ERIC FRATTINIKGBFANTOMELE DIN LUBIANKATraducere din limba spaniolă - ANA CRISTINA POPA

Eric FrattiniKGB Historia del Centro

Colec ia: Studii de securitateţSeria: Secretele Serviciilor Secrete

FANTOMELE DIN LUBIANKA

Culoarele lungi şi reci ale fostei fort re e a spionajului rusesc p strează ţ ă ă înc aceeaşi t cere mormântal . Azi, doar func ionari gârbovi i şi foştiiă ă ă ţ ţ operativi retraşi demult din focul evenimentelor mai tulbura liniştea stabilimentului, în jurul unui samovar aburind, dep nând istorii pe care îns şiă ă Istoria s-a hot rât s le uite.ă ă

De la Lavrenti Beria şi pân la Iuri Andropov, Lubianka a însemnat cevaă mai mult decât o impun toare cl dire din centrul Moscovei, dup spusele unoraă ă ă chiar cea mai înalt ... Nu de alta, dar de la subsolul acesteia se putea vedeaă atât de lin drumul c tre Siberia.ă

Adesea comparat cu un simbol, o for , temni a sufletelor sau t râm ală ţă ţă ă celor mai groaznice suplicii — aşa cum a fost descris de dramatic de chiară Aleksandr Solzhenitsyn —, frumoasa cl dire în stil neo-baroc s-a transformată permanent. Construit în jurul anului 1897 de arhitectul rus Alexander V.ă Ivanov pentru cea mai mare companie de asigur ri ruseasc , a devenit după ă ă 1918 închisoare şi sediul al poli iei politice. Ulterior a reprezentat de faptţ nucleul în care cea mai teribil organiza ie a secolului XX a jucat lumea peă ţ degete: K.G.B.

De la etajul 3, acolo unde îşi aveau birourile directorii spionajului sovietic, se putea vedea cel mai bine statuia lui Felix Djerjinski, arhitectul serviciior secrete bolşevice, transformate în timp, în cele mai de temute arme ale regimului sovietic. Iron Felix, revolu ionarul de serviciu ce a câştigat încredereţ lui Lenin din chiar primele momente ale învolburatei toamne din 1918, a construit o institu ie ce peste ani a supravie uit îns şi regimului politic care 1-aţ ţ ă ap rat.ă

Preluând puterea în Rusia ca o societate clandestin , cu r d ciniă ă ă puternice în fosta Ohran arist , noul guvern sovietic de dup 1918 a realizată ţ ă ă dezavantajul ce-1 avea în fa a marilor puteri de la acea vreme. Punând bazeleţ C.E.K.A., Lenin a încercat permanent s monitorizeze interesele strategice aleă Marii Britanii, Germaniei, Fran ei şi Italiei. Fiecare dintre aceste ri se aflauţ ţă într-o perioad de formare, incipient a structur rii propriilor servicii secrete, înă ă ă scurt timp Rusia reuşind deja infiltrarea unor agen i în pozi ii guvernamentaleţ ţ cheie ale statelor int , de unde s poat ob ine atât de indispensabileleţ ă ă ă ţ secrete militare şi economice ce fundamentau politica lor extern .ă

Pân la mijlocul anilor 30, Statele Unite au fost plasate într-un con deă umbr , într-o sfer de interes periferic , comparabil cu ardoarea sovieticiloră ă ă ă de a ştii tot ce mişc în cancelariile principalelor puteri europene. Odat îns cuă ă ă declanşarea R zboiului Rece, punctele de atrac ie pentru spionajul sovietic auă ţ devenit S.U.A. şi Marea Britanie, ri de altfel în care au fost repurtateţă adev rate performan e în materie de plasare a unor cârti e sau de recrutare aă ţ ţ unor agen i dubli. Cazurile Cambridge Five, Robert Hanssen sau Aldrich Amesţ fac înc deliciul prelegerilor pe teme de intelligence.ă

R zboiul Rece sau R zboiul Ideologiilor a reprezentat vreme de oă ă jum tate de secol, confruntarea dintre cele dou sisteme social politice diferite:ă ă democra ia de tip occidental şi totalitarismul de tip sovietic. Anii de dup celţ ă de-al doilea r zboi mondial s-au remarcat nu numai prin începutul R zboiuluiă ă Rece: în timp ce ri devastate sau înfrânte în r zboi se reconstruiau, ap reauţă ă ă noi na iuni şi alian e. Aceste schimb ri au condus la apari ia unor noi structuriţ ţ ă ţ de securitate, inclusiv acelea care vor avea o importan deosebit pe arenaţă ă interna ional a informa iilor. Unele vor opera în primele linii ale R zboiuluiţ ă ţ ă Rece, altele vor juca un rol semnificativ în formularea şi aplicarea politicii externe şi de ap rare a statelor lor.ă

Activitatea serviciilor secrete ruse a suferit o extra-Aordinar metamorfoz . începând cu anul 1945, obiectivul prioritar l-auă ă

constituit secretele atomice şi punerea la punct a strategiei nucleare. Apoi accentul a fost mutat pe avioane şi rachete, iar ulterior pe tehnica naval şiă submarin . Echilibrul nuclear a provocat o schimbare de atitudine, accentulă principal punându-se pe ob inerea secretelor diplomatice şi a celor referitoareţ la for ele conven ionale ori pe activitatea laboratoarelor unde se experimentauţ ţ armele biologice.

Spionajul a c p tat un nou impuls, mai ales datorit faptului c , înă ă ă ă condi iile r zboiului atomic, marja de avertizare a devenit mult mai redus .ţ ă ă Aceasta a impus plasarea de spioni cât mai sus în ierarhia statelor rivale. Pe de alt parte, spionajul aerian care, prin sateli ii şi avioanele spion au furnizat totă ţ mai multe detalii despre activit ile militare ale adversarilor, a impusăţ analizarea şi interpretarea acestora pân la cele mai mici detalii prin oameniă

de cea mai înalt specializare. De la începutul R zboiului Rece, temperatura peă ă frontul agen ilor secre i a crescut necontenit, aproape pân la punctul deţ ţ ă fierbere.

în Uniunea Sovietic , odat cu elaborarea noi linii de partid, în activitateaă ă structurilor informative secrete sovietice s-au produs muta ii profunde înţ structura şi activitatea lor, acestea fiind restructurate. Noii conduc tori aiă partidului şi statului sovietic (dup moartea lui Stalin) au încercat s limitezeă ă puterea serviciilor secrete, ca poli ie politic . Aceste ac iuni au însemnat maiţ ă ţ degrab o destalinizare a structurilor de intelligence, şi nu o democratizare aă acestora.

Caracterul servicilor de informa ii şi de securitate s-a extins de la URSS laţ rile satelit. Predomina o strâns colaborare între serviciile din rile careţă ă ţă

f ceau parte din Tratatul de la Varşovia, indispensabile stabilit ii întreguluiă ăţ ansamblu. Pe întreaga perioad a anilor dominan i ai comunismului în Europaă ţ de Est, KGB şi-a dezvoltat şi sedimentat o leg tura strâns şi neîncetat cuă ă ă serviciile de securitate şi de informa ii ale regimurilor totalitare ale Europeiţ R s ritene, îns rela iile se schimbaser de-a lungul anilor.ă ă ă ţ ă

Dac la începutul anilor '50, potrivit unui studiu secret al CIA, KGBă exercita un control aproape total asupra acestor servicii, iar eet enii sovieticiăţ ocupau adesea pozi ii cheie în acestea, la începutul deceniului 6, serviciileţ secrete ruse au devenit foarte liberale în transmiterea informa iilor de interesţ pentru serviciile de informa ii partenere. Pe la mijlocul anilor '70 acesteaţ operau cu un grad mai mare de independen , rela iile devenind mai mult unţă ţ mecanism consultativ, aşa cum sovieticii pretin- seser întotdeauna c ar fi.ă ă Niciodat îns ei nu au renun at la a-şi p stra neclintit teoria conform c reiaă ă ţ ă ă ă un rus una gândeşte, alta vorbeşte şi cu totul altceva va face. Teorie care însă în câteva cazuri a dat greş, fiind de notoritate agen ii sovietici ce au defectatţ c tre Occident, amintind aici doar câteva exemple: Anatoli Golitsyn, Yuriă Nosenko, Oleg Kalugin, Oleg Gordievsky.

începând cu Opricina lui Ivan cel Groaznic şi Ohrana arist , continuândţ ă cu temuta CEKA a lui Felix Djerjinski, devenind prin restructur ri succesive —ă GPU, OGPU, NKVD, MGB — KGB sovietic, Rusia şi-a impus domina ia pe frontulţ secret, eviden iindu-se prin numeroase metode şi practici inovatoare înţ domeniu, aplicate în cadrul unor opera iuni minu ios concepute, care au creatţ ţ un adev rat mit în jurul serviciilor sale secrete.ă

Imaginea lui Felix nu a disp rut vreodat din sufletele agen ilor secre i.ă ă ţ ţ Deşi mul i s-au l udat c odat cu detronarea statuii acestuia din fa aţ ă ă ă ţ imobilului Lublyank i (restitutio în integrum la chiar câteva zile după ă desemnarea lui Putin ca preşedinte al Federa iei Ruse) va disp rea şi spiritulţ ă acestuia. Ce greşeal enorm ! în spatele fa adei totul a r mas neschimbat.ă ă ţ ă înainte de puci, KGB se afl m car sub coordonarea, sau cel pu in,ă ă ţ supravegherea partidului. Noul KGB a devenit îns o for politic idepen-ă ţă ă

dent care a început s -şi apere propriile interese. Cu noua lor masc , serviciileă ă ă secrete ruse s-au metamorfozat într-o institu ie ce s-a plasat discret deasupraţ puterilor şi organelor decizionare cele mai înalte.

De la mari companii, concernuri sau holdinguri, pâna la multina ionale deţ pretutindeni deja globalizate, de la simple o.n.g.-uri pân la veritabile centre deă putere, în fiecare dintre acestea vom reg si, mai devreme sau mai târziu, dară inevitabil, una dintre... fantomele din Lubianka.

Cosmetiz rile de fa ad , sau dup o expresie mai elevat , adaptarea laă ţ ă ă ă noile condi ii impuse de regimul democratic, sunt de domeniul eviden ei.ţ ţ Sovieticii au plecat pentru a r mâne, opina în tezele sale Jean François- Deniau,ă referindu-se desigur la mijloacele folosite în continuare de serviciile secrete ruse în revitalizarea sistemului politic cangrenat de birocra ia kremlinist şi aţ ă unei economii muribunde.

Apreciat mai mereu ca fiind cel mai agresiv şi mai profesionist dintre toate serviciile secrete, KGB a ştiut întotdeauna s se concetreze pe obiectiveă precise şi clare. Modern şi inovator mai mereu, nu doar în concep ie, ci şi înţ ac iune, suplu în structuri, dotat cu mijloace tehnice de ultim genera ie,ţ ă ţ agrenajul de spionaj rus şi-a p strat permanent spiritul dominant, constând dină profunzime, perseveren şi profesionalism dus, câteodat , pân laţă ă ă perfec iune. Totul înconjurat de platoşa unui patriotism de nezdruncinat.ţ

Tiberiu Troncot Bistri a, aprilie 2008ă ţSilviei şi M M jmfinü mm**,.Mamei mi-a ar tat impwtml® cÜÄ..ăINTRODUCERE lajAînc din 1917, în momentul triumfului Revolu iei Bol- şeviste, Uniuneaă ţ

Sovietic de atunci şi Federa ia Rus de acum, au experimentat schimb riă ţ ă ă profunde atât în politica intern cât şi în cea extern . De la Lenin la Putin,ă ă conduc torii Rusiei au încercat s conduc prin represiune şi folosind serviciileă ă ă lor secrete ca o arm în plus pentru a-şi conduce supuşii.ă

Ceka, OGPU, GPU, NKVD şi KGB au fost servicii de securitate create cu unicul scop de a-i controla pe cet eni. KGB sau Comitetul Pentru Securitateaăţ Statului, este, f r nicio îndoial , nu numai un fenomen social al lumiiă ă ă spionajului dar şi al istoriei contemporane. Atunci când KGB a fost desfiin atţ când purta numele de „Centrul” de c tre preşedintele Boris El în, dup 37 deă ţ ă ani de dominare (din martie 1954 pân în octombrie 1991) nume cu care eraă cunoscut spionajul sovietic, disp rea unul dintre cele mai bune aparate deă control al societ ii îns şi. Timp de mul i ani, KGB a controlat artele, ştiin ele,ăţ ă ţ ţ literatura, educa ia, presa, religia şi, de ce s nu o spunem, for ele armate,ţ ă ţ politica şi chiar Partidul Comunist.

Nimic nu se mişca între grani ele marii URSS f r ştiin a KGB. „Conceptulţ ă ă ţ ştiin ific al dictaturii nu înseamn mai mult sau mai pu in decât o putere f rţ ă ţ ă ă

limite care s se bazeze direct pe for , care s nu fie delimitat , care s nu fieă ţă ă ă ă oprit de nicio lege sau de nicio regul absolut .ă ă ă

Niciun alt lucru decât acesta” scria însuşi Lenin în 1920. Dar, în mod sigur, aceasta va fi cea mai bun defini ie a ceea ce va deveni KGB sau, maiă ţ bine zis, ce a fost l sat s j devin , la treizecişipatru de ani dup fraza lui Lenin.ă ă ă ă

AIn timpul anilor'60 şi pân la finele R zboiului Rece, KGB a fost o foră ă ţă

primordial prin care liderii Partidului; Comunist al Uniunii Sovietice îşiă men ineau dictatura asupra poporului sovietic, exportând respectiva dictatur !ţ ă în aşa-numitele ri-satelit. Represiunile exercitate de c tre Uniunea Sovieticţă ă ă în Germania în iunie 1953, în Ungaria j în 1956 şi în Cehoslovacia în 1968 au fost în parte proiec- j täte şi executate de c tre puternicul KGB iar câ iva dină ţ protagoniştii lui ridica i la rangul maxim al elitei sovietice, j cum este cazul luiţ Iuri Andropov, preşedinte al KGB (mai j 1967-mai 1982), care a devenit ulterior conduc torul su-1 prem al URSS dup moartea lui Leonid Brejnev. ă ă

Ivan Alexandrovici Serov, primul preşedinte al KGB, a ob inut îndoielnicaţ onoare de a fi poreclit „C l ul din Un- 1 garia” din cauza represiunii exercitateă ă asupra liderilor. „Revoltei Ungare” din 1956.

Opera iunile realizate de c tre KGB în timpul R zboiului Rece auţ ă ă demonstrat clar c serviciul de spionaj era într-adev r „spada şi scutul”ă ă (simbolul KGB) partidului. O organiza ie care deservea atât Statul sovietic cât şiţ Partidul Comunist dar şi pe liderii ambelor grupuri. „Spada este mijlocul prin care conduc torii sovietici îşi impun voin a. Scutul este simbolul care îiă ţ protejeaz de duşmanii lor” a scris specialistul în serviciile de spionaj aleă Uniunii Sovietice, John Barrow.

Caracteristicile care diferen iau KGB de alte servicii de spionaj, cum ar fiţ CIA, MI6 şi chiar Mossad-ul israelian erau extraordinara dependen deţă oligarhia partidului şi de for a şi protec ia pe care acesta o conferea KGB însuşi,ţ ţ motiv pentru care liderii politici ai fostei URSS i-au d ruit KGB îndeajuns deă multe mijloace, puteri şi responsabilit i pentru a crea un „Stat în untrul altuiăţ ă Stat” deoarece asta a fost KGB în anii conducerii sovietice.

Dar istoria, acum cunoscut , a KGB, în multe ocazii a presupus un pericolă inclusiv pentru aceiaşi lideri care au ajutat la crearea unui monstru precum spionajul sovietic şi care, în mai mult de o ocazie, s-a întors împotriva lor. De exemplu, în 1964, KGB a sabotat o important ini iativ sovietic sub formaă ţ ă ă unei apropieri de Germania Occidental , care a dus la c derea lui Nikitaă ă Hruşciov; sau în 1991, când Vladimir Alexandrovici Kriuciov, preşedintele de atunci al KGB (august 1988-august 1991), a decis s sprijine grupul deă conspiratori care inten ionau s realizeze o lovitur de stat împotrivaţ ă ă preşedintelui Mihail Gorbaciov pentru a opri reformele ini iate de acesta, faptţ ce a dus la dispari ia Uniunii Sovietice şi naşterea Federa iei Ruse.ţ ţ

In ciuda acestor lucruri, rela iile între Kremlin şi KGB au continuat s fieţ ă foarte strânse şi, în multe ocazii, s-a ajuns s se spun c nu se ştia foarte bineă ă ă dac „KGB servea Kremlinul sau Kremlinul KGB”. Atunci când ambi iile puteriiă ţ sovietice erau oprite în str in tate, KGB m rea opera iunile de spionaj înă ă ă ţ str in tate; atunci când ap rea o nemul umire profund şi disensiune în cadrulă ă ă ţ ă popula iei sau sectoarele acesteia împotriva regimului,ţ

KGB m rea represiunile împotriva chiar acelor sectoare prin execu ii,ă ţ torturi sau, în cele mai bune cazuri, export ri în Gulaguri. ă

KGB a organizat o re ea imens de informatori şi denun tori care seţ ă ţă întindea pân la cele mai îndep rtate margini ale societ ii sovietice. Agen iiă ă ăţ ţ s i erau infiltra i din Statul Major al For elor Armate pân la cel mai umil sat dină ţ ţ ă Siberia. Totul şi to i erau controla i. Agen ii KGB supravegheau persoanele,ţ ţ ţ familiile, prietenii acestora cât şi pe duşmani. Echipele de supraveghere electronic supravegheau şi protejau comunica iile conduc torilor rii şi aiă ţ ă ţă partidului. KGB supraveghea, cu ajutorul G rzii Grani elor, suprafa a grani eloră ţ ţ ţ terestre şi maritime de aproape 07.000 de kilometri.

KGB supraveghea economia şi ancheta infrac iunile economice graveţ cum ar fi „planificarea incorect ” sau „dezorganizarea produc iei”, ini iativaă ţ ţ privat neautorizat , pia a neagr sau specula cu moned na ional sauă ă ţ ă ă ţ ă str in . De exemplu, între 1961 şi 1964, aproape trei sute de persoane au fostă ă executate de c tre KGB deoarece au comis delicte economice.ă

Un alt exemplu de control al KGB şi al partidului prin acesta sunt aşa-numitele sondaje în cadrul popula iei. In fiecare lun , agen ii şi informatoriiţ ă ţ KGB erau trimişi într-o zon a URSS pentru a-i întreba pe cet eni ce credeauă ăţ despre diferite teme. Informa ia era transmis liderilor partidului care oţ ă foloseau, aproape întotdeauna, împotriva propriului popor.

„Era paradoxal ca regimul s fac un efort mare cu ajutorul KGB ca să ă ă împiedice ca cineva s vorbeasc şi, în acelaşi timp, s fac un efort atât deă ă ă ă mare s trimit KGB ca s afle despre ce vorbea lumea”, explica Andreiă ă ă Amalrik, un fost agent KGB internat într-un Gulag siberian în 1970 din cauz că ă a r spândit zvonuri împotriva Statului. Totuşi, nimeni nu a definit mai bineă munca KGB ca scriitorul Anatoli Kuznetsov care, dup ce a fugit în Mareaă Britanie în 1969, a declarat: „Toat lumea ştie c num rul de persoaneă ă ă executate de c tre KGB ajunge la multe milioane. Dar dac ne oprim să ă ă calcul m num rul de persoane terorizate şi torturate de c tre KGB, nu avemă ă ă alt solu ie decât s includem întreaga popula ia Uniunii Sovietice”.ă ţ ă ţ

Aceasta carte încearc , într-o manier simpl , în cele aproape cincisuteă ă ă de întreb ri, s dea r spunsuri la multe dintre codurile secrete pân atunci,ă ă ă ă care au transformat KGB într-unui din cele mai dure aparate represive ale fostei Uniuni Sovietice dar, de asemenea, într-unui dintre cele mai bune şi eficace servicii de spionaj din întreaga istorie contemporan .ă

Capitolul I

ORIGINICe înseamn literele KGB?ăKOMITET GOSUDARSTVENNOIBEZOPASNOSTI (Comitetul pentru

Securitatea Statului).Când a fost înfiin at KGB?ţPe 13 martie 1954. KGB a fost înfiin at de c tre Consiliul de Miniştri, într-ţ ă

un efort al liderilor sovietici de a rec p ta controlul serviciilor de securitateă ă dup moartea lui Iosif Stalin şi c derea lui Lavrenti Beria, atotputernicul şef ală ă aparatului de securitate al dictatorului sovietic.

Pân când a activat KGB?ăPân pe 6 octombrie 1991.ăCând s-a proiectat structura organizativà a KGB?AIn 1954, când s-a hot rât reorganizarea aparatului politic de pân atunci.ă ă

La finele anilor optzeci, KGB era o agen ie foarte centralizat , cu controaleţ ă severe impuse de c tre Politbüro cartierului general al KGB de la Moscova.ă

Cum a fost gândit ini ial KGB?ţCa un departament statal aflat în subor&nea Consiliului Miniştri. Pe 5 iulie

1978, o nou lege «probată ăde c tre Consiliul de Miniştri a schimbat statutul KGB. jăA *In conformitate cu Constitu ia Sovietic din 1977, Consiliul de Miniştri eraţ ă

responsabil cu coordonarea şi 4 conducerea muncilor ministerelor şi comitetelor Statului, inclusiv a KGB. Dar în 1989, Sovietul Suprem? avea prea putin putere şi control asupra opera iunilor KGB. ' ' jă ţ

'iIstoric vorbind, cine era în realitate orga-, niza ia care st la origineaţ ă

KGB? jOprichnina, for a poli ieneasc creat de c tre Ivan I cel „Groaznic” înţ ţ ă ă ă

1565. Aceast organiza ie este cea mai f veche din Rusia şi adev rataă ţ ă precursoare a organi-* za iilor precum Ceka, OGPU, GPU, NKVD sau i KGB.ţ Atunci când Ivan cel „Groaznic”, primul Mare 1 Duce de Moscova s-a ridicat împotriva puterii arului, a înfiin at Oprichnina. Era compus din 6.000 de?ţ ţ ă solda i de cavalerie în uniform neagr , c lare pe cai de; aceeaşi culoare. înţ ă ă ă acest fel impuneau teroarea oriunde mergeau. Simbolul lor era un cap de câine traversat de o m tur , poate pentru a simboliza faptul c membrii s i aveau caă ă ă ă scop m turarea de pe hart a tuturor duşmanilor lui Ivan cel „Groaznic”.ă ă

Ce masacru celebru au realizat membriiOprichninei?în 1570, timp de cinci s pt mâni, solda ii Oprichni- nai au ocupat oraşulă ă ţ

Novgorod şi au început sâ-i omoare pe to i b rba ii şi b trânii. Femeile au fostţ ă ţ ă torturate şi executate iar fetele între 10 şi 15 ani folosite ca sclave Moxuale

timp de treizecişicinci de zile. Membrii (iprichninei au primit propriet i şi titluriăţ pentru uervicii aduse Statului. In final, în 1572, Oprichnina a fost desfiin at . Nuţ ă s-a mai cunoscut o asemenea for de securitate a Statului în Rusia pân înţă ă 1697.

Cine a moştenit puterile Oprichninei?Preobrajensky sau „Biroul”, organiza ie creat de c tre arul Petru I înţ ă ă ţ

1697 pentru a-i suprima pe inamicii interni ai Statului. în realitate, membrii s iă nu activau ca for poli ieneasc politic . „Biroul”, cum era cunoscut, eraţă ţ ă ă format din dou regimente, Preobrajensky şi G rzile Semionovsky. Obiectiveleă ă lor era lupta împotriva pie ei negre a tutunului şi anchetarea crimelor politice.ţ în atribu iile lor intrau anchetarea şi supravegherea oric rui cet ean rus. Maiţ ă ăţ târziu, Preobrajensky a fost înt rit de c tre boyari (nobili) pentru sarcinile deă ă ă anchet speciale. Aceştia din urm erau autoriza i s foloseasc for a şiă ă ţ ă ă ţ metode de tortur pentru a ob ine o m rturisire din partea aresta ilor sau îiă ţ ă ţ suspec ilor. în pu in timp, Preobrazhensky-ul a devenit un aparat de tortur şiţ ţ ă represiune.

Ce caz celebru a anchetat Preobrajensky?A examinat în parte rolul jucat de fiecare dintre cei 1.714 solda i aiţ

revoltei din 1698. To i au fost tortura i timp de şase s pt mâni şi condamna iţ ţ ă ă ţ ulterior la moarte. Petru I a comutat pedeapsa de moarte a 500 de solda i, careţ aveau mai pu in de 20 de ani, cu t ierea mâinilor şi trimiterea în exil în Siberia.ţ ă Când Petru I şi-a stabilit curtea la Sankt Petersburg, Preobrajensky a r mas laă Moscova. „Biroul” a fost desfiin at în 1729, la patru ani dup moartea aruluiţ ă ţ Petru I şi dup trei- zeci de ani de represiune împotriva duşmanilor Statului.ă ţ

ICine era şeful Preobrajensky?.jjPrin ul Fiodor Romodanovsky, un prieten din1 copil rie al arului Petru I.ţ ă ţ

Biografii s i îl descriau ca i pe „un om brutal, sângeros, s lbatic şi devotată ă monarhiei1 lui Petru I”. înainte de a fi numit şef al Preobrajensky j prin ulţ fusese guvernatorul Moscovei, şef al poli iei şi; amiral, r mânând şef alţ ă „Biroului” pân la moartea saj în 1717.1-a urmat fiul s u, prin ul Ivană ă ţ Romodanovsky, care a 1-a condus pân la desfiin area sa în 1729.ă ţ

iCine à preluat puterile Preobrajensky? ]Okhrannoye Odyelyenye sau Ohrana, aparatul de securitate rus din

timpul perioadei arilor. A fost în; realitate arul Petru I „cel Mare” (1672-1725),ţ ţ fondatorul! Rusiei moderne, cel care a creat Ohrana, cu toate c i func iile leă ţ realiza Preobrajensky. Dup moartea lui; Petru I şi desfiin area „Biroului”,ă ţ Ohrana a preluat controlul securit ii Statului. Cel care, ani mai târziu,; a ajutatăţ la reorganizarea Serviciului Secret Rus într-un ' Departament de Protec ie aţ Statului, era spionul prusaci Wilhelm Stieber. arul Alexandru I era cel care seŢ îndoia de Stieber, un str in, care s îi reorganizeze; serviciile secrete. arulă ă Ţ

afirma c serviciile secretei controlate de un om ca Stieber nu f cea ca Rusiaă ă s fie*ă

A Omai sigur . însuşi arul avea s fie asasinat într-un atentat cu bomb laă ţ ă ă

Sankt Petersburg în 1881.: Numeroşi agen i ai Ohranei îi informau şi peţ bolşevişti, unul dintre ei fiind Iosif Vissarionovici Djugaşvili care! şi-a schimbat numele în Iosif Stalin.

Câte birouri avea Ohrana în str in tate?ă ăUnul la ambasada rus din Paris. Câteva din principalele sale greşeli auă

fost erorile de informare din (impui r zboiului Ruso-Japonez (1904-1905) cât şiă faptul c nu a estimat for a inamicilor Statului, fapt care a provocat sfârşitulă ţ dinastiei Romanov în 1917.

Structural vorbind, care este organiza ia care Nt la originile KGB?ţ ăCeka, cuvânt derivat din rus Chrezvychainaya Komissiya po Borbe să

Kontr-revolutisiei i Sabotazhem (Comisia Extraordinar pentru Combatereaă Contrarevolu iei şi a Sabotajului). Ceka a fost organul responsabil deţ securitatea Statului din 1917 pân în 1922. în 1922 a fost redenumit GPU iară ă în 1923 a fost redenumit din nou ca OGPU, nume pe care 1-a p strat pân înă ă ă 1934.

Când a fost creat Ceka?ăPe 20 decembrie 1917. La doar câteva s pt mâni dup venirea la putereă ă ă

a bolşeviştilor, Lenin s-a concentrat pe crearea Cek i ca poli ie secret aă ţ ă regimului pentru a proteja idealurile Revolu iei Bolşevice. Ceka (;ra ini ialţ ţ rela ionat cu marinarii care au început Kevolu ia.ţ ă ţ

Cine a fost primul conduc tor al Cek i?ă ăLenin 1-a numit pentru a conduce Ceka pe Felix Djerjinski, un agitator

politic şi moştenitorul uneiAfamilii nobile poloneze. In timpul Revolu iei, Djerjinski s-a ocupat personalţ

de securitatea lui Lenin şi a altorlideri revolu ionari. iţ

Ce profesie dorea s practice Felix Djerjinski înainte de a deveni spion?ăDorea s fie preot catolic dar mişc rile revolu ionare din Europaă ă ţ

începuturilor secolului XX i-au atras mai mult aten ia. iţCum îi pl cea s fie numit Felix Djerjinski? ă ăI„Cavalerul Proletariatului”. ţDin ce cauz a murit Djerjinski?ăiExist dou versiuni despre moartea sa. Una din ele] este că ă ă

atotputernicul şef al Cek i a murit de un infarct! dup o discu ie cu Stalin pe 20ă ă ţ

iulie 1926. A doua: versiune, şi cea mai r spândit , este c în acel 20 iulie 1926ă ă ă şi în timpul unei discu ii aprinse, Stalin 1-a lovitţ

puternic în tâmpl pe Djerjinski, omorându-1 pe loc. jăCare sunt cele trei sarcini principale pe care1 le-a primit Ceka?1. Anchetarea şi lichidarea oric rei tentative sauJ ac iuni legate deă ţ

contrarevolu ie şi sabotaj în orice) loc, dinspre şi înspre Rusia. jţ2. Trimiterea în judecat şi în fa a tribunalelor] revolu ionare a tuturoră ţ ţ

sabotorilor şi contrarevo-j lu ionarilor cât şi elaborarea de m suri împotriva lor. ţ ă3. Realizarea de anchete preliminare ca s se vad dac I era cazul s seă ă ă ă

adopte m suri preventive.ăCe tribunale ilegale a creat Ceka pentru a-i putea executa pe suspec iţ

f r s treac printr-un tribunal obişnuit?ă ă ă ăTribunale formate din trei membri ai Cek i, numite Troika. Primeleă

execu ii ale Cek i au avut loc la Petrograd. Ceka a condus aşa-numita „Teroareţ ă Roşie”, înfiin ând lag re de concentrare şi realizând execu ii NU mare f rţ ă ţ ă ă judecat .ă

Câ i agen i lucrau pentru Ceka?ţ ţLa o lun dup crearea acesteia, lucrau 23 de agen i. în 1919, 37.000 deă ă ţ

agen i; în 1921, 31.000 de civili, 137.000 de solda i din trupele de securitate şiţ ţ 1)4.000 de gardieni de frontier .ă

Ce putere a primit Ceka în martie 1920?Agen ii Cek i au fost autoriza i s deporteze în lag re de munc şi timpţ ă ţ ă ă ă

de maxim cinci ani pe oricine era suspect c realiza activit iă ăţ contrarevolu ionare. Dup ce petreceau cinci ani închişi, erau trimişi laţ ă judecat în tribunale obişnuite, care puteau s le m reasc pedeapsa f r aă ă ă ă ă ă ine cont de cei cinci ani petrecu i în lag re.ţ ţ ă

Ce departament s-a creat în interiorul Cek i pentru a-i urm ri peă ă contrarevolu ionari în afara Uniunii Sovietice?ţ

Pe 20 decembrie 1920 s-a creat Departamentul Extern al Cek iă (Inostranny Otdel) sau INO. Primul şef al INO-ului a fost Mihail Triliser. Primele sale re ele de anchet s-au concentrat pe ofi erii „albi”, inamici ai fostuluiţ ă ţ regim arist şi care se întâlneau la Berlin.ţ

De ce şi-a schimbat numele Ceka?Din cauza exceselor provocate de c tre Ceka şi conduc torii ei s-a decisă ă

s fie redenumit , pe 6 februarie 1922, Administra ia General Politică ă ţ ă ă (Gosudarts- vennoye Politichekoye Upravleniye) sau GPU. GPU se afla în subordinea Comisariatului pentru Probleme Interne al Poporului sau Narodnyy Komisariat Vnutrennikh Del (NKVD), înfiin at în 1922. Atât GPU cât şi NKVDţ erau în subordinea lui Felix Djerjinski. în iulie 1923 GPU a devenit un comisariat independent, Administra ia Unit a Politicii Statale (Ob'edinyonnoyeţ ă Gosudarstvennoye Politicheskoye Upravienlye) sau OGPU.

Cine a fost primul director al OGPU şi succesorul lui Felix Djerjinski?

Viaceslav Rudolfovici Menjinski. A fost şeful OGPU din 1926 pân în 1934.ă Succesorul lui Djerjinski, Menjinski era un polonez de origine nobil . A fostă subdirector al GPU din 1923 pân în 1926 şi, din acel an, şef al OGPU. Viaceslavă Rudolfovici Menjinski a decedat la 10 mai 1934 victim a unui atac de cord. înă iulie 1934, OGPU a fost desfiin at iar apoi preluat , împreun cu NKVD, deţ ă ă ă c tre Administra ia Principal pentru Securitatea Statului.ă ţ ă

Când a fost creat NKVD (Narodnyy Komisariat Vnutrennikh Del)?NKVD era succesorul GPU şi al OGPU şi predecesorul MVD, NKGB şi al

MGB-ului. Organ de iKîcuritate şi de spionaj extern al dictatorului Stalin, N KVD avea o structur gigantic în care erau reunite Horviciile de spionaj, trupele deă ă la grani , conducerea numeroaselor institu ii, inclusiv a teribilelor Gulaguri.ţă ţ înfiin area NKVD este legat de decizia lui Stalin de a-1 asasina pe Sergheiţ ă Kirov, liderul revolu ionar care, în 1934, era şeful Partidului Comunist dinţ Leningrad, cea mai puternic entitate a organiza iei partidului sovietic. I»e 10ă ţ iulie 1934, OGPU a intrat în subordinea NKVD iar Genrikh Iagoda, un infractor cu ştate vechi al I,ororii staliniste a fost numit primul şef al puternicei agen iiţ de spionaj şi securitate.

Pe 1 decembrie 1934, în Leningrad, Serghei Kirov se îndrepta pe jos c treă sediul Partidului Comunist. Kscorta lui nu era prezent în acea sear . Brusc, ună ă tân r asasin a ieşit din umbr şi 1-a împuşcat pe Kirov în ceaf . Rapid, NKVD aă ă ă condus ancheta asasinatului şi i-a arestat pe asasini, pe cei din escorta.lui Kirov şi pc alte 116 persoane inclusiv şi pe familiile lor. To i au lost executa i.ţ ţ

Cine erau p l riile Albastre”?ă ă.Agen ii NKVD. Dup executarea responsabililor de asasinarea lui Sergheiţ ă

Kirov, agen ii NKVD obişnuiau s foloseasc o şapc de culoare albastr . Eiţ ă ă ă ă erau noua elit a societ ii sovietice. Datorit loialit ii sale, Iagoda a fostă ăţ ă ăţ promovat la gradul de Comisar General pentru Securitatea Statului.

Când a început declinul lui Genrikh Grigo- rievici Iagoda?N scut în 1891, Iagoda era fiul unui avocat evreu din Letonia. De profesieă

farmacist, primul servici al lui Iagoda a fost în cadrul laboratorului de toxicologie al Kremlinului. Atunci când Viaceslav Menjinski a fost numit şef al OGPU în 1926, Yagoda a fost numi adjunctul s u. In 1934, din cauza feluluiţ ă foarte pu in autoritar de conducere al agen iei de spionaj şi à s n t ii precareţ ţ ă ă ăţ a lui Menjinski, Yagoda a prelua i controlul OGPU-ului. în data de 10 iulie aţ aceluiaşi anj OGPU a fost absorbit de c tre NKVD, dar Yagoda a r mas înă ă ă fruntea ei autonumindu-se Comisar General (rangul de Mareşal al Uniunii Sovietice în cadrul Armatei) pentru Securitatea Statului.

Cum era caracterizat Genrikh Grigorievici Iagoda?Iagoda era exemplul clasic al birocratului corupt de! excesul de putere.

Stalin nu a fost niciodat convins îni totalitate de puterea lui Iagoda, în generală din cauz ] antisemitismului s u, care îl f cea s -1 vad pe şeful NKVD ca pe ună ă ă ă ă exemplu clar al „conspira iei evreieşti”; în cadrul structurilor statului. în 1936ţ

Iosif Stalin a decis s îl demit pe Iagoda, care a fost denun at pentru! activit tiă ă ţ ă contrarevolu ionare de c tre succesorul s u în;ţ ă ă

'A -1func ie, Nikolai Ejov. In data de 3 aprilie 1937 a fost arestat, acuzat cţ ă

lucra pentru Ohrana şi pentru! serviciile secrete germane şi c ar fi fost folosită de acestea pentru a se infiltra în Ceka. Dup un proces teatral, Genrikhă Grigorievici Iagoda a fost executat laj vârsta de 47 de ani iar so ia şi sora luiţ Iagoda au fost trimise într-un Gulag.

Ce alt versiune despre moartea lui Genrikh Grigorievici Iagoda seă povesteşte?

Dup ce i s-au luat toate titlurile, onorurile şiiş propriet ile, Iagoda a fostă ăţ arestat şi transferat la ] Lubianka. în data de 18 martie 1937, în timp ce se pre- > g tea sà intre în biroul lui Ejov, un ofi er 1-a împuşcat III ceaf . Timp de două ţ ă ă s pt mâni, to i oamenii care fuseser în subordinea lui Iagoda au fost aresta iă ă ţ ă ţ şi executa i. Aproape 3000 de membrii ai NKVD au fost executa i în acele zileţ ţ ale lui 1937.

Ce canal celebru a ordonat s se construiasc cu prizonierii regimuluiă ă sovietic Genrikh Gri- Horievici Iagoda ?

A condus personal, construirea canalului care unea Marea Alb cu Mareaă Baltic . Canalul a fost construit între noiembrie 1931 şi august 1933. Pentru elă au fost folosi i aproximativ 300.000 de prizonieri-sclavi, dintre care au muritţ aproape 120.000 din cauza efortului. Dar canalul nu era foarte adânc iar navele mari, din cauza pescajului, nu puteau s -1 traverseze.ă

Cine a reuşit s -i smulg puterea lui Genrikh Iagoda din fruntea NKVD?ă ăNikolai Ivanovici Ejov. Acesta era şeful Comisiei de Control a Partidului

Comunist şi, de aceea, singurul care putea exercita o anumit presiune asupraă lui Iagoda, NKVD şi a oamenilor s i. Ejov a m rit presiunea asupra lui Iagodaă ă pân când acesta a fost obligat s demisioneze în 30 septembrie 1936.ă ă

Cât timp a fost Ejov şeful NKVD?Din 1936 pân în 1938, o perioad în care au avut loc cele mai multeă ă

mor i, execu ii şi deport ri în Gulaguri în timpul epur rilor staliniste sau aleţ ţ ă ă „Marii Terori” împotriva comandan ilor supremi ai Armateiţ

Roşii. Aceast perioad a fost denumit Ejovcina, în onoarea lui Ejov.ă ă ă Nikolai Ivanovici Ejov, singurul şef de. origine rus al NKVD, s-a al turată ă Partidului Comunist: în 1917 şi a ocupat diverse posturi în provincie pân cândă a fost remarcat de c tre însuşi Stalin. In 1934 a fost' numit membru ală Secretariatului Comitetului Central şi şef al Comisiei de Control a Partidului. La pu in timp a fost numit Comisar al Poporului pentru Problem Interne şi, în final,ţ şef al NKVD pe 30 septembrie 1936.;

Ce a cauzat c derea lui Nikolai Ivanovici Ejoviăi W.

La un moment dat, Stalin a început s -1 priveasc pe- Ejov ca pe un viitoră ă duşman şi, de aceea, ca pe un şef care trebuia epurat. In final, pe 8 decembrie 1938, Ejov! a fost demis din func ia de şef al NKVD cu toate c a fost? p stratţ ă ă în fruntea Comisariatului Poporului pentrii. Transportul Fluvial. în februarie 1939, Nikolai Ivanovici Ejov a disp rut în timp ce se îndrepta de la reşedin a saă ţ c tre sediul Comisariatului. Nu a existat niciun proces sau vreo acuza ieă ţ formal . Nu s-a aflat niciodat .- soarta lui Ejov. jă ă

Unii asigur c fostul şef al NKVD a fost executat din ordinul lui Stalin, s-aă ă sinucis sau a fost internat într-uri; spital pentru bolnavi mintali pân când aă decedat. Ejov avea 44 de ani atunci când a disp rut.ă

Cine au fost şefii NKVD?Iulie 1934-septembrie 1936 Genrikh YagodaJSeptembrie 1936-decembrie 1938 Nikolai EjovDecembrie 1938-februarie 1941 Lavrenti Beria 1Iulie 1941-1946 Lavrenti BeriaUnde aveau loc execu iile unit ilor speciale ale NKVD în timpul epur rilorţ ăţ ă

din 1937?Atunci când a început aşa-numita „Mare Teroare”, primele victime s-au

înregistrat în cadrul Statului Major al Armatei. To i membrii s i au fost aresta iţ ă ţ şi executa i pe loc sub acliza ia de înalt tr dare. Execu iile erau realizate înţ ţ ă ă ţ celulele Lubiank i, în cl direa de la num rul 11 al str zii Djerjinski şi în celuleleă ă ă ă Hpeciale ale închisorii Lefortovo. Trei dintre cei mai i nal i mareşali ai Uniuniiţ Sovietice au fost executa i de nitre NKVD. 14 dintre cei 16 comandan i; 60ţ ţ dintre cei 07 de comandan i ai corpurilor de Armat ; 136 dintre cei 199 deţ ă comandan i ai diviziilor; 221 dintre cei 397 de comandan i de brig zi şi al i miiţ ţ ă ţ de ofi eri.ţ

Ce era Smersh?O organiza ie sovietic de spionaj creat şi denumit de c tre însuşi Iosifţ ă ă ă ă

Stalin. Numele provine din abrevierea cuvintelor ruseşti Smert shpionam sau „moarte.spionilor”. Smersh se ocupa de descoperirea tr d torilor şi dezertoriloră ă din Armat iar membrii s i aveau ca sarcin , în timpul b t liilor, s -i împuşteă ă ă ă ă ă pe to i acei solda i ruşi care încercau s p r seasc linia frontului. IJn alt rol peţ ţ ă ă ă ă care îl aveau oamenii Smersh era acela de a-i aresta şi executa pe to i aceiţ prizonieri sovietici care reuşiser s fug de la germani. Stalin a ordonat s fieă ă ă ă executa i to i aceia care se întorceau în via deoarece „în laşitatea lor s-auţ ţ ţă l sat captura i de c tre inamic”. De asemenea, realizau sarcini deă ţ ă contraspionaj împreun cu for ele armate. Smersh a fost creat în 1941 de c treă ţ ă Lavrenti Beria în conformitate cu o idee de-a lui Stalin şi ca o agen ie a NKVD.ţ

In ce perioad a func ionat Smersh ca o agen ie independent ?ă ţ ţ ăDin 14 aprilie 1943 pân în 16 martie 1946. CK perioad , Smersh a fostă ă

condus de c tre un protejat al ij lui Beria, generalul-colonel V.S. Abakumov, cuă rangul, de înalt Comisar pentru Securitatea Statului.

