inca din secolul al XVI-lea;

manastire de calugari;

are doua biserici, situate la o distanta de 100 m intre ele; biserica veche, datand din

secolul XVI, poarta hramul "Sfantul Gheorghe", iar biserica noua, construita in 1828, poarta

hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel";

exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu

prin anul 1886, obiecte de cult si vestminte religioase;

in jurul anului 1830, au fost aduse din Grecia moastele mai multor sfinti - Sfantul

Gheorghe, Sfantul Mercurie, Sfantul Pantelimon, Sfantul Haralambie, Sfantul Trifon, Sfantul

Eftimie, Sfantul Ignatie, Sfantul Acachie, Sfantul Neofit si Sfanta Parascheva, care se afla

intr-o racla, in biserica mare.

35

3.3.5 Manastirea Barbu :

situata in satul Leiculesti, comuna Tisau,

pe Valea Niscovului, la 30 km vest de

municipiul Buzau;

construita intre 1662-1669;

denumita dupa numele ctitorului sau, vel

capitanul Barbu Badeanu;

poarta hramurile "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" si "Sfantul Mare Mucenic

Gheorghe";

manastire de maici;

ansamblul manastirii cuprinde biserica, paraclisul (de data recenta), clopotnita, staretia,

corpurile de chilii si o serie de anexe;

staretia, monument istoric, dateaza din secolul XVIII.

3.3.6 Manastirea Berca :

situata la marginea de nord-vest a localitatii Berca, pe malul stang al raului Buzau, la

confluenta cu paraul Saratel;

biserica a fost construita in anul 1694 si poarta hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si

Gavriil";

in secolul XVIII, a fost intarita cu zid, devenind manastire-cetate;

turnul clopotnita a fost ridicat dupa cutremurul din anul 1802; bombardat de artileria

germana in 1944, s-a daramat pana la nivel de parter, dupa anul 1992;

manastire de maici.

36

3.3.7 Manastirea Carnu :

situata in satul Tega, comuna Panatau, in partea de nord-vest a judetului, la 60 km fata

de municipiul resedinta de judet;

plasata pe dealul cu acelasi nume;

construita de voievodul Mircea Ciobanul si

sotia sa, Doamna Chiajna (Mircioaia), fiica lui

Petru Rares, la mijlocul secolului XVI; Matei

Basarab a refacut-o in 1643; la mijlocul secolului XIX, manastirea a fost distrusa (probabil de

un cutremur); dupa 1990, a fost restaurata si s-a

construit in jurul ei complexul monahal;

poarta hramul "Sfintii Mihail si Gavriil";

manastire de maici;

legenda povesteste ca, in timpul unei invazii

otomane, Doamna Chiajna, avand asupra sa documente secrete ale tarii, a stat ascunsa in turla

bisericii; fiind nevoita sa stea ghemuita in spatiul foarte ingust dintre peretii turlei, cu nasul

lipit de perete, Doamnei Chiajna i s-ar fi turtit nasul, devenind carn; de la aceasta intamplare,

ramasa in memoria locului, in amintirea patriotismului Doamnei Chiajna, i s-ar fi atribuit si

sfantului lacas numele de "Carnu".

3.3.8Catedrala Ortodoxa Municipala Sfantul Sava din Buzau:

situata pe strada Unirii nr. 186, Buzau;

piatra de temelie a fost pusa in 1991;

i se mai spune si "Mireasa orasului";

poarta hramul "Sfantul Sava" (12 aprilie);

structurata pe doua etaje, este foarte spatioasa, avand capacitatea de a gazdui 2.000 de

persoane;

la demisolul catedralei se afla Bisericuta copiilor (denumire unica in Europa), care are

hramul "Sfantul Stelian", ocrotitorul tuturor copiilor din lume.

3.3.9 Biserica Sfantul Dimitrie a fostei Manastiri Bradu :

situata pe raza satului Hales, comuna Tisau, pe malul stang al paraului Niscov;

37

contruita in anul 1634 si pictata intre 1640-1641, apartine fostei manastiri-cetate Bradu;

refacuta de Doamna Neaga, sotia

domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583;

1585-1591), de aceea este cunoscuta drept

"manastirea Doamnei Neaga";

a fost vizitata de domnitorul

Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici

in 1703, 1708 si 1711, cand era cautat de

turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura de vest a incintei fortificate.

3.3.10 Biserica Greci (Biserica Negustori) din Buzau :

situata pe strada Clementei nr. 20, Buzau;

dateaza din 1585;

poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului";

a fost una dintre cele mai bogate biserici din oras, fiind construita si apoi refacuta de

negustori buzoieni.

38

3.3.11 Biserica Sfintii Ingeri din Buzau :

situata pe strada Ostrovului nr. 10, Buzau;

poarta hramul "Sfintii Ingeri";

a fost construita in preajma anului 1619;

intrucat in acea vreme Codrii Vlasiei, din care facea parte si Crangul Buzaului, se

intindeau pana acolo, i se spunea "Biserica din padure";

in 1806, cand au ocupat orasul, eliberandu-l de turcii din Raiaua Brailei, care-l aveau

sub stapanire de cateva luni, rusii au creat in turnul bisericii un punct de observatie, ridicand

acolo si un tun, cu care trageau in hoardele de turci care pradau in jurul orasului;

monument istoric;

a fost refacuta de mai multe ori in secolul al XIX-lea

39

3.3.12 Biserica Banu (Banului) din Buzau :

situata pe strada Bistritei nr.

52, Buzau;

poarta hramul "Buna

Vestire";

mentionata in documente ca

datand din anul 1571;

la inceput a fost manastire,

cladita de vistierul Andronic

Cantacuzino pe locul unei mai vechi biserici, pe care a daramat-o, deoarece era prea mica; din

aceasta biserica, a ramas o icoana a Maicii Domnului, despre care se spune ca este facatoare

de minuni, prezenta si astazi in actuala biserica; despre aceasta manastire de calugari nu se

mai vorbeste nimic pana in anul 1722, cand s-a inceput zidirea actualei biserici, in timpul

domnitorului Constantin Brancoveanu, fiind terminata sub domnia lui Nicolae Mavrocordat; a

functionat ca manastire pana in anul 1884, cand a ramas biserica de parohie;

numele provine de la dregatoria ctitorului, devenit mare ban in 1593;

construita in stilul manastirilor din nordul Moldovei.

3.3.13 Biserica Brosteni din Buzau :

situata pe strada Brosteni nr.15, Buzau;

dateaza din 1709;

poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului";

ctitorul este Capitanul Caloian, care zideste un sfant

lacas inchinat manastirii Dusico din Grecia;

in 1927 se transforma in biserica de mir.

3.3.14 Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat :

situata pe strada Primaverii nr.4, Ramnicu Sarat;

ridicata in timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714);

poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului";

40

face parte, alaturi de Casa domneasca, staretie, turnuri si zidul de incinta, din Complexul

Brancovenesc, edificat de domnitor impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul,

intre 1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca sub numele de "stilul

brancovenesc".

3.3.15 Biserica de lemn din Fundu Catinei :

situata in localitatea Fundu Catinei, comuna Catina;

ridicata de Simion Calugarul, in ultimul sfert al secolului al XVI-lea; in 1595, acesta

scrie, cu cinabru, deasupra usii din stanga a altarului, o insemnare despre victoria lui Mihai

Viteazul asupra turcilor la Calugareni;

construita din lemn, biserica a inlocuit un alt lacas, mai vechi, al schitului Fundu Catinii,

aflat la cateva sute de metri nord-vest de actualul monument;

poarta hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului";

restaurata si resfintita in 2007.

3.3.16 Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din Alunis :

situata pe Culmea Martiriei, la 6 km de centrul satului Alunis, comuna Colti;

in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea

Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta

fiind un drum judetean ce duce inspre

localitatea Colti;

face parte din complexul schiturilor

rupestre Alunis;

poarta hramul "Taierea Capului

Sfantului Ioan Botezatorul";

este unul dintre cele mai vechi

lacasuri de cult crestine de pe teritoriul Romaniei;

a fost sapata in stanca, in anul 1274, de doi ciobani - Vlad si Simion, care-si pasteau

turmele prin aceste locuri; potrivit legendei, unul dintre ciobani a auzit in timpul somnului un

glas care il indemna sa sape in stanca, deoarece va afla icoana Sfintei Fecioare Maria;

ciobanul a facut intocmai si a gasit, intr-adevar, icoana, fapt care l-a determinat sa sape

41

incaperea bisericii, impreuna cu celalalt cioban si cu ajutorul satenilor; numele celor doi

ciobani se gasesc, daltuite in piatra, in inscriptia din altar;

atestata documentar in anul 1351, a fost schit de calugari pana la 1871, dupa care a

devenit biserica ortodoxa a satului;

pe creasta stancii in care este sapata biserica, a fost amenajat un loc de odihna, meditatie

si observatie, aici fiind cioplit in piatra un jilt;

in jurul bisericii si in jurul jiltului sunt sapate numeroase cruci, din diferite perioade de

existenta a schitului;

inscriptiile in piatra reprezinta fie ani calendaristici sau nume de persoane, fie cruci

malteze sau icoane; unele sunt in alfabetul chirilic, altele au ramas nedescifrate;

pridvorul de lemn de la intrarea in biserica este construit intre anii 1840-1850;

monument istoric si de arhitectura religioasa.

