160 Curs 1 Dinti Si Parodontiu (1)

Introducere în ocluzologieIntroducere în ocluzologie

• Definiție: Ocluzia dentară –disciplină aDefiniție: Ocluzia dentară disciplină a medicinei dentare care studiază :

• MorfologiaMorfologia

• Fiziologia →sistemului articular:

• Patologia ATM, sistem neuromuscular,

ocluzia dentară (Gray,1994)

CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI OCLUZOLOGIE

Morfofiziologia sistemului articulari ( )repere tematice‐(Dawson 1996)

• Articulația temporo‐mandibularăț p• Sistemul neuromuscular mobilizator al mandibulei• Dimensiunea verticală a etajului inferior al feței

lă• Zona neutrală• Relația centrică• Long centricLong centric• Aria mişcărilor mandibulare• Ghidajul anterior• Planul de ocluzie –orientare spațială• Contactele ocluzale


Relații mandibulomaxilare(RMM)Relații mandibulomaxilare(RMM)

• Ocluzia dentară(RMM de ocluzie)• Ocluzia dentară(RMM de ocluzie)

• Relația centrică

• Relația de postură

• Intercuspidarea maximă

• Deschiderea gurii

• Propulsia mandibuleiPropulsia mandibulei

• Lateralitatea mandibulei


De ce studiem RMM la protetică ?De ce studiem RMM la protetică ?

• Analiza ocluzală precede tratamentul proteticp p• Tratamentul stomatologic în primul rând protetic modifică RMM

• Fiabilitatea tratamentului protetic este condiționată de respectarea funcționalității ocluzaleocluzale

• Cunoaşterea şi aplicarea noțiunilor de ocluzie funcțională previne apariția unor simptome

d l d ă d l l dce apar adesea la distanță de locul unde s‐a aplicat proteza, simptome a căror cauzalitate şi rezolvare apar necunoscute.şi rezolvare apar necunoscute.


Elemente de morfologie ocluzalăElemente de morfologie ocluzalăLa dinții laterali, premolari şi molari

• Cuspidul• Cuspidul 1. Vârf. 2. Versante : extern şi intern separate prin creasta sagitală3. Fiecare versant are 2 pante : mezială şi distală separate prin creasta transversală (V‐L)4. Contează înălțimea acestora, în sensul că pantele cuspidiene pot fi abrupte medii sau line. 5 Cuspizii de sprijin: linguali maxilari şi vestibulari mandibulari Ei realizează poziția de intercuspidare5. Cuspizii de sprijin: linguali maxilari şi vestibulari mandibulari. Ei realizează poziția de intercuspidare

maximă (IM). 6. Cuspizii de ghidaj: vestibulari maxilari şi linguali mandibulari. Ei participă la triturarea alimentelor în

masticație. • Crestele marginale

1 Sunt 2 : mezială şi distală1. Sunt 2 : mezială şi distală. 2. Crestele marginale la 2 dinți alăturați formează nişa masticatorie (cu rol de fosă) unde articulează

cuspidul antagonist. • Fosele ocluzale:

1. Sunt 3: mezială, centrală, distală. 2 Aici articulează uni cuspizi antagonişti Cuspidul DV de la molarii mandibulari articulează totdeauna în2. Aici articulează uni cuspizi antagonişti. Cuspidul DV de la molarii mandibulari articulează totdeauna în

fosa centrală antagonistă. • Şanțurile ocluzale

1. Importante sunt: principal mezio‐distal şi cele transversale de pe fața ocluzală. Contează orientarea lor spațială şi adâncimea.