In câte administra ii era împ r it Smersh?ţ ă ţk— Prima Administra ie. Plasa membrii Smersh în toate institu iile publiceţ ţ

şi în cadrul For elor Armate. în fiecare unitate, batalion sau divizie. Aceast iţ ă administra ie se ocupa, de asemenea, şi de; recrutarea infractorilor. iţ

— A Doua Administra ie. Realiza opera iuni de sprijin: a partizanilor sau aţ ţ activit ilor poli iei militare şi furniza for e speciale de securitate pentruăţ ţ ţ cartierele 1 generale. t

— A Treia Administra ie. Primea, administra şi'Jj transmitea datele deţ spionaj strânse de c tre agen ii ] Smersh.ă ţ

— A Patra Administra ie. Realiza anchete legate de 1 membrii For elorţ ţ Armate suspecta i de activit i; antisovietice şi civile în ariile din apropiereaţ ăţ zonelor I; militare.

— A Cincea Administra ie. Aducea suspec ii în fa a tribunalelor Smershţ ţ ţ formate din trei ofi eri (Troika) f ai respectivului servici de spionaj. Culegeaţ dovezilor împotriva suspec ilor pentru a le prezenta împotriva lor în proceseleţ Troik i.ă

Ce misiune celebr a realizat unitatea Smersh care era repartizat înă ă cadrul Armatei a treia de Şoc?

Sub comanda locotenentului-colonel Ivan I. Klimenko, unitatea Smersh, împreun cu oamenii celei de-a treia Armate de Şoc Sovietice, au intrat, în maiă 1945, în Cancelaria Reich-ului şi au p truns în bunc rul lui Hitler. Conform unuiă ă martor, Klimenko a g sit corpurile lui Adolf Hitler, Eva Hitler, Josef Goebbels,ă Magda ( ioebbels şi ale celor şase copii ai lor care fuseser ucişi de c tre mamaă ă lor. Ofi erii Smersh au f cut autopsia cadavrului lui Hitler pentru a-şi da seamaaţ ă c nu era o sosie a Führer-ului german.ă

Când a fost desfiin at Smersh?ţîn 1946 Smersh a fost desfiin at iar func iile sale au Ibst preluate de c treţ ţ ă

al Treilea Directorat (contraspionaj) din cadrul noului MGB (Ministerul pentru Securitatea Statului).

Care au fost rezultatele epur rii staliniste din 1937 în cadrul Marineiă Sovietice?

Cei opt înal i amirali ai Marinei Roşii au fost executa i de c tre agen i aiţ ţ ă ţ NKVD. Ulterior, în întreaga ar , Hcriitori, ziarişti, poe i, muzicieni, artişti,ţ ă ţ ingineri, oameni de ştiin şi profesori au fost aresta i şi executa i l'Ar niciunţă ţ ţ ă proces.

Care a fost sfârşitul lui Nikolai Ejov?Ejov şi-a dat demisia pe 8 decembrie 1938 din func ia de şef al NKVD şi aţ

disp rut de pe fa a p mântului. Succesorul s u a fost Lavrenti Beria.ă ţ ă ăCe proiectant de avioane celebru a fost arestat în timpul epur rilor subă

acuza ia c era un tr d tor al patriei?ţ ă ă ăA

Andrei Tupolev. In 1936, proiectantul c l torea în Statele Unite şiă ă Germania pentru a studia noi schite de' avioane şi a le adapta la ale sale. în 1938 a fost arestai sub acuza ia de comitere de acte de spionaj. Cât timp a statţ în închisoare a continuat s proiecteze avioane. De exemplu, în cei cinci ani deă închisoare a dezvoltat bombardierul cu patru motoare. X

Pe ce pagin de Internet se pot consultaăarhivele NKVD? 1

www.nkvd.org !JCât lume se crede c a executat Ceka-GPU- OGPU pân în 1925? jă ă ăIA yIn 1925 se credea c organele de securitate exej cutaser aproapeă ă

250.000 de duşmani ai bolşevicilor! Ceka era de asemenea responsabil de ceiă aproape 1.300.000 de prizonieri împ r i i în 6.000 de închisori şi lag re deă ţ ţ ă munc sau Gulaguri.ă

Când au fost create Gulagurile?Gulagurile erau o mare re ea de mici lag re-închi-: soare înfiin ate înţ ă ţ

îndep rtatele p mânturi ale Siberiei.!ă ăI 'iivântul Gulag provine din cuvintele ruseşti Glavnoye I Ijirovlenye

Lagerey sau Administra ia Principal a l.aj Arelor Corec ionale ale OGPU. Primulţ ă ţ ţ Gulag a fost înfiin at în 1930, când OGPU se afla sub conducerea lui llcnrikhţ Yagoda.

Pc ce pagin de Internet se pot consulta arhivele Gulagurilor?ăwww.gulag.ru.Când a disp rut OGPU?ăPe 10 iulie 1934 când, în timpul reorganiz rii NKVD, a uvut loc absorbireaă

OGPU.Ce era un „cekist”?Oricare agent care lucra pentru Ceka. Ulterior, dup dispari ia Cek i,ă ţ ă

agen ii spionajului sovietic continuau nrt numeasc „cekist” pe oricare membruţ ă care lucra pentru orice institu ie de spionaj a Uniunii Sovietice.ţ

Cine a ocupat în dou ocazii diferite func ia de şef al NKGB?ă ţVsevolod Nikolaievici Merkulov. Şef al NKGB (Comisariatul Poporului

pentru Securitatea Statului sau Narodnyy Komisariat Gosudarstvennoy Bezopasnosti) din februarie pân în iulie 1941 şi din nou din aprilie 1943 până ă în martie 1946. Merkulov era membru în uşa-numita „Mafie Georgian ”, jdină care f cea parte Lavrenti Beria. Merkulov a fost responsabil de deportarea,ă executarea şi internarea în lag re de munc a sute de mii de persoane.ă ă Vsevolod Nikolaievici Merkulov a lucrat succesiv în Ceka, GPU şi OGPU din 1921 pân în 1931. Merkulov a fost primul subdirector al NKVD la ordinele lui Beria.ă Când nu a mai condus NKGB, ä intrat direct în NKVD la ordinele lui Lavrenti

Beria! Dup moartea lui Stalin şi c derea lui Beria, unii dintre principalii s iă ă ă c l i au fost de asemenea aresta i inclusiv Vsevolod Nikolaievici Merkulov.ă ă ţ Curtea Suprem a Uniunii Sovietice 1-a judecat între 18 şi 23 decembrie 1953ă şi 1-a condamnat la moarte. Merkuloy a fost executat cu o împuşc tur înă ă ceaf chiar pe 2că

decembrie. ]Cine a fost singurul şef al NKGB? !' - '!Februarie 1941-iulie 1941 Vsevolod MerkulovAprilie 1943-martie 1943 Vsevolod MerkulovCine controla KGB în îndep rtatele republici, neruse şi care acceptauă

Uniunea Sovietic ?ăiKGB avea comitete în toate acele republici ale; URSS care aveau ca

sarcin zonele respective.; Respectivele comitete activau în cele 14 republiciă neruse. Administra iile KGB în aceste republici erau denumite upravleniia. iţ

Cum îşi infiltra KGB informatorii în pozi iileţstrategice ale Uniunii Sovietice?KGB avea câte un informator în toate departa-l mentele şi institu iileţ

Statului, întreprinderi şi fabriciia *In general, KGB avea în fiecare instala ie un repre-Ş zentant îns rcinat cuţ ă

controlul regulilor de securitate! şi cu controlul ideologiei politice a personalului fabricilor.

Ce departament al KGB era îns rcinat cu recrutarea informatorilor?ăAşa-numitul Departament Special era responsabil cu recrutarea

informatorilor care trebuiau s îi ajute pe agen i în activit ile lor de spionaj şiă ţ ăţ informare. Informatorii KGB erau întâlni i în toate mediile For elor Armate,ţ ţ inclusiv în unit ile de bombardiere strategice nau de submarine nucleare.ăţ

Legat de puterea KGB, de ce se plângeau liderii Houietici ai republicilor?De centralizarea KGB. Din cauza acestui fapt, birourile şi liderii KGB din

aceste republici îi informau direct pe şefii lor din cartierul general al KGB de la Moscova şi nu pe liderii politici ai respectivelor republici.

Cum era structurat cupola KGB?ăKGB era condus de c tre un preşedinte numit de eAtre Sovietul Suprem,ă

doi vicepreşedin i şi patru adjunc i ai preşedintelui. Deciziile importante erauţ ţ ndoptate de c tre aşa-numitul „Collegium” al KGB.ă

Unde se afla cartierul general al KGB?La num rul 2 din pia a Djerjinski din Moscova. Acolo ne ridic o cl direă ţ ă ă

care era cunoscut ca Lubianka, cartierul general al NKVD şi al KGB.ăCare este originea Lubiank i17?ă

Cl direa care este cartierul general al organelor dej securitate al Statuluiă Rusiei este sinonimul terorii Cl direa era cartierul general al KGB, închisoare şiă loi de execu ii şi torturi. Pân la triumful Revolu iei Bolşeviste din 1917 şi înţ ă ţ timpul guvern rii arului cl direa din piatr gri era sediul mai multor companiă ţ ă ă de asigur ri cum ar fi „Ancora” sau „Rusia”. Du$ crearea Uniunii Sovietice, suteă de b rba i şi femei ai fost închişi şi executa i în timpul epur rilor lui Stalină ţ ţ ă închisoarea principal a KGB se afla la etajul a şaselea. Biroul preşedinteluiă KGB se afla la etajul a treilea. I

'1Care erau torturile principale la care era supus un prizonier în cartierul

general al KGBlExistau dou tipuri de celule: reci şi calde. Prizonierii erau inu i zileă ţ ţ

întregi în celule în celule unde erau doué grade sub zero pentru ca dup aceeaă s fie închişi îr celule unde temperatura atingea patruzecişicinci de grade. jă

ISe g seau toate Directoratele KGB în LubiankahăNu, unele au fost transferate într-o cl dire modernă ăî>idin împrejurimile Moscovei. Birourile şi departamentele importante ale

KGB au fost transferate într-un complex de 31 de cl diri situate pe stradaă Ceaikovski.

s fSe poate vizita Lubianka? £serviciilor sovietice de spionaj este o construc ie mare, cu fa ada diriţ ţ

c r mid galben , localizat în pia a Lubianka din Moscova. La darea hiă ă ă ă ă ţ folosin , cl direa era sediul Companiei de asigurare din Rusia. jţă ă

Da. Dup pr buşirea Uniunii Sovietice în 1992, KGB ii instalat un mică ă muzeu care se poate vizita pentru aproximativ 23 euro. Intrarea este situat înă spatele cl dirii.ă

Cum se poate descrie pia a Djerjinski?ţIn pia dau şapte str zi. Are o sta ie de metrou. Cl direa KGB se aflaţă ă ţ ă

chiar în fa a Destky Mir (Lumea Copiilor), un depozit de juc rii şi în fa aţ ă ţ Muzeului Politehnic. O statuie din bronz a lui Felix Djerjinski, fondatorul Cek i,ă era amplasat în centrul pie ei, de la instalarea sa în 1958. In pia s-au înt lnită ţ ţă ă pentru prima oar în octombrie 1905 revolu ionarii într-o demonstra ieă ţ ţ împotriva arului.ţ

Ce s-a întâmplat cu statuia lui Felix Djerjinski?A fost smuls din soclu în noaptea de 22 august 1991 do c tre partizaniiă ă

democra iei dup încercarea nereuşit de lovitur de stat împotriva lui Mihailţ ă ă ă Gorbaciov. Statuia era cel mai mare simbol al puterii KGB în Rusia sovietic .ă Statuia nu a fost distrus şi zace pe jos şi pân în ziua de azi într-un parc dină ă

Moscova. Pia a Djerjinski ne numeşte ast zi pia a Lubianka, iar sta ia deţ ă ţ ţ metrou Djerjinski se numeşte ast zi sta ia Lubianka.ă ţ

Din cine era format „Collegiumul”?Din preşedinte, vicepreşedin i, şefii Directoratelor şi din unul sau doiţ

preşedin i ai KGB care proveneau din republici.ţIn ce consta controlul politic al KGB?Securitatea politic era întotdeauna subordonat puterii politice prină ă

Guvern. Partidul Comunist considera KGB o arm vital pentru supravie uireaă ă ţ sa şij

a Statului. KGB era în subordinea Consilului dliMiniştri. Poltiburo-ul exercita acest control printr-uri departament,

Departamentul de Stat şi Legal al Secrè.: tariatului Comitetului Central. Respectivul departa; ment supraveghea toate agen iile Guvernului din pune deţ vedere al legisla iei, securit ii şi ap r rii. între 196$ şi 1988, şeful acestuiţ ăţ ă ă departament a fost Nikolai Savikin, de care depindeau între cincizeci şi şaizeci dj angaja i. 3ţ

Dup sfârşitul Uniunii Sovietice, care au fosu cele dou departamentéă ă mai active ale KGB?

*. IIn ziua de 21 august 1991, For ele Spetsnaz ale KGB au primit misiuneaţ

s ia cu asalt Parlamentul Rus ş; s -1 ocupe, pentru a sprijini lovitura de stată ă împotriva lui Mihail Gorbaciov. Aceste for e erau formate diin grupurileţ antiteroriste Al'fa, aflate în subordinea Directoratului al Şaptelea al KGB şi comandate de c tre generalul maior Victor Karpuhin. Comandan ii Al'fa atJă ţ refuzat s urmeze respectivele ordine, con ribuiric astfel la nereuşita lovituriiă ţ împotriva lui Gorbaciov, fapt

care a des vârşit pr buşirea Uniunii Sovietice.ă ăîn ce perioad a preluat KGB securitatea intern a Uniunii Sovietice?ă ăîntre 1960 şi 1966.Când a fost avansat în rang KGB? f

In iulie 1978. KGB, care fusese pân atunci Comitet« Statal, a fost ridicat,ă de c tre Consiliul Ministerial a Uniunii Sovietice, la rangul de Agen ieă ţ Ministerial Jă

Cum era privit de eàtre exper ii occidentali KilB?ţ„KGB era nucleul a tot ce mişc . F r el, sistemul nnvietic nu va puteaă ă ă

supravie ui” a spus John Dziak, expert în spionajul sovietic al Universit iiţ ăţ „George Washington”.

Ce este cunoscut, în cadrul spionajului sovietic, ca „Aquarium”?Cl direa cartierului general al GRU, spionajul militar sovietic. Cl direaă ă

este situat pe şoseaua Koro- yevski, în suburbia moscovit Khondike. Cl direaă ă ă

este format din nou cl diri cu ferestre mari. Edificiul se mai numeşte şiă ă ă steklyashka, sau „bucat de cristal”.ă

Ce este cunoscut, în cadrul spionajului sovietic, drept yJBarium”?Este informa ia fals care provine dintr-o surs suspect . Aproapeţ ă ă ă

întotdeauna, „Bariumurile” au fost folosite pentru dezinformare. KGB era obligat s cerceteze pentru a afla de unde provenea respectiva informa ieă ţ fals .ă

Cine a condus timp de mul i ani aparatul de spionaj şi informare alţ Uniunii Sovietice, fiind lemut inclusiv de c tre însuşi Stalin?ă

Lavrenti Pavlovici Beria. N scut în 1899, a fost şeful NKVD (Comisariatulă pentru Probleme Interne) şi şef al altor organisme de spionaj între 1938 şi până la execu ia sa din 1953. în totalitate, Beria a condus cu mân de fier aparatulţ ă de securitate şi spionaj timp de cincisprezece ani.

De când îl cunoştea Beria pe Stalin?Beria fusese şeful poli iei secrete a lui Stalin în Georgia. Acolo a devenitţ

un expert în strângerea deinforma ii. în decembrie 1938 a fost numit şeful NKVDţLavrenti Beria era un membru al Politburo-ului f r drept de vot, dar ceaă ă

mai mare putere a sa erau infor, ma iile despre prieteni şi duşmani, inclusiv ceiţ ai lui Stalin însuşi.

Cine i-a precedat în func ie lui Beria?ţIn calitate de responsabil al NKVD, Nikolai Ivanovici; Ejov a ordonat

arestarea lui Beria, dar acesta a fost mai rapid şi a reuşit s -1 aresteze înainteă pe Ejov. Pre decesorul lui Beria a fost internat într-un spital; psihiatric unde, în mod misterios, s-a spânzurat cu o frânghie de grilajul celulei sale.

Ce îi pl cea s practice lui Beria?ă ăObişnuia s sechestreze adolescente, s le duc cu for a în biroul s u şi,ă ă ă ţ ă

dup ce le lega, practica cu ele sodomia. Dac tân ra denun a faptul, familia eiă ă ă ţ era trimis în lag rele de munc sau executat .ă ă ă ă

Ce asasinat celebru a ordonat Lavrenti Beria?În mai 1940, Beria a ordonat asasinatul lui Leon Tro ki în Ciudad deţ

Mexico. Tro ki fusese cel mai puternic rival al lui Stalin ca succesor al lui Lenin,ţ dup moartea acestuia.ă

Ce onoruri a ob inut Beria în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial?ţ ăÎn februarie 1941 a fost numit membru al Comitetului de Stat pentru

Ap rare; în 1945 a fost avansat la gradul de mareşal al Uniunii Sovietice iar înă 1946 a devenit membru cu drepturi depline al Politburo-ului.

Ce a ob inut Beria din partea lui Stalin dup ifuboi?ţ ăDatorit interesului lui Stalin de a ob ine o putere nuclear , acesta aă ţ ă

acceptat propunerea lui Beria ca întreg personalul ambasadelor sovietice din Statele Unite, Canada şi Marea Britanie s fie format din membrii ai NKVD.ă

Când a început Lavrenti Beria s piard linierea?ă ă

In 1949, când Stalin 1-a numit pe Hruşciov secretar ilf Partid în Moscova şi secretar al comitetelor regionale II Ic Partidului. Lui Stalin îi era atât de teamă de Beria încât a decis s îl avanseze pe Nikita Hruşciov pentru n egala balan aă ţ puterii. Din cauza b nuielilor lui Stalin, liderul suprem a decis s ordonezeă ă înlocuirea georgienilor fideli lui Beria cu ruşi. în 1951, Stalin a început epur rileă în rândurile func ionarilor georgieni. In noaptea de 1 martie 1953 şi în timp ceţ Beria era cu Stalin, liderul Uniunii Sovietice şi-a pierdut cunoştin a. Pe 5 maiţ Stalin era mort.

Care a fost urm toarea mişcare a lui Lavrenti Beria dup moartea lui Iosifă ă Stalin?

S-a întors repede la cartierul s u general, având inten ia s preiaă ţ ă controlul guvernului. Pentru aceasta, II desf şurat în toat Moscova for ele saleă ă ţ de securitate; n ordonat eliberarea a aproape un milion de persoane închise din ordinul lui Stalin şi a ordonat schimbarea

a: Mlegilor pentru a evita arest rile arbitrare. In iunie 1953,1 reformele luiă

Beria au provocat o r scoal în Germania Oriental , care a fost sufocat deă ă ă ă tancurile sovietice. Pe 26 iunie 1953 se îndrepta pe jos c tre Kremlin pentrjj aă se întâlni cu Nikita Hruşciov18 şi cu mareşalul Georgi Zukov, erou al Uniunii Sovietice dar, când era pt punctul de a intra, a fost arestat de garda Kremlinului! In decembrie 1953 a fost condamnat de c tre Curtea Supremă ă Sovietic sub acuza ia de tr dare şi con: damnat la moarte. Pe 23 decembrieă ţ ă Lavrenti Beria a fost executat la 54 de ani.

iCine l-a împuşcat în ceaf pe puterniculăLavrenti Beria?:»]a ifExist dou versiuni. Prima ea însuşi lui Hruşcioyf care a scris înă ă

memoriile sale:” Intr-o zi a venit f râ escort , aşa c am apucat un pistol şi l-ă ă ăam împuşcat”, A doua versiune este a colonelului Oleg Penkovski, uri spion al Occidentului la Kremlin: „Beria a fost executat la intrarea cl dirii Cartieruluiă General al Cartierului Militar din Moscova.-.Generalul Kozlov l-a împuşcat în tâmpl . Dup execu ie, cadavrul lui Beria a fost stropit;ă ă ţ

cu benzin şi i s-a dat foc”.ă

18 Nikita Sergheevici Hruşciov. 17 aprilie 1894-11 septembrie 19711Pe durata primului r zboi mondial, Hruşciov s-a implicat în activitatea,ăsindical , iar dup revolu ia bolşevic din 1917 a luptat în Armata Roşie.,ă ă ţ ăA devenit membru de partid în 1918, şi a lucrat în diverse func ii de;ţconducere din economie sau din partid în Donbass şi în Kiev. în 1931, âjfost transferat la Moscova şi în 1953 a devenit Prim Secretar aii.J

Comitetului Or şenesc din Moscova (Gorkom Moscova) al Partidului;ă Comunist (bolşevic). în 1938, a devenit Prim Secretar al Comitetului' Central al partidului Comunist Ucrainian. Din 1934, Hruşciov a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii; Sovietice şi, din 1939, a fost membru al membru al Politbüro.

Când s-a reexaminat condamnarea lui Lavrenti Vitvlovici Beria?”în anul 2000, Curtea Suprem Rus a respins m pe Iul care afirma că ă ă

condamnarea şi executarea lui liiivrenti Beria fusese ilegal .ăCe era cunoscut drept „Subsolul” în lumea spionajului sovietic?lîra termenul utilizat de c tre agen ii sovietici ai KG 13 pentru a se referiă ţ

la închiderea sau executarea unui prizonier în subsolurile Lubiank i, Cartierulă ( louerai al KGB din Moscova.

Ce era cunoscut drept „Centrul” în lumea spionajului sovietic?Erau sediile sau cartierele generale ale diferitelor nervicii de spionaj ale

Uniunii Sovietice.vCe înseamn „Corpora ie” pentru spionajulă ţsovietic?Era un termen utilizat de c tre agen ii KGB pentru II defini partideleă ţ

comuniste din alte ri.ţăCe era cunoscut drept „Doctor” în spionajulsvoietic?Erau agen ii de poli ie. Dac un agent al KGB este II restât, atunci esteţ ţ ă

numit „bolnav”. Dac un agent al KGB este trimis la închisoare pentru spionaj,ă înseamn c a fost internat într-un „spital”.ă ă

Ce este cunoscut de c tre KGB ca „Sanctuar”fiăEste ara care îi ofer azil unui dezertor din serviciile] sale secrete deţ ă

informa ii.:JţWiJICe se cunoaşte în KGB ca un „Absolvent”?Este o cârti a KGB care, dintr-o pozi ie inferioar din cadrul organiza ieiţă ţ ă ţ

în care este infiltrat a avansa] ierahic.iCe masacru al unor ofi eri polonezi a realizai NKVD sovietic?ţ!Pe 12 aprilie 1943, ofi eri ai armatei germane au f cut publicţ ă ă

descoperirea corpurilor a 4.143 de ofi er; ai armatei poloneze care to i fuseserţ ţ ă executa i printrj împuşc tur în ceaf . Corpurile erau îngropate în opt gropiţ ă ă ă comune în p durile Katyn, din apropierea oraşului Smolensk. Sovieticiiă capturaser aproape 200.000 de prizonieri polonezi în timpul campaniei dină 1939, cânt Uniunea Sovietic a sprijinit trupele lui Hitler dupa semnarea aşa-ănumitului „Pact de O el”; 15.000 din aceşti prizonieri, inclusiv 8.700 de ofi eri,ţ ţ

au disp rut f r urm . Dup descoperire, sovieticii au spus c ger; maniiă ă ă ă ă ă fuseser cei care îi executaser pe militarii polonezi în timpul invaziei URSS.ă ă

Când s-a aflat adev rul despre „Omorurile de la Katyn”?ăA 'VIn 1989, când Guvernul sovietic a recunoscut formal.... 'î; c polonezii au fost executa i de unit i speciale aleă ţ ăţNKVD. Omorurile în mas au avut loc în prim vara luiă ă1940 iar invazia german nu avut loc pân în iulie 1941ă ăasasinii au spus c au primit ordine directe din parteaăIni Stalin pentru ca acesta s -şi demonstreze astfel profundul s u dispreă ă ţ

fa de polonezi. Una din cel lalte versiuni care au circulat printre anchetatoriţă ă în anii'90 n lost ca NKVD avea nevoie de locuri în lag rele de concentrareă pentru a-i închide pe deporta ii din Letonia, Ilituania şi Estonia.ţ

Ce era KI-ul?Komitet Informatsii (KI)-ul a fost agen ia îns rcinat cu realizarea tuturorţ ă ă

opera iunilor clandestine de npionaj din str in tate. Dictatorul Stalin a creatţ ă ă -omitetul de Informa ii în octombrie 1947 şi 1-a plasat nul» controlul Consiluluiţ de Miniştri. Şeful s u suprem era ministrul de Afaceri Externe al Uniuniiă Sovietice.

Ce responsabilit i avea KI-ul?ăţSpionaj politic şi militar în afara URSS.Opera iuni împotriva organiza iilor antisovieticeţ ţdin orice loc al lumii. »„Contrainformare în ambasade, consulate, misiunii,delega ii, reprezentan e comerciale şi cet eni aiţ ţ ăţUniunii Sovietice care se aflau în afara rii.ţăOpera iuni de informare în alte ri comuniste.ţ ţăCe a cauzat închiderea KI-ului?In calitate de a patra agen ie de spionaj a URSS (MGB, MVD, GRU şi KI),ţ

multe din opera iunile sale se intersectau cu interesele alteia dintre agen ii. Laţ ţ mijlocul lui 1948, mareşalul Bulganin, un fost cekist, a ob inut permisiunea luiţ Stalin ca GRU s poat ddesf şura opera iuni de informare în afara frontiereloră ă ă ţ Uniunii Sovietice, l sând astfel KI-ul f r posibilitatea de a realiza o misiuneă ă ă concret . In final, opera iunileă ţ

Kl-ului au fost absorbite de c tre MGB. Intr-un finalj; în 1951, KI-ul aă încetat s existe. $ă

Cine au fost şefii MGB-ului? 4Martie 1946-octombrie 1946 Vsevolod Merkulov;Octombrie 1946-august 1951 Victor Abakumov;August 1951-decembrie 1951 Serghei OgoltsoVjDecembrie 1951-martie 1953 Semyon IgnatievfCine au fost şefii MVD, predecesorul KGB? fj

I1946-iunie 1953 Lavrenti Beria1Martie 1953-martie 1954 Sergei Kruglov :fCe este MB-ul? )Ministerul de Securitate Rus şi succesorul initial al; KGB. MB-ul, care a

func ionat între 1991 şi 1993, a fost;! înfiin at prin decretul preşedintelui Borisţ ţ El în în 19, decembrie 1991. Primul ministru care a preluat porto- foliul MB-uluiţ a fost, pân în 1993, Victor Barannikov,fi când a fost urmat de Nikolai*ă Golushko. MB-ul a fost, desfin at în 1993 iar func iile şale principale transferateţ ţ Serviciului Exterior de Informa ii (SVR) şi Serviciului! Federal deţ Contrainforma ii (FSK). jţ

Capitolul 2 PREŞEDIN IŢ0 9Cine a fost ales ca primul preşedinte al KGB?Ivan Alexandrovici Serov, care a condus KGB intre 1954 şi 1958. Serov şi-

a început cariera în lumea informa iilor în NKVD. Ulterior, va fi numit primulţ preşedinte al KGB, func ie pe care a ocupat-o pân în l!)f)8, când a fost şef alţ ă GRU, spionajul militar. Supravie uitor al pogromurilor staliniste, a fost scos dinţ func ie din GRU din cauza strânselor rela ii cu tr d torul Oleg Penkovski. Serovţ ţ ă ă era considerat de c tre Merviciile de spionaj occidentale ca un „c l u brutal dară ă ă lotuşi nu entuziast”. Ivan Alexandrovici Serov nu numai c a supravie uită ţ pogromurilor din anii treizeci dar a şi fost transferat la NKVD pentru a fi îndep rtat de ele. Conform unor rapoarte; Serov însuşi 1-a executat personală pe mareşalul Uniunii Sovietice, Mihail Tujacevski, militarul cu cel mai înalt rang din cadrul pogromurilor din Armata Roşie. în anii patruzeci Serov II fost folosit pentru eliminarea inamicilor Statului,

conducând trupele de c l i ale grupurilor antisovieticû din Estonia,ă ă Letonia şi Lituania. Serov era cunoscut cu porecla „M celarul de la Baltica”. Deă asemenea, primul preşedinte al KGB va deveni celebru datorit apari ieiă ţ numelui s u în ancheta despre asasinarea ofi eriloj polonezi în p durea Katyn. iă ţ ă

Ce alt porecl şi-a câştigat Serov ca şef a KGB? ' ' Iă ăîn timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, Seroj a servit în cadrul NKVDă

dar şi ca subdirector al GRÜI Aflat în acest post, a fost unul din conspiratorii care afl vrut s -1 r stoarne pe Lavrenti Beria dup moartea lüj Stalin din 1953.ă ă ă dup c derea lui Beria, Serov a fosS numit subdirector al MVD iar anul urm toră ă ă devenea primul şef al recent createi KGB. împreun cu ambaj sadorul Iuriă Andropov, Serov a decis s ia parte. l3 torturarea şi executarea tuturor lideriloră Revoltei Ungare din 1956, fapt care i-a adus porecla de „C l ilî Ungariei”. 1ă ă

Ce a cauzat c derea lui Ivan AlexandrovichăSerov? 1în decembrie 1958 a fost numit şef al GRU si

A *'Lîndep rtat din KGB. In calitate de fost ofi er al NKVE şi al Smersh, Serovă ţ

avea în continuare un num r mare de duşmani în cadrul serviciilor de spionajă militar. Sup conducerea sa, corup ia a început s înfloreasc în untrul GRU. înţ ă ă ă 1962, dup dezertarea colonelului Oleg Penkovski în Occident, Serov a fostă degradat şi, s-au retras toate decora iile. In acelaşi an murea de infarct laţ ţ vârsta de 57 de ani.

De ee l-a demis Nikita Hruşciov pe Ivan Alexandrovici Serov din func iaţ de şef al KGB?

Liderul sovietic îl percepea pe Serov ca mult prea I ni ternie şi, pentru à mai reduce din ea, a decis s -1 I rnnsfere la mai pu in influentul GRU.ă ţ

Cine la înlocuit pe Ivan Alexandrovici Serov în fruntea KGB?Alexandr Nikolaievici Şelepin, al doilea preşedinte al KGB între decembrie

1958 şi noiembrie 1961. Istoric 1,1 i expert în literatura rus , Şelepin a fost ună lider rAzboinic în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial. Din 1952 pân înă ă 1958 a devenit şeful tineretului comunist, Komsomolul. In 1954 l-a înso it peţ Nikita Hruşciov în voiajul s u în China. Patru ani mai târziu era numită preşedinte al KGB de c tre însuşi Hruşciovă

' A ' 'în locul periculosului Serov. In timpul su liderazgo în fruntea KGB, Şelepin

a decis s -i schimbe pe ofi erii KGB cu membri ai Partidului Comunist. Alexandră ţ Nikolaievici Şelepin a p r sit KGB în 1961, când a fost promovat secretar ală ă Comitetului Central, pozi ie din care Şelepin a încercat s men in controlulţ ă ţ ă asupra spionajului sovietic. Pentru aceasta, l-a plasat în postul «Au pe unul din proteja ii s i, Vladimir Efimovici Semichastni. Şelepin a ajuns, în 1962, primţ ă viceprim- ministru iar în luna octombrie a aceluiaşi an, a

* Aparticipat la lovitura împotriva lui Hruşciov. In conformitate cu unii

observatori, Şelepin dorea continuarea stalinismului prin controlul absolut al Statului asupra poporului şi institu iile sale. Colegii s i dinţ ă

APresidium vedeau ambi ia lui ca ceva periculos. In 1975 a avut locţ

c derea sa politic şi din via a public . 'Jă ă ţ ăCine a fost cel de-al treilea preşedinte al KGBl' jVladimir Efimovici Semichastni, preşedinte al KGB din noiembrie 1961

pân în aprilie 1967. Protejat do c tre predecesorul s u din func ie, Alexandră ă ă ţ Nikolaievici Şelepin. Semichastni a cauzat serioase probleme KGB datorită unora din deciziile sale. De exemplu, a autorizat arestarea profesorului Universit ii Yale, Frederick Barghoorn, când acesta vizita Moscova înăţ octombrie

1963. Semichastni spera s -1 schimbe pe profesorul do la Yale cuă vreunul din spionii KGB aresta i de c tre FBJ în Statele Unite. Barghoorn era unţ ă prieten personal af preşedintelui John Kennedy, astfel c , într-o conferin deă ţă pres organizat la Casa Alb , însuşi preşedintele denun at manevrele luiă ă ă ţ Vladimir Efimovici Semichastriij explicând c profesorul nu fusese niciodată ă implicat în ac iuni de spionaj. Sovieticii au fost umili i iar Frederick Barghoorn aţ ţ fost eliberat cu scuzele Guvernului de la Moscova. Apoi, Semichastni a participat, în octombritjş

1964, la un act al c rui scop era s încheie cu conducerea, lui Nikitaă ă Hruşciov şi s sprijine ascensiunea lui Leonid Brejnev. Se pare c acesta dină ă urm inten iona s -1 asasineze pe Hruşciov şi pentru aceasta i-a încredin ată ţ ă ţ misiunea lui Semichastni. Preşedintele spionajului sovietic a refuzat s impliceă KGB într-uij asemenea act. în final, pe 18 martie 1967, Semichastni a fost demis din func ie de c tre Brejnev.ţ ă

' -t i]ţCine a condus, timp îndelungat, puternicwDirectorat Principal al KGB?Vladimir Kriukov. A servit inclusiv şi ca şef al Directoratului Principal al

KGB sub Iuri Andropov şi succesorii acestuia pân când, în 1988, a fost numită preşedinte al KGB. I

Ce preşedinte al KGB a sprijinit lovitura de Slat împotriva lui Mihail Gorbaeiov?

Vladimir Kriukov, preşedintele KGB, a fost unul ilintre liderii care va sprijini lovitura de Stat împotriva preşedintele al înc Uniuni Sovietice, Mihailă Gorbaciov, din 21 august 1991. Ziua urm toare şi dup înfrângerea loviturii,ă ă Kriuciov a fost demis şi înlocuit cu un reformist, V dim Bakatin, care a devenită ultimul preşedinte II I KGB. Pe 24 octombrie din acelaşi an, Gorbaciov a iiemnat dizolvarea KGB.

Ce preşedinte al KGB a devenit liderul suprem al Uniunii Sovietice?Iuri Vladimirovici Andropov, al patrulea preşedinte ui KGB, între 1967 şi

1982. Fiul unui lucr tor feroviar, Andropov a absolvit ingineria în 1936 iar laă pu in timp H-a al turat Komsomol-ului. In timpul celui de-al Doilea R zboiţ ă ă Mondial, a servit în calitate de comisar politic pe frontul finlandez. în 1951 este numit şef al Departamentului Politic al Comitetului Central.

Ce func ie importanta ocupa Andropov în timpul revoltei ungare dinţ 1956?

Era ambasador al Uniunii Sovietice în Budapesta înc din 1954. A fostă chiar Andropov care a cerut interven ia trupelor sovietice pentru a stingeţ r scoala ungar din 1956. Din cauza succesului neaşteptată ă

patrio ilor din Ungaria şi tentativei de secesiune a sistemului comunist,ţ Iuri Andropov a fost devenit şef âl Departamentului pentru Rela ii alţ

Comitetului Central cu Partidele Comuniste din str in tate. A ocupat această ă ă func ie între 1957 şi 1967. Àţ

V îIn ce an a fost ales pentru a ocupa func ia di preşedinte al KGB? 5ţA AJLIn mai 1967, cu rangul de general de Armat . Ir aprilie 1973 este primulă

şef al securit ii Statului fiinc membru al Politburo-ului din epoca lui Lavrentiăţ Beria

ICe alt revolu ie a ajutat s în buşe în calitate de preşedinte al KGB? jă ţ ă ăR scoala din Ceholsovacia, cunoscut drept „Prim vara de la Praga” dină ă ă

1968 şi care a dus la confruntarea dintre trupele sovietice şi Guvernul lui Dubcek.

„iPe ce a insistat Andropov în calitate de preşedinte al KGB? 1 i1Pe restructurarea întregii organigrame a KGB crearea de noi nivele de

disciplin ; culegerea de date de spionaj mai sofisticate; creşterea utiliz riiă ă tehnologiei în opera iunile KGB şi, în acelaşi timp, utilizarea din ci în ce maiţ mare a agen ilor pe teren.ţ

Când a p r sit Andropov KGB?ă ăîn mai 1982, când a fost ales secretar al Comitetului Central al Partidului

Comunist. Când liderul sovietic Leonid Brejnev a murit în 1982, Andropov i-a urmat în calitate de lider suprem al Uniunii Sovietice. ConduJ cerea lui Andropov a durat destul de pu in. La trei luniţ

(lup ce a fost ales pentru func ie, pe 12 noiembrie 1982, II suferit o criză ţ ă diabetic care i-a provocat o c dere a parametrilor medicali, trebuind s fieă ă ă conectat la un II parat. Andropov a f cut ultima sa apari ie public în augustă ţ ă 1983, şase luni înainte de moartea sa, survenit pe 9 februarie 1984.ă

Ce preşedinte al KGB a fost numit la scurt timp ministru al Afacerilor Interne (MVD)?

Vitali Vasilievici Fedorciuk, al cincilea preşedinte al KGB între mai 1982 şi decembrie acelaşi an. Fedorciuk iîi-a început cariera în cadrul spionajului în 1939 al turându-se NKVD. In timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, s-aă ă înrolat în contrainforma ii şi în Smersh. Dup terminarea r zboiului, a continuatţ ă ă în cadrul NKVD-KGB dup ce Smersh a fost desfiin at.ă ţ

Ce posturi a ocupat anterior Vitali Vasilievici Fedorciuk în cadrul KGB?siA

In anii şaizeci este numit şef al celui de-al Treilea Directorat, responsabil cu ap rarea informativ şi securitatea intern în cadrul For elor Armate. înă ă ă ţ 1970

* Aeste numit şef al KGB din Ucraina. In mai 1982 îl înlocuieşte pe Andropov

ca preşedinte al KGB dar când Andropov devine conduc torul URSS îl numeşteă pe Fedorciuk ministru pentru Afacerile Interne. Neputin a şi lipsa deţ popularitate a lui Fedorciuk l-a f cut pe Mihail Gorbaciov s -1 îndep rteze dină ă ă aparatul de securitate numindu-1 inspector general al Armatei, unde şi-a încheiat cariera. Vitali Vasilievici Fedorciuk era calificat de c tre subordona iiă ţ s i ca un arogant incapabil, preocupat mai mult de cariera sa decât deă securitatea Statului.

Cine a condus KGB între guvernarea Brejnev şi Guvernul Gorbaciov?;dlVictor Mihailovici Cebrikov, al şaselea preşedinte al - KGB, între 1983 şi

1988. General de Armat şi membru,, al Politburo-ului, a fost unul din principaliiă proteja i a i liderylui sovietic Leonid Brejnev. Cebrikov era ofi er all KGB încţ ţ ţ ă din 1950 în Dniepropetrovsk, oraşul s u natal, j în 1967 a fost transferat dină ordinul lui Brejnev lai cartierul general al KGB de la Moscova pentru a sei ocupa de Directoratul pentru Personal. între 1968 şij decembrie 1982 a fost vicepreşedinte al KGB; iar dini aprilie pân în decembrie 1982 a fost prim-ăvicepreşe;I dinte al KGB. La începuturile lui 1983, a fost promovat £ de c treă Andropov în func ia de preşedinte al KGB. în » aprilie 1985 a devenit membruţ cu drept de vot all Politburo-ului. Jj

în timpul preşedin iei lui Cebrikov, ce perioad ; istoric a tr it KGB?ţ ă ă ăVAceast perioad este marcat de c tre marile; schimb ri care s-auă ă ă ă ă

înregistrat în rile din Europa de Est în dorin a lor de a deveni independenteţă ţ de controlul] Moscovei. în 1987 Cebrikov a c l torit la Havana penr tru aă ă încerca s repare leg turile dintre KGB şi Direc ia General de Informa iiă ă ţ ă ţ cubanez . vă

Ce a cauzat c derea lui Victor Mihailovici Cebrikov din fruntea KGB?ăCriticile continue la adresa intr rii capitalismului în i Rusia socialist .ă ă

Gorbaciov a ales s îl demit din func ia j de preşedinte al KGB pe 1 octombrieă ă ţ 1988, numindu-1 şef al noii „Comisii a Comitetului Central pentru Lega- litate Politic ”, care va permite intrarea pluri-4ă

pnrtidismului în toat Federa ia Rus . Cebrikov murea în 1999 la vârstaă ţ ă de 76 de ani.

