1848_CRESTEREA ALBINELOR

0

AGEN�IA NA�IONAL� DE CONSULTAN�� AGRICOL�

OFICIUL JUDE�EAN DE CONSULTAN�� AGRICOL� CARA�-SEVERIN

��

Cre�terea Albinelor

2007

1

CUPRINS 1. � �� ………………………………………………………………………………3 1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI………………………………………………4 1.2. ANATOMIA ALBINEI………………………………………………………………………………………………….9 1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI………………………………………………………………………………………….12. 2. ��………………………………………………………………………………………14 2.1. ÎNMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE…………………………………………………………………………..16 2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE………………………………………………………………………………………..20 2.3. ACTIVITATEA , CUIBUL SI HRANA ALBINELOR ……………………………………………………………….21 2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA…………………………………………………………………………….22 3 � �� ........................................................................................................................................25 3.1.STUPUL ORIZONTAL…………………………………………………………………………………………………25 3.2.STUPUL VERTICAL…………………………………………………………………………………………………..25 3.3.STUPUL MULTIETAJAT………………………………………………………………………………………………26 4. ��...................................................................................................................................28 4. 1. BACTERIOZE...............................................................................................................................................28 4.2. MICOZE.........................................................................................................................................................30 4.3.PROTOZOOZE..............................................................................................................................................31 4.4.VIROZE…………………………………………………………………………………………………………………32 4.5.PARAZITOZE.................................................................................................................................................35 4.6.BOLI NECONTAGIOASE...............................................................................................................................37 5.�� ………………………………………………… ………….…….38. 6. ��…………………………………………………………………………………………………………41 7. �� .............................................................................................................................42 7.1.MIEREA………………………………………………………………………………………………………………….42 7.2.APILARNILUL………………………………………………………………………………………………………….43 7.3.CEARA…………………………………………………………………………………………………………………..43 7.4.L�PTI�ORUL DE MATC�…………………………………………………………………………………………….44 7.5.POLENUL……………………………………………………………………………………………………………….44 7.6.PROPOLISUL…………………………………………………………………………………………………………..44 7.7.VENINUL………………………………………………………………………………………………………………..44 8.�� …………………………………………………………………………………….45 9. �� …………………………………………………………………………………………….46 9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR………………………………………46 9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA……………………………………………………………………………….48 9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA………………………………………………………………………………….52 10. ��.......................................................................................................................................53 10.1.ARBU�TI MELIFERI......................................................................................................................................56 10.2.ASIGURAREA BAZEI MELIFERE - CULTIVAREA FACELIEI………………………………………………….59 11. �� ……………………………………………………………………………………………….61 12�� …………………………………………………………………….62 13.��………………………………………………….64 13.1. SIROPUL DE ZAHAR (UZ APICOL)………………………………………………………………………………64 13.2.SERBETUL DE ZAHAR (UZ APICOL)………………………………………………………………………..65 13.3. PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE……………………………………………………………………….66. 14.�� ………………………………………67 15.MANAGEMENT IN APICULTURA……………………………………………………………………………………68 16. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………….

2

CUVÂNT ÎNAINTE

Acest� lucrare reprezint� o selec�ie de materiale de specialitate �i articole, scrise de diferi�i speciali�ti în domeniu �i care reprezint� un scurt documentar despre albine, apicultur�, produsele apicole, bolile �i d�un�torii albinelor, lucr�rile ce se efectueaz� într-o stupin� �i multe alte informa�ii pe care le-am considerat importante pentru activitatea oric�rui apicultor, fie el încep�tor sau profesionist. În calitate de consultant agricol am considerat c� este necesar s� vin în sprijinul celor care vor s� înceap� o afacere în domeniul apiculturii cu informa�ii cu caracter tehnologic de cea mai bun� calitate, întrucât apicultura este �i va fi o activitate profitabil�, mai mult decât o ocupa�ie sau un hoby de sfâr�it de s�pt�mân�. Agen�ia Na�ional� de Consultan�� Agricol�, prin Oficiul Jude�ean de Consultan�� Agricol� Cara�-Severin are datoria s� sprijine �i s� îndrume pe apicultori în demersurile lor de a face pasul de la gospod�ria individual�, de la stupina familiei la ferma familial� cu caracter commercial, modern� �i profitabil�, cu care apicultorul s� poat� intra pe pia�a european� a produselor apicole, fie individual, fie prin intermediul formelor associative din care el va face parte, mai devreme sau mai târziu, reu�ind astfel s� prospere �i s� contribuie la dezvoltarea societ��ii române�ti �i europene. CE SUNT ALBINELE? Albinele sunt insecte poichiloterme cu aripi din ordinul Hymenoptera, familia Apide, specia Apis mellifera , intrand în categoria insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna in grup, se datoreaza organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure supravietuirea. O albina izolata de colonie este asemenea unei celule dintr-un organism; ea nu poate activa decat impreuna cu alte albine, indiferent daca are la dispozitie cea mai buna hrana. Din aceasta cauza, albinele care raman dupa plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza în vederea continuarii vietuirii. Privind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii: albinele lucratoare, matca si trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea individuala fiind calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba niciodata si sunt transmise ereditar. Epuizarea mai grabnica sau mai tarzie a organismului albinelor se datoreaza mai ales activitatii de crestere a puietului. In cazul în care activitatea de crestere a puietului inceteaza pe timpul verii din diferite cauze, durata de viata a albinelor se mareste, acestea adaugandu-si o rezerva de materii proteice ce contribuie la formarea corpului gras. Modul de hranire specific albinei se bazeaza pe schimburile de hrana dintre albine. Asa se explica de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente vitale, pe care numai viata de colonie le poate avea. Succesiunea si repartitiile muncii în stup sunt impuse în functie de varsta albinelor si de necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin intermediul dansurilor, ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei Nasanoff (glanda odoranta ce serveste la identificarea albinelor aceluiasi stup).

3

1. IMPORTAN�A APICULTURII Apicultura (apis = albina, cultura = cultivare) este �tiin�a care studiaz� via�a, cre�terea �i îngrijirea albinelor, în scopul ob�inerii �i folosirii produselor apicole �i al poleniz�rii culturilor agricole (DEI). Ca ramur� a agriculturii, se bazeaz� pe instinctul albinelor de a depozita rezerve hran� peste necesarul de consum, rezerve care sunt folosite de apicultor. Pe meleagurile noastre apicultura s-a impus ca ocupa�ie înc� din cele mai vechi timpuri. M�rturii în aces sens avem începând de la Herodot. Ast�zi, apicultura are nu numai o importan�� economic�, ci �i una ecologic� �i social�. Dac� la începuturi apicultura era practicat� în mare parte pentru avantajele de natur� economic�, ast�zi ea a c�p�tat noi semnifica�ii în contextul globaliz�rii. Cercet�ri recente au ar�tat c� albinele au un rol deosebit în men�inerea unui echilibru ecologic stabil, mai întâi datorit� faptului c� prin polenizare asigur� perpeturarea nenum�ratelor specii de plante care se constituie ca hran� pentru celelalte vie�uitoare din lan�ul trofic, iar în al doilea rând prin aceea c� albinele se constituie în senzori ai polu�rii, produsele rezultate în urma activit��ii lor con�inând noxele prezente în mediu pe o raz� de cca. 3 km în jurul stupului. Importan�a social� a apiculturii provine din faptul c� ofer� un mod relaxant de petrecere a timpului, în aer liber. Albinele sunt insecte sociale dintre cele mai evoluate, ceea ce înseamn� c� realizeaz� în comun o serie întreag� de activit��i necesare supravie�uirii speciei: cre�terea urma�ilor, adunarea �i prelucrarea hranei etc. comportându-se în acest fel asemenea unui organism. Familia de albine este format� din matc�, albine lucr�toare �i trântori, împ�r�ire care este responsabil� �i de diviziunea muncii în cadrul familiei.

Datorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au raspândit pe tot Pamântul. Adaptarea la condi�ii de clim� diverse a dus la împartirea lor pe rase. În conditiile de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica, albina româneasc� carpatin�. Ea este foarte bine adaptat� condi�iilor de clim� �i cules din �ara noastr�, calit��ile ei principale fiind:

• este foarte prolific�; • are o slab� predispozi�ie la roire.

Particularitatea care face albinele s� fie atât de utile omului este aceea c� acumuleaz� hran� peste necesarul de consum, surplus pe care acesta îl valorific�. Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit în pastrarea echilibrului ecosistemelor. Ast�zi, albinele sunt folosite nu numai pentru produc�ia direct� (miere, polen etc.) dar �i pentru beneficiile care pot fi ob�inute în agricultur� prin polenizare. Se afirm� chiar c� prin polenizare se ob�in beneficii de 30 de ori mai mari decât prin valorificarea produc�iei directe. Mul�i agricultori î�i instaleaz� stupiîn solarii pentru a ob�ine produc�ii sporite.

4

1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Organizarea unei stupine��

��

��!��"��

�� #��

��

��

��

��$��%&'��

��(�� )��'&*�

��

��#��

��

��

�� '�+��

��%,%-�"��

�� !�� '.��

��/.�+��'.�+��

��$��

��&��%0&'.�+��,..��'&*�+��

��

��

��

��&��%��

��*&0�� %&'�+��

��

��

��1��

��

��

��#��

��"��$��

��2�

��!��

��!��

��"��

�� "��

��1��

��)��3��

��

5

��!��

��)��

�� )�� )��

��

��

��3�� )��4&,��

0&-��&��

��5�0�+��

��6��

��

��"��

��(��

��

�� 6��

��7��(��50.&5,....��

��!�� 8��

�� 9��

�� 6(��

��"��&��

��

��)��

��$��

��5%.&50.��!��

��"��:��

��

��(��

��$��"��

��

��

��

��2�!��9��&��

�� (��

��8��"��

�� $��

��

�� 6��29�� &�

�� "��

��:�� &��"��

��

��(��2��

�� )��

�� &��

��

�� )��

��

��

��

��"��!��

�(��;��;��

��

��

��'.&'0�

��< ��0&-�+��3��'..��,&

6

5.��+��

��"��

��1��)��

��1��

��

�� "��

��"��6(��5&%��)��

��

��6��1�6��

�� )��

�� ;�(��;��

��%&'� ��(�� (��

��'..��"��

��9��

��

��

�� !��

��5&5..��$��

��=��

��)��=��

�� 5..&'..�� 5%..&5'..�

��<��

��

��

��'..��

�� -..��"��

��<��)��

��!��

��

�� 1�6��"��

��!��1�6��

��

��

�� !��"� �� "� ��

�� !1��

��

��222�

7

1.2. ANATOMIA ALBINEI Capul (Fig. 1) este centrul unde se proceseaz� informa�iile vizuale, gustative �i olfactive.

Fig. 1

Cele mai importante p�r�i componente ale capului sunt : Antenele (fig. 2). În stare s�lbatic� albinele tr�iesc în scorburile copacilor iar în stare domestic� ele tr�iesc în stupi. Atât într-o situa�ie cât �i în alta lumina nu p�trunde prea mult în interiorul stupului. Din acest motiv mirosul �i atingerea sunt mult mai importante în interiorul coloniei decât v�zul.

Fig. 2

Antenele albinelor situate de o parte �i de alta a capului con�in mii de senzori, unii specializa�i pentru atingere (receptori mecanici), unii pentru miros iar al�ii pentru gust. Ele sunt fixate la baz� printr-o membran� într-un c�u� din cuticula capului numit soclu. Partea mai lung� ce alc�tuie�te baza antenei se nume�te scapus �i ad�poste�te organul lui Johnston ce are rol în echilibrul corpului. Scapus-ul este continuat de pedicel �i flagel (bici). Pe flagel sunt localizate urm�toarele organe de sim�:

• pentru pip�it: peri tactili; • pentru gust: conuri chimioreceptoare; • pentru miros: pl�cu�e perforate, unele pentru modific�ri de temperatur�, altele pentru

concentra�ia de acid carbonic din aer; Nota Bene: Se considera c� albinele nu pot s� aud� deoarece nu au organe de auz sensibile la presiune a�a cum au oamenii. Din acest motiv cercet�torii nu puteau explica modul prin care lucr�toarele puteau totu�i percepe bâzâitul dansului altor lucr�toare. Cu ceva timp în urm� s-a

8

descoperit c� albinele pot într-adev�r "auzi" sunete generate în apropierea lor cu ajutorul unor peri�ori mecano-receptori de pe antene. Aceast� decoperire a ajutat la construirea unuei albine robot care poate fi programat� printr-un computer s� danseze în interiorul stupului ghidând astfel lucr�toarele într-o anume loca�ie. Ochii. Albinele au doi ochi compu�i care ocup� o mare parte a suprafe�ei capului dând posibilitatea albinei s� vad� cu o deschidere de aproape 180 grade. Fiecare ochi este alc�tuit din celule individuale - omatidii: corespunz�tor lor pe suprafa�a acoperit� de cuticul� se observ� mici fa�ete hexagonale. Marginile acestora sunt opace, dar suprafe�ele centrale sunt transparente �i au func�ie de lentile. Zonele opace ale lentilelor sunt acoperite de peri�ori. Fiecare omatidie este compus� din multe celule de obicei incluzând elemente de focalizare a luminii (lentile �i conuri) �i celule fotosensibile (celule retinale). Lucr�toarele au circa 3.500 - 5.500 omatidii îns� trântorii au un num�r de 7.000 - 8600 probabil pentru c� ace�tia au nevoie de abilit��i vizuale mai bune în timpul împerecherii. Ca la majoritatea insectelor, ochii albinelor nu sunt proiecta�i pentru imaginii de înalt� rezolu�ie, a�a cum sunt ai no�tri, imaginea creat� de ei fiind mai mult un mozaic. Totu�i ei sunt mult mai buni decât ochii no�tri la detectarea mi�c�rii. De asemenea, albinele au trei ochi simpli numi�i oceli aproape de cre�tetul capului. Ocelii sunt ochi simpli care ofer� informa�ii despre intensitatea luminii. Piesele bucale. Albinele au o gur� compus� (Fig. 3) care ajut� la mestecare �i sugere.