3.3.17 Schitul Cetatuia :

situat pe Varful Cetatuia (632 m), in

partea nord-vestica a Dealului Ciolanu, pe

raza comunei Magura;

de la Manastirea Ciolanu, se urca pe

o cararuie, prin tabara de sculptura Magura,

inca aproximativ 2 km;

conform istoricilor, dateaza din secolul al XVIII-lea;

Nicolae Iorga consemna ca in aceasta zona ar fi fost intai o straveche asezare getica, iar

in Evul Mediu se spune ca ar fi existat pe acest deal o cetatuie a Doamnei Neagape, sotia

voievodului Tarii Romanesti, Mihnea al II-

lea (1577-1583), dar niciun vestigiu

arheologic nu vine in sprijinul acestei

povesti;

biserica veche, asezata in punctul cel

mai inalt al culmii, a fost ridicata intre anii

42

1854-1862, cu hramul "Schimbarea la Fata"; piatra folosita la ridicarea acestui lacas de cult a

fost integral cioplita manual;

in dreapta intrarii in biserica, se afla o cruce mare din piatra, cu inscriptie, ridicata in

1849 de doi calugari;

regele Carol I (1866-1914), pe cand era inca doar Principe domnitor al Romaniei, si-a

propus sa ridice aici un castel-resedinta de vara, dar lipsa unei surse de apa potabila in

apropiere, ca si alte inconveniente, l-au facut sa renunte; totusi, principele Carol a platit, din

bani personali, pictura interioara a bisericii Schitului Cetatuia, devenind, astfel, unul dintre

ctitorii acestui lacas;

exista aici o icoana a Maicii Domnului, despre care se spune ca ar fi facatoare de

minuni, pictata, se pare, de Gheorghe Tattarescu;

pana in 2007, la Schitul Cetatuia s-a ridicat un nou lacas - paraclisul, cu hramul

"Nasterea Maicii Domnului";

in prezent, aici vietuiesc doua calugarite.

3.3.18 Complexul schiturilor rupestre Alunis :

situat pe Culmea Martiriei, la 6 km de centrul

satului Alunis, comuna Colti;

in zona se ajunge din Buzau, pe DN10,

inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea

Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un

drum judetean ce duce inspre localitatea Colti;

complexul cuprinde trei chilii sapate in stanca si grupate in jurul unei biserici;

biserica cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" este unul dintre cele

mai vechi lacasuri de cult crestine de pe teritoriul Romaniei, sapata in stanca, in anul 1274, de

doi ciobani - Vlad si Simion, care-si pasteau turmele prin aceste locuri;

potrivit legendei, unul dintre ciobani a auzit in timpul somnului un glas care il indemna

sa sape in stanca, deoarece va afla icoana Sfintei Fecioare Maria; ciobanul a facut intocmai si

a gasit, intr-adevar, icoana, fapt care l-a determinat sa sape incaperea bisericii, impreuna cu

celalalt cioban si cu ajutorul satenilor; numele celor doi ciobani se gasesc, daltuite in piatra, in

inscriptia din altar;

43

atestata documentar in anul 1351, a fost schit de calugari pana la 1871, dupa care a

devenit biserica ortodoxa a satului;

pe creasta stancii in care este sapata biserica a fost amenajat un loc de odihna, meditatie

si observatie, aici fiind cioplit in piatra un jilt;

in jurul bisericii si in jurul

jiltului, sunt sapate numeroase

cruci, din diferite perioade de

existenta a schitului;

inscriptiile in piatra

reprezinta fie ani calendaristici sau

nume de persoane, fie cruci

malteze sau icoane; unele sunt in

alfabetul chirilic, altele au ramas nedescifrate;

pridvorul de lemn de la intrarea in biserica este construit intre anii 1840-1850;

monument istoric si de arhitectura religioasa;

la aproximativ 4 km departare de Alunis se afla culmea Zboiu, in care sunt sapate in

stanca niste galerii si un put, folosite de bastinasi ca si loc de refugiu in vremurile navalirilor

barbare;

vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si

scriitorul Alexandru Odobescu;

pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de

Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele

Athos;

zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita

faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea

este de 16.000 grade Kelvin);

posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.

3.3.19 Complexul schiturilor rupestre Bozioru :

situate pe raza satului Nucu, comuna Bozioru;

44

in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea

Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre localitatile

Colti, Alunis, Nucu;

monumente istorice;

folosite in trecut ca locuri de

refugiu si de cult;

complexul schiturilor din zona

Bozioru cuprinde urmatoarele asezari

rupestre:

a) Fundul Pesterii, situat la 2 km vest

de localitatea Nucu si la 150 m de

Pestera lui "Dionisie Torcatorul",

dateaza din epoca bronzului, Hollstatt; pe peretii de piatra se afla incizate sabii scurte de tip

"akinakes", folosite de sciti si persi; mentionata intr-un document din 1678; nu are amenajari; 

b) Pestera lui Iosif, situata la 3 km de satul Nucu, pe Valea Bordeiului, in varful ramificatiei

dinspre Crucea Spatarului, datand din secolele III-IV d.Hr.; mentionata intr-un document din

1588; deasupra intrarii este incizat un peste, simbol paleo-crestin; sapata intr-un perete urias si

aproape vertical de stanca, aflat in mijlocul padurii, pestera este, de fapt, o bisericuta in toata

puterea cuvantului, cu pronaos si altar, si a fost folosita pana pe la 1871; in prezent, nu este in

functiune si nu are amenajari;

c) Agatonul Nou ("Bisericuta"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si

datand din anul 1580; este in ruina, fiind sapat in bolovani uriasi de piatra, carora, in timp, le-a

cazut tavanul; poate fi confundat usor cu restul stancariilor prezente acum pe marginea

potecii; in trecut, era un schit minuscul, aflat pe buza unei prapastii uriase; sub podeaua de

piatra se afla Camera Fetelor, locul unde taranii isi ascundeau copilele atunci cand navaleau

tatarii; aici se spune ca a fost gasita o

comoara; lacasul detine foarte multe

inscrisuri, din diferite perioade, printre

care un pomelnic in altar, care incepe cu

numele domnitorului Neagoe Basarab;

45

d) Agatonul Vechi ("Daramatura"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si

datand din secolul XVI; este in ruina, distrus, conform legendei, in urma unor atacuri

tatarasti; 

e) Fundatura, localizata la 2 km de satul Nucu, la poalele culmii Crucea Spatarului, in padure;

mentionat intr-un document din 1678; nu are amenajari;

f) Pestera lui Dionisie Torcatorul, localizata la la 3 km de satul Nucu, sub Crucea Spatarului,

datand din secolele IV-V; nu are amenajari; Dionisie, unul dintre cei mai renumiti sihastii din

zona, cunoscut si sub numele de Dionisie Torcatorul, deoarece isi castiga existenta din torsul

lanii, a trait 30 de ani intr-o chilie sapata in stanca, la care se ajungea doar cu o scara de lemn,

fiind la 4 m deasupra solului;

g) Bucataria, localizata la 7 km nord de satul Nucu, pe versantul de nord-vest al Culmii

Crucea Spatarului, datand din secolul XVI; este in ruina, nu are amenajari;

h) Ghereta, localizata la 7 km de satul Nucu, pe versantul de nord al inaltimii Piatra Soimului,

datand din secolele XVI-XVII; este in ruina, nu are amenajari;

vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si

scriitorul Alexandru Odobescu;

pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de

Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele

Athos;

zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita

faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea

este de 16.000 grade Kelvin);

legenda spune ca la Colti s-a nascut balada Miorita, deoarece este locul unde vin in

transhumanta ciobanii din Muntenia, Moldova si Transilvania;

posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.

3.3.20 Complexul schiturilor

rupestre Braesti:

situat pe raza satului

Ruginoasa, comuna Braesti;

46

amenajate ca locuinte primitive sau folosite ca locuri de refugiu in Evul Mediu;

complexul schiturilor din zona Braesti cuprinde urmatoarele asezari rupestre:

Policiori Piatra Ghiocii, datand din secolele XVI-XVII; nu are amenajari;

Piatra Ingaurita, localizata pe masivul stancos Arsenia, dateaza din secolele V-VI; apare

mentionata intr-un document din 1714; incriptii reprezentand nume de persoane, cu litere

chirilice; nu are amenajari;

vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si

scriitorul Alexandru Odobescu;

pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de

Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele

Athos;

zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita

faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea

este de 16.000 grade Kelvin);

posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.

3.4 Alte obiective ale Buzaului

3.4.1 Herghelia de la Cislau

situata la intrarea in comuna Cislau, localizata pe valea raului Buzau, la aproximativ 52

km de orasul Buzau pe DN10 Buzau-Brasov;

amplasata pe o suprafata

de peste 440 ha, in depresiunea

Cislau;

infiintata in anul 1894,

este singura din tara care

produce si creste cai de rasa Pur

Sange Englez, considerata

varful de lance in randul raselor

de cai de la nivel mondial,

47

principala furnizoare de cai de curse de galop; unii din caii hergheliei au realizat performante

de nivel international.

Istoric:

      Herghelia si depozitul de armasari Cislau s-a infiintat in anul 1894 cu scopul de a produce

armasari si iepe de prasila. In anul 1898 institutia se desfiinteaza si ia nastere Depozitul de

Remonti al armatei , care functioneaza pana in anul 1916 , an in care din cauza razboiului se

refugiaza in Moldova. Revine la Cislau in anul 1919 si functioneaza pana in anul 1945 cand

ferma este preluata de Ministerul Agriculturii care infiinteaza Herghelia de Pur Sange Englez.

       Herghelia Cislau este una dintre cele mai vechi herghelii din tara care in ciuda tuturor

transformarilor suferite reuseste si astazi sa-si pastreze scopul initial acela de a produce si creste

cai de rasa in conditii optime de clima si relief. La momentul actual Herghelia Cislau este singura

herghelie care produce si creste cai din rasa Pur Sange Englez , rasa care este considerata varful

de lance in randul raselor de cai de la nivel mondial , in structura genealogica a matcii din

herghelie gasindu – se principalele linii succesorale ale tulpinilor initiale Darley Arabian ,

Godolphian Arabian si Bayrley Turk.

Prezentarea rasei:

       Rasa Pur Sage Englez :

A fost introdusa in tara noastra dupa anul 1870 , la inceput prin importuri sporadice , de

catre unii meri propietari crescatori de cai , a caror matca de prasila era formata din iepe locale

romanesti unele din ele avand

infatisarea si calitatile

vechiului cal moldovenesc.

