DOFTORICESCUL VEUEUG

1 N

TRECUTUL TUMOR ROMANE

Conf orinta iinutà la Mend Bomb In diva de 16 Fehruarin 1892

G. I. IONNESCU-GION

BUCURESCISTABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECO

59 STRADA BERZEt - 59

1892.

>

DE .

.

-

www.dacoromanica.ro

a77r

(Y'

www.dacoromanica.ro

DOFTORICESCUL MqTEWG

IN

TRECUTUL TERILOR ROMANE-

E bine 'nteles ck, sub numele de Dof-toricescul Meftepg in trecutul prilor ro-mane, despre care voiti aye onOre de avorbi inaintea d-nielor vóstre, eti sunt de-parte de a 'ntelege ca va trebui so vor-besc despre deosebitele metóde, retete §i

ordonante, potiunI, unguente §i frictiuni,calmante, emoliente 0 escitante, laxative,astringente qi detersive pe cari,din epocaAntoninkor in Dacia, de la medicul TitusAttius Divixtus 1) qi 1)&16 la 1815, apusul

1) Corpus Inscript. Latin. III, I, N. 1636, in Xe-nopolu: Istoria lionainilor, vol. I, pag. 267.

35.329 1

www.dacoromanica.ro

2 Doftoricescul mestegug

epocei Fanariotilor, stomachul §i cele-l'alte membre si parti din corpul strAmo-ttilor no§tri le-ail folosit spre a lor ubred5,reintremare séri spre a lor deplina derapa-nare.

Nu, Domnilor ; cata s'o marturisesc pedintregul §i de la 'nceputul acestel confe-rinte: nu am In modestul dulapior al min-tel. mele nici ua cut*, in care so fi strinscu tirnpul §1 cu munca un numOr malmare sOil mai mic de cunoscinte de ale luiEsculap, Hippocrat §i Galien.

Sunt, dintre confereqiarii Ateneului, celdin urma care a§1 aye dreptul de a vorbidespre medicina §i despre mandretele ei,de Ore-ce n'asi av6 pentru a face acOsta alttitlu, de cat marele, nemärginitul, super-stitiosul meü respect pentru medicina,un respect sui generis, care cresce in ra-port direct cu patratul distantelor ce nedespart li, sper ne vor desparti tot-déuna.

FOrte muT doctori mO onor nu mOomor 1 cu prietinia lor: din convorbirilemele cu acesti luminali Omeni de sciinta

www.dacoromanica.ro

In trecutul Törilor Romano 3

m'am folosit totdenna, Oci totdeuna m'amferit a aduce, in rapOrtele nOstre prietenesci,medicina sub forma de consultatiune, eiremanOndu-mi numai prietini, i6r eft neuitand nici odata vechiul ires së fia ires ? ,§i-anume : Amicus medicus, sed magis arnicasanitas.

Drept acestea, DOmnelor §i Domnilor, §iInca, pentru ca s6 invederez s, i mai apriatadancul mail respect pentru medicina deaql, care face din neom om, cand nu facedin om neom, pentru ca sb-1 ar6t ne-m6surabi1a mea recunoscinta ca nu m6place, §i nu me vrea, ,s,i mö oropsesce inpresinte, am plecat in lunga cale ca së cautin trecut medicina cea betrana, asth-qimOrt i ingropata.

116 'nchin medicinei de astall, d6r, inschimbul acestel inchinaciuni pe care o facOne la pamènt, cu riscul de a capeta unlumbago caracterisat, ba chiar ua nefralgidreumatisantd, in schimbul unui snop deumile cunoscinte, adunate din ogOrele isto-riei, ca ierburile de l6c adunate la luminalune §i 'n somnul apelor din ogórele na-

www.dacoromanica.ro

4 Doftoricescul raeste§ug

turei, in schimbul acestui snop, clic, deumile cunoscinte pe cari le aduc ca prinosprofan pe altarul fenicat al Hygiei contim-porane, me rog, i cer, i implor cu ua cal-dura de 39 de grade so mi se ierte ere-siele ce voit comite lato sensu set strictosensu, fia In terminologia meclicalä, fia, Inpatologia, fia intr'ori-ce alta parte a me-dicinei.

E atat de mare, si atat de cotitä, re-sucita si invertita acesta galeria unde stallirlfruite la stanga cu eticheta belele,§i la drepta cu eticheta doftorielecendu-§1 cu ochil unele altora, in cat nuun ignorant ca mine, ci un mqter spiters'ar pute Inela i ar gresi dandu-ti unsicativ in loc de un sudorific, un anestesicIn loc de un iperestesic.

Deci, daca aci, in Athenet ascultandu-me set, mai tarclit, in carte citindu-me, ceideseverff In tainele medicinei sapien-tissimi doctores i studentii cari suntpe cale de a se desever§i diligentissimialumni, vor aucli set vor vede In iliselemele vr'una dintr'acele gogonete grepli pe

fa-

www.dacoromanica.ro

In trecutul T6rilor Române 5

cari, cu candida seninatate, le fac cei sträinide sciinta, ierte-mi-le cu duhul blandeteiomenesci, cad 0 lor Esculap multe le-aiertat, multe le iërta multe le va iertape lumea ac6sta, amanand t6te proceseleintre bolnav §i doctor pe lumea ceatalta.

De altmintreli, DOmnelor §i Domnilor,istoria medicine la Romani, fiA ca istoriaa medicinei populare, fia ca istoria a me-dicine calugharesci, fia ca istoria a medi-cine' sciintifice, intru atat cat medicinaa avut elemente sciintifice dupa vremuri,nu va put6 fi scrisa in deplina cunoscinta decausa §i cu adev6rat folos la nol pentru isto-ria culturala de cat de un doctor in me-dicina. Acesta va sci se 'ntelégä, in ne-completele amënunte ale Cronicelor, hrisO-velor 0 notitelor ce avem, completa na-tura a bOlel, completa natura a progresuluis6i1 regresului ce medicina, in continua dérlenta evolutiune, a facut in tèrile nOstre.

E ua fericire cand in domeniul istorieinationale yell ca se avénta, intrarmati cutOte cunoscintele i uneltele trebuinciOsespre ogOre Inca intelenite, Omeni, tinerl set

i

www.dacoromanica.ro

(3 Doftoricescul ingte§ug

botrani, earl incep a lucra cu iubire in-telepciune.

M6surati, rogu-vë, cata lauda pentru tim-pul nostru si cat folos pentru noT si viito-rime n'ar fi, deck de-acum i cat mai re-pede, un preot invötat ar face istoria bise-ricel romane, care este in programele scO-lelor anume , ce nu e in programelenOstre ? dér care nu este in fiintti ; d6c6,

un ostasi ar face istoria armatei nOstre §ia sistemelor nOstre de lupta ; (MO, unadvocat ar face istoria dreptuluT roman,si tot ast-fel pentru t6te capitolele istorieinOstre culturale, singura istoria, care, fiindistoria vik istoria naturaki a unui popor,contine invëtämintele trecutulul folositOrepentru presinte si preatitOre, asiguratOre,hotAritOre pentru viitor.

In Francia si 'n Germania sunt doctoriistorici , advocati istorici, ostalT istorici,preoti istorici.

Istoria, ca si poesia, pOte merge fOrtebine, fOrte frumos si fOrte folositor alAturfcu ori-ce specialitate, cad tOte specialith-tile '§T au istoria lor.

www.dacoromanica.ro

In trecutul pallor Romdne 7

Nu e lucru de loc cluclat ca un ad-vocat in Francia :

Venant de plaider gravementQuelque vol avec escalade,

Vers la Muse au rire charmantIi s'evade.

Ceea ce ar veni pe romanesce, mai lung,der cam ap :

Am pledat la TribunaleDoub crime capitale,Trel hotil Si uã mostenireDeor remdne pomenire.Acum, Mush, vino, spuneViersu-ti scump! i so resuneVorbe dulci, scipte sonore,Nu ca'n Cod: de creditore.

Ct pläcere pentru un doctor, credse rösfoiésca, in cArtile trecutului nostru di-feritele progrese ale Doftoricescului mute-fug , se v6d 5. in rëslätirea vécurilor cumse practica arta lui i cari erat rniqlócelede cari predecesorii s61 dispuneaii pentrutämäduirea bOlelor, când conform regulelorFacultätilor italiane, cftnd in contra tuturoracestor regule.

www.dacoromanica.ro

8 Doftoricescul ineste§ug

Ar fi , Intocmaf ea §i pentru advocatulpoet din Francia, un fel de odihna si deplacuta, preschimbare a qilnicelor indelet-nicirT acdsta preumblare, atat de igienicadin punctul de vedere intelectual, pe caremedicul sal chirurgul de all' ar face-o prinpaginele trecutului romanesc.

Pe urma, anca un studia interesant ceImI permit a semnala atentiunei speciali-stilor ar fi Medicina babelor, descantecilesi farmecile, Muturile §i alifiele, ungerile §itrasurile, tot atatea cestiuni call se tinatat de strins de medicina sciintifica, deastal, in cat pénö i profanul, citind cu-tare reteta, babOsca, esclama cu mirare :

Eh ! eh ! dér tot cam a§a face sidoctorul Metzger din Amsterdam !

Sal :Eh! eh ! dér tot cam asa cred si

doctorif Burcq i Dumontpallier intealelor scrieri despre metaloscopiä.

D6ca, n'ar fi de cat placerea forte rara,fOrte subtire, tres fin de siecle, de a punepe aceia§I linia pe doctoril Metzger, Burcq§i Dumontpallier cu baba Nécsa, baba Stanca

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Romane 9

§i cu mo§ Corbea, §i tot ar merita unasemenea studiti se fia facut, cu atatmai mult cu cat, §i prin el ca §i prin tote,s'ar ajunge la neinlaturabila conclusiune dilucrul cel mai not este totdOuna lucrul celmai vechit, cu midi adaugiri seti cu insem-nate ciuntiri.

Doctorii cei fait de argint, sfintii Cosma§i Damian, sunt citati i invocaV in des-cantece, buniOn, intr'un Descántec de po-citurd din colectia d-lui Dimitrie Lupa§cu,publican de Academia Romana)) Babele ailadus deci cuvenita lor inchinaciune Medi-cinei doftoricesci. S'ar cuveni, cred, ca §iMedicina dottorice'sca se condescinda prinorganul unuia din mombrii soi se aduca,nu un omagiii, ci ua simpla adeverire caMedicina babelor, cu unele din lécurile séle,a fost faclia care a preces in templul nä-du§it al bOlelor evangelia Medicine! dofto-ricesci, cu alte cuvinte 0, Babele, in des-

1) Dimitrie Lupa§cu: Medicina Babelor, adunarede descdntece, retete de dofturil §i vrkitoril ba-bescl, estras din Analele Academia .Romeine (Bu-curesci, 1890).Pag. 27.

www.dacoromanica.ro

10 Doftoricescul mestesug

cantece, buniOrã, cliceati din gura ceia ceMedicina avea s6 faca mai tarcliil prin a-flarea miqlOcelor proprie la acésta.

InteaceiV colectiune a d-lui Lupa§cu,intr'un desedntec de albqd, sapatul, gre-blatul, maturatul si asvérlitul din ochi ala1bete1,desiderate pe cari baba le spunea(land tircOle ochiului cu un mototol facutdin maneca cAme§ei, se realiseza astallde doctorii ocuNti cu mai mult seti maiputin succes, dupa cum e si noroculbolnavului, cad la om nira noroc tOte '1es cu pocinog, pe cand din contra: fa-mö,main, cu noroc .i-apol svèr1e-m6 in foc....§i'n de doctori iarmaroc! 1).

Oculist a fost, DOmnelor i Domnilor, §iprimul medic pe care l'am gasit practicandin Dacia, in epoca triflorita a acesteI minu-nate provincie, care pe atunci merita pedrept numele de Dacia felix. In timpul An-toninilor, 'Ate subt Antonin Piul, 'Ate subMarc-Aureliti, medicul Titus Attius Divixtusse specialisase In bOlele de ochl, i e pro-babil ca practica la Apulum, de Ore-ce a

') Medieina Babelor ; ibidem, pag. 35.

www.dacoromanica.ro

In trecutul Terilor Romane 11

lui pecete-reclama s'a gasit printre ruineleacestui orasi. Divixtus pune pe peceta ceiace s'ar pune aqi la gazeta, adica doctoriele,colirile §i alte-alea pentru deosebite Nilede ochi. Ceia ce este de dedus din amë-nuntele romase pe pecetea lui Titus AttiusDivixtus este faptul cã pe atunci medicinaera fOrte mult practicata in Dacia , devreme ce esistat specialitäti.