Fig. 3

• labrul: sau buza superioar� (anterioar�) este o mic� pies� mobil� care închide cavitatea bucal� anterior;

• mandibulele: sunt "din�ii" pereche (de�i mandibulele albinelor nu au din�i spre deosebire de alte insecte înrudite) care servesc la malaxarea cerii, cur��area sau mu�carea altora. Mandibulele au câte un �an� ce permite scurgerea produselor provenite de la glandele mandibulare. Mandibula m�tcii are un pinten foarte bine conturat.

• proboscisul (trompa) este compus din: o maxile �i o labium

Proboscisul contribuie la sugerea nectarului din flori. Speciali�tii consider� c� lungimea proboscisului (trompei) este elementul cu ajutorul c�ruia se apreciaz� capacitatea productiv� a albinei. De obicei, trompa are în jur de 5 - 7 mm. Organele interne ale capului. Principalele organe interne ale capului sunt creierul �i ganglionii subesofagieni. Creierul albinei este unul destul de sofisticat. Lobii optici ocup� o suprafa�� important� ace�tia ocupându-se cu receptareai impulsurilor de la cei doi ochi compu�i. Lobii antenelor culeg informa�ii de la antene. Tot în�untrul capului se afl� organe endocrine cât �i exocrine.

9

Abdomenul este alc�tuit din �ase inele la matc� �i lucr�toare �i �apte inele la trântor. Inelele evolueaz� astfel din cele 10 segmente ale larvei din care cauz� abdomenul albinei adulte const� din 10 segmente.

• primul numit �i propodeum este sudat la torace; • urm�toarele �ase se disting foarte bine fiind vizibile; • al optulea se afl� în interiorul celui de-al �aptelea �i are rolul de a sus�ine acul; • al nou�lea formeaz� pl�cile acului; • al zecelea formeaz� anusul.

Segmentele abdominale sunt alc�tuite dintr-un tergit, un sternit �i dou� pleure. Cele �ase inele abdominale sunt telescopate �i unite între ele printr-o membran� segmentar� din care cauz� abdomenul are o mare capacitate de distensie. Sec�iunea longitudinal� pune foarte bine în eviden�� diversele p�r�i componente ale corpului albinei.

Complexa alc�tuire a albinei arat� de cât� specializarea este nevoie pentru înf�ptuirea unor activit��i în aparen�� simple.

10

1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI Sistemul digestiv (Fig. 1) Hrana albinelor const� din alimente energetice precum nectarul, mana �i uneori zah�rul, zaharuri simple �i complexe, acizi organici �i alimente plastice (polen). Într-un an de zile o familie consum� aproximativ 100Kg nectar �i 30-50 Kg polen. Polenul este consumat prin digestie în gu�� i intestin. Hrana glucidic� este folosit� pentru producerea c�ldurii, func�ionarea mu�chilor �i la alc�tuirea rezervelor grase. Polenul (hrana proteic�) este necesar� doicilor la alimentarea larvelor �i m�tcii.

Fig. 1

P�r�ile componente ale sistemului digestiv sunt: • intestinul anterior este compus din:

o faringe (cibarium) cu rol de pomp� de nectar; o esofag care continu� cu gu�a �i proventriculul ce are rol de supap� între intestinul

superior �i cel mediu �i care triaz� polenul din nectar; • intestinul mediu este por�iunea în�untrul c�reia are loc digestia polenului �i nectarului; • intestinul posterior este format din:

o intestinul sub�ire; o punga rectal� la cap�tul c�reia se afl� anusul.

Sistemul respirator este alc�tuit din tuburi traheene �i saci aerieni. Orificiile care asigur� p�trunderea aerului oxigenat �i expulzarea aerului viciat sunt stigemele. Traheele sunt foarte ramificate �i permit alimentarea direct� cu oxigen a celulelor. Traheele sunt ni�te tuburi rigide formate din cuticul� fin�, chitinizat�, cu înt�rituri de chitin� helicoidale în interior (tenidii) care men�in în permanen�� traheea deschis�. Traheele se divizeaz� în tuburi cu diametrul din ce în ce mai mic pân� ce în final traheolele se deschid în celule. În corpul albinei exist� o serie de saci nepereche sau perechi care sunt dilata�ii ale traheelor primare. Sacii sunt dispu�i astfel:

• cap: 5 saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori �i 2 mandibulari); • torace: 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali laterali, 2 dorsali

laterali �i 1 scutelar);

11

• abdomen: 3 saci (1 abdominal supero-anterior �i 2 abdominali laterali). Stigmele sunt în num�r de 10 perechi: dou� perechi toracice �i opt perechi abdominale, dintre care una pe propodeum, �ase pe inelele urm�toare �i una pe al 8-lea care este nefunc�ional�. Stigmele toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deshide într-o mic� excava�ie în depresiunea mesotoracelui, mascat� de un lob al protergitului. În aceast excava�ie se ad�postesc acarienii Acarapis woodi. Stigmele abdominale se deschid într-o camer� numit� atrium. Sistemul muscular Aproape to�i mu�chii sunt stria�i, cu excep�ia mu�chilor direc�ia ai zborului. Majoritatea mu�chilor sunt lega�i de producerea unor mi�c�ri ale corpului �i sunt lega�i de chitina scheletului fie direct, fie prin intermediul unor tendoane. Organele interne au propria lor musculatur�.. Musculatura aripilor este cea mai important�. Mu�chii direc�i ai zborului sunt foarte puternici putând mi�ca aripile de 190 de ori pe secund�. Mu�chii indirec�i permit transformarea mi�c�rilor verticale ale aripilor, printr-o ac�iune transversal� în mi�c�ri helicoidale care produc deplasarea propriu-zis� a albinei prin aer. Sistemul circulator este foarte simplificat �i este compus din: inim�, aort� �i lacune de hemolimf�. Func�ia sistemului circulator este aceea de a transporta substan�ele nutritive c�tre organele efectoare �i de a evacua de�eurile din organism. Circula�ia se realizeaz� prin inim� �i aort� care alc�tuiesc un tub relativ continuu, în partea dorsal�, �i anume dinspre partea poosterioar� c�tre cea anterioar�, pân� la cap, de unde se continu� cu o circula�ie lacunar� prin cavitatea corpului cu ajutorul diafragmelor ventral� �i dorsal Sistemul neuro-endocrin este alc�tuit din celule neurosecretoare izolate, localizate în creier care elibereaz� hormoni ce activeaz� glandele endocrine. Hormonii sunt secreta�i de:

• glandele prototoracice care secret� ecdisonul sau hormonul n�pârlirii. • glandele retrocerebrale:

o corpora cardiaca - situate în apropierea aortei primesc �i stocheaz� secre�iile cerebrale pe care ulterior le elibereaz� în hemolimf�;

o copora allata - vecine cu corpora cardiaca, secret� hormoni cu func�ii diverse (juvenilizant�, gonadotrop� �i metabolic�). Generic, produsul corpora allata este desemnat ca hormon juvenil.

Sistemul nervos este, ca la majoritatea insectelor, ganglionar �i scalariform. Creierul este alc�tuit din 4 por�iuni principale:

• protocerebrum - are rolul de a coordona impresiile vizuale ce provin de la aceli �i ochii compu�i;

• deutocerebrum alc�tuit din doi lobi; • tritocerebrum care d� na�tere unui nerv frontal �i unui nerv recurent care urm�re�te traseul

esofagului; • ganglionul subesofagian; • ganglioni toracici; • 5 ganglioni abdominali, to�i pereche �i uni�i între ei printr-un cordon dublu.

Sistemul vulnerant sau acul cuprinde: • ansamblul glandular format din dou� glande:

o glanda acid� ce const� din dou� tuburi sub�iri care se unesc înainte de a se deschide într-un rezervor mare de venin;

o glanda alcalin� sau lubrefiant�.

12

• ansamblul motor cuprinde câteva pl�cu�e de chitin� ale c�ror mi�c�ri fac s� avanseze acul �i s� se descarce rezervorul de venin.

• ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este ata�at ansamblului motor printr-o pereche de bra�e curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lan�etei - o pies� rigid� �i goal� la interior, terminat� ascu�it, având pe fa�a inferioar� dou� �an�uri în care alunec� stile�ii. Lan�eta �i stile�ii alc�tuiesc împreun� un canal prin care se scurge veninul. Stile�ii sunt termina�i cu ni�te creste, ca un harpon �i sunt str�b�tu�i de canalicule prin care veninul este dirijat din canalul principal c�tre rana provocat� de lan�et�.

Aparatul reproduc�tor : • aparatul genital al m�tcii const� din patru p�r�i principale:

o organe generatoare - dou� ovare; o organe conduc�toare - dou� oviducte laterale; o un oviduct median �i cavitatea vaginal�; o organe anexe - spermateca, cu glanda în Y; o organe de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix.

Fiecare ovar este alc�tuit din aproximativ 150-180 tuburi ovariene sau ovariole care se deschid într-un oviduct lateral. Oviductele laterale se contopesc formând oviductul median care dilatându-se formeaz� cavitatea vaginal�, separat� în dou� de un pliu mucos aflat sub orificiul canalului spermatecii. Spermateca este o sfer� în care se înmagazineaz� spermatozoizii depu�i de trântori în curusul împerecherii. Pe ea se afl� gland Y al c�rei rol este de a activa spermatozoizii afla�i în repaus în spermatec�. Peretele spermatecii este acoperit de o re�ea foarte dens� de traheole. Cavitatea vaginal� este separat� de camera acului printr-un pliu circular. De fiecare parte a deschiderii vaginului se afl� dou� cavit��i - bursele copulatoare. Dup� împerechere ovarele se dezvolt� foarte mult tuburile ovariene fiind capabile sa elaboreze celule germinative din care se dezvolt� ovulele care evolueaz� pân� la stadiul de ou.

• aparatul genital al trântorului cuprinde: o 2 testicule; o 2 canale deferente; o 2 vezicule seminale; o 2 glande mucoase; o canalul ejacululator; o bulbul cu lob penat.

Cele dou� testicule sunt situate pe partea superioar� a abdomenului, de form� aproximativ triunghiular�. Sunt alc�tuite din fascicule de tuburi seminifere (~270 pentru fiecare testicul). La baza testiculului, testiolele se deschid în canalul deferent care apoi se deschide în vezicula seminal�. Pere�ii veziculei elaboreaz� lichidul seminal care are rolul de a hr�ni �i între�ine spermatozoizii. Cele dou� vezicule se deschid la baza a câte unei glande mucoase care se contin� în canalul ejaculator �i care se termin� în bulbul penisului. Ca aspect, bulbul penisului este musculos �i globulos �i este situat în dreptul segmentelor abdominale 6-7. La ecloziune, masculii au testicule nefunc�ionale �i de dimensiuni mici. Spermatidele migreaz� prin canalul deferent, se aglomereaz� în veziculele seminale unde, cu capul ancorat în peretele veziculelor, se maturizeaz� �i se transorm� în spermatozoizi. Spermatozoizii ating maturitate

13

CICLUL DE VIA�� Albina se înmul�e�te prin ou�. ele au culoare alb� �i sunt ca ni�te bastona�ede 1,4 pân� la 1,6 mm, curbate înspre partea dorsal� �i rotunjite la capete. Unul din capete este mai gros �i de aici se va forma capul viitoarei albine. Cel�lalt cap�t ader� la baza celulei. La câteva ore de la depunere în ou se formeaz� embrionul. Dup� trei zile eclozeaz� larva prin ruperea foi�elor embrionare. Larva cre�te foarte rapid ajungând s� ocupe toat� celula. Dup� 4 n�pârliri larva începe s�-�i �ese coconul �i trece apoi prin fazele de prenimf� �i nimf�. În ziua a noua, coconul este acoperit cu un c�p�cel de cear�. De aici va ie�i apoi albina. 2. CRE�TEREA ALBINELOR Cre�terea albinelor este o activitate sistematic�. Apicultorul trebuie s� �in� cât mai bine eviden�a activit��ii �i evolu�iei familiilor de albine, de obicei ajutându-se de un jurnal, deoarece neefectuarea la timp a lucr�rilor de între�inere poate duce la pierderea stupilor. Este bine ca în acest jurnal s� se �in� �i eviden�a produselor apicole rezultate c�ci cu cât mai multe informa�ii despre un stup, cu atât e mai u�or de prev�zut evolu�ia lui viitoare. Lucr�rile pe care apicultorul trebuie s� le efectueze în stupin� trebuie s� se sincronizeze cu ritmul activit��ilor pe care albinele le desf��oar� în func�ie de anotimp. Prim�vara stuparul trebuie s� fac� un diagnostic asupra st�rii familiilor �i s� aprecieze starea în care acestea au ie�it din iernat. Când temperatura exterioar� trece de 12°C albinele încep zborul de cur��ire. Pentru stimularea zborului de cur��ire se administreaz� ap� cald� îndulcit� în care se adaug� sare în concentra�ie de 0,5g/litru. În cazul familiilor slabe se recomand� hr�nirea lor cu sirop de zah�r sau alte suplimente. Activitatea de var� începe odat� cu înflorirea salcâmului, moment în care poate pleca în cules pastoral. În acest� perioad� albinele ies la cules �i fac provizii importante de miere, polen etc. De câte ori se impune, apicultorul poate extrage mierea sau recolta polen �i alte produse. Tot acum acesta poate s�-�i sporeasc� num�rul familiilor de albine prin roire natural� sau artificial� (provocat�). Activitatea de toamn� începe odat� cu încetarea culesurilor din timpul verii �i presupune înlocuirea m�tcilor necorespunz�toare, înlocuira fagurilor cu defecte, reducerea spa�iului din stup pentru p�strarea c�ldurii, completarea rezervelor de hran� etc. Iarna stuparul intervine foarte pu�in în via�a familiei de albine, de obicei mul�umindu-se s� controleze starea lor prin ascultarea stupilor.