Cine l-a înlocuit pe Victor Mihailovici Cebrikov (n fruntea KGB?Generalul colonel Vladimir Alexandrovici Kriucikov, devenind astfel al

şaptelea preşedinte al KGB. Dup un iicurt stagiu în armat , Kriucikov a studiată ă Dreptul şi, ilup absolvire, s-a al turat Biroului Public de Procurori. Dup ună ă ă

scurt stagiu în cadrul ambasadei Uniunii Sovietice din Budapesta, Kriucikov a fost numit responsabil al Departamentului Comitetului Central care se ocupa de rela iile cu cel lalte partide comuniste din str in tate. A ocupat aceast func ieţ ă ă ă ă ţ între 1957 şi 1967. Când Andropov a devenit preşedinte al KGB în 1967, Kriusov a fost ales s conduc unul din depar-ă ă

* Alamentele sale. In 1978 era şef al unui Directorat al KGB cu rangul de

general locotenent, devenind şef al KGB în 1988.*Care au fost principalele probleme ale lui Kriucikov în fruntea KGB?AIn calitate de şef al KGB, Vladimir Alexandrovici Kriucikov a lansat o

campanie de promovare a unei noi imagini a însuşi KGB. Pe 18 august 1991 a luat parte la tentativa de lovitur de Stat împotriva preşedintelui (jlorbaciov,ă fiind arestat sub acuza ia de „tr dare a l'atriei Mame”. Kriucikov a fost închis cuţ ă toate c , în mod misterios, nu a fost niciodat judecat. Guvernul lui Boris El în l-ă ă ţa eliberat în 1993. Kriucikov s-a retras din lumea spionajului şi din politică pentru a-şi scrie memoriile.

Ce preşedinte al KGB a definit însuşi KGB cfl un „Stat vicios înlàuntrul altui Stat”?

V dim Viktorovici Bakatin, al nou lea preşedinte a KGB. A fost numită ă preşedinte al KGB dup lovitura da Stat ratat împotriva lui Mihail Gorbaciovă ă din august 1991. Bakatin provenea dintr-o familie destul d înst rit din Siberia.ă ă A studiat la Institutul de Inginerio a Construc iilor din Novosibirsk, al turându-ţ ăse Part» dului Comunist în 1964. în 1988 a fost numit ministru de Interne, primind de la Gorbaciov misiunea de1;! cur a KGB de ofi eri care se opuneauăţ ţ Glasnostuluişt Perestroik i. Bakatin a început s câştige influen în Partidulă ă ţă Comunist şi în cadrul for elor poli iei na ionale! militzia. în decembrie 1990,ţ ţ ţ sectorul care era împotriva lui Gorbaciov a început s îl atace pe Bakatin până ă când a fost obligat s demisioneze.ă

Ce func ie a ocupat Bakatin în timpul lovituri de Stat împotriva luiţ Gorbaciov din 1991?

'f'i'mCea de Consilier pentru Securitatea Na ional Bakatin s-a al turat luiţ ă ă

Evgheni Maximovici Primakov şi altora pentru a c l tori în Crimeea cu inten iaă ă ţ de a m vi ta ca Gorbaciov s fie asasinat de c tre rebeli. Dup nereuşitaă ă ă loviturii, Gorbaciov l-a numit pe Bakatin preşedinte al KGB pentru a-1 înlocui pe Kriucikov, care ffleuse parte din conspira ia rebelilor.ţ

Ce dorea s fac V dim Viktorovici Bakatin în calitate de responsabil cuă ă ă KGB?

S eradice spionajul intern din KGB şi s permit cet enilor accesul liberă ă ă ăţ la arhivele KGB. Cu aceast mAsur inten iona ca cet enii ruşi s cunoască ă ţ ăţ ă ă soarta rudelor lor disp rute în epoca Uniunii Sovietice.ă

Ce rol a jucat V dim Viktorovici Bakatin în cadrul noului KGB?ăîn timpul conducerii lui Bakatin, KGB şi-a reor- i;nnizat sarcinile şi noile

misiuni. Efectivele G rzii Frontierelor au fost transferate în cadrul altei agen ii;ă ţ lor ele de lupt ale KGB au devenit înc o unitate aflat niib comanda Armateiţ ă ă ă Ruse; iar garda Kremlinului şi comunica iile în responsabilitatea Guvernului.ţ Bakatin II fost demis de c tre însuşi Gorbaciov în octombrie 1991, odat cuă ă pr buşirea URSS.ă

Ce fraz celebr a pronun at Bakatin despre noul capitalism din Rusia?ă ă ţ„A scoate capitalismul din socialism este ca şi cum ni încerca s sco iă ţ

ou le dintr-o omlet ”.ă ăCine a fost ultimul preşedinte al KGB?Evgheni Maximovici Primakov, al zecelea şi ultimul preşedinte al KGB.

N scut în 1929, Primakov a fost unul dintre cei doi membri ai Consilului pentruă Securitatea Na ional al preşedintelui Gorbaciov care fl refuzat s sprijineţ ă ă lovitura de Stat împotriva acestuij din august 1991. Dup aceea, preşedinteleă Rusiei, Boris El în, l-a numit pe Primakov preşedinte al KGB, acesta r mânândţ ă responsabilul pentru agen ia dfl informa ii dup dispari ia Uniunii Sovietice şlţ ţ ă ţ înfiin area SVR-ului, a Serviciului Extern de Informa jl Rus. Primakov a absolvitţ ţ Institutul de Studii Orientalô din cadrul Universit ii Moscova în 1953. Din 1953ăţ pârift în 1962 a fost corespondent la radio şi televiziune iar îl) 1962 şef de redac ie al Pravdei, expert în Asia, Africii şi Orientul Mijlociu. c*ţ

în 1977 s-a al turat unio Institutului de Rela fl Interna ionaleă ţ ţ (Internacional în text) şi Economii) Mondial . în 1987 candida pentru a ocupaă un post erâ candidato în cadrul Comitetului Central al Partidultp Comunist. Evgheni Maximovici Primakov a fost numii trimis special al preşedintelui Mihail Gorbaciov îii Orientul Mijlociu iar în august 1991 preşedinte y KGB. Primakov era primul conduc tor al KGB care nij avea o experien anterioar în materieă ţă ă de informa ii. Dup ce a fost numit preşedinte al KGB, Primakov j organizat oţ ă conferin de pres şi s-a declarat un ferii) ap r tor al Glasnostului şi alţă ă ă ă Perestroikâi.

Dup desfiin area KGB în decembrie 1991, Primakov a r mas şef al SVR-ă ţ ăului. El a avut sarcina de a conduci) opera iunile de informa ii în timpulţ ţ tranzi iei de là Uniunea Sovietic la Federa ia Rus . Pe 10 ianuariî 1996 El în l-aţ ă ţ ă ţ numit pe Primakov ministru al Afacerilor Externe iar în 1998 însuşi El în l-aţ propus candidat lj prim ministru. în mai 1999, atunci când Primakov?] refuzat s îi demit pe miniştrii comunişti din Guvern a fost demis de c tre El în.ă ă ă ţ

Capitolul 3SPIONI

Ce spion a fost unul dintre cei mai proteja i de c tre atotputerniculţ ă Lavrenti Beria?

Victor Semionovici Abakumov. Şef al Smersh din 1943 pân în 1946 şi şefă al MBG-ului din 1946 pân în 1951. Abakumov şi-a câştigat un mare renume înă Iimpui celui de-al Doilea R zboi Mondial în calitate de i.uîf al Smersh, agen iaă ţ de contrainforma ii a Armatei.ţ

Pe cine informa Abakumov în calitate de şef alSmersh?Informa direct Comitetul de Stat çentru Ap rare condus de c tre însuşiă ă

Iosif Stalin. în 1943 a fost nvansat la gradul de general colonel, un grad militar acordat doar ofi erilor „Organului”. Planul lui Stalin era n -1 avanseze peţ ă Abakumov pentru a-i sl bi influen a lui Heria în interiorul serviciilor de spionaj,ă ţ dar loialitatea

tmprem a lui Abakumov era fa de Lavrenti Beria. >ă ţăCe s-a extins în untrul MGB-ului în timpul conducerii lui Abakumov?ăCorup ia. La începuturile lui 1951 a fost arestat şi trimis la Lubiank'a dinţ

ordinul lui Stalin. Nikita Hruşciov, secretar de Partid în Moscova a motivat arestarea lui Abakumov afirmând c se întâmplase din cauza cazurilor deă corup ie din interiorul KGB şi din cauz c participase la o conspira ie de laţ ă ă ţ Leningrad împotriva lui Stalin.

Când a fost eliberat Victor Semionovicl Abakumov?Dup moartea lui Stalin din martie 1953 dar, dupfl arestarea şiă

executarea lui Beria, Abakumov a fost; deasemenea arestat, închis şi executat în decembrifl 1954. Acuza iile împotriva lui Abakumov au fost cfl fabricaseţ dovezile unui complot din Leningrad împotriva func ionarilor Partidului. »ţ

Cine a fost unul dintre cei mai admira i spioni sovietici? ijţRudolf Ivanovici Abel. A activat în Statele Unite în anii cincizeci iar, la

cinci ani dup arestarea sa, a foşî schimbat cu pilotul U-2-ului doborât, Francisă Garyj Powers.

Care era numele real al lui Abel?Rudolf Ivanovici Belov, n scut într-un mic oraş de pe malurile Volg i.ă ă

Tat l s u era lucr tor metalurgist? Tân rul Abel a studiat ingineria şi a lucrată ă ă ă într-um combinat chimic. în 1922 a intrat în Komsomol, Liga Tineretului Comunist. Abel vorbea fluent engleza, ger? mana, evreiasca şi rusa iar datorită acestui fapt a fost* transferat într-o unitate de comunica ii a Armate? Roşii. Iţ

Când a început cariera sa în lumea spionaj jului? 'iîn timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial. Se aflai! pe frontul german înă

calitate de ofi er de informa ii şi! s-a oferit voluntar superiorilor s i s p trundţ ţ ă ă ă ă în Abwehr, serviciul de informa ii german. Metoda sa dejţ

Intrare a constat în a se da drept şofer al spionajului jjerman, având numele de Johann Weiss.

Ce grad a ajuns s aib Abel în cadrul Armatei celui de-al Treilea Reich?ă ă

Când Germania a invadat Uniunea Sovietic , Abel II lost avansat la gradulă de caporal şi a fost decorat. Dup r zboi, Abel s-a întors în ara sa cu gradul deă ă ţ maior al NKVD şi a intrat ilegal în Fran a şi Canada cu numele de Andrewţ Koyatis.

Când a intrat Abel în Statele Unite?A AIn 1948. In 1954 lucra ca fotograf în New York sub numele de Emil

Goldfus, fiind rezjdent şi şef al re elei KGB în zona New York-ului. Din acest oraşţ controla diversele opera iuni din America Central şi America de Nord. Inţ ă Statele Unite, Abel a fost avansat la gradul ile colonel KGB.

4Când şi de ce a fost arestat Abel?Pe 21 iunie 1957 de c tre FBI. Se pare c , pe 22 iunie 1953, Abel i-a dat oă ă

moned unui tân r vânz tor de ziare numit James Bozart. Una din monezi, ună ă ă Jefferson de nichel din 1948, era goal şi, când a deschis-o, vânz torul ziaruluiă ă The Brooklyn Taggle a descoperit în interiorul ei un microfilm. Bozart a informat FBI, care a început s -1 urm reasc pe Abel. In final a fost arestat şiă ă ă condamnat la treizeci de ani de închisoare. Pe 10 februarie 1962 a fost schimbat pe podul Glienick din Berlin cu pilotul Francis Gary Powers.

Cum a fost recompensat Rudolf Ivanovici Belov, alias )yAbel” de c treă Guvernul Uniunii Sovietice?

Pe 20 noiembrie 1990 a fost unul dintre cei cinci mari spioni ai KGB aleşi s apar pe un timbru al Uniunii Sovietice.ă ă

'; §Când a decedat Abel?. IIn 1971 victim a unui cancer. In acei ani îşi preg tea o autobiografie. -jlă ăCe spion sovietic era un adev rat maestru al recrut rilor din Stateleă ă

Unite? JfIsshkak Abdulovici Ahmerov. Specialitatea sa era recrutarea de agen iţ

sub acoperire. Ahmerov a intrat în Statele Unite în 1934 şi, imediat, a început s recruteze studen i la Universitatea Columbia. între cei recruta i; se afla şiă ţ ţ propria sa so ie, americanca Helen Lowry} nepoata lui Earl Lowry, liderulţ Partidului Comunist din; Statele Unite. Şlţ

Cine a fost primul director al GRU, spionajul militar rusesc?Generalul Simon Ivanovici Aralov. în 1905 s-fij înrolat în Armata rus şi s-ă

a înscris în Partidul Bolşevist. în timpul Primului R zboi Mondial ajungâncj laă gradul de maior în spionajul militar. în 1917, dup triumful Revolu iei, ajut laă ţ ă crearea Cek i iar înj octombrie 1918 a fost numit şef al GRU. A participat 1$ă opera iuni în Turcia, Letonia şi Lituania pentru ca, mai târziu, s devinţ ă ă responsabil cu birourile GRU din Statele Unite, Germania şi Japonia. Ê

:

,fCe func ie a primit Simon Ivanovici Aralov, dup epur rile stalinisteţ ă ă

împotriva militarilor din 1937? %Aralov a fost demis din func ia de şef al GRU şi numit director al Muzeuluiţ

Literaturii. Câteva s pt mâni mai târziu a fost arestat şi condamnat la trei aniă ă intr-un batalion disciplinar. La finele celui de-al Doilea R zboi Mondial şi cuă gradul de colonel, a fost readus în (iRU. Arestat din nou în 1946, a fost condamnat la zece mii de închisoare pân la eliberarea sa, în 1956. Imediată «lup aceea a fost numit subdirector al GRU. Un an mai târziu şi din cauzaă epur rilor începute de c tre Nikita Hruşciov, Aralov a decis s se pensionezeă ă ă pentru a scrie o carte despre via a sa. Aralov a murit în 1969 la 89 de mii.ţ

Ce agent celebru rus era în realitate un agentdublu?Ievno Azeff. N scut în 1869, a lucrat pentru poli ia iiecret a arului înă ţ ă ţ

timp ce informa de asemenea şi Partidul Revolu ionar Socialist din Rusia. Fiulţ unui croitor evreu polonez s rac, Azeff a decis s se înscrie In Politehnica dină ă Karlsruhe, unde a stabilit rela ii bune cu studen ii revolu ionari. In 1893 i-a scrisţ ţ ţ Ohranei, Hcrviciul secret arist, pentru a se oferi ca spion în untrul mediilorţ ă studen eşti. în 1894 a fost recrutat şi deja în 1900 primea aproximativ 500 deţ ruble pe lun de la Ohrana. între 1904 şi 1908 a fost şeful unui grupă revolu ionar care a pl nuit atentate cu bomb împotriva liderilor arişti.ţ ă ă ţ

Care sunt cele dou personaje ale Rusiei imperiale care au fost asasinateă de comploturile urzite de c tre Azeff?ă

Wladimir Plebe, ministru de Interne şi şef al poli iei Rusiei şi Marele Duceţ Serghei, unchiul arului Nicolae. în 1908 a fost descoperit şi judecat pentruţ activit i revolu ionare. A disp rut misterios pân când a fost arestat deăţ ţ ă ă germani şi închis. Ievno Azeff a murit lş Berlin, în cea mai crunt s r cie, pe 24ă ă ă aprilie 1918.

Care era numele s u de cod pentru revolui ionari?ă ţValentine. -iiiCine era ministrul al Afacerilor Interne câna s-a pr buşit Uniuneaă

Sovietic ?ăGeneralul locotenent Victor Pavlovici Barannikovl Cariera sa în lumea

serviciilor de informa ii a începii în 1961 în cadrul Ministerului Afacerilorţ Internàj Barannikov a fost ultimul minstru de Afaceri Interne şj primul ministru de Afaceri Interne al Federa iei Ruse] Când regimul sovietic a disp rut,ţ ă Gorbaciov l-a numit director general al Serviciului Federal de Securitate (Federal'naya Agentsvo Pravitel'stvennoy sau FSB) îi ianuarie 1992 şi ministru de Securitate al Federa iei'ţ

* A * ; ''ytRuse în aceeaşi lun . In octombrie 1993 este arestat şr închis deoareceă

era unul din liderii revolu iei ratate dé, la Moscova. In februarie 1994 este pusţ

în libertate printr-o rezolu ie a Parlamentului rus. La doar un ari} Victorţ Pavlovici Barannikov moare de un stop cardia'cj

vmICe şef al GRU a fost comandantul suprem al for elor sovietice care auţ

luptat în R zboiul Civil Spaniol?ă'.'iiYan Karlovici Berzin, şef al GRU din 1924 pân îri, 1938. N scut în Letoniaă ă

ca Peter Kyuzis, s-a înrolat în Armat în timpul Primului R zboi Mondial dar a?ă ă dezertat. Ca revolu ionar, a fost r nit într-un schimb de „focuri cu poli iaţ ă ţ arist , închis şi trimis în exil înţ ă

Bllioria. Dup Revolu ia din Octombrie din 1917, Berzin ii lost unul dină ţ fondatorii Cek i în Moscova şi Letonia.ă

Ce represiune celebr l-a f cut celebru pe Ikrzin?ă ăîn 1921 marinarii din Kronstadt s-au revoltat împotriva superiorilor lor ca

semn de protest fa de regimul dictatorial al lui Lenin. Berzin a condus for eleţă ţ iure au acabar cu rebeliunea. Berzin a ordonat s fie executa i to i cu oă ţ ţ împuşc tur în ceaf dar câ iva din nmnenii s i au refuzat. Yan Karlovici Berzină ă ă ţ ă i-a executat personal pe marinari şi pe oamenii care au refuzat s -i execute. Caă recompens , Berzin a fost numit, în aprilie 11)21, subdirector al GRU iar înă martie 1924 director nouerai al serviciului de informa ii militar.ţ

Ce opera iune a realizat însuşi Berzin din ordinul lui Stalin?ţCând au început epur rile staliniste din 1935, llerzin a c l torit în Orientă ă ă

pentru a-i executa personal pe mai mul i şefi ai NKVD. In 1936 a fost trimis laţ Madrid de unde a operat ca şef al şi consilier militar al (iuvernului Republicii în timpul R zboiului Civil Spaniol. In final, a devenit şeful suprem al trupeloră iiovietice din Spania.

Care a fost sfârşitul lui Yan Karlovici Berzin?Dup întoarcerea sa la Moscova a r mas în continuare şef al GRU până ă ă

când, pe 13 mai 1939 a fost arestat. Pe 29 iulie a fost executat printr-un foc în ceaf la intrarea Hotelului Metropol din Moscova.ă

ilCe redactor rus al unei reviste în engleza agent KGB a fost utilizat ca

intermediar întiy preşedintele John Kennedy şi premierul NikitS Hruşciov? jGeorgi Nikotovici Bolşakov. Redactor al unei revislQ în englez şi ofi eră ţ

KGB aflat în Statele Unite,4û devenit principalul mesager între Kennedy şi Hruşciov în luna septembrie 1961. Bolşakov a devenit un piojj important în cunoscuta Criz a Rachetelor din octombrii 1962. Pe 6 octombrie, Bolşakov i-aă transmis personal procurorului general Robert Kennedy un mesaj dij partea lui Hruşciov. Mesajul transmis de c tre redaç torul rus spunea c URSSă ă desf şurase arme defensivi în Cuba cu inten ia clar de a ap ra intereseleă ţ ă ă revolu ionare ale acesteia. Pe 24 octombrie Kennedy 'i a ar tat lui Bolşakovţ ţ ă aproape dou zeci de imagini luatj de c tre U-2-uri în care se vedeau rampe deă ă

lansarô pentru rachete instalate pe insul . Bolşakov a spus c puteau fi terenuriă de baseball şi c nu ştia nimic legat de acel fapt. In acest timp, Nikita Hruşciovă recunoştea c armele tactice erau deja instalate în Cuba. Acel fapt a cauzată pierderea încrederii Casei Albe în Georgi' Nikotovici Bolşakov ca „mesager”. ! j

Care a fost unul dintre principalii agen i sovietici sub comanda lui Rudolfţ Abel în Statefai Unite?;H

văMorris Cohen, unul dintre cei mai buni agen i sovietici din Statele Unite.ţ

Familia Cohen, Morris şi Lona, ac iona sub numele de acoperire de Peter John,şiţ Helen Kroger. Morris Cohen se n scuse la New York cu) toate c p rin ii lui erauă ă ă ţ ruşi. Se al turase Partidului Comunist din Statele Unite şi la pu in timp Brig ziiă ţ ă Lincoln, care luptase de partea republicanilor în timpul

I(n.boiului Civil Spaniol. în 1941 s-a c s torit cu I,con in Petra, oă ă ţ ă comunist convins . Ambii au fost inrruta i ca agen i în opera iunea „Amtorg”.ă ă ţ ţ ţ

Ce cuplu celebru a devenit prieten al familieiValien?Cuplul format din Julius şi Ethel Rosenberg. Atunci i'And familia

Rosenberg a fost arestat de c tre FBI pe IV iulie 1950, familia Cohen a fugit înă ă Rusia. Mai apoi IUI fost depista i din nou în Noua Zeeland şi în Marea Hritanieţ ă în 1954.

Care era numele conspirativ al familiei llosenberg pentru spionajul sovietic?

Libi.Care era acoperirea lor în Marea Britanie?Aceea a doi cet eni din Canada. Morris Cohen a iloschis o libr rie laăţ ă

num rul 170 de pe The Strand, npecializat în c r i de sadomasochism şiă ă ă ţ tortur . Kamilia Cohen locuia într-o cas mic din cartierulă ă ă

AItuislip, din sud-estul Londrei. In noiembrie 1960 ambii iui fost puşi sub

supraveghere de c tre MI5. Ambii au Ibst aresta i pe 7 ianuarie 1961. Agen iiă ţ ţ MI5 au descoperit, în cele nou zile cât a durat perchezi ia locuin ei ii aă ţ ţ ţ libr riei aparate foto, radiouri ascunse, manuale de frecven e, aparate de undeă ţ scurte, microfilme într-o biblie g urit , manuale de coduri şi şapte paşapoarteă ă lalse. Când le-au prelevat amprentele, s-a descoperit c ambii agen i erau înă ţ realitate doi spioni sovietici care avuseser leg turi cu „Cercul Sovietic” dină ă Statele Unite. Morris şi Lona Cohen au fost condamna i la dou zeci de ani deţ ă închisoare. Dup ce au petrecut optă

ani închişi, pe 24 octombrie 1969 au fost schimba i cil cet eni britaniciţ ăţ afla i în puterea sovieticilor. Morril Cohen a murit la Moscova în 1995. Lonaţ Cohen a murit în Polonia în 1992.

Ce agent KGB era contactul so ilor Rosenberft cu Moscova? Mţ

Alexander Feklisov. Era fiul unei familii s race diii Moscova când a decisă s se înscrie la Şcoala de Comii* nica ii din capitala rus . Bun atlet, studentă ţ ă eminentşl excelent comunicator, a fost recrutat în 1939 de c tr ) NKVD. După ţ ă ce a înv at perfect engleza, a fost trimij în Statele Unite sub acoperireaăţ consulatului sovietic din New York. Cu toate c nu i-a recrutat pe so ii Rosei «ă ţ ţ berg, Feklisov a fost agentul KGB care a fost cel mal mult în contact cu ei. Feklisov s-a întâlnit cu so Rosenberg de mai mult de cincizeci de ori. i-lţ

De ce s-a întors Alexander Feklisov la Moscova!Din ordinul lui Nikita Hruşciov, Feklisov a fos chemat la Moscova înţ

decembrie 1995 pentru a supra« veghea politica de spionaj împotriva Statelor Unite şl Canadei şi a participat la vizita pe care Hruşciov realizat-o în Statele Unite în 1959 ca membru.ißj contingentului de securitate al KGB. în august i960 Feklisov s-a întors în Statele Unite în calitate de şef a] KGB. Acoperirea sa era, de data aceasta, de ataşat do pres al ambasadei sovietice dină Washington. Feklisov a r mas în Statele Unite pân în 1964. în 1968 S:FLă ă pensionat din KGB iar în anul 2001 şi-a publicat autobiografia. ' »,(

Ce opera iune important a realizat Feklisoi pentru Statele Unite şiţ ă Uniunea Sovietic ? Uă

împreun cu corespondentul ABC News John Scaii iiu încercat s creezeă ă un canal de comunicare între preşedintele John Kennedy şi liderul sovietic Nikita Hruşciov în timpul crizei rachetelor din Cuba pentru a uvita un r zboiă nuclear.

Ce spioan sovietic a disp rut f r nicioă ă ă ă ăurm ?ăRita Elliot. A lucrat pentru KGB în anii şaizeci, fiind Irimis în Australia.ă

Femeia lucra la un circ, mergând i(! frânghie. Când a atras aten ia serviciilor deţ contra- informa ii australiene, KGB i-a ordonat, în 1961, Ritei Klliot sţ ă p r seasc Australia. KGB a transferat-o în India şi Pakistan. Aceea a fostă ă ă ultima oar când s-a ştiut ile ea. Numele real al Ritei Elliot era acela de Esfir Iuă rina.

Cine a fost unul dintre cei mai decora i spioni ui Uniunii Sovietice?ţ*Mareşalul Uniunii Sovietice Filipp Ivanovici Golikov..Şef al GRU între anii

1940 şi 1941, Golikov a devenit unul din favori ii lui Stalin, care l-a numit şefulţ nerviciului secret militar. Golikov s-a înrolat ca voluntar în Armata Roşie în 1918 şi, f când parte din teribila Armat a Treia Special a Brig zilor deă ă ă ă Pedeaps , a luat parte în mod activ la disturbios pentru „reprimarea focosă nntibolşeviste. Pe parcursul lui 1939 a condus Armata u Şasea în campania din Polonia, în 1940 a fost avansat la gradul de general şi tot în 1940, la pu in timp,ţ la rangul de şef al GRU. In 1941, în timpul conflictului ruso-german, Golikov şi-a p strat func ia în fruntea Hcrviciului de informa ii militar, având misiuniă ţ ţ speciale la Londra şi Washington.

Ce recompens a primit Golikov pentru faptul sale de r zboi? '1ă ăA fost închis între 1949 şi 1950. Dup eliberarea sil, a ocupat posturiă

importante în cadrul Directoratului Politic al Armatei Roşii şi în conducerea Comitetului Central al Partidului Comunist. în 1961 a fost avansai la gradul de mareşal al Uniunii Sovietice. Filipj) Ivanovici Golikov a decis s se pensioneze înă mai 196jj, decedând în 1980.

Cine a fost ultimul ministru pentru Securitate}Generalul colonel Nikolai Mihailovici Goluşko, al doilea şi ultimul ministru

pentru Securitate al Uniuni Sovietice şi al Federa iei Ruse. Goluşko a absoMţ Dreptul la Universitatea de Stat din Tomsk în 1939. il 1963 s-a înrolat în KGB, unde a ajuns subinspector a acestuia în regiunea Kemerovo. în 1982 a fost numit şâf al secretariatului KGB, func ie pe care a ocupat-O pân în 1985. Intreţ ă 1987 şi 1991 a fost preşedintele KGÖ din Ucraina. în ianuarie 1992, preşedintele Boris El în l-a numit prim vicepriministru de Securitate iar pe 28ţ iulie ministru de Securitate. în 1994 Ministerul do Securitate a fost desfiin at. jilţ

C rui spion sovietic i s-a dat trecutul unul soldat german mort pe frontulă rusesc în cel de al Doilea R zboi Mondial?ţ ă

Lui Ludek Zernenek, spion sovietic al KGB, carèl operat în Statele Unite în anii şaizeci. Zernenek era uij cehoslovac recrutat de c tre KGB şi c ruia i s-aă ă dat o nou identitate, cea a lui Rudolph Herrmann, un soldat german mort înă ac iune în Uniunea Sovietic . Dup £0 a fost antrenat în Germania Oriental şiţ ă ă ă Moscova, în

I!K)1 a fost trimis în Canada sub identitatea unui imi- l'iiint din Germania Occidental . Dup câ iva ani ca iif ent în Canada, i s-a ordonat s mearg înă ă ţ ţ ă ă Statele Unite. A ob inut viza în 1968 şi s-a mutat într-o suburbie n New York-ţului. A intrat în Statele Unite împreun cu «o ia sa, şi ea agent KGB, şi cei doiă ţ fii ai s i n scu i în dnnada.ă ă ţ

Care era misiunea lui Zernenek Herrmann în Statele Unite?Nu trebuia s culeag nicio informa ie secret ..ernenek Herrmann eraă ă ţ ă

doar un „rezident” care se ocupa cu controlul agen ilor sub acoperire,ţ punându-i în contact cu agen ii „legali” ai KGB, cei care lucrau sub iicoperireţ diplomatic . Zernenek era de asemenea fotograf amator, astfel c l-a recrutată ă pe fiul s u Peter pentru a fi un viitor agent KGB.ă

Ce planuri avea Ludek Zernenek Rudolph llerrmann cu fiul s u Peter?ăVroia ca fiul s u s studieze Dreptul la Universitatea «lin Georgetownă ă

pentru ca, odat ce absolvea, s poat njunge func ionar în vreo agen ieă ă ă ţ ţ guvernamental a Statelor Unite, poate FBI sau CIA şi s r mân ca agentă ă ă ă nscuns sub conducerea KGB. In 1977, când FBI i-a arestat întreaga familie, Peter era înc un adolescent, llerrmann i oferit FBI informa ii foarte valoroaseă ţ despre opera iunile KGB în Canada şi Statele Unite. Datorit acestui lucru,ţ ă autorit ile le-au permis s r mân s locuiasc în ar sub o nou identitate.ăţ ă ă ă ă ă ţ ă ă

Ce şef al MGB-ului, predecesorul KGB, a reuşit n supravie uiasc epur riiă ţ ă ă conduse de c tre lavrenti Beria?ă

Semion Denisovici Ignatiev, şef al MGB-ull j (Ministerul Securit iiţ ăţ Statului) din 1951 pân în 1953, Pe când lucra pentru Comitetul Central,ă Ignatiev a fost numit şef al MGB-ului în decembrie 1951 şi a condujj una din cele mai mari epur ri staliniste între 1952 1953. Acest lucru i-a adusă supranumele de „Doctor Complot”. La dou zeci şi patru de ore de la moarteaă lijj Stalin de pe 5 martie 1953, Beria a preluat controliy MVD (Ministerului de Afaceri Interne), aflat înc suj controlul lui Ignatiev. Pe 7 martie, Ignatiev a fostă demjl de c tre Beria, cu toate c nu a fost arestat salj executat. Se pare că ă ă Semion Denisovici Ignatiev a fost protejat de c tre Nikita Hruşciov. Partidulă Comunist jj transferat pe Ignatiev într-un post dintr-o republic îndep rtat .ă ă Ignatiev a murit în exilul s u speciali 1983 la 79 de ani.ă

C rui agent sovietic arestat de c tre FBI î 1963 i s-a permis s seă ă ă reîntoarc în Uniunch Sovietic în 1971?ă ă

Lui Igor Alexandrovici Ivanov. Şofer al agen i comerciale sovieticeţ (AMTORG), Ivanov pe teritoriul Statelor Unite în martie 1962. în acelaşi an, FBI i-jtt identificat pe cei 4 agen i KGB care îl contactaser pd inginerul americanţ ă John Butenko pentru a ob inQ informa ii clasificate despre Comandamentulţ ţ Aerian ä Statelor Unite. Trei dintre sovietici au fost expulza i din Statele Uniteţ deoarece aveau imunitate diplomatic îl) timp ce Igor Alexandrovici Ivanov aă r mas în arest. decembrie 1964 a fost condamnat la treizeci de ani ( öă închisoare.

Cu cine au încercat s -l dea la schimb ruşii pß Ivanov? iăCu Newcomb Mott, un vânz tor american de c r i t ure încercase să ă ţ ă

treac ilegal grani a norvegiano-sue- ili'z . Dup trei luni de internare, Mott aă ţ ă ă fost judecat şi iundamnat la 18 luni de carcer într-un lag r de munc .ă ă ă Guvernul Statelor Unite a refuzat schimbul iar Mott a murit în circumstan eţ bizare. Lui Ivanov, la l Andul s u, i s-a permis s se întoarc în Statele Uniteă ă ă prntru a se prezenta la tribunale. In mod firesc, Igor Aloxandrovici Ivanov nu s-a mai întors niciodat din Matele Unite.ă

Ce spion sovietic a devenit celebru la nivel mndial dup un caz deă scandal sexual care a afectat Guvernul Marii Britanii?

C pitanul Evgheni Mihailovici Ivanov. Ajutor al Ataşatului naval de laă ambasada sovietic din Londra Intre 1960 şi 1963, Ivanov a avut un rol decisivă în mia-numitul „Caz Profumo”. Tân rul Ivanov s-a înscris III Şcoala Naval dină ă Vladivos ok în 1943 şi a servit în l A,boiul din Pacific împotriva japonezilor,ţ întorcându-se III şcoala naval dup r zboi şi absolvind-o. Dup ce a «crvit peă ă ă ă cruciş torul Sevastopol, în 1949 intr la Academia Diplomatic Militar de laă ă ă ă Moscova. Acolo pute recrutat de c tre GRU. Prima misiune a lui Ivanov IIIă calitate de asistent al ataşatului militar al ambasadei sovietice a fost la Oslo. La pu in timp este trimis la tunbasada sovietic de la Londra cu aceeaşi func ie.ţ ă ţ

Cum a intrat în contact Evgheni Mihailovici Ivanov cu „Cazul Profumo”?Dup sosirea sa în capitala britanic în martie 1960, Ivnnov seă ă

împrieteneşte cu un artist numit Stephen Ward. în casa sa se întâlneşte cu protejatele lui Ward, dou fete tinere numite Christine Keeler şi Mandiă

Rice-Davies, cu care între ine rela ii sexuale. Datori i lui Ward, Ivanovţ ţ ţ face cunoştin cu elita societ i) engleze, cu prin ul Filip, cu Winston Churchill,ţă ăţ ţ cu lordul Astor, cu magnatul Paul Getty şi cu John Profumo, secretar de Stat de R zboi. Ivanov a ob inut mai mul® documente, unele dintre ele secrete, f r aă ţ ă ă li se cunoaştj provenien a sau sursa. Dup o petrecere de la reşedinţ ă ţă secretarului Profumo, politicianul a început o rela ii) intim cu Keeler. în 1962,ţ ă în sfârşit, i-a dezv lui] ziarului de scandal c între inuse rela ii sexuale atât cfă ă ţ ţ John Profumo cât şi cu Ivanov de la ambasada sovietic ! Pe 22 martie 1963, înă fa a întreb rilor Parlamentului Profumo a negat orice rela ie cu Keeler. Ward,ţ ă ţ cafflŞ încerce s se salveze, i-a trimis o scrisoare primului mu nistru, Haroldă MacMillan, asigurând c John Profumjj min ise Parlamentul şi dând explica iiă ţ ţ despre rela ifl Keeler-Profumo-Ivanov. Pe 4 iunie Profumo a dem j sionat şi, dinţ ţ cauza presiunii mediatice legate de scandajj a provocat c derea întreguluiă Guvern MacMillan..£jfl

Cine i-a dezv luit acoperirea lui Ivanov în Marea Britanie? jă ţînsuşi Stephen Ward a apelat un contact de-al säjj din MI5 şi i-a spus că

Evgheni Mihailovici Ivanov.îl întrebase ceva despre planurile Statelor Unite de, desf şura rachete nucleare în Germania Occidental înainte de izbucnireaă ă scandalului, Ivanov a plecat di] Marea Britanie şi s-a întors la Moscova. A stat.J. perioad în prestigioasa Academie General de Ofi er şi a fost şef ală ă ţ Departamentului de Analiz al GRU pânft la pensionarea sa în 1981. Ivanov aă murit în 1994 la 68 de ani. ]}

Care a fost soarta protagoniştilor „Cazului Profumo«? ' $' aUn raport al MI5-ului asigura c Ward, Keeler şi lYofumo nu au pusă

niciodat în pericol securitatea Marii llritanii. Stephen Ward a fost condamnată pentru (ii'oxenentism, cu toate c nu a fost niciodat închis din muz c aă ă ă ă decedat victim a unei supradoze de Noinnifere. Christine Keeler a fostă judecat şi condamnat la mai mul i ani de închisoare pentru sperjur. Mandyă ă ţ Rice-Davies şi-a continuat cariera de balerin intr-un cabaret pân când aă ă emigrat în Israel, unde a deschis mai multe localuri în Tel-Aviv care au avut «lestul de mult succes. John Profumo s-a retras din

Apolitic şi s-a dedicat operelor de caritate. In 1975 regina Klisabeta i-aă

acordat gradul de Comandant al Imperiului Britanic, una dintre cele mai înalte decora ii din Marea Britanie.ţ

Cine a fost spionul sovietic care a condus GRU vel mai mult timp?

Generalul Petr Ivanovici Ivaşutin, şef al GRU din l!)63 pân în 1987.ă Ivaşutin a fost promovat de c tre Leonid Brejnev, şef al Partidului Comunist şiă al (îuvernului Uniunii Sovietice. Cariera lui Petr Ivanovici Ivaşutin în cadrul spionajului militar a început în 1931 în unitatea de contraspionaj. In timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, în 1944 şi 1945, a fost iisigurat în Smersh înă calitate de şef al celui de-al treilea front ucrainean. Dup sfârşitul celui de-ală Doilea R zboi Mondial, Ivaşutin a ajutat la repatrierea for at it cet eniloră ţ ă ăţ sovietici în URSS şi a ajutat la executarea tuturor sovieticilor care luptaser deă partea german în nşa-numita Armat Rus de Eliberare. Mai târziu aă ă ă desf şurat o intens activitate împotriva insurgen ilor ucraineni care doreauă ă ţ independen a, dup r zboi şi înfiin ând regimurile comuniste în Bulgaria,ţ ă ă ţ Ungaria şi Iugoslavia. în 1946 a servit în NKVD sub comanda lui

Lavrenti Beria, fiind numit şef al celui de-al TreilcÄ Directorat (For eleţ Armate).,j

Care a fost prima misiune a lui Ivaşutin înGRU? 'ii'.'liS elimine corup ia din cadrul serviciului secrot militar, s apereă ţ ă

interesele informa iilor de spionaj rela ionate cu temele de ap rare şi s reducţ ţ ă ă ă puterol KGB în materie de culegere de date de spionaj. Petfi Ivanovici Ivaşutin a supravie uit mor ii liderilor sovieti( Leonid Brejnev, Iuri Andropov şi Konstantinţ ţ CernenkoJ r mânând şef al GRU pân în zorii dispari iei Uniunii Sovietice.ă ă ţ Longevitatea sa i-a adus o mare influen a în cadrul For elor Armate. în 1985 aţ ţ fost ridica i? rangul de Erou al Uniunii Sovietice. Se crede c Pe g Ivanoviciţ ă ţ Ivaşutin a decedat în anul 2002 la vârsta, dî 93 de ani. Jm

Ce spion GRU a fost expulzat din Statele Uniit în 1986? W' 1Colonelul Vladimir Izmaylov, ajutorul ataşatului militar din cadrul

ambasadei Uniunii Sovietice din Washington. Izmaylov a încercat s recrutezeă ofi eri dû rang înalt ai For elor Aeriene ale Statelor Unite cu scopul de a ob ineţ ţ ţ date şi informa ii „ultrasecrete”desprfl programele de ap rare strategic şiţ ă ă tehnologia dij évasion de radare, cunoscutul „Program StealM Izmaylov a fost arestat de c tre FBI şi expulzat din ar în iunie 1986. $1ă ţ ă

Ce spion sovietic a fost executat împreun ci fiul s u din ordinul luiă ă Lavrenti Beria? k

Mihail Sergheevici Kedrov. Spionul a fost şeful l'nki'ii în zona Arhanghel în timpul r zboiului civil rus (IUI 7-1920). în 1921 a fost numit şef al divizieiă speciale ii ( )( IPU (noua Ceka), unde a anchetat situa ia poli iei norrete dinţ ţ Azerbaidjan. în acea perioad , Beria era şeful OGPU din Azerbaidjan. Kedrov aă descoperit c llci'ia executase oameni nevinova i f r .nicio acuza ie şl n trimisă ţ ă ă ţ o scrisoare la Moscova recomandând ares- liiren lui.

Nu a existat r spuns. Kedrov a fost arestat şi Inii urat pân când a dată ă numele celor care formau parte ilin „conspira ia” împotriva lui Lavrenti Beria.ţ Kedrov il dat, sub tortur , mai multe nume şi, dup o scurt perioad deă ă ă ă deten ie, a fost pus în libertate. Mihail Hergheevici Kedrov s-a retras dinţ serviciile secrete în lli:J9 chiar când fiul s u, Igor Kedrov, f cea parte dină ă norviciile secrete, NKVD.