In timpurile acestea, ca si mai 'nainte,Romanii nu voiaa së se faca doctori ; eilasail Grecilor ac6sta cariera nu scit,qui! dOca, Titus Attius va fi fost unul dinfiii colonilor veniti cu Traian din Italia, GaliasOt Espania.

Romanilor nu le-a placut medicina, §i

Romanilor tot ast-fel, de la descalicatdreaamnia si 01'16 dupa, 1830. Caton cel be-trail dicea fiului WI : interdixi de medicis,te-am oprit de a consulta pe medici. Ace§tidoctori greci, mai qicea betranul Roman,s'ail hotarit so ne omóre pe tot!' prin mi-qlocele ce le ofere medicina 1).

1) M. P. Caton: De re rustica in Etudes Médicalessur les poetes latins de P. MOnière (Paris, 1858)Cf. Ch. Daremberg: La Medecine, hisloire et doc-trines (Paris, 1865).

gi

www.dacoromanica.ro

12 Doftoriceseul mestepg

Er dOca fiul sëü, ori sclavii, off rudele 'Iintrebat ce doctorii so iea cand sunt bol-navi, Caton respundea fara gresi §i im-perturbabil : Vercid. De scrintitura ? -176-0,.

De legatura? Vercp. De pojar ? Terclei. Demelancolia? Vercld. AcOsta nobila legumeera pentru Caton panacea universala.

De altmintrelea, Caton qicea ca Romanulnu trebue se ft, bolnav §i nici nu trebuese 'nvete medicina. FaimOsa Romana Gra-vitas, demnitatea i seriositatea romanaii opreati de a se face doctori. Cei cari cal-cati peste gravitatea romand §i, in tim-purile din urma ale Republicei i de-a lun-gul epocei imperiale, invOtati §i practicaümedicina erat numql ad Graecos trans-fugae1).

Tot ast-fel era la Romani. In timpu-rile cele vechi eraii atat de putini bol-navi, In cat un doctor §i-ar fi petrecutvidta, nu ingrijind bolnavi, ci adunand laierburi §i studiand bOlele stelelor. Cronica-riul polon Oricoviii numesce pe Romani

1) Caton in Daremberg, op. cit. Pag. 14.

www.dacoromanica.ro

In trecutul T6rilor Romdne 13

selbatici1) pentru ca nu sunt nici o-data bol-navi. Cu acOsta conditiune, cate popOre nuar fi voit si nu ar voi so primesca epitetulde sOlbatici, adica indOrOtnici la bOle, fiachiar la influenza set fluerenza" , adese-oriatat de binevenita §i atat de oportuna.

i 'ntr'adevOr, chiar dOca documentele arfi mai numeróse, sunt convins ca, duparetagerea unei parV a populatiunei romanedin Dacia Traiana, in Dacia Aureliana, dedoctori nu s'a mai pomenit in tOrile ro-mane timp de IA mia, i mai bine de antIn titnpul luptelor ce se continuat fiorOseIntre Romano-Bulgari §i Byzantini, spaimade doctori trebue Se fi ajuns legendara prin-tre Romani, tocmai dupa cum la Roma,in primele timpuri ale Republicei, doctorulinspira ua grOza nemarginita la 'nceput,cad ardea Si taia fail mila. Inainte de a fimeclicus, doctorul fusese laRoma vulnera-rius (doctor de rani), ba poporul II qicea §icarnifex 2).

1) In Dragicl: Istoria Moldova pe timp de 500de cog (1a§Y, 1857) pag. 31.

2) Primul vulnerarius, stabilit la Roma la 535 aC. a fost Archagathon, fiul lul Lysanias. Darem-berg, op. cit. pag. 12.

www.dacoromanica.ro

14 Doftoricescul me§tesug

Vre un nume de felul acestuia de gdde,calcia, gealat sa reicelar trebue sO fi avutdoctorii prin tèrile romane 00 dupA anuluna mia dupa Cristos, de ore-ce, nu numaio-datA, ci in dese randuri, cruTi impOratidin Byzanta, cand biruiati pe Romanii dinPind sOt de la Dun Are, aveat de obiceill ca,cu ajutorul doctorilor, se taia in bucgi pecApitanii romani prinV in resboil DupAce'T fAceat mid %rime, ordonail doctorilorsè se sildscA ari face so 'nvieze. Experientebarbare §i cumplite, ca aceia, bunióra ce%en Constantin Kopronimul la 765 cu CA-pitanul Cristin, pe care'l ciopArti in felulacesta, nu eraii de natura a indemna peRomani sO se dea pe mana doctorilor dinByzanta, adevOratI carnefici1).

E mai mult de cat probabil cA, pe atunci,toV Romanii, cum penO mal de unAll uAmare parte dintr'Onsii, fAceati ceia ce nespun Herodot, Strabon §i Maxim din TyrcA fAceaii popórele din Orient,2) §i-anume

1) George incat: Chronica Romeinilor (Ias1,1853),Tom. I. pag. 141.

2) Hundertmark si I. Carpzov: De artis medi-cinae per aegrotorum apud veteres in vias publicaset templa expositionem incrementis, in Daremberg:op. cit. pag. 35.

www.dacoromanica.ro

In trecutul Terilor Române 15

cand unul din membrii familiei se bolnaviaceva ceva mai greti, vera era scos afara inprispa. Ori-cine trecea, trebuia se'ntrebe dece este bolnav i era dator so se silésca

aduce aminte déca la el acas sëü pela cunoscutil lui fusese cine-va bolnav de uaasemenea bOlä i ce lOcuri luase. Mai eradator, de '§i aducea aminte, sO spuna léculpe care bolnavul se grabea sO'l iea.1).

Este iOra§i probabil ca, dupa alcatuireaprincipatelor romane, in Muntenia §i inMoldova, sO fi venit la curtea Domnilor, dincand in cand, la anumite epoce, medici deprin Byzanta, din aceia cari la Roma sOnumiat circulatores, iér in Grecia si de si-gur, la Constantinopole i la Alexandria,periodevti, adica doctori cari mergeat dincasa in casa, din ()rap in orase, ba chiar,chiAmati fiind, cutreierail pe rand diferitetOri 2).

Obiceiti practicat forte siacum prin satelen6stre.

2) Doctoril circulatores, cdnd eraii celebri, pri-miad la Roma 0 aiurea onorariele cele mal marl.Meclicul luI Claudiu a läsat mosterutorilor sel

www.dacoromanica.ro

16 Doftoricescul me§te§ug

De altmintreli, i medicil, ca i babele,dat pe atuncI aprOpe ace1ea§1 doctorii.Scóla bötrAn4 de la Salerno ordon6, mai-mai aceleall b6uturI, alifli ierburl cababele mistre In medicina lor 1).

Nu sciii dècn. la Curtea lui Alexandru-eel-Bun sOft la a lui Mircea-cel-Mtran ailfost doctorl. Lucrul e putin probabil.

Stefan, eroul cel mare si dant al Ro-manilor, nu avea doctori pén6 la 1475. §icu tote acestea, la asediul Chiliei la 1462,

fése milióne; Thessalus, un alt medic vestit, dou6»tilidne. Lul Charmis, care veni din Marsilia laRoma, i se plati pentru u6, visita, 42,000 de lei.(Cp. visita lul Charcot la Moscova 60.000 de lel ;visitele lul Nothnagel §i Lucas Championnibre laBucurescl).Chirurgului exilat de Claudid,i se confisca ua stare de 2.100.000 lei, Tum medi -cinali tantum florebat in arte.

1) Sc Ola de doftorf de la Salerno a fost fun-data, spune legenda, de un Arab (Ade la), de unEvred (Helium), de un Grec (Pontus), de un Latin(Salernus). Retete ; vita plamadita, in miere pentrua reda frumuseta trasurilor ; iOr pentru melan-cola : ierburl culese in ajunul Inaltarei, recitândpe Tata Nostra de un insemnat numbr de ori.

§i

Alcoa

2

i

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Romane 17

Stefan cap6tase ua rana adanca la incheiatura piciorului, care incheiätura, nu sciii.

Documentele venetiane, citite de un omde sciinta, ii vor spune 'Ate call din in-cheinturi fusese ranita. Se Meuse ua fistulA,pe care Stefan o rabda, ajutandu.se cu fai-rasa lui icOna de minuni fac6tOre, cuicOna S-tului Gheorghie pe care mai tar-qih o darui bisericei Zografos din munteleAthos 1) Se vede insa ca, la 1175, dureriledevenisera atat de grOznice, in cat san6ta-tea de fer a marelui Domn fu sdruncinata.Se hotart se céra Senatului Venetiei unmedic carel fu tramis. Cum il chiama?ce i-a Mcut? nu scim. Un alt document din1502 ne vorbesce de un noü d octor la cur-tea lui Stefan, anume Mateit. Muriano, careeste de mai inainte de cat 1502 la Su-céva. Rana mergea inrëindu-se; vêrsta sisanëtatea Domnului nu puteat se mai re-siste. La 9 Decembre 1502, am6nuntu1 einteresant, Stefan, dup6, indemnul docto-

1) Da notitA consacratã acestel icOne se aflä inAnalele Academia Bomdne.

35.329 2

www.dacoromanica.ro

18 Doftoricescul mestesug

rului Muriano tramite la Venetia pe De-metriu Purceviii sCi cumpere doctorii. Defarmacii in tell nici pomenela. Doctorulpregatia singur doctoriele i, acum, lipsin-du-T ingredientele trebuinciOse, tramitea laVenetia. POn6 së se intOra tramisul, Mu-riano more la SucOva, ièr Stefan se in-drépta, iéra§1 cu staruitóre rugaciune laSenatul Venetiei ca sO 'I tramita doctorbun pe care, qicea el, 11 va plat bine.

Plata ce se lega Stefan a da doctoruluiera de 500 de galbeni pe an. Fara indoielaca, pe langa acesta suma Insemnata fOrtepe timpurile acelea, doctorul Domnului aveaso mai caltige cine scie cat ana. Lucrulacesta era cunoscut la Venetia, §i. indatace Senatul porunci sO se vestOsca dorinta§i oferta Domnului Moldovei, doctori multise presintara: Giorgio di Piemonte, Giro-lamo da Cesena §.1 Alessandro Veronese.Alegerea Senatului se opri asupra Jiff Gi-rolamo da Cesena care §i plea la Suceva.

BOla Domnului, rana, starea generala,totul in fine parea a fi de ua gravitate es-ceptionala, in cat doctorul nu voi se iea

www.dacoromanica.ro

In trecutul T6ri1or Române 19

singur asuprä'si respunderea urmnrilor, malcu sema când se uita in giuru-i §i vedeape fiul Domnului, pe Bogdan cel grOznic lamani6,, precum I pe acei soti de luptevictorii ai lui Stefan, pe uria0 de la Ra-hova §i. Valea-AlbA call, incaruntiti ca §imarele Domn pe campurile de bAtEi6., stauacum mainiti imprejurul bolnavului i sor-hie.' din ochi pe doctor, nzuind so ghi-cOsa, pe fruntea lui décä Stefan avea sOmai scape ori nu. MArq tabel pentru pic-turf nostri call nu fac nurnai portrete !

Girolamo da Cesena se 'nfricos, . si ceruconsult... ca §i aqi. Era pe yen., in 1504.Se mai chiAma ded Leonardo Massari, doc-tor vestit de la Buda, §i un doctor evreilde la Curtea Chanului tAtAresc. Se con-sultar6, si hotärira se ard6, rana care selätise §i, probabil, incepuse se gangreneze.Nu garantail nimic. Bogdan primi. Doctorifarsera cu fer ro§u. Era la sfar§itul luiIuniü 1504; la 2 Iulit, Stefan muri. Spaimadoctorilor fu la 'nceput mare. Bogdan insärecunoscu n, nu puteail face altmintreli, siItisn, pe eel doui, adu§i sO plece. Pe Giro-

www.dacoromanica.ro

20 Doftoricescul me§tesug

lamo da Cesena voia sO'l retina pentrucurtea lui. Se vede insa ca Bogdan, dan-du-si in dese randuri drum slobod maniei1 ui celei viforOse, Italianul o sfecli si ceruso plece cu ori-ce pret.

Prin stäruintele Regelui Ungariei, la careCesena apelase, Domnul Moldovei II detedrumul. Italianul pleca fait, sO se mai uiteindOrOt 1).