14

2.1. ÎNMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE

��

�� '0&*.��

�� -&,��#��

�� !��

�

�

��

��

��

��

�� "��3��

��&��

� ��"��

��

��"��"��

�� 5*&��

��%5&�� #��

��$��

��

��"��

��

��&

�� )��

�� '�� "��

��

��

��

��!��

��

��

��

��)��

�� )��

�(��

Roirea artificiala�� )��6��

��

��&�� "��

�� (��

�� !��

��

��

��

�� !��

��

��

��!��

�" �� # � �$�� %�� Ou Larva Larva capacita,prenimfa,nimfa

3 5 1/2 7 1/2

3 6 12

3 6 1/2 14 1/2

Total zile 16 21 24

15

�� (��

��

"��&��"��

��

��

��(��

�(��

��

��&��

��(��

�� 6��

��

�� &��

��$��

��

��5�+��

��%&'��,�+��

50&%.��

�� 6��

�(��5%&54�� 6��

�� "��

��

��$��

��"��

��1��

�� $��

��

�� 6(��(��

��

�� 8��

��

��%��

��

��"��

��

�� 3��

��"��

��&��

��&'�� !��"��

��

�� )��

��"��

��

��(�� &��

��

��

��$��

��;��;��

��

��"��

��

��

��

16

&��

��&��

��

��

�� 9��

��5.��4��

��)��

��

��

��

#� ��

�� )��(��

��

��

��

��

��

��

�� )��&��

�� &��

�� &��

��)��

��

��$� ��(��(��

��

��)��

�� $��

��

��&��

��

��

��&�� "��

��"�� %*��

��$��"��

��&�� "��

��8��

5..>��

��!��

��

�� !��

��

��

��

��

�� "��

� ��*��

��$��

��"�� "��

��'..��"��5<5��5<%��

Roirea naturala��!��

��

��

17

��

��"��3��

��

��

��9��

55&50�$��

��

��

�� $��

��&��&��

��"��

"��$��%&'��

�� &��

��

��8��

��(��&��

��!��

�� )��

��

��

Ingrijirea roiurilor ��$��

�� "��!��

��.�,&5+��

5.&5%�+�� )��

��&�3��

��

��&��"��

��"��

��&� �� )��

��

��&��

��&��(��

"��

�� (��)��

��

��

�� )��

�� "��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

18

2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE ��

��

��

�

�� 5....��

��*....&,....�� 5%&5*��(��

5..��

��

�

#��6��

��$�� %.&%0��

�� %0.&%,.��

�

)��"��

�� 50&54��

��%..��

�

��

��&��

��!��

��

�

��

�� !��

��)��"��

��$��!��

��)��5...��

��

�

!��)��

��)��

� ��"��%�'��"��*��

�

��

��7��"��%...��

��<��)��'&*��)��

� ��

��

�� 3�

�� ;��;��(��$��5&'�

��

��

��(��0.>��

��

�

��,��

��

��$��&��

��/&��

��"��%��

��

19

��!��

��

#��

��

��

�

��6��

�� 6��

��?��

��

��

�

��6��5'��

��"��

��9��"��

��5*��#��

��

�"��(��"��

��;��);��

��

!��

��-&5.�+��

�

��%�'��

��$�� %.��

��(��50��

��9��"��5&%��

��'&��5'��"��"��

� ��

��-&��5%&��"��

��'��#��(��

��

�� 5%&5,��

��5,��%5&�� $��

��

��%.�� 8��

��"�(��!��

��0�*��5.&5%��-�0��

��55&5%��"��%.&

%0��5.&%5��

�� !��"��!��

�� $��

��"��"��

��

��

�

�

�

�

20

2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA ��$��;��;��"�� ;��

��;��

��9��

��

��6(��

��

��'&*��9��

��

��"��

��

�� *�� "�� *��

�� !�

�� (��"��

��

��

��$��

�� 6��

��;��;��6��

��222��

��

��!�� (��

��"��

��)��

)��

��

�� +�,��*��

�� "��*�� !��

��

�� "��

;�� ;��

��

��

�� )��

�� )��

��

��

��-��

�� .�/�0��

��!7��

��!�

�� "��

��

)��4&,��(��

�� 9��"��

��

��3��

��)��&��

��(��

��)��)��

��:��

��&�� )��

��"��"��

21

��

��

��1��

��(��;�� ;�#�"��

��@"��A��

��"��0.��

��&��

50&%.��&��

��&��

��&��5.�� %��=��

��8�� )��

��

��&��*&0��

��&��"��

��

��

��&��$��

�� #��

�(��

��(��

�� "��

��&��

�� 50��50�� )��

��)��

��8��)��)��#��&��

��'.��&��)��

��&��

��

��6��!��

��"�� "��

��&��5.&5%��"��

��

��

��

��

��

��

��&��(��=�� (��

��"��'&

*��"��

��&��

��

��&��"��

��"��

��

��&��

��

��&�� =��

��=��

��&��

�� "��(��

��5&%��

��

22

��

��&��$��

�� )��

��&��*&0��

��)��

��"��

��&��5&%��"��$��

�� )��

��

��1�.�� "��!��

��

��&��(��*��"��

��

��&�� 4��*��

��%5��

��

��

��

��$��5.&55��

��"��:��"��

��

��2�� "��;��

��"��;��

��

��)��3��

��)��

��5&%��

"��!��

��

��)��

��$��"��

��

��&��'��

��

��&��"��=��

��&��4&,�� "��

��

��&��&��"��

��5-&��

��&��"��

��"��50&%.>�

��

��&��"��)��

��"��

��&��

��9��"��

��&��"��$��

��"��

��)��

23

3 TIPURI DE STUPI 3.1.Stupul orizontal Caracteristici principale:

• are capacitatea de 20 de rame Dadant �i poate adaposti doua familii de albine; • ramele sunt asezate perpendicular pe urdini� ( în pat rece); • fundul stupului este solidar cu corpul acestuia; • urdini�ul este amplasat pe una din laturile lungi ale stupului; • are aerisiri amplasate pe laturile scurte ale capacului �i sunt acoperite cu plasa de sârma; • dac� în stup locuiesc dou� familii separarea lor se face printr-o diafragma separatoare;

Confec�ionare: • Fundul stupului este fix �i e realizat din scânduri de 20 mm încheiate în fal� pe direc�ia

lungimii stupului �i are pe partea posterioar� dou� �ipci de suport (30x50x516 mm); • Corpul stupului este f�cut din scânduri de 24 mm, cu pere�ii îmbina�i în fal�, încheia�i cu

cuie. Pere�ii din fa�� i din spate au fal�uri care permit fixarea scândurilor de podi�or �i a ramelor. Dimensiunile sunt urm�toarele:

o pe exterior: 516x828x400 mm; o pe interior: 450x780x380 mm.

• Capacul este rabatabil �i are 919x605 mm. • Podi�orul este compus din 6 scânduri de 484x130x10 mm �i se a�eaz� una lâng� alta

deasupra ramelor. • Ramele sunt în num�r de 20 �i au 435x300 mm la exterior �i 415x270 la interior.

Avantaje: • este u�or de exploatat �i de aceea se recomand� încep�torilor; • asigur� condi�ii optime de iernare atât în cazul ad�postirii unei singure familii cât �i în

cazul ad�postirii a doua familii de baz� sau a unei familii de baz� si a unei familii ajut�toare;

• are capacitate util� mare; • e simplu de construit; • asigur� o ventilatie optima; • permite cre�terea m�tcilor ajut�toare lâng� familia de baz�.

Dezavantaje: • are greutate mare; • spatiul este limitat în conditiile dezvolt�rii maxime a familiilor de albine (randament

sc�zut); • volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea cuibului; • curatarea greoaie a fundului de stup în sezonul rece; • nu permite aplicarea tehnologiilor moderne de stup�rit intensiv; • nu se preteaz� stup�ritului pastoral.

3.2.Stupul vertical Caracteristici principale:

• capacitatea corpului este de 10 rame Dadant care pot fi a�ezate în pat rece sau cald (paralel cu urdini�ul);

• elementele stupului sunt independente între ele �i sunt fixate prin tije metalice; • urdini�ul poate fi amplasat pe latura scurt� sau lung� a corpului.

Confec�ionare:

24

• Fundul stupului se folose�te pe ambele p�r�i astfel c� în�l�imea urdini�ului poate fi de 18 mm în timpul culesului �i 8 mm iarna. Scândura de zbor este deta�abil� �i poate fi folosit� la închiderea urdini�ului

• Corpul stupului este compus din 2 pere�i laterali de 25 mm grosime �i al�i doi de 33 mm. Laturile exterioare au dimensiunile de 524x436x312 mm iar cele interioare de 450x386x312 mm. Interiorul are de o parte �i de alta fal�uri care permit suspendarea ramelor iar în exterior exist� scobituri care u�ureaz� manipularea stupului.

• Magazinele sunt asem�n�toare corpului, diferen�a constând doar în înal�ime: 175 mm. • Capacul este prev�zut cu deschideri pentru ventila�ie. • Podi�orul este reversibil, pe o parte este plan iar pe cealalt� prezint� un spa�iu de 5 mm. • Ramele au dimensiunile de 435x300 mmla exterior �i 415x270 mm la interior pentru corpul

stupului �i 435x162 mm la exterior �i 415x134 mm la interior pentru magazin. Avantaje:

• productivitate ridicat� datorit� condi�iilor asem�n�toare celor naturale (dezvoltarea pe vertical�) �i datorit� posibilit��ii de m�rire a capacit��ii de produc�ie prin adaugarea de magazine;

• mierea din magazine are calitate superioar�; • economie de timp întrucât se lucreaz� cu corpul stupului �i nu cu rama; • faciliteaz� formarea ghemului de iernat sub form� de sfer� iar albinele încep s� cl�deasc�

fagurii mai devreme prim�vara; • mierea se extrage f�r� deranjarea cuibului.

Dezavantaje: • necesit� efort în cazul preg�tirii pentru transport; • în timpul culesului cuibul are tendin�a de a se bloca motiv pentru care trebuie verificat mai

des. 3.3.Stupul multietajat Caracteristici principale:

• toate elementele stupului sunt independente unele fa�� de altele; • spa�iul productiv poate fi m�rit prin suprapunerea unui num�r mare de corpuri; • ramele se a�eaz� în pat rece; • capacitatea corpurilor este de 10 rame.

Confec�ionare: • Fundul stupului este mobil �i reversibil �i are grosimea de 20 mm, l��imea la exterior de

420 mm, lungimea de 550 mm. • Corpul stupului se compune din 3 p�r�i identice, fiecare parte cu dimensiunile

490x420x245 mm la exterior �i 450x380x245 mm la interior. Pere�ii au grosimea de 20 mm �i sunt încheia�i la capete cu cepuri. Pere�ii laterali au un orificiu de 10 mm prin care se introduc tijele pentru fixarea corpurilor. Primul corp st� pe fundul stupului.

• Magazinele sunt asem�n�toare corpului �i au dimensiunile la exterior 490x420x172 mm, iar la interior 450x380x172 mm..

• Capacul este telescopic, dimensiunile interioare fiind identice cu cele exterioare ale corpului pe care îl îmbrac�, iar dimensiunile exterioare 534x463x101 mm �i e acoperit cu tabl� zincat�.

• Podi�orul este confec�ionat din scânduri de 10 mm �i e încadrat de o ram� cu în�l�imea de 30 mm.

25

• Rama de ventila�ie este o ram� obi�nuit� peste care se întinde o plas� de sârm� cu ajutorul c�reia se realizeaz� aerisirea stupului.

• Tijele de fixare sunt confec�ionate din o�el cu diametrul de 7,5 mm, au o lungime de 991 mm �i sunt prev�zute cu filet în partea de sus, iar în partea de jos g�uri de 3,3 mm prin care se introduc ni�te siguran�e de fixare

• Ramele au dimensiunile de 435x230 mm la exterior �i 415x202 la interior pentru cuib �i 468x162 mm la exterior �i 415x134 mm la interior pentru magazin.

Avantaje: • are un volum util mare, spa�iul putând fi u�or de variat în func�ie de condi�ii; • se ob�ine o miere de calitate superioar� datorit� ramelor mici ce pot fi completate rapid de

albine; • imit� condi�iile naturale de dezvoltare a familiei de albine; • are productivitate ridicat�; • este u�or transportabil deci practic în culesul pastoral.

Dezavantaje: • ghemul de iernare are form� de elips� �i determin� un consum mai ridicat de hran� pe timp

rece.