Ce a cauzat execu ia lui Mihail Sergheevici Kedrov şi a fiului s u?ţ ăiAtunci când Lavrenti Beria a fost numit Comisar pe Probleme Interne şi

şef al NKVD în 1939, cei doi Kedrov şi un grup de prieteni au trimis o scrisoare lui Stalin ca protest împotriva numirii. în aprilie 1939 Igor Kedrov a fost arestat şi, imediat ce a intrat în Lubianka,

Aii fost împuşcat în ceaf . In aceeaşi lun , a fost arestat ii închis şi Mihailă ă ţ

Kedrov. Curtea Militar Suprem a Uniunii Sovietice l-a declarat nevinovat peă ă Mihail Sergheevici Kedrov de toate acuza iile, dar Beria, în loc H -1 elibereze, aţ ă ordonat s fie executat în propria sa celul în 1941. Doar atunci când a venit laă ă putere Nikita Hruşciov care, în timpul celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist, a declarat c vestea execu iei lui Kedrov l-a impresionat mult, maiă ţ ales dup ce a aflat c , înainte de a fi executat, i-a spus c fusese condamnfllă ă ă la moarte pentru c era „un duşman al poporului”.ă

Ce şef al MVD s-a sinucis când a aflat de aşa numit „Epoc a Terorii”?ă ăGeneralul colonel Serghei Nikiforovici Kruglov, car j a fost şef al MVD

între decembrie 1945 şi martie 1953 şi şef al Ministerului Afacerilor Interne şi al Securit ii Statului între iunie 1953 şi februarie 1956. Cariera liil Kruglov înăţ lumea serviciilor de informa ii a început îi) septembrie 1941, când a fost numitţ subdirector al NKVD, iar din 43 pân în 45, al doilea şef al Smershlă contraspionajul militar. Serghei Nikiforovici Kruglov s-Û ocupat de securitatea Conferin ei de la Teheran diij noiembrie-decembrie 1943, unde s-au adunatţ liderii alia i din Statele Unite, Marea Britanie şi Uniunea Sovietic . în decembrieţ ă 1945 Stalin l-a demis po Lavrenti Beria, punându-1 în locul s u pe Sergholă Nikiforovici Kruglov iar un an mai târziu, în martio 1946, MVD a fost ridicat în rang de la Comisariat lli Minister. j

Ce credea puternicul Lavrenti Beria despre Serghei Nikiforovici Kruglov?iCredea c este un tr d tor. In timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial,ă ă ă ă

Beria îl propusese pe Kruglov pentru Smersh şi, când s-a încheiat, Kruglov a încercat s -şi separe cariera de Beria. Stalin dorea un „echilibru de putere”ă între Beria şi Kruglov. Pe 7 martie 1953, lq doar dou zile de la moartea luiă Stalin, Beria a ob inut controlul absolut al serviciilor de securitate ale Statului.ţ Kruglov de la MVD şi Ignatiev de la MGB, au fost demişi de c tre însuşi Beria,ă

cu toate c nu a îndr znit sâ-i aresteze şi s -i execute. Pe 26 iunie 1953, cândă ă ă Beria a fost arestat, Kruglov s-a ridicat ca liderul grupului

unii-Beria. Serghei Nikiforovici Kruglov a r mas în t mitinuare şef al MVDă pân în martie 1954, când a fost ilomis pentru a-i ceda locul puternicului KGB.ă

Care a fost sfârşitul lui Serghei Nikiforovici Kruglov?In februarie 1956, în timpul celui de-al XX-lea Hongres al Partidului

Comunist din URSS, Nikita Hruşciov a condamnat excesele regimului lui Stalin şi J'Spoca Terorii”, în care Kruglov a jucat un rol important. III conformitate cu unele rapoarte, înainte de a fi nrestât şi trimis în judecat , Kruglov a luată pistolul, l-a pus la tâmpl şi şi-a zburat creierii.ă

Ce şef de spioni a lucrat prima oar pentru farul Nicolae iar apoi peă bolşevişti?

Generalul Vladimir Vasilievici Kurasov. Ofi er turist, s-a al turatţ ă bolşeviştilor în timpul Revolu iei din 11)17. în 1940 era şef al Directoratuluiţ pentru Opera iuni în cadrul Conducerii Supreme Sovietice. Dup cui de-alţ ă Doilea R zboi Mondial, a fost comandant miprem al for elor sovietice dină ţ Austria ocupat de c tre alia i. în februarie 1949 a fost numit şef al GRU şi, ună ă ţ pic mai târziu, director al Academiei Militare. Kurasov a murit în 1973 la 76 de ani.

Ce spion care opera în Statele Unite purta numele unui copil de 11 ani decedat în Finlanda?

Conon Trohmovici Molody, alias „Gordon Arnold lionsdale”, n scut înă 1922. Molody a fost trimis ca „ilegal” în Statele Unite la vârsta de 11 ani. Agentul KGB purta numele unui copil n scut în Canada de o mam finlandez şiă ă ă care murise în timpul r zboiuluiă

ruso-finlandez (1939-1940). Agen ii KGB au ob inut certificatul de naştereţ ţ cât şi un paşaport canadian pe numele de Lonsdale. Molody avea unsprezece ani când a fost trimis împreun cu mama sa ca s locuiasc îll California al turiă ă ă ă de m tuşa sa. Dup ce a petrecut cinci i ani în California, Molody s-a întors înă ă Uniunea Sovietic l i unde a fost antrenat de c tre spionajul naval. Când s«n1ă întors în Statele Unite, Molody Lonsdale a stabilii leg tura cu Rudolf Abel. Primaă realizare a lui Lonsdalö ca spion a avut loc în 1955, în Marea Britanie când, dându-se drept un vânz tor de automate de gum do mestecat, a reuşit să ă ă ob in documente „strict secreto” ale Marinei britanice. Molody Lonsdale aţ ă ob inut schi clo torpilelor utilizate de c tre submarinele Royal Navy,ţ ţ ă

Cine l-ajdat în vileag pe Conon TrohmoviclMolody, alias „Gordon Arnold Lonsdale”? 1

AIn 1960 locotenentul colonel Michal Goleniewsky, dezertor din serviciul

secret polonez, a dezv luit identitatea unui grup de spioni KGB care operau înă Statele Unite şi Marea Britanie. Acea informa ie a du8 la arestarea lui Molodyţ

Lonsdale de c tre MI5. Spionul KGB a fost condamnat la 25 de ani de închisoareă pânfl când, în 1964, a fost schimbat cu agentul britanic al MIÖ Greville Wynne. Dup întoarcerea sa la Moscova, Conon Trohmovici Molody a devenit un erou ală Uniunii Sovietice. La pu in timp, a p r sit serviciul de spionaj, Molody a decedatţ ă ă în 1970 la 48 de ani, victim a unui cancer. Cu el disp rea unul dintre cei maiă ă buni spioni din întreaga istorie a KGB.

Cine era Roman Malinovski?O cârti a serviciilor de securitate ale arului „infiltrat între lideriiţă ţ ă

revolu ionari. Malinovski era un muncitor care tr ia la Moscova, având multeţ ă ante- riulonte penale, fapt ce îi conferea o ampl rela ie cu pnli ia arist . El aă ţ ţ ţ ă fost recrutat în 1910 de c tre; (Hirana pentru a se infiltra între lideriiă revolu ionari. ! Inl'iltrarea sa între bolşevişti a fost descoperit când ! Itnmanţ ă Malinovski a fost ales s ocupe unul dintre cele «IIHO locuri bolşeviste dină parlamentul arist. A ajuns şi1 Iul fac iunii bolşeviste şi, împreun cu al ii, a fostţ ţ ă ţ unul dintre fondatorii ziarului Pravda (Adev rul). Malinovski II fost acuzat c eraă ă un spion al poli iei arului dar a fost iipArat de c tre însuşi Lenin. In acest timp,ţ ţ ă Serghei llcletski, directorul Ohranei, l-a numit pe Malinovski „mândria Ohraneiîn final, poli ia secret a arului Nicolae l-a obligat pe Roman Malinovski s seţ ă ţ ă retrag III Sankt Petersburg cu 6.000 de ruble şi s înceap o via nou cu oă ă ă ţă ă nou identitate.ă

Care a fost sfârşitul lui Roman Malinovski?Malinovski a fost capturat de c tre germani şi Internat într-un lag r deă ă

prizpnieri, unde a început s distribuie material de propagand bolşevistă ă prizonierilor ruşi. Cândva fost eliberat, a început s îi trimit scrisori lui Lenin.ă ă în 1917 însuşi Lenin l-a chemat pe Malinovski nA se prezinte la Moscova pentru a ajuta s se cunoasc opera iunile Ohranei împotriva bolşeviştilor. Malinovskiă ă ţ H-a întors în Uniunea Sovietic în 1918, chiar la un an de la triumful Revolu iei.ă ţ Pe 6 noiembrie 1918 a fost nrestat şi acuzat în fa a unui tribunal c spionaseţ ă pentru Ohrana arist şi pentru germani. A fost g sit vinovat de toate acuza iileţ ă ă ţ şi a fost împuşcat în ceaf în aceeaşi noapte.ă

Ce spion sovietic l-a recrutat pe celebrul spion britanic Harold,JCim” Philby?

Theodor Maly. De origine maghiar şi hirotonii preot catolic în timpulă Primului R zboi Mondial, Mal a servit în calitate de capelan al armatei austro-ăungar în final, a fost capturat de c tre ruşi. Cât timp a statl tab ra de prizonieri,ă ă Maly şi-a abandonat preo ia şi S al turat bolşeviştilor. A început s lucreze caţ ă ă spic] pentru OGPU, serviciul secret al statului iar în 1932' fost trimis în Germania iar apoi la Viena. Philby luci;

la Viena ca curier al Partidului Comunist cu contacta'I«sale din Paris şi Praga. Maly a fost trimis la Londra o şef al agen ilor subţ

acoperire în aprilie 1936, utilizai * un paşaport austriac fals. A fost Theodor

Maly cel ca l-a trimis pe „Kim” Philby în Spania ca corespondent. timpul R zboiului Civil Spaniol. în iulie 1937 Maly fost chemat la Moscova în acelaşiă moment când începei epur rile staliniste între înal ii ofi eri ai NKVD. M. s-aă ţ ţ ţ întors încrez tor, crezând c nimeni nu ar fi creivj c îl tr dase pe Stalin şi pe aiă ă ă ă lui, dar s-a înşek Trecutul s u ca preot fusese repus în discu ie în m „ direct deă ţ c tre cineva apropiat astfel încât, imediat a pus piciorul pe p mânt rusesc,ă ă Theodor Maly a f.: arestat şi, înainte de finele lui 1937, executat cu un j în ceaf .ă

Ce spion GRU avea baza de opera iuni i sediul Na iunilor Unite din Newţ ţ York?

1Locotenentul-colonel Igor Yakovlevici Melekh. Dup! absolvirea Institutului

Militar de Limbi Str ine i dup un stagiu la Academia Militar Diplomatic ' intrată ă ă ă în GRU. în 1958 a fost trimis pe lâng Na iunii Unite şi a fost trimis în cadrulă ţ Secretariatului ONU. L New York s-a întâlnit cu un cet ean american numiăţ William Hirsch. Ceea ce nu ştia Melekh era c Hirscl era supravegheat de c treă ă FBI. Din acel moment, FB l-a pus sub supraveghere şi pe Igor Yakovlevici Melekh

IV 23 octombrie 1953, agen ii federali au detectat o nou intâlnire laţ ă Chicago. Melekli, înso it de Hirsch, i-a dat un plic cu 200 de dolari unei alteţ persoane şi i-au cerut fotografii şi h r i ale oraşului. în ianuarie 1959, FBI l-aă ţ detectat din nou pe Melekh într-o întâlnire cu un b rbat într-o gar dină ă Brooklyn. De data aceasta, spionul i-a dat persoanei 500 de dolari. în final, pe 27 ctombrie 1960, Igor Yakovlevici Melekh şi William lirsch au fost aresta i deţ c tre FBI şi aduşi în fa a unui nalt tribunal. Deoarece Melekh avea imunitateă ţ diplo- natic , nu a fost închis, dar nu i s-a permis s p r - easc Manhattan-ul.ă ă ă ă ă Hirsch, a fost condamnat la ichisoare. Igor Yakovlevici Melekh a p r sit Stateleă ă ( nite pe 8 aprilie 1961.

iCe agent KGB a fost arestat de c tre amenant şi schimbat pentru 25ă ă ă ă de persoane „nece- re” Statelor Unite?

Alice Michelson. N scut în Germania Oriental ,ă ă ăI era ca curier pentru KGB. A fost arestat la New York nd se preg tea să ă ă

se îmbarce într-un avion cu desti- î ia Cehoslovacia. Ascunse într-o tabacher ,ţ ă Michelson ea asupra ei mai multe microfilme ce con ineau; ocumenteţ clasificate. în iunie 1985, înainte de a fi idecat , a fost schimbat de c treă ă ă sovietici pentru 25 c persoane de care erau interesate Statele Unite.

Cine a fost unul dintre cei mai longevivi şefi ai RU?Generalul Vladen Mihailovici Mihailov, şef al GRU în 1987 pân în 1991.ă

Este curios faptul c Mihailov u provenea din niciun organ de securitate şi niciă nu vea experien în domeniul militar. Mihailov s-a înrolat i Armata Roşie înţă 1942 şi, la pu in timp, şi-a încheiat cariera de ofi er la Academia Militar .ţ ţ ă

Ulterior, t devenit şef al Armatei în districtul militar Turkistar înainte de a fi numit şef al spionajului militar.

. t'Ce agent al spionajului sovietic era ofi erul dt leg tur al aşa-numituluiţ ă ă

„Cerc de Spioni de h Cambridge”? ' $Iuri Ivanovici Modin. N scut într-un s tuc dil Rusia, era fiul unui soldată ă

bolşevist mort în timpij) R zboiului Civil rus (1917-1920). Tân rul s-a înscris 1ă ă Colegiul Naval din Leningrad pentru a studia ingineria, Atunci când Germania a invadat Uniunea Sovietic iunie 1942, a decis s înceteze studiile şi s seă ă ă al ture luptei. în acel an s-a al turat NKVD, unde a devenii specialist în Mareaă ă Britanie. în decembrie 1943 a f t

trimis la Lubianka în calitate de traduc tor. Din martioă¥1943 şi pân în 1947 a fost îns rcinat s care documenta dintr-o parte înă ă ă

cealalt , de la Moscova, spionilor dejk Cambridge. în final, în iunie 1947, Modină a fost trimis la Londra înso it de c tre so ia şi fiica sa. El a ftÜt ayudante alţ ă ţ şefului biroului sovietic. Sub acoperirea Ho corespondent de pres , a avută diferite întâlniri u Anthony Blunt, Guy Burgess şi John Cairncross. In 1951 i-a ajutat s fug în Uniunea Sovietic pe Bürgels şi Donald MacLean. Modin a fostă ă ă retrimis la Moscova h mai 1953 dar la pu in timp a fost trimis din nou la Londra.ţ A r mas acolo pân în 1958.ă ă

Ce membru al „Cercului de Spioni de la Cambridge” l-a dat de gol pe Yuri Ivanovici Modirii

Anthony Blunt. Dup ce a fost interogat de c tre MI5, Blunt a decis să ă ă dezv luie cine era Modin. El si-aă

«A ' Îcontinuat cariera în KGB fiind destinado în India. Modin şi-a încheiat zilele

ca profesor la Şcoala de Spionaj aAK( ! Il In 1994 a scris o carte numit My Five Cambridge Friands.ăCe spioanà KGB a fost arestat în Statele Unite în 1984?ăSvetlana Ogorodnikova. Maior KGB, a fost arestat In Statele Unite înă

1984 sub acuza ia c a încercat s ob in documente clasificate cu ajutorulţ ă ă ţ ă amantului «Au, un agent FBI numit Richard Miller. Atât ea cât şi «o ul s u,ţ ă Nikolai Wolfson, au fost condamna i A fost condamnat sub acuza ia de spionajţ ă ţ şi conspira ie. Acesta era un evreu ucrainean care luptase, la 11 ani, In Primulţ R zboi Mondial. La Viena a cerut azil politic pentru a emigra în Statele Unite.ă Permisiunea le-a fost iicordat în 1968. Cei doi s-au cunoscut în capitalaă austriac . Acolo s-au şi c s torit. Când au ajuns în Statele Unite, s-au stabilit înă ă ă California. Svetlana distribuia reviste sovietice şi lucra ca infirmier într-ună iipital. Nikolai lucra la o companie de ambalare a eArnii. Intre timp, fiul lor, Matvei, a fost trimis într-o tab r a Tineretului Comunist de la Marea Neagr cuă ă ă

inten ia de a-1 trimite dup aceea la o Şcoal Militar III Rusia. FBI s-aţ ă ă ă concentrat pentru prima oar asupra Svetlanei Ogorodnikova când agentulă John E. Hunt a vorbit cu ea şi i-a propus s fie informatoarea agen ilor federaliă ţ din cadrul comunit ii ruse din Statele Unite, l ii pu in timp dup aceea,ăţ ţ ă Svetlana a început o rela ie cu Hunt. Dup o rela ie de aproape un an, rusoaicaţ ă ţ i-a Apus lui Hunt c r m sese îns rcinat şi ca el era tat l. (!eea ce nu ştia eaă ă ă ă ă ă era c agentul FBI îşi f cuse o vasectomie în 1960. Tat l era alt agent FBI cuă ă ă care, de nsemenea, rusoaica men inea rela ii. Richard Miller, cel lat agent,ţ ţ ă avea o reputa ie proast în FBI şi fusese pus sub supraveghere când a fostţ ă v zut în consulatul rus din San Francisco.ă

Ce informa ie i-a transmis agentul FBI Richard Miller maiorului Svetlanaţ Ogorodnikova? i'

I-a oferit loca ia maiorului Stanislav Levcenko, un dezertor KGB şi a luiţ Victor Belenko, un pilot sovietic care, în anul 1976, a dezertat cu MIG-ul s u 25ă în

Occident. Ambii fuseser condamna i la moarte înă ţ* * tcontumacie. In noaptea de 3 octombrie 1984 familia 0go rodnik şi Miller

au fost aresta i. Au fost to i judeca i pentru spionaj, Svetlana Ogorodnikova aţ ţ ţ fost condamnat la 18 ani de închisoare; Nikolai Ogorodnik a foşt condamnat laă opt ani de închisoare. Svetlana a fost eliberat dup ce a executat nou ani şi aă ă ă fost deportat în Mexic. fă

ICe spion i-a recrutat pe so ii Rosenberg?ţVf!Gaik Badalovici Ovakim. Rezident NKVD la New York în anii treizeci,

Ovakim a ajuns în Statele Uni o în 1933 sub acoperirea organiza iei comercialeţ ţ AMTORG, Absolvent de inginerie, Ovakim era specializat în inginerie industrial .ă în Statele Unite s-a specializatip recrut ri, ajungând s creeze re ele de spionajă ă ţ sovietice în Mexic şi Canada. în 1938 i-a recrutat pe Julius (şi Ethel Rosenberg, care f ceau parte din „Cercul do Spionaj Atomic”. în 1940 l-a recrutat în Mexică pe Ramon Mercader care, pe 20 august din acelaşi an o atentat la viata lui Leon Trotki. R nile pe care i le-a provocat la cap i-au cauzat moartea. In maiă 1941, Gaik Badalovici Ovakim a fost arestat de c tre FBI şi acuzai c aă ă reprezentat m rci care nu erau înregistrate pc teritoriul Statelor Unite.ă Ambasada sovietic a pl tit coi 25.000 de dolari pentru cau iune iar Ovakim aă ă ţ fost eliberat. Câ iva din agen ii s i l-au identificat ca spion sovietic. Americaniiţ ţ ă doreau s -1 schimbe pe Ovakint pentru şase americani aresta i în Rusia, dară ţ opera iune«ţ

ii mers prost. Trei dintre ei au disp rut, doi au fost II t esta i de c treă ţ ă germani dup invadarea Rusiei iar al iiiiselea înc era la închisoare. Dup ce aă ă ă

revenit la cartierul general al NKVD, Ovakim a devenit şeful lliroului pentru Statele Unite dar, în 1944, s-a primit un comunicat care spunea c un agentă NKVD luase leg tura cu David Greenglass, un soldat care lucra la Laboratorulă Na ional de la Los Âlamos (New Mexico), unde se proiecta bomba atomic . Inţ ă 1965, dup moartea lui Lavrenti Beria şi denun urile lui Nikita Hruşciov despreă ţ excesele dictaturii lui Iosif Stalin, Gaik lladalovici Ovakim a fost demis din KGB.

Ce şef al GRU a fost executat dup ce a ob inut Hiicces ca militar?ă ţGeneralul maior Aleksei Pavlovici Panfilov, şef alA *(IRU din octombrie 1941 pân în iulie 1942. In calitate de colonel ală

Brig zii a Doua Motorizate, a ob inut un mare succes în campania din 1938 deă ţ la grani a dintre Uniunea Sovietic şi Manciuria. Acest lucru nu i-a fost de folosţ ă în fa a lui Stalin, care l-a executat în epoca npur rilor din 1942.ţ ă

Ce omagiu au primit cinci spioni sovietici în IH90 din partea Guvernului Uniunii Sovietice?

Chipurile lor au fost reproduse pe cinci timbre poştale. Spionii erau:- Colonelul S.A.Vaupşasov (1899-1976). A realizat ac iuni de spionajţ

împotriva ruşilor albi, partizani ai arului; între 1937 şi 1939 a realizatţ opera iuni de spionaj în Spania. S-a retras din serviciul secret în 1953.ţ

— Rudolf Abel (1903-1971). Este cel care a înfiin ai aşa-numitul „Cerc deţ Spioni Atomici” din Statele Unite, din 1948 pân în 1957. 'ă

— Harold „Kim” Philby (1912-1988). Unul din membrii aşa-numitului „Cerc de Spioni de la Cambridge”, carc a spionat pentru Uniunea Sovietic şi aă dezv luit secrete importante despre Statele Unite şi Marea Britanie.ă

— I.D.Kudrya (1912-1932). A luat parte la numeroase misiuni de sabotaj împotriva germanilor în Ucraina în 1941 şi 1942. A fost arestat şi executat de c tro trupele SS. mă

— Colonelul Conon Molody (1922-1970). Veteran l celui de-al Doilea R zboi Mondial şi ofi er KGB, erâ cunoscut în Occident ca Gordon Lonsdale. Mă ţ

m $Ce pilot al For elor Aeriene sovietice a fost şef al GRU, spionajul militar?ţIGeneralul locotenent Ivan Iosifovici Proskyov. Şef al GRU între 1939 şi

1940, Proskyov alterna abilitatea â de a pilota avioane de lupt cu cea de şef ală spionajului militar. Proskyov a luptat de partea republicanilor şi a doborât mai multe avioane ale na ionaliştilor. In 1937 a primit cea mai înalt decora ie aţ ă ţ

rii sale, cea de Eroii al Uniunii Sovietice. Dup întoarcerea sa din Spania, înţă ă aprilie 1939, a fost numit şef al GRU pân în iulie 1940,ă

A ' 'L-IJIn acel an, Ivan Iosifovici Proskyov s-a exprimat deschis împotriva

pactului semnat de c tre Stalin şi Hitler, caro permitea invadarea Poloniei deă

c tre trupele celui de-al Treilea Reich. Pe 4 iulie 1940 Proskyov a fost arestat şi,ă o zi mai târziu, a fost executat f r judecat ,ă ă ă

Ce spion KGB a ajuns preşedintele Federa ieiţHuse?Vladimir Putin, n scut în 1952. Cariera lui Putin în emirul serviciiloră

secrete de informa ii a început în Departamentul de Informa ii Externe dinţ ţ Germania Oriental . Munca sa consta în ajutarea Guvernului Republiciiă Democratice Germane în lupta împotriva lini purilor anticomuniste. N scut laă Sankt Petersburg, II absolvit Şcoala de Drept în 1975 şi a fost recrutat de ent re KGB. In 1989 s-a întors în Rusia şi a fost trimis In Sankt Petersburg. Oficial, Putin avea o responsabilitate academic la Universitatea de Stat din Leningradă când a decis s intre în politic , pâstrându-şi contactele importante din KGB.ă ă Putin a fost unul dintre arhitec ii strategiei r zboiului de gheril din (lecenia. în'ţ ă ă 1994 a fost numit consilier al prim riei Sankt Petersburgului şi a ajutat laă dezvoltarea partidului politic cunoscut ca „Patra Noastr este Rusia”. în injustă 1996 Putin a fost trimis la Moscova pentru a lucra cu preşedintele Boris El învţ fiind numit şef al cabinetului s u în martie 1997. în ziua urm toare, Vladimiră ă Putin a fost numit primul subdirector al Cabinetului Preziden ial, având înţ subordine toate legiunile şi teritoriile ruse.

Ce func ie a ocupat Vladimir Putin înainte s fie numit preşedinte alţ ă Federa iei Ruse?ţ

în iulie 1998, preşedintele Boris El în l-a numit pe l'utin director alţ Serviciului Federal de Securitate Rus (KSB), care fusese creat în 1991 după desfiin area KGB. IV 31 decembrie 1999 El în a demisionat şi Putin l-a inlocuitţ ţ în martie 2000, dup ce a primit sprijinul a 53 In sut din electorat. Una dină ă primele sale m suri a fost cur area serviciilor de securitate de orice func ionară ăţ ţ corupt sau caz de corup ie.ţ

Ce şef al GRU a fost unul dintre cei mai red pecta i spioni în Uniuneaţ Sovietic şi în Occidentfă

Generalul Serghei Matveievici Ştemyenko, şef a] GRU între 1946 şi 1948 şi din nou între 1956 şi 1957, Ştemyenko s-a înrolat în Armata Roşie în 1926, servind în cadrul unei baterii de artilerie. In septembrie 1938 a fost trimis la Statul Major iar în mai 1943 a fost numii şef al Directoratului pentru Opera iuniţ al Statului Major. Responsabilit ile sale includeau de la plaiii« ficareaăţ opera iunilor militare sovietice pân la consi lierea lui Iosif Stalin însuşi înţ ă deciziile cu caracter militar. în aprilie 1946 a fost numit şef al GRU, servicijil secret militar. în iunie 1952 a izbucnit o ceart între Stalin şi Politbüro. El a fostă de partea lui Stalin, fapt care i-a adus avansarea sa în calitate de comandant suprem al Districtului Militar al Volg i. In 1956 a fost rechemat la Moscova deă c tre mareşalul Uniunii Sovietice Georgi Zukov, primind şefia GRU. în iunieă 1962 a fost numit comandant suprem al For elor Terestre iar în 1968 a fostţ

numit prim vice-prim-mj« nistru al Ap r rii în cadrul Statului Major al For eloră ă ţ Pactului de la Varşovia, post în care a r mas pân laă ă

moartea sa, survenit în 1976, la vârsta de 69 de ani,ăfPentru ce opere este apreciat ca un mare militar şi analist generalul

Serghei Matveieviçi Ştemyenko?M fPentru-Stata Major Sovietic în r zboi (1971,) şi Ul i mele şase luni (aleă ţ

celui de-al Doilea R zboi Mondial) (1973). Ambele opere au fost traduse în maiă multe limbii

Ce spion sovietic a fost deportat din Statele Unite în octombrie 1964?; :Alexander Sokolov. Agentul KGB şi so ia sa au fost un r a i de conspira ieţ ţ ţ

deoarece au comis acte de spionaj împotriva Statelor Unite dinl957 pân înă 1963. Ambii, agen i KGB, încercau s culeag informa ii despre mcheteţ ă ă ţ nucleare, silozuri de rachete şi alte activit i militare de pe teritoriul american.ăţ Au fost g si i vinova i iln toate acuza iile iar Guvernul Statelor Unite a decis MAă ţ ţ ţ nu îi condamne din cauza informa iilor extrem de delicate care s-ar fi f cutţ ă publice în timpul procesului. Mnkolov şi so ia sa au fost deporta i din Stateleţ ţ Unite dar, când urmau s fie trimişi în Uniunea Sovietic , Snkolov a cerut înă ă ultimul moment s fie trimis în Cehoslovacia. Dorin a i-a fost îndeplinit .ă ţ ă

Cine a fost unul dintre cei mai nemiloşi asasini ai KGB?Bogdan Staşinski. Asasin expert al KGB, folosea în principal în munca sa

toate tipurile de veninuri. N scut In Ucraina în 1931, Staşinski a început să ă lucreze pentru Hpionajul sovietic la 19 ani, în 1950. Prima sa misiune do execu ie a fost s -1 asasineze pe Lev Rebet, un na ionalist ucrainean care tr iaţ ă ţ ă în Germania Occidental . Pentru acest asasinat, Staşinski a folosit un pistolă care tr gea cu o capsul de cristal având în interiorul s u acid prusie. Asasinulă ă ă KGB l-a împuşcat în fa pe Rebet, sp rgând capsula. Acidul a început ii A-şiţă ă fac efectul, provocându-i un atac de cord. Bogdan Staşinski avea asupra lui ună antidot în caz c Rebet l-ar fi atacat iar agentul KGB ar fi fost afectat de acid.ă

Care a fost a doua misiune a lui Bogdan Staşinski?Urm toarea misiune trasat de c tre KGB a fost asasinarea altuiă ă ă

na ionalist ucrainean numit StefanţBandera. Pentru aceast misiune, Staşinski a folosit iii pistol cu înc rc toră ă ă

dublu şi un spray paralizant pentrii a sc pa de bodyguard-ul lui Bandera. Aă ratat prima dalii dar nu şi a doua, asasinatul având loc pe 15 octombrif 1959. Pentru aceast misiune, Staşinski aştepta '0 decora ie, dar a primit o nouă ţ ă misiune. De data aceasln obiectivul era Raoslaw Stetskow, care fusese priin ministru al Republicii Ucrainene în 1941 şi care acum tr ia în Germania. In aceaă perioad Bogdan Staşinski se c s torise cu o femeie din Germania Oriental ,ă ă ă ă öd fiind cea care a descoperit adev rata profesie a so ului ei. Pe 12 augustă ţ 1961 şi dup tr darea so iei sajo, Bogdan Staşinski a fost arestat la Berlin deă ă ţ

ageriji americani. A fost dus la proces şi condamnat la optaili de închisoare dar, în mod misterios, la finele lui 19Ş6, à fost eliberat şi dus în Statele Unite, unde us-A pierdut urma. $

ICe spion al MVD şi al FSK-ului a fost numii prim ministru al Federa ieiţ

Ruse?.”' {Generalul locotenent Serghei Vadimovici Stepaşin, N scut în 1952 în Portă

Arthur, în Republica Popularii Chinez , a absolvit înalta Şcoal Politic aă ă ă Ministerului de Afaceri Interne (MVD) din Leningrad. A lucratei cadrul MVD până când, în 1990, a fost numii subdirector al Departamentului Politic al înaltei Şcoli de Studii Politice. între 1990 şi 1993 a fost ales députai al Sovietului Suprem, reprezentând fac iunea de centru-stânga a Grupului pentru Reforma Armatei.ţ Din 1991 pân în 1993, în timp ce Uniunea Sovietic se destr ma, Stepaşin aă ă ă fost numit preşedinte al Comitetului pentru Ap rare şi Securitate al Sovietuluiă Suprem. El a condus comisia statal de anchet n activit ilor KGB. în augustă ă ăţ 1991 Serghei Vadimovici Stepaşin a p r sit Partidul Comunist. în 1991, dupôă ă

desfiin area KGB şi crearea FSK-ului, Stepaşin a fost numit subdirectorţ general al noii agen ii iar în acelaşi un, dup crearea Ministerului de Securitateţ ă Rus (MB), h lost numit vice miniştrii.

La ce grad de armat a ajuns Serghei Vadi- movici Stepaşin în 1991?ăAIn doar dou sprezece luni a fost avansat de la colonel la general maior şiă

de la general maior la general locotenent. în martie 1994, Boris El în l-a numitţ pe Stepaşin membru al Consiliului de Securitate al Federa iei Ruse şi directorţ general al FSK-ului. Alte posturi pe care le-a ocupat Stepaşin în această perioad nu fost cele de director al Departamentului Administrativ ală Administra iei Guvernului, ministru de Justi ie şi ministru de Interne alţ ţ Federa iei Ruse. Pe 27 iiprilie a fost numit vice prim ministru în Guvernul luiţ Kvgheni Maximovici Primakov pân pe 12 mai din acelaşi an, când El în aă ţ demis tot Guvernul. Pe 19 aprilie 2000, Serghei Vadimovici Stepaşin a fost numit preşedinte al Camerei Auditorilor a Federa iei Ruse pe o perioad deţ ă şase ani.

Ce spion şi asasin sovietic a luptat s -şi spele numele dup arestarea şiă ă executarea lui Lavrenti

lier ia?Pavel Anatolievici Sudoplatov. N scut în 1907 în Ucraina din tată ă

ucrainean şi mam rusoaic , Sudoplatov s-a al turat Armatei Roşii în timpulă ă ă R zboiului Civil Rus. Ulterior, s-a al turat Cek i în calitate de operator de coduriă ă ă şi telefonie. în anii dou zeci şi treizeci a avut mai multe posturi în diferiteă organe secrete şi spionaj iar în 1928 se c s toreşte cu Emma care lucra şi eaă ă pentru serviciile de spionaj. în 1935 este

trimis, sub acoperire, în Finlanda şi Germania, à misiunea de a se infiltra în mişc rile na ionalii ucrainene din Berlin şi în Partidul Nazist. Este accep i deă ţ ţ c tre exila i şi viziteaz personaje importantei) Viena şi Paris. între timp, so iaă ţ ă ţ sa realiza activit ii coresponden între so ul s u şi NKVD de la Mosçoyi înăţ ţă ţ ă 1937 şi 1938 Pavèl Anatoîievici Sudoplatov c li toreşte pe un vas subă acoperirea de operator radioJ Occident şi, în aceast perioad , spionul seă ă întâlneşj în mai multe ocazii cu dictatorul Stalin.

'9 j'MCe misiune i-a încredin at personal StaliriM Pavel Anatoîieviciţ

Sudoplatov?,iVAsasinarea lui Yevhen Konovale , lider al na ig naliştilor ucraineni, în maiţ ţ

1938 la Rotterdam Sudoplatov i-a trimis o cutie de ciocolat plinäicü explozibiliă pe care, când a deschis-o, ucraineanul a foj omorât pe loc. La pu in timp dup 5ţ ă iunie 1941, diiw ce Germania a invadat URSS, Sudoplatov a fost nunffl şef pentru opera iuni speciale al NKVD şi responsam) de opera iunile de spionajţ ţ împotriva Germaniei,® alia ilor s i. Organiza ia sa avea aproape 20.000 jţ ă ţ b rba i şi femei, inclusiv aproape 2.000 de nesovietiÇL Sudoplatov îl informaă ţ direct pe Lavrenti Berii comisarul şef al NKVD. La pu in timp a fost promova)ţ comisar de gradul trei al Securit ii Statului, eçnj valentul generaluluiăţ locotenent din Armata Roşie.f iulie 1943 opera iunile de spionaj din str in tateţ ă ă afi NKVD au fost reorganizate, creându-se un Comisariat Special pentru acestea, NKGB. Sudoplatov a fost numu şef al departamentului „S” al NKGB şi îns rcinat 3 supravegherea tuturor opera iunilor de spionaj atomica inclusivă ţ cele ale GRU. Dup r zboi, Pavel AnatolieviS Sudoplatov a devenit unii dină ă oamenii de încredere,! lui Stalin şi Beria. Dup moartea dictatorului, Lavrenflă

jjt MSTHuria l-a ales pe Sudoplatov ca unul dintre cei trei noi m meni care

trebuiau s conduc Uniunea Sovietic post «Inlinist . Pe 26 iunie Beria şiă ă ă ă oamenii s i au fost iilesta i mai pu in Sudoplatov. Pe 21 august 1954 a fostă ţ ţ mestat deoarece conspirase împreun cu Beria pentru II ob ine controlul rii;ă ţ ţă s-a ap rat afirmând c el era un mir vi tor fidel al Statului şi nu al lui Beria şi că ă ă anii în prima linie trebuiau s îi serveasc pentru a demonstra lirest lucru. Ină ă 1958 a fost condamnat la 15 ani de închisoare iar, dup ce a fost eliberat înă 1968, Sudoplatov s-a dedicat cu trup şi suflet reabilit rii numelui firtu. în 1992ă spionul a fost reabilitat, redându-i-se toate onorurile primite pentru anii de serviciu cât şi pensia nn. Pavel Anatolievici Sudoplatov a decedat în 1995 la vArsta de 88 de ani.

Ce diplomat şi spion KGB era contactul şi ofi erul de leg tur al spionuluiţ ă ă Marinei americane John A. Walker?

Alexei G. Tkacenko. Diplomatul era cel de-al treilea iioeretar al ambasadei sovietice de la Washington. Pe 19 imii 1985, Tkacenko se afla în propriul s u vehicul cu num r de înmatriculare diplomatic împreun cu so ia iiă ă ă ţ ţ cei doi fii ai s i. Dup a trecut de un copac, spionul K(iB a z rit un semn careă ă ă ar ta c Walker dorea o întâlnire. S-a îndreptat c tre un magazin deschis nonă ă ă Mop. în momentul în care Tkacenko se preg tea s culeag semnul, Walker aă ă ă ieşit în întâmpinarea sa şi i-a dut o pung . Când au ieşit din local, John A.ă Walker şi Alexei G. Tkacenko au fost aresta i de c tre FBI. Tkacenko aveaţ ă asupra sa o pung de hârtie cu documente clasificate. Walker a fost arestată când se îndrepta spre hotelul s li. Alexei G. Tkacenko, so ia sa şi cei doi Iii aiă ţ s i au fost expulza i din Statele Unite în timp ce ilohn A. Walker şi mai mul iă ţ ţ membrii ai re elei sale deţ

spioni au primit condamn ri de închisoare pe via saij 25 de ani deă ţă deten ie într-o închisoare federal dj maxim securitate. viţ ă ă

Ce şef activ al GRU şi unul dintre fondatorii Cek i a fost executat înă timpul epur rilo! staliniste din 1939? aă

Iosif Stanislavovici Unslikht, sef activ al GRU întrû 1935 şi 1937. Unşlikht a fost epurat împreun cu to i acei ofi eri ai spionajului sovietic care auă ţ ţ participat!!? R zboiul Civil Spaniol sprijinind Guvernul Republici» N scut înă ă Polonia în sânul unei familii nobile, Unşlikm a devenit un ap r tor al Revolu ieiă ă ţ din Octombrie 19l din Rusia. Chiar dup triumful Revolu iei, l-a ajutat paă ţ compatriotul s u, polonezul Felix Djerjinski, s formez! Ceka. 1ă ă

A >*JFIn 1920 a f cut parte din Guvernul Revolu ionar; al Poloniei iar din 1921ă ţ

pân în 1923 a fost vicepreşedin i al GPU. In aceast perioad , Unşlikht aă ţ ă ă c l torit în calitate de agent al spionajului, recrutând agen i pentru GPU înă ă ţ Germania, Lituania şi Polonia. Ulterior, a fost numit director al Administra ieiţ Principale a For elor Aeriene Roşii şi candidat la ocuparea unui post în cadru]ţ Comitetului Central al Uniunii Sovietice. A fost aresta] în timpul epur riloră staliniste iar pe 29 iulie 1939 executat la Lubianka la vârsta de 59 de ani. «

Ce alt şef al GRU şi erou al Revolu iei diri Octombrie a c zut deţ ă asemenea în timpul epw r rilor staliniste din 1937?;ă

Solomon Petrovici Uritski, şef al GRU între aprilip 1935 şi iunie 1937. Uritski a fost un membru activ i» aparatului de represiune în timpul Revolu ieiţ din Octombrie din 1917, câştigându-şi meritatul renume di)

1(?}iiiAeelar în timpul represiunii marinarilor din Kronstadt «lin 1921. La

finele lui 1937, Solomon Petrovici Uritski n fost arestat şi executat în acelaşi an la vârsta de 42 du ani.