Morfologia cuspiduluiMorfologia cuspidului


lingual

Versant extern vestibular

Versante externe Versante

vestibular

Versante interne

linguallingual

denumirea versantelor cuspidiene


1, 2=cuspizi de ghidaj. 3, 4=cuspizi de sprijin. 5=creastă triunghiulară (esențială) mărginită de şanțuri accesorii; creasta esențială împarte versantul intern al cuspidului în două pante‐mezială şi

distală. 6=fosă centrală. 7=fosă distală. 8=creastă oblică, formată prin unirea a două creste esențiale (ML‐DV). 9=creastă accesorie MV. 10=tubercul Carabelli; 11=creastă marginală distală cu

o muchie şi două versante – întreruptă de un şanț accesoriu


Coama Nişa masticatorie

crestei marginale

Z d t t i lZona de contact proximal


Elemente de morfologie ocluzalăElemente de morfologie ocluzală

La dinții frontali incisivi şi canini• La in isi ii ma ilari• La incisivii maxilari:

1. Panta incisivă: zona de pe fața palatinală cuprinsă între cingulum şi marginea liberă, (de la nivelul contactului în IM al antagoniştilor şi marginea liberă). Pe acestă porțiune există contact dento‐dentar în mişcarea de propusie cu contacte dento‐dentare.

2. Marginea liberă3 C l i l i lă i di lă i i bili l î3. Crestele marginale: mezială şi distală. Aici se pot stabili contactele în IM. 4. Foramen caecum‐ uneori aici există un mic platou unde articulează incisivii antagonişti.

• La incisivii mandibulari:1. Marginea liberă: articulează în IM cu incisivii maxilari (pe panta incisivă sau la nivelul crestelor

marginale).g )• La caninul maxilar:

1. Fața palatinală –de la cingulum la marginea liberă: prezintă 2 pante mezială şi distală separate printr‐o creastă transversală . Zona funcțională ocluzală este cuprinsă între zona de contact cu antagonistul şi marginea liberă. Pe această pantă alunecă marginea liberă a caninului antagonst în mişcarea de lateralitate cu contacte dento‐dentare. ş

2. Marginea liberă: de forma literei V cu o pantă mezială şi una distală.3. Creste marginale: mezială şi distală. Aici se pot stabili contactele în Im cu dinții antagonişti.

• La caninul mandibular: 1. Marginea liberă. Stabileşte contact în Im cu antagoniştii.


MargineMargine liberă

Panta incisivă

cingulum

Elemente de morfologie ocluzală la incisivCLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ FIXĂ ŞI

OCLUZOLOGIE

Elemente de morfologie la caninElemente de morfologie la canin

cingulumcingulum

Margine liberăliberă


Tipuri morfologice de contacte l locluzale

• Funcționale: stabile şi eficiente masticator– La dinții laterali:

• Vârf cuspid‐fund fosă (cuspidul mai puțin voluminos decât fosa antagonistă ajunge cu vârful la baza fosei.)

• Tripodic (cuspid voluminos, contactul se face între versantele cuspidului şi cele p ( p , p şale fosei, vîrful nu atinge baza fosei.)

– La dinții frontali:• Marginea liberă a frontalilor mandibulari – panta incisivă/ panta caninului

N f ți l i t bil / i i fi i t ti t• Nefuncționale: instabile sau/şi ineficiente masticator• Vârf cuspid‐versant fosă →instabil• Versant cuspid‐versant fosă →instabil• Vârf cuspid‐vârf cuspid →instabil, ineficient,p p → , ,• În suprafață →stabil dar ineficient• Număr redus de contacte prin inocluzie sagitală/verticală. Insuficente contacte

pentru IM stabilă mai ales atunci cînd se pierd contactele în zona laterală.


Contactul tripodicContactul tripodic


Contact nefuncțional în suprafațăContact nefuncțional în suprafață


Contact nefuncțional versant cuspid‐f ăversant fosă


Contact nefuncțional vârf cuspid‐vârf dcuspid


Stopurile ocluzaleStopurile ocluzale

• Definiție: contactele dento‐dentare care oprescDefiniție: contactele dento dentare care opresc mişcarea de ridicare a mandibulei spre maxilar.