��4. 1. BACTERIOZE Loca american� este o boal� infecto-contagioas� produs� de Penibacillus larvae. Categoria afectat�: larve în stadiul de puiet c�p�cit. Semne clinice:

• moartea larvelor dup� c�p�cire constatat� prin deformarea c�p�celelor; • c�p�celele sunt adâncite �i perforate, de culoare maro-închis c�tre negru; • aspectul neuniform, cu aspect împr��tiat, a puietului; • consisten�a vâscoas� a larvelor moarte care au un miros greu de clei de tâmpl�rie �i sunt de

culoare cafeniu închis; • aderen�a larvei moarte la pere�ii celulei iar încercarea de extragere cu un b�� de chibrit,

con�inutul se întinde sub forma unui filament. Diagnostic:

• prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm); • diferen�iat - fa�� de loca european�, puiet în sac �i viroze.

Perioada de manifestare: septembrie - octombrie, dar �i în restul sezonului activ. Tratament:

• Locamicin 80 - 100 g prin pr�fuirea fagurilor �i albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile. Altele dou� la 5 - 7 zile �i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup;

• Oxitetraciclin� (teramicin�) 0,5 - 0,75 g / litru de sirop, câte 250 - 500 ml. Se pot aplica 4 - 5 tratamente la 4 -5 zile;

• Negamicin, eritromicin�. Combatere: se îndep�rteaz� fagurii cu puiet afectat în faz� incipient� �i se vor topi într-un loc izolat. Se vor trata toate familiile de albine din stupin�. Se va efectua un tratament preventiv �i în prim�vara anului urm�tor. Aten�ie: Boala trebuie declarat�.

26

Loca european� este o boal� infecto-contagioas� produs� de Bacillus alvei, Streptococcus apis, Bacillus orphaeus, Bacterium eurydice. Categoria afectat�: larve în stadiul de puiet nec�p�cit. Semne clinice:

• larvele nu ader� la peretele celulelor �i au un miros acru, o�etit sau u�or aromat; • puietul este dispus neuniform în form� de pâlcuri cu goluri în punctele atacate; • larvele au aspect transparent �i î�i schimb� culoarea din alb-sidefiu în galben �i la final

maro închis; • în fazele avansate ale bolii, dup� 10 - 20 zile larvele se dezhidrateaz� �i se transform� în

solzi�ori de culoare cenu�iu-brun� care stau pe fundul celulelor. Diagnostic:

• prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspectat (15x20 cm); • diferen�iat - fa�� de loca american�, puiet în sac.

Perioada de manifestare: în sezonul activ. Tratament: Locamicin 80 - 100 g prin pr�fuirea fagurilor �i albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile. Altele dou� la 5 - 7 zile �i/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup. Se poate folosi �i oxitetraciclina. Combatere: se îndep�rteaz� fagurii cu puiet afectat în faz� incipient� �i se vor topi într-un loc izolat. Se trateaz� întreaga stupin�. Tratamentul se va efectua �i în prim�vara anului urm�tor. Aten�ie: boala trebuie declarat�. Paratifoza sau salmoneloza este o boal� infectec�ioas� produs� de Salmonella schotmulleri alvei. Categoria afectat�: albinele adulte. Semne clinice:

• albinele au abdomenul m�rit, diaree �i paralizie; • albinele sunt incapabile de zbor; • depopularea stupului.

Diagnostic: • cert - în laborator, prin examinarea a 30 - 50 albine muribunde; • diferen�iat - fa�� de nosemoz�, viroze �i intoxica�ii.

Perioada de manifestare: în sezonul activ. Tratament: Oxitetraciclin� 0,5 g / litru sirop în por�ii de 250 - 500 ml, 4 -5 administr�ri la interval de 4 -5 zile. Combatere: Se îndep�rteaz� �i se ard albinele moarte de pe fundul stupului. Se dezinfecteaz� stupul. Septicemia este o boal� infectec�ioas� produs� de Pseudomonas apiseptica �i are atât form� acut� cât �i cronic� . Categoria afectat�: albinele adulte. Semne clinice:

• albine moarte în fa�a stupului care se desfac în p�r�i componente la cea mai mic� atingere; • albinele sunt incapabile de zbor sau p�r�sesc stupul cu manifest�ri nervoase;

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii sau

muribunde) prin examen bacteriologic din hemolimf� �i musculatura toracic�;

27

• diferen�iat - se face fa�� de septicemiile produse de virusuri, rickettsii, nosemoza acut�, virozele cu simptomatologie nervoas� �i fa�� de intoxca�iile cu pesticide.

Perioada de manifestare: în sezonul activ. Tratament: Oxitetraciclin� 0,5 g / litru sirop în por�ii de 250 - 500 ml, 4 -5 administr�ri la interval de 4 -5 zile. Combatere: Se îndep�rteaz� �i se ard albinele moarte de pe fundul stupului �i din fa�a acestuia. Se dezinfecteaz� stupul. Septicemia este o boal� infectec�ioas� produs� de Spiroplasma apis. Categoria afectat�: albinele adulte. Semne clinice:

• albine cu abdomen m�rit; • albinele sunt incapabile de zbor �i au tremur�turi musculare; • albinele merg în jurul stupului �i apoi mor;

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii sau

muribunde); Perioada de manifestare: în luna mai. Tratament: Oxitetraciclin� 0,5 g / litru sirop în por�ii de 250 - 500 ml, 4 -5 administr�ri la interval de 4 -5 zile sau pân� la dispari�ia semnelor clinice. Combatere: Se îndep�rteaz� �i se ard albinele moarte de pe fundul stupului �i din fa�a acestuia. Se dezinfecteaz� stupul. 4.2. MICOZE Ascosferoza (puietul vâscos) este o boal� infecto-contagioas� produs� de micetul Ascosphaera apis �i care determin� moartea larvelor de albine în primele dou� zile ale stadiului de puiet c�p�cit. Cu timpul, boala poate cuprinde puietul de lucr�toare �i pe cel din botci. Categoria afectat�: puietul. Semne clinice:

• larve mumificate la fundul stupului �i în fa�a acestuia; • neaderen�a larvelor la pere�ii celulelor; • larvele infectate se îng�lbenesc, se deshidrateaz� �i au consisten�a cretei; • celulele cu larve infectate sunt desc�p�cite �i se poate observa miceliul de culoare alb� al

ciupercii; • aspect de mozaic al fagurelui cu puiet.

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm); • diferen�iat - fa�� de loca european�, puiet în sac �i puiet pietrificat.

Perioada de manifestare: în tot sezonul activ. Tratament:

• Micocidin în doz� de 80 - 100 g preparat prin împr��tiere printre rame, peste larve �i albine. Tratamentul se repet� de 3 ori la interval de 3 - 4 zile �i altele 2 dup� 5 - 7 zile. Dac� boala este într-un stadiu avansat, se administreaz� �i sirop de Micocidin 250 ml (1 kg Micocidin / 1 litru ap�);

28

• Codratin 20 g / 975 ml sirop sau 25 g / 975 g zah�r pudr� care se administrez� prin pudrare sau 25 g / 900 ml ap� în care s-au dizolvat 100 g zah�r. Intervalele de administrare la fel ca la Micocidin.

Combatere: se îndep�rteaz� �i se ard larvele de pe fundul �i din fa�a stupului. Se topesc fagurii puternic afecta�i. Stupul se dezinfecteaz�.

Aspergiloza (puietul pietrificat) este o boal� infecto-contagioas� comun� atât larvelor cât �i albinelor adulte produs� de Aspergillus flavus, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus. Categoria afectat�: puietul, albinele tinere �i adulte. Semne clinice:

• incapacitate de zbor a albinelor adulte �i prezint� st�ri de agita�ie, cad în fa�a stupului sau fac mi�c�ri dezordonate ale membrelor, segmentelor corporale �i mandibulelor;

• albinele moarte au abdomenul �i toracele de consisten�� tare; • larvele mor la momentul c�p�cirii sau imediat înainte; • în celulele nec�p�cite apare o pânz� de mucegai galben-verzui sau negru; • zonele de fagure afectat se l�rgesc formând insule de mucegai; • larvele se deshidrateaz�, sunt aderente la pere�ii celulei, sunt invadate de de un miceliu

galben-verzui �i au consisten�� dur�; Diagnostic:

• prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator prin examen microscopic �i micologic; • diferen�iat - fa�� de paralizii, intoxica�ii �i puiet v�ros.

Perioada de manifestare: în sezoanele reci �i umede. Tratament: Îndep�rtarea fagurilor afecta�i.. Combatere: se îndep�rteaz� �i se ard fagurii afecta�i �i albinele moarte din stup. Stupul se dezinfecteaz�. Aten�ie: Aspergiloza se poate transmite la om.

Melanoza este o boal� micotic� produs� de Melanosella mors �i atac� m�tcile determinându-le sterilitatea. Categoria afectat�: m�tcile. Semne clinice:

• diminuarea pontei pân� la încetare; • dop de excremente în regiunea anusului.

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator prin examen microscopic �i micologic; • diferen�iat - fa�� de sterilitatea m�tcii produs� de cauze neinfec�ioase.

Perioada de manifestare: în tot cursul anului. Tratament: Îndep�rtarea m�tcilor afectate. Combatere: Îndep�rtarea m�tcilor afectate.

29

4.3.PROTOZOOZE Nosemoza este o boal� produs� de un protozoar numit Nosema apis care se localizeaz� în intestinul mijlociu al albinei . Boala este condi�ionat� de factori favorizan�i precum: iernare prelungit�, miere de man�, umiditate mare în stup, familii slabe. Cunoa�te dou� forme: acut� �i cronic�. Categoria afectat�: albine adulte. Semne clinice:

• uzura prematur� a albinelor, depopularea stupului; • pete de diaree pe speteze, faguri, pere�ii �i fundul stupului; • fecale diareice de culoare maronie cu miros urât, acru, eliminate ca un jet în timpul

zborului de cur��ire �i care se observ� pe scândura de zbor, capac �i fa�a stupului; • albinele au abdomenul destins �i moale �i se deplaseaz� cu greutate; • albinele au aripile întinse, picioarele adunate sub torace, paralizeaz� �i mor.

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte; • diferen�iat - fa�� de amoebioz�, intoxica�ii acute �i paralizii virale.

Perioada de manifestare: în cursul iernii �i începutul prim�verii. Tratament:

• Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past� de zah�r; • Ceaiuri medicinale precum sun�toare, coada �oricelului, ment�, mu�e�el, busuioc sub form�

de infuzie (20 g plante / litru de ap�) în care se adaug� 1 kg zah�r �i zeama de la 1/2 l�mâie care se administreaz� câte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.

Combatere: Se îndep�rteaz� periodic, mai ales iarna �i prim�vara, albinele moarte de pe fundul stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac �i se face dezinsec�ia întregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate în stupi dezinfecta�i cu sod� de rufe (50 g / litru). Aten�ie: Boala trebuie declarat�. Amoebioza este o boal� produs� de un protozoar numit Malpighamoeba mellificae. Boala este condi�ionat� de factori favorizan�i precum: caren�e alimentare, temperaturi sc�zute �i exces de umiditate în stup. Categoria afectat�: albine adulte. Semne clinice:

• abdomen m�rit; • incapaticatea albinelor de a zbura; • diaree sub form� de jet; • tulbur�ri nervoase; • tremur�turi ale aripilor.

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte; • diferen�iat - fa�� de amoebioz�, intoxica�ii acute �i paralizii virale.

Perioada de manifestare: în cursul iernii �i începutul prim�verii. Tratament:

• Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past� de zah�r;

30

• Ceaiuri medicinale precum sun�toare, coada �oricelului, ment�, mu�e�el, busuioc sub form� de infuzie (20 g plante / litru de ap�) în care se adaug� 1 kg zah�r �i zeama de la 1/2 l�mâie care se administreaz� câte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.

Combatere: Se îndep�rteaz� periodic, mai ales iarna �i prim�vara, albinele moarte de pe fundul stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac �i se face dezinsec�ia întregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate în stupi dezinfecta�i cu sod� de rufe (50 g / litru). 4.4.VIROZE Paralizia acut� este o boal� infecto-contagioas� produs� de Virusul paraliziei acute. Categoria afectat�: albine adulte. Semne clinice:

• distensia abdomenului; • tremur�turi ale aripilor �i antenelor; • paralizii ale aripilor �i membrelor; • agita�ie continu� a albinelor; • acul scos; • miros de pe�te a albinelor moarte; • moartea dup� 3 - 5 zile dup� apari�ia semnelor clinice.

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator pe 30 - 50 albine vii; • diferen�iat - fa�� de intoxica�iile acute, nosemoza acut� �i fa�� de alte viroze cu manifest�ri

nervoase. Perioada de manifestare: mai - iunie �i la începutul toamnei. Tratament: M�suri generale. Combatere: M�suri generale. Paralizia cronic� este o boal� infecto-contagioas� produs� de Virusul paraliziei cronice. Categoria afectat�: albine adulte. Semne clinice:

• paralizie; • tremur�turi ale aripilor; • albinele cap�t� o culoare neagr� cu un luciu metalic; • depilare; • contractarea abdomenului; • aspect de furnic�; • albine cu dimensiuni mai mici; • se asociaz� cu nosemoza.

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice; • cert - în laborator pe 30 - 50 albine vii; • diferen�iat - fa�� de intoxica�iile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.

Perioada de manifestare: tot timpul anului. Tratament: M�suri generale. Combatere: M�suri generale.