Acestia foloseau ca

reproducatori si unii armasari

arabi si turcesti , introdusi cu

ocazia schimburilor reciproce

ce se faceau la acea data intre

principatele Romane si fostul

Imperiu otoman. Mai tarziu ca

o necesitate de a asigura

armatei cai coresunzatori

48

pentru cavalerie si artilerie , Statul Roman se implica in importuri de armasari Pur Sange Englez

socotiti cei mai potriviti pentru nevoile armatei de la acea data. Asemenea importuri s-au facut cu

regularitate mai ales dupa 1872 cand insusi Ministerul Armatei a infiintat o herghelie de Pur

Sange Englez la Nucet ( Dambovita ) , pentru a pute produce in tara armasari amelioratori.

        Aceasta rasa este principala furnizoare cai de curse de galop , exemplarele deosebite fiind

folosite cu succes si in concursuri hipice de sarituri peste obstacole. La mitingurile hipice

internationale , tinute intre anii 1950 – 1960 la Moscova , Praga , Budapeste , Berlin si Varsovia ,

unii din caii hergheliei au castigat curse clasice , realizand performante de nivel international.

       S-a observat deasemeni ca armasarii de monta publica P.S.E sunt foarte buni amelioratori ai

raselor locale. Din pacate , in lipsa unui hipodrm oficial selectia in randul acestei rase pe baza

performantelor proprii , promovarea exemplarelor deosebite in efectivul matca , verificarea

acestora ca reproducatori dupa valoarea descendentilor , poarta stgmatul probabilitatii si deci al

unei eficiente reduse.Caii Pur Sange Englez de la Herghelia Cislau au fost si sunt in mod constant

principalii competitori in cursele de galop organizate pe Hipodromul Mangalia , fiind in acelasi

timp si de departe castigatorii celor mai multe reuniuni de derby.

3.4.2 Mostenirea Monteoru:

Venind de la Bucuresti spre Buzau, undeva la stanga se face drumul spre Costesti – Stalpu.

Odata ce ati parasit E85, vi se desfasoara la picioare un peisaj deluros extraordinar. Dealurile

acestea incarcate de ciorchini aurii si sangerii, de savoir-faire-ul vinurilor cu buchete aspre, dulci,

amarui si aromate sunt indicatoarele naturale ca va aflati pe drumul spre Sarata Monteoru, spre

istorie si spre bogatiile naturale lasate mostenire cu nu asa mult timp in urma.

Fiul lui Constantin Stavride, Grigore Constantinescu, s-a stabilit la Sarata Monteoru, luandu-

si numele de Grigore Monteoru dupa toponimul locului. Grigore C. Monteoru transforma

localitatea si imprejurimile in cel mai important centru de extractie si prelucrare a petrolului din

spatiul romanesc, dupa care decide sa investeasca in turism.  In 1870 construieste gara careia ii da

numele de Monteoru. Un an mai tarziu apare prima fabrica de ulei mineral din Romania.

La recomandarea celebrului medic balneolog francez, dr. Guyenot, Grigore Monteoru a pus

bazele statiunii balneare Sarata Monteoru, inaugurata la 1 iulie 1895. S-au construit apoi Vila

Monteoru, hoteluri, o capela, un cazinou si un parc in stilul gradinilor englezesti, dupa proiectele

arhitectului german Eduard Honzik, statiunea devenind cunoscuta in intreaga Europa.

49

Pe langa activitatea economica, Grigore C. Monteoru s-a aratat a fi un influent om politic,

reprezentant de frunte al Partidului National Liberal. A fost membru al Consiliului Judeţean,

deputat si senator de Buzau, functie ce a permis implicarea sa in hotararile vietii politice ale

judetului si a tarii.

Sa spunem lucrurilor pe nume: Actuala Sarata Monteoru si-a faurit o alta imagine, cea a unei

strofe dintr-o poezie bacoviana.  Altadata infloritoare, Sarata Monteoru s-a reintors la

“inceputuri” – exista potentialul

de a-si face renasterea dar inca nu

s-a nascut un al doilea Grigore

Monteoru sa o trezeasca din

somnul de Frumoasa adormita.

Nenumaratele zvonuri ale unor

proiecte de dezvoltare ale acestei

zone au ramas la stadiul de

zvonuri.

50

3.4.3Statiuni banleare din judetul BUZAU:

3.4.3.1Statiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru: situata la circa 20 km nord-vest de municipiul Buzau, in sudul judetului; sat statiune amplasat la o altitudine de 86 m, intr-o zona colinara, acoperita de o

vegetatie bogata si la adapost de vanturi; atestata documentar pentru prima data in perioada 1482-1496; comerciantul grec Grigore Stavri, cel ce avea sa devina boierul Contantinescu

Monteoru, proprietarul exclusiv al exploatarilor de petrol de la Monteoru in 1880, incepe amenajarea unui stabiliment balnear, sfatuit de un medic francez; statiunea este oficial inaugurata in 1895, cuprinzand nenumarate hoteluri, asezaminte de tratament, casino si strand;

factorii terapeutici naturali sunt reprezentati de izvoare cu ape minerale sarate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totala de 188-513 la mie, namolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, dar si climatul;

51

apele sarate de aici, ca principala resursa a statiunii, au potential curativ in cure interne si externe, dand rezultate remarcabile la tratarea reumatismului si a tiroidei, a afectiunilor ginecologice, gastrointestinale si hepato-biliare, a conjunctivitelor si a infectiilor oculare;

tratamentul cu namol terapeutic, format din argila locurilor, apa sarata si zacamant de titei, pe unul dintre versantii impaduriti din apropiere, are efecte intr-o gama vasta de afectiuni, de la reumatism cronic si degenerativ la lombosciatica, dureri musculare rebele, sechele dupa fracturi, luxatii, sinuzita si rinita cronica etc.; aceasta procedura este ferm contraindicata bolnavilor cardiaci cronici, celor cu hipertensiune arteriala, precum si persoanelor care au consumat inainte alcool sau sunt foarte obosite;

climatul, altfel destul de uscat, al acestor dealuri - de nici 200 m altitudine - are o influenta extrem de binefacatoare asupra organismului si psihicului obosit si supus la stres; vor beneficia de el, in mod special, bolnavii de ischemie cardiaca, de hipertensiune, cei cu insomnie, precum si suferinzii de nevroza sau anxietate.

3.4.3.2 Statiunea balneoclimaterica Siriu Bai: situata in satul Gura Siriului, comuna

Siriu, localizata la poalele masivelor Siriu si Podu Calului, pe cursul superior al raului Buzau, la 82 km de Buzau;

statiune sezoniera (1 iunie - 1 octombrie) de interes local;

dispune de izvoare minerale bicarbonatate, sulfuroase, clorurosodice, folosite in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, hepato-biliar si ale sistemului nervos periferic.

3.4.3.3Statiunea balneoclimaterica Balta Alba: situata la 30 m altitudine, pe malul lacului Balta Alba, in raza comunei Balta Alba,

localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in partea de est a judetului;

52

declarat rezervatie naturala si avand o suprafata de 1.012 ha, lacul s-a bucurat de renume la sfarsitul secolului trecut;

aici a functionat cea mai renumita statiune balneoclimaterica din Romania, datorita namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica;

apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata; ajutand la tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice, reumatismale, ginecologice, a neurologiilor periferice;

statiunea ofera spatii de cazare, doua restaurante cu bucatarie traditionala, trei terase, piscina, plaja cu sezlonguri si umbrelute, locuri de joaca pentru copii, un teren de fotbal pe nisip, posibilitati de pescuit.

4. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

    In spatiul Buzoian satele ocupa stravechi vetre de locuire.Integrate cu mare grija in cadrul

natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, dupa directia

vantului si ploii. 

     Punctul central al satului il reprezinta batraneasca biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce

aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date

socio-economice despre viata si trairile satenilor.

 Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu Raiul in stanga si Iadul in dreapta, incanta

prin décor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare  a

personajelor din lumea satului.

Casele si gospodariile de munte si de deal inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un

aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice pentru agroturism.

Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, admirat astazi in

colectiile muzeale dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara “Casa Vergu-

Manaila”., si

cea a muzeului din ramnicu-Sarat.

53

Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea

pietrei.Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii

in piatra, crucile facute de ei ajungand in inima Baraganului. Se remarca Cimitirul de la Cotorca,

declarat rezervatie de patrimoniu.

Ca în atâtea locuri de pe întinsul tãrii noastre, constiinta folclorului, specificã satului

românesc, este prezentã si în comunitatea sãteascã a Chiojdului. Credintele si obiceiurile

strãvechi, îndeosebi cele privind momentele importante ale vietii omului – nasterea, cãsãtoria si

moartea, prezintã un mare interes pentru localnici.

Indiscutabil, folclorul chiojdean este arhitectura acestor meleaguri, folclorul  local

exprimã un întreg univers de gânduri, stãri si sentimente, credinte si relatii sociale, fiind astfel o

autenticã enciclopedie anonimã, realizatã într-o formã artisticã elevatã.

Strãveche vatrã folcloricã, zona Chiojdului a constituit o punte de legãturã, de interferentã

a creatiei populare locale cu , folclorul  din zona Munteniei, Moldovei si Transilvaniei.

Elementele de influentã, departe de a dizolva fondul creatiei, au fost grefate pe elementul creator

în sensul integrãrii lor într-o conceptie proprie. Iatã de exemplu “Cântecul haiducesc” de la mos

Gheorghe Oprea din satul Plescioara, comuna Chiojdu:

„Of, frunzã verde si-un dudãu,

Of, Buzãu, Buzãu, Buzãu!

Surpati-s-ar malul tãu,

Sã creascã iarba dudãu,

Sã pascã si murgul meu.

Of, Buzãu, Buzãu, Buzãu!

Face-s-ar un pod mereu,

Sã treacã si bun si rãu

Sã treacã si-un frate-al meu,

Cãlare pe-un mândru’ leu.