Ce spion al serviciului secret sovietic a primit iw e mai înalte onoruri din Uniunea Sovietic ?ă

Colonelul S.A.Vaupşasov, ofi er al spionajului hovietic care, între 1920 şiţ 1924, a realizat opera iuni nccrete în Bielorusia,Ä infiltrându-se în grupurileţ poloneze antisovietice. între 1937 şi 1939 a fost trimis In Spania, unde a realizat opera iuni de spionaj şi «nbotaj în spatele liniilor trupelor lui Franciscoţ Franco. In timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a condus o unitate deă artilerie care a cauzat daune serioase II par rii germane şi liniilor lor deă aprovizionare. Dup ni boi a continuat s lucreze în serviciile de spionaj.ă ă Vaupşasov a fost decorat cu Ordinul Erou al Uniunii Sovietice şi chipul s u aă ap rut pe un timbru poştal emisă

de c tre Guvernul Sovietic în 1990. Colonelul S.A.,ăîVaupşasov a decedat în 1976 la vârsta de 77 de ani.Ce spion NKVD a fost responsabil de controlarea „Cercului de Spioni

Atomici”?Anatoli Yakovlev. Ofi er al serviciului secret al NKVD, era omul deţ

leg tur al lui Harry Gold, un soldat repartizat la Laboratorul Na ional din Losă ă ţ Alamos (New Mexico), unde s-a proiectat „bomba atomic ”. Yakovlev lucra subă acoperirea de viceconsul al Uniunii Sovietice la New York. în decembrie 1946, când b nuia c era urm rit de FBI, a decis s p r seasc Statele Unite.ă ă ă ă ă ă ă

Ce angajat al ONU, arestat de FBI, era în realitate un spion KGB?Gennadi F. Zaharov. Acest agent KGB avea (J misiune recrutarea de

poten iali agen i care soseau d( la Moscova la New York pentru a primi posturiţ ţ cil func ionari al Centrului pentru Dezvoltarea Ştiin ei şl Tehnologiei, care ineaţ ţ ţ de Secretariatul ONU. Zaharov lucra sub acoperire legal ca membru ală delega i sovietice pe lâng Na iunile Unite. O echip de suprfy veghere a FBI aţ ă ţ ă descoperit c Zaharov vizita const rii campusul universitar în aria New York-ă ăului şi c 'sc apropiase de mai mul i studen i. In aprilie 1983, FBI J descoperit că ţ ţ ă Gennadi F. Zaharov îl recrutase pe LeakJ N. Bhoge, un student de 25 de ani din Guyana. Zaharo i-a spus studentului la inginerie c el lucra pen U Comisiaă ţţ Ştiin ific a ONU şi c , odat ce îşi închèiû studiile, îi putea ob ine un postţ ă ă ă ţ acolo. In mai 198(1 spionul KGB a semnat cu Bhoge un acord s îi dea ban înă schimbul informa iilor, dar ceea ce Zaharov nu ş lfl era c Bhoge deveniseţ ţ ă informatorul FBI şi c purta® microfon ascuns. Pe 23 august 1986 Gennadi F.ă Zaharov

a fost arestat de doi agen i ai FBI. ffţ JsSCe contramàsurà a luat KGB în cazul arest rji lui Gennadi F. Zaharov?ăKGB l-a arestat pe Nicholas Daniloff, corespondentul U.S. News & World

Report la Moscova acuzându-lijo ac iuni de spionaj pentru CIA. Zaharov a fostţ înso it® un avion şi expulzat din Statele Unite. Acelaşi lucru o f cut KGB cuţ ă Daniloff cu toate c administra ia preşedintelui Ronald Reagan a clarificat că ţ ă acela nu erû un schimb de prizonieri, datorit faptului c Daniloff M era agent,ă ă

nici ofi er al serviciilor secrete şi nici nu era implicat în activit i de spionaj înţ ăţ Uniunea Sovietic ,ă

Ce şef al GRU, spionajul militar, l-a ajutat în rimul rând pe Stalin să r mân la putere iar ii ioi pe Nikita Hruşciov?ă ă

Mareşalul Uniunii Sovietice Matvei Vasilievici Zaharov, şef al GRU între 1949 şi 1952 şi şef al Statului Major Sovietic. Atunci când Germania a invadat URSS în iunie 1941, Zaharov era deja şef al Statului Major al celui de-al Nou lea Corp de Armat . El şi-a împr ştiat trupele în fa a ofensivei germaneă ă ă ţ pentru a reduce pierderile. Acest fapt i-a permis s -şi reuneasc for ele din nouă ă ţ şi s -i atace pe nem i pe unul din flancurile lor. La pu in timp dup aceea aă ţ ţ ă condus al ll-lea Front Bielorus, participând activ la atacul împotriva germanilor. Dup cel de-al Doilea R zboi Mondial, Matvei Vasilievici Zaharov a fost numită ă şef al Academiei Militare iar în ianuarie 1949, şef al «pionajului militar. In iunie 1952, Politburo-ul insista iisupra necesit ii retragerii lui Stalin dar Zaharov aăţ decis s -1 sprijine pe liderul sovietic. Dup moartea lui Stalin din martie 1953,ă ă Zahaçov a început s cad în dizgra ie dar în octombrie 1957 a izbucnit un nouă ă ţ r zboi pentru putere între mareşalul Uniunii Sovietice, Georgi Zukov, şiă Poltiburo, condus de c tre Nikita Hruşciov. Zaharov i-a sprijinit pe aceştia dină urm , fapt ce a permis ascensiunea la putere însuşi lui Hruşciov. Acest lucru i-aă adus numirea de şef suprem al for elor novietice din Germania iar în 1959ţ ridicarea la gradul de mareşal al Uniunii Sovietice. In aprilie 1960 era numit comandant suprem al Statului Major dar Hchimbarea politic ap rut după ă ă ă înfrângerea sovietic în „Criza Rachetelor” din Cuba a cauzat demisia lui Matveiă Vasilievici Zaharov în 1963. Ulterior, va participa la lovitura împotriva lui Hruşciov din octombrie 1964 care îl va catapulta la putere pe Leonid Brejnev în calitate de nou lider al Uniunii Sovietice. în octombrie

1964 a fost numit din nou comandant suprem d Statului Major pân laă retragerea sa pe motive de boalfl în septembrie 1971. Mareşalul Uniunii Sovietice Matvöl Vasilievici Zaharov murea patru luni mai târziu, jd vârsta de 74 de ani. 1

Ce spion al NKVD a primit Ordinul Lenin ulterior, un oraş a primit numele s u?;;ifflă

Generalul maior Vassili Mihailovici Zarubinj rezident al NKVD în Statele Unite în timpul celui de-a) Doilea R zboi Mondial. Dup ce a fost numit şef- ijă ă Departamentului Economic al Serviciului de SecuritatQ Regional, Zarubin a fost trimis în Siberia unde, ruşi albi, partizani ai arului, fuseser implica i înţ ă ţ opera iuni ld grani a cu China. Ca recompens pentru eforturile salô, Zarubin şiţ ţ ă so ia sa Lisa au fost trimişi s munceasc îjj Finlanda, Fran a şi Germania dinţ ă ă ţ 1934 pân în 1937» Revenit în Uniunea Sovietic , Zarubin a supravie uită ă ţ epur rilor din comunitatea serviciilor secrete iar în 1941 a fost trimis în Asiaă pentru a recruta agen i germani pentru spionajul sovietic. Când armateleţ germane sb apropiau de Moscova, Iosif Stalin i-a ordonat lui Zarubih să

c l toreasc în Statele Unite cu misiunea s ri informeze dac Germaniaă ă ă ă ă negocia o pace separat cil Alia ii. Zarubin a intrat legal în Statele Unite pe 25ă ţ decembrie 1941, instalându-se la Washington sul) acoperirea de al treilea secretar al ambasadei URSS. Zarubin era în realitate şeful NKVD din Statele Unito,

„ICine a dezv luit acoperirea lui Vassili Mihailo* viei Zarubin?ăO scrisoare anonim trimis FBI în care se ar ta efl Zarubin era şefulă ă ă

spionajului sovietic din Statele Unitö, In august 1944, înainte de a fi arestat pentru a fl interogat de FBI, Zarubin s-a evaporat şi s-a întors în Uniunea Sovietic . A continuat sâ lucreze pentru NKVD, spionajul sovietic, pân laă ă pensionarea sa din l!M8, la vârsta de 54 de ani. S-a retras cu gradul de Koneral maior. Dup moartea sa din 1968, Vassili Mihailovici Zarubin a fost decorat cuă „Ordinul Lenin” şi un oraş a fost botezat cu numele „Zarubino”, în onoarea tiu. Spionul avea 74 de ani când a murit.

Capitolul 4TR D TORIĂ ĂCare este cuvântul folosit de KGB în rapoartele oficiale pentru a-i descrie

pe tr d tori?ă ă„Porc”. !Ce ofi er, dezertor de fapt, a pasat cel mai marc num r de secreteţ ă

sovietice CIA şi MI6? 1Colonelul Oleg Penkovski, care a pasat secreta Statelor Unite şi Marii

Britanii din aprilie 1961 pân îrG august 1962. Informa ia sa despreă ţ desf şurarea do rachete în timpul Crizei din Cuba i-a permis preşe dinteluiă ţ Kennedy s cunoasc inten iile sovietice ş capacitatea lor de reac ie. Fiul unuiă ă ţ ţ ofi er arist care® luptat împotriva bolşeviştilor în R zboiul Civil Rus (1917-ţ ţ ă1920), Penkovski a intrat la Academia do. Artilerie, pe care a absolvit-o ca ofi er în 1939. Pe par cursul anului 1940 Penkovski a luptat scurt timp;'ţ împotriva Finlandei iar în iunie 1941, în timpul invaziei germane, Penkovski a fost repartizat la Moscova în calitate de ofi er politic de leg tur în ac iuniţ ă ă ţ secrete,” între 1944 şi 1945 s-a prezentat voluntar pentru lupt fiind repartizată la o unitate de tancuri. Dup r zboi s-ai c s torit cu fiica unui general iar înă ă ă ă 1948 a participat la un curs în cadrul Academiei Militare „Frunze”, undo, a înv at s vorbeasc engleza la perfec ie. De asemenëa şi-a luat diploma înăţ ă ă ţ strategia serviciilor secrete

do'informa ii de la Academia Diplomatic Militar . în 1955: a fost trimis înţ ă ă

Turcia ca ataşat al ambasadei; între 1958 -şi 1959 a fost repartizat la Academia Militar pentru a;ă

l'ace un curs despre rachete şi, la pu in timp, spera s fie trimis ca ataşatţ ă al ambasadei sovietice din India.

Ce a cauzat dezertarea lui Oleg Penkovski?Din cauza antibolşevismului tat lui s u, Oleg nu a lost trimis la ambasadaă ă

sovietic din New Delhi. Imediat a ştiut c acest fapt va fi întotdeauna o piedică ă ă pentru cariera pe care şi-o preg tise. într-o noapte de august din 1960 s-aă apropiat de doi turişti americani şi i-a rugat dac puteau s lase o scrisoare laă ă ambasada Statelor Unite de la Moscova. Odat ce CIA a verificat aomn tura şiă ă a fost analizat importan a lui Oleg l'cnkovski în lumea serviciilor secrete, auă ţ încercat s îl contacteze printr-un agent cu foarte pu in experien . Atunciă ţ ă ţă Penkovski a decis s îi contacteze pe britanici. In acel moment Oleg Penkovskiă lucra în GRU, serviciul necret militar, fiind responsabil de rela iile dintreţ oamenii de afaceri occidentali şi Comitetul de Stat pentru Coordonarea Muncii de Cercetare Ştiin ific . Serviciul britanic MI6 a aflat de Penkovski printr-un omţ ă de afaceri canadian.

Ce viitor director al CIA a decis c americanii tfi britanicii ar trebui s fieă ă cei care s profite de informa iile lui Oleg Penkovski?ă ţ

Richard Helms, directorul de opera iuni clandestine iile CIA. In aprilieţ 1961, Penkovski îi d duse o scrisoare lui Greville Wynne, un om de afaceriă britanic. Câteva,ile mai târziu, Oleg Penkovski a ajuns la Londra în IVuntea unei delega ii sovietice. O echip comun CIA-MI6 a luat leg tura cu Penkovski. înţ ă ă ă acea prim întâlnire, Oleg Penkovski a informat ambele servicii iiccrete că ă Nikita Hruşciov se preg tea s desf şoare rachete nucleare în insula Cubei cuă ă ă scopul de a ap raă

ara caribeanâ în cazul unei tentative de invazie din partea Statelorţ Unite., «

. II sCe nume de cod primea materialul secret fu nizat de c tre tr d torul dină ă ă

KGB Oleg Penkovski spionajului american? -JtMCoaja de Fier. >Ce i-au oferit CIA şi MI6?S dezerteze în Occident şi pentru aceasta CIA'flf MI6 l-au fotografiată

îmbr cat în uniform de colonol britanic şi american. Dar el dorea o list lungă ă ă ă 10 cadouri care con inea de la stilouri, ceasuri de âU pentru femei, ciorapi,ţ Ţ juc rii pentru copii şi o sticl ;dû coniac de şaizeci de ani. Pentru a-şi explicaă ă refuzul do a dezerta în Occident, Penkovski i-a trimis o scrisoarj) lui Allen Dulles, DCI, spunându-i: „Eu am fost întot* deauna în prima linie de lupt caă voluntar şi acolo vreau s r mân”.*»ă ă

Cine era ofi erul de leg tur între Penkovski şl CIA-MI6? ' >ţ ă ăJanet Anne Chisholm, so ia lui Roderick Chisholni, un ofi er MI6 aflat subţ ţ

acoperire diplomatic în cadrul ambasadei britanice. Janet era mam a treiă ă copii şij înainte de a se c s tori, fusese secretar în MI6, Plimb rile sale zilniceă ă ă ă prin parc erau folosite de c tro Penkovski pentru a-i preda documente şiă

informa ii, Pentru marea cantitate de material pe care o furniza Olegţ Penkovski, CIA a alocat aproape dou zeci doă

traduc tori iar MI6 doisprezece. „Mă. 'ißCe informa ii valoroase a predat Penkovski VIA-MI6?ţIn vara lui 1961 Penkovski a informat c Hruşciov «n preg tea să ă ă

negocieze o pace separat cu Germania Oriental şi promitea s rezolveă ă ă problema Berlinului în mod separat. Atunci când Statele Unite şi Marea Hritanie au f cut public acest fapt, liderul sovietic s-a iH.ras. A predat, de asemenea, ună raport secret care demonstra c sovieticii exageraser num rul de rachete deă ă ă care dispuneau.

Ce rol a jucat Oleg Penkovski în „criza rache- U'lor din Cuba”?Atunci când a izbucnit „criza rachetelor” din Cuba la linele lui 1962,

analiştii au rev zut fotografiile oferite ilc c tre Penkovski cu rachetele cu rază ă ă medie de iic(.iune SS-4. Acelea reprezentau dovada c URSS-ul desf şura aceleă ă rachete cu unicul scop de a le lansa Împotriva Statelor Unite.

Cum l-a descoperit KGB pe Oleg Penkovski?CIA era din ce în ce mai ambi ioas aşa c i-a cerut lui Penkovski s leţ ă ă ă

ofere informa ii „extrem de secrete”. I'e 2 noiembrie 1961, un agent CIA dinţ cadrul nmbasadei Statelor Unite de la Moscova a primit un „apel silen ios” careţ indica faptul c cineva l sase o informa ie valoroas într-una din c su ele deă ă ţ ă ă ţ securitate. Atunci când se preg tea s o preia, agentul a fost arestat de KGB.ă ă Agentul CIA, aflat sub imunitate diplomatic , a fost expulzat din Uniuneaă Sovietic . Greville Wynne, mnul de afaceri britanic, a fost arestat de spionajulă nngar şi trimis la Lubianka pe 2 noiembrie. Ceea ce nu titia nimeni era c Olegă Penkovski fusese arestat pe 22 octombrie. în mai 1963 cazul „Penkovski” a fost f cui public şi s-a dezv luit c Wynne era curierul s u din Occident. Olegă ă ă ă Penkovski a fost condamnat la moarto şi executat la Lubianka pe 17 mai 1963. Grevillo Wynne a fost condamnat la trei ani de închisoare şi cinol într-un lag ră de munc . în final, a fost dat la schimb pentru spionul Gordon Lonsdale şi so iiă ţ Peter şi Helen Kruger. $

mCe nume de cod primea materialul secrôf furnizat de c tre tr d torulă ă ă

Oleg PenkovshI spionajului britanic?Arnika. iCare era numele de cod conspirativ al lui Olcd Penkovski în cadrul MI6 şi

CIA? ''IM l'M„Erou” pentru CIA şi „Yoga” pentru MI6.: jCe cantitate de materiale a predat OlegPenkovski MI6 şi CIA? ?' »

A predat 140 de ore de conversa ie, 1.200 de paginiţtranscrise şi 111 role foto.' 1Ce a cauzat în GRU descoperirea tr d torului Oleg Penkovski? Mă ămIvan Serov, şef al GRU, a fost demis din func ia sa şi i s-au retras toateţ

func iile, onorurile militare şi pensia. în final, Serov s-a împuşcat în cap.ţ Aproxima i 300 de ofi eri ai GRU au fost epura i din func iile lor cât şi o sut deţ ţ ţ ţ ă ofi eri ai unit ii de rachete şi artilerie. l lţ ăţ

Ce agent al spionajului sovietic a scris c „orice om cinstit ar trebui să ă încerce s -l asasineze > Stalin”?ă

Artur Khristianovici Artuzov. Fiul unui fabricant de brânz elve iano-italiană ţ care a emigrat în URSS, Artuzov a fost şeful contrainforma iilor din Ceka şi şefulţ Primului Directorat (serviciul secret extern) al OGPU Intre 1929 şi 1934. Artuzov era un expert în infiltrarea delega iilor diplomatice str ine. Membru al NKVDţ ă (Comisariatul pentru Afaceri Interne), Artuzov era din re în ce mai pu in deţ acord cu politica lui Stalin legat de rela iile cu Germania lui Adolf Hitler şi deă ţ tratamentul aplicat Poloniei. La începuturile lui 1938 «au poate 1939, Artur Khristianovici Artuzov a fost ii restât, victim a epur rilor staliniste şi închis înă ă liubianka. într-o noapte a fost scos din celula sa şi executat cu un glonte în ceaf . în timpul deten iei sale, Artuzov a scris pe peretele celulei sale celebraă ţ fraz .ă

Ce subdirector al GRU a dezertat în Occident în 1985?Serghei Bokhane, subdirector al GRU, serviciul necret militar, care a

dezertat în Occident în 1985 fiind repartizat în Grecia. Guvernul grec le-a predat autorit ilor sovietice pe so ia şi fiica lui Bokhane.ăţ ţ

Ce agent KGB a dezertat la Viena în 1954?Maiorul Peter Sergheevici Deriabin. Originar din Siberia, a servit în

Armata Roşie în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial. Dup ce a fost r nită ă ă de patru ori, a fost repartizat la Şcoala de Contrainforma ii Militare din iunieţ 1944 pân în aprilie 1945. Dup o scurt perioad în cadrul Serviciului deă ă ă ă Securitate al Statului în Siberia, a fost repartizat la Ministerul pentru Secii ritatea Statului, NKGB, unde era responsabil c supravegherea personalului militar care se ocupa d( paza Kremlinului. . fi

In cadrul c rui Directorat era repartiza] Deriabin atunci când a dezertat? jă' liA TIn mai 1952, Peter Sergheevici Deriabin a fost repaötizat în cadrul sec iunii pentru Austria şi Germania din cadrul celui de-alţ

Doilea Directorat, care avea autoritate în opera iunile de spionaj dinţ str in tate. In septemorij 1953 era la Viena, care înc se afla sub ocupa iaă ă ă ţ alia ilor. în februarie 1954 a mers pe jos pân la Ca« tierul General al For elorţ ă ţ

Americane, cerându-le azil politic. în acel moment, Deriabin a devenit militarul CU cel mai înalt grad din serviciul secret militar care fl dezertat în Occident. 'i»

Cum l-a scos CIA pe Peter Sergheevici Deriabin din Viena?,„ VfflDeriabin a l sat o so ie şi un fiu în URSS. CIA;à trebuit s -1 scoat peă ţ ă ă

Deriabin din capitala austric n avion deoarece ar Fi trebuit s traverseze cuă ă trenul zona de ocupa ie sovietic din jurul Vienei. CIA l-a inut' pi Deriabinţ ă ţ ascuns cinci ani pân când i-a propusfsfi lucreze pentru ei. 'fă

MCe informa ie valoroas i-a dat Derbin CIÄfţ ă TfliA informat c spionajul sovietic reuşise s sQ infiltreze în SDECE, serviciulă ă

de spionaj francez. Se parö c , unul dintre şefii cei mai importan i era ună ţ informatoî al Moscovei. 'I

Ce loc de munc a avut Peter Sergheevici Deriabin în CIA?ăA devenit un adev rat expert în spionajul sovietic. A predat la Şcoala deă

Inteligencia Militar şi a tradus In englez „Hârtiile lui Penkovski”. Deriabin aă ă scris mai multe c r i, autobiografia sa, intitulat Lumea secret (1959); KGB,ă ţ ă ă maeştrii Uniunii Sovietice (1972); Spionul care a salvat lumea (1992). Deriabin a decedat când lucra la aceasta carte.

Ce problem a creat eroarea unui agent MI5 de a schimba numele unuiă tr d tor al KGB într-un raport?ă ă

Agentul MI5 i-a dezv luit ziarului Daily Telegraph numele unui spion careă fugise în Occident dar, când 1-a ucris, a greşit. Numele greşit era acela de „Generalul maior Anatoli Dolni in” pe când dezertorul era Anatoli (îoli in.ţ ţ Telegraph a publicat ştirea despre dezertor f r Hii-şi consulte sursa.ă ă

De ce s-a produs eroarea?Deoarece ziaristul a verificat c în 1961 fusese repartizat în Mareaă

Britanie un diplomat numit Anatoli Alexander Dolni in şi a crezut c el eraţ ă dezertorul. Eroarea a provocat furia adev ratului dezertor, Anatoli Goli in, careă ţ a decis s p r seasc Marea Britanie şi s cear în final azil în Statele Unite.ă ă ă ă ă ă

Ce s-a întâmplat cu agentul MI5 care a pasat informa ia lui Dailyţ Telegraph?

AIn primul rând a primit o mustrare pentru c dezv luise informa ieă ă ţ

secret a contraspionajului britanic.ăDup aceea a fost felicitat pentru c , f r s ştie, reuşişi) s atragă ă ă ă ă ă ă

aten ia KGB fa de Goli in, adev ra ii! dezertor în timp ce îl p zeau peţ ţă ţ ă ţ ă Dolni in, care nu avpj nici cea mai mic inten ie s dezerteze. MI5-ul a reuşitţ ţ ă ţ ă s realizeze o splendid opera iune de dezinformare f r s -şi dea seama. 4ă ă ţ ă ă

Ce maior KGB a dezertat în 1961?,v

Maiorul Anatoli Mihailovici Goli in a dezertat Î I Statele Unite înţ Ţ decembrie 1961 din postul s u din Helsinki (Finlanda). Goli in se n scuse înă ţ ă Ucraina. în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial a servit. îg” Armata Roşie,ă de unde a fost repartizat la Şcoala do Contraspionaj Militar iar ulterior trimis la NKVD şl KGB. A fost repartizat la Cartierul General iar întro 1953 şi 1955 la sta ia din Viena, spionându-i po emigran ii sovietici. în 1960 a fost repartizat laţ ţ bazfl KGB din Helsinki. Acolo, dezam git de idealurile corni» nismului, a decisă s dezerteze.ă

In ce caz celebru a ajutat Goli in serviciul secret britanic?ţA ajutat Serviciul Secret de Spionaj (MI6) s închid cazul împotriva luiă ă

Harold „Kim” Philby, o cârti din serviciul secret britanic şi împotriva lui Johnţă Vassal, u§ spion KGB din Amiralitatea britanic . >ă

Ce alte cârti e a ajutat s fie demascate Anatoli Mihailovici Goli in?ţ ă ţIActivit ile sovietice din Fran a. A demascat mal multe cârti e infiltrateăţ ţ ţ

de KGB care au cauzat demisia a doi dintre cei mai apropia i consilieri aiţ generalului Charles de Gaulle iar în 1938 l-a demascat pe profesorul

V1Xt:Iliitfh Hambleton, un canadian care a fost condamnat III zece ani de

închisoare deoarece a predat KGB nmterial secret al NATO.Ce a cerut Goli in CIA?ţAccesul la toate materialele despre KGB ale CIA pentru a analiza care

dintre ele f ceau parte din opera iuni de dezinformare. Goli in îl asigura peă ţ ţ James Jesus Angleton, şeful contraspionajului CIA c organiza ia sa avea oă ţ cârti în nivelele cele mai înalte ale Kl ructurii sale.ţă

Care era numele conspirativ al lui Anatoli Mihailovici Goli in pentru MI5?ţKago.Care a fost dezertorul cu cel mai înalt grad care a fugit în Occident?(Vitaly Djurşenko, agentul cu cel mai înalt grad al KGB care a dezertat în

Statele Unite. Djurşenko opera imb acoperire diplomatic când a decis să ă dezerteze în august 1985 în Statele Unite. Cineva 1-a identificat inclusiv şi pe Dzurşenko ca al cincilea ofi er în ierarhia KGB. Dup dezertarea acestuia, al iţ ă ţ agen i ai spionajului sovietic au decis s procedeze la fel, inclusiv Olegţ ă (îordievsky, şeful opera iunilor KGB din Londra.ţ

Ce şef al NKVD a condus o epurare care i-a adus sfârşitul?Comisarul general pentru Securitatea Statului, Nikolai Ivanovici Ejov. A

fost şef al Securit ii Statului, NKVD, între 1935 şi 1938 şi şef al GRU în 1938.ăţ Ezhov

era descris de c tre colegii s i ca un sadic c ruia îi pl cQÎ s asiste laă ă ă ă ă torturi, în special când erau f cute asupri} prizonierelor tinere. în 1927, Ejovă apare la Moscova fiiiw repartizat în cadrul secretariatului personal al lui Stalin. începe s urce rapid în cercul dictatorului. Pé 20 septembrie 1936 este numită comisar pentru Afaco® Interne (NKVD) şi comisar general pentru Securitate® Statului. Nikolai Ivanovici Ejov a condus principale]! epur ri staliniste împotrivaă personalului NKVD şijf Partidului Comunist care au început în 1937 şi cele dlffl 1938 împotriva func ionarilor Statului şi ofi erilor GRU. Epurându-şi inamicii înţ ţ ambii ani, Ejov a ob in® monopolul controlului serviciilor secrete dar acestţ lucnr a provocat r cirea lui Stalin, c ruia nu îi pl cea s aibf colaboratori cuă ă ă ă prea mult putere. ''1ă

Care a fost sfârşitul lui Nikolai Ivanovici Ejovîn decembrie 1938 a fost demis din toate func iilj sale de c tre Stalin şiţ ă

executat în ianuarie 1939. Alta surse afirm c a fost executat în aprilie 1940.ă ă Se para c , de când a fost arestat, a fost internat în Spitalul % Boli Nervoase ală NKVD din Suhanovo, aproape 'di Moscova, unde a fost castrat iar apoi îngropat de viu po 4 iunie 1940. î

Ce preşedinte al KGB a afirmat c el însuşi m executase pe Nikolaiă Ivanovici Ejov?;

Ivan Alexandrovici Serov, primul preşedinte al KGB. între martie 1954 şi decembrie 1958.

Care a fost una dintre principalele cârti e al§ spionajului britanic din KGB?ţ 1

Oleg Gordievsky. Dup ce a spionat pentru britanici Il mp de unsprezeceă ani, Gordievsky a fost tr dat de o i'Arti sovietic din CIA, Aldrich Ames.ă ţă ă înainte de a fi capturat, a reuşit s evadeze din Uniunea Sovietic şi «A fug înă ă ă Marea Britanie. în 1962 Gordievsky lucra la Institutul de Rela ii Internationaleţ de la Moscova când

* A '(I Cost recrutat de KGB. In 1963 lucra la Cartierul (leneral al KGB

analizând munca „ilegalilor” din Occident. în ianuarie 1966 este repartizat la biroul KGB din Danemarca pentru a conduce re eaua KGB din acea (ar .ţ ă Gordievsky activeaz la început în Copenhaga Intre 1966 pân în 1970 şi dină ă nou între 1973 şi 1978.

Ce a f cut ca Oleg Gordievsky s nu mai cread în comunism şi s devină ă ă ă ă un tr d tor al KGB?ă ă

Invadarea Cehoslovaciei în 1968 de c tre Armata Roşie pentru a înfrângeă „Prim vara de la Praga”. (îordievsky a început s spioneze pentru MI6 în 1974.ă ă A r mas la Moscova între 1978 şi 1982 pentru ca, la pu in timp s fie repartizată ţ ă u l985 la Londra ca şef al KGB. în mai 1985 a fost chemat la Moscova unde a fost interogat şi acuzat c era un tr d tor al Uniunii Sovietice. A negat toateă ă ă acuza iile. în timp ce era urm rit de ofi eri KGB a reuşit s -i contacteze peţ ă ţ ă

agen ii MI6. Pe 19 iulie 1985 a ieşit s alerge cum f cea în fiecare diminea şiţ ă ă ţă nu a mai ap rut. A reuşit s fug din URSS ajutat de britanici l sându-şi în urmă ă ă ă ă so ia şi cei doi fii. In septembrie 1985 a reap rut la Londra când Guvernulţ ă britanic a expulzat 25 de diploma i acuza i c ar fi realizat ac iuni de spionaj înţ ţ ă ţ Marea Britanie. To i lucraser la un moment dat la ordinele lui Gordievsky.ţ ă

Ce declara ie a f cut Vladimir Alexandrovici Kryuşov, preşedinte al KGBţ ă în 1990?

A declarat c poate Oleg Gordievsky şi so ia lui s-ajf putea reîntâlni înă ţ Cehoslovacia. în timpul unol conferin e de pres de la Moscova, preşedintele deţ ă atunci al KGB a declarat c „reuniunea de familie era o oferlft legitim pentruă ă Gordievsky”. In mod clar, KGB 80 aştepta ca atunci când Oleg Gordievsky şi-ar fi v zul so ia şi cele dou fiice, s-ar fi întors în Rusia. So iei şi fiicelor luiă ţ ă ţ Gordievsky li s-a permis s p r seasc Rusia în 1991, cu toate c perechea nuă ă ă ă ă s-a mai reunit niciodat .,}jjă

Ce expert în incifrare al KGB a dezertat în Canada?Igor Sergheievici Gouzenko. Cifrator al KGB din cadrul ambasadei Uniunii

Sovietice în Canada, a decis s dezerteze, predând o mare cantitate de date doă spionaj serviciului de spionaj canadian. Absolventa!] Şcolii de Inginerie de la Moscova, Gouzenko a intrat îri GRU în 1941. în vara'lui 1943 a fost trimis la Ottawa ca expert în cifruri. Acolo l-a înso it so ia sa îns rcinat , Svetlana.ţ ţ ă ă Gouzenko a realizat în Canada diferito activit i pân când în septembrie 1944 iăţ ă s-a ordonat sö se întoarc la. Moscova. El şi so ia lui s-au gândit c ar, puteaă ţ ă cere azil politic în Canada dar, în acea perioad , canadienii nu erau aşa deă decişi s -1 acorde. Un pilot al For elor Aeriene Regale Canadiene, vecin cuă ţ familia Gouzenko, a decis de unul singur şi le-a oferit ad post în casa sa. înă final, Guvernul Canadei a decis s le}; acorde formal azil politic, ca „sanctuar”.ă

Cine l-a predat pe Igor Sergheievici Gouzenko serviciilor secrete canadiene?

INumele tuturor agen ilor care formau una dintre cele mai mari re ele deţ ţ

spioni din întreaga Canad . Deăexemplu, a dezv luit numele lui Nikolai Zabotin, în cnli täte de şef al GRUă

din Ottawa şi cel al lui Alan Nunn May, savantul atomic, în calitate de spion KGB. ( iuvernul canadian i-a oferit lui Gouzenko, so iei şi fiilor Nrti o cas şiţ ă identit i false. Gouzenko ap rea din când In când la televiziunea canadian caăţ ă ă expert în materie ile spionaj sovietic. De asemenea a scris romane de ii )ionaj care au avut destul de mult succes. Igor Sergheievici Gouzenko a decedat în 1982 la 63 de ani.

Ce şef de opera iuni KGB a dezertat în Statele Unite devenind unul dintreţ cei mai buni critici ai npionajului sovietic?

Generalul maior Oleg Danilovici Kalugin, şeful de opera iuni KGB dinţ Statele Unite. Kalugin era student la Universitatea de Stat din Leningrad când a

ajuns în Statele Unite cu ocazia unui schimb de studen i. S-a inscris la jurnalismţ în cadrul Universit ii Columbia. Un an mai târziu a devenit corespondentăţ pentru Radio ! Moscova la Na iunile Unite. în 1965 s-a întors la Moscova subţ acoperirea Departamentului de Pres al Ministerului de Afaceri Externe ală URSS. Kalugin a fost repartizat la ambasada sovietic din Washington înă calitate de ataşat de pres . în realitate, era şeful KGB pentru opera iuni deă ţ informare politic . Oleg Danilovici Kalugin a r mas în acest post timp deă ă doisprezece ani. In 1974 Kalugin a fost avansat la gradul de general, cel mai tân r din KGB. La pu in timp s-a întors la Cartierul (Jeneral al KGB în calitate deă ţ şef al departamentului de contrainteligencia din str in tate, sau Unitatea K dină ă cadrul Primului Directorat al KGB. Cariera sa promi toare din spionajul sovieticţă s-a oprit în 1980 când au început s apar conflicte între el şi liderii KGB careă ă fuseser „exila i” din Cartierul General.ă ţ

Ce a cauzat c derea lui Kalugin din KGB? jjăDin cauza criticilor f r încetare ale lui Kalugin li adresa sistemului deă ă

func ionare al KGB şi a lipseira responsabilitate, agentul a fost trimis ca şefţ secundo KGB la Leningrad. In final, Victor Mihailovici Şebrikoy preşedintele KGB, a fost obligat s -1 demit pe Oloi Danilovici Kalugin în 1987. Kalugin aă ă avut o nou ocazii odat cu ajungerea la putere a lui Mihail Gorbacipvj când aă ă criticat deschis KGB şi a denun at serviciile d( spionaj ca „staliniste”. în 1990,ţ Gorbaciov l-a privat Jj Kalugin de rang, decora ii şi pensie. în timpul lovituri deţ sïat împotriva lui Gorbaciov din 1991, Kalugin';] condus mul imile care seţ îndreptau c tre cl direa Parlamentului (Casa Alb ) protestând împotriva rMă ă ă belilor şi l-a convins pe El în s se adreseze celor cari) se adunaser acolo.ţ ă ă Acest act a ajutat ascensiunea putere a lui El în. 9ţ

Cum l-a sprijinit Kalugin pe noul lider Boris El în?ţEl în l-a numit consilier al noului preşedinte al KG0 V dim Viktoroviciţ ă

Bakatin. Kalugin i-a spus preseiM „viitorul KGB nu se va amesteca în probleme politic interne şi nu va avea laboratoare unde se vor fabricîj veninuri sau armeă secrete”. Oleg Kalugin a continuat sa vorbeasc deschis în Rusia şi Stateleă Unite desprû necesitatea de a face publice opera iunile secrete. în 1997ţ Kalugin a cerut reziden permanent în Statşjj Unite. în anul 2002 a fostţă ă condamnat în contumacie cincisprezece ani de închisoare de un tribunalul Federa iei Ruse pentru tr dare. în anul 2003 i-a foş acordat cet eniaţ ă ă ăţ american . A publicat mai multe car şi este la ora actual membru ală ţ ă consiliului Muzeulü Interna ional al Spionajului („Spy Museum”) di] Washingtonţ D.C.

Ce asasin KGB a dezertat în Statele Unite în UI54?C pitanul Nikolai Y. Khokhlov. Acest asasin a fost recrutat de c tre NKVDă ă

în 1941 şi în urm torii doisprezece ani s-a dedicat realiz rii aşa-numiteloră ă „munci umede” pentru KGB, adic lichidarea şi asa- ninarea duşmanilor Uniuniiă Sovietice oriunde s-ar fi udat. Armele acestui agent KGB erau un pistol care,

demontat, p rea o tabacher de aur. Pistolul func iona cu electricitate şi tr geaă ă ţ ă gloan e pe care Khokhlov le «cufunda în cianur concentrat . Una din viitoareleţ ă ă victime ale lui Khokhlov era Georgi Sergheevici Okolovici, un imigrant rus şi lider al „Partidului Alian ei'Muncitorilor Solidari din Rusia”, o organiza ieţ ţ nntisovietic stabilit în Germania Occidental . Timp de trei ani, KGB a încercată ă ă s -1 sechestreze pe Okolovici fAr prea mult succes, aşa c au hot rât s -1ă ă ă ă ă trimit pe Nikolai Y. Khokhlov s -1 asasineze. Pe 18 februarie 1954 Khokhlov aă ă sunat la uşa apartamentului lui Okolovici ii i-a dezv luit inten iile sale; imediat,ţ ă ţ asasinul KGB şi Ho ia sa au contactat autorit ile americane şi au cerut azilţ ăţ politic.

Ce a dezv luit c pitanul Nikolai Y. Khokhlov CIA?ă ăNumele a înc doi asasini ai KGB care sosiser în (îermania Occidentală ă ă

cu alte misiuni. Ambii au fost aresta i.ţCare a fost reac ia KGB la dezertarea luiţKhokhlov?Pe 15 septembrie 1957, la trei ani dup dezertarea «a, Khokhlov era la oă

conferin de pres la Frankfurt când s-a sim it râu. Se pare c suferea de oţă ă ţ ă grav boalfl de sânge. A fost transportat de urgen la Spitalul Militar ală ţă Statelor Unite şi au început s i se facû transfuzii de sânge pentru a i se salvaă via a. Khokhlov a supravie uit dar medicii s i au declarat c cinevfi încercaseţ ţ ă ă s îl otr veasc cu Thalium, un medicamentă ă ă

Acare produce iradia ii. In 1959 a scris o carte intitula i în numeleţ ţ

conştiin ei, unde prezenta tehnicile sale do asasinat înv ate în KGB.ţ ăţ' 'VŒmlCe agent KGB, expert în Japonia, a dezertat ît Statele Unite în 1979? -JlStanislav Alexandrovici Levcenko. Spionul KG.Ü provenea dintr-o

prestigioas familie de militari. La Universitatea din Moscova s-a specializat înă Studii Orientale şi a înv at limba japonez din dorin a de û fi trimis laăţ ă ţ ambasada sovietic din Tokio pentru a-şi ampliar studiile. In 1964, după ă absolvire, s-a al turai echipei de interpre i ai Comitetului Central, c l torind deă ţ ă ă mai multe ori în Japonia. In 1966 a fost recrutat pentru Armat şi repartizat înă GRU, serviciul secçèl militar. In final, în 1971, a fost repartizat în cadrul Primului Directorat al KGB şi s-a specializat în sistemul de func ionare al spionajuluiţ japonez. In februario 1975 a fost trimis la Tokio sub acoperirea de corespon« dent al revistei New Times. Acolo şi-a stabilit contacto cu înalta sfer aă economiei, politicii şi afacerilor din Japonia. Dup ce i s-a ordonat, în octombrieă 1979, s so întoarc la Moscova şi în timpul unui prânz al coresponden ilor,ă ă ţ Levcenko i-a comunicat ataşatului dö pres al ambasadei Statelor Unite dină Tokio dorin a do a dezerta. în schimb a predat o list de 200 de contacteţ ă

japoneze care primeau lunar o cantitate de bani pentrii c transmiteauă informa ii KGB. $ţ

Ce a cauzat dezertarea lui Stanislav Alexan- tlrovici Levcenko?Majoritatea persoanelor care ap reau în aşa-nuraita „List a celor 200” s-ă ă

au sinucis în timp ce altele au fost arestate de c tre serviciile secrete japoneze.ă In iulie 1982 Stanislav Alexandrovici Levcenko a ap rut în fa a (!omitetuluiă ţ Permanent Ales al Serviciilor Secrete al Congresului, prezentând opera iunileţ KGB împotriva Statelor Unite. Levcenko a fost condamnat la moarte în contumacie în 1981. La ora actual tr ieşte sub identitate fals în Statele Uniteă ă ă unde, în 1988, a scris cartea Pe partea greşit .ă

Ce dezertor din KGB a decis s -şi schimbe alegerea?ăIuri Ivanovici Nosenko. Dezertor din KGB cu ncoperirea de expert din

Comisia de Dezarmare de la (leneva, Nosenko s-a apropiat de un ofi er al CIA înţ 1963, oferindu-se s fie agent' dublu. El şi-a schimbat ulegerea în ianuarieă 1964. Dezertorul vorbea perfect engleza şi, din acest motiv, prima sa misiune în GRU a fost analizarea semnalelor comunica iilor militareţ

A *americane din Asia. In 1953 a fost transferat la KGB pentru opera iunileţ

externe. Din când în când încerca it recruteze vreun turist american laă Moscova. In 1957, sub acoperirea unui func ionar al Ministerului Culturii,ţ c l torea cu atle ii sovietici. în 1959 a fost desemnat om de leg tur al unuiă ă ţ ă ă tân r ofi er al Armatei americane care decisese s renun e la na ionalitateaă ţ ă ţ ţ american şi s o cear pe cea sovietic . Numele s u era Lee Harvey Oswald.ă ă ă ă ă

Ce a cauzat primele b nuieli ale CIA legate de Iuri Ivanovici Nosenko?ăAtunci când a dezertat în Statele Unite în 1964, Nosenko s-a prezentat ca

locotenet colonel KGB când în realitate era c pitan. Acest lucru a cauzată primelo b nuieli ale departamentului de contrainforma ii al CIA. Pentru mul i,ă ţ ţ Nosenko era un agent de dezinfor» mare al KGB. Timp de mul i ani, exper ii înţ ţ contra? informa ii ai CIA au asigurat c Nosenko era un agent dublu dar nu auţ ă g sit nicio dovad în acest senlij} Fostul spion al KGB a fost trimis la Campă ă Peary, centrul de antrenamente al CIA, cunoscut ca „Ferma” ca profesor. Timp de patru ani a predat viitorilor spioni

, »americani cursuri despre tehnicile de dezinform ri) utilizate de KGB.ă

Wilhelm Colby, directorul CIA, 1$ numit pe Iuri Ivanovici Nosenko consilier pe probleniQ de contraspionaj.

Cine a fost dezertorul din KGB care a reuşit sà fug cu aproape 300.000ă de pagini de documente clasificate? -T

Nikitici Mitrokhin. Arhivar şef al KGB, a dezertat îij Occident cu note detaliate scrise de mân pe aproapo 300.000 de documente secrete. N scut înă ă Rusia central , s-a al turat serviciilor secrete sovietice în 1948 Mitrokhin aă ă lucrat din 1956 şi pân la pensionarea sa în 1984 în arhivele secrete externeă

ale KGB. Atunci când Primul Directorat al KGB s-a mutat în noul s u cartieră general din Iasenovo în iunie 1972, Mitrokhin a fost alea s -şi transfere arhiveleă datorit „ireproşabilei serviri a autorit ilor pentru securitatea Statului”. După ăţ ă ce a luat leg tura cu un ofi er al MI6, Mitrokhin a fost scos din Rusia în 1992,ă ţ dândui-se un nou „sanctuar” în Occident El a fugit cu şase l zi pline cu noteă luate de el însuşi în cei treizeci de ani ca arhivar KGB. In 1999 a scris 'Tho Sword and the Shield: The Mitrokhin Archive and thd

Secret History of the KGB. (Spada şi Scutul: Arhiva Mitrokhin şi Istoria Secret a KGB).ă

Ce documente importante a f cut publice Nikitici Mitrokhin în martieă 2002?