31

�� !�"��! #$�� !�"��! #$�� !�"��! #$�� !�"��! #$�este o boal� infecto-contagioas� produs� de Virusul aripilor opace. Categoria afectat�: albine adulte. Semne clinice:

• albine cu aripi opace, incapabile de zbor; • mortalitate accentuat� pân� la dispari�ia familiei de albine.

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueaz� în special iarna); • cert - în laborator pe 30 - 50 albine vii; • diferen�iat - fa�� de intoxica�iile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.

Perioada de manifestare: iarna. Tratament: M�suri generale. Combatere: M�suri generale. Viroza botcilor negre este o boal� infecto-contagioas� produs� de Virusurile bolii botcilor negre. Categoria afectat�: nimfe de m�tci �i albine lucr�toare. Semne clinice:

• moartea nimfelor de matc� în botci; • botcile au o culoare mai închis� iar prin transparen�� se observ� în interior pete negre; • fagurii pot prezenta puiet diseminat.

Diagnostic: • prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueaz� în special iarna); • cert - în laborator pe probe de botci �i por�iuni de fagure cu puiet (15 - 20 cm); • diferen�iat - fa�� de atacul larvelor de g�selni��.

Perioada de manifestare: în timpul sezonului activ. Tratament: M�suri generale. Combatere: M�suri generale. Viroza filamentoas� este o boal� infecto-contagioas� produs� de Virusul virozei filamentoase. Categoria afectat�: albine adulte. Semne clinice: (sunt nespecifice)

• albinele sunt incapabile de zbor; • familiile devin reduse numeric.

Diagnostic: • cert - în laborator pe 30 - 50 albine muribunde.

Perioada de manifestare: prim�vara. Tratament: M�suri generale. Combatere: M�suri generale. Puietul în sac este o boal� infecto-contagioas� produs� de Virusul bolii puietului în sac. Categoria afectat�: larve de albine �i trântori. Semne clinice:

• moartea larvelor dup� 4 zile de la c�p�cire; • fagure cu puiet cu aspect împr��tiat; • celulele cu c�p�cele scufundate �i/sau perforate; • larvele cap�t� treptat o culoare galben-cenu�ie �i în cele din urm� brun�;

32

• larvele moarte nu au miros; • albinele adulte î�i pierd apetitul pentru polen �i tr�iesc mai pu�in; • larvele extrase se prezint� ca un sac plin cu lichid, larvele se deshidrateaz� �i iau aspectul

unei gondole sau unui papuc chinezesc de culoare brun�. Diagnostic:

• cert - în laborator pe probe de fagure de 10/15 cm cu puiet suspect. • diferen�iat - fa�� de loca american� �i viroza botcilor negre.

Perioada de manifestare: prim�vara. Tratament: M�suri generale. Combatere: M�suri generale. Aten�ie: boal� declarabil�.

4.5.PARAZITOZE Brauloza este o boal� produs� de insecta Braula coeca. Parazitul st� pe albine �i poate fi observat tot timpul anului. Ou�le, larvele �i nimfele parazitului se pot observa pe pere�ii celulelor, partea inferioar� a c�p�celelor, resturile de cear� �i propolis. Categoria afectat�: matc�, trântori, albine. Semne clinice:

• mic�orarea familiei de albine; • reducerea ouatului; • moartea m�tcii.

Diagnostic: • cert - pe baza semnelor clinic, prin depistarea ou�lor, larvelor �i nimfelor insectei; • diferen�iat - fa�� de varoz�.

Perioada de manifestare: tot timpul anului, în special în perioada activ�. Tratament:

• Fenotiazin� �i Fenobent care se administreaz� prin fumiga�ie (1 g / familie de albine). Fumiga�ia se face în dou� reprize: prima a câte 30 - 40 rafale, a doua a câte 20 - 30 rafale.

Combatere: Folosirea Mavrirolului cf. prospectului. Senotainioza este o boal� produs� de larvele insectei Senotainia tricuspis. Categoria afectat�: albine adulte. Semne clinice:

• albinele se târ�sc în fa�a urdini�ului; • mic�orarea familiei de albine; • cadavrele albinelor moarte sunt fragile; • abdomenul albinelor moarte trepideaz� datorit� larvelor de Senotainia tricuspis .

Diagnostic: • prezumptiv - prin examen clinic; • cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;

Perioada de manifestare: în sezonul cald. Tratament:

• Insecticide la care se adaug� o cantitate mic� de amidon sau f�in� de grâu �i cu care se îmbib� buc��i de carton alb ce sunt �inute ziua pe stupi.

Combatere: Farfurii umplute cu ap� amestecat� cu petrol ce se a�eaz� pe capacele stupilor. Insectele de senotainia se vor înneca în aceste farfurii. Triangulinoza este o boal� produs� de larvele insectei Meloe variegatus �i Meloe proscarabeus. Categoria afectat�: albine adulte.

33

Semne clinice: • albinele stau în fa�a stupului �i prezint� mi�c�ri convulsive; • albinele î�i periaz� corpul cu picioarele.

Diagnostic: • prezumptiv - prin examen clinic; • cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;

Perioada de manifestare: în sezonul cald. Tratament: Fumiga�ie cu Varachet. Combatere: Fumiga�ie cu Varachet. Varooza este o ectoparazitoz� produs� de acarianul Varroa jacobsoni �i care se hr�ne�te cu hemolimf�. Categoria afectat�: puiet, albine tinere �i albine adulte. Semne clinice:

• prezen�a parazi�ilor pe corpul albinelor; • albinele sunt agitate; • mic�orarea familiei de albine, p�r�sirea stupului; • albinele tinere au aripi nedezvoltate, sunt subponderale �i prezint� malforma�ii ale

picioarelor �i abdomenului �i nu pot zbura. Diagnostic:

• prezumptiv - prin examen clinic; • cert - examen de laborator a albinelor adulte, faguri cu puiet c�p�cit, detritusuri de la

fundul stupului; • diferen�iat - fa�� de brauloz�.

Perioada de manifestare: tot timpul anului (pierderile sunt evidente iarna �i prim�vara). Tratament:

• Varachet sub form� de fumiga�ii prin urdini�ul stupului folosind benzi fumigene pe care se picur� substan�a astfel: 2 pic�turi pentru un corp de stup multietajat, 3 pic�turi pentru un corp Dadant �i 4 pic�turi pentru stupul orizontal. Temperatura exterioar� trebuie s� fie mai mare de 18 grade Celsius, de obicei diminea�a sau seara când majoritatea albinelor se afl� în stup. Dup� administrare urdini�ul se închide timp de 15 - 20 min. Tratamentul se repet� de înc� 3 ori la interval de 7 - 10 zile.

• Mavrirol îmbibat în benzi textile de lungime 25 cm, câte dou� pentru fiecare stup. La început se pun pe rame iar dup� 7 zile se introduc vertical între ramele 3 - 4 �i 7 - 8. Se men�in în stup pân� la 45 zile. Se execut� dou� tratamente pe an.

Combatere: Folosirea benzilor de Mavrirol toamna când puietul c�p�cit este pu�in. Aten�ie: boala trebuie declarat�. Acarapioza este o boal� endoparazitar� produs� de Acarapis woodi care în�eap� pere�ii traheali ai albinelor �i se hr�nesc cu hemolimf�. Categoria afectat�: albine adulte. Semne clinice:

• depopularea stupului; • zborul în salturi, tremur�turi ale corpului; • albinele î�i �in aripile asimetric �i se adun� în grupuri mici înainte de a muri; • abdomen dilatat, diaree, incapacitate de zbor.

Diagnostic: • cert - examen de laborator a albinelor adulte în num�r de 30 - 50;

34

Perioada de manifestare: prim�vara. Tratament:

• Varachet sub form� de fumiga�ii. • Folbex VA.

Combatere: Varachet. 4.6.BOLI NECONTAGIOASE

Intoxica�iile albinelor reprezint� o problem� important� deoarece datorit� lor se pierd anual zeci de mii de familii de albine. Din p�cate intoxica�iile nu pot fi comb�tute ci doar prevenite. În func�ie de natura agentului toxic, intoxica�iile se clasific� în:

• intoxica�ii alimentare cu polen, miere de man�, nectar toxic sau zah�r impur; • intoxica�ii medicamentoase datorate excesului de antibiotice, sulfamide, antiparazitare sau

chimioterapice; • intoxica�ii cu pesticide; • intoxica�ii datorate noxelor industriale;

Intoxica�iile pot lua dou� forme: 1. acut� - când mortalitatea este important� �i într-un timp scurt �i este înso�it� de semne

precum: moartea majorit��ii albinelor culeg�toare, moartea puietului �i m�tcilor datorit� hranei toxice;

2. cronic� atunci când mortalitatea dureaz� un timp îndelungat sau tot timpul anului �i e înso�it� de apari�ia albinelor cu malforma�ii, albine incapabile de eclozionare, schimbarea deas� a m�tcilor, mic�orarea lent� a familiei de albine etc.

Diagnosticarea se face în laborator prin examen toxicologic pe e�antioane de 100 - 200 albine muribunde sau moarte, faguri cu puiet �i rezerve de hran�. Diareea albinelor este tulburarea fiziologic� manifestat� prin eliminarea de excremente de consiten�� sc�zut�, cu modific�ri de culoare �i miros, con�inând polen nedigerat. De obicei apare datorit� hranei necorespunz�toare. Albinele afectate de diaree sunt agitate �i au abdomenul m�rit. Prevenirea se face în special prin asigurarea unei hrane de bun� calitate, în special iarna, în acest anotimp lipsa polenului �i a mierii conducând la slabirea rezisten�ei albinelor. Tratamentul diareei se realizeaz� cu sirop de zah�r din plante medicinale (ment�, coada �oricelului etc.). Dac� sunt necesare supliment�ri de hran�, la sfâr�itul iernii �i începutul prim�verii, se pot da turte din miere, zah�r �i Protofil sau sirop cu adaos de Protofil (20 ml / litru) sau lapte integral (50 ml / litru) sau lapte praf (10 - 20 g / litru). Anomaliile m�tcilor sunt produse de boli, manipulare gre�it�, tulbur�ri morfo-func�ionale sau congenitale. Se întâlnesc anomalii precum:

• m�tcile trântori�e care depun ou� din care ies numai trântori; • aplazia ovarelor, obstruc�ia oviductelor etc. ce determin� tulbur�ri în depunerea ou�lor.

M�tcile care sufer� de astfel de anomalii trebuies schimbate deoarece influen�eaz� negativ activitatea întregii familii.