 

54

Pe urmã sã trec si eu

Sã mai ies colo pe vale

Ca sã mã asez în cale.

În calea ciocoilor

În trecerea oilor.

 

Of, Buzãu, Buzãu, Buzãu!

Ce vii umflat ca un zmeu

Asupra capului meu?

 

Si eu stau pe cal mereu,

Ciudã mare, rãu ce-mi pare

C-a venit Buzãul mare.

De nu-l pot trece cãlare.

Tot cu mâna pe pistoale

Si cu ochii tot pe vale.

Of, Buzãu, Buzãu, Buzãu!

i-ai venit bolovãnos,

Nici cãlare nici pe jos

Nu pot trece apa ta

Buzãule, apa rea.

 

Dacã vãzui si vãzui

55

Fãcui saua luntrisoarã,

Iebincile vâslisoare

Si trecui Buzãul mare.”

Creatia popularã chiojdeanã a coexistat în interiorul creatiei populare buzoiene cu

amprentele ei specifice pe care le-a conferit-o oamenii, locurile si evenimentele social istorice

locale.

Oamenii vechi ai acestor meleaguri s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu tãiatul

lemnelor, cresterea vitelor, pãstoritul, cu tesutul borangicului, încrustând pe rabojul anilor o

existentã îndelungatã prinsã în cremenea acestui pãmânt.

Tãlãngile pe plaiuri, doinele ce se risipesc în toate zãrile, lãtratul câinilor ce musca din

linistea noptii la care se adaugã zvonul cântecului, vârtejul îndrãcit al jocului, precum si costumul

popular, îndeosebi cel de la Poenite, care pãstrezã liniile specifice ale trandafirilor, cioarecii

purtati de bãtrâni dupã croiala strãbunã dau, acestei zone un pitoresc deosebit.

Oamenii – frumosi la chip si la suflet, harnici si cu credinta în Dumnezeu au gãsit în

muncã nu numai împlinirea unui ritual sfânt, ci si bucuria de a trãi.

Bucuria oamenilor se manifestã prin cântec si joc.

În jud Buzaului sunt dansuri care diferã de la zona la zona. Unul dintre cele mai frumoase

si mai des întâlnite dansuri este “Ciobanasul”. Se danseazã în perechi care sunt asezate în cerc.

Specifice acestui dans sunt strigãturile bãietilor însotite de chiuiturile fetelor:

Printre alte dansuri ce se gãsesc în zona Chiojdului se numarã: “Mândrulita”, “Brâuletul”,

“Sârba” (îndeosebi cea de la Poenitele care se joacã spre stânga), “Rata” si “Hora-mare”.

‘’Mândrulita’’ – este un dans popular care se joacã în perechi. Acestea sunt asezate sub formã

de cerc.

Perechile fac doi pasi cu stângul si doi cu dreptul (în timpul dansului) – mergând înainte

sub formã de cerc.

“Brâuletul “ – este un dans bãtrânesc care se danseazã tot în cerc – bãieti si fete. Se face

un dans la dreapta, unul la stânga si trei pasi – pe la spate – spre dreapta. În timpul dansului

bãietii spun strigãturi si fetele rãspund prin chiuituri.

56

Unul dintre cele mai vechi dansuri populare întâlnite pe aceste meleaguri este –“Rata’’.

El este întâlnit în satele Cãtiasu si Poienitele. Acest dans se joacã tinând mâinile pe umãr, în cerc.

Se fac câte trei pasi spre stânga si trei pasi spre dreapta. Ritmul este vioi. 

Ansamble folclorice renumite:

1.Ansamblu folcloric Cununita - cântece si dansuri populare.

2.Ansamblul Mlădițe – Contrar celor ce se afirmă că tinerii nu sunt atrași de folclor, mai ales

de folclorul autentic,existența Ansamblului Mlădițe contrazice această afirmație. Copiii au

fost cei care au venit spre noi ca să înființăm acest Ansamblu. Din momentul înființării,

toamna lui 2009, și până în prezent, sub bagheta prof. Xenti asile Stănescu, am putut să ne

facem un repertoriu care ne permite sa susținem un concert de cel puțin 70-80 de minute.

4.1 Cele mai importante sarbatori ale jud. Buzau

sunt:

”Sarbatoarea Tamaioasei”- eveniment

anual ce are loc in cursul lunii septembrie, ai

carei participanti sunt: statiunea de cercetare vini

– viticola Pietroasele, producatorii particulari de

vinuri si  mesterii si cioplitorii in piatra. –

Pietroasele

“Sarbatoarea vinului de Breaza” – eveniment  anual si se organizeaza in jurul datei de

12 septembrie – Breaza

“Glasul Pietrei” – eveniment anual ce se organizeaza in jurul datei de 12 octombrie –

Naeni

“Tabara de Sculptura” – incepand cu 2009 se organizeaza vernisaje legate de

evenimentul “Glasul Pietrei” unde se expun lucrarile de sculptura. – Naeni

“Auriu de Sahateni” – eveniment anual  unde se desfasoara activitati sportive si

degustatie de produse regionale. Acest eveniment se organizeaza in prima duminica din

septembrie. – Sahateni

“Zilele Monteoru”  – aniversarea atestarii documentare a statiunii Sarata Monteoru ce

include punerea in functiune a bailor Sarata Monteoru, punerea in functiune a minei de petrol,

57

atestare documentara a comunei Sarata Monteoru. Prima editie a acestui eveniment a avut loc

la data de 4 iulie 2010, si se doreste organizarea lui  in luna iulie a fiecarui an.

“Festivalul carnatilor de Plescoi“  – eveniment organizat anual la Plescoi, in cursul lunii

octombrie

“Parada Gospodarilor” – Sapoca – eveniment de septembrie

“Sarbatoarea Usturoiului” – prima editie a avut loc in septembrie 2010 – Ramnicelu

„Sărbătoarea grâului”, folclor autentic la Florica. Acest eveniment  este organizat de

Primăria din comună, în colaborare cu Centrul Creaţiei Populare Buzău. Sunt invitati, de

obicei,interpreti cunoscuti, dar si tineri solisti.

4.2 Produse traditionale

“Descoperirea unui nou fel de mancare provoaca unui om mai multa fericire decat

descoperirea unei noi stele” Jean Anthelme Brillat – Savarin (1755 – 1826, Consul si politician

francez).

Gastronomia buzoiana, liant intre cultura si alimentatia specifica locului, se remarca prin

produse culinare unice, marci inregistrate, europene. 

Nu putem vorbi despre cultura si traditiile

romanesti fara a trece in revista traditiile culinare

regionale si produsele regionale:

Carnatii de Plescoi 

Legendele Pleşcoilor

Carnatii de Buzau fac furori inca din secolul

XIII, cand erau vanduti la Targul Dragaicii. Acest

targ se desfasura timp de doua saptamani in zona

actualului oras Buzau si reprezenta o ocazie pentru schimbul de produse intre locuitorii din

zonele de deal si munte. In jurul acestui nod comercial temporar s-a  format orasul Buzau.

Dupa razboaiele ruso- turce din sec. XVIII, multi bulgari si sarbi au trecut Dunarea si s-au

asezat in zona Buzaului, unde au inceput sa cultive legume, printre care si ardeiul iute.

O legenda spune ca reteta carnatilor de Plescoi ar apartine zarzavagiilor sarbi care s-ar fi

stabilit in zona in secolul XIX si care ar fi adus reteta de babic. Fiind nemultumiti de gustul carnii

de oaie din regiune,  sarbii ar fi decis sa-si condimenteze puternic carnatii, sa-i afume si sa-i

58

usuce. Metoda de preparare a carnatilor a fost transmisa din generatie in generatie, iar secretul

retetei a ramas pe meleagurile buzoiene.

Indiferent de originea reala, un singur lucru este cert: carnatii de Plescoi sunt unici, cu o

identitate a gustului care nu poate fi ignorata.

Babicul si ghiudemul de Plescoi 

Covrigii de Buzau, marca recunoscuta a judetului, s-au `stabilit` aici de mai bine de 200

de ani. Simbolizand belsug si mandrie, secretul covrigilor este dat de coaja aurie si miezul

moale, delicios. 

“Tuica mortala de Chiojdu” 

Usturoiul de Ramnicelu 

Ardeiul iute de Sapoca 

Tuica buzoiana de prune 

Tescovina dublu distilata

Painea de Rusetu (reprezentata in imaginea de alaturi)

Tamaiosa de Pietroasele 

Vinuri din regiunea Dealu Mare 

Paine si cozonaci Berca 

Ceapa de “apa”/ Ceapa de Buzau 

Turistii raman satisfacuti de mancarea gatita la pensiunile din zona si se mira cum de

bucatarii

reusesc sa redea mancarii gustul deosebit fiecarui preparat in parte.

5. Analiza infrastructurii turistice a judetului

Reteaua de transport a judetului Buzau permite deplasarea facila intre locati, fie catre

obiective turistice, fie catre zone sau regiuni de vizitare. Turistii au la dispozitie reteaua de

transport feroviar, exitand gari in orasele si municipiile judetului si in majoritatea comunelor.

Transportul se poate faci si cu autocarul sau microbuzul. De exemplu, din Autogarile Sud

sau Nord din Buzau, turistii pot ajunge la Sarata Monteoru, Pietroasele, la Viespesti, Naeni,

Berca, Manzalesti si in multe alte comune mai aproiate sau mai indeparate.

59

O alta modalitate de transport in judetul Buzau este sistemul rent a car.

Judetul Buzau face parte din regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Braila.

Legaturile judetului cu celelalte zone din tara:

Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucuresti sau dinspre Suceava, Bacau,

Focsani;

DN 1B spre Ploiesti;

DN 10 spre Brasov (itinerary pe Valea Buzaului);

DN 2B spre Braila;

Magistrala feroviara – linia 500 – de importanta europeana (Bucuresti-Ploiesti-Buzau-

Focsani-Bacau-Suceava).