A f cut publice 178 de pagini de opera iuni ale KGB referitoare laă ţ asasinate şi opera iuni de sabotaj în Afganistan din 1978 pân în 1983.ţ ă Mitrokhin scria notele pe ascuns în timpul nop ii; le spunea superiorilor arti cţ ă lucra mai liniştit nop ile.ţ

Ce ofi er de marin rus a fost arestat de FSKpe (I februarie 1996?ţ ăC pitanul Alexander K. Nikitin. Ofi er de marin pensionat, a fost arestată ţ ă

de contraspionajul rus sub acuza ia de spionaj. Nikitin a fost condamnat pentruţ npionaj şi pentru divulgarea de secrete de Stat. A stat zece luni la închisoare. In septembrie 2000, Curtea Suprem Rus a refuzat s revizuiasc cazul. Când aă ă ă ă fost arestat, Nikitin lucra la firma de consultan norvegian pentru mediulţă ă înconjur tor Bellona. Compania încerca s studieze problema contamin riiă ă ă apelor m rii Nordului de c tre reactoarele nucleare ale submarinelor ruseşti. Ină ă 1995 Guvernul rus i-a predat Bellonei documente şi registre ale radioactivit iiăţ generate de submarinele sale. în mod misterios, Bellona lucra cu documente puse la dispozi ie de c tre cineva care apar inea Marinei ruse. FSK-ul a începutţ ă ţ s cerceteze. In final, Alexander Nikitin a fost arestat pentru c predase secreteă ă de Stat Bellonei. Guvernul Norvegiei a trimis o scrisoare interesându-se de soarta lui Nikitin. De asemenea, vicepreşedintele Statelor Unite, Al Gore, s-a interesat de caz. Amnisty International l-a definit pe c pitanul Alexander Nikitină ca primul prizonier cu

conştiin al Rusiei de la Andrei Saharov. Nikitin Q r mas în deten ie zeceţă ă ţ luni.

'iCare cet ean sovietic şi lucr tor la Afacerile Externe a spionat pentruăţ ă

CIA timp de mul i anifţAlexander D. Ogorodnik a spionat pentru CIA îicadrul Departamentului pentru Afaceri Globale QMinisterului Sovietic al Afacerilor Externe în an;şaptezeci. El credea c era spionul american situat,înăpozi ia cea mai înalt a Administra iei sovietice. îiţ ă ţrealitate, aceast pozi ie o ocupa colonelul Olegă ţ

Penkovski. Ogorodnik s a apropiat de CIA în 1974 cândlucra pentru serviciul extern sovietic din Canada,Ogorodnik a transmis CIA sute de documente secrelopân în 1977. Dup ce şi-a recunoscut vina, a cerut sûă ăfac o m rturie în scris. înainte de a o semna cu pixul,ă ăi „i. a rupt partea de sus, a scos o pilul cu venin furniza iiă ţde CIA şi a înghi it-o. Câteva minute mai târziu erflţmort. Numele s u conspirativ în CIA era „Trigon”. %ă1Cine a fost unul dintre spionii cu cel mai marc grad care a dezertat în

Occident? ;$». IMaiorul Alexander Mihailovici Orlov, ofi er fal serviciului secret sovietic înţ

timpul decadei anilor '20şi '30. Orlov era fiul unui om de afaceri evreu şi se n scuso în oraşul bielorus Bobruysk. La pu in timp şi-a p r sii religia,ă ţ ă ă îmbr işând comunismul. S-a înrolat în Armatû Roşie, luând parte la Revolu ie,ăţ ţ la R zboiul Civil şi la r zboiul Ruso-Polonez. în acesta din urm a comandat oă ţ ă ă unitate de lupt tori de gheril care lucrau pentru serviciul de contrainformatiiă ă militar. Munca sa ir'a

* A V' 'Hatras aten ia lui Felix Djerjinski. Intre 1921 şi 1923 Orlov şi-a încheiatţ

studiile în Drept la Universitatea din 'Moscova iar în 1924 s-a reîntors în OGPU. în 1926 a

.. RVînceput s ia parte la opera iunile din str in tate, fiind repartizat ca şefă ţ ă ă

OGPU la Paris. Din 1933 a lucrat ca lisent sub acoperire în câteva oraşe europene. în timp re c l torea spre Statele Unite a ob inut un paşaport peă ă ţ numele lui William Goldin, un presupus imigrant iiustriac care ajunsese în Statele Unite. în iulie 1934 cute numit rezident la Londra, conducând direct

Aopera iunile de spionaj din Marea Britanie. In septembrie 1936 Orlov aţ

fost trimis la Madrid ca rezident ii I NKVD din Spania în timpul R zboiului Civil.ăCe ac iuni a realizat maiorul Alexander Mihailovici Orlov în timpulţ

R zboiului Civil spaniol?ăAIn realitate, Orlov a fost foarte activ în Spania. Era ioful serviciului deţ

informa ii şi contrainforma ii sovietic din Spania; a supravegheat predarea deţ ţ arme sovietice Republicii; a cules informa ii valoroase despre mişc rile trupelorţ ă na ionale ale generalului Francisco Franco; a creat mecanismul deţ implementare al Serviciului de Anchet Militar şi a înfiin at o şcoal de spioniă ă ţ ă care a dat mai mul i spioni sovietici celebri, cum ar fi Kim l'hilby sau Morrisţ Cohen.

Din ce cauz a dezertat Orlov?ăA AIn iulie 1938 a fost chemat la Moscova. începuser epur rile staliniste înă ă

serviciile de spionaj iar Alexander Mihailovici Orlov ar fi trebuit s fie una dină victimele lor. Stalin inten iona s -i execute pe to i acei membri ai serviciilor deţ ă ţ spionaj care realizaser ac iuni de informare în str in tate. Orlov a decis să ţ ă ă ă zboare din Spania în Statele Unite via Canada, folosind paşaportul fals pe care îl ob inuse în 1932 şi pe care îl p stra într-un seif şi aproape 30.000 de dolari.ţ ă Orlov a c l torit împreun cu so ia sa, r mânând în acea ar sub nume deă ă ă ţ ă ţ ă

împrumut pân când, în 1953, s-a hot rât s scrie 0 carte. Orlov a tr it caă ă ă ă un evadat între 1938 şi 1953 pânfl când l-au detectat CIA şi FBI. Alexander Mihailovicl Orlov a ap rut într-o audien în fa a Congresului pentru a prezentaă ţă ţ opera iunile spionajului sovietic împotriva Statelor Unite. Orlov nu a dezv luitţ ă numelo niciunui agent sovietic aflat în Occident în cei 45 de ani cât a tr it înă Statele Unite. în 1969 şi 1971 Orlov s-a întâlnit cu ofi eri KGB. Maestrulţ spionilor a decedat în 1973, la 78 de ani, înconjurat de fii şi nepo ii sâiţ americani. fk

ïCe ofi er KGB a dezertat în Australia în aprilie 1954?ţ. IVladimir Petrov. Când a fost interogat de ofi erii serviciului secretţ

australian, Petrov a descris o rut do fug utilizat de tr d torii Donaldă ă ă ă ă MacLean şi Guy Burgess. Petrov a dezv luit c cel de-al „Treilea Om” despreă ă care vorbeau aşa de mult ziarele britanice era do fapt Harold „Kim” Philby. Petrov intrase în OGPU în 1933 ca criptograf. în timpul celui de-al Doilea R zbpiă Mondial a fost repartizat la ambasada sovietic din Stockholm iar apoi la ceaă din Canberra (Australia)i Dup execu ia lui Beria din 1953, Petrov a fostă ţ implicat în complotul pentru preluarea controlului Guvernului dup moartea luiă Stalin. Când Vladimir Petrov a fost chemat la Moscova, a decis s dezerteze laă Sidney. în schimbul azilului, Petrov a dezv luit serviciului secret australiană sistemul de spionaj sovietic de cifrare şi descifrare a mesajelor, cât şi sistemul de criptare folosit de serviciile secrete sovietice.

MCe ofi er GRU a fost mult timp „dezertor ia locul de munc ” alţ ă

americanilor?Generalul locotenent Dimitri Fedorovici Poliakov a lost „dezertor la locul

de munc ” timp de 18 ani. Se credea c el era ofi erul GRU cu cel mai înaltă ă ţ grad care devenise tr d tor. în noiembrie 1961 Poliakov era colonel GRU,ă ă lucrând sub acoperirea de membru al misiunii sovietice pe lâng Na iunileă ţ Unite. într-o diminea s-a apropiat de un american care lucra pentru FBI laţă ONU şi i-a spus c dorea s ia leg tura cu fieful Armatei întâi, al c rui cartieră ă ă ă general se afla în Manhattan. Comandantul şef l-a invitat pe Poliakov la o

petrecere. In timpul petrecerii, sovieticul a fost prezentat unui ofi er CIA.ţ Poliakov fusese antrenat s recruteze agen i sub acoperire în Statele Unite.ă ţ Spionul sovietic a început s dea CIA nume de agen i ilegali sovietici, cum ar fiă ţ Kaarlo Tuomi, Alexander Sokolov, Nelson Drummond, William Whalen, Herbert Beocken-

Aliaupt şi Jack Dunlap. In noiembrie 1965 a fost trimis ca ataşat la

ambasada sovietic din Rangun (Myanmar) iar în 1973 la cea din India.ăCând a fost descoperit generalul locotenent Dimitri Fedorovici Poliakov?Se pare c a fost tr d torul din CIA, Aldrich Ames, cel care i-a dezv luită ă ă ă

KGB adev rata identitate a lui Poliakov. Arestat de KGB, Dimitri Fedoroviciă Poliakov a fost executat în 1986.

Ce informa ii valoroase a transmis Poliakov CIA înainte de a fi descoperitţ de KGB?

Generalul locotenent Dimitri Fedorovici Poliakov a predat Statelor Unite informa ii despre rachete strategice, rachete antitanc, strategie nuclear ,ţ ă r zboiul chimic şi biologic şi sistemele de ap rare civil în cazul ataculuiă ă ă nuclear asupra Uniunii Sovietice.

Ce nume conspirativ a primit generalul loco« tenent Dimitri Fedorovici Poliakov din partea CIA?

4Joben... ' tiCe alt agent GRU era în realitate un „dezertoft la locul de munca” al CIA?:

-1)4Locotenentul colonel Piotr Popov. Ofi erul GRU a} spionat pentru CIAţ

între 1953 şi 1958. Pe 1 ianuario 1953 Popov s-a apropiat de un diplomat american din Austria şi i-a predat un mesaj adresat CIA în care cerea să stabileasc o întâlnire. La prima întâlnire, Popov i-a furnizat serviciului secretă american toat structura' GRU şi ofi erii s i superiori. De asemenea, a predaiă ţ ă informa ii despre misiunile spionajului militar sovietiçl din Austria şi Iugoslavia.ţ Dup o scurt perioad la Moscova, Popov a fost trimis la Berlin. în aceaă ă ă perioad a dezv luit CIA planurile sovietice de a trimite agen i sub acoperire înă ă ţ diferite oraşe din Statele Unite. în 1958 GRU i-a ordonat locotenentului colonel Piotr Popov s se întoarc la Moscova. în capitala rus , Popov ai, primit ună ă ă comunicat de la biroul CIA în care i se cerea! o întâlnire urgent . întâlnireaă avea scop s i se spunl' s şe ascund deoarece KGB era pe urmele lui, dar erŞă ă ă prea târziu. în timpul întâlnirii Popov şi Russell Langelle,1 agentu CIA, au fost aresta i de c tre KGB. Langelle a; fost expulzat deoarece avea imunitateţ ă diplomatic iar; locotentul colonel Piotr Popov a fost executat.ă

Cine l-a demascat pe locotenetul colonel Piotr Popov?

tyGeorge Blake, un tr d tor al Serviciului Secret dş Spionaj (MI6) şi careă ă

era în realitate o cârti KGB înţă.V.iipionajul britanic. El l-a denun at pe locotenentul » »Ionel Piotr Popov.ţCe ofi er de marin sovietic a fost obligat de c tre FBI s devin agentţ ă ă ă ă

dublu?Nicholas George Shadrin. Ofi er de marin sovietic, II fost obligat de c treţ ă ă

FBI s devin agent dublu. Nikolai Fedorovici Artamonov, adev ratul nume ală ă ă lui

AShadrin, a absolvit Academia Naval Frunze. In 1955 II fost avansat laă

gradul de comandant de vas de r zboi. Atunci când nava sa a ancorat înă Gdansk, Polonia, el şi h manta sa polonez au trecut marea Baltic în noapteaă ă de 7 spre 8 iunie 1959 într-o barc mic . Artamonov, oare şi-a schimbată ă numele în Shadrin, a cerut azil în Statele Unite. O perioad scurt a colaborată ă cu DIA, spionajul militar american. Shadrin şi so ia lui au ob inut na ionalitateaţ ţ ţ american iar în 1972 el a ob inut doctoratul în Afaceri Interna ionale laă ţ ţ Universitatea George Washington. Teza sa s-a bazat pe o evaluare profund aă Marinei Sovietice. Nikolai Fedorovici Artamonov a fost judecat în contumacie în Uniunea Sovietic şi condamnat la moarte. în 1966 a fost contactat de c treă ă KGB iar FBI l-a obligat s devin agent dublu. în timp ce se afla într-o c l torieă ă ă ă la Viena, Shadrin a fost sechestrat de agen i KGB pe 20 decembrie 1975. El arţ fi trebuit s fie protejat de c tre biroul CIA din Viena, dar problema e c nimeniă ă ă din capitala austriac nu fusese informat de vizita lui Shadrin. Se pare c ,ă ă Nikolai Fedorovici Artamonov sau Nicholas George Shadrin, a decedat la vârsta de 47 de ani, victima unei supradoze de cloroform pe care i-a administrat-o KGB.

Cine a fost unul dintre cei mai înal i func ionari ai Uniunii Sovietice care aţ ţ dezertat în 1978?

Arkadi Nikolaievici Şevcenko, diplomat sovietici care ocupa func ia de'ţ vice-secretar general al Orga« niza iei Na iunilor Unite când a dezertat pe 6ţ ţ aprilio 1978. în cei doi ani şi jum tate înainte de dezertarea sa, Şevcenko aă transmis o informa ie secret CIA. N scut în Ucraina, era fiul unui medic. înţ ă ă 1949 s-a înscris la Institutul de Rela ii Interna ionale de la Moscova cu scopulţ ţ de a-1 absolvi ca diplomat. în 1960 este repartizat la New York iar în 1973 ob ine importantul post dö vicesecretar general al ONU pentru Problemeţ Politico şi al Consilului de Securitate. în 1974 Şevcenko s-à apropiat de un delegat american şi 1-a informat c dore s dezerteze în Statele Unite. CIA 1-aă ă ă convins să

A,

r mân la ONU şi s le predea materiale secrete. In final, dup ce aă ă ă ă cauzat b nuieli, i s-a ordonat s sû întoarc la Moscova dar, în timp ce-şiă ă ă conducea maşin prin Long Island, Arkadi Nikolaievici Şevcenko a' dezertat.ă ţ So ia şi fiica lui nu îl înso eau. El s-a rec s * torit în 1978. ' ' Mţ ţ ă ă

IlCare era numele conspirativ al lui Arkadi Nikolaievici Şevcenko în CIA? ţ„Andy”. MMCe înalt ofi er KGB implicat în atentatul împotriva papei loan Paul al II-leaţ

a dezertat în Statele Unite ? Imvm y: .VţMaiorul Victor Ivanovici Şeimov. Şef al celui de-al Optulea Directorat KGB

şi specialist în comunica ii şi semnale, Şeimov a absolvit în 1968 Universitateaţ Tehnic de Stat de la Moscova. Specialitatea sa era proiectarea de rachete şiă misiles. în 1971 a intrat în KGB, fiind repartizat în cel de-al Optulea Directorat şi, la pu in timp, în Primul Directorat, ocupându-se de controlul sistemului deţ trimitere de mesaje a reziden ilor KGB c tre cartierul general de la Moscova.ţ ă Şeimov s-a întors la cel de-al Optulea Directorat în 1976 pentru a se ocupa de sensibila zon a cifrurilor şi codurilor secrete. Dezam git de sistemul sovietic,ă ă Şeimov a luat leg tura cu un. func ionar american de la Moscova iar în 1980ă ţ CIA a aranjat ieşirea sa din Uniunea Sovietic împreun cu so ia şi fiica sa.ă ă ţ Şeimov a scris o carte intitulat Tower of Secrets (1993), în care r spundeaă ă acuza iilor c KGB intervenise în atentatul împotriva papei Ioan Paul al II-lea.ţ ă „Eu (Şeimov) am citit telegrama trimis de c tre Andropov tuturor agen iloră ă ţ reziden i cerând informa ii de cum s -1 „anuleze” pe Pap . To i ştiam c înţ ţ ă ă ţ ă mintea sa dorea s -1 asasineze pe Pap ”, scria Victor Ivanovici Şeimov înă ă cartea sa.

Ce ofi er GRU a dezertat în Viena în 1979?ţColonelul Vladimir Bogdanovici Rezun, care a dezertat în Marea Britanie

fiind repartizat la Viena în 1979. Rezun a absolvit cu gradul de ofi er dupţ ă stagiul la Şcoala Jarkov de G rzi de Tancuri. Unitatea sa a fost prima care aă traversat grani a cu Cehoslovacia pentru a zdrobi „Prim vara de la Praga”dinţ ă 1968. Ulterior a fost repartizat la GRU iar apoi la centrul de antrenament al Spetsnaz. Stagiul în cadrul for elor speciale a fost destul de scurt deoareceţ imediat Vladimir Bogdanovici Rezun a fost repartizat la cartierul general al GRU. Ilezun a fost numit asistentul ataşatului militar al ambasadei sovietice din Viena între 1975 şi 1979. Ofi erul GRU a spus c mai mul i agen i ai spionajuluiţ ă ţ ţ militar îl urm reau îndeaproape atunci când a dezertat. Rezun a scris maiă multe c r i sub pseudonimul de Victor Suvorov. Acesta era numele unui celebruă ţ general rus din secolul al XVIII-lea.

Dup ce a dezertat în Statele Unite, ce spc* cialist al for elor aerieneă ţ sovietice a fost sechestrai de o unitate special a KGB?, $ă

,V:Adolf G.Tolkaşev, care lucra pentru Institutul do Cercetare Aerospa ialâţ

de la Moscova când a fost arestat de KGB în iunie 1985, denun at de c trdţ ă tr d torul din CIA, Edward L. Howard. Pe 22 octombriö 1986, Uniunea Sovietică ă ă a f cut public faptul c Adolf G.Tolkaşev fusese executat. Tolkaşev spionaseă ă pentfii Statele Unite de la jum tatea anilor şaizeci. Sovieticul a predat CIAă planuri, detalii tehnice şi rezultate de testo de avioane şi misiles. Agentul CIA Howard realizase mâl multe comunic ri cu Tolkaşev.,ă

€Ce preşedinte al KGB a ordonat executarea sa imediat , f r proces? fă ă ăIVictor Mihailovici Cebrikov, preşedintele KGB, comunicat pe 25

septembrie 1986 preşedintelui Gorbaciov: „Ieri a fost executat sentin a luiă ţ Tolkaşev'f însuşi Şebrikov declara dup mul i ani:”Acest agent (Tolkaşev) aă ţ predat duşmanului cele mai mari realiz ri tehnice şi pentru ele a primită aproape dou milioane do ruble (500.000 de dolari)”. Numele de cod al luiă Adolf G.Tolkaşev în cadrul CIA era „GTSPHERE”. Edward Lee Howard, agentul CIA care 1-a denun at la KGB, ä reuşit s fug de paza FBI pe 23 septembrieţ ă ă 1985} reap rând la Moscova în august 1986. Howard a murit'ă

de un infarct în casa sa din Rusia pe 12 iulie 2002. 'ifCe agent GRU s-a dovedit a fi un agent dublii american?Kaarlo Rudolph Tuomi, ofi er al serviciului secret militar sovietic careţ

ac iona ca agent dublu pentru CIA:ţ(!u toate c s-a n scut în Statele Unite, Tuomi s-a mutat în 1933 cuă ă

întreaga sa familie în Uniunea Sovietic iar în 1939 s-a înrolat în Armata Roşie.ă A fost repartizat intr-o unitate de infanterie atunci când germanii au invadat URSS-ul. în 1946 a p r sit Armata şi s-a înscris Iu Institutul Kirov. în 1949 a fostă ă recrutat ca informator de c tre poli ia secret (MGB) şi, la pu in timp, angajată ţ ă ţ cu profesor de englez pentru viitorii agen i. Cariera sa de profesor s-a încheiată ţ în 1957 când a fost recrutat de nitre KGB pentru a fi trimis ca agent sub acoperire în Occident. La jum tatea lui 1958 a fost trimis în Europa occidentală ă sub acoperirea unui turist american. în decembrie 1958 a ajuns în Canada, intrând cu actele Hale legale americano-finlandeze. Odat ajuns în Canada,ă Kaarlo Rudolph Tuomi a preluat personalitatea unui om de afaceri din Statele Unite numit Robert B. White, din Chicago. Pe 31 decembrie 1958 a ajuns cu trenul în Statele Unite. Arestat de FBI, Tuomi şi-a dezv luit adev rataă ă identitate, devenind „agent dublu”. 0 perioad foarte lung , FBI a avut acces laă ă toate discu iile lui Tuomi cu cartierul general al GRU de la Moscova. în iunieţ 1963 s-a întors în Uniunea Sovietic da, dup o scurt perioad la Moscova, aă ă ă ă

decis s se reîntoarc împreun cu so ia şi copii s i în Statele Unite. Kaarloă ă ă ţ ă Rudolph Tuomi a disp rut de pe fa a p mântului pân când, în 1971, şi-aă ţ ă ă recunoscut munca de „agent dublu” al FBI într-un articol al revistei Reader's Digest.

Ce ofi er al GRU, care spiona pentru Statele Unite, a fost tr dat KGB deţ ă c tre agentul CIA Aldrich Ames?ă

Colonelul Vladimir Mihailovici Vasiliev. CIA l-a recrutat pe Vasiliev în Ungaria la finele anilor şaizeci sau începuturile anilor optzeci. Acesta a predat Statelor Unite rapoarte secrete despre arme şi planuri de ap rare pân când aă ă fost arestat şi executat de KGB în 1986. în 1994, dup arestarea agentului CIAă Aldricll Ames, s-a aflat c el fusese cel care îl vânduse KGB pO Vasiliev. Numeleă s u de cod în cadrul CIA era „Acord”ă

Ce spion sovietic le-a oferit britanicilor lista dc „cârti e” infiltrate înţ Guvernul Marii Britaniif

Konstantin Volkov, ofi er NKVD, care lucra sub acoperirea de viceconsulţ la consulatul sovietic de lû Istanbul. în august 1945 Volkov a luat leg tura cu uilă func ionar britanic şi i-a oferit lista cu „cârti e” sovietico care se infiltraser înţ ţ ă Guvernul Marii Britanii. Volkqy i-a spus englezului c , de exemplu, erau două ă cârti e în Foreign Office şi c una dintre ele ajunsese s fie şefulţ ă ă contraspionajului (MI5). Volkov 1-a rugat pe func ia« narul englez s nuţ ă transmit informa ia la Londra deoarece serviciile de spionaj sovieticeă ţ sp rseser codurile utilizate de ambasadele şi consulatele Marii Britanii dină ă toat lumea. Lista de „cârti e” a fost trimis la Londra cu curierul diplomatic.ă ţ ă Unul dintre numelo care ap rea era acela al lui Harold „Kim” Philby. După ă dezertarea lui Philby, englezul i-a spus KGB de la Moscova c această ă informa ie putea proveni doar din consulatul sovietic de la Istanbul şi, înţ consecin , de la Konstantin Volkov. Spionul a fost chemat la Moscova şiţă executat în aceeaşi zi când a c lcat pe p mânt sovietic.ă ă

4'Ce agent KGB a dezertat în Statele Unite şi, la pu in timp, s-a decis s seţ ă

reîntoarc în Uniunea Sovietic ?ă ăColonelul KGB Vitali Iurcenko. Spionul sovietic dezertase în august 1985

dar, într-o noapte ploioas de noiembrie din acelaşi an şi în timp ce lua cina cuă un àgent CIA într-un restaurant din Georgetown, i-a spus acestuia c se vaă întoarce imediat. Au trecut câteva minute şi Iurcenko nu revenea şi, de aceea, agentul CIA II dat alarma. în scurt timp, ofi eri FBI şi CIA p zeau împrejurimile.ţ ă CIA a descoperit c Iurcenko ieşise din restaurant, mersese pân pe bulevardulă ă Wisconsin, minase la poarta ambasadei Uniunii Sovietice şi intrase inâuntru. Iurcenko a ap rut a doua zi, a organizat o conferin de pres şi a declarat că ţă ă ă FBI şi CIA îl drogaser şi îl sechestraser . CIA îl descria pe Iurcenko ca un agentă ă cu cincisprezece ani de experien şi un expert în activit ile de spionajţă ăţ împotriva cet enilor americani. Fiul unui lucr tor metalurgist care murise înăţ ă

timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, Iurcenko a intrat în Academia Militar ,ă ă servind pe un submarin al Marinei Sovietice. în calitate de locotenent de vas, a lost repartizat la cartierul general al Flotei Pacificului din Vladivostok.

Când şi-a început cariera în KGB?Cariera sa în KGB a început în 1959 când a fost repartizat la

departamentul de contrainforma ii al for elor armate. Iurcenko era foarteţ ţ cunoscut serviciilor secrete din Statele Unite datorit faptului c , între 1975 şiă ă 1980, a fost responsabil cu securitatea KGB în ambasada Uniunii Sovietice din Washington. Aceast func ie îl obliga s aib întâlniri frecvente cu FBI. Dup ceă ţ ă ă ă s-a întors la Moscova, Vitali Iurcenko a fost repartizat ca şef de contrainforma iiţ în securitatea intern . în aprilie 1985 a fost numit şef al Primului Departamentă din cadrul Primului Directorat al KGB şi responsabil cu opera iunile spionajuluiţ sovietic în Statele Unite. El controla personal birourile KGB din Montreal şi Ottawa. Atunci când Iurcenko a fost trimis în calitate de şef al KGB de la ambasada sovietic de la Roma şi în timp ce vizita Muzeele Vaticanului, s-a dusă la un telefon public, a sunat la ambasada Statelor Unite şi a vorbit cu un

R i'.ofi er CIA. Acesta i-a spus s mearg pân la ambasadÜ f r s se uiteţ ă ă ă ă ă ă

înapoi şi s intre în untru. Pe 1 august 1985 Iurcenko a mers pe jos pân laă ă ă ambasada Statelor Unite iar puşcaşului marin care se afla la poart i-a spus că ă era un ofi er KGB care dorea s dezerteze.ţ ă

4Ce „cârti e” ale KGB a demascat Vitali Iur» cenko şefului biroului CIA deţ

la Roma?'IiiŞeful biroului CIA din Roma a trimis o cablogramft la Langley indicând că

Iurcenko, dup ce dezertase ju informase de existen a a dou cârti e în CIA şiă ţ ă ţ NSA Primul care a citit cablograma în cartierul general al CIA a fost Aldrich Ames (cârti a KGB din CIA). Cârti a din NSA era Ronald Pelton. De asemenea,ţ ţ colonelul KGB i-a spus CIA c un anume Edward Lee Howaraî un fost ofi er ală ţ Agen iei Centrale de Spionaj, era în realitate o cârtit sovietic . -mţ ă ă

' îiCare a fost explica ia lui Iurcenko pentru reîntoarcerea în Uniuneaţ

Sovietic ? ÉăMînsusi Vitali Iurcenko a sunat, în ziua urm toare, do ».... rV;Ä la telefonulă

s u de la ambasada sovietic din Washington,ă ăla Departamentul de Stat şi le-a explicat c reîntoar«; cerea sa în URSSă

era pur şi simplu de bun voie; Existau mai multe rapoarte care demonstrau că ă Vitali Iurcenko fusese executat în Lubianka dup ce'so întorsese în Uniuneaă Sovietic dar, spre surpriza tuturor, în august 1986, Iurcenko a ap rut laă ă televiziunea german vorbind despre un tratament medical, In luna august aă

aceluiaşi an a dat din nou un interviji unui ziar din Moscova în care afirma că CIA încercaso s implice KGB în atentatul asupra papei Ioan Paul al Il-lea dină 1981. La pu in timp dup aceea a disp rut pentru totdeauna.ţ ă ă

Capitolul 5OPERATIUNIRCe înseamn ,JM suri Active” în KGB?ă ăTermen al serviciului secret sovietic pentru opera iunile destinate afectarţ

securit ii sau politicii altei âri. Acest tip de opera iuni pot fi secrete sau laăţ ţ ţ vedere, cu ajutorul propagandei. „0 M sur Activ ” poate fi de asemeneaă ă ă asasinarea unui dizident politic în alt ar .ă ţ ă

Ce este cunoscut ca Adi ional” în KGB?ţO serie de numere şi litere care fac parte dintr-un mesaj cifrat.

Adi ionalul poate fi de asemenea cifra sau litera necesare pentru a descifraţ mesajul.

Ce a fost opera iunea numit ,yAmtorg”?ţ ătOrganiza ia de opera iuni secrete a spionajului sovietic de pe teritoriulţ ţ

Statelor Unite în anii dou zeci şi treizeci. Amtorg provine din cuvinteleă Amerikanskaya Torgovlya (Compania Comercial a Americii).ă

Când a început opera iunea Amtorg”?ţLa începuturile lui 1921, atunci când doctorul Armand Ammer, un doctor

cu studii în Columbia, a c l torit la Moscova cu o scrisoare de prezentareă ă adresat însuşi lui Lenin. Tat l doctorului Ammer era un vechi prieten al luiă ă Lenin. Armand Ammer a ob inut aproape 150.000 de dolari la valoarea deţ atunci pentru a cump ra medicamentele necesare interven iilor chirurgicale înă ţ Uniunea Sovietic în timpul blocadeiă

Aalia ilor asupra URSS. In 1924 s-a înfiin at o societatd condus de c treţ ţ ă ă

Ammer şi sovietici, numit Organiza iei Comercial American . 1ă ţ ă ă„'MCe spion celebru l-a ajutat pe Ammer în opi* ra iunea „Amtorg”?ţ;-lFelix Edmundovici Djerjinski, directorul-fondator al Cek i, baza KGB.ă

Marea majoritate a asocia ibr' sovietici ai lui Ammer erau ofi eri ai serviciuluiţ ţ secret de informa ii care s-au dedicat recrut rii de simpatizanu ai Partiduluiţ ă Comunist din Statele Unite. Amtorg a r mas activ timp de mai mul i ani până ă ţ ă în 1933, arj în care Statele Unite a recunoscut în mod oficial

A I.»HSUniunea Sovietic . In 1948, FBI a descoperit c , prijfă ă

opera iunea,Amtorg”, se exportaser ilegal în URSŞ materiale şi instrumenteţ ă ştiin ifice destinate cercet riiţ ă

'matomice....” fiis, HJCe însemna cuvântul,yAnadyr” în spionajul sovietic?.iiEra cuvântul codificat folosit pentru a se referi efortul de amplasare

secret a rachetelor pentri protec ia aerian , naval şi terestr în Cuba înă ţ ţ ă ă ă 1962J Anadyr era numele unui port siberian foarte îndep rtat;ă

cMliHICe era cunoscut drept »Sparta” în spionajul sovietic?ă mO celul de spionaj sau o re ea de spioni dintr-o ar duşman . Vă ţ ţ ă ăv. HCe a fost denumit problema Ar cos”?ï lRe eaua de spioni sovietici care operau în Marea; llritanie în aniiţ

dou zeci. Spionii s i operau sub acoperirea Misiunii Comerciale Sovietice dină ă Londra printr-o companie numit Societatea de Cooperare a Tuturor Rusiiloră (ARCOS, în englez ). în mai 1927 ofi eri ai MI5-ului au intrat în birourile ei, deă ţ unde au confiscat aproape un sfert de milion de documente iiocrete. Pus înă fa a dovezilor g site, Marea Britanie a rupt rela iile diplomatice cu URSS.ţ ă ţ

Ce era cunoscut drept „Cercul de SpionajAtomic25”?în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial, (Juvernul sovietic a operat înă

Canada şi Statele Unite cu scopul de a ob ine cel mai mare num r de secreteţ ă atomice ale acestor ri. KGB şi-a dublat eforturile în aceast zon în timpulţă ă ă R zboiului Rece.ă

Cine au fost principalii spioni ai „Cercului de Spionaj Atomic”?Klaus Fuchs şi David Greenglass, care lucrau ca tehnicieni în Laboratorul

Na ional de la Los Alamos; Alan Nunn May şi Bruno Pontecorvo, savan i careţ ţ lucrau în Canada şi Donald MacLean, care, din 1944, ocupa func ia de primţ secretar al Ambasadei Marii Britanii din Washington iar din vara lui 1945, era coordonator al ac iunilor anglo-americane pentru unirea proiectelorţ Manhattan26 şi Tube Alloys27.

Proiectul beneficia de informa ii despre proiectul Manhattan, care avea,ţ pentru sovietici, numele de cod Enormoz.

Proiectul Manhattan este proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare din timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial. La el au lucrat Statele Unite,ă Marea Britanie şi Canada.

Numele de cod a directoratului englez pentru arme nucleare.

Ce informa ie valoroas i-au transmis Iul Lavrenti Beria, Alan Nunn May şiţ ă Klaus Fuchst

Alan Nunn May — formula de îmbog ire a uraniu« lui pentru a putea fiăţ folosit la bombele atomice. KlaUB Fuchs — fişa tehnic a bombei cu plutoniuă cât şi sistemul de asamblare şi detonare. Aceast informa ie i-a ajutat peă ţ sovietici s -şi dezvolte mai repede armele atomicOiă

' VCine i-a spus lui Stalin c Statele Unite aveau o arm cu o mare putereă ă

de distrugere?; iţVI.-»'Preşedintele Harry Truman în timpul Conferin ei do la Potsdam din 24ţ

iulie 1945. Stalin 1-a sunat de la reşedin a sa pe Beria şi i-a dat puteri deplineţ s afle câtă

mai multe date despre aceast nou arm .ă ă ă#Ce a fost opera iunea denumit „Gold”?ţ ănAtunci când KGB a descoperit aşa-numitul „tunel al Berlinului”, a decis să

înfiin eze aşa-numita opera iune „Gold” pentru a dezinforma prin informa iiţ ţ ţ false agen iiţ

britanici şi americani care interveneau în comunica iileţ*.sovietice din oraşul german.Ce a fost opera iunea denumit ,Jledbell”?ţ ăOpera iunea „Bluebell” a fost preg tit de spionajul sovietic cu scopul deţ ă ă

a contracara opera iunea preg tit de c tre CIA. Opera iunea „Bluebell” aţ ă ă ă ţ reprezentat infiltrarea de agen i şi informatori ai CIA în Coreea do Nord înţ timpul R zboiului coreean din iunie 1950.:ă

Ce înseamn iyA arde” în lumea spionajului ruso-sovietic?ăA-l descoperi pe un agent, sacrificându-1 pentru unul mai important, de

exemplu o cârti .ţăPe cine desemneaz „Ciujoi”?ăEste cuvântul cu care agen ii serviciilor secrete ai Uniunii Sovietice îiţ

definesc pe to i acei agen i care muncesc în vreun serviciu secret de spionajţ ţ din motive ideologice sau politice şi, în general, în schimbul banilor. Ciujoi în rus înseamn „extraterestru”.ă ă

Ce înseamn „Consumator”?ăEste cuvântul cu care agen ii spionajului sovietic defineau orice agen ieţ ţ

care utiliza informa iile de spionaj culese de proprii lor agen i.ţ ţCe înseamn a „G ti c r ileă ă ă ţ

Este un termen folosit în anii nou zeci de c tre agen ii SVR, noul serviciuă ă ţ de spionaj al Federa iei Ruse. Termenul înseamn c o agen ie este în procesţ ă ă ţ de analizare al informa iilor culese de mai mul i agen i.ţ ţ ţ

Ce înseamn „Dezinformare”?ăCu toate c ast zi este un termen utilizat de c tre loate serviciile deă ă ă

spionaj ale lumii, în realitate cuvântul provine de la KGB. Spionajul sovietic l-a pus în practic timp de mul i ani, în special în r zboiul secret împotriva CIA. Deă ţ ă exemplu, în iunie 1957, KGB a falsificat scrisul lui Abba Eban, ambasadorul Israelului la Washington, pentru a scrie mai multe scrisori lui Charles Malik, primul ministru al Libanului. în scrisorile false, Eban îi dezv luia liderului libaneză preocuparea sa fa de politica de interven ie str in (Egiptul şi URSS) pentruţă ţ ă ă

LUTTJa provoca ambele ri s fie duşmane. Scrisorile au foşjj trimise de c treţă ă ă

KGB ziarelor egiptene. Atât Eban cât şi Malik au trebuit s fac declara iiă ă ţ publice, denun ând c scrisorile erau false. -'',$1ţ ă

Ce alt scrisoare celebr a falsificat KGB pentru o opera iune deă ă ţ dezinformare?;

0 scrisoare a preşedintelui Ronald Reagan adresa ii regelui Juan Carlos Iţ al Spaniei. Cazul a fost descoperii de CIA iar con inutul scrisorii nu a fost f cutţ ă public.

Sub ce alt form cunoştea KGB acest tip'jäh opera iuni de dezinformare?ă ă ţ fl

„VJJHCa „m suri active”.:ffăCe opera iune de dezinformare creat de KGB a cauzat multe problemeţ ă

liderilor americani şi ai NATO? f ÏIMmCu ajutorul sergentului Armatei Statelor UriitQRobert Lee Johnson, KGB a reuşit s introduc un document fals în careă ă

ap rea lista a 42 de obiective din Europa care urmau a fi atacate cu racheteă nucleare din Statele Unite în cazul unei posibile invazii sovietice a continentului. Casa Alb şi Departamentul de Stat şi do Ap rare au fostă ă obligate s dea explica ii.ă ţ

Ce înseamn în spionajul sovietic „a creea vin gard” sau „a ridica ună gard”?

A 'LI !înc lcarea grani ei cu alt ar sau a activit ilor de spionaj militar.ă ţ ă ţ ă ăţCe a fost opera iunea „Norvegia”?ţO opera iune preg tit c tre KGB al c rei obiectiv a fost Vernaţ ă ă ă ă

Gerhardsen, so ia primului ministru al Norvegiei, Einar Gerhardsen. Inten ia eraţ ţ s o implice pe so ia politicianului într-un presupus scandal sexual. Doreau să ţ ă

se foloseasc de acest fapt pentru ca Verna Gerhardsen s devin informatoareă ă ă a KGB. La începuturile anilor cincizeci, Verna era o activist de stânga dintr-oă organiza ie tinereasc care avea leg turi cu grupul „Tinerii Pionieri ai Uniuniiţ ă ă Sovietice”. In 1954 Verna a c l torit la Moscova într-o vizit oficial aă ă ă ă organiza iei sale. La hotelul Intourist din Erevan, capitala Armeniei sovietice,ţ Verna Gerhardsen a cunoscut un tân r rus numit Evgheni Belyakov, care era înă realitate un ofi er KGB. Belyakov a sedus-o pe Gerhardsen şi a înregistrat cu oţ camer video actul sexual. Pentru a evita ca respectivul caz s fie f cut public,ă ă ă so ia Primului Ministru al Norvegiei a transmis KGB informa ii despre pozi iaţ ţ ţ

rii sale în cadrul NATO şi al Na iunilor Unite. Norvegia nu a dat nicio explica ieţă ţ ţ oficial atunci când cazul a fost f cut public în 1993.ă ă

Din ce opera iune compromi toare celebr a ieşit prost KGB?ţ ţă ăAIn timpul unei opera iuni de supraveghere a ambasadei Fran ei dinţ ţ

Moscova, agen ii KGB l-au urm rit pe un diplomat de rang înalt al delega ieiţ ă ţ franceze. Francezul s-a îndreptat c tre o cas din suburubiile Moscovei şi aă ă între inut o rela ie homo- sexual cu alt b rbat. Actul sexual a fost fotografiatţ ţ ă ă de c tre agen ii KGB. A doua zi diplomatul a primit la birou copii aleă ţ fotografiilor cât şi o scrisoare în care îi cereau ca, dac nu vroia ca pozele s fieă ă trimise superiorilor s i, trebuia s transmit informa ii KGB. Diplomatul aă ă ă ţ refuzat iar fotografiile au ajuns la

Ministerul de Afaceri Externe din Paris. Şefii diplo* matului au compus o scrisoare de mul umire pentru „cadoul” special, informând KGB c ei dejaţ ă erau )fl curent cu homosexualitatea func ionarului lor şi c , din acest motiv,ţ ă fotografiile nu erau necesare.

Ce era cunoscut ca „Cercul de Spionaj Lucy”}Opera iunea de spionaj pus la punct în timpul celui de-al Doilea R zboiţ ă ă

Mondial de c tre spionajul sovietic. „Lucy” era numele conspirativ al lui Kartă Sedlacek, un membru al serviciului secret ceh, care lucra în Elve ih subţ identitatea unui ziarist numit Thomas Selzinger. Unul dintre membrii re elei deţ spioni sovietici a fost Sando Rudolfi, un maghiar care a devenit comunist îii 1919 şi care a început s lucreze pentru serviciul secret sovietic. Ca agent subă acoperire al Kominternului, a operat la Paris din 1930 pân în 1936. După ă aceea şi-d schimbat numele în cel de Alexander Rado, al c rui nume de cod eraă „Dora”. El era în realitate rezidentul

Işef al spionajului sovietic din Elve ia.ţDin cine mai era format „Cercul de Spiona) Lucy”? >JRudolph Roessler, un german antinazist care avea contacte în armata

german şi Alexander Foote, un membru al stângii britanice, care eraă responsabil cu transmiterea şi primirea comunicatelor la şi de la Moscova. De asemenea, f ceau parte din aceast re ea de spioni Ursula Kuczynski, careă ă ţ

lucra sub identitatea unei înv toare numit Rachel Duebendorfer, cu numeleăţă ă conspirativ „Sissy” şi Christian Schneider care lucra sub identitatea unui croitor, având numele conspirativ de „Taylor”.

