Papa ioan Paul al ii-lea ;i ioan al XXiii-lea vor fi declara\i sfin\i

Papa Ioan Paul al II-lea va fi declarat sfânt de către BisericaCatolică, a anunţat vineri Vaticanul. Papa Francisc a semnat undecret prin care Papa Ioan Paul al II-lea va fi sanctificat. Papa Francisc a decis să convoace un consistoriu pentrucanonizarea viitoare a doi dintre predecesorii săi, Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea. Data canonizării celor doi suverani pontifinu este cunoscută încă, urmând să fie decisă de consistoriu. Celedouă canonizări ar putea avea loc “până la sfârşitul anului”, aafirmat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, părintele FedericoLombardi. "Suveranul pontif a aprobat (...) canonizareapreafericitului Ioan al XXIII-lea şi a decis să convoace unconsistoriu privind canonizarea preafericitului Ioan Paul al II-lea", a indicat Vaticanul într-un comunicat oficial. Papa Francisc şi-a dat acordul pentru o a doua minune atribuitălui Ioan Paul al II-lea (papă în perioada 1978-2005) dupăbeatificarea sa, la 1 mai 2011, condiţie pentru ca acesta să fieproclamat sfânt. În schimb, Ioan al XXIII-lea (1958-1963), supranumit "papacel bun", va fi canonizat fără a-i fi atribuit o a doua minune, deciziecare îi revine papei, însă considerată rară. “Cunoaştem toatevirtuţile şi personalitatea papei Roncalli, nu este nevoie de oexplicare a deciziei privind sanctitatea sa”, a subliniat părinteleLombardi în faţa presei. Ioan Paul a fost Papă din 1978 până în 2005, la moartea sa. În2011, Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat, în cadrul uneiceremonii la Vatican la care au participat peste un milion deoameni. Ioan al XXIII-lea, care a fost beatificat în 2000, a fost celcare a convocat Conciliul Vatican II (pentru analizarea relaţiilordintre Biserica romano-catolică şi lumea modernă).

acceseaz[ acumwww.informatia-zilei.ro ;i voteaz[ Miss iulie

Ziua Na\ional[ a Fran\ei comemoreaz[ c[derea ̀ nchisorii Bastilia,

care a devenit simbolul a tot ce fusese detestabil `n vechiul regim

Pagina 6

Pagina 3

Cunoscu\imuzicieni

ai lumii vinla Festivalul

georgeEnescu

Festivalul Internațional “George Enes-cu” (1-28 septembrie) se va desfăşura laBucureşti şi în alte 9 oraşe din țară şi reu-neşte peste 150 de evenimente unice pepiața muzicală şi culturală din România.

Pagina 4

IAnul XI Nr. 546 Duminic[ 7 iulie 2013

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

14 iulie 1789, zi decisiv[`n istoria Europei

Alexandra

Bianca

Szilagyi Domokos este unul din marii poeţimaghiari a cărui biografie, esenţială în liniiledevenirii sale, este legată de Satu Mare. Dacăar trebui să sintetizăm printr-o sintagmă tra-iectoria sa lirică, am putea-o defini drept unasubsumată ideii de zbor, cu toate că nicăieripoemele sale nu sunt acoperite de vreo albastrăserenitate.

75 de ani de la na;tereapoetului Szilágyi Domokos

Pagina 2

Vedeta din cunoscutul serial “Nevestedisperate”, Eva Longoria, în sfârşit a confirmatproaspăta sa relaţie cu antreprenorul şi filantropuldin Miami, Ernesto Arguello.

Încă de acum 3 luni, existau deja zvonuripicante despre cei doi, însă cu toate acestea, la aceavreme, Eva nega orice alt fel de relaţie în afară deuna strict amicală.

Pe de altă parte,la momentul actual, aceastasusţine contrariul. "Cred că de aceea relaţia noastrăeste cu adev[rat una specială. Am început ca şiprieteni", afirmă Longoria, în vârstă de 38 de ani,

care l-a cunoscut pe Arguello, în vârstă de 34 deani, anul trecut. Cei doi s-au întâlnit în perioadaîn care acesta filma pentru reality show-ul Readyfor Love, al cărui producător era chiar EvaLongoria. În timp ce show-ul era difuzat,zvonurile că aceştia ar forma un nou cuplu aucuprins întreg Hollywood-ul. Însă numai decurând relaţia lor de prietenie s-a transformat

în ceva mai mult

Eva Longoria, implicat[ `ntr-o nou[ rela\ie

de atât.

EVENIMENT

2 Informa\ia de Duminic[/7 iulie 2013

75 de ani de la na;tereapoetului Szilágyi Domokos

Societatea Maghiară de Cultu-ră din Transilvania a organizat onouă ediție a Zilelor Szilágyi Do-mokos, la aniversarea a 75 de anide la nașterea poetului.

Evenimentele s-au desfăşurat în 4 lo-calități din județele Satu Mare şi Mara-mureş< în municipiul Satu Mare, locali-tatea Botiz, Șomcuta Mare şi Târgu Lă-puş. Gazda şi organizatorul principal almanifestărilor a fost Muzsnai Árpád,preşedintele SMCT. Șirul evenimentelora început cu un simpozion organizat laMuzeul Județean Satu Mare. Aici, în ca-drul unei consfătuiri literare, poetul Fe-lician Pop, directorul Centrului Judeţeanpentru Conservarea şi Promovarea Cul-turii Tradiţionale, a susținut o prelegeredespre personalitatea şi activitatea artis-tică a lui Szilágyi Domokos, pe care oredăm întocmai<

"Szilagyi Domokos este unul din ma-rii poeţi maghiari a cărui biografie,esenţială în liniile devenirii sale, este le-gată de Satu Mare. Dacă ar trebui să sin-tetizăm printr-o sintagmă traiectoria salirică, am putea-o defini drept una sub-sumată ideii de zbor, cu toate că nicăieripoemele sale nu sunt acoperite de vreoalbastră serenitate.

De la visul pe aeroport şi până la ate-rizarea forţată, aripile lirismului său plu-tesc sub pământ, încurcându-se în ră-dăcinile dulci - amărui ale unei existenţefrenetice ce poartă în germene, amprentazgribulită a unui refuz, aproape tăcut,zidit în tenebrele memoriei.

Szilagyi Domokos este - înainte detoate - un poet al expresiei care forţeazăcuvântul sau mai precis, alăturarea decuvinte, transformându-le în imaginidanteşti pline de o grea efervescenţă vi-tală.

Oare există viaţăînainte de moarte?

Asemeni lui Nichita Stănescu, cu ca-re a fost prieten în anii săi bucureşteni,Szilagy Domokos uzează de un întregarsenal lexical pentru a flexibiliza struc-turile interioare ale limbii. El crede înforţa uriaşă a verbului care poate trans-forma nu doar lucrurile, ci întregul mersal lumii.

Dacă ilustrul său antecesor, DsidaJeno, credea că dincolo de formă stauosemintele cuvintelor, Szilagyi Domokoscrede că dincolo de osemintele cuvinte-lor există o lume aflată într-o relaţie ma-niheistă, viaţă – moarte, ca doi poli ne-cesari pentru înfăptuirea unei raţiuni su-perioare.

Obsedantele întrebări ale lui SzilagyiDomokos< oare există viaţă înainte demoarte, oare moartea nu este doar unanotimp în care sufletul se leapădă detrup?, îşi caută frenetic răspunsul în maitoate poeziile sale. Și atunci ne întrebăm<unde s-a petrecut aterizarea forţată? În-tr-o realitate a refuzului sau într-o claus-trare suprasenzorială?

Uneori, Szilagyi Domokos pare unludic, dar jocul său este unul grav, înscris,sub stricte reguli, în ritmurile perem-ptorii ale unei trăiri extatice. Prea multălumină au pus cuvintele sale peste haosşi imaginea astfel clarificată, a fost unacopleşitoare, insuportabilă, care l-a dusîn cele din urmă pe poet la un gest pa-tibular.

Desele sale referiri la T.S Eliot, nusunt altceva decât simptomul consub-stanţial al unei definitive regăsiri. El spu-ne, asemenea lui Eliot, că a explica poe-zia este unul din demersurile cele maipăguboase. Pentru că sensul adevăratu-lui lirism este acela de a exprima în cu-vinte, chiar inexprimabilul. O disecţie

chiar şi în plan estetic este tot o disecţie<o dizgraţioasă demontare, a unei fresceaproape psihedelice.

Domokos nu crede într-oaltă lume de după moarte,ci într-un altfel de trăireîn care visează să se mute

Marea temă literară a relaţiei eros -thanatos capătă la Szilagy Domokos ac-cente inflamante. Simbolurile, luate dinmarile teme ale lumii, din folclorul ma-ghiar sau chiar din cel al copiilor, suntatent prelucrate într-un creuzet fierbinteunde capătă sclipiri abisale.

Poetul este un damnat şi el nu pri-veşte acest lucru ca pe un stigmat, ci cape o unică posibilitate de a pătrundeprin logos înspre frontierele altei trăiri.Domokos nu crede într-o altă lume dedupă moarte, ci într-un altfel de trăireîn care visează să se mute, deşi spune în-tr-un poem că ar vrea să trăiască măcarpână în anul 2000, dar aici 2000 nu tre-buie văzut ca un reper cronologic, ci caun încheietor de etapă, unde aşteptărileîşi irosesc toate efectele, dar nu şi con-secinţele.