Curtea rOmase iOra§i Para doctor. Lucrulacesta se scia In Polonia, §i de aceia, candBogdan tramise dupa 1504, ne spun do-cumentele slavone ale Academiei Romane,

pe Taut logofatul, delteptul §i sagalni-cul diplomat al Moldovei, impreuna cu IsacCarnOrapl si Ivanciu logofOtul, la Alexan-dru Regele Poloniei, ca sO cera pe sora a-cestuia Elisaveta de sotiä, Regele ceru sitrami§ii Moldovel primira ca principesa sO

1) Esarcu: Documente din Arhivele Venetia; Ma-rin Sanuto citat in Picot: Chronigue de Moldaviepar Gregoire Urechi (Paris, 1879) pag. 214 §i urm.

Cf. Xenopolu: Istoria Românilor II, pag. 415§i nom.

www.dacoromanica.ro

In trecutul T6rilor Romane 21

adua, la SucOva pe doctoril sëi, pe earlBogdan se indatora pläti §i Intretine 1)

De-alungul secolului XVI, de la BogdanincOce, doctoril furA in tOrile romane A-rabi, Evrei, Greci i Italiani, adica Omenidin acele nOmuri cArora legenda le atribuefundarea §cOlei de medicinä de la Salerno

credea lumea, puteail so se pricepamai bine in tainele medicinei.

Credinta in pietrele cu virtuti ta,mädui-tOre, venind pOte de la Arabi, era f6rterespandita in Moldova, in secolul XVI. 17ndoctor arab de la Cetatea Alba aplica u.anume piétr pe inima celui ce suferia deepilepsiA.; aplica u alt piOtrA, numi Ne-fretica, acelora ce suferiat de rinichi. PiOtranumita Judaica avea mare putere de a di-solva §i de a goni rOutätile din trup ; Se-lenita, pOte matostatul, opria emoragiele,(ma o aplicai pe frunte, iOr piétra numitAa Tulturului Impiedica lepAdAturile. Medicii§i-aveat aceste pietre frumos oranduite in-

1) Hurmuzake : Documente privitóre la IstoriaRomanilor, vol. II, part. 2, pag. 726.

a'l

pi cart,

www.dacoromanica.ro

22 Doftoricescul mqtesug

WO cutiä, ca un fel de farmacid portativd,cu care se plimbati pe la toti bolnavii I).

Totu§1, cu tOte pietrele lor de léc, totbabele erail mai cercetate de cdt doctorii,de marea maioritate a poporului din toteclasele.

Un procedal pe care Cantemir '1 porno-nesce In Descrierea Moldova 2) si care tre-bue so fi continuat pOnO mult mai IncOceera acela de a face de legaturd, de desle-gaturd, de pricolici si de tricolici, vräji saifarmece cu bOuturi, cu unsori sal cu in.-condeiaturi magnetice, nu asupra persOneisuferinde, ci asupra uneia care era str1nslegata prin afectiune sai urd de persemabolnavd sal pe care voiai s'o bolnavesci.Tu te ungeai, tu beat', pe tine te 'ncondeiababa cu efluviele magnetice ce se revOrsaildin degetele a, 0 un altul simtea efectul.

Cum se stabilia comunicatiunea §i. cumtu serviai ca deposit provisoriti sal ca un

1) Papiu Ilarianu: Tes. de Mon. Istorice pentruRomania, vol. II, pag. 110.

2) Dernetriu Cantemir : Opere (edit. Acadern.Rom.) vol. II, pag. 156-157.

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Române 23

element de transitiune, iët6, un mister pecare eil unul nu mö Incumet a'l Mmuri.

Ceia ce era §i mai ciudat era un alt des-cAntec pe care Cantemir '1 povestesce dinvequte, cu adancä mirare dér WA se rldä,si anume : ti-era calul, Oia së l. magarulbolnavi. Te duceai la balA, baba descftnta,tu beg apa set doctoria, §i nAgarul se fa-cea sänètos.

Cum i ce fel ? 116spunsul obicinuit pecare babele '1 del i pênö mai de unAllla asemenea indiscrete MtrebAri era póteti atunci urmAtorul: eh ! 6ca ap, ! prevrel s6 scii multe, §i vorba aluia : cine sciemulte mOre, he I

In Moldova, de la Bogdan inainte, doc-torii nu at mai lipsit de la curtea Domnului.

Ba chiar un Domn al Moldovel, PetruRareV, adevèratul mqtenitor al tuturormarilor calit6V ale lui Stefan-cel-Sfant ,

Petru Rare§i, Romanul cel mai invötat dinsecolul XVI, a fost §i doctor ').

1) Datoresc acdsta, preticisa sciin t5. vastelor cu-noscinte si prietencisel amabilitatl a d-luI B. P.Hasdeii, care mi-a arkat §i lamurit din editiunea

www.dacoromanica.ro

24 Doftoricescul mestesug

Pentru Muntenia am6nunte1e ce am spi-cuit prin cronice §i documente sunt maiputin numerdse. Doctorul la Curtea Dom-nului era un personagiii care 4ua parte latete tainele la call Domnul voia WI pri-inescä, mai cu semA, and otrava avea sè'§i jóce rolul politic orl diplomatic. Vene-tianii manuiati tot atat de bine pumnalulca i otrava, §i sciiqa lor se respandise intOte törile europene, earl eraii in relatiunifrecuente cu d'en0.

Cand Eraclide Despot, viitorul Domn alMoldovel, veni la Curtea lui AlexandruVoda I.Apupénu, dandu-se drept ruM, aDOmnei Ruxandra LApupOnu, sora DdinneiKiajna, ambele fiice ale lui Petru Rare§i,

rusesca a Istoriei Rusiei de Karamzin (Tom. (IX)nota 849, in care se vorbesce de o Epistolia aunul Ivasco Peresvetov. Inteacest 6. bucata, lite-rarä, adresatã Tarulul Ivan-cei-Grdznic, Peresvetovdice cã a slujit pe Zapolia al Ungariel, pe Ferdi-nand al Bohemiel si pe Petru Rarest al Moldovei,despre carecitez textualspune : Voevoda Petruuciondi filosof i dohtor, adid. : Petru Vodä esteun invëtat filosof si doctor.

www.dacoromanica.ro

In trecutul Terilor Rontane 25

Alexandru Voda vëclu indata ca veneticulacesta, care ametia pe toti cu mqtesugi-tele'l minciuni, avea s6 1-0 jóce. i deci,nici una, nici douè: dete ordin doctoruluisöti WI otravésA. Otrava ce se dete luiDespot fusese probabil dintr'acelea care nuomOra de o-data, ci te pornesc poeticamente§i langurosamente, cu mica vitessd sub pa-mênt sub iOrba verde, ala in cat te to-pescl d'an-piciórele, fara se träsn6sca cui-vaprin cap ca af fost otravit. Despot, desteptsi mai iret de cat Lapusnènu, vMu in-data ca numai idiosincrasia lui, adica firealui, nu'l dispunea la IA bOla de poetica lan-Ore §i ca, prin urmare, era otravit.

Cronicarul clice :

1) Despot se dete la doftori cart '1 pazira§i'l vindecara" 1).

Indata ce se 'ntrema, Despot o tuli inPolonia ca in urma se via cu ajutorul luiLaski se iea luf Lapusnenu domnia. Ceia

1) Kogalnic4nu: Cronice, Neculai Costin, vol. I,pag. 430, §i Esarcu: Documente Yenetiane, in Toci-lescu: Rev. pentru Ist. Arch. §i Filol., an. II vol.1, fasc. 1.

www.dacoromanica.ro

26 Doftoricescul mestesug

ce se si facu. Doctorul lui Lapusn6nu, care,dupa ordin, voise s6 omOre pe Despot, o-mori pe Domnul söii, pe Lapupenu, §i maitarilitl se facu Turc ca sa scape de pe-d6psa, asa afirma documentele vene-Vane 1)

Cérta cu Laski, iscata indata dupa sui-rea Jul Despot pe tron, se datoresce inmare parte §i doctorului lui Laski. Acestdoctor comisese ua greséla fOrte obicinuitapentru un doctor.... din vremurile acelea :omorise un bolnav pe care'l Ingrijise. Despotvoia se tramita pe doctor pe lumea cea-l'alta ca sa repete bolnavului retetele datepe lumea de aci. Laski se supara ; de acidusrnania ale carel efecte fusera fatale luiDespot-Voda 2).

Doctorul personal al lui Despot era §iomul lui de incredere. Cand WolfgangSchreiber, un de§tept vdntura-lume, veni inMoldova in Octobre 1562 ca se tracteze

1) Scriscire din 20 Decembre 1560. Esarcu: Do-cumente Venetiane.

2) *incai: Oronice, vol. II, pag. 213.

--www.dacoromanica.ro

In trecutul Terilor Romane 27

infiintarea uneT tipografiT la Ia§1, traducereaBibliel pe romanesce si casatoria luf Despotcu Iola principesa germana, Domnul pe doctor1 puse se negocieze acësta pestrita mi-siune 1).

DoctoriT, dupa cum se vede, nu ere' insecolul XVI numai medici, ci §i negocia-toff, insärcinati cu deosebite misiunT care'iscoteati cu desöv6rOre din Codex. Fiul me-diculuT lui Henric IV i care tot medic eraservia ca prim-secretar al ambasadel fran-cese din Constantinopol 2). Medicii ere). fi-losofi §i teologi. .incai ne spune ca doc-torul lui Sigismund, principele Transilva-nieT, anume Blandrata, facuse pe stapanulWI se imbrati§eze arianismul 3).

Fie-care principe in Orient, in deosebi lafinea secolului XVI, i§l' avea doctorul soil.Vizirii §i paplele, plecand la batalia, 's:1-

1) Hurmuzake : Documente, vol. II, part. 1, pag.446, O. scrisdre fOrte interesanta §i plina de pre-ticise amiMunte asupra trecutului nostru cultural.

2) Papid Ilariann: Tes. de Mon. Istor. vol. II,pag. 120.

3) *incal: Cronicii, vol, II, pag. 234.

www.dacoromanica.ro

28 Doftoricescul mee.tesug

aveati medicii lor, , mai totdOuna , acum,Evrei, mai tariu Greci. Protomedicul luiSiman-Oa§a, un Evreti, a fost prins la Ca-lugareni §i, pen tru ea era considerat, pare-se,ca un personagiti, a fost dus in Transil-vania la inchis6re, de unde n'a fost eliberatde cat in Decembre 1595 1).

Fia in Transilvania, fia in Wile romane,adese-ori nu unul, ci mai multi doctori seaflag la curte. Mihai Vitézul trebue se fiavut mai multi, de 6re-ce, intr'un raporttramis din Praga la 1597 Ianuarit in 6 deambasadorul venqian Senatului Republicel,se vede ca Mihai Vitézul era (citez): atatd e greu bolnav, In cat doctoril desperat de

scapare §i se socotia mórtea lui ca un lucruforte gray", 2) constatare , DOmnelor siDomnilor, pe care cercetatorul roman o ci-te§ce asta-cli cu adanca i patriotica pla-cere, mesurand printr'Onsa, ca §i prin seri-sorile lui Enric IV Regele Franciei, marele

1) Hurmuzake : Documente, vol. III, part. 1,pag. 216.

2) Ibident: vol. III, part. 2, pag. 228-229.

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Române 29

pret ce Europa punea pe sabia §i armataEroulul roman.

Totu§I, firea puternica §i sanötatea defer a Eroului triumfara; bóla cea grea decare medicil disperasera trecu pe iute. Mi-ta putu sf5 reincépa irul biruintelor intro-rupte pentru cata-va vreme. De la 1597, Do-cumentele nu mai vorbesc despre vre-uabOla a Eroului. Doctorii Domnuluf ingrijatde cei ce primiat rani In lupta '). Mihainu mai cerea ajutorul lor de cat numai a-tunci cand, cu viforOsal vitejia, la luptas6t la vênatOre, cadea de pe cal §i Vscrintea mana s6ti piciorul, accidente pecare ambasadorii Venetiei nu uitat de a lecomunica Senatului cu deosebite amënunte.De§teptii judecatori ai politicei europene,2)ambasadorii Venetiel", mèsuraii mai binede cat Mihai insemnatatea lui aci in Ori-

') Ibidem : vol. III, part. 2, pag. 283.2) Jean Zeller: La Diplomatie Francaise vers le

milieu du XVI-e siecle d'apres la corresp. de Guild.Pellicier, ambass. de Francois I-er a Venise (15391542) (Paris, 1881) passim, §i Ernest Nys : Les Ori-gines de la Diplomatie (Bruxelles, 1884).

www.dacoromanica.ro

30 Doftoricescul mWevg

ent, si de aceia, ori-ce s'atingea de invin-g6torul de la C6.lug6.renI c4p6ta in ochii loruA. greutate de mana antaiii. Mihal nu avgut, nu a crequt, nu a judecat tot a§a,§i ac6sta i-a fost marea nenorocire').