Ce informa ii importante au ob inut spionii „Cercului de Spionaj Lucy”?ţ ţSpionii lui „Lucy” au dat ziua când urma s aib loc invazia Uniuniiă ă

Sovietice de c tre trupele lui Hitler, exact pe 22 iunie 1941. De asemenea, auă transmis „ordinul de lupt ”. Alt informa ie important transmis Moscovei deă ă ţ ă ă c tre re ea a fost planul ofensivei I crmane de la Kursk, fapt ce a permisă ţ ţ ap r torilor s ob in , un mare avantaj asupra atacatorilor.ă ă ă ţ ă

Ce zvonuri au ap rut dup r zboi referitoare la „Cercul de Spionaj Lucy”?ă ă ăSe spune c Roessler a putut opera în Elve ia datorit faptului că ţ ă ă

autorit ile acestei ri au acceptat munca sa ca spion în schimbul transmiteriiăţ ţă de informa ii despre serviciul secret german. In noiembrie 1943, de team sţ ă ă nu pun în pericol neutralitatea elve ian , autorit ile l-au arestat pe Foote înă ţ ă ăţ timp ce Roessler a fost avertizat c nu i se vor m i accepta comunca iile cuă ă ţ Moscova. So ii Duebendorfer au fost aresta i în mai 1944. Germanii au cerutţ ţ predarea tuturor spionilor sau ca elve ienii s îi predea la grani . Elve ia aţ ă ţă ţ refuzat, eliberându-i pe to i. Rado a zburat la Moscova iar restul la Parisulţ eliberat de c tre Alia i.ă ţ

Care a fost sfârşitul lui Alexander Foote şi al lui Duebendorfer?AIn 1945 au fost închişi din ordinul lui Stalin probabil din cauza faptului că

dictatorul nu dorea s recunoasc c un german antinazist ar fi putut ajutaă ă ă for a militar sovietic în opera iuni de r zboi cum ar fi fost ap rarea Kurskului.ţ ă ă ţ ă ă Atunci când Sando Rudolfi zbura c tre Moscova, unde l-ar fi aşteptat aceeaşiă soart ca pe colegii s i, în timpul unei escale la Cairo, a reuşit s evadezo şi să ă ă ă dispar . Dup moartea lui Stalin, Rudolfi s-a întors în Ungaria, unde a murit înă ă 1981.

Odat eliberat, Alexander Foote, a dezertat din' serviciul secret sovietic,ă întorcându-se în Marea Britanio natal , unde a murit în 1990.ă

Rudolph Roessler şi-a încheiat zilele în Elve ia, undo a fost arestat înţ 1950 pentru c a realizat activit i do spionaj în Germania Occidental .ă ăţ ă Roessler a fost'! condamnat la un an de închisoare. Dup ce a fost eliberat, aă disp rut de pe fa a p mântului.ă ţ ă

Ce dizident bulgar a fost asasinat cu o în ep tur veninoas provenit deţ ă ă ă ă la un pistol-umbre- l proiectat de KGB?ă

George Markov, un scriitor bulgar dizident caro locuia în Marea Britanie. Fost protejat al lui Todor Jivkov, secretarul general al Partidului Comunist din: Bulgaria, a dezertat în Marea Britanie, denun ând la BBC opresion a regimuluiţ lui Jivkov. Pentru a-1 asasina, Directoratul Tehnic al KGB a creat un pistol-umbrelâ care propulsa un vârf mic con inând o puternic otray toxic .ţ ă ă ă Umbrelele aveau un rezervor care permitea lansarea s ge ii cu ajutorul gazuluiă ţ

comprimat. Dou pistoale-umbrelâ au fost trimise de la Moscova la Sofia,ă pentru a-i preg ti pe doi agen i ai spionajului bulgar, Durjavna Sigiirnost.ă ţ Echipa de asasini a fost trimis la Londra. în septembrie 1978, în timp ce seă plimba pe Podul Waterloo, Markov s-a lovit de un alt om care purta o umbrel .ă Dup câteva minute nu s-a sim it bine şi a fost spitalizat de urgen . Pe 11ă ţ ţă septembrie a murit f r s -şi recapete cunoştin a. La autopsie s-a descoperit oă ă ă ţ mic pişc tur pe piciorul drept, dar otrava din ricin folosit pentru a-1 ucideă ă ă ă pe Markov disp ruse.ă

Y*In ce atentate împotriva altor diziden i s-a utilizat pistolul-umbrel ?ţ ăPe 26 august 1978, Vladimir Rostov, un alt dizident bulgar, a fost „ciupit”

în acelaşi fel pe o strad din Paris. In august 1971 a fost pişcat premiatul cuă Nobel pentru Literatur şi dizidentul sovietic Alexandr Soljeni ân. Se pare că ţ ă scriitorului i s-a administrat veninul într-un aliment. în câteva ore avea corpul plin de r ni. Dup trei luni de spital şi mai multe transfuzii de sânge, Alexandră ă Soljeni ân a reuşit s se refac .ţ ă ă

Ce opera iune a KGB l-a obligat s demit pe primul ministru al Poloniei,ţ ă ă Jozef Olesky?

Procurorul militar Slawomir Gorzkiewcz a lansat o acuza ie la adresaţ primului ministru, afirmând c transmisese informa ii secrete sovieticilor. Seă ţ pare c Olesky r m sese în rela ii bune cu doi diploma i de la ambasadaă ă ă ţ ţ sovietic din Varşovia care s-au dovedit a fi ofi eri KGB. Olesky a negată ţ acuza iile cu toate c , în final, a recunoscut c se întâlnise cu cei doi diploma i.ţ ă ă ţ Politicianul a acuzat serviciile secrete poloneze c creaser povestea pentru a-ă ă1 discredita. Fostul preşedinte Lech Walesa a sprijinit criticile împotriva lui Olesky datorit , pe de o parte, faptului c unul dintre prietenii primuluiă ă ministru, Alexander Kwasniewski, îi furase preşeden ia la alegerile dinţ noiembrie 1995. în final, pe 24 ianuarie 1996, Josef Olesky a fost obligat să demisioneze.

Ce înseamn în KGB „o alt munc ”?ă ă ăActivit ile de spionaj realizate de c tre ofi eri ai serviciului secret careăţ ă ţ

lucrau sub identitatea personalului Organiza iei Na iunilor Unite de la New York.ţ ţCe era „Cercul celor Cinci”?Era termenul utilizat de c tre KGB pentru a-i descrio pe membriiă

„Cercului de Spioni de la Cambridge”..,,. ' r; ;.. - lCe a fost opera iunea denumit ,JRYAN”?ţ ăCel mai mare efort din partea sovieticilor de acumuiaro de date de

spionaj pentru a verifica dac Statele Unito preg teau un atac nucleară ă împotriva Uniunii Sovietico, Atunci când preşedintele Ronald Reagan a ajuns la Casa Alb în ianuarie 1981, a cerut dezvoltarea unui plan pentru amplasareaă

de rachete nucleare în Europa, modelele „Pershing” şi „Tomahawk”. Liderul sovietic Leonid Brejnev şi preşedintele KGB, Iuri Andropov, au: decis s creeze,ă în 1981, o unitate special a KGB caro urma s descopere inten iile Stateloră ă ţ Unite împotriva Uniunii Sovietice. Andropov credea c Reagan preg tea un atacă ă nuclear surpriz asupra Uniunii Sovietice. Atunci au primit ordin KGB şi GRU s -ă ăşi înt reasc opera iunilo de descoperire a planurilor de r zboi americane.ă ă ţ ă Acest efort a fost denumit Raketno-Yaderonye Nadapenic (RYAN) sau, Atacul cu Rachete Nucleare”.

V”1Ce eşec au înregistrat KGB şi GRU în august şi septembrie 1981? 5!A. „WIn august şi septembrie 1981, 83 de vase de r zboi care apar ineauă ţ

Statelor Unite, Canadei, Marii Britanii şi Norvegiei, comandante de portavionul nuclear Dwight D.Einsenhower, au realizat o opera iune-repeti ie de trecereţ ţ dinspre oceanul Atlantic şi marea Norvegiei. Problema a ap rut când sovieticiiă au aflat abia o s pt mân mai târziu. Flota aliat realizase o combina ie deă ă ă ă ţ m suri pasive — men inerea lipsei de transmisii radio, controlul tuturoră ţ emisiilor şi m suri activeă

rudar, cum ar fi transmiterea de semnale radar false. Exerci iul lansat deţ pe Einsenhower a însemnat o mare înfrângere pentru liderii sovietici şi pentru serviciile lor de spionaj. Pe 17 februarie 1983, Cartierul General al KGB şi-a informat toate birourile c opera iunea „RYAN” era de maxim urgen şi deă ţ ă ţă gravitate extrem . Niciunul din agen ii KGB nu a descoperit nimic.ă ţ

O nou lovitur pentru KGB a fost când însuşi preşedintele Reagan aă ă anun at crearea unui plan de amplasare a armelor nucleare în cadrul aşa-ţnumitului plan de Ini iativ de Ap rare Strategic sau „R zboiul Stelelor”.ţ ă ă ă ă Andropov i-a urmat lui Brejnev dup moartea acestuia pe 27 martie 1983.ă

Intre martie şi aprilie 1983, 40 de vase de r zboi ai liotei Pacificului s-auă ciocnit de sovietici. De data aceasta, flota era comandat de dou portavioaneă ă nucleare, Enterprise şi Midway. Tensiunea a ajuns la maxim când NATO a decis s fac un nou exerci iu în noiembrie 1983. Cartierul general al KGB a primită ă ţ informa ii de la toate birourile sale care indicau c toate armatele occidentaleţ ă se mobilizau.

Tensiunea a urcat din nou atunci cand Andropov a ordonat mobilizarea tuturor for elor. în final, Ronald Reagan şi-a redus intensitatea declara iilorţ ţ împotriva Uniunii Sovietice, cu toate c Moscova nu prea avea încredere înă acest lucru. Solu ia la aceast problem a venit odat cu anun area mor ii luiţ ă ă ă ţ ţ Iuri Andropov în februarie 1984.

Ceea. ce Statele Unite nu au ştiut niciodat cât de aproape au fost să ă provoace, în 1983, un r zboi nuclear cu Uniunea Sovietic .ă ă

Ce a fost opera iunea SORM?ţ

O opera iune realizat de c tre Serviciul Federal de Securitate (FSB) peţ ă ă Internet. Sistema Operativno

Rozysknykh Meropriyatii (SORM) sau Anchetarea Activit ii de Securitateăţ din cadrul Sistemului a început în 1995 atunci când Guvernul rus i-a acordat FSB dreptul de a controla telecomunica iile. Internetui so afla în puterea FSBţ prin opera iunea denumit SORM-2. Aceast opera iune permitea Serviciuluiţ ă ă ţ Federal de Securitate s -i ancheteze pe furnizorii do servicii Internet, cât şiă tranzac iile cu c r i de credit prin Internet sau mesajele de poşt electronic .ţ ă ţ ă ă ComuÄ nica iile prin Internet au fost controlate de FSB f r ccj utilizatorii sţ ă ă ă ştie acest lucru. Preşedintele Vladimir* Putin a autorizat opera iunea SORM nuţ numai pentrii* FSB cât şi pentru alte agen ii, cum ar fi poli ia fiscal sauţ ţ Ministerul de Interne. »

Cu ce program american şi britanic a foşti comparat SORM-ul dup ce i-aă fost f cut publicai existen a?ă ă ţ

Cu „Re eaua Echelon”, din care fac parte Statele Unite, Marea Britanie,ţ Canada, Noua Zeeland şi Australiaă

Ce erau cunoscute ca Activit i Speciale ( îrk cadrul KGB? iiăţEra un termen utilizat de KGB pentru a se referi la opera iunile deţ

asasinare, sechestru sau opera iunile de sabotaj. «ţ Vy'ţCe era cunoscut drept,JPraf de Spioni” în cadrul KGB? j?r.Este vorba de un produs chimic utilizat de c tre KG1 în anii optzeciă

pentru a-i adormi pe diploma ii i ataşa ii militari str ini pare se aflau în Uniuneţ ţ ă Sovietic . Atunci când s-a descoperit folosirea „praful1ă

rte spioni” de c tre ambasadorul Statelor Unite la Moscova, Arthur A.ă Hartman, KGB a ordonat s nu mai fiu folosit. Cel pu in nu în Uniunea Sovietic .ă ţ ă

Ce era cunoscut în KGB drept „Mama Uscat ”?ăEra un termen utilizat de c tre agen ii spionajului Movietic pentru aă ţ

descrie o zon care fusese abandonat de c tre un agent KGB dup ce nu maiă ă ă ă putea strânge informa ii din zona respectiv .ţ ă

Ce este un „cifrator de urgen ”?ţăAvarynyy Shifr. Un cifrator sau un operator de coduri care poate memora

un sistem de cifruri simplu pentru a trimite un mesaj de urgen .ţăCe era un fyAgent Provodnik”?Este vorba de un agent de spionaj sau contraspionaj specializat în

traversarea ilegal a grani elor dintre ri; împreun cu al i agen i, mesaje sauă ţ ţă ă ţ ţ alte persoane.

Ce înseamn un „agent cultivat” de c tre KGB?ă ă

Agent-razrabotchik. 0 persoan care, înainte de a fi recrutat de c treă ă ă KGB, este supravegheat pentru a i se cunoaşte mediul familial, munca sa,ă obiceiurile sale, pasiunile sale, etc.

Ce este un, oderzhatel konspirativnoy kvartiry”?Un apartament conspirativ utilizat de c tre agen ii KGB sau ai oric reiă ţ ă

agen ii de spionaj sovietice pentru a se refugia sau a organiza reuniuniţ clandestine.

Ce înseamn „Documentul unui Agent”?ăAgenturnoye delo. Un dossier despre o opera iune care este l sat deschisţ ă

atâta timp cât opera iunon respectiv r mâne deschis . Termenul respectiv crflţ ă ă ă utilizat de c tre KGB. La ora actual , fişa unui agenl din SVR este cunoscut caă ă ă „Document Opera ional” (Operativoyne delo).ţ

Ce se cunoştea în KGB drept „posibilitatea agentului”?Agenturnyye vozmozhnosti. Era analiza realizat do c tre exper ii KGBă ă ţ

asupra posibilit ilor unui agent care, ajutat de al ii, s încheie cu bine oăţ ţ ă opera iune do spionaj sau secret . gţ ă

Ce se cunoştea în KGB ca „infiltrarea unul agent”? ?iVnedreniye agenta. Erau m surile luate pentru infiltrarea unui agent într-ă

un obiectiv inamic. Se mai foloseşte atunci când un agent KGB a reuşit s soă infiltreze într-un obiectiv şi a l sat implantat un agent recrutat.ă

'lCe era cunoscut în KGB ca „adversarul prin- cipal”? SGlavnyy protivnik. Era vorba de unul sau mai multe state stabilite de

c tre KGB ca ri ai c ror lideri ordonaser opera iuni militare, politice sau deă ţă ă ă ţ spionaj împotriva Uniunii Sovietice, împotriva liderilor Uniunii Sovietice sau împotriva agen ilor serviciilor secrete şi do spionaj ai Uniunii Sovietice. Deţ exemplu, Statele Unite şi Marea Britanie.

Ce opera iuni a realizat KGB împotriva Marinei sovietice?ţîn 1968, agen i ai KGB au intrat în casa maiorului (lenrikh Altunyan,ţ

instructor oficial la AcademiaANaval . In fundul dublu al unui dulap au g sit exemplare clandestine aleă ă

romanului scriitorului premiat Alexander Soljeni in, Pavilionul bolnavilor deţ cancer. Ofi erul a fost dezonorat şi expulzat din Marin , cxpluzat din Partidulţ ă Comunist şi trimis într-un lag r de munc timp de cinci ani pentru activit iă ă ăţ anti- sovietice. A doua opera iune a avut loc în mai 1969 când, trei ofi eri aiţ ţ Marinei, Gennadi Vladimirovici Gavrilov, (îeorgi Konstantinovici Par monov şiă Aleksei Vasilievici Kosyrev, au fost aresta i din cauz c înfiin aser „Uniuneaţ ă ă ţ ă pentru Lupta pentru Drepturilor Politice”. KGB a descoperit între bunurile lor exemplare ale Declara iei Drepturilor Omului a Na iunilor Unite şi (ixemplareţ ţ ale poemului Vise de libertate. Gavrilov a fost condamnat la şase ani de

închisoare, Kosyrev la trei, iar l'aramonov a fost trimis pentru patru ani într-un spital pentru bolnavii mentali din care nu a ieşit viu.

Ce opera iune a realizat KGB dup arest rile lui Gerinadi Vladimiroviciţ ă ă Gavrilov, Georgi Konstantinovici Paramonov şi Aleksei Vasilievici Kosyrev?

AIn vara lui 1969, KGB a cercetat toate contactele celor trei ofi eri aiţ

Marinei iar la finele lui august au arestat 31 de membri ai serviciilor navale care erau repartiza i în Estonia. Mul i dintre ei criticaser deschis invaziaţ ţ ă Cehoslovaciei de c tre Armata sovietic .ă ă

Ce i-a dezv luit CIA ofi erul serviciului secrol cubanez Gerardo Perazoă ţ Amerchazurra atunci când a dezertat în Statele Unite în 1971?

Perazo a dezertat în Statele Unite din baza sa de ld Londra în decembrie 1971. Când a ajuns în Statolô Unite, fostul agent al lui Fidel Castro a dezv luită c din vara lui 1968, activit ile de spionaj ale Cubei îl fuseser predate KGB.ă ăţ ă

Ce alt informa ie important despre KGB (I predat cubanezul Gerardoă ţ ă Perazo Amerchazurra CIA?

A dezv luit c , prin spionajul cubanez, KGB stabilisé rela ii secrete cuă ă ţ teroriştii „Frontului de Eliberare al Quebec-ului” (FLQ) din Canada. De asemenea, la cero« rea KGB, cubanezii preg teau în taberele de antrenfr mentă terorişti palestinieni şi irlandezi şi conspira i împreun cu comuniştii britanici sţ ă ă men in conflictul din Irlanda de Nord.ţ ă

MCe era „Direc ia”? &ţNapravleniye. Structura KGB, serviciile, dep rta» mentele şiă

directoratele.

Care erau cele trei fronturi de activitate ale serviciului secret extern al KGB? ':}

r 1Napravleniya deyatelonesti vneshney razvedki. 4« I '.— Informa iile politice. i 'ţ— Spionaj tehnic şi ştiin ific. vţ— Contraspionaj extern.fCe era o „Opera iune Combinat ”?ţ ăKombinatsiya operativnaya. Erau opera iuni create di! c tre KGB pentru aţ ă

detecta mişc rile antisovietice mi u opera iunile subversive împotrivaă ţ sovieticilor. KGB realiza patru tipuri de opera iuni de acest fel:ţ

Opera iuni combinate destinate pentru a dezv lui activit ile subversiveţ ă ăţ inamice. Acest lucru presupune sprijinul activit ilor clandestine şi planificareaăţ tehnic a echipamentului pentru ele. Opera iuni combinate pentru prevenireaă ţ şi distrugerea activit ilor subversive.ăţ

- Opera iuni combinate pentru a crea condi ii care s duc la dizolvareaţ ţ ă ă activit ilor subversive.ăţ

- Opera iuni combinate pentru extinderea necesit ii de sprijinire aţ ăţ detect rii mişc rilor şi opera iunilor subversive împotriva Uniunii Sovietice.ă ă ţ

Ce era pentru KGB un „container”?iKonteyner. Un depozit special adaptat pentru transferul de documente de

la un agent la altul sau pentru depozitarea de documente pentru ca s le preiaă un curier.

Ce calit i trebuia s aib un agent KGB ca s fie recrutat?ăţ ă ă ă— Caracteristici fizice. Aptitudini pentru munc , pentru rela ionarea cuă ţ

alte persoane, etc.— Procese psihologice. Memorie, retentiva, putere de convingere, etc.— Statut psihologic. Energie, excitabilitate, precau ie, etc.ţ— Calit i psihologice. Capacitate de reac ie, caractoi', temperament, stilăţ ţ

de conducere conving tor, otd,ă— Experien de via şi profesional . Cunoştin e, experien , obiceiuri,ţă ţă ă ţ ţă

tradi ii, etc.ţViCe era cunoscut în KGB ca „agent de am* plasare”? -Ir„. ' TT.;, !., I?Manevrirovanie agentami. Erau acei agen i al departamentului de spionajţ

extern ai KGB care trebuiai! s fie în permanen preg ti i s fie amplasa i înă ţă ă ţ ă ţ orice

tar -obiectiv. ')ă %— Agen ii de amplasare trebuiau s fie în permanen ii în contact cu unţ ă ţ

ofi er de opera ii din aria urtdo trebuiau s realizeze activit i de contraspionajţ ţ ă ăţ— Agen ii de amplasare puteau proveni din depar» tamente sauţ

directorate diferite ale KGB. ? %— Agen ii de amplasare puteau fi folosi i de oricO agen ie de spionaj aţ ţ ţ

Uniunii Sovietice şi s fio folosi i la opera iuni de spionaj sau contraspionaj, CUă ţ ţ condi ia s fi fost aprobate înainte de şeful do opera iuni ai agen ilor deţ ă ţ ţ amplasare. ;

Capitolul 6DEPARTAMENTE SI SISTEMERIn câte directorate era împ r it KGB?ă ţîn nou directorate. Primul Directorat (Opera iuni Kxterne), al Doileaă ţ

Directorat (Controlul Politic Intern), al Treilea Directorat (Controlul Politic al For elor Armate), al Cincilea Directorat (Diziden a Politic ), al Şapteleaţ ţ ă

Directorat (Supravegherea electronic a cet enilor sovietici, a studen ilor,ă ăţ ţ militarilor şi diploma ilor), al Optulea Directorat (Securitatea în comunica ii,ţ ţ criptografie şi coduri), al Nou lea Directorat (Escortele pentru membriiă Partidului şi familiile lor), al Şaisprezecelea Directorat (între inerea şiţ securitatea comunica iilor agen iilor guvernamentale ale Uniunii Sovietice),ţ ţ Directoratul For elor Frontaliere (îns rcinate cu protec ia frontierelor Uniuniiţ ă ţ Sovietice pe p mânt şi pe mare).ă

Care erau atribu iile Primului Directorat?ţEra responsabil de toate opera iunile de informa ii şi activit ile deţ ţ ăţ

spionaj din str in tate. La rândul s u, era împ r it în departamente cum ar fiă ă ă ă ţ antrenarea agen ilor sub acoperire, analiza informa iilor şi departamente careţ ţ acopereau arii geografice concrete. în acest directorat erau incluşi Spetsnaz, un grup creat în 1981 pentru a realiza recunoaşteri în str in tate, sabotaje şiă ă misiuni de securitate. în practic , aceast unitate a realizat misiuni doar înă ă interiorul URSS, în principal ac iuni de securitate intern .ţ ă

Care erau atribu iile celui de-al Doilea DireC'ţtorat?Era responsabil cu controlul politic intern al cetö« enilor sovietici şi alţ

str inilor care locuiau în Uniunea Sovietic , aici fiind incluşi turiştii şi diploma ii.ă ă ţCare erau atribu iile celui de-al Treilea Di rectorat? fţ AEra responsabil de controlul politic şi contraspionajul din interiorul

For elor Armate. Acest directorat era împ r it în dou sprezece departamente,ţ ă ţ ă toate fiind rela ionate cu teme militare, inclusiv formarea paramilitarilor careţ urmau s fie utiliza i de c tre Guvernul sovietic. Membrii acestui directorat seă ţ ă aflau în întreaga re ea militar sovietic , în fiecare companie, în fiecaroţ ă ă batalion, în fiecare district militar, în fiecare grup naval, Aceştia informau direct cartierul general l KGB şi nu Ministerul de Ap rare sau GRU (serviciul secretă ă militar).

Care erau atribu iile celui de-al Cincilea Directorat?ţ' tEra responsabil cu securitatea intern . Creat în 1969 pentru a combateă

diziden a politic , au realizat câteva din activit ile celui de-al Doileaţ ă ăţ Directorat. De exemplu, cel de-al Cincilea Directorat se ocupa de departamente operative cum ar fi diziden ii religioşi, minorit i na ionale, spionajul înţ ăţ ţ interiorul comunit ii artistice şi cenzura literar . (ăţ ă

Care erau atribu iile celui de-al Şaptelea Directorat?ţEra responsabil cu acordarea de sprijin personal şi tehnic pentru

supravegherea electronic a activit ilor cet enilor str ini şi na ionali dină ăţ ăţ ă ţ interiorul Uniunii Sovietice. Principala munc a celui de-al Şaptelea Directorată se centra în zone din Moscova şi Leningrad (acum Sankt Petersburg), unde se concentrau comunit ile diplomatice, turiştii, studen ii str ini.ăţ ţ ă

Ce grup special a fost în subordinea celuide-al Şaptelea Directorat?fAl'fa (Alfa). La început, aceast unitate special creat în 1974 se ocupaă ă ă

cu informarea legat de contraterorism şi de misiuni speciale în cadrul URSS.ă Echipa Al'fa a jucat un rol important în opera iunile secrete din Afganistan dupţ ă invadarea acestei ri de c tre Uniunea Sovietic .ţă ă ă

Care erau atribu iile celui de-al Optulea Directorat?ţEra responsabil cu securitatea zonelor mai sensibile a comunica iilor.ţ

Directoratul de Comunica ii, un alt nume pentru acest directorat, se ocupa deţ controlul comunica iilor din str in tate. Respectivul directorat era responsabilţ ă ă de sistemele de criptare utilizate de diviziile şi departamentele KGB, de securitatea transmisiilor între birourile KGB din str in tate şi dezvoltarea deă ă echipamente mai sigure pentru comunica ii.ţ

Care erau atribu iile celui de-al Nou lea Directorat?ţ ăCel de-al Nou lea Directorat era responsabil cu paza şi protec ia lideriloră ţ

Partidului Comunist şi familiilor lor, înal ilor demnitari ai Kremlinului şi înal ilorţ ţ func ionari din întreaga Uniune Sovietic ., şjţ ă

Care erau atribu iile celui de-al Şaisprezecelea Directorat? vţ„ ! 'A...... 'între inerea sistemelor radio şi a liniilor telefonico utilizate de toateţ

agen iile Guvernului. j;ţCare erau atribu iile Directoratului Trupelor de Frontier ?:.j,ţ ăi IV,Efectivele sale protejau frontierele terestre şi maritime ale Uniunii

Sovietice.„fCum era structurat Primul Directorat?Acesta era, poate, împreun cu cel de-al Doilea Directorat, KGB, cel maiă

important directorat. Primul Directorat era responsabil de toate opera iuniloţ clandestine, analizele datelor de spionaj culese de c tre GRU şi consiliereaă politic a Politburo-ului Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Primulă Directorat era format din Directoratul S sau Agen ii sub acoperire, Directoratulţ T sau Problemele Tehnice şi Ştiin fice, Directoratul I sau Planificare şi Analiz ,ţ ă Serviciul Special I sau Informa ii, Serviciul Special II sau Contrainforma ii,ţ ţ Departamentul A sau Dezinformare, Departamentul V sau Ac iuni Executive şiţ Departamentul Geografic.

>'M Ce atribu ii avea Directoratul S? $ţ

Se ocupa de agen ii sub acoperire. Se ocupa de recrutarea, antrenarea şiţ controlarea, cu ajutorul ofi erilor KGB, a spionilor str ini c rora li se creau şiţ ă ă d deau identit i false. Acest directorat se ocupa de asemeneaă ăţ

de sprijinirea spionilor care se aflau sub acoperire diplomatic .ăCe atribu ii avea Directoratul T?ţDirectoratul T a fost creat în 1963, dup dispari ia Departamentului 10,ă ţ

îns rcinat cu achizi ia de tehnologie industrial , militar sau strategic dină ţ ă ă ă Occident. In 1972, cartierul general al Directoratului T era format din sute de ofi eri, repartiza i în patru departamente şi amplasa i în ambasadele sovieticeţ ţ ţ din toat lumea. Opera iile Directoratului erau coordonate de comitetul deă ţ informa ii ştiin ifice şi tehnice al KGB împreun cu Comitetul de Stat pentruţ ţ ă Probleme Tehnice şi Ştiin ifice (GNTK, în rus ).ţ ă

Ce atribu ii avea Directoratul I?ţPlanificare şi analiz . Directoratul I a fost înfiin at în 1969 cu scopul de aă ţ

revizui opera iunile trecute şi dirigidas, s ia viitoarele ini iative.ţ ă ţCe atribu ii avea Serviciul Special I?ţServiciul Special I era responsabil cu diseminacion informa iei culeas deţ ă

c tre Primul Directorat, în afar de cea despre probleme tehnice adus deă ă ă Directoratul T. Alte responsabilit i ale Serviciului Special I erau publicarea unuiăţ buletin s pt mânal pentru liderii Partidului, un alt buletin pentru ofi erii KGBă ă ţ despre opera iunile din str in tate şi un al treilea raport, intitulat despreţ ă ă Studiile Speciale, adresat direc iei Comitetului Central al Partidului Comunist alţ URSS. Aceste rapoarte nu erau analize de informa ii ci mai mult un buletinţ despre posibilele situa ii şi crize politice din rile din afara ariei comuniste.ţ ţă

Ce atribu ii avea Serviciul Special II? t iţAtribu iile acopereau ac iunile de contrainforma ii, controlul deţ ţ ţ

penetracion al altor agen ii de spionaj externe din Uniunea Sovietic cu scopulţ ă de a sabota efectivitatea ac iunilor desf şurate de KGB. Serviciul Special II eraţ ă de asemenea responsabil de ofi erii dej securitate care îi p zeau pe civiliiţ ă sovietici care c lâ> toreau în str in tate în calitate de func ionari, cores-îă ă ă ţ ponden i ai mijloacelor de comunicare sovietice, agen i?ţ ţ

comerciali, personal al Aeroflotului, etc. -'MiiCe atribu ii avea Departamentul A? jţ'Cunoscut ca şi Departamentul de Dezinformare şi responsabil cu

opera iunile clandestine şi campaniile de' influen are a guvernelor str ine şiţ ţ ă publice, neutralizarea grupurilor ostile intereselor Uniunii Sovietice. Majori-'j tatea agen ilor Departamentului A erau ofi eri KGB.(ţ ţ

'-lCe atribu ii avea Departamentul V? öţ M

Cunoscut de asemenea ca Departamentul de Ac iunii Executive sau celţ responsabil cu „problemele umedeŞ (mokrie delà), asasinate, sechestre şi sabotaje, care) con ineau ac iuni însângerate. Acest Departament a fost !ţ ţ cunoscut înainte ca Departamentul 13 sau „Linia F'l Departamentul V a fost înfiin at în 1969 cu scopul de a sabota infrastructurile importante pentru aţ ţ imobilizai, rile occidentale în cazul unei posibile crize militare;) care arţă implica Uniunea Sovietic . Personalul Departa- mentului V era plasat înă ambasadele URSS din întreaga]

lume. 1)KCe atribu ii avea Departamentul Geograficiţîn realitate, acesta era inima Primului Directorat. Acesta era împ r it înă ţ

departamente geografice, fiecare dintre ele fiind responsabil de opera iunileţ KGB din str in tate. Personalul acestui departament era format Sn general dină ă ofi eri KGB reziden i şi legali {rezidenty) din ambasadele sovietice, care lucrauţ ţ sub acoperire diplomatic . Rezidenty se ocupau de colectarea informa iiloră ţ secrete, de spionaj sau alte ac iuni pentru agen ii Hub acoperire aiţ ţ Departamentului V sau ai Departamentului A. Rezidenty se ocupau de controlul opera iunilor de sprijin al acelor organiza ii comuniste din lume.ţ ţ

Cum era structurat Departamentul Geografic?— Departamentul num rul 1 (Statele Unite şi Canada),ă— Departamentul num rul 2 (America Latin ),ă ă— Departamentul num rul 3 (Marea Britanie, Australia, Noua Zeeland şiă ă

Scandinavia),— Departamentul num rul 4 (Republica Federal German şi Austria),ă ă ă— Departamentul num rul 5 (Fran a, Spania, Italia, Olanda, Belgia,ă ţ

Luxemburg şi Italia), Departamentul num rul 6 (China, Vietnamul deăNord şi Coreea de Nord),— Departamentul num rul 7 (Japonia, India, Filipinele şi restul Asiei),ă— Departamentul num rul 8 ( rile arabe, Iugoslavia, Turcia, Grecia,ă ţă

Iranul, Afganistanul şi Albania),— Departamentul num rul 9 ( rile vorbitoare de englez din Africa),ă ţă ă— Departamentul num rul 10 ( rile vorbitoare de francez din Africa),ă ţă ă— Departamentul num rul 11 (consilierii Cubei şi rile din Europa deă ţă

Est),— Departamentul num rul 12 (Departamentul de acoperiri date ofi eriloră ţ

KGB ca diploma i, ziarişti, turişti sau participan i la conferin e interna ionale),ţ ţ ţ ţ— Departamentul num rul 13 (securitatea comunica iilor cu reziden ii,ă ţ ţ

ofi erii şi agen ii din rild selectate ca obiective), -v;-'ţ ţ ţă— Departamentul num rul 14 (furnizarea de documente false,ă

paşapoarte, materiale pentru trimiterea de mesaje invizibile, produse chimice sau produso cerute de c tre Departamentul de Opera iuni dih Str in tate), fă ţ ă ă

— Departamentul num rul 15 (între ine şi controleaz documentele şiă ţ ă arhivele opera iunilor active alo Primului Directorat),ţ

— Departamentul num rul 16 (îns rcinat cu activit ile administrative şiă ă ăţ de recrutare din popula ia sovietic ). 1ţ ă

Care era principalul centru de recrutare al Departamentului num rul 16?ă f

„ MInstitutul Interna ional de Afaceri şi Limbi Orientale de la Moscova.ţCare erau atribu iile celui de-al Doilea Di-ţrectorat?;} î

.fc-V 1Cel de-al Doilea Directorat era responsabil cu securitatea intern şiă

atribu iile sale se încrucişau câteodat cu cele ale puternicului Prim Directorat.ţ ă Directoratul con inea dou sprezece departamente, Securitatea Politic ,ţ ă ă Directoratul Siguran ei Industriale şi Grupul de Sprijin Tactic. Şase din celeţ dou sprezece departamente aveau ca unic sarcin controlul personaluluiă ă ă sovietic din ambasadele şi consulatele sovietice din lume.

Ce rol avea Departamentul num rul 1 al celui de-al Doilea Directorat?ăPersonalul acestui departament, creat în 1970, num ra 50 de ofi eri şiă ţ

300 de agen i exper i în supravegheri. Cartierul s u general se afla la câ ivaţ ţ ă ţ metri de ambasada Statelor Unite de la Moscova. Acest departament era format din cinci sec iuni:ţ

— Sec iunea num rul 1 (recrutarea personalului ambasadei Statelorţ ă Unite),

— Sec iunea num rul 2 (opera iuni de contrainforma ii împotrivaţ ă ţ ţ ambasadei Statelor Unite de la Moscova),

— Sec iunea num rul 3 (identificarea cet enilor sovietici care luaserţ ă ăţ ă contact cu personalul ambasadei Statelor Unite),

— Sec iunea num rul 4 (controlul contactelor dintre americani şi sovieticiţ ă în afara Moscovei),

— Sec iunea num rul 5 (opera iuni de contrainforma ii împotrivaţ ă ţ ţ ambasadelor latino-americane de la Moscova).

Ce atribu ii aveau restul Departamentelor celui de-al Doilea Directorat?ţ— Departamentul num rul 2 ( rile Commonwealth),ă Ţă— Departamentul num rul 3 (Republica Federal German , Scandinaviaă ă ă

şi Austria),— Departamentul num rul 4 (toate na iunile Europei Occidentale),ă ţ— Departamentul num rul 5 ( ri noneuropene aflate în dezvoltare),ă ţă— Departamentul num rul 6 ( ri non-europene dezvoltate),ă ţă— Departamentul num rul 7 (responsabil de opera iunile împotrivaă ţ

turiştilor).

Din câ i agen i era format cel de-al 7-lea Departament al celui de-alţ ţ Doilea Directorat?

Din 200, din care jum tate se aflau la Moscova iar restul în diferite oraşeă ale Uniunii Sovietice. S-a estimat c departamentul avea aproape 1.600 deă informatori.

Cum erau împ r i i informatorii celui de-al 7-lea Departament? C-.ÔFă ţ ţIn şase sec iuni. Sec iunea num rul 1 (turişti amo» ricani, canadieni şiţ ţ ă

britanici), Sec iunea num rul 2 (allô na ionalit i), Sec iunea num rul 3ţ ă ţ ăţ ţ ă (hoteluri şi restau» rante pentru str ini), Sec iunea num rul 4 (agen iî. lo voiaj),ă ţ ă ţ ţ Sec iunea num rul 5 (contactele dintre soviétifii şi turişti) şi Sec iunea num rulţ ă ţ ă 6 (posturi de observa ii) aflate în locuri unde se întâlnesc turişti şi str ini cat şţ ă în cl dirile utilizate de c tre str ini, cum är Mă ă ă

- 14 Taeroporturile, g rile sau sta iile de autobuz din întreagaă ţUniune Sovietic ).. - Ciă' ' îîl['vmCe rol avea cel de-al 8-lea Departament al celiii de-al Doilea Directorat?

im. 'imr l' KţR spundea de informa iile legate de computere; şi sisteme de operareă ţ

pentru cel de-al Doilea Directorat,11Ce rol avea cel de-al 9-lea Departament al celuide-al Doilea Directorat? ilfl''JmSupravegherea şi recrutarea de studen i str ini care urmau a fi folosi i caţ ă ţ

informatori în universit ile Uniunii Sovietice împotriva grupurilor studen eşti*ăţ ţ dizidente.

' PCe rol avea cel de-al 10-lea Departament l celui de-al Doilea Directorat?ă „''SR spundea de influen area şi recrutarea ziariştilor, str ini.ă ţ ăIU IŢCe rol avea cel de-al 11-lea Departament al celui de-al Doilea Directorat?

'Reglementarea şi controlarea c l toriilor cet enilor sovietici înă ă ăţ

str in tate.ă ăCe rol avea cel de-al 12-lea Departament al celui de-al Doilea Directorat?R spundea de anchetarea cazurilor de corup ie din întreprinderileă ţ

Guvernului.

Ce sprijin primea KGB în materie de securitate Intern ?ăDin partea Serviciului de Securitate Politic . Denumit de asemenea şiă

„Serviciul” (Sluzhba). Pân în 1969 era format din dou sprezece direc iiă ă ţ (Napravle- nipe), pân când a fost reformat, r mânând cu doar şapte direc ii.ă ă ţ

Cu ce se ocupau Direc iile Serviciului de Securitate Politic ?ţ ă

Direc iile 1, 2, 3 şi 4 erau responsabile de munca cu ofi erii locali ai KGBţ ţ şi cu re elele de informatori ai acestora. Direc ia num rul 10 r spundea deţ ţ ă ă delictele cconomice, specul şi activit ile „pie ei negre”. Direc ia num rul 11ă ăţ ţ ţ ă r spundea de supravegherea diziden ilor. Direc ia num rul 12, creat în 1963,ă ţ ţ ă ă r spundea de opera iunile de informa ii şi spionaj împotriva diploma ilor chineziă ţ ţ ţ de la Moscova.

Ce rol avea aşa-numitul Grup de Sprijin Tehnic?R spundea de intr rile şi infiltr rile în locuri precum ambasadele str ineă ă ă ă

de la Moscova şi casele cet enilor sovietici.ăţCe rol avea aşa-numitul Directorat pentru Securitatea Industriala?R spundea de securitatea instala iilor industriale do înalt prioritate cumă ţ ă

ar fi fabricile de armament, do avioane, siderurgice, etc. Acest directorat era împ r il în şase departamente, primele patru r spundeau dfl industria grea,ă ţ ă armament, cercetare nuclear şi centrö de produc ie. Departamentul num rulă ţ ă 5 r spundea do Ministerul Comer ului Exterior şi de expozi iile din str in tate.ă ţ ţ ă ă Departamentul num rul 6 r spundea do opera iunile de recrutare aleă ă ţ marinarilor str ini din porturile Uniunii Sovietice.ă

» mCe departamente depindeau direct şi exclusivde preşedintele KGB? yi:n ! iDirectoratul Administrativ, Directoratul pentrii Personal, Departamentul

de Anchete Speciale, Depar- tamentul de Experien Opera ional ,ţă ţ ă Departamentul pentru Securitate Fizic , Departamentul Financiar şiă Departamentul de Arhive şi Registre.

Ce rol avea Directoratul Administrativ?%R spundea de administrarea propriet ilor, finan area c l toriilor,ă ăţ ţ ă ă

administrarea afacerilor, magazinelor! complexelor de vacan şi complexelorţă de apartamen o utilizate de c tre personalul KGB.ţ ă

Ce rol avea Directoratul pentru Personal?Se afla sub controlul Departamentului şi Organului Administrativ al

Comitetului Central al Partidului. Comunist şi r spundea de recrutarea deă personal pentru KGB cât şi de şcolile şi centrele de antrenament

nie KGB, unde se ineau cursuri pentru Directoratul pentru Agen ii subţ ţ acoperire şi Departamentul de Ac iuni Executive.ţ

Ce rol avea Departamentul de Anchete Speciale?R spundea de anchetarea cazurilor de tr dare, spionaj şi activit iă ă ăţ

criminale din interiorul KGB, a func ionarilor şi membrilor de importan medieţ ţă ai Partidului.