35

5.MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE ��

��7��

��

��)��(��

��

�

��#'��&�#'(%'��(%�)�**+��&�*�&��'��

�

)�*�&,'%��)�*�&,'%�-+*%'�

��A�"��

��

��

�� (��9�

��"��

�� 5.��(��

��(��#��

��'��4&5.��

��

��7��)��%�� <��)��

'��<��$��*��<��$��)��

��&��

��

��1��"��50&%.��

��5%��

��

��"��

��A�"��7��

��)�� -�� &�

��9��A�"��

��7 ��

�

#�)*�*+$��.�(��#�*'/(�%��

��7 ��

��(�� :��%0��

��

��

��:�� 4&,��

��'&*��4&,�!�� *0��

��A�"��

��

��"��

��

�

��"%�(��.�(��#�*'/(�%��

�� 8��

��

��0&-�

��

��

��$��

��

�

36

��%+$��"+$0%�'�

�� 1� ��!��

��'0.�� 7��

��%�� 4��#��

��5.��"��8��

��

�

.�2)�*+$��.�(��#�*'/(�%��

��:B ��:B��

�� !��*��

��!��

��0&-��

�

��$�-'��)�*�

��6��:B��&��

��

��0&-��#��(��5%��

��

��8��

��"��

��#��4.>��

�

�'*�3�(��"+$0%�'�

��!��:B�� !��

��-*��

�� *&4��7��0�

��

�

-+$.'4��.'(3��-0#�/'('�

��8��(��:�� 1� ��

��*��*&4��

��,��8��

��"��'.��

��

�

%�#+$��0�*��

��#��

��"��8��

��.�0��5��"��'�

��%�� 5.��"��

��

��

�

�&��-+*#�&��&+(&'(%*�%�56�7 �

��-.>�� 16�!��

��

� ��%��<��%.��<��

��

�� )��

'&*�� *&4��(��5%&%0��

��%*��

��#��

��

37

�

�&��$�&%�&��&+(&'(%*�%�897 �

��50>��(��

��0��%&'��

��(��-��

�

��#'��&�#'(%'��(%��(+"'#+3��

�

�*+%+-�$��"�*+��

��!�� (��

��

��"��

54��<��'*��<+��

��,.��<��

�

-0#��$�.��0�*��

��8��:��

��%0��<��5,�<40.��

��5,�<.�0..��"��

��

��"��

�

��(%�.�+%�&'��'�03��&+$�

�%'(%�+(�*'��8��22�

�� (��22��

�

$+&�#�&�(��0�*��

��6��

�� :� � ��3�5�+��"��%�0��

�(��8��

,.&5..��3��#��'�� '��%��

�� 0&4��'��'��%0.�

��5�+��3��5��

�

+4�%'%*�&�&$�(��

��9(��9��.�0&

.�40��5��

�� *&0��%0.&0..�� *&0�

��

�

�$%'��(%�.�+%�&'�

��%'*�#�&�(��

"%*'�%+#�&�(��"0$-�%��3+$��'*�%*+#�&�(��1��

��(��

�

��"0."%�(%'��'3�(-'&%�(%'��

�

"+��&�0"%�&��$'"�'�

��"��!��

��*<5..��*��

��5..��!��

��$��

��$��

38

��

�

"+��&�$&�(�%��"+$0%�'�

��"��

��

��0&->��-��5..��

��

�

�&��&'%�&�%',(�&��$�&,��

��"��8��

�� &�� %�

��"��-.&/0�>��

�

�$%'��'3�(-'&%�(%'�

��

�:�� ;5�� 8��

��"��

��%��Principalii d�un�tori ai albinelor sunt: Broa�tele �i �opârlele î�i g�sesc ad�post pe timpul nop�ii sub stup iar ziua ies �i atac� albinele pe scândura de zbor dac� stupul este plasat la o în�l�ime joas�. Pentru evitarea unei astfel de situa�ii se recomand� în�l�area stupului pe t�ru�i la o înal�ime de cel putin 30 cm. Fluturele "cap de mort" intr� în stup noaptea �i poate r�mâne acolo pân� la câteva zile. Prezen�a sa în stup poate fi recunoscut� datorit� sunetului specific pe care îl emite, asem�n�tor cu acela al m�tcii. De obicei este depistat de albine �i omorât. Poate consuma pân� la 100 g miere. Furnicile produc pagube importante datorit� num�rului lor mare. Intrând în stup în special noapte pot consuma pân� la 1kg miere pe zi. Deoarece albinele nu se pot ap�ra atacul furnicilor trebuie stopat prin ungerea picioarelor stupului cu p�cur�, sau a�ezarea acestora în vase cu ap�. Dac� mu�uroiul este foarte aproape de stup se recomand� distrugerea acestuia folosind insecticid sau turnând pe el petrol. Galerioza sau molia fagurilor numit� �i G�selni�� se datoreaz� fluturior Galeria melonella �i Achorea grisella care î�i depun ou�le pe faguri, ou� din care ies larve care consum� cear� �i distrug astfel cuibul albinelor. G�selni�a se recunoa�te prin pânza de fire asemn�n�toare m�t�sii care apare în jurul galeriilor pe care larvele le sap� în fagure. Pentru evitarea infest�rii se recomand� tratarea fagurilor cu Galecid, mai ales a celor depozita�i ca faguri de rezerv�. Lupul albinelor este o insect� asem�n�toare viespii, dar mai mare, care atac� albinele în zbor consumându-le sau ducându-le la cuib pentru a-�i hr�ni larvele. Combaterea se face prin distrugerea cuibului pe care lupul albinelor �i-l face în p�mânt. P�s�rile atac� albinele în zbor. Dintre acestea enumer�m: vr�biile, pi�igoiul, rândunica, cioc�nitoarea �i progoria. Aceasta din urm� produce cele mai multe pagube atacând în stoluri. O progorie poate consuma pân� la 25 de albine într-o or�. Stolurile de prigorii pot fi alungate prin zgomote puternice sau prin folosirea de sperietori. �oarecele este d�un�tor nu numai prin faptul c� se hr�ne�te cu faguri �i albine ci �i pentru c� sunt agen�i transmi��tori ai amibiozei. Pot fi comb�tu�i prin folosirea de capcane. Viespea comun� într� în stupi consumând mierea, uneori atacând �i albinele. Pot fi comb�tute prin distrugerea cuiburilor u�or de recunoscut.

39

G�rg�unul (Vesca carbo) este o specie de viespe destul de d�un�toare care atac� albinele în special diminea�a. Se combate asemenea viespii comune. Urechelni�a poate p�trunde în stup hr�nindu-se cu miere, p�stur� �i chiar puiet. Se pot combate cu un aluat din 1 pahar din f�in� de grâu, 1 pahar cu f�in� de porumb, 2 linguri de zah�r la care se adaug� fosfur� de zinc pân� ce aluatul devine cenu�iu. Cu acest aluat se unge marginea fundurilor stupilor �i suprafa�a de contact ale capacelor. Efectul aluatului dureaz� pân� la 1 an.

��&�� 7.1.Mierea Este produsul care ocup� primul loc în lista produselor recoltate de la albine. În func�ie de sursa din care ea este ob�inut� o putem împ�r�i în:�

• miere floral� care este ob�inut� de albine din nectarul florilor (o secre�ie apoas� care se compune din 70-80% ap�, zaharoz�, fructoz�, dextrin�, pigmen�i, substan�e aromatice etc.) �i poate fi:

o monoflor� - ob�inut� din nectarul secretat de florile unei singure specii; o poliflor� - ob�inut� de la florile mai multor specii de plante.

• miere extrafloral� sau de man� care este ob�inut� dintr-o substan�� produs� de glande extraflorale ale plantelor �i arborilor sau de unele insecte (afide, lachinide etc.).

Mierea se poate avea consisten�e diferite: • fluid�; • vâscoas�; • cristalizat�.

Cristalizarea mierii este un proces natural care se declan�eaz� mai devreme sau mai tarziu în func�ie de con�inutul de ap� �i raportul dintre glucoz� �i fructoz�. Este fals� ideea c� dac� mierea a cristalizat înseamn� ca nu e natural�. Numai mierea de salcâm �i de man� nu cristalizeaz�. Lichefierea mierii cristalizate se realizeaz� folosind înc�lzirea ei în bain-Marie la o temperatur� de 45° C. Recoltarea mierii se realizeaz� atunci când s-a maturat suficient, fapt care se determin� prin prezen�a coroanei de miere c�p�cit� în treimea superioar� a ramei. Extrac�ia se va realiza în spa�ii închise �i de preferin�� noaptea astfel încât s� se evite fur�i�agul. Extrac�ia propriu-zis� trebuie precedat� de desc�p�cire. Instrumentele folosite la extrac�ie trebuie sp�late cu o solu�ie de sod� 5% �i cl�tite apoi cu ap� fierbinte. P�strarea mierii se realizeaz� în vase de sticl� sau plastic (a se evita vasele din zinc �i cupru) la temperatur� sc�zut� (8-12°C), în înc�peri uscate, f�r� mirosuri. Condi�iile optime de p�strare determin� întârzirea procesului de cristalizare a mierii. Falsificarea mierii este o practic� uneori folosit� de c�tre apicultorii care doresc s�-�i sporeasc� necinstiti profiturile. O metod� de indentificare a mierii falsificate o red� Ioan Savu în cartea sa Cre�terea albinelor în gospod�rie. Se amestec� 60 ml ap� cu 20 ml alcool rafinat care se toarn� într-un pahar cu 20 g miere �i amestecul rezultat se agit�. Dac� pe fundul paharului apare un mic sediment înseamn� c� mierea a fost falsificat�. Dac� amestecul are un aspect l�ptos �i nu apare nici un sediment înseamn� c� mierea este natural�. 7.2.Apilarnilul Se ob�ine din larvele de trântori în vârst� de 7 zile �i din con�inutul celulelor de trântor �i se folose�te la realizarea de preparate cu rol terapeutic. Recoltarea apilarnilului se face cu o spatul� de lemn sau, mai bine, cu aparate specializate.

40

Stupii din care se dore�te recoltarea apilarnilului trebuie s� se bucure de îngrijire special�: • ridicarea temperaturii în stup prin restrângerea cuibului, reducerea urdini�ului �i închiderea

ventila�iei (activitatea se începe cu sf. lunii martie); • administrarea de hran� energo-proteic� începând cu luna aprilie pân� la începutul culesului

de produc�ie. Apilarnilul trebuie p�strat la temperaturi de -5°C. 7.3.Ceara Se extrage din fagurii vechi ce urmeaz� a fi sco�i din uz, din ceea ce rezult� în urma desc�p�celii, din fagurii crescu�i în afara ramelor. Pentru aceasta se folosesc:

• topitorului solar; • topitorului cu aburi: • topitorului electric.

Ceara ob�inut� de la topitoare se fierbe într-o cantitate de ap� de 2 ori mai mare decât cantitatea de cear� astfel încât aceasta din urm� s� nu se degradeze. Ceara nu se fierbe decât pân� când se tope�te. Con�inutul rezultat prin fierbere se toarn� într-un vas �i se las� s� se r�ceasc�. Reziduurile care se las� la fund se îndep�rteaz�. Procesul se reia de înc� o dat� sau de 2 ori pentru a se elimina cât mai bine impurit��ile. În func�ie de calitate, ceara se împarte în:

1. calitate superioar� care are culoare alb�; 2. calitatea I-a de culoare alb-g�lbuie pân� la galben; 3. calitatea a II-a de culoare galben� pân� la brun-închis sau chiar cenu�iu închis.

Ceara poate fi folosit� la ob�inerea fagurilor artificiali, în industria farmaceutic� �i cosmetic� etc.

7.4.L�pti�orul de matc�

Este preparat de albinele tinere cu ajutorul secre�iilor glandulare �i este folosit pentru hr�nirea larvelor din botcile viitoarelor m�tci. Are un miros caracteristic, o consisten�� vâscoas�, gust astringent. Con�inutul l�pti�orului de matc� este urm�torul:

• 65,5% ap�; • 12,3% proteine; • 6,5% gr�simi; • 12,5% zah�r invertit; • 2,4% alte substan�e printre care �i vitamine (B1 �i B2).

L�pti�orul de matc� are efecte tonifiante �i revitalizante �i se recomand� în tratarea diferitelor afec�iuni, precum �i în cosmetic�. Pãstura este polen transformat în pasta (plastifiat) de secre�iile glandulare ale albinelor �i se extrage din celulele fagurilor vechi dup� extragerea mierii. Datoritã ac�iunii secre�iilor glandulare ale albinelor, pãstura are însu�iri superioare polenului proasp�t. Extragerea p�sturii din faguri se face cu un ba� de chibrit ascu�it dup� ce fagurii au fost sec�iona�i astfel încât s� fie expus con�inutul celulelor.

��

41

��&�'��&�'��&�'��&�'� �"$()" �"$()" �"$()" �"$()"� Este recoltat de c�tre albine de pe anterele florilor, introdus în cavitatea bucal� unde este amestecat cu salvi� �i mici cantit��i de nectar �i apoi depus în "co�ule�ele" picioru�elor posterioare sub form� de gr�uncioare. Este folosit de c�tre albine ca principal aliment proteic pentru puiet prin transformarea lui în p�stru�. Pentru a cre�te 1 Kg de albine este nevoie de 1,5 Kg de polen. Compozi�ia polenului:

• 12-20% ap�; • 7-30% substan�e proteice sub form� de: acizi aminici: histidin�, leucin�, lizin�, triptofan,

valin� etc. • glucide; • vitamine: B1, B2, PP, C;

Recoltarea polenului se realizeaz� cu ajutorul colectoarelor de polen care se fixeaz� la urdini�. Albinele sunt obligate s� treac� prin orificiile colectorului �i prin frecare polenul se scutur� print-un gr�tar pe o t�vi��. Colectoarele se �in la urdini� începând cu ora 11 iar in timpul marelui cules se scot. Polenul astfel recoltat se întinde pe hârtie în straturi sub�iri �i se �ine la umbr� pentru uscare. Ca alternativ� se poate folosi usc�torul de polen. ��7.6.Propolisul Este strâns de albine de pe înveli�urile externe ale gr�uncioarelor de polen din mugurii unor plante cu con�inut bogat în r��ini �i e de culoare verede-închis, maro sau brun în func�ie de planta de pe care e recoltat. Are un miros specific, de terebentin�. Se tope�te la temperaturi cuprinse între 80 - 104 grade Celsius. Se dizolv� în alcool. Albinele folosesc propolisul la lipirea cr�p�turilor stupului sau ramelor, la dezinfec�ia celulelor în care matca urmeaz� s� depun� ou�le, la învelirea animalelor sau insectelor care p�trund în stup �i nu mai pot fi scoase de acolo. Propolisul se recolteaz� de c�tre apicultor prin r�zuirea lui de pe rame �i partea interioar� a pere�ilor stupului în toat� perioada sezonului activ. P�strarea lui se face la loc uscat �i r�c�ros. Este folosit în solu�ie alcoolic� la tratarea diferitelor afec�iuni. 7.7.Veninul Este secretat de glanda cu venin a albinei luc�rtoare. Recoltarea sa se face cu greutate, 15 mg pe familie într-un interval de 15 zile, motiv pentru care este o practic� rar întâlnit� printre apicultori. Extragerea veninului se realizeaz� prin diverse metode de excitare a albinelor:

• presiunea mecanic�; • înc�lzirea cu aer cald; • pulverizarea cu vapori de eter; • folosirea curentului electric.

Veninul este folosit la tratarea reumatismului �i a diferitelor alergii.