Trasee cultural-turistice din judeţul Buzău:

1. Municipiul Buzău (120 km N-E de Bucureşti, pe DE 85)

În municipiul Buzău , traseul turistic poate include vizitarea următoarelor obiective:

-         Ansamblul Episcopiei Buzăului- (monument istoric)

-         Palatul Comunal-Primăria municipiului- (monument istoric)

-         Biblioteca judeţeana Vasile Voiculescu- (monument istoric)

-         Muzeul Judeţean Buzău- (monument istoric)

-         Parcul Crâng- (monument istoric)

-         Ansamblul Conacului Marghiloman- (monument istoric)

-         Biserica Sf. Îngeri- (monument istoric)

-         Biserica Buna Vestire- (monument istoric)

-         Parcul Tineretului.

 

2. Municipiul Râmnicu Sărat (35 km E de Buzău, pe DE 85)

Aici, în programul de vizitare se pot include;

-         Primăria municipiului -(monument istoric)

-         Muzeul Municipal Râmnicu Sărat şi întregul Complex brâncovenesc (monument

istoric)

-         Fostul penitenciar -(monument istoric)

-         Biblioteca municipală-(monument istoric)

60

-         Parcul oraşului

-         Gara nouă -(monument istoric)

-         Biserica Sf. Dumitru - (monument istoric)

-         Biserica Sf. Voievozi- Câţa  (monument istoric)

 

3. Buzău- Verneşti-Berca (cca 35 km N de la Buzău)

Traseul poate include:

Biserica Buna Vestire , com. Verneşti;

Şantierul arheologic de la Cârlomăneşti, com. Verneşti;

Ansamblul Conacului Cândeştilor, com. Verneşti;

Ansamblul Fostei mânăstiri Berca, com. Berca;

Mânăstirea Răteşti, com. Berca;

Vulcanii Noroioşi, com Scorţoasa.

 

4. Buzău – Tisău- Măgura- Pârscov

Traseul, în lungime de cca. 35 km cuprinde:

-         Mânăstirea Barbu, com. Tisău;

-         Ansamblul Fostei  mânăstiri Bradu, com. Tisău;

-         Tabăra de sculptură de la Măgura (colecţie a Muzeului Judeţean Buzău);

-         Mânăstirea Ciolanu, com. Tisău;

-         Schitul Nifon, com Măgura;

-         Fântâna lui Mihai Vitezul de la Ciuta;

-         Casa memorială Vasile Voiculescu de la Pârscov (colecţie a Muzeului Judeţean

Buzău).

 

5. Buzău – Verneşti- Măgura- Cislău- Pătârlagele - Colţi- Aluniş (cca.85 km de Buzău)

Traseul poate include:

-         Ansamblul Conacului Cândeştilor, com. Verneşti;

-         Ansamblul Bisericii Intrarea in biserică a Maicii Domnului, sat Ciuta, com. Măgura;

-         Herghelia de la Cislău;

-         Muzeul Chihlimbarului de la Colţi (colecţie a Muzeului Judeţean Buzău);

61

-         Ansamblul rupestru de la Aluniş, com. Colţi;

-         Bisericile monument istoric de la Sibiciul de Sus şi Mărunţişu, oras Pătârlagele.

 

6. Buzău- Verneşti- Unguriu- Pârscov – Cozieni – Bozioru (cca. 60 km de la Buzău)

-    Obiectivul principal al acestui traseu îl constituie aşezările rupestre de la

Nucu Bozioru (monumente istorice de valoare naţională). La întoarcere, poate fi vizitată

Casa memorială Vasile Voiculescu de la Pârscov (colecţie a Muzeului Judeţean Buzău).

 

7. Buzău- Verneşti- Cislău- Pătârlagele- Nehoiu – Siriu (cca. 90 km de Buzău, pe DN 10)

Traseul poate include obiectivele din localităţile mentionate , ţinta fiind barajul şi lacul de

acumulare al hidrocentralei de la Siriu şi Cimitirul Eroilor din aceiaşi localitate. La întoarcere,

de la Ciuta, se poate intra spre comuna Tisău, unde se pot vizita Mânăstirea Ciolanu şi Tabăra de

sculptura in aer liber de la Măgura.

 

8. Buzău- Cernăteşti- Vintilă Vodă- Mânzăleşti (cca. 70 km de la Buzău)

 Este o zonă cu un peisaj deosebit, principalele obiective care pot fi vizitate fiind:

-         Ansamblul Bisericii Sf. Împăraţi, com.Săpoca;

-         Biserica Sf. Nicolae – Vintilă Vodă;

-         Colecţia de artă populară de la Căminul Cultural din Mânzăleşti şi Tabăra de sculptură

in lemn de la Meledic.

Se poate continua drumul spre comuna Lopătari, unde se afla Focul viu.

6.Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei

Turismul, ca activitate economica, poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special

daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Presiunile din partea

turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat ariile

naturale valoroase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o

zi si chiar sport. In cateva arii protejate exista pur si simplu atat de multi vizitatori in anumite

parti, sau la anumite momente, incat natura si calitatea experientei vizitatorilor sufera;in altele,

62

vizitatorii pot patrunde in cele mai indepartate zone. Facilitatile turistice intra deseori in conflict

cu telurile de conservare si strica peisajele naturale; presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea

facilitati sunt deosebit de puternice in fostul bloc al tarilor est-europene, in timp ce, in unele arii

protejate, turismul pur si simplu nu are loc.

Dar, daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forta foarte

pozitiva, aducand beneficii atat ariilor protejate cat si comunitatilor locale. Turismul va fi

binevenit in perimetrul sau in proximitatea ariilor protejate, daca respecta caracterul special al

ariei, astfel incat, pagubele si poluarea sa fie minime. Principalele forme de turism agreat in

cadrul ariilor protejate sunt:

-turismul bazat pe aprecierea nature;

- turismul cultural si educational ;

- activitatea turistica a grupurilor mici, linistite;

- ecoturismul, in general.

Turismul poate ajuta la justificarea infiintarii ariilor protejate in regiunile marginale, si

poate duce la o inviorare a comunitatilor locale din punct de vedere economic si al culturilor

traditionale. 

Tehnicile de administrare a vizitatorilor in medii sensibile nu sunt in general bine

cunoscute. Desi ele costa deseori timp si bani, venitul pe care il genereaza poate ajuta la

acoperirea costurilor. De asemenea, dezvoltarea ecoturismului poate fi legata de industria

manufacturiera si de locurile de munca alternative la ferme, pentru a produce elementele necesare

unei economii rurale durabile. 

Din ce in ce mai multi tur operatori devin constienti de faptul ca un mediu sanatos si

atragator este esential pentru supravietuirea pe termen lung a comertului lor.

Romania si in cazul de fata judetul Buzau ca si-n alte tari din fostul bloc sovietic trebuie

sa faca fata impactului turistic .

Se stie ca inainte de 1989 consumul de energie al Romaniei depasea de doua ori pe cel al

Frantei care avea o populatie de 50 mili-oane de locuitori. Aparitia unui numar mai mare de

pensiuni si hoteluri pe teritoriul jud Buzau a contribuit cu 1,5% la cresterea consumului de

energie in ultimii 2 ani pe teritoriul Romaniei.

Degradarea continua a mediului e asigurata si de proasta gestionare a deseurilor

industriale sau menajere, in existenta scazuta a reciclarii a unor materiale. Odata cu extinderea

63

unei retele mai mare de hoteluri si pensiuni cantitatea de deseuri a crescut considerabil, cu 30%

pe teritoriul jud, Buzau.

Padurile au avut de suferit mult nu doar datorita taierilor necontrolate in special dupa '90

cat si a ploilor acide, eroziunii solului(Padurea Gavana, Padurea Spataru, Padurea Frasinu).

Suprafata de padure de care ar avea nevoie Romania e de circa 40 % din total iar ea are o

intindere de aproximativ 22 % din totalul teritoriului. Aceasta datorita profundelor perturbari in

structura medilui. 

In ultimul timp turistii tind sa se deplaseze spre locul de vizitat cu transportul lor propriu.

Acest obicei intocmit de catre turisti influenteaza in mod considerabil continutul de dioxid de

carbon in atmosfera. Mai mult, transportul dispus turistilor de catre judet in zonele de rezervatie

publica este unul uzat, care produce poluare aerului intr-un ritm incet, dar sigur. Astfel, Comisia

Europeana a constatat depasirea valorilor limita zilnice si anuale la pulberile in suspensie PM10

(Herghelia de la Cislau,  Statiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru - comuna Merei).

Un factor de contaminare a solului il are industria energofoga (chimica, metalurgica). Plus

la aceasta, turistii veniti sa vada rezervatiile jud. Buzau polueaza mediul prin aruncarea

deseurilor(cu referire la ambalajele produselor alimentare pe care le consuma, si nu numai…).

Instruirea turistilor si amendarea acestora s-ar putea considera o solutie impotriva poluarii

rezervatiilor cu diferite deseuri, cele mai periculoase fiind cele de plastic si cele metalice care

contin in compozitia lor metale grele.

7. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul turistic

national si European

Economia naţională a României parcurge o dificilă etapă de tranziţie exprimată prin

declinul producţiei în toate sectoarele şi, mai ales, al serviciilor, deprecierea monedei naţionale,

dezechilibre economice ale cererii şi ofertei, balanţei de plăţi, bugetului public. Starea de criză

este alimentată de existenţa unui mecanism economic care nu stimulează creşterea economică.

Pentru a redresa situaţia şi a atinge creşterea economică sunt necesare măsuri complexe şi

argumentate ştiinţific de ajustare a mecanismului economic, de perfecţionare a instrumentelor

64

managementului macroeconomic. Un loc deosebit în redresarea situaţiei îl ocupă turismul,

ramură generatoare de locuri de muncă şi de promovare a imaginii României.

Turismul trebuie perceput în general ca reprezentând o sursã potenþialã de creºtere

economicã. În ultimii ani însã,turismul românesc a înregistrat o diminuare importantã a

numãrului turistilor, atât români, cât si strãini (în termeni de înnoptãri si cheltuieli totale).