Spuneam adindorI, D6mnelor si Dom-nilor, ca, medicil 15,sati la u6. parte medicinasi faceail, cum s'ar qice astäli, politiaset alte-alea, call numaf de medicina nuse -peat. Avem un exemplu caracteristicinteac6stA privintA ; il gAsim intr'un ra-port pe care David Ungnad, comisar impe-rial german la Constantinopole, '1 trAmitela 1577, Maiu in 25, la Viena, imp6ratululRudolf II. Ungnad ne spune cä, la ac6stäepoc6,, un 6re-care doctor din Lombardia,anume Rosso, venise la Constantinopolevoia cu orl-ce pret s6 se facA Doran inMuntenia. St6,ruia pe lang6. Sultan si peIMO. Mehmet-Pasa, fA.WIlindu-le darul cu

1) Cp. al rued Const. Branc. fi. Ludovic XIV,studid asupra politicel francese in Europa resa-ritdnä (1534-1715), precum §i Dufmanii lui Mi-haiii Vitézul, studiu de pe documentele Hurmu-zake.

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Romano 31

carul i mdrirea tributului in proportiunicolosale. Cerea zor-nevoid tronul din Bu-curesci, afirmand cd are drepturi la dOnsul,de ore-ce parintii lui domniserd o-datã inTera-Romanosca. Cand ? nu Kill.

Afacerea acestui vracia cu veleitdti su-verane se tracta vr'o cate-va söptömani laPOrtd ; la sfar§it, ea fu resolvatd ci la turca.Doctorul Rosso, pretendent la Domnid, cualti sOpte Munteni, partida lui, se vede,furd condamnati la galere, spun unii, sur-ghiuniV la Rodos, afirma Ail 9.

Dupd Rosso, pe alt doctor nu l'a mai a-pucat poftele Domniei. El este singurul pecare l'am gdsit din tagma doftoricOscd, pecare Provedinta li imprejurdrile Pat adusse figureze pe lista pretendentilor la Dorn-nid, pentru ca so nu se qic6, de viitorimecd nu tOte felurile i tOte breslele de Omeniaa näzuit sO urce rivnitele trepte ale tro-nurilor din Iall §i din Bucuresci.

In timpul acesta, de-a lungul secolului

1) Hurmuzake : Documente, vol. III, part. 1,pag. 41.

www.dacoromanica.ro

32 Doftoricescul mes.te§ug

XVI, din cate 7 in 7 aril', ciuma visitacand Muntenia, cand Moldova. Citez caciume documentate pe cele 1579, din 1588§i 1592 1). Cea din 1588 fusese greznicader 0 ciudata pentru Moldovenl, c4cf, de0 ciuma bantuia cu OM furia, totu0 sefacu anul acela atatea bucate 0 atatamiere, In cat ajunsese faima bogqiei mol-dovenesci périö la Viena 0 One la Con-stantinopole. De 40 de anT, spun rapórtele,nu maI fusese atata belpg inteacestabine-cuventata Vra 2).

Doctorii continua in secolul XVII a fi-gura la curtea Domnilor in Moldova §i inTera-Romanesca, cu ua deosebire insa decum fusese 0116 acum.

De la doctorii lul Ste fan-cel-Mare §i pénëla sfar0tul secolului XVI, ceI mal mulVfusesera Italiani. Acum, de-alungul secolu-

1) Tote sunt constatate fia de bairn Venetiel,fiä de trami§il Poloniel, fiã de Internuntii Imperiu-lui German sOil de ambasadoril Franciel in dife-ritele volume ale colect. Hurmuzake.

2) Hurmuzake : Documente, vol. III, part. 1,pag. 114.

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Ronadne 33

dataliII, Grecii le ieati locul. El gonescpe Evrei §i pe Italiani. Pe Evreil cari eratimo§tenitoril Arabilor in medicina nu'l malintalnim de loc. Grecii i-au dat la ua, parte.Pe Italiani il stêrpira, prin faptul ca. mer-sera, el in§il la Padova, la Bologna, laRoma se'nvete medicina §i filosofia 1)

Ortodoxi, cu relatiunI la Constantino-pole unde incepeaU MAaiu se practice pen-tru a'§i face cuvenitul renume, Grecil AIMpreferiti Italianilor. Nu mal vre-ua bOla, greaset vre-ua celebritate sgomotOsa mai in-demnag pe Domni se mai tina, Italiani lacurtile lor. i-apoi, Italianil se §i cam deo-chiasera. Intrebuintati otrava a bouche queveux-tu, adica cu prea multa, inlesnire. In-v6tasera, penë i pre mitropoliti se deaotrava in grijania celor pe cari voiall së'ltramita ceva mai iute pe lumea cea-l'alta.Bailul Simeone Contarini In documentelevenetiane scrie Senatului venetian la 29

1) Ambnunte in autoril ce se vor cita mai lavale, si anume Cronicaril nostri, Chassiotis (l'In-struct. publique chez les Grecs), Fabricius, ErbicEinu,*incai, Legrand, Picot etc. etc.

35.329. 3

www.dacoromanica.ro

34 Doftoricescul rnestesug

Maiu 1610 ca Mitropolitul Moldovei s'a in-cercat se otravOsca cu grijania pe Stefa-

fiul lui Iancu Voevod 1).Grecii n'aveail atata curagit. Incerarile

de otrAvire devin mai rari. Medicina doc-torilor Greci, a celor mai multi, fia, ca, oluau din Facultatile italiane, fi a. o mq-teniail de prin Constantinopole, se ase-mana fOrte cu retetele babelor nOstre, penéaprOpe de finea secolului XVII, adica p6n6acum 192 de ani.

In formularele medicale, intr'a§a numi-tele iatrosophia, din care unul s'a tiparitla Venetia, la 1647, sub numele de Geopo-nicon de catre cMughasul Agapios, fost 'na-inte Athanasios Lando, in formularele a-cestea, alaturi de retetele ceva mai medi-cale, sunt altele curat babesci 2).

BuniOrA, doctoria, din Geoponicon in con-tra cheliel : iea un pantof de ferneia.; ru-pe-i talpa; tai a. dintr'ênsa partea despre

1) Esarcu: Doc. Venef., in Tocilescu: Bevist. pen-tru 1st. Filol. i Archrol. an. II, vol. I, fasc.

2) Legrand: Bibliothegue grecque vulgaire (Paris.1881) vol. II, studiul introductiv.

n*,

ca

www.dacoromanica.ro

In trecutul TOrilor Romdne 35

c6,1cAiti ; pune-o pe foc ; pref5.-o in cenu§e ;

77amestea-o cu unt-de-lemn; fa-o alifiA §i

frOca-te pe cap", retetn, curiOsA prin fap-tul ca cere so lel talpa de la calcftit,ceia ce aduce aminte, nu cAlcahil invulne-rabil al WY Achile, ci acea parte din cante-cul cniu§arilor : Sub cAlcAiul cismel melejOc n. dracu i u6, muiere, i mO'nvq6. sefac rele."

ne aducem aminte, Dórnnelor §i Dom-nilor, de acésth franturn, din cAntecul a1u-§6,resc, pentru c i cAlusarii, in secolulXVII, aveail in sältärqa lor cariera nä partedoftorice.scA. Cantemir vorbesce de jocul incaderytn, si de pronuntarea unor anumitecuvinte de atre alu§ari, imprejurul bol-navului culcat la parnOnt 1). Din betrani, mi-a-duc aminte c. jucand caluprul ;

Din Waal incetiprii din talpa,

') Dernetriu Cantemir: Opere, (edit. acad.) vol.II, pag. 142-143. i açlI pe bolnavul mu§cat dechirchilag '1 lOganã intr'ua cerga 40 de Omenl, §iii va ft trecOnd!

(lice

binigor,

11"

www.dacoromanica.ro

36 Doftoricescul me§te§ug

Hop o-data,*i-alta data,Sus de douë,Jos de noue,Pen' la patru-Oecl §i noue.

venia un chiot detunator de 'AgarOcorile in bolnav §i'l treceati naduselile,se ducea lingOrea in pustia, so nu mai via,trasni-o-mi-ar sfintu Ilia.

Nu Kid daca acy, de la Pasci 0116 laRusalii, calu§arii mai fac concurenta me-dicului de plasa prin districtele Regatului.Seiü insa ca un alt concurent al mediculuipractica prin sate medicina fail diplomadoctei facultaV, i acesta este Ursul, careII da cu impasibila liberalitate pOrul pentruafumarea de sperietura i calcd, adica mas-sézd ca cel mai destoinic masseur, nu maidupa invitatiunea ragqita a Danciului-comae care'l clice tot

Din calcani incetivr*i din talpa, binivr ISus, Martine 1

mal bineCall daii paine cu mäsline.

Se revenim insa la doftoricescul nmte-

Si

I

www.dacoromanica.ro

In trecutul T6rilor Rorndne 37

sug §i la formularele doftorilor in secolulXVII. ITA alta doctoria, in contra migrenez,era urmAtórea conjuratiune pe care o tra-due tot dinteun iatrosophion pe care '1

gäsesc in fraquzesce in la Bibliothequegrecque 1) a d-lui Legrand. Descanteculcad este un descantec (lice :

In numele lui Dumneqeti cel a tot pu-ternic 1... Cand Migrena, aripa Satanei, e§idin adancimile Maref, Domnul nostru IsusChristos o intalni §i'i qise : un'te dud, Mi-grenã? respunse : DOmne, DOmne,de ce me'ntrebi ? Me duc se intru in ca-pul robulul lui Dumnecieti cutare, se-i sgu-7/dui creierii si holbez ochii. Er Christos1)

II du-te pe muntele Ararat, acolo undenu se aude nici sunet de buciurn, nici co-cosul nu cann; acolo manna, i bea,potolesce-ti mania. Christos s'a näscut11in Betleemul Jucleiei; Christos a fosttignit pe muntele Calvarului. Fugl, Mi-

grena, pärasesce pe robul lui DumnecleiicutareComparati acest descantec conjurator cu

'9 Vol. II, studiul introductiv.

i ea'l

sO'I

rOs-

qiee:

www.dacoromanica.ro

38 Doftoricescul Ine§te§ug

urmAtorul descantec de pociturä din colec-tiunea citata:

Amin, amin, Cosma Damian,Noire stragl, none pociturl;Nime nu le-o vedut,Nime nu le-o audit.Numal Maica Domnulul,Din pOrta CeriululLe-o audit i yedut,Care 'nainte le-a e§it*i le-a intrebat: uncle Ye duceti?

Ne ducem la (cutare)Carnea mancam,pilele luamSangele se't bern.

Nu ye ducetl la (cutare)Carnea mancatT,Dile le WI luatfSangele betl;Ci ye duceti in Dunarea mareCa este un po§te mare,Came WI mancatiDile le sel luatiSangele betlPe Cutare lasat1Luminat, curat

1) Lupa§cu: Medeeina babelor, pag. 27.

se'lea%

sel

sel

581sail

www.dacoromanica.ro

In trecutul Téri lor Rornane 39

Cum Duninedefi l'a Meat,Descantecul de la mineLécul de la Dumnedeil,

Acesta formula finala a descantecului :Descantecul de la mine, lécul de la Dum-naleii", este in tocmai formula finala a tu-turor retetelor pe cart' le scriail doctorilgrecl In tot secolul XVII. Cesar Dapontes,un Grec cu deosebire interesant pentruistoria Romanilor, (lice intr'una din scrie-rile sale, Cronica de la 1648 1704 : ') Doc-torn, in retete, scria antaiti medicamentele§i-apoi la fine nu uita nici o-data frasa :Via seinaatea de la puterea divind, carebirue tot.

Tete bune, der puterea divina, V-atuncl,ca '1-acum, nu ajtaa pe doctor §i pe bol-nav, de cat daca si el puneaii umörul, doc-torul cu sciinta i bolnavul cu taria firel.Ajutd-te ci cerul te va ajuta, e adevèrul celmare.

se vede ca doctoril cari erati la cur-

1) C. Erbicénu : Cronicarli Greci cari aii scrisdespre Romani in Epoca Fanariotilor (Bucurescl,1890), Cronica tut Chesarie Dapontes, pag. 131.