O tragică similitudine îl apropie bio-grafic de un alt poet, mort şi el de tânăr,plecat tot de la Satu Mare, şi care şi-a gă-sit grăbitul sfârşit la Cluj, deşi în condiţiioarecum diferite. Dacă la Dsida, pentrucă despre el este vorba, avem de-a facecu o presiune emoţională căreia inimasa nu i-a rezistat, la Szilagyi Domokosconştiinţa sa, frâmîntată de viziunea în-tunecată a unei lumi în care nu mai în-cape, este cea care se năruie peste fragilasa fiinţă biologică.

Poetul spune că irosirea existenţeieste esenţa unei mecanici pur biologice,dar şi această irosire poate căpăta unsens, dacă omul, în timpul trăirii sale,reuşeşte să-şi îmbibe fiinţa cu zări tem-porale largi. Pentru că viaţa nu are doarlungime, ci şi adâncime. Numai că poe-tul, fiinţă fragilă şi rareori prudentă, co-boară, asemeni lui Holderlin, până într-un punct din care spiritul său, sau chiar

trupul, ca în cazul lui Szilagyi Domokos,nu mai are putere sau poate că nu maivrea să se întoarcă.

Prin mine, lumeatrebuie să se apropieși mai mult de cunoaștere

Poetul este un spirit rebel ce-şi ex-pune rănile sufleteşti ca pe nişte trofeedin lupta pe care o pierde mereu cu orealitate astringentă. Dar tocmai aceastăsuferinţă, aceste intersectări contondentecu realul, asigură un flux liric multicolorşi inubliabil. El spune< prin mine lumeatrebuie să se apropie şi mai mult de cu-noaştere. Omul trebuie să afle că nufărulde pildă, nu este doar o simplă floare or-namentală pe luciul odihnit al unei ape,ci şi un subtil rafinament de mlaştină,unde sublimul este îmbrăţişat de ceea ceeste detestabil.

Multe din poemele sale premonitoriivorbesc despre spovedania unui învins.Nichita Stănescu scrie într-un poem pecare i-l dedică „el dusu-s-a rămânând.Eu rămas-am ducându-mă“ (Un gândpentru Szilagyi Domokos), cât desprenemurire, Szilagyi Domokos o percepeca pe o stare de extaz continuu, ca pe opermanentă ipostaziere a logosului. Nupoate pieri un spirit atâta vreme cât elpoartă în tainiţele sale, întreaga damnareşi măreţie a umanităţii.

Există în toate convulsiile sale liriceo construcţie sobră plină de rigoare şipietate, asemeni celei din lirica lui JozsefAtilla cu care are în comun asumareapolimorfă a unui destin poetic ce se do-reşte a fi vocea şi conştiinţa unei uma-nităţi profunde. Îngemănarea diacroni-că, viaţă-moarte vine parcă din bruionulliric al rafinatului poet, Balassi Balint.

Poezia lui Silagyi Domokos nu poate fi încadrată în niciunul din universurile lirice

El ştie să sublimeze expresionismulvulcanic al lui Jozsef Atilla peste care su-prapune un aer de spirit ludic, ca şi cel

al lui Szabo Lorincz, dar nivelul de ex-presie îl apropie mai mult de elitismullui Babits Mihaly.

Cu toate aceste filoane uşor detecta-bile, poezia lui Silagyi Domokos nu poa-te fi încadrată în niciunul din universu-rile lirice ale poeţilor mai sus menţionaţi.Chiar şi apropierea de Nichita Stănescueste una hazardată, cu toate că există câ-teva similitudini, dar ele ţin mai mult deo anume tehnică poetică, decât de oesenţă lirică.

Dacă până la Szilagyi Domokos ma-rii poeţi cântau şi celebrau frumuseţealimbii maghiare, acesta ne vorbeşte decât de frumoasă ar putea fi această limbă.Și asumându-şi acest demers estetizant,Szilagyi Domokos pătrunde în diafanelelabirinturi ale logosului, decriptând ală-turări de cuvinte de o înviorătoare pu-ritate şi claritate. Elocventă în acest senseste poezia „Lányok“ (Fetişcane) dedi-cată memoriei lui Serghei Esenin, undepoetul dă măsura unei virtuozităţi ului-toare. Poetica lui Szilagyi Domokos esteuna a esenţelor, a pulsiunilor neîngrădi-te, unde viaţa nu este decât un modestinterludiu între ceea ce a fost înainte denaştere şi ceea ce va fi după moarte, iaraceastă fulguraţie este dovada că luminase hrăneşte din întuneric, că poezia, fio-rul, nasc cuvintele într-un eclatantexerciţiu ireversibil. Iar aterizarea forţatănu este decât semnul grabnic al naufra-gierii visului într-un alt vis.

Testamentar, Szilagyi Domokos, neînvită să-i trăim visele. Și să-i implinimvisarea. Și astfel vom avea conştiinţa căsuntem martorii timpului cuvintelor sa-le. Și vom spune şi noi asemenea lui Ni-chita Stănescu, că el a plecat, rămânândîn matricea unei lumi tangibile şi noi amrămas, plecând să descoperim lumile lui,una după alta" - relatează Felician Popdespre poetul pe care l-a cunoscut per-sonal şi despre care afirmă că, pentru a-l înțelege cât mai bine, preferă să-i ci-tească operele în limba maghiară. Dupăcum spunea, nicio traducere, oricât debună ar fi, nu îi poate reda farmecul jo-curilor de cuvinte şi artificiilor lingvis-tice pe care le foloseşte.

A consemnat Eva Laczko

Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania a organizat o nouă ediție a Zilelor Szilágyi Domokos

Szilagyi Domokos este - înainte de toate - un poet al expresieicare forţează cuvântul sau mai precis, alăturarea de cuvinte, trans-formându-le în imagini danteşti pline de o grea efervescenţă vita-lă.

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Creştinii ortodocşi prăznuiesc pe 2 iu-lie pe drept credinciosul Voievod Ștefancel Mare (1457-1504) purtător de biruințăşi mare apărător al creştinătății. Din 1992Biserica îl pomeneşte în rândul sfințilorpe marele Voievod Ștefan cel Mare pe carepoporul l-a numit de veacuri sfânt şi bun,după cum menționează şi cronicarul Gri-gore Ureche.Marele Voie-vod Ștefan afost fiul bine-credinciosuluiVoievod Bog-dan al II-lea şial doamneiMaria Oltea,care i-a insuflatdin prunciedragostea pen-tru țară şi pen-tru credința or-todoxă. Adomnit 47 deani luptând neînfricat pentru apărarea ho-tarelor țării şi a creştinătății, făcând mi-lostenie, ctitorind numeroase biserici şimănăstiri, nu numai în Moldova şi Tran-silvania, precum şi la Sfântul Munte Athosunde pericolul otoman amenința în aceiani ortodoxia, mărturisind astfel conştiințaunității de credință şi de neam. A ctitoritmai bine de 40 de biserici şi mănăstiri prin-tre care Putna, Suceava, Neamț, Bistrița,Vaslui, Tazlău, Pătrăuți, Baia, Voroneț, Hîr-lău, Popăuți, Dobrovăț, Volovăț, Reuşenietc. Altele se află în prezent în RepublicaMoldova (Basarabia) pe care le-a înzestratcu odoare de mare preț cu evanghelii fe-recate în aur şi cu moşii Mănăstirii Zogra-vu de la Sfântul Munte Athos. I-a făcut nu-meroase danii fiind unul din cei mai im-portanți ctitori ulterior al sfântului lăcaş.Sfântul Ștefan îi ruga pe monahii de laMuntele Athos la Proscomedie pe el, pesoția sa şi pe copii şi să-i cânte sâmbătaseara un paraclis şi în ziua de marți o Li-turghie şi să-l pomenească până va fi înviață, iar după mutarea la cele veşnice să-i facă în anul întâi pomenirile obişnuite,apoi să-i facă într-o zi din an seara parastasiar dimineața Sfânta Liturghie.

Înainte de bătăliile în care i-a înfruntatpe duşmanii dreptei credințe şi ai neamuluişi precum şi după biruință, Sfântul VoievodȘtefan cel Mare postea sau construia o bi-serică. Până în cel din urmă ceas al viețiisale a purtat în suflet grija pentru binelețării şi al credinței, al apărării Bisericii.

Ultimele cerințe rostite înainte de a semuta la cele veşnice sunt de o mare încăr-cătură emoțională ca o veritabilă rugăciu-ne. Măritul Voievod Ștefan cel Mare s-amutat la Domnul în 2 iulie 1504. A fost în-mormântat în biserica Mănăstirii Putna,județul Suceava, întregul popor a fost în-doliat cuprins de tristețe profundă, dupăcum arăta Grigore Ureche în "LetopisețulȚării Moldovei."

După cum am arătat şi la începutul ar-ticolului Ștefan cel Mare a domnit 47 deani, dar ca o coincindență şi Primul Regeal României, Carol I, a domnit tot 47 deani.