Ce rol avea Departamentul de Experien Opera ional ?ţă ţ ăR spundea de evaluarea opera iunilor de informa ii pentru toate agen iileă ţ ţ ţ

de spionaj ale Uniunii Sovietice.Ce rol avea Departamentul de SecuritateFizic ?ă(R spundea de furnizarea de escorte şi paznici pentru cl dirile KGB.ă ăCe rol avea Departamentul Financiar?Se ocupa de pl ile salariilor, contabilitate şi administrarea întreguluiăţ

personal al KGB.Ce rol avea Departamentul de Registre şi Arhive?inea la zi indicii rapoartelor despre opera iuni, agen i şi documenteleŢ ţ ţ

produse de c tre fiecare divizie a KGB de la începuturile Cek i pân în ultimeleă ă ă sale zile din 1991.

Care sunt cele dou agen ii care au înlocuit KGB dup desfiin area sa dină ţ ă ţ 1991?

VSluzhba Vneshney Razvedki (SVR) sau Serviciul Secrol Extern şi Serviciul

Federal de Informa ii Rus (FSK),ţ. VyCând a fost înfUntat Sluzhba Vneshney Razvedki (SVR)-ul?#SVR-ul a fost creat din ordinul preşedintelui Borifl El in în decembrie 1991ţ

cu scopul de a prelua sarcinilo realizate pân atunci de KGB. Rolurile SVR-ululă constau în realizarea de opera iuni de spionaj în str in tate. Ultimul preşedinteţ ă ă al KGB şi primul director al SVR-ului a fost Evgheni Primakov, care a r mas înă func io pân pe 9 ianuarie 1996, când El în 1-a numit ministru al Afacerilorţ ă ţ Externe iar mai târziu prim ministru, Primakov a fost urmat în func ie de c treţ ă Vyacheslav Ivanovici Trubnikov, un specialist în India şi Pakistan,

' ÛCare sunt ast zi, adresa şi telefonul SVR?ăSluzhba Vneshney Razvedki '-«wYasenevo 11 KolpaşniMoscova, 0101000Telefon: 00.7.95.923 62 13iiCâ i oameni lucreaz pentru SVR?ţ ă

Aproape 15.000 de persoane lucreaz pentru Sluzhba Vneshney Razvedkiă în diferitele sale departamente.

Ce sarcini a preluat SVR-ul de la KGB? ;A V**In calitate de continuator al muncii Primului Directorat al KGB, SVR este

responsabil pentru informa iile externe şi de ine birouri în ambasadele şiţ ţ reprezentan ele diplomatice ruse cât şi societ i în toatţ ăţ ă

! lumea.1ICum sunt împ r ite departamentele SVR-ului?ă ţEste împ r it în trei Directorate şi trei Servicii.ă ţ— Biroul Directoratului S.Este responsabil de agen ii sub acoperire afla i în str in tateţ ţ ă ă— Biroul Directoratului T.Este responsabil de culegerea de informa ii cu caracter ştiin ific şiţ ţ

tehnologic.— Biroul Directoratului K.Realizeaz infiltrarea agen ilor s i în servicii sau agen ii secrete str ine şiă ţ ă ţ ă

îi supravegheaz pe cet enii ruşi din str in tate.ă ăţ ă ă— Serviciul I.Analizeaz informa ia culeas de c tre SVR şi distribuie informa iaă ţ ă ă ţ

celorlalte departamente şi servicii.— Serviciul A. Responsabil cu Planificarea.— Serviciul R.Evalueaz opera iunile externe ale SVR-ului.ă ţCare este pagina de Internet a SVR-ului?http: www.svr.gov.ruCând a fost creat FSB?Serviciul Federal de Securitate sau Federal'naya Sluzhba Bezopasnosti

(FSB) a fost creat în aprilie 1995 dup restructurarea FSK-ului. FSB r spunde deă ă p zireaă

materialului secret al Guvernului, de securitatea din cadrul For elorţ Armate şi a altor agen ii guverna« mentale.ţ

Ce departamente alc tuiesc FSB?ăDup ultima sa restructurare, care a avut loc pe 22 mai 1997, FSB areă

urm toarea structur :ă ăli'-— Departamentul de Contraspionaj.— Departamentul Antiterorist.— Departamentul de Planificare, Analiz şi Strategie,ă— Departamentul de Anchet a Crimei Organizate,ă

— Directoratul pentru Activit i. „jăţ— Directoratul de Anchete.— Directoratul de Cercet ri Opera ionale.ă ţ— Directoratul de M suri Tehnice Opera ionale.ă ţ— Directoratul de Securitate Personal .ă— Directoratul pentru Probleme speciale.— Centrul de Deten ie.ţ— Centrul de Cercetare Ştiin ific .ţ ă*; >Câ i directori a avut FSB?ţ»Martie 1994-iulie 1995 - Serghei Vladimirovici Stepaşin Iulie 1995-iunie

1996 - Mihail Ivanovici Barsukov Iulie 1996-iulie 1998 - Nikolai Dmitrievici Koralev Iulie 1998-august 1999 - Vladimir Vladimirovici Putin Din august 1999 - Nikolai Platonovici Patruşev

Ce informa ie a dezv luit FSB?ţ ăPrintr-un CD-ROM de aproximativ şase ore, FSB à dezv luit, în iulie 1996,ă

istoria serviciilor de spionaj aleUniunii Sovietice în şaizeci de interviuri cu membri importan i aiţ

comunit ii serviciilor secrete.ăţCe alte sarcini şi-a asumat FSB dup desfiin area KGB?ă ţServiciul Federal de Securitate a primit recent mare parte a infrastructurii

şi mijloacelor Agen iei Federale de Comunica ii a Guvernului (FAPSI) sauţ ţ Federal'naya Agenstvo Pravitel'stvennoy Svayazi i Informatsii cu rolul de securizare şi spionare a comunica iilor. FAPSI a fost desfiin at la pu in timpţ ţ ă ţ dup KGB.ă

Cum sunt structurate departamentele FSB?FSB, condus de un director asistat de c tre un subdirector este împ r ită ă ţ

în urm toarele direc ii:ă ţ— Direc ia de Anchete:ţCrima organizat , corup ia, traficul de arme, de droguri, infrac iuniă ţ ţ

economice.— Direc ia de Contrainforma ii Economice.ţ ţ— Direc ia pentru Opera iuni de Recunoaştere.ţ ţ— Direc ia de Contrainforma ii Militare:ţ ţAre în subordine mai mult de şase mii de membri, direc ia respectiv seţ ă

ocup de contraspionaj; în ultimii ani a trebuit s se lupte cu crima organizat ,ă ă ă s r spund de securitatea for elor armate şi în special de cea a armamentuluiă ă ă ţ nuclear.

— Biroul Direc iei T. Antiterorism:ţ

Este centrul de contraterorism al FSB, lupt şi ac ioneaz cu ajutorulă ţ ă unit ilor sale antitero, se ocup de alertele de acest gen şi supravegheazăţ ă ă traficul de armec tre aceste grupuri.ă

— Direc ia pentru înregistr ri şi Arhive:ţ ăP zeşte şi gestioneaz arhivele şi înregistr riiă ă ăFSB. Iti*Care este pagina Internet a FSB? i* 1http: www.fsb.gov.ru $4Ce este şi ce rol are GRU?Glavnoye Razvedyvatelnoye Upravlenie (Directoratul de Informa iiţ

Militare). In era postsovietic şi odat 'CU reducerea influen ei KGB, GRU aă ă ţ preluat sarcini im portante în str in tate în materie de spionaj. GRU a fost creată ă pe 5 noiembrie 1918 din ordinul lui Lenin, Denumirea de GRU nu i-a fost acordat decât în iunio 1942. La început, serviciul secret militar a fost utilizată doar în activit i de ap rare, pentru a cunoaşto mişc rile de trupe, inten iile şiăţ ă ă ţ desf şur rile militare în timp de r zboi, inclusiv pentru a evita r scoale dină ă ă ă unit ile Armatei Sovietice. Dup cel de-al Doilea R zboi Mondial, GRU şi-aăţ ă ă stabilit propriile activit i do spionaj din str in tate, în principal în zonaăţ ă ă ştiin ific ;ţ ă

iCe gluma celebr circul în Rusia referitoare la operativitatea GRU?;ă ăUn ofi er GRU îi ordon unui savant s se infiltreze într-o ar str inţ ă ă ţ ă ă ă

pentru a culege informa ii datorit faptului c savantul provine din araţ ă ă ţ respectiv . Trece timpul şi savantul nu trimite nicio infoma ie c tre GRUă ţ ă Preocupat, ofi erul îl cheam pe savant la Moscova şi îl întreab de ce nu aţ ă ă trimis nimic. Savantul spune c problema este c nu cunoaşte limba. Ofi erulă ă ţ GRU îi r spunde c ar putea s se dea drept mut. Dar savantul îl întreab : „Şiă ă ă ă dac vorbesc în somn?”, la care spionulă

serviciului secret militar r spunde: „Atunci, înainte de a te trimite înapoi,ă o s - i t iem limba”.ă ţ ă

Când a avut loc prima mare epurare în cadrulGRU?AIn noiembrie 1920, atunci când Lenin a ordonat executarea a sute de

ofi eri ai serviciului secret militar deoarece realizaser analize greşite despreţ ă Polonia. Prima mare reorganizare a GRU a avut loc în 1926. A doua mare epurare din untrul GRU a avut loc în 1929 şi 1930, ambele fiind ordonate deă c tre Stalin, cu toate c , în cazul celei de-a treia epur ri, care a avut loc înă ă ă

1935, însuşi Stalin a utilizat ofi eri GRU pentru a-i executa pe ofi erii altorţ ţ servicii secrete.

Ce este cunoscut drept „Vara Terorii”?ăVara lui 1938, când celebrul mareşal al Uniunii Sovietice, M. Tujaşevsky,

a fost arestat şi executat pe loc, pornind astfel una dintre cele mai teribile epur ri din lunga istorie a GRU. Zeci de mii de ofi eri ai Armatei Roşii şi ai GRUă ţ au fost executa i f r nicio judecat , inclusiv cei din înaltul Stat Major alţ ă ă ă Armatei, în aceast epurare, fostul şef al GRU, Berzin, a fost executat pe 29ă iulie 1938. Motivul epur rii a fost proasta campanie dus de Armata Sovietică ă ă în Finlanda. Cineva l-a convins pe Stalin s demit întregul Stat Major.ă ă Dictatorul a preferat s -i execute pe to i.ă ţ

Câ i şefi a avut GRU pân în 1998?ţ ăOctombrie 1918-iulie 1919 S.I. AralovIulie 1919-decembrie 1919 S.I. GusevDecembrie 1919 D.I. KurskiyIanuarie 1920-februarie 1920 G.L. PiatakovFebruarie 1920-august 1920 V.X. AussenAugust 1920-aprilie 1921 Ya.D. LentzmanSeptembrie 1921-martie 1924 A.Ya. ZabyotMartie 1924-aprilie 1935 Ya.K. BerzinAprilie 1935-iunie 1937 S.P. UritskişvIunie 1937-august 1937 Ya.K. BerzinSeptembrie 1937-octombrie 1938 S.G. Genden fOctombrie 1938-aprilie 1939 A.G. Orlov.!:.Aprilie 1939-iulie 1940 I.I. Proskyov.JIulie 1940-octombrie 1941 F.I. Golikoy iOctombrie 1941-iulie 1942 A.P. PanfiloyiţIulie 1942-1943 I.I. Ilşeyl1943-1946 F.F. Kuzne ov !ţ1946-1948 S.M. Ştemienkol1949 V.V. Kurasov;;1949-1951 M.V. Zaharov '?1952-1956 M.A. Şalin;1956- 1957 S.M. Stemienkö'l1957- 1958 M.A. Salin1958- 1962 Ivan A. Şerov; Ş 1963-1987 Petr I. Ivaşutin £ 1987-1991

Vladlen M. Mihailov$1991- 1992 Evgheni M. Timohin1992- 1997 Fedor I. Ladygin 1998 Valentin V. Korabelnikov a' WCa re este structura GR U?:vM

— Birou num rul 1 al Directoratului.ăR spunde de activit ile de informa ii din Europa, fiind împ r it la rândulă ăţ ţ ă ţ

s u în cinci mari arii ? fiecare dintre ele având câte o sec iune din fiecare jjjă ţ ar . >ţ ă

— Biroul num rul 2 al Directoratului. '.':( R spunde de culegerea,ă ă analizarea şi difuzarea de ]

informa ii în emisfera occidental şi se împarte în J şapte direc ii:ţ ă ţ recunoaştere, personal şi recrutare, opera iuni, analiz , informa ii electronice şiţ ă ţ dë semnale, semnale militare şi încifrare şi securitatea comunica iilor.ţ

— Biroul num rul 3 al Directoratului.ăR spunde de culegerea, analizarea şi difuzarea de informa ii deă ţ

inteligencia în Asia.— Biroul num rul 4 al Directoratului.ăR spunde de culegerea, analizarea şi difuzarea de informa ii de spionajă ţ

în Africa şi Orientul Mijlociu.— Biroul num rul 5 al Directoratului. Gestioneaz informa iile din for eleă ă ţ ţ

armate: Armata, Flota şi Avia ia.ţ— Biroul num rul 6 al Directoratului.ăR spunde de inteligencia electronic , mai ales a ambasadelor str ine.ă ă ă- Direc ia de informa ii spa iale. Spionajul spa ial.ţ ţ ţ ţ- Direc ia de informa ii a Flotei.ţ ţîmp r it în cinci directorate: Flota de Nord, Flota Pacificului, Flota M riiă ţ ă ă

Negre, Flota M rii Baltice şi Flota destinat activit ilor spa iale.ă ă ăţ ţ— Biroul num rul 7 al Directoratului. Analiza NATO.ă— Biroul num rul 8 al Directoratului.ăStudiul individual al rilor care au leg turi cu NATO.ţă ă— Biroul num rul 8 al Directoratului. Analizarea şi studierea tehnologieiă

militare externe, spionajul armelor lor, al sistemelor defensive, etc.— Biroul num rul 10 al Directoratului. Analizarea şi studierea bugetului şiă

cheltuielilor militare, a produc iei, etc.ţ— Biroul num rul 11 al Directoratului. R spunde de problemele legate deă ă

arme sau energie nuclear , evalueaz poten ialul celorlalte ri şi negociază ă ţ ţă ă tratatele legat de aceste materiale.ă

— Biroul num rul 12 al Directoratului.ăActivit i Necunoscute.ăţCe alte servicii secrete au fost transferate din KGB altor agen ii dupţ ă

desfiin area acestuia în 1991?ţServiciul Federal de Protec ie, FSO (Federal'naya Sluzhba Okhrani),ţ

Serviciul Preziden ial de Securitate PSB (Prezidentskaya Sluzhba Bezopasnosti),ţ Serviciul Federal al Frontierelor {Federal'naya Pogranichnaya Sluzhba), Ministerul de Securitate Intern (Ministerstvo Bezopasnosti Ruskii) şi Ministerulă de Afaceri Interne (Ministerstvo Vnutrennikh Del).

Ce organism controleaz datele strânse de toate agen iile de informa ii şiă ţ ţ spionaj ale Federa ieiţ

Ruse?Comisia Tehnic a Statului (Gosudarstvenncya Tekhnicheskayaă

Komissiya).Unde au fost repartiza i cei aproape 10.000 de oameni care alc tuiau celţ ă

de-al Nou lea Directorat al KGB?ăAceşti oameni, responsabili de protec ia Kremlinului şi a birourilorţ

Sovietului Suprem al Partidului Comunist, au fost repartiza i în cadrulţ Serviciului Federal de Protec ie, Federal'naya Sluzhba Okhrani (FSO) iarţ aproape o mie din ei în cadrul Serviciului de Securitate Preziden ial, care areţ aceleaşi responsabilit i ca cele ale Serviciului Secret al Statelor Unite.ăţ

Cine a preluat func iile îndeplinite de c tre al Doilea, al Treilea, alţ ă Cincilea şi al Şaptelea Directorat Principal al KGB?

Noul Minister de Securitate dar, în decembrie 1993, a fost înlocuit de Serviciul Federal de Securitate. Cele aproape 75.000 de persoane care lucrau pentru acest serviciu au fost transferate în FSB.

Ce lege federal a fost respins pe 30 octombrie 1997?ă ăDuma de Stat a votat împotriva Legii Federale a Agen iilor de Securitateţ

de Stat ale Federa iei Ruse care le punea pe toate sub controlul lui Sergheiţ Skurikhin, un deputat al Partidului Liberal Democrat din Rusia. Acest partid era condus de c tre polemicul ultra- na ionalist Vladimir Jirinovski.ă ţ

Ce propunea legea respins ?ă?Crearea Ministerului Rus de Securitate a Statului, care reunea Serviciul

Federal de Securitate, Serviciul de Informa ii Externe şi Agen ia Federalţ ţ ă pentru Probleme Guvernamentale şi Informa ie.ţ

Ce era cunoscut drept „Organul”?Toate serviciile de spionaj din timpul lui Stalin.Care au fost primele avioane folosite de c tre URSS în spionarea Stateloră

Unite?Bombardierele de recunoaştere cu raz mare de ac iune Tupolev-16 şiă ţ

Tupolev-22. Aceste dou tipuri de avioane au fost utilizate pân la apari iaă ă ţ sateli ilor-spioni. In general, operau de la bazele din Siberifl sovietic , de undeţ ă controlau mişc rile flotei americano din insulele Hawaii şi, ulterior de la bazeleă din Egipt, de unde controlau mişc rile din Mediteran .ă ă

Care era ruta de zbor a acestor avioane?Decolau de la bazele din peninsula Kola, zburau po lâng capul Nord,ă

coborau deasupra m rii Norvegiei Islandei, a insulelor Feroe, continuau să ă zboare spre sud şi aterizau în Cuba. Ulterior, avioanele-spion sovietico au zburat de la baze din Angola şi Guineea (Conakry)'

:4f

Ce spion KGB a avansat politic foarte repedeGeidar A. Aliyev. Şi-a început cariera în 1941 încalitate de membru al serviciilor de securitate din A i” ' !” Azerbaidjan. In

1967 era deja şeful poli iei secret aţ ăAzerbaidjanului iar în 1969 era şeful PartiduluiComunist al acestei republici sovietice. în 1976 a fostnumit membru al Politburo-ului iar dup moartea luirăLeonid Brejnev în noiembrie 1982, Aliyev a fosttransferat la Moscova, unde a devenit primul viceprimministru al Uniunii Sovietice. însuşi Gorbaciov îlamintea astfel în memoriile sale:,,Aliyev era inteligentasi un ofi er KGB ambi ios”. ?ţ ţ!Ce era cunoscut drept Asocia ia pentru Secu-, ritatea în Afaceri (ABS, înă ţ

englez )? $ă. êOrganiza ia de securitate creat de foştii ofi eri ai g serviciului secret deţ ă ţ

informa ii sovietic. Crearea! ABS-ului a avut loc în 1993 iar şeful s u supremţ ă era,;; Victor Budanov, un general maior pensionat şi fostul şef al Contrainforma iilor KGB. 'iţ

Ce servicii oferea ABS-ul?Protec ie şi securitate pentru afaceri, protec ie pentru oamenii de afaceriţ ţ

care c l toreau în Uniunea Sovietic , investigarea posibililor parteneri,ă ă ă c utarea de clien i şi parteneri în Rusia şi în fostele republici şi protejarea şiă ţ crearea de mijloace împotriva spionajului industrial.

Ce era cunoscut drept Kometa în spionajulsovietic?IEste vorba de a patra genera ie de sateli i-spion. Primilor sateli i Kometaţ ţ ţ

li s-au ataşat panouri solare pentru a-şi înc rca bateriile. Unele informa iiă ţ presupun c acest tip de sateli i func ionau doar 45 de zile iar imaginile luateă ţ ţ erau de tipul celor din h r ile topografice.ă ţ

Ce era cunoscut drept „Luminaire” în spionajul sovietic?tIEste vorba de maşina de cifruri sovietic utilizat de KGB în anii şaizeciă ă

pentru a-şi transmite mesajele.j Maşina transmitea semnale sonore emise de zece miciJ taste situate în partea de sus a maşinii Luminaire. Numerele încriptau

mesajul transmis de c tre agentul KGB. Luminaire a fost proiectat pentruă ă agen i care nu cunoşteau sistemul Morse şi care, de asemenea, aveau nevoieţ de o metod silen ioas de a primi mesajele.ă ţ ă

Ce era cunoscut drept „Mandrake” în spionajulsovietic?Este vorba de avionul de recunoaştere la mare altitudine, Yakolev 25RD

sau Yak-25RD. Este posibil caacest avion s fie cel care a doborât, pe 1 mai 1900, U-2-ul americană

pilotat de c tre Francis Gary Powoi'H. Avionul era înarmat cu tunuri de 23 mm,ă un radar cart» acoperea o arie mare şi avea o vitez maxim de 900 km or .ă ă ă Altitudinea de croazier atingea aproape 20.00(1 de metri, cu un echipajă format din doi pilo i. Primul Yak-25RD a zburat în 1957, fiind folosit pentruţ misiuni de spionaj fotografic. Yak-25RD a fost înlocuit de modernul Yak-28 Bre wer.

Ce este o „Cutiu a Muzical ” în KGB?ţ ăUn radio clandestin sau un post de radio.Ce era numit )rMuzician” în KGB?Un operator radio.Ce înseamn „Nashi”pentru KGB?ăEste cuvântul rusesc care înseamn „al nostru”, fiind utilizat de c treă ă

agen ii KGB pentru a se referi la alt agent KGB sau colaborator al KGB.ţCe înseamn „ Vecin „ în KGB?ă' îlEste termenul utilizat de c tre KGB şi ofi erii s i pentru a se referi laă ţ ă

serviciile secrete din rilo comuniste din Europa de Est. Acest cuvânt eraţă folosit şi de înal ii func ionari ai Ministerului de Afaceri Externe al Uniuniiţ ţ Sovietice pentru a se referi la Cartierul General al KGB. tr.

Ce înseamn infirmier ” în KGB?ă ăEste vorba de ofi erii KGB care înso eau delega iile sovietice înţ ţ ţ

str in tate pentru a evita ca unul dintre membrii s poat dezerta. In rusă ă ă ă ă aceşti ofi eri erau numi i nyanki.ţ ţ

!Ce era cunoscut drept „Organ” în spionajul Kovietic?Este vorba de organiza iile de securitate ale Statului, cum ar fi Ceka,ţ

NKVD sau KGB.Ce era cunoscut drept „Cuvânt” în spionajulsovietic?IEste vorba de o parol pentru a accede la documente secrete sau la oă

maşin de încifrare.ăCe era „RORSAT”?Este vorba de Satelitul Radar de Recunoaştere Oceanic creat de c treă ă

soviétici. Satelitul a început s opereze la finele lui 1967 cu toate c modeleleă ă nu au fost deplin opera ionale decât în 1974. Sovieticii utilizau dou tipuri deţ ă sateli i, cei care controlau mişc rile navelor de r zboi occidentale şi cei careţ ă ă

culegeau date ! electronice. Sateli ii RORSAT se men ineau pe o orbit de 400ţ ţ ă de kilometri de la P mânt. Sateli ii RORSAT „Cosmos 1500” erau folosi i laă ţ ţ detectarea mişc rilor subacvatice, fapt ce le permitea s urm rească ă ă ă submarinele Statelor Unite chiar şi în imersiune.

Ce problem a provocat un RORSAT în 1978?ăîn ianuarie 1978, unul din sateli ii RORSAT, cunoscut ca şi Cosmos 954, aţ

avut o problem la rezervorul s u de combustibil nuclear şi a început s cadă ă ă ăpe P mânt. Unele din buc ile sale au c zut în Canada, Dup această ăţ ă ă ă

pierdere, sovieticii au reproiectat sistemul de alimentare al RORSAT-ului. Pe 23 ianuarie, un al doilea RORSAT, Cosmos 1402, a pierdut combustibil şi a c zut înă mijlocul oceanului Indian.

Ce este „Resurs-F”?Un satelit de recunoaştere sovietic din a treia genera ie. Primul satelit deţ

acest tip, Resurs-F 1, a fost lansat pe 25 mai 1989. La reintrarea sa în atmosfera (posibil pentru a se recupera filmul cu fotografiile f cute de satelit)ă s-a încercat pe 17 iunie 1989 g sirea lui, f r prea mult succes. Programulă ă ă Resurs-Fl s-a încheiat în 1993.

Ce este,JRazvedka”?Razvedyuatelnoye Upravlenie este termenul utilizat de c tre serviciulă

secret sovietic pentru opera iuni de Recunoaştere şi Spionaj. Acest cuvântţ formeaz GRU.ă

MCe înseamn „Rezident” în cadrul spionajului sovietic?ăRezident este cuvântul care îl descrie pe şeful spionajului dintr-o arţ ă

str in . Vă ăCe înseamn „Reziden ” în cadrul spionajului sovietic?ă ţăEste termenul utilizat de spionajul sovietic pentru a descrie un birou KGB

din str in tate care este condus de un rezident.ă ăCe sarcin de spionaj a avut laboratorul orbital „Salyut”?ăCreat pentru teme de cercetare ştiin ific şi pentru recunoaştere, Salyut-ţ ă

vil (Salutul) 1 a fost lansat pe orbit pe 19 aprilie 1971, devenind astfel primaă sta ie spa ial din lume.ţ ţ ă

Pe 7 iunie o nav a ajuns la sta ie şi i-a preluat pe cei trei astronau i careă ţ ţ lucrau în laborator. Atunci când nava a reintrat în atmosfera terestr ,ă cosmonau ii au murit din cauza unei defec iuni a costumelor.ţ ţ

Salyut-ul era ocupat în permanen , iar comandantul laboratorului eraţă întotdeauna un militar. Cosmonau ii sovietici purtau întotdeauna în laboratorţ echipamente vizuale de observa ie, camere video, spectrometre şi senzoriţ multispectrali electro-optici pentru observatorii de pe P mânt. Modelele Salyută 1, 2, 3 şi 5 au realizat doar activit i militare în timp ce modelele Salyut 4, 6 şiăţ

7 activit i de cercetare civil . în 1986 Salyut a încetat s func ioneze deoareceăţ ă ă ţ a fost pus în orbit sta ia MIR.ă ă ţ

f 4Ce atribu ii are PSB-ul?ţPrezidentskaya Sluzhba Bezopasnosti (PSB). Activit ile Serviciuluiăţ

Preziden ial de Securitate erau îndeplinite de cel de-al Nou lea Directorat alţ ă KGB, pân la desfiin area acestuia. PSB-ul a'fost înfiin at pe 17 decembrie 1993ă ţ ţ cu scopul de a-i proteja pe înal ii func ionari ai Guvernului Federa iei Ruse şi deţ ţ ţ a p zi Kremlinul. De asemenea, PSB-ul supravegheaz , asigur şi p zeşteă ă ă ă comunica iile la nivel înalt ale Guvernului şi supravegheaz avioanele folositeţ ă de c tre preşedinte şi de miniştri. în trecut, aceasta era sarcina Escadronuluiă Aerian 235. PSB-ul are ca sarcin protejarea spa iul aerian de deasupra zoneloră ţ strategice, cum ar fi chiar Kremlinul. Şeful PSB-ului între 1993 şi

iunie 1996 a fost generalul maior Alexandr V. Korjakov, fostul şef al celui de-al Nou lea Directorat al KGB.ă

De ce a fost demis Alexandr V. Korjakov din func ia de şef al PSB?ţKorjakov a fost demis din postul s u atunci când doi agen i PSB i-auă ţ

arestat, pe 19 iunie 1996, pe Serghol Lisovski şi pe Arkadi Evstafiev, doi dintre consilierii do campanie ai lui Boris El în în timp ce ieşeau dintr-Q cl direţ ă guvernamental cu o geant în care se aflau 538.000 de dolari. Planul luiă ă Alexandr V. Korjakov era s demonstreze c campania de realegere a lui El înă ă ţ nU era în totalitate curat . Korjakov se opunea reformelor economice din Rusiaă şi era un ap r tor ferm ai represiunii din Cecenia. El în 1-a numit în locul s uă ă ţ ă pü Anatoli Kuzne ov, şeful corpului s u de paz . DupA demiterea lui Korjakov,ţ ă ă PSB-ul a fost încorporat în Federal'naya Sluzhba Okhrani (FSO) sau Serviciul Federal de Protec ie, condus de Iuri Krapivin. Asta în pofida faptului c o legeţ ă aprobat pe 6 iunie 1990 stabilea c PSB-ul şi FSO-ul erau dou agen iiă ă ă ţ independente.

Ce era cunoscut drept „Serviciul” în KGB?Era cuvântul folosit de c tre ofi erii spionajului sovietic pentru a se referiă ţ

la propriul lor serviciu do spionaj, KGB. iù'ACe era cunoscut drept,J?antof” în KGB?;: vEra vorba de un paşaport fals. yCe era un „Pantofar” în KGB?.,rEra vorba de specialistul care se ocupa de fabricarea de paşapoarte false

pentru agen ii KGB.ţCe unitate special a Armatei se afl sub jurisdic ia spionajului militară ă ţ

rus, GRU?Spetsnaz-ul, abrevierea de la Chasti Spetsial'nogo Naznacheniya sau

For ele Speciale Opera ionale. Opera iunile realizate de c tre Spetsnaz înţ ţ ţ ă timpul R zboiului Rece r mân secrete pân în zilele noastre. Dup c dereaă ă ă ă ă

Uniunii Sovietice şi desfiin area KGB, Spetsnaz a fost pus sub conducerea FSK-ţului (Serviciului Federal de Securitate).

Una dintre cele mai catastrofale opera iuni realizate de aceast unitate aţ ă avut loc în octombrie 2002, în timpul unui asalt asupra unui teatru din Moscova unde rebeli ceceni ineau ostatic întreg publicul şi trupa care juca în acea zi.ţ

Dup ce au dat cu un gaz paralizant în sistemul de aerisire al teatrului,ă aproape 200 de membri ai Spetsnaz au p truns în incint înarma i complet şiă ă ţ purtând m şti antigaz. Membrii unit ii au împuşcat mortal aproape o sut deă ăţ ă ceceni dar gazul folosit a fost foarte puternic, ucigând aproape o sut deă ostatici. In mod curios, a doua zi, însuşi Putin i-a decorat pe comandan iiţ unit ii în timp ce echipele de salvare continuau s scoat din teatru cadavreleăţ ă ă ostaticilor.

Pe câte academii se baza KGB pentru a-şi antrena agen ii?ţAPe Institutul Andropov (Moscova), înalta Şcoal „Mossovet” pentruă

Comandourile de la Frontier (Moscova), înalta Şcoal „Djerjinski” pentruă ă Comandourile de la Frontier (Alma-Ata) şi pe înalta Şcoal Politic „Voro-ă ă ă şilov” pentru Comandourile de la Frontier (Bolitsino).ă

Ce era un „Supercriptator” în KGB?Era procesul de supercodificare pentru a m ri securitatea comunica iiloră ţ

spionajului sovietic. De exemplu, dac cuvântul care trebuia s fie trimis eraă ă „Cruciş tor”, codul s u de litere era VTMG, dar în procesul do suprecodificare,ă ă fiecare liter avea un înlocuitor. Do exemplu, V era B, T era E, M era R şi G eraă P. Noul cod pentru „Cruciş tor” devenea BERP.. iă

Ce era o yyRândunic ” în spionajul sovietic?ăO agent femeie folosit aproape întotdeauna pentru a realiza aşa-ă ă

numita „Capcan de Miere”, care consta în provocarea de situa ii cu tentă ţ ă sexual pentru a ob ine informa ii dintr-o situa ie în care obiectivul s fieă ţ ţ ţ ă şantajat.,

j 'Cine a fost inventatorul sovietic al microfonului fixat în vulturul din stema

amplasat pe fa ada Ambasadei Statelor Unite de la Moscova?ă ţLeon Theremin. Inventator rus al microfonului ascuns din Marea Stem aă

Ambasadei Statelor Unite de la Moscova, care a fost ar tat în 1960 de c treă ă Henry Cabot Lodge, ambasadorul respectivei ri pe lâng Na iunile Unite înţă ă ţ timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate. în 1929 Theremin inventase un instru-

Ament muzical electronic. In mod misterios, agen i ai spionajului sovietic l-ţ

au sechestrat în 1930 în apartamentul s u de la New York, fiind trimis într-ună lag r de munc în Uniunea Sovietic . în timpul deten iei sale a proiectat şiă ă ă ţ

creat microfoane din ce în ce mai mici pentru KGB. Microfonul amplasat în stema de la ambasada american a fost proiectat de c tre Theremin în 1952.ă ă

Ce trup celebr a folosit inven ia muzical a lui Theremin în compozi iileă ă ţ ă ţ sale?

Led Zeppelin. Instrumentul muzical al lui Leon Theremin a fost de asemenea folosit la compunerea de coloane sonore pentru filme ştiin ifico-ţfantastice, unul dintre cele mai celebre fiind Ultimatumul P mântului, filmat înă 1951 cu Michael Rennie în rolul extraterestului Klaatu şi Patricia Neal. Leonid Theremin a decedat în 1993 la vârsta de 97 de ani.

Ce înseamn o „Problem Umed ” în spionajulă ă ăsovietic?Este vorba de o opera iune de asasinare sau execu ie pe care oţ ţ

realizeaz un ofi er al spionajului sovietic. Termenul „umed ” se refer laă ţ ă ă „sânge”.

Ce agen ii ale spionajului sovietic s-au ocupat de „Problemele Umede”ţ din timpul Cek i?ă

1înainte de 1936 Departamentul de Externe (INO) 1936-1941

Administra ia Opera iunilorţ ţSpeciale (NKVD) 1941-1946 Directoratul num rul 4 (NKGB)ă1946-1953 Spets Byuro Num rul 1ă(NKGB-MGB)1953- 1954 Directoratul num rul 9, PrimulăDirectorat Principal (MVD)1954- 1960 Departamentul 13, PrimulDirectorat Principal (KGB) 1960-1970 Departamentul V, PrimulDirectorat Principal (KGB) 1970-1991 Departamentul 8, Directoratul S(Agen ii sub acoperire) Primul Directorat Principal (KGB)ţCe era „Escadronul Umed” în spionajul so- vietic?Era grupul de agen i ruşi sovietici care r spundeau de opera iunile deţ ă ţ

asasinat şi de execu ii.ţCe este Zelengradul?Este „Valea de Silicon” a Rusiei. Situat la şaizeci de kilometri, la nord-

vest de Moscova, în acest oraş, înc din anii cincizeci se cerceteaz înalteleă ă tehnologii, inclusiv produc ia de calculatoare şi echipament specializat înţ culegerea de date de spionaj. Numele anterior al oraşului este Kryukovo, dar a fost rebotezat la mijlocul anilor şaizeci. La finele anilor optzeci şi la finele R zboiului Rece, popula ia Zelenogradului era de 170.000 de locuitori, din careă ţ aproape 35.000 erau lucr tori specializa i în înalta tehnologie, împ r i i în celeă ţ ă ţ ţ 26 mari centre de cercetare şi dezvoltare ale

A ' I '

oraşului. In 1993 aproape 4.500 din aceşti muncitori specializa i auţ p r sit oraşul. Ast zi Zelenogradul îşi vinde produc ia tehnologic .ă ă ă ţ ă

Ce era „Zenitul”?APrimul satelit spion de fotografie. In anii cincizeci, Uniunea Sovietic aă

creat un satelit care s controlezeăAarmamentul nuclear din rile occidentale. In ianuarie 1956, la Biroul deţă

Proiectare Experimental şi la ordinele specialistului în rachete Sergheiă Korolev, s-a început proiectarea lui Zenit

Primul satelit a fost lansat pe 4 octombrie 1957 iar al doilea pe 3 noiembrie 1957. Primul eşec al Zenitului a fost din cauza unei pierderi de combustibil, care a provocat c derea lui în Siberia pe 11 decembrie 1961.ă

Rezervorul de combustibil permitea Zenitului s zboare între opt şiă dou sprezece zile.ă

Ce era cunoscut în KGB ca un „radio de mare vitezei”?Bystrodeystvuyuschaya radioapparatura svyazi. Este vorba de un aparat

de transmisie portabil care era capabil s transmit informa ii la o vitez maiă ă ţ ă mare de 5.000 de cifre pe minut.

Care erau nivelele de securitate ale documentelor KGB?— Osobony vazhnosti (VO) sau „Importan special ”.ţă ă— Sovershenno sekretno (SS) sau „înalt secret”.— Sekretno (S) sau „Secret”.— Dlya sluzhebnogo polzovaniya (DSP) sau „Pentru Uz Oficial”.*AnexaLISTA DE PREŞEDIN IŢ# #Martie 1954-decembrie 1958 Ivan AlexandroviciSerovDecembrie 1958-noiembrie 1961 AlexandrNikolaievici ŞelepinNoiembrie 1961-aprilie 1967 Vladimir Efimovici;SemihastnyMai 1967-mai 1982 Iuri VladimiroviciiAndropov 'Mai 1982-decembrie 1982 Vitali VasilieviciFedorciuk j» yDecembrie 1982-august 1988 VictorMihailovici Şebrikov f'August 1988-august 1991 Vladimir Alexandrovici

Kriuşov 'August 1991 Leon Şebarşin ßAugust 199 l-octombrie 1991 V dim Victorovici ÏăBakatin;Octombrie 199 l-decembrie 1991 EvgheniMaximovici Primakov '(4(De la desfiin area KGB din 22 octombrie 1991, atribu iile sale au fostţ ţ

preluate de c tre FSB, în cazul ' opera iunilor de contraspionaj şi securitateă ţ intern şi de, g c tre SVR, în cazul opera iunilor de spionaj externe). Ïă ă ţ

BIBLIOGRAFIE RECOMANDAT DESPRE KGBĂALBATS, Evghenia: KGB:State Within a State, I.B. Tauris & Co, Ltd,

Londra, 1995.ANDREWS, Christopher; GORDIEVSKY, OLEG: KGB. Inside Story,

HarperCollins Publishers, New York, 1990.— Instructions from the Center. Top Secret Files on KGB Foreign

Operations. 1975-1985, Sceptre Publishers, Londra, 1991.ŞENTALINSKI, Vitali, Despre arhivele literare ale KGB, Anaya şi Mario

Muchnik, Madrid, 1993.ŞERKAŞIN, Victor, FEIFER, Gregory: Spy Handler: Memoir of a KGB Officer,

Basic Books, New York, 2005BARRON, John: KGB: Aşa se comport agen ii secre i sovietici, Edituraă ţ ţ

San Martin, Madrid, 1974.JIRKVELOV, Ilia: Secret Servant:My Life With the KGB and the Soviet Elite,

HarperCollins, New York, 1988.EBON, Martin: KGB.Death and Rebirth, Praeger Publishers, Washington

DC, 1994.EPSTEIN, Edward.: Deception: The Invisible WarBetween the KGB & the

CIA, Random House, New York, 1991.EVANS, Dennis: Terrorist Assasin Sent from the KGB, Vantage Press, New

York, 1982.FBI: Robert Philip Hanssen: Alleged KGB „Mole” Within the FBI, Federal

Bureau Investigation, Washington D.C., 2001FREEMANTLE, Brian: KGB: Inside the World's Largest Intelligence

Networks, Henry Holt & Co, New York, 1988.' GAZUR, Edward P.: Alexander Orlov: The FBI's KGB General, Carroll &

Graf Publishers, New York, 2002.KALUGIN, Oleg: Spymaster: The Highest-ranking KGB Officer Ever to

Break His Silence, Blake Publishing Ltd, New York, 1995.KATAMIDZE, Slava: KGB. Camarazi Loiali, Asasini Implacabili, LIBSA,

Madrid, 2004.

KGB: Officiai KGB Handbook English Translation, A K Press Distribution, New York, 1992.

— Hitler's Death: Russia's Last Great Secret from the Files ofthe KGB, Chaucer Press, Londra, 2005.

KRASNOV, Vladislav: Soviet Defectors: The KGB Wanted List, Hoover Institution Press, Washington, D.C, 1987.

KUZIŞKIN, Vladimir: Inside theKGB, Phanteon, New York, 1991.LAMPHERE, Robert: The FBI-KGB War: A Special Agent's Story, Berkley

Publishing Group, San Francisco, 1987.MITROKHIN, Vasiii: KGB Lexicon. The Soviet Intelligence Officer's

Handbook, Frank Cass & Company, Londra, 2002.ROMERSTEIN, Herbert şi LEVŞENKO, Stanislav: The KGB Against the

„Main Enemy”: How the Soviet Intelligence Service Operates Against the United States, Lexington Books, Londra, 1989.

ŞVE , Iuri: Washington Station: My Career Spying for the KGB, Simon &Ţ Schuster, New York, 1995.

TUMANOV, Oleg şi FLOYD, David: Tumanov: Confessions of a KGB Agent, Edition Q, Londra, 1993..,,,

W.AA.: KGB Alpha Team Training Manual: How Thé Soviets Trained for Personal Combat, Assasination and Subversion, Paladin Press, New York, 1993.

WALLER, Michael J.: Secret Empire: The KGB în Russia Today, Westwiew Press, New York, 1994.

WISE, David: Nightmover: How Aldrich Ames sold the CIA to the KGB for $4.6 Million, HarperCollins, New York, 1995.

YASMANN, Victor J: The KGB documents and the Soviet collapse, National Council for Eurasian and East European Research, Londra, 1998. j

YOST, Graham: KGB: The Russian Secret Police from the Czars to the Present, Diane Publishing, New York, 1989.-

CUPRINSFANTOMELE DIN LUBIANKAINTRODUCERE.CAPITOLUL I. ORIGINI......CAPITOLUL 2. PREŞEDIN I.ŢCAPITOLUL 3. SPIONICAPITOLUL 4. TR D TORI.. CAPITOLUL 5. OPERA IUNI. CAPITOLUL 6.Ă Ă Ţ

DEPARTAMENTE ŞI SISTEME..;ANEXA. LISTA DE PREŞEDIN IŢBIBLIOGRAFIE RECOMANDAT DESPRE KGB.-Ă16 Lavrenti Pavlovici Beria. 29 martie 1899 — 23 decembrie 1953, a fost

un politician sovietic şi şef al aparatului poli ienesc în timpulţ