42

�

��*�� Afum�torul este folosit pentru a îndep�rta albinele din acele zone ale stupului unde apicultorul are de desf��urat activit��i. Colectorul de polen este construit dintr-o plas� cu ochiuri de 0,5 cm diametru care se plaseaz� la intrarea în stup �i colecteaz� polenul adus de albine. Colivia este o confec�ionat� dintr-o sit� metalic� �i se utilizeaz� la separarea m�tcii atunci când se dore�te introducerea ei într-un stup orfan sau când se realizeaz� activitatea de selec�ie a m�tcilor. Cu�itul de desc�p�cit este confec�ionat din o�el. Prin înc�lzirea în ap� fierbinte se folose�te la desc�p�cirea fagurilor. Un cu�it de buc�t�rie cu lam� lung� este un înlocuitor foarte potrivit. Dalta se utilizeaz� pentru desprinderea ramelor lipite cu propolis �i pentru cur��atul stupilor de propolis �i cear�. La nevoie se poate folosi un cu�it cu lam� scurt�. Dispozitivul ptr. fixarea sârmei pe rame este o plan�et� prev�zut� cu role din lemn care ajut� la întinderea sârmelor pe rame. Extractorul folose�te la extragerea mierii din faguri. De obicei folose�te for�a centrifug�. Furculi�a ptr. desc�p�cit este confec�ionat� din o�el �i este asemenea unui pieptene cu cca. 20 de din�i lungi de cca. 3 cm. L�di�a pentru transportul ramelor se realizeaz� din scândur� sub�ire, eventual PFL. În lipsa ei se poate folosi un corp de stup mai vechi. Hr�nitorul este o cutie care se plaseaz� deasupra cuibului sau alt�turi de acesta �i se folose�te la hr�nirea familiilor slabe sau care nu �i-au f�cut suficiente rezerve de hran�. Maca de protec�ie se confec�ioneaz� dintr-o plas� deas� (plas� împotriva �ân�arilor) care se pune pe cap �i se strânge în jurul gâtului astfel încât s� fie împiedicat� p�trunderea albinelor. Peria pentru înl�turarea albinelor de pe rame este confec�ionat� din p�r de cal pentru a nu le irita. O bun� alternativ� este folosirea unei pene de gâsc�. Plan�eta pentru fixarea fagurilor artificiali pe rame. Pulverizatorul se folose�te pentru pulverizarea de solu�ii pentru combaterea bolilor �i pentru unificarea familiilor slabe. Tava ptr. desc�p�cit se realizeaz� din tabl� cositorit� sau plastic. Pe fund are o sit� iar dedesupt o tav� pentru colectarea mierii care se poate scurge din faguri. Topitorul folose�te la extragerea cerii din faguri. Un topitor simplu este acela care folose�te c�ldura solar�. Unul dintre avantajele acestuia, în afara faptului c� nu consum� energie, este c� se ob�ine o cear� de calitate.

9. LUCR�RI ÎN STUPIN� 9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR

��

��

��(�� +��

��"��

��

��

��*��

��&��

��&��(��"��

��&��

��

43

��&��

��&��

��

��&��

��$� ��(��

�� (��

�� !�34�� ,�5��

��

��6 ��

��

��(��

��&��

��

��

��&��

��

��&��

��

��&��

��

��&��)��)��

��

��

��&��

��

��

��@��

��;��;��

��9��

��(�� $��

��&��&��

��8��

��

��

��" ��

��

�� !��

�� *��

�� *��

��

��!�

��

��

��(��

��

��#��

��

��(��

��A��(��$��

��)��

��3��&��

��&��

��3��

44

�� $��

��$��

��

��

��!��&��&��

��

��0&-��3��

��

��

��

��

��

��

��

��1��

��

��

�� 6��

��%��

��'��"��%��

��'�� %��

��$�� !��

��"�� "��

��"�5<5�!��

��)��

��': ��

��

��;��

��;��

��5�� 1�6��(��

��

��)��

��5<'��

5,&%.>��

��7��

�� !$��

��)��

��7��"��;��;��

��

��8��

��

��

��6(��)��

��(��

��)��(�� (��

��$��(��

��'0��

��6(�� '��

�� !��"��3��

��

��(��

��#��)��(��

��3��"��

45

��'0��

)��

��8��(��&��

��&��$��

��%..&%0.��<��$��(��

��

��3��

��3�� 5��

��%.��'��%0��'-��$��

��$��

��(��

��&��

��3�� !��"��

��)��)��(��

��$�� &��

��2222��222� 9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA

��A��(��

�� $��

��)��

��

��

��*��"��*�

�� !��

Intensificarea cresterii puietului��!��

��"��&��

��

��

�� <�

��&��

��%��

�� :��

��(��

��"��

��&�� 1�� )�

��

��.�0>��

��"��"��

��

��

��9��

��9��

��"��&�� "��!��

��

��!��)��

��)��&��

��3��

��)��

�� )��

�� "��

��

46

��8��

��#��

��;��;��

��

��

��!��

��!�� )��

��

��

��

��

��

��"��

��"��

��"��$��"��

��&��

��%&'��

��="��"��5<5��%..&'..�� %&'�

��=��"��

��"��

��

��

��*��

��

��=��

��8��

�� &��

��"��

��#��"��"��

��$��)��

��)��

��

��

Asigurarea rezervelor de hrana��&��"��

��(��

��&��&��

�� $��

��(�0&-��

��

�� 9��

��"��

�� "��

��

��&��

��7��

��$��

��9��

��7��"��

��

�� $��

��

��

47

��*��

��$�� & �9��

��%<'��

��%�4&'�+��)��5�,&%�

+��5�0�+��

��:��

��5��

��

��,��

��C�� "��

��=��

��&��"��

��

��

��"��&��

�#��"��"��

�� "��

��"��

��$��

��

��"��

��

��

��3�� "�%<5��5��

��"��%&'�+��

�� 9��

��"��

��"��#��

��

��6��"��

��%.��

Pregatirea cuibului familiilor de albine��!��)��&��

��)��

�� #��)��

��

��"��

��)��

�� )��

��(��)��

�� &��

��8��3��

��

��

��

��3��)�� 5�0�+��

�� 3��)��

��(��5*&50�+��

��)��

��

��

48

9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

�� "��A��

��;�"��;�3��&

��

��

��

��)��"��

��

�"��#��

�� 3��

��"��6(��

��"��

��#��

��"��

��3��

��

��$��"��

��"��)��

��)��&�� &��"��

��;#��;�

��"��;��;��

��)��

��A��"��(��=��

��

��&�� 9�

�� "��

��$��

��6��&�

�� .�0��

�� ;��

��;�$��

��&��

� ��"��(��

��(��

��

��#��

��&��

��&��&��

��

��

��

�� )��

��

�� )��

�� 6(��'��

��)��$��

��)�� )��

��

��"��

��9�� &��"��!��

��;��;��%&'��

49

�� "��7��(��

��=��

��;��;��(��

��

��$�� 3��'��

�� )��

��&��

��&��

��&��(��

��&��

��&��

��

��&��;��;�!��(��

��(��3��;��;��

��(��

��3��

�� ;��;��

��

��5%��

�� &��

�� &��

�� !�7�

��

��!�

��1�� "��

��

��

��

��

��

�� "��

�� "��*��&��

��"�� $��

��"��"��

��"��%&'��

��9��"��"��$��

��5�0�+��"��

��

��"�

��"��"�

��

��

��

��

��"��)��$��

��

��

��#��&��(��50��

��

��

��&��

�� )��

��

50

��&��)��

��&��=�� )��

��

��

��&��

��@��

��"��=��

��

��&��

��3�� )��

�� =��

��$��

��+,�� Conditiile unei bune baze melifere: – sa aiba cat mai multe si cat mai variate plante nectarifere si cat mai apropiate de vatra stupinei; – sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna in vederea cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna. Evaluarea resurselor de nectar din raza de zbor a stupinei: Se inregistreaza suprafetele de teren ce intra în perimetru stupinei, dupa modul lor de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale, paduri etc. Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafata de 1250 ha. Din productia totala de nectar se ia in calcul conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii, furnici). Stabilirea numarului de familii de albine ce pot fi intretinute economic: F = M/m, în care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3 din productia totala de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe timpul unui an (aproximativ 130 kg), inclusiv hrana pentru roi (9 kg) si mierea marfa planificata de 30 kg pe familia de albine. Pomii razleti din vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi raportat la media ce revine la unitatea de suprafata se determina suprafata ocupata de acesti pomi daca s-ar afla în masiv. Flora erbacee spontana ce se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa modul de folosinta (pasuni sau fanete naturale). Alegerea vetrelor de stupina: Se va face în functie de existenta resurselor nectaro-polenifere. La stabilirea vetrei permanente este contraindicata: depasirea numarului de 100 de stupi.

51

Adapostirea stupilor nu este recomandata: - pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor), - in apropierea cailor ferate, - a drumurilor intens circulate, - a grajdurilor de animale - a lacurilor mari. Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de cel putin 20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca intre stupi si drum sa se ridice un gard inalt prin care albinele nu pot zbura, acestea fiind obligate sa zboare la inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia oamenilor si animalelor. La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de: distanta de alte stupine, starea drumurilor, adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc. Asezarea stupilor: Se recomanda: – pozitionarea catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul cat mai timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis; – stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o inaltime de 15-20 cm de sol, distanta dintre ei fiind de 3 m pe rand si de 4 m intre randuri (cand sunt asezati in forma de sah), de 5 metri pe rând (cand sunt asezati perechi), sau de 6 metri pe rand (cand sunt asezati cate 2-3 în semicerc si cu urdinisurile in directii diferite). – iarba din fata stupilor se taie, astfel incat pamantul sa ramana curatat formand „oglinda stupului”. Cercetarea acestei portiuni de teren permite stuparului sa-si dea seama de anumite stari anormale ivite in cursul sezonului. Despre nectar si factorii care influenteaza secretia lui: Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in general in functie de specie, varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau in inflorescenta, stadiul infloririi precum si in functie de conditiile pedoclimatice. Conditiile pedoclimatice: – Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile pentru o secretie optima a nectarului. – Tipul de sol si ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia de nectar (azotul in cantitati excesive are efect defavorabil asupra secretiei in timp ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil). – Secretia de nectar nu incepe sub 10 grade C, devine optima intre 20-32 grade C si apoi scade treptat pana la + 35 grade C. La majoritatea plantelor

52

melifere temperatura optima secretiei nectarului este cuprinsa între 16-25 gradeC. – Momentul optim al secretiei de nectar variaza in cursul zilei de la o specie melifera la alta. Plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un maxim de secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza. In acest sens intensitatea zborului albinelor este determinata de intensitatea secretiei de nectar. – Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si diminuarea activitatii nectarifere. – Plantele ce au nectariile adapostite în profunzime (trifoiul rosu) produc in zilele cu soare de 2-5 ori mai mult nectar în timp ce plantele cu nectariile la suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare. Precipitatiile vantul, seceta si umiditatea: Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce precipitatiile abundente influenteaza negativ în timpul infloririi. Umiditatea optima este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta negativa, productia de nectar putând inceta cu desavârsire. Varietatea plantei: Secretia maxima de nectar la arbori este între 20-40 ani. Florile de la baza faceliei sau a teiului secreta mai mult nectar decat cele de pe vârf. 10.1.ARBU�TI MELIFERI

1. Alunul 2. Amfora sau salcâmul pitic 3. Arinul sau aninul 4. Ar�arul 5. Bârcoace 6. C�linul 7. Cârmâzul sau hurmuzul 8. Castanul s�lbatic 9. Cenu�erul sau o�etarul fals 10. Cornul 11. Cru�inul 12. Dracila 13. G�rdur�ri�a 14. Gl�di�a 15. Jugastrul 16. Lemnul câinesc 17. Mojdreanul 18. Murul 19. O�etarul galben sau clocoti�ul 20. P�ducelul

53

21. Paltinul 22. Porumbarul 23. Salcâmul 24. Salcâmul japonez 25. Salcia 26. Socul 27. Teiul 28. Z�mo�i�a 29. Zmeurul

10.2.Asigurarea bazei melifere - cultivarea faceliei Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa.Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura ,foarte valoroasa,care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. Acesta planta speciala este facelia. Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii,situata in imediata apropiere a stupinei,trebuie sa cultive facelia,atat pe terenurile propietate personala ,cat si pe cele aflate in propietatea tertilor.Planta,pe langa valoarea melifera, poate fi folosita si ca furaj.

Specie anuala,originara din America de Nord unde creste si spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-

furajere,fiind si un bun nutret pentru animale. Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol,gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile.Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu,furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera. Planta creste inalta de 40-60 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia factorilor climatici.In zona de campie cu arsite mari,cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile,in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. Agrotehnica faceliei Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in mustul zapezii (februarie-martie),in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului,prelungind culesul cu 2-3 saptamani.

54

Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat,iar plantele au un ritm de vegetatie rapid,o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna. Avand perioada de vegetatie scurta,facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme terenul,intre acestea fiind si graul,cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra.Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu. In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa sigura de nectar.Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca:mazarea,mazarichea,lupin,soia,s.a.,dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz).Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha. Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit,dar patul germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod uniform.Semanatul se face cu masina,distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60 cm,folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar. Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici,pentru a se evita imburuienarea.Recoltarea se face cu combina,productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata. Caracteristici melifere Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile,iar inflorirea dureaza 30-50 zile,influentata de evolutia factorilor climatici,producandu-se din mai pana in octombrie in functie de data semanatului. Valoarea melifera a faceliei este mare,fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei.Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici,a evolutiei timpului in perioada de vegetatie,a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate.In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973),dand productii de miere la hectar de 600-1000 kg.In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la

55

hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg. Sursa : Manualul Apicultorului ; autor , colectiv ; ed.4 - 1979 In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia,pentru ca principala problema de aici vine. Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole,decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii. Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati : - Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie contracte de cultivare cu cat mai multi propietari.In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor.O forma de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura,in schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine. - Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari,infiinteaza cultura,o foloseste in scop apicol,recolteaza furajul si achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute. Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie ; suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia.

56

��++�� IANUARIE Albinele se afl� în repaus

• se protejeaz� stupul împotriva atacurilor d�un�torilor precum: �oareci, p�s�ri etc. • se protejeaz� stupul împotriva curen�ilor de aer rece; • controale auditive s�pt�mânale f�r� a deranja albinele prin zgomote, loviri ale stupului; • îndep�rtarea ghe�ei de pe scândurile de zbor, cur��irea urdini�urilor eventual deblocarea

acestora; • între�inerea inventarului apicol; • confec�ionarea de stupi, rame etc.