• Clasificare:• Gradul I →cuspizii vestibulari ai PM şi M mandibulari‐ fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale dinților laterali maxilarimaxilari

• Gradul II →marginea liberă a dinților frontali mandibulari‐ panta incisivă(infracingular), inclusiv la nivelul crestelor marginale

• Gradul III→cuspizii linguali ai PM şi M maxilari‐ fosele centrale şi• Gradul III→cuspizii linguali ai PM şi M maxilari‐ fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale dinților laterali mandibulari


Stopuri ocluzale la dinții lateraligradul I şi III

C i i fCuspizi‐creste marginale

Cuspizi‐fose


Contactele ocluzale în regiunea lateralăContactele ocluzale în regiunea laterală


Scheme de articulare interdentarăScheme de articulare interdentară

• Cuspizi‐creste marginaleCuspizi creste marginale• Cea mai frecventă schemă

• 1dinte/2dinți

f l ă ă l d• Poate fi utilizată pentru restaurările unidentare

• Poate produce impact alimentar şi migrări dentare

• Cuspizi‐fose ocluzaleCuspizi fose ocluzale• Rară la arcadele naturale

• 1dinte/1dinte

• Forțe ocluzale aproape de axul lung al dintelui

• Se utilizează în restaurarea simultană a dinților laterali antagonişti, refaceri protetice de arcade întregi.


Schema de articulare interdentară cuspizi‐creste marginale


Importanța stopurilor ocluzaleImportanța stopurilor ocluzale

• Realizează poziția de Intercuspidarea maximăRealizează poziția de Intercuspidarea maximă

• Participă la masticație şi deglutiție

i ă di i i lă d• Mențin constantă dimensiunea verticală de ocluzie (DVO): dimensiunea etajului inferior al f i î IMfeței în IM


Parodonțiul f f i l laspecte morfo‐funcționale generale

• Parodonțiul marginal PM:Parodonțiul marginal PM: • țesuturile care asigură susținerea şi menținerea dinților în alveole

• Parodonțiul apical PA:• Țesuturile parodontale ce înconjoară apexul unui dinte. Ț p j p

• Limita structurală între PM şi PA este nedefinită, apar diferențe de patologie.nedefinită, apar diferențe de patologie.


Structura parodonțiului marginalStructura parodonțiului marginal

• Parodonțiul superficial(de înveliş)→ GingiaParodonțiul superficial(de înveliş) → Gingia• Epiteliu• Corion• Ligamentele supraalveolare

• Parodonțiul profund (de susținere) →Parodonțiu funcțional

• Cementul radiculard i l• Desmodonțiul

• Osul alveolar


Parodonțiul marginal superficialParodonțiul marginal superficial

• Epiteliul gingival: • Extern• Intern• Joncțional‐ joncțiunea epitelială

• Inserția epitelială:• Inserția epitelială: • celulele epiteliului joncțional situate mai apical de baza şanțului gingival, care vin în contact direct cu suprafața dintelui.

• Şanțul gingival: • 1‐3mm adâncime clinică/ histologic mai mare

• Ligamentele supraalveolare:• Dento‐gingivale dento‐periostale circulareD t l l l l i i l i i l• Dento‐alveolare alveolo‐gingivale semicirculare

• dento‐dentare intergingivale


Parodonțiul profundParodonțiul profund

• Osul alveolarOsul alveolar• Lamina dura: formațiune lineară cu radioopacitate crescută radiologic ce înconjoară rădăcina dintelui

• Funcții:– Remodelare permanentă: apoziție/resorbție→contribuie la menținerea stabilității dintelui în alveolă asigură erupțiamenținerea stabilității dintelui în alveolă, asigură erupția continuă, mezializarea fiziologică

– Fixarea ligamentelor periodontale

P l li ită il l l– Preluarea solicitărilor ocluzale



• Desmodonțiul:Desmodonțiul:• Celulele desmodontale:

– mezenchimale, nediferențiate, cu potențial înalt de transformaretransformare

– Fibroblaşti, majoritatea celulară, sinteza colagenului

• Fibrele desmodontale:– Colagen‐53‐74%→grupate →ligamente periodontale:

Crestale obliceOrizontale apicale

– Oxytalan‐puține– Elastice‐ rare



• Funcțiile desmodonțiului:• Structurare/restructurare tisulară• Preluarea solicitărilor ocluzale:

– Sunt implicate toate structurile desmodontale, b t l l d l t l i t il d t li ibili l iți– sub controlul modulator al proprioreceptorilor parodontali, sensibili la poziția

bolului alimentar/poziția mandibulei, cu rol de protecție.

Pragul sensibilității parodontale se modifică în condiții funcționale.– Fibrele ligamentare au traseu ondulat în repaus şi se întind la solicitare g p ş

ocluzală, tranformând forța de presiune ocluzală în forță de tracțiune asupra osului alveolar şi asupra cementului radicular.

• Nutriție• SenzorialăSenzorială


Structura d ți l i

ŞANŢUL GINGIVAL

Ă Ă

parodonțiului

MARGINEA GINGIVALĂ LIBERĂŞANŢUL MARGINAL LIBER

GINGIA FIXĂ

JONCŢIUNEA MUCOGINGIVALĂJONCŢIUNEA MUCOGINGIVALĂ

MUCOASA ALVEOLARĂ

dupa Caranza FA Clinical Periodontology 7‐th ed, 1990


Epiteliu sulcular 0.69 Inserția epitelială

mm

0.97 mm

Adîncimea şanțului gingival

Inserția conjunctivă la nivelul crestei

1.07 mm

Biologic

osoasemm Width

Înălțimea biologică: suma dintre inserția epitelială şi inserția conjunctivă:

G i l A W F O b F Di i d

0,97+ 1,07 = 2,04, deci minim 2mm. Marginea gingivală a unei restaurări protetice va respecta această valoare

fiind deci situată 2mm minim coronar față de inserția conjunctivă.

• Gargiulo A., Wentz F., Orban F. Dimensions and Relations of the Dentogingival Junction in Humans. J P i d l 1961 32 261J. Periodontol 1961 32:261


Aspectul clinic al mucoasei fixe, mobile, joncțiunea muco‐gingivală


G i l A W t F O b F Di i

Lățimea biologică de contur – Biological Width

• Gargiulo A., Wentz F., Orban F. Dimensions and Relations of the Dentogingival Junction in Humans. J. Periodontol 1961 32:261

– There must be a minimum of 1mm between the apical level of the Junctional Epithelium and the bone crest

– Width of junctional epithelium plus connective tissue width was Biologic width; i.e. approximately 2 mm.

– Crown Margins which extend apically beyond the Junctional Epithelium can violate the requirements for periodontal health


Implantarea dentarăImplantarea dentară

• Lungimea radiculară• Numărul şi divergența rădăcinilor• Suprafața radiculară• Forma/volumul rădăciniiForma/volumul rădăcinii• Prelungiri osoase de ramforsare:

• Linia oblică externă• Linia oblică internăLinia oblică internă• Creasta zigomato‐alveolară• Extremitatea frontală a apofizei palatine

• VârstaVârsta• Starea constituțională/de sănătate generală


Mobilitatea dentarăMobilitatea dentară

• Fiziologică:• 0,15mm la dinții monoradiculari• 0.10mm la dinții pluriradiculari• Factori de influență:

i i li» Constituționali» Masticația» Momentul zilei(dimineața/seara)» Ciclul menstrual/sarcina

• Patologică: • Prin boală parodontală• Prin ocluzie traumatică(suprasolicitare cronică)• Prin traumatism direct(luxație)• Prin hipofuncție(lipsa contactelor ocluzale)


Documents

160 Curs 1 Dinti Si Parodontiu (1)