Potentialul turistic al României se bazeazã pe mostenirea cultural unicã si frumuseþea peisajului.

Ca urmare, turismul are potentialul de a crea un numãr substantial de locuri de muncã, putând

contribui la bunãstarea economicã a regiunilor. Restructurarea industriei traditionale a turismului

necesitã masive investitii private, precum si dezvoltarea turismului alternativ (turismul rural,

turismul cultural, turismul pentru vânat si pescuit, circuitele turistice pentru „vin si mâncãruri

traditionale”). Considerãm cã efectele multiplicatoare asupra economiilor regionale si locale ale

acestor forme de turism sunt mai rapide decât ale turismului traditional.

7.1Punctele slabe ale judeţului Buzău:

• Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al judeţului Buzău, cauzată şi de lipsa unui

Centru de informare turistică sau Oficiu Turistic judeţean;

• Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în mediul

rural) cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de

care ar putea beneficia;

• Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism

durabil de finanţare pe termen lung;

• Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi slab întreţinute),

lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează turiştii potenţiali şi

care reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai accesibile în România.

Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel European reprezintă unul dintre punctele

slabe, un dezavantaj nu numai la nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor generale în alte

sectoare de activitate. Dacă în marile oraşe ale ţării există modalităţi diverse de petrecere a

timpului liber: cinematografe, baruri, cluburi, săli şi terenuri de sport, discoteci, cazinouri, oferte

pentru excursii la obiective din zonă, în oraşele mai mici sau staţiunile turistice, aceste servicii in

judeţul Buzău se regăsesc doar parţial. Este un punct slab, care odată eliminat va dezvolta mai

ales industriile conexe, asigurând o dezvoltare armonioasă a zonelor turistice.

65

• Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state din regiune. Turiştii străini

veniţi în România doresc să beneficieze de condiţii de cazare rezonabile care să le asigure un

minim de confort.

• Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie

internaţională;

• Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii etc.;

• Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai judeţului;

• Majoritatea restaurantelor din judeţ prezintă doar un meniu în limba română;

• Calitatea redusă a serviciilor şi standardelor în România (de la grupuri sanitare până la

atitudinea personalului angajat) face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde, la preţuri

comparabile, beneficiază de servicii superioare.

• Ofertă restrânsă pentru agrement;

• Inactivitatea agenţiilor de turism în organizarea de trasee turistice în judeţul;

• Lipsa ghizilor calificaţi pentru prezentarea atracţiilor turistice locale.

• Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale;

7.2Oportunităţile şi ameninţările

Oportunităţile şi ameninţările, ţinând şi de mediul extern al ţării. Trebuie desfăşurată o

analiză permanentă a evoluţiilor economice, sociale şi politice din pieţele ţintă pentru a observa

schimbările care apar, schimbări care pot influenţa pozitiv sau negativ activitatea turistică

internaţional-receptoare a României.

7.2.1. Oportunităţi

- Oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul este domeniu ţintă;

- Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta, Viena,

Berlin;

- Interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale;

- Buna relaţionare instituţională: Consiliul Judeţean, Primării, Prefectură

- Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte ţări: Belgia,

Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa;

- Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism

din România şi în reţelele europene profesionale.

66

- Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale

şi de tradiţie.

- Existenţa unei staţiuni foarte cunoscute în ţară, dar slab promovată, cu izvoare terapeutice

cum este Sărata Monteoru, precum şi a altor zone cu izvoare ce pot fi valorificate în zona

turismului balnear;

- O ofertă turistică diversificată: rezervaţii naturale: Vulcanii Noroioşi - Berca; Chihlimbarul

de Buzău - Colţi; Pădurea Lacurilor - Bisoca; Dealul cu lilieci - Cernăteşti; Culmile Siriului -

Siriu; turism ecumenic (Complexul de biserici si chilii rupestre (Bozioru, Colţi, Brăesti;

Episcopia Buzăului - municipiul Buzău; Manăstirea Ciolanu - Tisău; Ansamblul fostei manăstiri

Adormirea Maicii Domnului - municipiul Rm. Sărat; Manăstirea Răteşti – Berca), turism

cultural-istoric (Tabăra de sculptură Măgura – Tisău; Asezări si necropole din epoca bronzului:

fortificaţii dacice – Dava dacică - Vernesti, cultura Monteoru; castrul postroman şi termele de la

Pietroasele; Palatul Comunal din Muncipiul Buzău); turism balnear (staţiunea Sărata Monteoru,

băile de la Balta Albă, izvoarele de la Fişici); ecoturism, agroturism (existenţa ANTREC foarte

activă la nivelul judeţului Buzău), turism montan (munţii Siriu, Penteleu, Ivăneţu etc.);

- O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor;

7.2.2. Ameninţări

- vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat (Prahova,

Braşov, Covasna şi Vrancea);

- degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură;

- pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală;

- poluare culturală, amploarea fenomenului kitch;

- nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei;

- nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate,

a fondului silvic, poluarea apelor;

- una ameninţările cu care se poate confrunta nu numai judeţul Buzău, ci toată România este

dată de deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest şi în special a marilor emiţători

de turişti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia, Austria la care se adaugă

ameninţările unor noi atentate teroriste (după cele din Turcia, Spania şi, mai nou, Rusia), care vor

afecta şi mai mult cererea turistică. Raportul FMI evidenţiază slăbiciunea economiilor din zona

Europei în raport cu restul lumii. În condiţiile actuale creşterea consumului se lasă încă aşteptată,

67

cu toate că rata şomajului dă semne de scădere. Astfel, menţinerea consumului la un nivel scăzut,

chiar în condiţiile unei creşteri economice, nu este de natură să favorizeze călătoriile, ci mai

degrabă investiţiile şi aşteptarea unor momente mai prielnice.

Dezvoltarea turismului in judetul Buzau se va face prin:

investitii în sectorul privat realizate prin granturi pentru confinantarea de investitii fizice in

initiative novatoare, în forme alternative de turism, dezvoltate în regiuni cu potential turistic

recunoscut, destinate pentru:

- dezvoltarea turismului rural si a retelei de pensiuni;

- renovarea unicului hotel din afara orasului Buzau (Casino) si pensiunilor

(Montana, Nehoiu, Elena-Siriu, Vita de vie, La butoaie) existente si îmbunãtãtirea

dotãrilor;

- diversificarea ofertei turistice;

Turismul în mediul rural oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască

condiţiile vieţii materiale şi spirituale a celorlalţi cu care intră în contact. Din experienţa altor ţări

– dar mai ales cele europene – s-a putut constata că spaţiile rurale sunt propice pentru turism şi

dispun, din multe puncte de vedere, de condiţiile necesare pentru dezvoltarea activităţiilor de

turism. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte proaspăt, o plimbare pe cărările

munţilor sau a văilor, să priveşti panorame unice, un apus sau răsărit de soare, să auzi susurul

unui izvor sau zgomotul unei cascade, să te plimbi pe uliţa satului, să stai câteva clipe în faţa unei

expoziţii sau în casa unor meşteri artizanali, o plimbare cu sania trasă de cai, câteva ore visând în

faţa sobei, iată doar câteva momente din viaţa satului romanesc!

Cunoaşterea modului de viaţă şi a mediului natural transformat de om este o formă foarte

preferată a turismului de azi. O formă de manifestare a acestuia este turismul rural, dezvoltarea

căruia este asigurată de către localităţile mai mici, de către zonele cu sate mărunte .În prezent,

capacităţile de deservire a produselor turistice rurale sunt slab dezvoltate, fiind

indispensabilă dezvoltarea acestora, precum şi a programelor, serviciilor conexe.

Dezvoltarea turismului rural este importantă din mai multe motive. Pe de o parte asigură

surse de venituri alternative pentru populaţia rurală, îndeosebi în acele localităţi în care structura

economiei este bazată în unilateral pe agricultură. Pe de altă parte, dezvoltarea locurilor de

68

cazare, prezentarea atracţiilor rurale bazate pe tradiţii contribuie la integrarea localităţilor în

oferta turistică a regiunii.

Un alt argument care justifică dezvoltarea turismului rural este apropierea de ariile

naturale protejate, de existenţa atracţiilor locale. În satele mici încă se regăsesc structurile

tradiţionale, imaginile săteşti caracteristice, precum şi numeroase clădiri cu valori culturale şi

arhitecturale.

servicii de sprijinire a turismului, precum:

cursuri de calificare specifice turismului;

training specific pentru comunitãtile rurale.

Realizarea de programe turistice:

Această prioritate contribuie în mod direct la atingerea ambelor obiective strategice.

Prioritatea cuprinde pachete de programe propuse pentru a fi realizate, bazându-se pe

atracţiile turistice ale judeţului, astfel conturându-se patru sectoare ce urmează a fi dezvoltate :

ecoturism, rural, balnear şi turism cultural- ecumenic.

Realizarea unor activităţi de marketing:

Una dintre cele mai importante probleme ale turismului este reprezentată de numărul

redus al activităţilor de marketing. Numărul mic de turişti este datorat şi de lipsa de promovare şi

de gradul de cunoaştere redus al judeţului Buzău din punct de vedere turistic la nivel naţional si

internaţional. Sunt necesare activităţi de marketing ce stârnesc interesul vizitatorilor pentru

activităţile şi evenimentele organizate în judeţ, determinând în mod direct îmbunătăţirea vieţii

sociale a localnicilor şi au efect asupra dezvoltării economice a judeţului.

Dezvoltarea resurselor umane şi a cadrului instituţional în domeniul turismului:

Înfiinţarea unui centru de turism este primul domeniu de intervenţie al acestei priorităţi.

Pe lângă caracterul de marketing al acestui centru se doreşte înfiinţarea unei organizaţii turistice

comune, ce asigură cooperare între toate centrele turistice din ţară şi între toţi actorii turistici ai

ţării,astfel se supraveghează, monitorizează toate activităţile de marketing, realizându-se o

colaborare între toate centrele în vederea promovării reciproce. Al doilea domeniu de intervenţie

îl reprezintă instruirea specialiştilor din turism, urmărinduse perfecţionare, recalificare şi

instruirea actorilor din toate ramurile domeniului turistic.