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

Sfântul Voievod:tefan cel Mare

ISTORIE

Cele dou[ zile din luna iuliecare au schimbat lumea

Ziua Independenței Statelor Unite, 4 iulie, şi debutul Revoluției Franceze, 14 iulie

7 iulie 2013/Informa\ia de Duminic[ 3

Două zile din luna iulie au mar-cat decisiv istoria lumii ;i formaîn care este organizată societateaumană în zilele noastre, fiind de-cisive pentru existența StatelorUnite ale Americii ;i evoluția Eu-ropei spre Uniunea ce o caracte-rizează acum.

În cele ce urmează vă reamintimcontextul în care s-au produs eveni-mentele de la 4 iulie 1776, respectiv 14iulie 1789, cu convingerea că înțelege-rea lor poate fi un ajutor pentru înțe-legerea lumii pe care acestea au gene-rat-o.

Nașterea sentimentului național american

De-a lungul decadelor 1750 şi 1760,relațiile dintre Regatul Marii Britaniişi cele treisprezece din coloniile sale înAmerica de Nord au devenit din ce înce mai tensionate, până când, în ziuade 19 aprilie 1775, precedând cu pesteun an Declarația de independență, răz-boiul a izbucnit cu adevărat prin con-fruntarea militară cunoscută sub nu-mele de Bătăliile de la Lexington şiConcord. Aceste băt[lii, care au fost defapt conflicte armate multiple la diferitescale, s-au desfăşurat în aceeaşi zi, de19 aprilie, în apropiere de Boston, cu-prinzând o suprafață delimitată de lo-calitățile Lexington, Concord, Lincoln,Menotomy (Arlington) şi Cambridge,toate din acelaşi comitat, MiddlesexCounty, Province of MassachusettsBay.

Deşi inițial fusese prea puțină do-rință de independență de partea ame-ricană şi mult mai mult o puternicăconvingere că "jugul colonial" va fi "îm-bunătățit," dacă americanii vor arătacă sunt gata să lupte pe viață şi pemoarte, totuşi în doar câteva luni, seva manifesta creşterea exponențială adorinței de a scăpa pentru întotdeaunade "tutela" Marii Britanii şi, în acelaşitimp, o puternică manifestare a senti-mentului de patriotism național. Celpuțin două documente pot fi mențio-nate aici ce au contribuit decisiv latransformarea unor colonii de agricul-tori, meşteşugari şi comercianți, careau avut prea puține legături puterniceîntre ele, într-o viitoare națiune, avândo clară conştiință colectivă şi o dorințăintensă de a fi independentă.

Primul este actul britanic puternicrestrictiv, perceput de colonişti ca unact de opresiune, cunoscut sub numelede Intolerable Acts şi care aproape asugrumat auto-guvernarea coloniiloramericane ale Angliei. Cel de-al doileaeste pamfletul lui Thomas Paine, inti-tulat "Common Sense", publicat în ziuade 10 ianuarie 1776, care a avut un pu-ternic rol de galvanizare a minților, su-fletelor şi mândriei coloniştilor, dân-du-le tuturora impulsul esențial de atrece de la cântărirea pragmatică a şan-selor şi a avantajelor şi/sau dezavanta-jelor la radicala atitudine exprimatăhiper-sintetic de Patrick Henry, "Giveme Liberty or give me Death", "Dați-mi Libertate(a) sau dați-mi Moarte(a)".

Declarația de Independență

Prima frază a Declarației afirmă cao chestiune de lege naturală abilitateaunui popor de a-şi asuma independen-ța politică şi recunoaşte că motiveleunei asemenea independențe trebuie

să fie rezonabile şi, prin urmare, expli-cabile, de aceea trebuiau să fie explica-te.

Următoarea secțiune, faimosulpreambul, include ideile şi idealurilecare au stat la baza Declarației. Este deasemenea o afirmație a ceea ce este cu-noscut ca “dreptul la revoluție”<

"Noi considerăm aceste adevărurievidente, că toți oamenii sunt egali, căei sunt înzestrați de Creator cu anumiteDrepturi inalienabile, că printre acesteasunt Viața, Libertatea şi căutarea Feri-cirii. Că, pentru a asigura aceste drep-turi, Guverne sunt instituite printre oa-meni, izvorând puterile lor doar dinconsimțământul celor guvernați, Căatunci când orice Formă de Guvernaredevine distructivă acestor scopuri, estedreptul poporului de a o modifica sauelimina, şi să instituie nouă Guvernare,stabilindu-i fundația pe astfel de prin-cipii şi organizandu-i puterile în ase-menea formă, încât să le pară lor celmai probabil să producă Siguranță şiFericire."

Cei 56 de semnatari ai Declarațieide Independență au semnat-o în cali-tatea lor de delegați ai CongresuluiContinental din partea celor treispre-zece colonii originare, care au devenitcele 13 state originare ale Statelor Uniteale Americii. Este demn de remarcatcă toți erau oameni educați şi avuți(printre ei se găseau 24 de jurişti şi avo-cați, 11 erau comercianți, iar 9 erau fer-mieri şi deținători de plantații), absoluttoți fiind cetățeni britanici. Când auafirmat solemn că "jurau cu viața, ave-rea şi onoarea lor", aceşti oameni eraupe deplin conştienți că riscau arestarea,confiscarea totală a averii şi executareaprin spânzurătoare, care era în aceletimpuri pedeapsa comună pentru oriceact ce era considerat trădare de cătrecoroana britanică.

Prima semnătură, cea mai mare şicea care a devenit de-a lungul timpuluicea mai cunoscută a fost a lui JohnHancock, preşedintele CongresuluiContinental. Doi viitori preşedinți aiStatelor Unite au semnat Declarația,John Adams, al doilea preşedinte şiThomas Jefferson, al treilea preşedinte.Cel mai în vârstă semnatar a fost Ben-

jamin Franklin, la 70 de ani, în timp ceEdward Rutledge, la 26 de ani, a fostcel mai tânăr.

Libertăţile care se sărbătoresc cuocazia acestei Zile a Independenţei -libertatea cuvântului, a religiei, dreptulla libera asociere, libertatea presei, caşi respectul pentru drepturile funda-mentale ale fiecărei persoane, indife-rent de rasă, etnie sau credinţă - suntla fel de importante atât în viaţa ame-ricană, cât şi în politica externă ame-ricană.

Criza severă a Franței anilor 1780

În secolul XVIII, societatea fran-ceză era împărțită în ordine sau stări.Clerul forma prima stare, nobilimea,starea a doua, iar starea a treia cuprin-dea restul populației, formată din bur-ghezie, țărani şi muncitori urbani.Existau circa 130.000 de clerici, din ca-re 60.000 erau membri ai ordinelormonahale. Cei 70.000 de clerici secu-lari lucrau în parohii. Se obişnuia cacei mai tineri fii ai marilor nobili săurmeze cariera bisericească, pentru ase putea îmbogăți. Mulți episcopi de-țineau mai multe episcopate şi nu erauvăzuți niciodată slujind în vreuna din-tre ele. Acest lucru a provocat mariscandaluri şi biserica a fost perceputăde populație ca o instituție coruptă.

Starea a doua era cea mai puternică.Numărul nobililor varia între 110.000până la 350.000 – adică 0,5% până la1,5% din populație. Cei mai puternicierau cei 4.000 de nobili de curte, cate-gorie limitată la cei a căror ascendențănobiliară data de dinainte de 1400 şicare îşi permiteau costul vieții de laVersailles. Următoarea ca importanțăpractică era nobilimea de robă, nobilicare lucrau în administrație şi justiție,în special magistrații din parlamente.Restul nobilimii, care constituiau ma-joritatea clasei nobiliare, trăia la țară.În general nobilimea era ostilă schim-bării şi se cramponau de privilegiilelor ca fiind singurele care îi distingeaude oamenii de rând.

În fruntea stării a treia se afla bur-

ghezia care reprezenta un grup socialeterogen care nu aveau titluri nobiliareşi nu erau nici țărani, nici muncitoriurbani. Cei mai bogați din categoriaburgheziei erau negustori ale căror ve-nituri din activitățile comerciale ausporit în numai un secol cu 440% Adoua componentă a stării a treia, dedeparte cea mai numeroasă, era țără-nimea. Circa 85% din populația Franțeitrăia în mediul rural şi majoritatea oformau țăranii.

Ce-a de-a treia componentă a stăriia treia o formau muncitorii urbani.Majoritatea muncitorilor de la oraş tră-iau în locuințe aglomerate şi insalubre.Ei erau necalificați şi săraci. Meşteşu-garii erau organizați în bresle. Orele demuncă erau multe – 16 ore pe zi, 6 zilepe săptămână. Nivelul de trai al sala-riaților scăzuse lent deoarece prețurileurcaseră în medie cu 65% în timp cesalariile numai cu 22%.