T.

www.dacoromanica.ro

40 Doftoricescul meste§ug

tea lui Vasile Lupul intre 1638 si 1640 nucam ajutat pe fiul cel mare al Domnului,pe acel Ion Voda pe care Vasile voia sè'llase Domn in Moldova, iér el se trOca sta-panitor in Tera-Romandsca.

Ion Voda era slab, limpeqiii,ski cum s'ar qice aqi anemic, chlorotic,rachitic, suflet putin, un fel de se'l sufiise cada", de vreme ce Cronica qice ca era71slab i desnodat de maini si de piciOre,

ca si cum n'ar fi fost feciorul lui VasileLupul, care era un om ca un leti i lahire si la trup" ').

La Iasi, doctorif nu putura faca ni-mic, ba anc uã mama incepu s6 i so móiasal sè i se usuce. Pentru c i politica Ii or-dona sO tramita spre chezki . un ostatic laConstantinopole, Vasile Voda hotari sO por-nOsca pe fiul sOh acolo in 1640. Bailul ve-netian, Aloisio Contarini, ne spune la 11August 1640, ca a sosit Ion Voda, ca e de15 ani, a a venit sO se caute i c, dacänu se va tämadui in capitala Sultanilor, va

KogalnicOnu: Mixon Costin, vol. 1, pag. 308

an

www.dacoromanica.ro

In trecutul lor Románe 41

pleca in Italia, la Padova '), se se aretedoctorilor celor marl earl profesail la cele-bra universitate a Padova Scim c IOn

Voda n'apuca se yen, Italia, cad muri laConstantinopole.

Tot pe vremea acesta §i pana la 1642,la Bucuresci, Mateiri Basarab suferia deidropisia 2). Cine II era doctor, nu mit. Am-basadorul venetian din Constantinopole, Gi-rolamo Trevisano, ne spune de bOla Dom-nului intr'ua, scrisOre din 3 Februarit 1642,der nu ne numesce pe doctor.

In ori-ce cas, e peste putinta ca, la cur-tea luf Mateit, unde stralucea cumnatulDoinnuluf, invetatul Udriste Nasturel dinHeresci si DOmna Elena, sora lui Udriste,una din rarele Dtimne Gael aü domnit enadeverat asupra tereI ca regenta, in lipsabarbatilor dukil peste hotare set la bataliä,e peste putinta se nu fi fost doctori.

Nu am avut la 'ndemana scrisorile lul

') Hurrnuzake: Documente, vol. IV, part.pag. 512.

2) Hurmuzake: Doeumente, vol. IV, part. II,pag. 314.

11,

www.dacoromanica.ro

42 Doftoricescul rneste§ug

Parcevici, episcop de Martianopole, care atrait la Curtea bötranului Domn cata-vavreme ; intr'Onsele se vor fi gasind pOte a-semenea amènunte ').

Totu§Y, se nu uitam pe Paul din Aleppocare, peste vro §ese ani, la 1648, era laTOrgovi§te unde, cu esagerarea lui orien-tala, ne spune ca'l dirdiat frigurile de catetrei on pe i, i ca nu ere' la Tergov*enici medici, nici chirurgi, nic doctori. Jaleate coprinde vèqdnd pe bietul diacon cumse vain §i se bocesce 2).

Arthiv far oesterreichische Geschichte (L. IX.Band), Wien 1880. Studiul cornitelul Pejacseviclasupra strarno§ulul s6u: Peter Freiherr von Par-

Erzbischof von Martianopol, apostolischer Vi-car und Administrator der Moldaa, bulgarischer In-ternuntius vom Kaiserlichen Hole und KaiserlicherGesand'er dem Kosaken .Hetman Bogdan Chmiel-nicki, 1612-1674, studiu alcaluit dupä documenteinedite din Viena, Buda, Clusl, Roma si Venetia(pag. 337-638 din Archivd). Asupra lul Parceviclv. i d. B. P. Hasdeu : Archival din Genova in Col.mi Traian (ful.Sept. 1882) §i /a Revue HistoriqueParis, 1880, Sept.Oct.).

2) Hasdeu: Archiva Istoricd a .Romdnief. Calëtorialui Paul din Aleppo. Cap. XII.

1)

cevici,

04

www.dacoromanica.ro

In trecutul Terilor Romani) 43

cu tOte acestea, vaietele lui Paul dinAleppo ni se par cel putin ciudate, de Ore-ce scim ca'n secolul acesta si'n secolele ur-mãtOre, pénë mai' acum 20-30 de an)",

bantuia si a bantuit in Vrile romane simedicina ieratin, medicina sfanta, medicinacalugär6sca, alaturi. de medicina babelor side medicina doftoricësa.

Pentru ce acest evlavios si sfatos calu-OA" nu '§i scria lui insusl de friguri? Ascrie de friguri pe cojie de paine de formacand Otrate, cand romboidale 1) cu nisceslove intortochiate, de sem6nat cu turauaSultanului de pe lira otomanN era, in te-rile romane, pentru un alughar venit dela Ierusalim sét de la sfantul Munte unvenit gräsuliii si durdulit, in tocmai dupapofta cucernicel séle inimi. Aceste cojite de

1) D. B. Iorgulescu , directorul gimnasiuluiFlasdeli din Buzöti, mi-a comunicat un scris de fri-gall care e urmatorul: in prima cli, se scrie pecojita: Abele 31 :-I-: Zut; a doua cli : Bodele 31 :-1--:Zut, ilk- a treia cli: Abele Bodelc 31 :-1-:±: Zut. Tovor lasa frigurile cu atat mal lute, cu cat vel facepe Z de la Zut un Z nemtesc, adica, tin S.

www.dacoromanica.ro

44 Doftoricescul me§tesug

paine, scrise pe limbi inalte i adanci, sevindeat in ora§ele Romaniei , in tocmaicum se vindeati indulgenple in Apus, ina-intea lui Luther.

Luminarile de Pasce, de la Ierusalim, cOradescantata langa apa Iordanului, sapunulcu care se spalase pe maini patriarhul laserbatorile imp6ratesci, untdelemnul sfintitde la candela sfantului Morme-nt, apa careV§nise din icóna de minuni facaOre a cu-Wei séü cutarei manastiri din sfantulMunte, tOte eraia atat de cautate de bol-navil din Romania, in cat prea sfintii eälu-ghr1, patriarhi i episcopi, cari veniati prin

prin Bucuresci nu sciaa cum se in-destuleze pe toti cei-ce veniati s céra a-ceste doctorii de minuni fac6tOre,.... adi0se c6ra, nu ; mö'n§el s6 cumpere, cad numai sfintil Cosman §i Damian fusesera doc-tori far . de argint.

Episcopil i patriarhii, duhovnicii §i dia-conii, primiati cu mucenicOsca umilinta bani

mo§ii, scule i argintarii, ba chiar si pro-ducte pe cari le revindeati totd6una cucastig, spre cinstea §i slava sfantului Ev-

Ia§t i

si

www.dacoromanica.ro

In trecutul Teri lor Rornãne 45

dochie, negustorul cel Mra de cusur ; da,primiat, primiat intr'una pentru dragosteaoilor cuvènntOre i pentru slava sfintilormai sus pomenitilor Cosma §i Damian, dela Diet doctori fära de argint.

E uimitor de mare cantitatea doftorielorsfinte, ce s'a consumat in Vrile romane, incele dou6 din urma secole! Ar fi trebuitpatriarchului de la Ierusalim se aduca unt-de-lemnul din candela sMntului Mormentin chiupuri marl cat balena, pentru a rës-punde la t6te cererile. Der nu facea a§a,cad lucrul ar fi fost nepractic, §i al doileaar fi fost in contra principiului care spunea docLoriele ieratice trebue luate in por-tiuni sal dose infinitesimale.

Ei aduceat ua sticluta cu untdelemn dincandela sfantului Morment set cu apa dela Jordan orl din fantana Cedronului. Cauntdelemnul sét apa erat de la Ierusalim,eil unul nu a§i garanta nici cu partea dinRait a du§manilor mei. Cand se ispräviala Ia§1 s6il la Bucuresci apa sal untdelem-nul din pretiOsa sticluta, medicul prea sfin-tit punea apa din Dambovita sal din Bah-

www.dacoromanica.ro

46 Doftoricescul me§tepg

ling, caci, conform scriptureT, duhul Dorn-nulul plutesce de-asupra tuturor apelor.

Cererile continuaii, ofertele erat gata.Conditiunea de capetenia era ca sticluta

se fia mica k4i inchisa in trei-patru cutiicari se scoteail una dintr'alta.

cand inaltul prelat mergea acasa labolnav, §i cand acesta venia la inaltprea-sfint,ia sa, formalitatile erati aceleasi. Pre-tul insa de sigur diferia, ca §i astalf,on opere chez soi et on travaille en ville.

eta cum, dupa spusa until bëtran carede la tata-sötl o auqise: Cutia cea mare sedeschidea cu deosebita ceremonia ; se rostianisce cuvinte pe limbi adand de catre epis-cop ; calughariI cad '1 insoVail luand ua po-sitiune cataleptico-extatica, ca coprinsi dealte-alea, pironiail ochiI in bolnav. Acestasimtia un fior.... A doua cutia aparea....Emotiunea crescea. Daca putea, bolnavulcadea in genunchi, iér rudele rupeati pa-méntul cu metaniele.... La aparitiunea celeide-a treia cutia pe care, incet, oblu i pelinse, o aröta episcopul, bolnavul tremuraca varga, simtia ca, de la crestet penö in

www.dacoromanica.ro

In trecutul Torilor Rorname 47

tälpI, l'arde inghiata, '1 salta do-bdra, '1 chinuie §i '1 rnangaia ua caldura ciu-data, de el ne maY simtita.

Cand aparea in fine sticlqa, sfinVta sti-cluta, invèlitA in catifea verde set rqia,calugharil, ca sguduiti de ua puternica scan-teia, electrica, cadeail in genuchi. Bolnavul,rudele, cei de fatä, totl isbiaü cu frunteapardoséla odaid. Episcopul, cu mi§cari au-tomatice, se apropria de bolnav. Respira-Vunea i-era ueranda si gafainda ungeacu untdelemnul sëii uda cu apa din sti-cluta §i bolnavul se facea bine inmarea maioritate a casurilor.

Curentul nervos, ipnotismul, vibratiunile,emotiunea, efluviele magnetice, i tot cespune ilustrul Charcot la Salpétrièrein Paris, &ail provocate de sticluta cu apade Iordan, de Dambovita WI de Bahluit.

Bolnavul se scula om in OM firea, gataa 'nalta la ceruri pe episcop, a'i da pungipeste pungi, mo§ii peste mosii. Medicinadoftoricesca o fi Mout, n'o fi facut paraledin Wile rornane, in secolele trecute ; Me-dicina calugharésca ins4, pe langa averile

si'l i'l

si....

astali

www.dacoromanica.ro

48 Doftoricesnl me§tepg

naht, adicA pe langa badi caltigaV dupaconsultqiuni ca cea de sus, a mai cW,igat

mqii cart' dederA Statului roman dupasecularisare IAA mai de una-cp intre 20§i 25 de miliOne pe fia-care an. Cu aseme-nea folOse, mi se pare ea, nu s'ar puteilice a medicina calughAresca nu a fostbanOsa in Vrile romane 1).

Un alt capitol ce va trebui sé se con-sacre Medicinei sfinte in istoria èri1or ro-mane va fi §i acela al vindecarei prin pu_nerea manilor unui Malt prelat pe capulbolnav. Unul din staritii de la munteleAthos, ieromonahul Gabriel, in biografiapatriarcului Nifon, ne spune c Nifon fAceaminuni prin apositiunea manilor.

De altmintrell, i dupa m6rte patriar-cul Nifon a vindecat multa vreme de mu-tenitt, de friguri i de durere de cap, In-tocmai cum mOstele mitropolitului Maxim,omorit de Mihnea Yon., vindeca de svéntatot felul de bOle 2).