Dezvoltarea infrastructurală:

69

Una din cele mai importante probleme cu care se confrunta sectorul turistic al judeţului

Buzău o reprezintă infrastructura deficitară. Pentru a se ajunge cu mai mare uşurinţă la

obiectivele turistice se doreşte a se reabilita şi dezvolta infrastructura de acces la zonele cu

potenţial turistic identificat ale judeţului cât şi semnalizarea obiectivelor prin indicatoare turistice

bilingve ce conduc turistul până la obiectivul dorit.

Un al doilea domeniu de intervenţie în cadrul priorităţii dezvoltării infrastructurii

urmăreşte identificarea şi dezvoltarea traseelor de cursă, a pistelor de ciclism şi a traseelor off -

road în felul acesta ajutând la dezvoltarea turismului activ astfel protejându-se zonele în care se

organizează concursuri de ciclism şi de trasee off - road ce se desfasoară in prezent pe piste

neamenajate distrugându-se astfel mediul înconjurător.

.Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului rural şi agroturismului:

În prezent, ca urmare a lipsei portofoliului de servicii variate şi de înaltă calitate, precum

şi a pachetelor turistice complexe, timpul petrecut de către turiştii sosiţi în zonă este redus, iar

disponibilitatea lor de a cheltui este redusă. Astfel, este evidentă necesitatea dezvoltării

pachetelor turistice complexe, care prezintă în mod integrat viaţa, tradiiţiile localităţilor rurale.

Implementarea eficientă a activităţilor stabilite în cadrul domeniului de intervenţie poate

contribui în mod relevant la realizarea acestora.

Esenţa pachetelor de programe elaborate în domeniul turismului rural constă în

enumerarea acelor localităţi de pe un traseu comun, ale căror evenimente rurale, oferte

gastronomice pot fi atractive pentru vizitatori .

Agroturismul este o componentă a turismului rural, cu implicaţii în valorificarea

resurselor locale şi în ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor, în dezvoltarea socio-economică a

localităţii rurale şi a comunităţii, în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit, în

contextul unei activitati economice respectand principiile ecologice. Între turismul rural şi

agroturism există o relaţie de la întreg la parte, agroturismul fiind una dintre componentele

turismului rural. Agroturismul însă, practicându-se cu precădere în zonele cu vocaţie agricolă

diversificată, în cele relativ izolate şi izolate, care impun asigurarea celor necesare traiului prin

forţe proprii sau acolo unde este o specializare adâncă, creează poziţii de monopol privind

producţia anumitor produse alimentare apreciate şi solicitate (regiunile pomiviticole, sate

păstoreşti, sau altezone). Turiştii exigenţi sosiţi în regiune şi în mediul rural aşteaptă o atitudine

de servire, precum şi servicii de înaltă calitate.Din acest motiv, se impune asigurarea unui

70

sistemul profesional de asigurare a calităţii şi unităţilor de cazare rurale. Mai mult, şi organizarea

evenimentelor rurale, conexe turismului rural, trebuie realizate ţinând cont de cele descrise

anterior.

Programe propuse:

1.DEALUL ISTRITA - istorie, tradiţie si gastronomie.

Crearea unui traseu tematic: Naeni- Breaza- Pietroasele- Merei ( Sarata Monteoru)-

Vernesti

Segmentele turistice: turism rural si agroturism, ecoturism, turism cultural, eno-turism,

turism gastronomic

Domenii de intervenţe si activităti

- Renovarea unor clădiri tradiţionale pentru protecţia si conservarea moştenirii rurale si

valorificarea acestora in activitatea turistica

- Amenajarea unui Muzeu al Vinului ( Pietroasele)

- Amenajarea unui Muzeu al Pietrei ( Năeni)

- Amenajarea unor trasee de vizitare, atât pietonale cat si pentru cicloturism, in care vor fi

incluse:puncte de vizitare, zone de repaos, ateliere ale meşterilor locali, puncte de

informare.

-Crearea cailor de acces si a potecilor marcate către principalele obiective turistice: locul

unde a fost descoperita Cloşca cu Puii de Aur, tabăra de scultură de la Naeni, Chilia lui

Ambrozie, Crucea Manafului, Gorganele, Biserica dintr-un stejar

-Amenajarea unei expoziţii arheologice tip „Casa Arheologului”, cu prezentarea unei

machete „Cloşca cu puii de aur” , a unor fotografii ale Termelor Romane si ale Castrului

Roman, precum si a altor obiecte specifice -Amenajarea siturilor naturale si chiar reconstituirea

unor zone ale Termelor si Castrului Roman prin amenajarea unor muzee de sit;

-Realizarea signaleticii pentru principalele obiective turistice;

-Amenajarea de trasee de cicloturism cu diferite grade de dificultate;

-Promovarea mijloacelor de transport ecologice, prin oferirea programului „ Drumul

Cramelor cu Diligenta trasa de 5 cai”;

-Realizarea signaleticii pentru marcarea principalelor crame din zona, intr-o forma unitara, pe

traseul „Drumul Cramelor”;

71

-Continuarea organizării manifestărilor folclorice cu tradiţie in zona, eşalonate in timp astfel incat

sa poată fi receptate de un număr cat mai mare de turişti;

-Amenajarea unor puncte de informare turistica in toate comunele, reprezentate prin panouri si

spatii de informare, indrumare.

2.DRUMUL SĂRII

Orientarea geografica

Lopătari – Mînzalesti – Platoul Meledic ( Peşterile de Sare, Lacul Meledic)- Vintilă Voda-a

Valea Slănicului pana la Sapoca-Valea Săratelului- Pleşcoi- Berca ( Vulcanii Noroioşi)-

Parscov ( Sarea lui Buzău)- Măgura ( Tabăra de Sculptura) –Tisău-a Sărata Monteoru.

Domenii de intervenţe şi activităţi:

-amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea / modernizarea

infrastructurilor conexe de utilitate publică;

-construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale:

-puncte de observare/ fotografiere;

-punct de informare turistica;

-crearea/reabilitarea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas, a facilităţilor de

utilizare a izvoarelor minerale;

Realizarea de programe pentru dezvoltarea domeniului turismului balneo-medical:

-Declararea staţiunii ca si staţiune de interes naţional si prinderea acesteia in cadrul

programului ,,Oraşe termale”, program prevăzut in Strategia de Dezvoltare a Turismului Balnear;

-Modernizarea si reabilitarea -DJ 203G Sărata Monteoru– (sat Leiculeşti- Mănăstirea Barbu)-

Tisău(12km ). Acum este drum forestier,trece prin pădure şi pot fi construite pensiuni. În urma

construirii acestui drum staţiunea Sărata Monteoru nu se va mai afla într-o fundătură. Se va face

legătura cu Valea Nişcovului direct (12 km în loc de 35 km), având acces la cea mai importantă

zonă turistică a judeţului :Mănăstirile Barbu, Cucuiata, Izvoranu, Bradu, Ciolanu, Tabăra de

sculptură în aer liber de la Măgura, Centrul de agrement pentru tineret Poiana Pinului, Motocros

la Izvoranu ş.a. Deoarece face legătura dintre staţiunea balneara Sarata Monteoru si Mănăstirea

Ciolanu,acest drum reprezinta un atu pentru staţiune deoarece se pot amenaja trasee pentru

cicloturism – ramura foarte căutata si apreciata de turiştii ce doresc sa se bucure de o zona

nepoluata, ecologica, de asemenea turiştilor din staţiune le este mult mai uşor sa ajungă la

obiectivele sus menţionate bucurându-se de un traseu numai prin pădure.

72

Pentru confortul si plăcerea turiș tilor cei 12 km i-am putea face si cu ajutorul unui

mijloc de transport ecologic ce stabate padurea, de la Sarata Monteoru pana la Manastirea

Ciolanu, traseu ce ar face direct legatura dintre cele doua obiective foarte importante

pentru judet.

-Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea / modernizarea

infrastructurilor conexe de utilitate publică: Muzeul Minei de Petrol

-Construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale:

drumul spre Mina de Petrol

- Turistii ce viziteaza statiunea Sarata-Monteoru sunt preponderent varstnici, se doreste

atragerea unei categorii mai tanare de turişti prin crearea unui parc multi-functional chiar in

inima padurii din statiune.

-Realizarea unor activităti de marketing prin participarea la targuri de turism,

-Realizarea de pliante, brosuri, flayere , vederi, felicitari pentru promovare obiectivelor turistice

din statiune si a terapiilor ce se realizeaza in zona

-Realizarea de evenimente si manifestari cu caracter cultural, artistic si de agrement

- Realizarea unui oficiu de informare turistica

-Redescoperirea vechii lor izvoare cu caracter terapeutic ale zonei si punerea in functiune

a acestor.

Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului cultural si religios

Buzăul are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate

turistică. Există foarte multe valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional, între

care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi ansambluri de arhitectură şi de

artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice, din care o parte s-au

constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO.Tezaurul etnografic şi

folcloric buzoian este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura

specifică satelor din provinciile istorice româneşti; prelucrarea lemnului şi a pietrei; portul

popular; arta decorării; manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii

muzeale etnografice.

În municipiul Buzău , traseul turistic poate include vizitarea următoarelor obiective:

Ansamblul Episcopiei Buzăului- (monument istoric)

Palatul Comunal-Primăria municipiului- (monument istoric)

73

Biblioteca judeţeana Vasile Voiculescu- (monument istoric)

Muzeul Judeţean Buzău- (monument istoric)

Realizarea de programe în domeniul ecoturismului.

Ecoturismul este acea ramură a turismului în cadrul practicării căruia iese în evidenţă

comportamentul şi conştientizarea ecologică. În centrul aşa numitului turism verde stau

activităţile legate de natură, al căror loc de desfăşurare, în general, sunt ariile naturale protejate.