Statul şi populația trecea printr-ogravă criză economică şi financiară.Criza financiară a fost determinată şide faptul că, în intervalul 1740 şi 1783Franța a fost implicată în trei războaie<mai întâi războiul pentru succesiuneaaustriacă (1740-1748), apoi în războiulde 7 ani (1756-1763) şi, în sfârşit, răz-boiul american pentru independență(1778-1783). Tentativele de reformăale sistemului financiar francez aueşuat. Nu doar statul era în pragul fa-limentului, ci şi populația. Anii pre-mergători izbucnirii revoluției, suntanii cu producții slabe ceea ce duseserăpe mulți la ruină. În consecință, dincauza datoriilor mari, statul mențineaun nivel ridicat de impozite şi taxe. În1788, mai mult de 80% din dările strân-se au fost absorbite de plata datoriilorstatului.

Explozia de ură de la 14 iulie

În fața cererilor nobilimii şi a pro-vinciilor, regele Ludovic XVI convoacăAdunarea Stărilor Generale pentru mai1789, lucru ce nu se mai întâmplasedin 1614. La 5 mai 1789, în mijlocul anumeroase festivități, respectând stricteticheta de la 1614, Adunarea Stărilor

Generale se deschidea în palatul regalde la Versailles. Regele a dorit să im-pună votul colectiv, astfel încât majo-ritatea avută de a treia stare să devinăinutilă, votul acestei stări ar fi cântăritexact la fel ca şi cel al fiecăreia dintrecelelalte două stări.

În loc de discutarea impozitelor,principala preocupare a Adunării a fostorganizarea legislaturii, în discuții se-parate. La 17 iunie, în urma eşeculuitentativelor de reconciliere între stări,reprezentanții celei de-a treia stări s-au declarat ca fiind Adunare Națională,fără ordine, ci a poporului. Celelaltedouă ordine au fost invitate să adere,dar noua adunare şi-a exprimat clarintenția de a se ocupa de națiune, cusau fără ele. La 23 iunie, regele a ordo-nat dispersarea Adunării Stărilor Ge-nerale. Majoritatea nobilimii şi cleruluis-a supus ordinului, deputații celei de-a treia stări au rămas fideli jurământu-lui de a realiza o constituție.

Regele a înconjurat cu trupe Parisulşi Versailles, dar Adunarea primea nu-meroase mesaje de sprijin din parteapopulației din Paris. La 9 iulie, recon-stituindu-se ca Adunare Constituantănațională, aceasta cerea regelui respec-tuos, dar ferm, retragerea trupelor, in-clusiv celor străine. Regele a refuzat ce-rerea şi a oferit Adunării posibilitateade a se deplasa în afara Parisului, pen-tru a o priva astfel de sprijinul parizie-nilor.

La 11 iulie, regele, acționând subinfluența nobililor conservatori, şi-aschimbat miniştrii. Știrea a fost anun-țată în Paris la 12 iulie, fiind interpre-tată ca o lovitură de stat a conservato-rilor şi a reprezentat începutul unei pe-rioade insurecționale în Paris. Ziua na-țională a Franței, 14 iulie, comemorea-ză căderea, în 1789, a închisorii Basti-lia. Cu toate c[ în închisoare nu se gă-seau decât 7 prizonieri, Bastilia a de-venit simbolul a tot ceea ce fusese de-testabil în vechiul regim. În dimineațade 15 iulie, regele a realizat înfrângereaîn fața insurecției cetățenilor parizieni,a dat ordin de retragere a trupelor fi-dele lui şi a revenit asupra schimbărilorguvernamentale făcute în urmă cu câ-teva zile. În Paris, a fost stabilit un nouprimar, într-o nouă structură, numită"comună" şi s-a înființat o armată po-pulară, "Garda Națională". Revoluțias-a răspândit în țară după modelul pa-rizian, populația organizându-se înmunicipalități cu scop de auto-guver-nare şi au înființat corpuri ale GărziiNaționale, ignorând autoritatea rega-lă.

La 4 august, Adunarea Națională aabolit feudalismul, ştergând privilegiilenobililor şi clerului, anulând ordinele,precum si drepturile speciale ale ora-şelor şi provinciilor. Din noua societateera exclus privilegiul, forma veche delibertăți, astfel că egalitatea juridică de-venea regula şi cadrul pentru noua li-bertate. Adunarea a înlocuit provinciileistorice cu 83 de departamente, admi-nistrate uniform şi aproximativ egaleîntre ele, în teritoriu şi populație. La26 august, Adunarea a publicat Decla-rația Drepturilor Omului şi Cetățea-nului, în care idealurile revoluționaresunt rezumate în formularea "Libertate,Egalitate, Fraternitate".

Tăvălugul istoric care a început în14 iulie 1789 a marcat definitiv destinulEuropei, ideile iluministe şi idealurilerevoluției fiind diseminate în întregulcontinent sub Napoleon şi inspirândîntreaga dezvoltare viitoare a regiunii.

A consemnat V.A.

Cei 56 de semnatari ai Declarației de Independență au semnat-o în calitatea lor de delegați ai Congresului Continentaldin partea celor treisprezece colonii originare

"Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii suntegali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalie-nabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea şi căutarea Fericirii.Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printreoameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor gu-vernați.”

FESTIVAL

4 Informa\ia de Duminic[/7 iulie 2013

Cunoscu\i muzicieni ai lumii vin la Festivalul george Enescu

Mari nume ale muzicii clasice,dar și vedete ale actoriei interna-ționale și românești – actorii JohnMalkovich și Marcel Iureș – vor fiprezente la cel mai important eve-niment cultural internațional or-ganizat de România, Festivalul“George Enescu”, între 1 și 28 sep-tembrie.

Festivalul Internațional “GeorgeEnescu” (1-28 septembrie) se va desfă-şura la Bucureşti şi în alte nouă oraşe dințară şi reuneşte peste 150 de evenimenteunice pe piața muzicală şi culturală dinRomânia.

Un adevărat brand de țară, Festivaluladuce cu fiecare ediție o medie de peste15.000 de turişti străini în România şi estesingurul eveniment românesc care arecampanii de promovare pe două dintrecele mai mari televiziuni de ştiri din lume,CNN şi Euronews, partenerii internațio-nali ai Festivalului. În luna mai, mai multepublicații străine au scris despre Festivalşi l-au inclus în topul recomandărilor ce-lor mai bune destinații de turism culturalale toameni în lume.

Celebrul pianist de origineromână, Radu Lupu, deschideFestivalul

Celebrul pianist de origine românăRadu Lupu, aclamat de curând pe scenade la Carnegie Hall, va deschide Festivalul,pe 1 septembrie. Alături de el se va aflaorchestra Staatskapelle Berlin, dirijată deDaniel Barenboim. Un titan al muziciiclasice, Barenboim este singurul muziciancare a fost invitat să poarte steagul olimpicla ceremonia de deschidere a JocurilorOlimpice de la Londra, de anul trecut,alături de Nelson Mandela.

Vedete absolute în Festival<actorii John Malkovichși Marcel Iureș

Un eveniment unic din acestă ediţiea Festivalului este prezenţa actorului ame-rican nominalizat de două ori la premiileOscar John Malkovich la Bucureşti, careva urca pe scena Ateneului Român pentrua interpreta un criminal în serie, în opera“The Infernal Comedy”. Și cunoscutul ac-tor român cu renume internațional, Mar-cel Iureş va debuta ca narator alături deCorul şi Orchestra Filarominicii “GeorgeEnescu” într-o superproducție, cantataGurre-Lieder de Arnold Schoenberg.

Bilete încă disponibilela concerte extraordinare

Publicul meloman mai poate găsi bi-lete la concerte-eveniment din cadrul Fes-tivalului “George Enescu”. Biletele pentruconcertele susţinute de National Philhar-monic of Russia (4 septembrie), Orchestrede Paris (5 şi 6 septembrie) sau OrchestraRomână de Tineret (8 septembrie) suntdisponibile în reţeaua Eventim.

Cei care vor r[spune la ̀ ntrebarea “~nce perioad[ se desf[;oar[ Festivalul Ge-orge Enescu?” pot c];tiga 2 bilete la Cluj.R[spunsurile se pot trimite p]n[ ̀ n 12 iu-lie, la adresa de e-mail redactiasm@in-formatia-zilei.ro.

Wagner, aniversat în FestivalDe asemenea, în Festival publicul va

putea urmări în premieră şi întreaga te-tralogie “Inelul Nibelungilor”, de RichardWagner (1813- 1883) în anul în care seaniversează două secole de la naştereacompozitorului şi 130 de ani de la moar-tea sa. Capodopera wagneriană va fi in-terpretată de Rundfunk-Sinfonieorches-ter Berlin, sub bagheta lui Marek Ja-nowski, în serile de 15, 16, 19 şi 22 sep-tembrie şi există încă locuri libere.