FEBRUARIE Albinele reîncep activitatea de cre�tere a puietului

• controale auditive s�pt�mânale; • cur��irea stupilor în vederea zborului de cur��ire, se cur�� urdini�urile �i scândurile de

zbor; • se cur�� vatra stupinei �i se a�eaz� rumegu�, paie sau alte materiale pentru ca albinele

ie�ite la zborul de cur��ire s� se a�ez e pe z�pad� �i s� înghe�e; • se întorc fundurile la stupii prev�zu�i cu funduri mobile, ocazie cu care se evalueaz� starea

acestora dup� cantitatea de albin� moart� g�sit�; • stimularea zborului de cur��ire; • activit��i de între�inere a inventarului apicol; • construirea de stupi, rame etc.

MARTIE Albinele încep dezvoltarea cuibului

• stimularea zborului de cur��ire; • cur��irea stupilor, completarea rezervelor de hran�, îngrijirea familiilor slabe, eventual

unirea lor; • aplicarea de tratamente acolo unde este cazul; • hr�nirea stimulatoare în zonele unde este specific culesul timpuriu; • prevenirea fur�i�agului; • preg�tirea stupilor pentru culesul pastoral;

APRILIE Albinele continu� dezvoltarea cuibului

• revizia general� de prim�var�; • cur��irea stupilor, completarea rezervelor de hran�, îngrijirea familiilor slabe, eventual

unirea lor; • aplicarea de tratamente acolo unde este cazul (în special împotriva varoozei); • ad�ugarea de faguri �i preg�tirea stupilor pentru cules; • recoltarea polenului în caz de surplus; • prevenirea fur�i�agului;

57

• înlocuirea fagurilor necorespunz�tori; • tratarea fagurilor de rezerv� împotriva g�selni�ei; • extragerea cerii de la fagurii necorespunz�tori; • preg�tirea stupilor pentru culesul pastoral.

MAI Albinele încep primele culesuri masive

• l�rgirea cuibului familiei în acord cu dezvoltarea sa; • înt�rirea familiilor slabe cu faguri cu puiet; • asigurarea unei ventila�ii corespunz�toare; • cre�terea artificial� a m�tcilor; • recoltarea de cear�; • extragerea mierii; • uscarea �i condi�ionarea polenului; • evitarea zonelor unde se fac tratamente fitosanitare sau închiderea urdini�urilor când acest

lucru nu e posibil; • preg�tirea amplasamentului în cazul culesului pastoral;

IUNIE Cuibul ajunge la dezvoltarea maxim�

• extragerea mierii de salcâm �i ob�inerea de faguri cu rezerve de hran� pentru iarn�; • formarea de familii noi; • combaterea îmboln�virii familiilor prin m�suri specifice; • preg�tirea pentru culesul de var�; • extragerea mierii �i cerii; • culesul pastoral.

IULIE Cuibul î�i p�streaz� dezvoltarea atins� în luna anterioar�

• înlocuirea m�tcilor neviabile cu m�tci formate în luna precedent�; • recoltarea �i extragerea mierii; • revizia general� a cuiburilor; • completarea rezervelor de hran� acolo unde este cazul �i administrarea de stimulente; • tratarea fagurilor de rezerv� contra g�selni�ei; • preg�tirea locului pentru iernare; • repararea inventarului apicol dac� este cazul.

AUGUST Albinele se preg�tesc pentru iernare

• recoltarea �i extragerea mierii din culesurile târzii; • completarea rezervelor de hran�; • înlocuirea m�tcilor neviabile; • reducerea treptat� a cuibului; • identificarea fagurilor cu miere de man� pentru verificarea calit��ii, eventual înlocuirea

acestora; • tratarea fagurilor de rezerv� contra g�selni�ei; • stimularea familiilor cu puiet.

SEPTEMBRIE Cuibul î�i restrânge tot mai mult volumul

• reducerea spa�iului �i preg�tirea cuiburilor pentru iernare;

58

• completarea rezervelor de hran�; • reformarea fagurilor necorespunz�tori; • unirea familiilor temporare sau ajut�toare cu familiile de baz�; • m�suri de eliminarea a umezelii din stup; • confec�ionarea de ad�posturi pentru protejarea stupilor pe timp de iarn�; • tratarea fagurilor de rezerv� împotriva g�selni�ei; • preg�tirea inventarului apicol pentru sezonul urm�tor; • concluzii ob�inute în urma complet�rii jurnalului de eviden�� din sezonul încheiat

OCTOMBRIE Activitatea albinelor este minim�

• prevenirea atacului �oarecilor prin amplasarea gr�tarului la urdini�; • stimularea zborurilor de cur��ire; • protejarea stupilor cu paie, papur� etc. împotriva curen�ilor de aer rece; • cur��irea fagurilor de rezerv�; • cur��irea stupilor f�r� albine sau de rezerv�; • ad�postirea �i depozitarea inventarului apicol; • ultimul control în stup.

NOIEMBRIE Albinele se afl� în repaus

• ultimul control în stup (dac� nu s-a efectuat deja); • stimularea �i supravegherea zborurilor târzii; • extragerea �i condi�ionarea produselor apicole r�mase din lunile precedente; • protejarea stupilor împotriva intemperiilor �i temperaturilor sc�zute prin ad�posturi

improvizate. DECEMBRIE Albinele se afl� în repaus

• supravegherea stupilor; • stimularea �i supravegherea zborurilor târzii; • îndep�rtarea z�pezii �i a ghe�ii de pe scândurile de zbor; • protejarea suplimentar� a stupilor împotriva intemperiilor; • aprovizionarea cu ustensile; • conceperea unui plan de ac�iune pentru sezonul urm�tor.

12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI �� (��

��(��)��

��(��

��&�� (��

��

�

��#� �� ;��&�� &��

��

��

��&��

��

�� "��

��)��

�� "��

��&��

59

�� !��&��

��

��;�

��!(�� 2��

�

�� ;$��

��.�0��

5<5�� $��&��

5.��"��(��

��

��'��

��$��

�� 3� ��8�� 9��"��!��

��

��)��#��%��

�� $��%��"��)�

��'��

�� "�� .:3!�

��.�0��"��

"��"��

��C��

��$��

��$��

��

��?��%��"��

3;��3��5.��)��

��;�

��!<��2��

�

�� ;��"��

��3��

5.>��5.>��/��!��

�� 5��.�'.��#��

��"��8��.�.0��.�5��=��)��

.�.%0��.�.5��=�# ��.�..5��#��

��%.&*.��&��=��

�� 3��.�0..��

��

�� /� ��! $��3;0 ��6��

�� $��"��3:3;;;; �� *�

�� 6��2��8�� 9 3�� *��

��)��5.&50��

��=�!�!��2��

�

��" �� 5/44��

��"��

��;6��"�� (��

�� &��

�� *�

��6��

� ��*�� 6��*�� *�

��!�

��!��&��(��

60

��)��

��)��

�(��&��5%&5*� �� 4&5*��3��&��(��

��

��)��,.��%.��)��

�� &��(��

��*�� 8��

�� "�� !9�*��

��*�"�� *��'�� *�

��

��*��'�� *�

�� *�

� ��"��!�

��3��(��'��*��

��(3�� !�

��(4�� !�

��(1�� "�� !�

��(.�� "�� 6��!�

��

��

��+�3.��

�� !�

��

�"�� 3+�44�0��

�� 1/�0� �� !�

�� "��

�� '�� *��

��

��"�� !�

��2�� 6��

��>50�� 8(39 ��

..0 ��!��

�� "��

��

13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE ��)��"��7��

��)�� "��"��

�� )��

��"�� ;��"��;�

��#��&�

��9��

�� &��

�

��!��"��

��7��

��"��

��=��

��C��"��

��

�

�

61

13.1. Siropul de zahar (uz apicol) ��6��!�� 5&5.�

��(��50��"��

��5<5��'<%��%<5�3�5<5��5��5�+��"��5�-��

��"=��'<%��'�+��"��%��'�,��"=��%<5��

%�+��"��5��%�%��"��

��

�� 6��

�� 4:3��1:4!��

�� "��

� ��84;0��"��3:3�� 3;0��4:39!��

�"� �� "�� "��

�� 3:3!��

�

��#��"��

�� "��

�� "��

��;��;��

��!��

��"��

��9��

��

�

��#�� 5&0�

��(��%.&%0��

��%&%�0��%<5��'<5��

��&��

��&��

��C�� 5<5��

��"�� C��%..��

��<��C��

��=��5<5��C��

=��%<5��

�

��=�� )��%<5��'<%��

�� %��<�� "��

��

�

13.2.Serbetul de zahar (uz apicol)��1��"��

�"�1��

�

��#��

�� &��

��"�� $��

��"��

��&�� (�5�+��"��.�%��

��"��A��

��=��

��9��

��"�� $��

��50&'.��

62

��50&%.��

��&��"��A��)��

��"��

��4.&,.��

��)��"��9��

��

��)��$��

��

�

��=�� &��"��

��0�+��

�� =��5.��

�� $��

��$��

��

��'��

�

��"�� $��

�� "��

��&��

��

��0+��"��.�,0.��&�� 5.��A��

��%.&'.��

�� A��

��"��

��,..��

��'��7��

��"��"��$��

��*.&0.��

��!�� "��

��?��5&5�0��

�

��

��

��"&��8��

��"��"��(��

"��;��;��

��,&5%��"��

��

�

��+-�-�� ./ �0$�� 1 ��!)0� �.��2 �$�$ ./ �0$�� 1 ��!)0� �.��2 �$�$ ./ �0$�� 1 ��!)0� �.��2 �$�$ ./ �0$�� 1 ��!)0� �.��2 �$�$��1��

��"��3��

��"��=��

��=��

�

��#��*��"��

��8��

��

��"��6��

�� "��5&%��+��

�

63

��#�� !��.�%&5�+��

��

��"��

��!��6��

��"��

��

�

��3��

��7��"��"��

��9��"��

�� $��

��

��"��)��$��

��(��"��

��;��;��

�

��$�� $��

��

��

��

��9��'&*��

��.�50.��5.&50��

��.�,0.��$��

��*,��

�

��%�"�� 7��"��

��"��

��"��$��*0�

��=��"�� &��

��

8!�.�3��'��%'�

$�� *�� &��

� ��9��

��9��

�� $��

��3��!�)��7��7�"��: ��!�� A��7��:��

C��:��:��:��7��:�� :��

:�� 3�� #��:�� $��$��

?)��7�� $�� :��#��?��

7�� $��!��A��#��7�"��: ��

3�� A��:��!��7��:��

��$�� )��3��?��$� �� A��!��C��

��"��3��:��:��:��A��7�"�� 7��

�� A�� .��=��&��"��

:��%%��+��)��

��#��$��0,:�$��

��5..��"��2��

��:��7��!��

64

��)��)��

��(��5.&50�� C��

��(�0�+��#��:��

��(��%+��%0&'0��

��C��:��

� ��#��

��A��

��.��&��/�=��=��"��

��)��)��

��!��

�� 7�� &��

��%.�+��<��

��

��#��=��.��7��&�:��

%�7�� 5.&50�+��:��

+��:��&�9��&�:��

��6��

��5��

��7�� 6��

��-��0� ��,��=��" ��#��

��

��&��'.��+��<��3��

8��1��

�

�

�

�

+'�+'�+'�+'�� 7��

��(��

�� 1��&��

�� &��

��

��?��#��+�� "��5..��

�� &��"��

� �� >;��

�� 1;��#��+��

��7��$� ��

�

��8��#��+��*4.��'0�+��

C�"��"��9+�"��5%��

��

�� )�� #��+��

��#��+��

��9��

��

65

��#��+��(��

��

�� 6��

��8��9�� (��

��9��&��&��

��&��

��!��&��

��#��+��'��)��

��%��)��

��

��7��#��+��&��

�� )��

�

�� =��

��(��7��

��

��6��"�� (��

��#��+��

��"��

��

��#��+�� %,��

� ��6��

��&�� &��

��&��&��6��

�� :��3��

8��D�7��E<��

��

��

��&��

��%��

�

��45...��$��

��5*0..��#��-...��

��+��4*...�+��5,��

��%*...�+��

��"��%%...��

��

��#��EE<��)��-��5�

��#��+��"��&�� !��

��6��

"�� )��

��*0'��%��

��-��

�� '�� !�#��

��

�� !��

��=�� !$�� /;��

��./1��8��9�� !=��

� ��3;� � �� 44.;;�� ./1��

�� !��&��)��=��&��

��)��%.��4��

�

��$��&�� &

66

��"��"�� 6��"��

��"��&�� "��

�� "��)��

��#��+��6��4..��"��

��+��"��%4.��&��

��&��5.��

��"��

��&�� 8��

��9��5��34�� '�� "��

8��9��!��

�� !=��

�� !��

�� !7� ��

��!��

��#��+��"��00�+��

��#�� -.��&�� -.�

��"��%.��

��

�

��#��+��B��FB�"�� 0��

��9(��"��&��7��&��&�

��#�?��5/--��F��6��B��

%..��&�� !��

�� !� ��

�'�� >;;��!��

4;;;�� !�!��

��5/-,��&��C�"��"��A� ��G��

C��B�8�� &�

��

#��!�=�� !�� +;��

�� *��

�� 6� ��

��+;��!��

�

��#��+��

��)��;��

��;��;��

�� )��;

67

topitor ram� întreag�

Documents

1848_CRESTEREA ALBINELOR