1) Cp. ale mele Din Istoria Fanarioylor, studiecercetdri ;Studiul Ipsilante qi flu set2) Hasdeil Archiva Istoricd, cloc. 318.

ii

si

www.dacoromanica.ro

In trecutul Tërilor Romane 49

Ca si in Apus la Cato lici, la Francesila GermanT, unde se pastréza si se adoramOste, buniOra, la VendOme uc lacrimei alu Christos, la Corbie barba lu Noe, la St.Medard in Paris un dinte al lu Christ §iintr'alte douë orase douè capete de ale luiSfantul JOn BotezAtorul, precum douè sunttunicele Mantuitorulul, una la Cologniaalta la Argenteuil lapel. Paris, 1) tot ast-fel i in Wile rornane adoratiunea mkte-lor alcMuia In parte covérsitOre a medicinelieratice.

Priviail, adore.' si se faceat bine prinminunea dumneViesca, pe care sciinta incele maT multe casuri o esplica aqi fOrteomenesce.

De multe on, bolnavii se faceaii bineinainte chiar de a fi vöqut móstele, intoc-mai cum unil Bucuresteni acum 20 dearil, se faceati bine numai 176116nd pe doc-torul Drasch intrand pe usa in odaia lor.Credint,a i superescitatiunea nervOsa a bol-navulul facilitaü sarcina calugharilor.

1) Seignebos : Hist. de la Civilisat. (Paris, 1882).Les reliques en Occident, pag. 65.

35.329 4

si

www.dacoromanica.ro

50 Doftoricescul me§tesug

In Germania, intr'ua cutia de sticia cap-tusita cu negru pe trei parti", era atarnatun fir de per din capul Prea Curatei Fe-ciere Maria. Tarnaduia de tete belele. Bol-navii veniail din tete parti1e, se tariail pegenunchi, adoraa firul de per pe care nicivorba c nu'l vedeat i se intorceat sãneto§f.

Intr'un rand, un bolnav mai curios s'auitat cu tot dinadinsul se veda firul §i de§i i§1 pironise privirile in cutia ca vultu-rul in sere, nu vequ nimic. Intreba atuncipe betranul calughar care sta alaturi decutia rugandu-se:

Parinte, sfintia ta '1 yap ? Eu nu'lzaresc de Joe!

Calugharul cu ingeresca sinceritate rés-punse :

De 25 de ani, taica, l'aröt drept cre-d1ncio§i1or in tete qilele, §i nu l'am vequtnici-o-data, der trebue se fia inauntru ; ded,inchina-te i adora-1 ca se te fad bine.

Medicina ieratica, medicina sfanta nu s'asfarsit cu secolul XVII ; ea a continuat insecolul urmator §i continua §i ail'. La St.

www.dacoromanica.ro

In trecutul pri1or Romilne 51

Pierre du Chaillot la Paris, in Roma laSanta Maria in Ara Coe li unde este icónaFeciOrei facuta de evangelistul Luca, la noTin Bucuresci la sf. Mina, la sf. Elefteriein cleosebi la sf. Vineri in ajunul hrarnului,medicina ieratica, nu pentru suflete, ci pen-tru trupuri, bat son plein, este in toiul ei.

Nervi i credinta, credin i nervi ! Nu-mai puterea lui Dumnecleti mai pOte in-tr'acest sfarsit de secol §i 'nteacesta, na-badaiOsa civilis4iune, se mai infrine si semai domol6sca la Omeni nervii, cart pies-nese ca bicele la cea mai mica impresiune.Cloratele, bromurele i tOte calmantele me-clicinel y perdent leur latin, numai pot face nimic. Lumea, cu a ei minte

cu a ei inchipuire salta in vazduh la ceamai mica, miscare si face, ca'n vremea bas-melor, din purice bivol si din bivol purice,cand nu face din cal magar.

S6 ne reintOrcem insa la doftoricesculmestesug din secolul XVII.

Cel d'antait doctor care ne intalnescefara, së ne dea bine 'qeles nici ua, consul-tatiune, este doctorul adus de Vasile Lu-

si

doftoricesci

§i

www.dacoromanica.ro

52 Doftoricescul me§te§ug

pul la curtea lul, dupd recomandaunea bai-luluf Venetiei Girolamo Trevisano, adicdDanesul GiovannLAndrea Scocardi, inaintemedic al ambasadei venetiane din Constan-tinopole. Vasile Vodd se speriase de lamOrtea, fiuluI sOil Ion Vodd i, de §i leula hire i la trup, voia acum sé aibd doc-torI se proctasescd, se preintémpine Mieledin vreme, dacd ar fi fost se via.

Scocardi e doctor i diplomat, adicd in-formator al ambasadorului venetian. Avea1500 de reall pe an, §i altele multe de lacurtea Domnului, a cdruia bogdtid lasd pedoctor cu gura cdscatd 1).

Fid in rapOrtele cdtre bailii Aloisio Con-tarini i Pier Foscarini, fia, cdtre Residen-tul imperial, Schmidt, Scocardi spune curivnithre admiratiune c averea in haul alui Vasile Lupul 'Ate so fid de douO mi-liOne, §i averea in pietre scumpe, argintdridsi blänuri pretiOse tot de douO miliOne.

') Hurmuzake: Documente, vol. IV, part. II,pag. 513 §i Revist. pentru 1st. Filo. i Archeol. an.II, vol. I, fasc. I, Esarcu: Doc. Venet.

www.dacoromanica.ro

In trecutul Törilor Rorna.ne 53

Vre-ua cura, celebra, seu vre-ua de cele carir6rnan de pomina, nu gäsesc së fi facutScocardi.

Peste vro cati-va ani dupa Scocardi, a-dica pe la 'nceputul domniei lui GhiorghitaStefan (1653), s'a intémplat in Moldova unfapt care tine mai mult de chirurgicesculde cat de doftoricescul mqtesug. Acestfapt avu un resunet enorrn prin urmarilelui. Gheorghita Stefan prinse in necredinta§i in tradare pe spatarul Nicolae Milescude la Vasluiii, Romanul cel mai invëtat al se-col. XVII §i al carui renume se intinse maitarp din I4 §i Bucuresci la Berlin, dinBerlin la Stockholm, din Stockholm la Paris,din Paris la Constantinopole, pentni ca inurma se stralucesca pe inalte scene inRusia §i chiar in China I). Pe Milescu '1

prinse Gheorghita Stefan tradandu-1 §i'itaia nasul, adica ii insemna, ba chiar cudeosebit caracter, caci, in loc, s6 lase pe

Kogalnicénu : Necalcea: 0 sénui de cuvinte, inCronice, vol. II, pag. 190. Picot : Le Spathar Mi-kw). A. Papadopul-Callimah: Despre GheorghieStefan Voevod (BucurescI, 1886).

1)

www.dacoromanica.ro

Doftoricescul me,stesug

calat sö'i taiä nasul ca de obiceit cu unanume cutit, scOse domnul hangerul de labrat cu el porunci calaului se operezerhinotomia, adica taiarea nasului.

Faptul in sine nu ar aye mare insem-natate. niarea nasului in sens proprit §iin sens figurat e lucru obicinuit: s'a taiat§i se taia nasul pe tOte törOmurile in te-rile romane ca §i in tOte öri1e, cad, si lanol, ca §i pretutindeni, nasurile se lungesecate odata atat de mult, in cat rhino-tomia, adica taiarea din radecina sét celputin scurtarea pénë la ua dimensiunecuviinciOsa se impune fara dOr §i pOte.

Nu, rhinotomia prea invqatului Spatar aavut resunet prin faptul ca a fost urmatade rhinoplastia, adica, dui:A ce i la taiatGheorghita Stefan, Milescu s'a dus in Ger-mania sét la Viena i, citez pe CronicarulNiculcea: a gasit acolo un doftor de 'I1)tot slobozia sangele din obraz, si'l botia

la nas, §i a§a, din qi in qi, sangele se in-chiaga, de i-a crescut nasul la loc, de

))s'a tamaduit, ièr cand ati venit aice intera la Domnia lul , numai

§i

),

SC

Ilia0-Voda

www.dacoromanica.ro

In trecutul Torilor Române 53

de abia s'a fost cunoscend nasul cal»taiat".

Prin ce metoda s'a facut rhinoplastia, a-dica punerea la loc a nasului spatarului,nu seal. Fi-va fost metoda lul Celsius careconsista a lua din pielea obrazulul si a a-coperi cotorul nasuluf ? fi-va fost metodaindiana care taia pielea din frunte si o dape nas, seri metoda italiana, care iea pieleadin partea anteriOr on interna a bratului?Nu nit, §i nu mit chiar daca metoda ita-liana era cunoscuta in secolul XVII.

Faptul este ca Spatarul si-a pus nasulla loc, spre marea mirare a celor ce '1 cu-noscusera in deosebitele fase ale vieteI séle,antait cu nas, apol fait nas i in fine iercu nas.

Nas neastemperat acest nas cu istoriamedico-sociala, al spatarului Milescu, dernas de om bun la suflet, cad Milescu seimpaca mai tarp. cu Gheorghita Stefan

sluji prin Viena, prin Jena, prin Stettin,§i la Berlin si la Stockholm, pe unde Dom-nul ratacitor se afla seu 11 trimetea sestartle pentru densul. Milescu se ruga de

pi-I

www.dacoromanica.ro

56 Doftoricescul mestesug

Regele Suediei, la Stockholm, unde Gheor-ghita Stefan stetese sése luni, i tot else ruga de Frideric-Wilhelrn, Mare le Electorde Brandenburg se ajute pe fostul Domn alMoldovei, së I dea pensiunea promisa, se

inlesnësca bani cu cari se ',I cumperemedicamente, dupa curn spune uascrisOre alui Gheorghita Stefan din Arhiva Statuluidin Berlin '). Gheorghita Stefan suferia deua podagra atat de nodósa §1 cu concre-tiunitofacee atat de resistente, in cat mediciinu sciat ce se mai qica si ce se'i mai faca.

Pentru c vorbim de poclagrd, la maladiedes maitres cum ii (lice Francesul, se notamaci u observatiune a lui Sulzer care, inGeschichte des Transalpinischen Daciens ,

spune ca, podagra nu era cunoscuta in të-rile romane acum vr'o 150 de ani §i cadoctorii de prin vremurile acelea atribuiati

1) Pap. Ilarianu : Tesaur de Mon. Ist. cifat inD. Pap.-Calimah: .Despre Gheorghie Stefan, pag. 108.Cp. Hurmuzake : Documente, vol. II, part. I, pag.563, ScrisOrea ratAcitului Nicolae Basarab care coreal 10 Nov, 1566 lul Albert, ducele Bavariel, se in-tervina pe langa Maximilian II, Imporatul Ger-maniel so i se platdsca doctorii.

www.dacoromanica.ro

In trecutul T6ri1o1 Romãne 57

acèsta bine-cuventata lipsa calintei esce-linte a vinurilor romane 1).

Supun observatiunea lui" Sulzer Faculta-tei competinte, §i 'nainte de a trece la dof-toricescul me§tesug din vremea Brancové-nului in Téra Romanésca, se amintim esis-tenta doctorilor in Moldova, la curtea Dom-nilor cart' urrnara dupa, Gheorghitä Stefan,§.1 anurne, la curtile lui Grigore Ghica siStefänita Lupul, fiul lui Vasile.

Cesta din urma, Stefanita Voda Lupul,sange stricat ca i frate-set IOn Voda, cutot ajutorul doftorilor a murit de ua bOlA,de care Miron Costin vorbesce ast-fel : acqut in bOla forte grea, lingOre, careMA indatä a priceput doctorul ca trebuesë'i iea sange.Ce n'a ascultat, §i adaugan-du-se bOla §i ales tOmna find, asa de gretl'a cuprins hierbintéla, cat "Ana la Ti-ghina a statut frenetic, adica buiguit dinhire. Cu chipul ciumei era bOla, e§itbon la ua mana. Ce nu era ciuma, cidirepta lungóre, carei Ude II ic doftorii

1) Vol. III, pag. 61.

Ca i-ati

www.dacoromanica.ro

58 Doftoricescul me§tesug

Maligna, §i cat a trecut Nistrul la Tighinaa treia qi a stAtut mort" '). Iér6.-§I u bólape care o supunem atentiunei retrospectivea FacultateI nOstre.

In Tera Romanescit, DOnmelor §.1 Dom-nilor, inainte de Brancovenu , In marealupta dintre Ghiculesci si Cantacuzinesci,cand musafirnicile marghiolii", adica intri-gile de tot felul, pumnalul, otrava, torturi,confiscarY, schirnbri de religiune §i ua mul-time de alte crunte frumuseti ale du§mrt-nieT intre &all, inteacesta epoca atat deinteresanta a istoriel muntenesci care mergede la George Ghica 1650 si 0116 la erbanCantacuzino 1688, doftoricescul me§tqugse aren, der nu spre lauda luT, in perstinadoftorului grec Timon. Acesta, la Constan-tinopole, in 1673, a provocat in bOla lufGrigore Aroda Ghica, fiul lui. Gheorghe Ghica,ua emoragia estraordinara §i l'a §i inveninat.Ghica singur la césul mortei a fAcut acestanArturisire. incal §1 Cantemir mai adaug

1) KogalnicOnu: Cronice. Miron Costin, vol. I,Pg. 372.