“Festivalul George Enescu pune România pe harta lumii!”(Oana Marinescu, director de comunicare al Festivalului)

Ce concerte din Festival puteți asculta în Transilvania Timișoara< Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara, dirijor Marin Yates, solist Matei Varga (Filarmonica Banatul) – 1 septembrie Cluj< Orchestra Filarmonicii de Stat Transilvania Cluj, dirijor Jorg Widmann (Filarmonica de Stat Transilvania) – 4 septembrie Timișoara< Orchestra Filarominicii Banatul Timișoara, dirijor Gheorghe Costin, soliști Manuela Iana-Mihăilescu, Dragoș Mihăilescu(Filarmonica Banatul) – 12 septembrieOradea< Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, dirijor Romeo Rîmbu, solist Antali Zalai (Filarmonica de Stat Oradea) – 19 septembrie Arad< Orchestra Filarmonicii de Stat Arad, dirijor Borjan Canev, solist Antal Zalai (Filarmonica de Stat Arad) – 26 septembrie

Prețurile biletelor pentru Festival variază între 80 și 45 de lei

MISS

alexandra Marian ;i Bianca Farca; concureaz[pentru titlul de Miss Popularitate, luna iulie

Cele dou[ fete pot fi votate pe site-ul www.informatia-zilei.ro, la rubrica sondaje ;i concursuri

7 iulie 2013/Informa\ia de Duminic[ 5

Odată cu prima zi a lunii iulie,pe site-ul nostru www.informa-tia-zilei.ro, s-a dat startul unuinou concurs de popularitate, celcare este destinat tinerelor sătmă-rence.

După cum bine ştiți, din februarieanul trecut şi până azi s-au înscris zecide domnişoare care prin acest concurss-au făcut mai cunoscute, şi-au făcut noiprieteni şi au primit din partea cotidia-nului Informația Zilei diverse premii.Acum în luna iulie s-au înscris două săt-mărence, cele care sunt eleve la instituțiilede învățământ din municipiul Satu Mare.

Ele sunt Alexandra Marian de la ColegiulNațional "Ioan Slavici" şi Bianca Farcaşde la Grupul Școlar de Industrie Alimen-tară "George Emil Palade".

Le puteți găsi pe fete pe site-ul maisus amintit, la rubrica "Sondaje şi con-cursuri". Acolo pot fi votate, fiecare din-tre ele beneficiază de o pagină în caresunt prezentate, câteva detalii şi apar în-tr-o galerie foto, cu poze făcute de un fo-tograf profesionist Informația Zilei. Dacăaveți vreo favorită nu ezitați şi intra\i săo votați. Prezentăm câteva informațiidespre cele două domnişoare.

Alexandra MarianAlexandra Marian s-a născut în 3 de-

cembrie 1997, se află în zodia săgetătorşi învață în clasa a IX-a la Colegiul Na-țional "Ioan Slavici", profilul ştiințe so-ciale. Spune despre ea că este o persoanăîncăpățânată, amuzantă şi ambițioasă.Printre hobby-urile ei se numără fitness-ul, mersul cu rolele şi dansul. Face partede nouă ani din Ansamblul Ceatăra dinCarei alături de care a vizitat țări precumUcraina, Slovacia. Pe viitor doreşte săurmeze Facultatea de Drept în Cluj-Na-poca. Îi place oraşul Satu Mare, însă nuîşi vede viitorul în România. Și-ar dorisă ajungă în Statele Unite ale Americii.Motto-ul Alexandrei este< "Zâmbeşte. Lu-crurile cele mai frumoase se întâmplăatunci când te aştepți mai puțin".

Bianca FarcaşBianca Farcaş adoră fotbalul pe ca-

re-l practică la CS Primavera. Am şi în-tâlnit-o de curând la un turneu organizatde instituția de învățământ din care faceparte, în care a jucat cu o echipă, de ace-laşi profil, de la un liceu din Ungaria.Bianca este la Grupul Școlar de IndustrieAlimentară "George Emil Palade", s-anăscut în 26 februarie 1997 şi se află înzodia peşti. Are ca hobby-uri plimbărilecu prietenii, muzica şi desigur, fotbalul.Se descrie ca fiind o fire optimistă, so-ciabilă şi ambițioasă. În timpul liber alegesă meargă la ştrandurile din județul SatuMare.

Și ca orice tânăr, foloseşte şi ea inter-

netul pentru a ține legătura cu prietenii,timp de 5 ore pe zi. În viață se ghideazădupă motto-ul< "Nimeni nu poate trăi fă-ră prieteni, chiar dacă stăpâneşte toatebunurile lumii".

***

Dacă aveți vreo favorită intrați pewww.informația-zilei.ro să o votați. Fe-tele care vor să se înscrie în acest concurspentru luna august o pot face trimițândun e-mail la adresamisspopularitate_iz@yahoo.com cu nu-mele, prenumele, câteva poze, data naş-terii, număr de telefon, instituție de în-vățământ sau locul de muncă.

Le puteți găsi pe fete pe site-ul amintit, la rubrica "Sondaje şiconcursuri". Acolo pot fi votate, fiecare dintre ele beneficiază de opagină în care sunt prezentate, câteva detalii şi apar într-o galeriefoto, cu poze făcute de un fotograf profesionist Informația Zilei.Dacă aveți vreo favorită nu ezitați şi intra\i să o votați. Prezentămcâteva informații despre cele două domnişoare.

Bianca Farca;Alexandra Marian

LOCALE

6 Informa\ia de Duminic[/7 iulie 2013

C]nd se vor elucida crimeledin ardud ;i ger[u;a?

Dispariţia misterioasă a ElodieiGhinescu, la sfârșitul lunii august2007, m-a șocat, dar în egală măsurămi-a stârnit imaginaţia, fantezia șide ce nu, instinctul de fost anchetatorîn cazuri dificile la nivelul judeţului.Am descoperit criminali care fărăflerul meu n-ar fi fost niciodată des-coperiţi și apoi judecaţi și încarce-raţi.

Aşa cum probabil unii sătmăreni îşimai amintesc, în noiembrie 2007 am fostinvitat la postul de televiziune OTV undemi-am spus punctul de vedere privind dis-pariţia Elodiei Ghinescu. Atunci am afir-mat cu maximă convingere că Elodia estemoartă, iar criminal este Cristian Cioacă.Crima şi apoi tranşarea cadavrului au avutloc în apartamentul în care ulterior an-chetatorii au găsit mult sânge inclusiv subparchet. Valiza în care a fost pus cadavrulciopârţit a fost lăsată din bloc jos folosindcordelina.

Iată că anchetatorilor le-au trebuit 6ani să adune probe spre a confirma spuselemele cu privire la crimă şi criminal. Nufac un titlu de glorie din faptul că am datverdictul la momentul respectiv. Probe laîndemână nu aveam, dar după modul încare s-au derulat evenimentele am avutconvingerea că nu greşesc. Mai spun căElodia a ajuns aproape sigur în crematoriulde animale aflat la 30 de kilometri deBraşov, motiv pentru care nu se va găsicadavrul.

Am convingerea că probele adminis-trate la dosarul cauzei chiar fără existenţacadavrului sunt greu de demontat fie şi deun poliţist abil cum a fost Cristian Cioacăşi avocata lui, care se pare că ulterior co-miterii crimei i-a devenit tovarăşă de apar-tament.

Margareta Coţ va fi găsităodată cu Elodia Ghinescu

Cele de mai sus nu le-am prezentat de

dragul lăudatului, chiar dacă unii cârcotaşiîmi reproşează acest lucru. Cazul Cioacăl-am rememorat oarecum pentru că aresimilitudini cu dispariţia din Ardud a Mar-garetei Coţ în iunie 2010. Care este stadiulcercetărilor este mai greu de aflat, dar pre-supun că bat pasul pe loc din motive caremie îmi scapă. Culmea este că şi în acestcaz, susţin că femeia a fost ucisă din im-prudenţă.

Consider ca potenţial suspect tot unfost miliţian şi apoi poliţist. Îmi rezervdreptul de a nu-i da acum numele. Nu esteexclus ca evenimentul nedorit să se fi pro-dus pe seama unui braconaj dis de dimi-neaţă. Acesta nu s-a putut organiza doarde o persoană. Sigur mai este şi compliceîn acest caz. Dacă cineva o să fie curios dedetalii, le voi oferi.

Ca să fac un spirit de glumă, MargaretaCoţ va fi găsită odată cu Elodia Ghinescu,

adică niciodată.

Ioan Vereș, suspectîn cazul morţii lui Oprea Ioan,zis Guleșul

Și în acest caz pot exista suspiciuni căpoliţia nu are intenţii de a lămuri lucrurile.Oare de ce? Întrebarea este fără răspuns,dar îl are cu siguranţă. Poate cei în dreptvor căuta motivele pentru care şi acest cazde natură penală cercetările trenează. Ono-ratul Parchet nu are interesul de a lămurilucrurile?

Ioan Oprea - zis Guleşul a murit încondiţii suspecte în curtea lui Ioan Vereşdin Gerăuşa. Decedatul a fost o bună vre-me cioban la oile lui Vereş. La autopsiemortul a avut frunze de porumb în gură,fapt ce mă face să cred că Oprea nu a murit

instantaneu. A agonizat o vreme în pupulde coceni de porumb. Suspect este faptulcă poliţia a fost chemată să preleveze probede sânge abia după 3 săptămâni de la co-miterea crimei şi asta după ce în loculmorţii lui Oprea, unde iniţial a fost o baltăde sânge, a fost tăiat un miel.