Între acestea se numără, printre altele, şi observarea sau fotografierea faunei şi a florei. Prin

aceste activităţi ecoturismul contribuie la conservarea ariilor naturale protejate,

asigurând,totodată, venituri pentru populaţia locală.

Tipuri şi forme de turism ce pot fi practicate în perimetrul parcurilor naţionale şi

naturale din judeţul Buzău:

Ecoturismul;

-Turismul itinerant cu valenţe culturale;

-Turismul ştiinţific;

-Turismul sportiv;

-Turismul curativ;

-Turismul etnic;

-Turismul de week-end;

-Turismul viticol;

-Turismul de reuniuni şi congrese;

-Turismul religios, de pelerinaj, ecumenic;

-Pescuit sporti.

Analiza socio-economică a judeţului reflectă subdezvoltarea infrastructurală a judeţului,

considerată un dezavantaj economic de către actorii economici. Această infrastructură slabă,

considerată dezavantaj din punctul de vedere al ecoturismului poate fi considerată ca şi un

avantaj, deoarece astfel devin oferte turistice teritorii naturale care se află în zone protejate,

respectiv arii naturale de importanţă naţională. Trebuie să se ţină cont însă de dezvoltarea

sustenabilă a valorilor naturale protejate, prin respectarea prevederilor cu privire la protecţia

mediului. Drumeţiile reprezintă este una dintre cele mai uşor realizabile formele de bază ale

turismului, care pretinde infrastructuri cu necesar de investiţii reduse:

74

- Numărul ridicat al valorilor naturale ale judeţului Buzău justifică dezvoltarea acestui sector al

turismului.

-Elaborarea de programe în sectorul Ecoturismului trebuie să vizeze atât elaborarea unei zone mai

ample ecoturistice în judeţul Buzău prin crearea unui Geoparc în judeţ, denumit „ Geoparcul

Ţinutului Buzău , proiect aflat în derulare în cadrul Consiliului Judeţean Buzău, cât şi

identificarea de trasee pe care ariile naturale ale judeţului pot fi vizitate în siguranţă atât la pas cât

şi cu bicicleta.

-Identificarea şi crearea unor astfel de trasee trebuie să aibă în vedere şi infrastructura de

deservire prin care serviciile de calitate corespunzătoare deschid oportunităţi în faţa turiştilor.

-Crearea unui serviciu salvamont la nivel judeţean

Dezvoltarea elementelor de identitate pe plan naţional şi european prin evidenţierea

tuturor tradiţiilor locale.

Realizarea materialelor de prezentare ale unei zone trebuie realizată la un nivel mult

mai amplu, să cuprindă totalitatea atracţiilor turistice, culturale , istorice,naturale, ce se

regăsesc în zona, ce trebuie sa fie cunoscute de către localnici pentru a putea fi

prezentate într-un mod cât mai atractiv şi complex turistilor.

Acţiunile de marketing local întăresc identitatea locala.

Trebuie stârnit interesul localnicilor privind dezvoltare turistică prin intermediul unor proiecte

fie pe calea schimbului de opinie în colaborare cu persoane autorizate din domeniul

turismului. Prin dezvoltarea turistică a unei localităţi se realizează sustenabilitatea

economiei locale.

Dezvoltarea resurselor umane si a cadrului institutional in domeniul turismului:

a) integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan

local (instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private – ANAT,

ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism – hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.),

activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului

buzoian, explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu

agenţiile de promovare din alte judeţe;

• organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia turismului local, cu

participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil, instituţiilor de

învăţământ cu specific de turism şi altor factori competenţi (reprezentanţii autorităţilor

75

locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Buzău, Agenţia de Dezvoltare Sud-Est,

reprezentanţii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi a

posibilităţilor de finanţare a unor proiecte,

• iniţierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii şi profesioniştii

din turism, realizarea unor materiale promoţionale pentru pensiunile mici etc.

b) crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de

date completă şi operativă, privind oferta turistică din judeţul Buzău:

- baza turistică: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);

– restaurante, cluburi, puncte de agrement;

– agenţii de turism

- puncte de atracţie turistică (muzee, monumente, biserici şi alte atracţii cultural-istorice);

- modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement);

- trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces;

- servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;

– monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic,

cererea turistică, factorii motivaţionali etc.:

- numărul de turişti români şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul cererii

turistice anuale;

- indicele modificării în timp a cererii turistice interne

-sezonalitatea cererii turistice;

- încasarea medie turistică pe cap de locuitor ş.a.;

C) implicarea in crearea unui brand pentru judeţul Buzău şi realizarea unui web site,

menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism pentru călători;

- analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a susţine activitatea de promovare

turistică;

- stabilirea de link-uri către website-urile altor parteneri din turism;

- publicarea unor broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online;

- crearea unui sistem de rezervare online;

- actualizarea lunară şi întreţinerea website-ului;

d) editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine

pozitivă a turismului din judeţul Buzău (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri

76

turistice, ilustrate etc.);

e) organizarea unor tururi / circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice

(istorice, geografice, economice, complexe etc.)

f) alte activitati publicitare:

- producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în autocarele de turişti pentru a

familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri promoţionale,

la târguri etc.;

- dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene româneşti sau străine care deservesc ţara şi

promovarea prezentărilor turistice de calitate despre judeţul Buzău;

- crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de

informaţii turistice;

- elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea

participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din

partea turiştilor;

- analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor;

- prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism;

- cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local şi zonal, dezvoltarea şi

diversificarea ofertei turistice, modernizarea şi dezvoltarea turismului în contextul integrării

- trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante,

capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism, precum şi a criteriilor UNESCO de

recuperare a “structurilor cu semnificaţie istorică” şi analizarea potenţialului de aplicare a

acestora;

- explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale de pe

teritoriul judeţului Buzău;

- promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a

comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori;

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice cu potenţial demonstrat al judeţului Buzău

şi realizarea de indicatoare turistice pentru marcarea obiectivelor turistice ale judeţului:

Judeţul Buzău este foarte bogat datorită resurselor naturale şi a obiectivelor turistice ce se

află în acest judeţ.dar ,,infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate

şi slab întreţinute), lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează

77

turiştii potenţiali şi care reduce mult numărul de turişti, care preferă alte trasee mai accesibile în

România. Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul

dintre punctele slabe, un dezavantaj nu numai la nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor

generale în alte sectoare de activitate. Lipsa marcajelor ce semnalizază obiectivele turistice fac

din aceastea o tintă greu de atins.

Evaluarea stării actuale a infrastructurii cu potenţial turistic demonstrat.Crearea de

proiecte pentru accesarea de fonduri europene în vederea modernizării si dezvoltarii

infractructurii cu potential turistic demonstrate;

-Încheierea unui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării şi Turismului pentru accesarea de fonduri

guvernamentale;

-Identificarea drumurilor judeţene cu acces la potenţialul turistic în vederea modernizării şi

dezvoltarii acestora;

-Semnalizarea tuturor obiectivelor turistice judeţene încă de la intrarea în judeţ ce conduce

turistul până la obiectivul dorit de vizitat.

-Marcarea şi întreţinerea drumurilor forestiere şi a potecilor turistice cu participarea primăriilor,

proprietarilor de pensiuni rurale, cabanierilor şi a organizaţiilor nonguvernamentale din judeţ;

-Realizarea de refugii montane, cabane de creastă pentru traseele montane lungi, situate în locuri

izolate şi dotarea cu echipament strict necesar pentru intervenţii în caz de accidente;

-Amplasarea de tăbliţe informative, puncte de relaxare toalete ecologice, chioşcuri şi locuri

de cazare.

78

Schema 1.,, Realizarea de programe turistice “,a domeniilor de intervenţie si a programelor

rezultate

7.3Indicatori de evaluare a rezultatelor strategiei de dezvoltare şi promovarea a turismului

şi agroturismului în judeţul Buzău

- Fluxul turistic, cererea turistică, factorii motivaţionali etc.;

- Numărul de turişti români/ străini care apelează la serviciile turistice, numărul de turişti care

vizitează obiectivele turistice,

- Ponderea cererii interne/ externe în totalul cererii turistice anuale, indicele modificării în timp a

cererii turistice interne / externe;

- Repartiţia pe zone de provenienţă / ţări a cererii turistice externe şi provenienţa regională

a cererii turistice interne, indicele sosirii vizitatorilor străini, pe ţări de origine şi zone geografice;

- Structura cererii turistice pe principalele mijloace de transport folosite;

- Distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare, numărul de sosiri / înnoptări pe

tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;

- Capacitatea de cazare – existenţă ( locuri ) 7 în funcţiune ( mii locuri – zile ), numărul de

camere / paturi;

- Gradul de ocupare al potenţialului de cazare, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

(capacităţii în funcţiune), lungimea medie a şederii;

- Durata medie a sejurului pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;

- Sezonalitatea cererii turistice;

- Gradul de satisfacere a turiştilor;

- Numărul de vizitatori ai paginii de internet, numărul de rezervări online;

- Gradul de amortizare a investiţiei;

- Nivelul încasărilor din turism, indicele de c reştere a încasărilor din turism;

- Încasarea medie turistică pe cap de locuitor;

- Distribuţia firmelor de turism pe cifră de afaceri şi număr de salariaţi.

79

8.Bibliografie:

-Nistoreanu, Puiu (coord.), Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucureşti, 2003

http://www.turismbuzau.ro ;

http://www.citbuzau.ro ;

http://www.informatiipublice.ro ;

http://www.locuridinromania.ro ;

http://www.labuzau.ro ;

http://www.e-calauza.ro ;

http://travelbuzau.com ;

http://www.restromania.ro ;

http://www.scritube.com/geografie/turism/PERSPECTIVELE-DEZVOLTARII-

ACTI1152213412.php;

http://www.cjbuzau.ro .

80