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Române 59

ca Timon dedese veninul dupa, indemnulCantacuzinescilor t).

La curtea lu erban Cantacuzino nu credse fi avut trecere mare doctorii. Iacob Pi-larino, protomedic al curtel sale, 2) n'aveamulte de lucru. §erban era, ca gi VasileLupu, tare ca un leli la hire la trap, baanca era de ua statura, colosala, i avea nisceplamani de cand incepea so racn6sca dIr-diaü ferestrele, iér cel certat credea c'a §ivOqut Raiul.

Maril Viziri cand voiaii se pacalésca cateun pala Ii trimiteaiispune Dapontes cumisiune la §erban, anuntand inteacelasitimp prin Kapukehaiele luf pre DomnulTorei Romanesc ct 'Ate lua pe Pa§a, maimult cu lopata de cat cu judecata. §erbanin telegea, Pap, pleca din Constantinopole,venia la Bucuresci i, cand se reintorcea inConstantinopole, era bolnav de friguri,defriguri de grOza, spuneaa cei ce'l insotiati,caci erban racnise atat de cumplit la el

1) Cronicii, III, pag. 115 si Cantemir:Istoria Imprã. Otoman. pag. 419.

2) Erbicénu : Cronicarii Gred, pag. XXIX.

i

*incal :

www.dacoromanica.ro

66 Doftoricescul ruestesug

in cat s'ar fi jurat c da peste Pa §6. alte alea.Brancovénu nu era de felul §i firea lui

erban, era de ua sanötate moliiä, adese-orb §ubreda , totdéuna plapanda 1). .Erain tocmai ca acei boeri cari, mai tarcliti inBucuresci,§i-aveati doctorul cu el si la masaunde nu gustail din nici un fel de bucatefail, se 'ntrebe pe doftor daca cele inainteinancate se combinä, fac combinalid cu celece aveati se mai manance. De §i, spre des-perarea doctorului, mancat din ate 10 §i12 feluri, la sfar§itul mesei spuneail ca nule-a fost fóme, ca se simt greti ca de ple-cate frece cu otet de trandafir.

Brancovénu tinea §i avea de ce so tinala viétä, i de aceia, cea mai mica indis-positiune '1 inspairnènta. Spaima acéstainsa nu'l opria, ne spune del Chiaro, de amanca bine §i de a bea bine, mai cu sOmalicuoruri call, la masa Domnului, erail de

calitate deliciOsa.

') Magazin istorie, vol. II. 1st. Terii Romein. dela 1689-1700 de marele logofat Radu Grecdnu.Cp. Foletul Novel de d. Odobescu in Revista Ro-meinei (1862).

gi crt se'l

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Române 61

Doctorul Jacob Pilarino pe care '1 moste-nise de la unchiu-s6i1 erban Can tacuzino,doctorul Pantaleone, (Vs la Curte Doctorulmare, doctorul I6n Comnenul, profesor desciintele fisico-matematice la Sc Ola cea marede la sf. Sava intre 1680 si 17001) erailmedia curanti ai CurteI i 'ngrijaii pe Domnin tOte qilele. El nu §i-ail tinut cli cu qiJurnalul SdnNdia Metriet Sale, in tocmalcum, inteaceV,I ani, '1 tineail la Paris doc-torii Vallot, d'Aquin si Fagon, medicii luiLudovic XIV 2). Acest Jurnal ar fi fostfOrte interesant pentru istoria internn, acurtei lul BrâncovOnu §i a socientel dintimpul acela. Doctoril n'ail 16,sat nimica ;Domnul insä a lAsat cate-va amönunte fOrtepretiOse in notitele ce scria mal in ha-cares6pt6mftn, pe foile albe ale calendarelor ce'1 alatuia unul din numero§il s61 secretari.si-anume IOn Romanul, gis li Ion FrAncul,

1) Erbicénu : op. cit. pag. XXVI.2) Journal de la Sante du Boi Louis XIV de

Farm(*) 1647 a l'année 1711, publicat de Le Roy(Paris 1862) in Daremberg, op. cit., pag. 198.

www.dacoromanica.ro

62 Doftoricescul rneste§ug

pOte pentru ca fusese prin Francia i sciafrantuzesce.

In notitele lui Brancov6nu, amènunteledespre sanOtate sunt date cu atat mai multastaruinta cu cat i-era Domnului mai fricaso nu se bolnavOsca. Pe langa plasture, ier-burl medicinale, 'alifii §i bOuturi stornachice,o alta, curarisire, läsatul sangelui de prima-vOra, capOta la Curte proportiunile unuieveniment de capeteniä, fig, ca, se faceaprin incisiuni de doctori, fia ca'§i punealipitori.

Lipitorile erati de rig6re pentru cei maimulti primavera la prenoirea sangelui sis'a continuat cu acesta doctorig, via pang,in timpurile nOstre. La noT, se cultivail li-pitorile ca un articol de consumatiune pen-tru tOrg, §i pentru esport pe ua scara ceKT nu se mai cunOsce. Lipitorile romanetreceat Prutul in Rusia §i treceat DunäreaIn Turcia, unde se vindeat pe prquri mi-nunate. De multe ori, nu mai remaneaillipitori in tell. A tunci moment psicho-logic 1 napädiail lipitorile straine.... §i sete tii !

www.dacoromanica.ro

In trecutul Terilor Romano 63

Acum 40 de ani, principele Stirbei a pusIA taxA fOrte mare asupra esportului lipi-torilor. Un Frances din Bucuresci a voit sëtr6c6, fail se pMt6sca, prin vama de la Cal-neni, ua cantitate enorma in nisce saci s6i).Mi. Lipitorile ail fost luate de contrabandasi aduse in Bucuresci, la ministerul de fi-nance, la visteriä, unde Francesul voia sefaca contrabanda mu§ama. In timpul candel parlamenta sus, s'aii deschis jos sacii.Lipitorile ail inceput s6 iésä si sè se ti-rasca prin tOte partite. PersOne cari ailvëllut lucrul ne spun 0, curtea ministeruluiera hdgra de lipitori I).

A trecut §i timpul lipicios al lipitorilorcum tree tOte ale trecutului! Ao, de abiase mai vëcl in piata sfantului Anton, lasfatósele cioraparese, cate 4 5 lipitori inmidi borcane de sticla, suindu-se §i cobo-randu-se, lihnite §i mahmure, triste §i failchef, ca cum ti-ar (lice :

Am supt §i nol o-datii la curte i'n domnia,Si ne-am suit adesea One la 'mpe.ratia!

1) Povestit do d. Al. I. Stancescu, carefinancie.

era peatuncl impiegat la ministerul de

i

www.dacoromanica.ro

Doftoricescul mqte§ug

Reviti.Pe langä doctoril mai sus citati, mai

dupa 1700, se mai ga,sea la curteaBrAmcov6nului i doctorul Gheorghe Trape-

fost bursier al Domnului in Italiasi care, dui:a oribilul macel din 1714, de-vine omul de incredere al Dómnei Maria C.Brancovènu negociaza la Venetia cu Sena-tul §i la Constantinopole cu ambasadoril ye-netianT cestiunea banilor, sute de mil degalbenT, depusl de Brancovdnu la ZeccaVenetiel 1).

Trec asupra diferitelor Me ale fastuosu-lui Domn, dér constat aparitiunea primu-lui chirurg frances, in Bucuresci, la curteaDomnulul, in Decembre 1701. Acestal chi-rurgul Lantier, pe care, duyA recomanda-tiunea d-lui de Ferriol, ambasadorul dinConstantinopole, BrAncovënu '1 numescechirurg al curtei sale 2).

Esarcu: Doc. Venetiane. Erbicénu: Cronicarii-Greci. D. Procopiu: Notip despre scriitorii greet inFabricius.

2) Hurmuzake : Documente, supl. I, vol. I,pag. 354.

64

sunlit),

www.dacoromanica.ro

In trecutul TOrilor Romdrie 65

Vor fi fost 'Ate chirurgi §i 'nainte ; Cro-nicele MO. si documentele nu pomenesc a-nume, de cat incai 1) in secolul al XVIde chirurgul Mezentie (1602) care era inserviciul lui Sigismond, imbroboditul du--man al lui Mihai Vitézul.

In Turcia, chirurgi francesi erail anca dela 1650. Cantemir ne spune in Istoria Im-p6rali1or Otomani 2) de un pa0, de uä gr--sime estraordinarã, care avea un chirurgfrances numai al la Singura ocupaVune achirurgului era ca'n luna lui Iuniti i'n lunaluf Iulit se taiA pe pa0, WI scOM osanzasi se'l cOsa la loc. Cat a durat acestA ope-ratiune de nostim uprare, Cantemir nuspune ; spune insä ca Turcul la urmA acra.pat i a murit de gräsime.

Cu privire tot la chirurgi, era la Turdun obiceit, efect al operatiunilor chirurgi-cale, obiceia pe care l'avem §i la noi laaltele, bunierä, pastratul pèruluf niat depreot la botez i fixat pe cell,. Turcii, it-

1) Cronicii, vol. II, pag. 295.2) Edit. Acad. pag. 425.

35.329 5

www.dacoromanica.ro

66 Doftoricescul meste§ug

niti la rOsboiii, cand erat operati rugat pechirurgi sO nu le arunce Osele ce estrageatdin rani, ci so li le dea. Le luau cand sca-pat qi le pastrati cu sfintenia. Hurem-Palaavea 21 de aqice, adica, bucati de Ose,scOse dupa diferite batälii din trupul laLe 'Astra inteua, cutiuta de aur, in sin §iin totdOuna. Tinea la ele ca la viata laIntr'un rand, cand vizirul Mehemet-KiupruliPa,a, '1 necinsti in fata armatei, Hurem-Pa§a, scóse cutiuta 0 asvérli cu ósele luiin Vizir. Era eel mal mare i cel mal elocinterOspuns ce putea da omului care insultaun ostali ca dénsul 1).

In Vrile romane , in secolul XVIII, ne-find lupte 0 nefiind dueluri, chirurgii n'a-veaa tocmai mult de facut. Cu tOte aces-tea, sciinta lor era 0 atunci, ca 0 acum,

qice-se mai in flOre, mai sigurä, maibine-facOtOre.

§i Michelet, faimosul istoric al Franciei,care imparte Domnia WI Ludovic al XIVin douO pärti, prima Inainte de bubd 0 a

1) Ibidem, pag. 528.

www.dacoromanica.ro

In trecutul TriIor Rornáne 67

doua Dupdbubd: §i Sainte Beuve care a con-sultat i studiat le Journal de la Santj duBoi, §i doctorul Raynaud care a scris LesMeclecins au temps de Moliere, i doctorUlDaremberg care a scris la Medecine, Histoireet Doctrines, vorbesc de doftoricescul me§te-kiug la finea secolulul XVII intr'un modcare numai m6,gulitor nu e pentru densul.Medicina in secolul XVII nu e nimic alt-cevade cat empirism, ieresuri, credintA OrbA Inautoritatea celor vechf ; lipsa desövdr§itAde metóde §i de cunoscinte positive, resis-tenta stupidä la tOte nouele descoperirf, ri-dicul in moravuri, lira in contra confraVlor,arogantA atre cef mid, injosire fat6, cu celmar', un potop de formule purgative, Msa-tul sangeluf impins Oa la nebuniä,ast-fel definese medicina de atuncI Omeniicu autoritatea celor de sus ').

Citind asemenea lucruri nu veqf ce deo-sebire esistA intre Medicina lui Caton careda Vérp pentru tote bOlele, i intre me-

') Cf. Daremberg : La Médecine, Histoire et doc-trines, citat mai sus.

www.dacoromanica.ro

68 Doftoricescul me§te§ug

dicil francesi din secolele XVI si XVII culäsatul sangelui. Guy Patin a läsat sangeuntil copil ce abia se nascuse de trei qile,§i-a lasat lui sange de §apte ori pentru unguturait, a lasat de patru oil sange sócrii-sale in ve'rsta de 80 de ani. N'a muritsócra! Lécurf §i rqete violente a caroradevisä era O. dilema consolatdre fOrte: orimori, oft scapi.