În urma investigaţiilor jurnalistice amtras concluzia că Ioan Vereş poate fi sus-pectat de crimă, iar complice putea fi ac-tualul cioban. Este surprinzător faptul căpână la moartea lui Oprea niciun ciobannu era bun. Pe toţi îi bătea şi îi alunga, iarciobanul (Nemeti Alexandru) actual paresă fie bun. Sub rezerva că pot greşi, lucruomenesc, mă întreb dacă ciobanul actualîl are la mână cu ceva pe Ioan Vereş.

Un localnic, pe nume Cătană Gheor-ghe, a spus unui prieten că mult l-a purtatîn spate pe mort. Oare de ce trebuia purtatcadavrul dintr-un loc în altul? Poate odată

şi odată vor găsi răspuns anchetatorii dacăîşi vor propune finalizarea dosarului penalcu autor necunoscut, dar în mare măsurăcunoscut. Eu presupun cine obstrucţio-nează cercetările, dar este mai bine caacum să mă abţin a da nume pentru a nutulbura stelele primite în timp drept re-compensă.

Fiul putea să-și omoare tatăl

Dispariţie misterioasă în DuminicaFloriilor în anul 2011 poate fi consideratăşi cea a lui Mihai Pişcoran. Aşa cum s-amai scris şi despre acest caz pe seama in-vestigaţiilor jurnalistice, Mihai Pişcoran,culmea, tot din Gerăuşa, a dispărut şi pro-babil nimeni nu-l mai caută. Unele vocisusţin că ştiu ele unde este, adică, ucis şibăgat în pământ fără a fi localizat. În urmadiscuţiilor avute de mine cu mai mulţi lo-cuitori ai satului Gerăuşa, care din motivelesne de înţeles nu vor să li se dea numele,am concluzionat că potenţialul asasin poa-te fi Mircea, fiul celui dispărut. Sunt preamulte elemente care mă conduc la o ase-menea ipoteză. Ce a căutat Mircea cu hâr-leţul în mână pe păşune vreme de maimulte zile?

Tânărul a spus că a căutat hrean, învreme ce localnicii susţin că pe păşune nueste hrean. Până şi dispărutul a spus unorlocalnici că fiul său vrea să-l omoare. Preamulte şicane i-a făcut fiul pentru a-l scoatedin cercul bănuiţilor de omor. Unii apro-piaţi ai celui dispărut împărtăşesc pre-zumţia mea.

Având în vedere cele de mai sus, darşi similitudini cu uciderea Elodiei Ghines-cu, am convingerea că numai procurorulVarga Romulus (procuror la Parchetul Ge-neral de pe lângă Înalta Curte de Casaţieşi Justiţie), cel care l-a arestat pe CristianCioacă ar putea face lumină în toate celetrei cazuri. Culmea este că cele trei omoruris-au comis pe raza de competenţe a Poliţieioraşului Ardud. Să fie o coincidenţă căcele două dispariţii şi omorul îşi aşteaptărezolvarea din afara judeţului?

Lt. col. (r) Ioan Coroian

Fata lui Pi;coran Mihai a vorbit cu Lt.col. (r) Ioan Coroian despre dispari\ia tat[lui s[u `n Duminica Floriilor `n 2011

“Am convingerea că numai procurorul Varga Romulus (procurorla Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie),cel care l-a arestat pe Cristian Cioacă ar putea face lumină în toatecele trei cazuri. Culmea este că cele trei omoruri s-au comis peraza de competenţe a Poliţiei oraşului Ardud.”

La sfâr;itul săptămânii trecute,la Cehu Silvaniei a avut loc oîntrunire a unor reprezentanţi deinstituţii administrative împreunăcu asociaţii şi instituţii culturale careau dezbătut paşii ce ar trebui realizaţiîn vederea întocmirii unui vechideziderat< o monografie a ŢăriiCodrului.

Potrivit informațiilor furnizate dedirectorul Muzeului Județean, Liviu Marta,dezbaterea s-a desfăşurat într-o atmosferăde adevărată „adunare populară”, conferităşi de participarea unui larg auditoriu înstraie naţionale codreneşti, între care laloc de cinste au fost codrenii sătmărenidin Soconzel şi Cuţa, coordonaţi deMalvina Iederan Madăr.

Elemente specifice

Astfel, într-o atmosferă tonică de spiritpatriotic codrenesc, amendat uneori deamintirea numeroaselor discuţii anterioarece au avut ca rezultat cel mult încercărinefinalizate, au fost scoase în evidenţăobiectivele generoase ce ar fi aduse derealizarea primei monografii a ŢăriiCodrului. Au fost subliniate elementelespecifice ale Ţării Codrului, elemente ceadesea nu sunt cu nimic mai prejos dacăsunt comparate cu acelea din alte ţări„învecinate” din arealul românesc şi mai

ales din nordul acestuia. S-a stabilitnecesitatea unui demers pluridisciplinar,singurul capabil să explice modul în cares-au născut şi s-au dezvoltat elementele şisentimentele ce alcătuiesc „UniversulCodrenesc”. Ca urmare, vor fi formateechipe de redactare şi cercetare, constituite

pe principalele domenii, respectiv capitoleale monografiei. Dat fiind „spiritulpopular şi democratic” ce a animatîntrunirea s-a avut în vedere o implicarelargă a unor specialişti din judeţele SatuMare, Maramureş şi Sălaj, fără a fi uitatăşi „diaspora codreană”, ajunsă prin diferite

centre universitare de pe glob. Cu siguranţătoată lumea a simţit pericolul pe care îlpresupune participarea unui număr marede contribuitori la realizarea monografiei<principiul „intră cine vrea” are ca revers almedaliei „pot să ies când vreau, atuncicând apar problemele”.

Problema spinoasă a “granițelor”

Un câştig al dezbaterilor a fost acelacă s-au stabilit modalităţile prin care să fierezolvată problema „graniţelor” ŢăriiCodrului, problemă spinoasă, de care, caorice ţară ce se respectă, trebuia să selovească şi patria codrenilor. Pentru unelelocalităţi există dezacorduri între specialiştiasupra apartenenţei la arealul codrenesc,dincolo de spiritul identitar pe care îlexprimă locuitorii acestor sate, spirit decare nu se poate face abstracţie. Problemaeste cu atât mai spinoasă dacă se are învedere propunerea venită ca, după altemodele, intens mediatizate, în zona căilorde acces să se purceadă la marcarea graniţeiŢării Codrului.

Dincolo de unele note şugubeţe, deînţeles în cadrul unei adunări cu caracterpopular, problemele au fost puse serios şirealist. S-a apreciat că direcţia necesarăeste aceea de a include numeroaselecercetări realizate în trecut dar rămasenevalorificate, modalitate prin careautorităţile celor trei judeţe ce au înglobat„Ţara Codrului” se vor simţi îndatorate săsusţină demersul.

Din judeţul Satu Mare au participatreprezentanţi ai Muzeului Judeţean,inclusiv directorul Liviu Marta, respectivai primăriilor din Bogdand, Crucişor şiSocond.

Vlad Munteanu

Speciali;ti din 3 jude\e vor lucra la o monografie a |[rii Codrului

Dezbaterea de la Cehu Silvaniei s-a desfăşurat într-o atmosferă de adevărată „adunare populară”

PARANORMAL

7 iulie 2013/Informa\ia de Duminic[ 7

Jungla din Cambodgia a ascuns timpde peste un mileniu un oraş vechi pecare arheologii l-au crezut pierdut, scriedcnews.ro. Potrivit sursei citate, desco-perirea a fost făcută de o echipă de ar-heologi australieni şi se crede că oraşulare aproximativ 1.200 de ani vechime.Oraşul pierdut din Cambodgia se nu-meşte Mahendraparvata şi a fost desco-perit pe muntele Phnom Kulen unde miide pelerini obişnuiau să desfăşoare totfelul de ceremonii. Se crede că acest oraşvechi a existat cu aproximativ 350 de aniînaintea Angkor Wat, scrie NPR. Arheo-logul Damien Evans, de la Universitateadin Sydney, a descoperit oraşul cu aju-torul unei tehnologii de scanare cu laser,denumită Lidar. Acest radar a fost mon-tat pe un elicopter şi de la înălţime a avuto imagine mai bună asupra teritoriuluiaflat sub junglă. Astfel au fost detectatestructurile de piatră. Arheologul Evansare şi o ipoteză despre dispariţia oraşului.„Luăm în considerare că un factor al dis-pariţiei acestuia a fost impactul sever aldespăduririi şi dependenţa de folosireaapei au dus la dispariţia civilizaţiei. Poatecă a devenit atât de dezvoltat încât nu amai putut fi condus“, a declarat Evans.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Oamenii de știinţă au desco-perit recent modul în care creieruluman poartă amprenta eveni-mentelor anterioare pentru celpuţin 24 de ore după ce experienţaa avut loc.

Acest lucru înseamnă, de fapt, că spe-cialiştii ar putea într-o bună zi să afle ceam făcut ieri, doar uitându-se la undelenoastre cerebrale.

Creierul nostru nu doarme niciodată

Noua cercetare se bazează pe o cer-cetare făcută anterior de Departamentulde Neurobiologie din cadrul InstitutuluiWeizmann, din Israel, privind activitateaconstantă a creierului uman. Chiar dacănoi dormim, creierul nostru nu doarme.

Când suntem treji şi ochii noştri per-cep informaţii vizuale, în creierul nostruau loc „izbucniri” de activitate a celulelornervoase. Însă, când ochii sunt închişi,aceste pulsuri de activitate sunt înlocuitede unde cerebrale super-lente, numiteunde cerebrale spontane sau de odihnă.

Undele spontane ale creierului suntuşor de identificat. Sunt complexe, darextrem de organizate şi simetrice şi în-totdeauna se deplasează prin aceeaşi par-te a creierului, şi anume stratul extern alcreierului, numit şi cortex.

Cercetătorii de la Institutul Weiz-mann cred că modelul acestor unde ce-rebrale de repaus poate oferi date despreindividualitatea unei persoane, despreceea ce face din fiecare dintre noi o fiinţăunică, individuală.

Ipoteza lor este susţinută de faptul căcreierul nostru are capacitatea de a seschimba pe termen lung. Pe măsură ceadăugăm experienţe noi, legăturile dintrecelulele creierului se modifică, facilitatecunoscută sub numele de plasticitate.

Plasticitatea joacă un rol-cheie prinfaptul că ne ajută să anticipăm care va firezultatul unei acţiuni, înainte de a oefectua.

Prin examinarea acestor legături deplasticitate, specialiştii s-au gândit că arputea determina dacă experienţele re-cente ale unui individ lasă urme ce potfi decelate în modelul undelor cerebralespontane.

Pentru a testa ipoteza lor, cercetătoriiau folosit mai mulţi subiecţi care au fostsupuşi unui exerciţiu de antrenament ca-re activează puternic o anumită reţea, bi-ne definită, de celule neuronale din cor-tex.

Activitatea creierului subiecţilor afost monitorizată cu ajutorul unui aparatde rezonanţă funcţională magnetică, întrei rânduri< înainte de exerciţiu, imediatdupă el şi apoi la 24 de ore după, pentrua vedea dacă exerciţiul afectează în vreunfel modelul undelor cerebrale de repaus.

Cercetătorii au fost surprinşi să aflecă experienţa de a fi întreprins exerciţiulrespectiv nu numai că a modificat aspec-tul undelor cerebrale de repaus înregis-trate ulterior, dar a şi consolidat legăturiledintre celulele nervoase, chiar la 24 deore după terminarea exerciţiului.

Rezultatul are implicaţii importantepentru înţelegerea individualităţii uma-ne, spun cercetătorii. Undele cerebralespontane ale unei persoane nu numai căpoartă în ele informaţiii despre eveni-mentele recente, dar pot, dacă sunt mo-nitorizate în timp, să contureze un fel de„profil personal” al creierului acelei per-soane. De exemplu, ce conexiuni se for-mează mai uşor în creierul unui anumitom şi care se formează mai greu?

Lucruri pe care un om doar le bănu-

ieşte despre sine însuşi pot fi testate şi sepoate arăta dacă sunt adevărate sau false,cu ajutorul unei „hărţi-creier” ce reflectăabilităţile unice ale fiecăruia, deficienţele,prejudecăţile ori capacităţile de învăţarespecifice fiecărui om.

„În viitor, modelele creierului ar pu-tea fi cheia pentru obţinerea profilurilorindividuale imparţiale”, a spus Rafi Ma-lach, profesor în cadrul Departamentuluide Neurobiologie de la Institutul Weiz-mann şi unul dintre cercetătorii studiu-lui.

Cercetătorii cred că asemenea profi-luri indviduale ar fi utile în diagnostica-rea şi înţelegerea mai bună a patologiilorcerebrale asociate cu o gamă largă de de-ficienţe cognitive, realatează Livescien-ce.com.

Undele cerebrale sunt complexe, dar extrem de organizate şi simetrice şi întotdeauna se deplasează prin aceeaşi parte acreierului, şi anume stratul extern al creierului, numit şi cortex

Transportul aerian de astăzieste un amalgam de lungi dru-muri pe care trebuie să te depla-sezi până la aeroportul aglomerat,cozi lungi care se mișcă în ritmde melc și așteptări plictisitoare.

Ar fi mult mai uşor şi mai puţin frus-trant, dacă ai prinde un avion la fel cumprinzi un tren. École Polytechnique Fé-dérale de Lausanne (EPFL), din Elveţia,lucrează la proiectul Clip-Air, care într-o zi va produce avioane modulare,permiţând unui călător să urce la bordulunui avion într-o staţie de cale ferată dinLondra, de exemplu, şi debarca în mij-locul Romei fără a se ridica din fotoliusau cuşetă.

Clip Air va fi funcțional în câțiva ani

În curs de dezvoltare din 2009, pro-iectul Clip-Air îşi propune să fuzionezeviteza de deplasare din aer cu flexibilita-tea transportului feroviar.

Avioanele sunt vehicule specializateconcepute pentru anumite sarcini, astfelîncât un avion de pasageri nu poate fifolosit ca avion de marfă fără modificăriextinse. Pe de altă parte, un tren este ocolecţie de module cu o locomotivă “mo-

dul” furnizoare de propulsie. Dacă puivagoane cu pasageri în spatele unei lo-comotive avem un tren de pasageri, cuvagoane de marfă, avem un tren de mar-fă.

Clip-Air face acelaşi lucru cu avioa-nele. Contribuţia principală a proiectuluieste aceea că oferă flexibilitatea trans-portului feroviar pentru transportul ae-rian. Pe de o parte, avionul Clip-Air in-clude o structură alcătuită dintr-o aripă,motoare, cabina de pilotaj, combustibilşi trenul de aterizare. Pe de altă parte,

este sarcina care trebuie transportată< pa-sageri şi/sau mărfuri. Prin urmare, cap-sula ar fi echivalentă fuselajului unuiavion clasic, dar fără atributele sale uzua-le. Aripa de zbor poate găzdui până latrei capsule cu o capacitate de 150 de pa-sageri fiecare. Acestea pot fi combinatepentru a se potrivi scopului particularfiecărei călătorii.

Acest tip de avion poate folosi un ae-roport aşa cum este conceput în prezent.Capsula autonomă, de mărimea unui va-gon – aproximativ 30 de metri lungime

şi 30 de tone greutate – are un designcompatibil cu şinele de cale ferată. Prinurmare, aceasta ar putea revoluţiona încele din urmă configuraţia aeroportuluişi mobilitate multimodală. Îmbarcarea,fie mărfuri sau pasageri, în capsulă, arputea fi realizată nu numai pe aeropor-turi, dar şi direct în staţiile de cale feratăsau platformele industriale.

Studiile teoretice arată potenţialulClip-Air în termeni de capacitate detransport datorită unui management maieficient şi flexibil al flotei, o rată de în-cărcare mai eficientă, flexibilitate sporităa aprovizionării şi posibilitatea de a numai efectua zboruri goale. Alte avantajear veni de la economiile în întreţinere,stocare şi management.

În termeni tehnici, studiile iniţialeau arătat că proiectul este fezabil, chiardacă există încă multe provocări viitoare.“Dezvoltarea conceptului necesită efec-tuarea de simulări aerodinamice maiavansate şi testarea unui model de zborde 6 metri lungime, alimentat de mini-reactoare, în scopul de a continua să ex-plorăm performanţa de zbor şi pentru ademonstra fezabilitatea pe ansamblu”,consideră Claudio Leonardi, responsabilde proiect Clip-Air.

Pentru prima dată, un model la scarăredusă a conceptului de avion Clip-Aira fost prezentat la Paris Air Show în pe-rioada 17-19 iunie 2013.

Clip-Air îşi propune să fuzioneze viteza de deplasare din aer cu flexibilitatea trans-portului feroviar

Undele creierului pot spune ceam f[cut ieri ;i prezice viitorul

Creierul nostru are capacitatea de a se schimba pe termen lung.Pe măsură ce adăugăm experienţe noi, legăturile dintre celulelecreierului se modifică, facilitate cunoscută sub numele de plasti-citate.

Clip-air - avionul modular al viitorului

Ora; vechi de 1200de ani, descoperit înjungla cambodgian[

Noi cercetări sugerează că vasele desânge de la nivelul retinei pot oferi unsemn preţios al sănătăţii creierului în-ainte ca demenţa sau alte probleme aleochiului să apară.

Cercetătorii spun că tinerii care obţinun rezultat slab la testele de măsurare acoeficientului de inteligenţă tind să aibeun risc mai mare de îmbolnăvire şi o du-rată de viaţă mai scurtă. Statutul socio-economic sau activităţile cu un impactasupra sănătăţii nu explică în totalitateaceastă legătură.

Cercetătorul psiholog, Dr. Idan Sha-lev, de la Universitatea Duke, şi colegiisăi s-au întrebat dacă inteligenţa ar puteaservi drept un marker ce indică starea desănătate a creierului, mai exact starea desănătate a sistemului de vase de sânge ceaduc oxigen şi substanţe nutritive în cre-ier.

Într-un studiu publicat în revista Psy-chological Science, Shalev şi colegii săiau folosit imagistica retinală digitală, ometodă relativ nouă şi non-invazivă, pen-tru a obţine indicii despre starea de să-nătate a vaselor de sânge din creier prinstudierea vaselor de sânge de mici di-mensiuni din retină, ce se găsesc în parteadin spate a ochiului.

Vasele de sânge retiniene au dimen-siuni, structuri şi funcţii similare vaselorde sânge cerebrale, oferind astfel cerce-tătorilor o cale prin care să studieze stareade sănătate a vaselor de sânge din creierîn rândul oamenilor vii.

Cercetătorii au analizat datele de lapersoanele care au luat parte la o inves-tigaţie în Noua Zeelandă, fiind vorba deo cercetare longitudinală care a analizatsănătatea şi comportamentul a peste1.000 de persoane născute între aprilie1972 şi martie 1973 în Dunedin, NouaZeelandă.

Venele retiniene mai late au fost aso-ciate unui IQ mai scăzut la vârsta de 38de ani, aceasta menţinându-se chiar şidupă ce cercetătorii au luat în calcul di-feriţi factori de risc de sănătate, stil deviaţă şi mediu, care ar fi putut juca unrol.

Cercetările sugerează că procesele ca-re leagă sănătatea vasculară de funcţio-narea cognitivă încep mult mai devremedecât se credea până acum, înainte ca de-butul unei demenţe sau alte probleme alecreierului să aibă loc.

Vasele de sângedin retin[ ne arat[

s[n[tatea creierului

8 Informa\ia de Duminic[/7 iulie 2013

Actriţa, născută pe 27 septembrie, în vârstăde 40 de ani, tinde să fie extrem de discretă cândvine vorba de căsătoria acesteia cu solistul trupeiColdplay, Chris Martin. Însă în revista GoodHouskeepings, vedeta a fost decisă de data aceastasă ofere o declaraţie mult mai detaliată în ceea cepriveşte relaţia sa. Potrivit presei, actriţa afirmăcă "cea mai bună decizie a vieţii sale" a fost "că-sătoria cu Chris Martin".

Cei doi, care până acum vorbeau despre re-laţia şi mariajul lor într-un mod foarte notoriu ;idiscret, par să fie mult mai relaxaţi în legătură cuapariţiile lor ̀ n public. Gwyneth Paltrow împreu-nă cu soţul său, au fost surprinşi pe o stradă lon-doneză, la o plimbare romantică. Aceasta era cu

siguranţă imaginea clară a unui cuplu perfect să-nătos şi fericit.

Însă cu toate acestea, actriţa afirmă că a trecutprintr-o perioadă mai dificilă în vremea în carelucra cu vedeta principală din filmul Iron Man."Este greu să fii căsătorit. Ai parte şi de momenteextraordinare, ai parte şi de momente grele. Darsuntem ca şi orice alt cuplu". Gwyneth menţio-nează şi existenţa unor discuţii cu tatăl ei, înleg[tură cu relaţia acesteia.

"La un moment dat, mi-am ̀ ntrebat tatăl cuma reuşit să fie căsătorit cu mama mea timp de 33de ani. Iar răspunsul acestuia a fost< “Ei bine, nuam dorit niciodată să divorţăm în acelaşi timp.Și cred că asta ne-a ţinut împreună.

Când doi oameni sunt decişi să renunţe de-odată, atunci se despart. Însă când unul este con-vins că pot trece împreună peste momentele grele,ei continuă. De când sunt căsătorit am învăţatmai multe despre mine decât în toată viaţa mea.Întotdeauna spun că vom trece peste orice, darniciodată nu sunt sigur de ce se va întampla. Îns[râdem, suntem prieteni şi ne place să facem ace-leaşi lucruri."

Astfel cele două vedetesunt hotărâte să ră-mână împreunăsub oricecircum-

stanţă, iar relaţialor pare să fieuna rezistentă şide durată. Cu-plul îşi va cele-bra aniversareade 10 ani în de-cembrie.

Milioane de americani şi-au petre-cut ziua de 4 Iulie organizând şi parti-cipând la grătarele din grădina acestora,şi nu a fost cel mai important om alSUA cel care să încalce tradiţia. Membriai armatei, alături de familiile lor, s-aureunit pe peluza Casei Albe, pentru afi onoraţi de Ziua Independenţei depreşedintele Obama,după cum a rămasîn tradi\ia şi istoria naţională a Ameri-cii.

"Suntem incredibil de recunoscă-tori pentru serviciile voastre!" se adre-sează Obama militarilor şi invita\ilorsăi. După cum ştim,anual este celebratăindependenţa statelor,astfel că sunt inspecial apreciaţi şi emeriţi cei "a cărordorinţă este de a lupta" pentru idealu-rile revoluţiei americane, care a începutcu Declaraţia de Independenţă ̀ n 1776.

Obama alături de soţia sa, MicheleObama, declară că acesta mai are unmotiv special pentru care celebreazăziua de 4 iulie. Este ziua fiicei sale, Ma-lia, care a împlinit 15 ani. Alături deinvitaţii acestora, familia Obama s-aubucurat vizionând anualul spectacol deartificii de Ziua Independenţei.

"Atâta timp cât voi avea onoarea dea vă fi comandant şef, vreau ca voi toţi-bărbaţi şi femei în uniformă, veteraniinoştri şi familiile lor-să ştiţi un lucru<America îşi va aminti mereu", afirmăpreşedintele Statelor Unite.

Cu toate că cele două vedete, Scar-lett Johansson, în vârstă de 28 de ani,şi Ryan Reynolds, în vârstă de 36 deani, nu mai formează un cuplu, aceştiaîncă mai au un lucru în comun< faptulcă amândoi sunt capabili să îşi păs-treze privată şi intimă viaţa. În urmăcu 5 ani, erau unul dintre cele mai cu-noscute cupluri de la Hollywood şisatisfăcuţi cu viaţa şi deciziile lor. Înprezent, însă, s-au decis că vieţile lorsă fie complet separate. "Eram com-plet nepotriviţi unul pentru celălalt.Sunt sigură că eram absolut ridicoliîmpreună", afirmă Scarlett.

"Nu îmi place gelozia. Nu mă de-ranjează ocazionalele verificări, darcând cineva este pasiv-agresiv gelos,este extrem de neplăcut şi neatr[gător,pentru că semnalează un fel de inse-curitate. A-ţi controla comportamen-tul este dificil şi nimănui nu îi facepl[cere să facă asta."

Astfel, vedeta din The Avengers seaflă într-o relaţie cu francezul RomainDauriac, în vârstă de 30 de ani,dupăcum declară aceasta în revista MarieClaire. Însă este decisă să fie discretă,fără să ofere prea multe detalii. "Toateaceste lucruri mă înnebunesc. Nu`nţeleg nevoia aceasta de a distribui

informaţii. În curând nevom exploata propria per-soană cu scopul de a fi vă-zuţi."

Actorul principal al fil-mului The Green Lanterneste căsătorit la momentulactual cu Blake Lively.

După 3 ani de la di-vorţul celor doi, Johanssonîn sfârşit poate să declarecu siguran\ă faptul că a tre-cut peste complet, însă re-cunoaşte< "Ei bine, nu a tre-cut prea mult timp. Totuşi,am avut destul timp săconştientizez experienţa pecare am căpătat-o şi să îmicontinui via\a", susţine tâ-năra actriţă. "Perseverez îna-mi cunoaşte propria per-soană şi asta mă va ajuta înviitoarele relaţii."

În anii trecuţi, vedetas-a aflat în mai multe re-laţii, cu artistul Jack Anto-noff, solistul trupei ThirtySeconds to Mars, Jared Le-to, Sean Penn şi directorulde publicitate, Nate Nay-lor.

Din solidaritate cu oamenii s[raci, Ben affleck tr[ie;te

cu doar 1,5 dolari pe ziActorul Ben Affleck a acceptat s[ fac[ parte dintr-o campa-

nie a unei funda\ii de caritate, ̀ ncerc]nd s[ tr[iasc[ o zi ̀ ntreag[cu doar 1,5 dolari.

“Live Below” este o campanie lansat[ de funda\ia The GlobalPoverty Project, prin care li se propune celebrit[\ilor s[ tr[iasc[timp de o zi cu suma de 1,5 dolari, iar actorul ;i regizorul BenAffleck a acceptat deschis propunerea funda\iei.

Al[turi de el, ̀ n campanie au mai r[spuns pozitiv invita\ieiSophia Nucj, Nick Lachey si Josh Groban. Potrivit HuffingtonPost, funda\ia sus\ine c[ suma de 1,5 dolari este pragul s[r[cieiextreme, prag stabilit de Banca Mondial[, fiind suma cu care`ncearc[ s[ supravie\uiasc[ cei mai mul\i oameni s[raci dinlume.

Ben Affleck nu este la primul gest de solidaritate pe care `lface. Actorul a `nfiin\at `n 2009 o asocia\ie, “Ini\iativa pentruCongo Orienta”, pentru a sprijini aceast[ \ar[. P]n[ `n acestmoment, asocia\ia actorului a str]ns fonduri de aproape 2 mi-lioane de dolari.

gwyneth Paltrow este de p[rere c[ decizia de a se c[s[toricu Chris Martin a fost una foarte bun[

Barrack Obama celebreaz[ atât Ziuaindependen\ei cât ;i ziua fiicei sale

actri\a Scarlett Johansson a trecutpeste traumele divor\ului