Exemple in Francia : pe fratele RegeluiLudovic XIV, care avusese un atac de a-poplexia, doctoril '1 ingrijesc in modul ur-mator : ii dat un-sprelece uncie de emetic,un vomitif teribil, douö sticle de apa d'An-glia, ua stela cu apa de Schaffhausen si IIlasä de trei oil sange. Efectul ? A murit.

Alt exemplu : nora lui Ludovic XIV, ne-vasta fiului s6a cel mai mare, e bolnava.de vapori, ua indisposqiune u§Ora. Sub cmvent ca pOte cadea grea bolnava, i se dabde medici doftoriele cele mai violente.Efectul? A murit.

La noi, in Romania, Casandra Cantacu-zino, feta lui §erban-Voda, vera Branco-venului si nevésta lui Dumitru Cantemir,

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Romdne 69

cea mai invëtaM si cea mai frumósa femeia atimpului söt cand s'a dus in Rusia a IAsat pe MuscAldicele lui Petru-cel-Mare cugura cascata, Casandra Cantacuzino, candse afla la Kharcov, de supArare §i de dorulMo1dove i örei Romanesci, a dat in fri-guff. Doftoril i spiterii i-ail dat doftoriiatat de tail in cat un stomac de strq nuar fi resistat.') Efectul ? A murit.

Pentru c n'a avut doctori langa dénsa,in giva de sfanta Maria, la 15 August1714, Patina DOmna , nevasta luT StefanCantacuzino i nepOta de v6r a CasandrefCantacuzino mai sus pomenita, pentru a-ceia n'a murit la manastirea dintr'un Lemn,unde mersese s6 se róge tocmaT in clivacand Brancovénu i copiii lui erat omoritlla Constantinopole. Spaim6ntata, nervOsa,

1) Cantemir : ht. Irnprá. Otoman. notita bio-grafick pag. 801.... Casandra,.... frumdsii. i pla.-

cOndu-1 fOrte citirea cArtilor." Cp. Mémoires deTrdvoux, din Sept. 1743 articolul LVI, unde sevorbesce de Cassandra L'esprit et la beauté enavaient fait une des Princesses les plus accompliesde l'Europe."

www.dacoromanica.ro

70 Doftoricescul roWepg

istericd, sciind 'Ate ce crimd oribild se co-mite la Constantinopole, Pauna DOmna aavut un atac de ud gravitate estraordinard.Cronicarul anonim, care nu urrnase cursu-rile lui Charcot, numesce acOstd bOld nevoid,adicd bOld necunoscuth, o mai numesce lo-viturd, adicd Mid venitd de sus, din chiarsenin, §i o mai numesce indrdcire. BOlaavu rOsunet in tad .0ra. Cantacuzinescilaruncard vina pe ud mdtu§d, a DOmnei, 0-lympiada, pe care o zidird de vid 'intendchilia, la mandstire '). Pampa DOmna sefan bine, pentru ca pe urmA, peste maiputin de doui ani, se rèmând i ea vècluva,ca D6mna Maria BrdncovOnu, principesenenorocite plangend fericirile de altd-datd,in mod tragic, ca reginele eschiliane dindramele lui Shakespeare.

So nu pArdsim, DOmnelor §i Domnilor,secolul XVII, 'nainte de a aminti pe Ma-rele Dragoman si pdstrAtor al tainelor im-pOrdtesci din Constantinopole, pe AlexandruMavrocordat, doctor in medicind de la uni-

1) Mag. istor. torn. V, pag. 183.

www.dacoromanica.ro

In trecutul Tbrilor Romdne 71

versitAtile din Padova §i din Roma, deórece la Padova Meuse intr'un rand ba-taiA cu studentii cei-l'alt'i §i fusese eli-minat. De aceia, trecu tesa la Roma 1)

Alexandru Mavrocordat este tulpina Ma-vrocordätescilor pe tronurile Romaniei, tataa doul Domni, Nicolae si Ion, §i mo§ almai multora. Pe noi, in cestiunea datori-cescului me§te§ug, ne interesézA pentru cA,el este primul dintre doftorii Orientuluicare a priceput circulatiunea sangelui des-coperit6,, adicA completatA si demonstrat6,a 1618 de nemuritorul Harvey 2). Mavrocordat a scris in grecesce §i u6, carte desprecirculatiunea sangelui, cu un succes deose-bit, cAci a avut cinci editiuni §i'n vremeacand scrie Dapontes, dup6, 1750, tot rara,era 3). Mavrocordat la 1700 a avut oca-

1) Miller: Alexandre Maurocordato, in le Journaldes Savants (Paris, Marte 1879, pag. 179-183). C.,Erbicénu: Cronicarii Greci, §i-anume Cronica lulDapontes.

2) P. Flourens: Histoire de la découverte de lacirculation du sang.De Guy Patin, adversaire delacirculation (Paris, 1857) passim.

3) Dapontes : Cronica in Erbicénu, pag. 17.

www.dacoromanica.ro

72 Doftoricescul mestepg

siune se cundsca la Constantinopole peilustrul botanist Tournefort, tramis de Lu-dovic XIV in misiune sciintifica, prin Ori-ent. Tournefort in Relatiunea calötoriei saletiparita, la Paris in 1717 vorbesce cu laudemail de sciinta lui Mavrocordat Alexandru 1).

Trec iute peste medicii secolului XVIII.Doctoh sunt destuli, la curtile fia-carorDomni. Cei mai multi sunt si doctori §iprofesori sal predicatori. Citez printre dèn§iipe Manase Eliade, doctor de la Bologniasi de la Padova, medic insemnat i fisic demana antaia ; el a fost insarcinat de Con-stantin Mavrocordat se alcatuiesca, primulcabinet de sciinte fisico-naturale pe care l'acump6rat in Germania si l'a adus la sftulSava, unde a fost profesor intre 1759 §1

17852). Inaintea MI, doctorul Policala3) al

1) Relation d'un voyage dans le Levant, fait parordre du Roy, par M. Pitton de Tournefort, (Paris1717, doue volum) vol. I, pag. 520,

2) Erbicdnu: Cronicarii. pag. XXVI. V. §i alemele Din Istor. Fanar. studie.

8) Notit6, bibliografica din Ist. Irnpgriit. Otorn.pag. 799 §i 805.

www.dacoromanica.ro

In trecutul Terilor Romitne 73

Jul Dumitru Cantemir, doctorul Testabuza 1)qi doctorul Andrei Limie 2). Dupa eiin timpul lor, Constantin Vardalah, PetrakeDepastas, Dimitrie Procopiul Moschopoli-ténul i Nicolae Scordilie 3) Mr de la 1727,träind in Bucuresci, doctorul Caragea, tataal unui alt doctor Scarlat Caragea 4) dincare descinde familia beilor Nicolae i IonCaragia, domnitor la Bucuresci, in fine doc-torul Theodorake, cunoscötor mare al doc-trinelor medicale ale luI Boerhaave i As-true 5).

Pe langa acesti doctorf, toti Grecip6te, Macedoneni, din and in cand veniatla Bucurescl, dupa invitarea Domnilor sidoftorf germanf. La 1739 Novembre, sosescin Bucuresci doul doftori cu mare nume :

Kogalnicthm: Cronice, III, 204.2) Cantemir: Ist. Imp6ra1. Otom., pag. 135

136.KogAlnicOnu: Cronice, II, 849.3) Legrand: Ephémérides Daces, vol. H, passim

Erbicdnu: Cronicarii Greci.4) V. A. Urechth.: Istoria Romdnilor, (Bucuresci,

1891-92), vol. I, pag. 198.5) Carta: Histoire,.... pag. 188.

§i

I)

www.dacoromanica.ro

74 Doftoricescul mqtepg

unul este Zeiler Fonozzi, calvinist, altulBo lto, catolic, sas 1).

Dintre ace§tia, muqi din eel earl veniailrêmaneail pen tru totdeuna in tera. Unuianu'i prinse bine de loc in timpul .DomnieT.lul Constantin RacoviV., intre 1753 §.1 1756,la Bucuresci. Se numia doctorul Stahl §iera seri Sas set din Saxonia. DOmna luIConstantin RacoviO, caqu greil bolnava fucantata de Stahl §i.... muri. Atunci,

cu nä cruilime ne mai pomenita, arestape Stahl, l'acusä c i-a inveninat sotia cudoftoriele lui §i porunci ca'n tote sörile s6fia adus inaintea lui pentru a fi dat la falanga.Cate (pie dura acest suplicit, nu scim. Inori-ce eas, Sestini 2) §i Sulzer 2) afirma caStahl muri dinteacesta bataia. Pedepsa fãcusgomot, intrigile boerilor acusara pe favo-ritul lui Racovita, pe Marsiliezul Linchou,

'1 Legrand: Ephemer. Daces, vol. II , pag.392-393.

2) Viaggio in Valachia e Moldavia , (1853),pag. 117.

3) Geschichte d. transalpinisch. Daciens, vol. III,pag. 53.

Dom-nul,

www.dacoromanica.ro

In trecutul prilor Romane 75

pretinVnd ct el a recomandat pe Stahl. D.Desalleurs, ambasadorul Franciei din Con-stantinopol, spune colegulul WI, ducele deBroglie, de la Varsovia, ca Racovita nu adisgratiat pe Linchou 1).

Lucrul ne mira. Constantin Racovitä nuavea prudenta fart marginT, era bolnav.Cronicarul moldovén Canta ne spune ct. di-mineata manca afion (opium, morfint) sidupt pram(l bea pelin cu urciorul, ca st fit,vesel, si. acestea in tOte (lilele 2).

Luarea afionului nu era lucru not. Eprobabil et, de mult, din Turcia trecuse inRomania. Turcif '1 luau ca pastile séü ilfumat pentru a deveni tiriacha, adica, peturcesce, betY de opium, de morfint. Cu-vOntul tiriachW a trecut de mult in popor§i se (lice om tiriachfa omul care se satdupa somn cam mahmur, adica indispus,in tocmai ca morfinomanul dupa ce setrezesce din scumpa lui betit. Singurul mor-

1) Hurmuzake: Documente, sup]. I , vol. I,pag. 639.

2) Kogalnicénu: Cronice, III, 186.

www.dacoromanica.ro

76 Doftoricescul ine§te§ug

finoman ce am gAsit in Romania notat prinCronice §i documente este Constantin Ra-covitA, care se vede insa cA fAcea so se

neutraliseze efectele derApanAtore ale afio-nului cu urciOrele de pelin.

Cu cat inaintAm spre sfar§itul secolului,Dómnelor §i Domnilor, cu atat numOruldoctorilor cresce ; studiele sunt ceva maiserióse. Se mai invOtA medicina in Italia,dOr facultAtile din Lipsca, Berlin, Halle, in-cep a atrage pe Greci, Macedoneni, Bulgarili Sulzer qice§i pe Romanii call vor sefad, medicina.

Ca Roman, dupa nume, printre doctoriicu faimA mare, et unul nu am gAsit penimeni.

Printre doctoril earl ill incep cariera insecolul XVIII la Bucuresci mai mult de catla Ia0 §i o continuA pOnO dupA 1815, citezpe aceia pe care sträinOtatea, adicA Ger-mania qi in deosebi Viena, i-at cunoscutEA prin publicatiunile lor speciale, fiA prinstudiele trärnise la Logios Hermes la Viena,fie prin partea ce luarA la IncercArile deindependentA ale Greciei. A ce§ti doctori su nt

www.dacoromanica.ro

In trecutul Teri lor Rorndne 77

Dumitru Notara, Dumitru Caracas cu fii

söl, doctoral Nicolae Caracasi i doctoralConstantin CaracasY, Silvestru Filitis, doc-toral Darvaris, Dumitru Schina, doctoralSakelarie, Ion Rasty, Petrake Hepites, Ath.Wogoridi, Const. Iatropolu, doctoral Arsaky,doctoral Rally §i Constantin Estiotes, aaror activitate literara si sciintificA o gA-sesc cu interesante amènunte, inregistratein publicatiunea Pacuta, la 1825 de doctoralCarl Iken la Lipsca §i care este intitulaM :Leucothea, eine Sammlung von Briefen einesgeborenes Griechen, tiber Staatswesen, Lit-teratur und Dichtkunst des neueren Griechen-land.

Ideile cele nouö In sciin0 eraü cunoscutesi de acesti doctorl; el intretineail cores-pondente cu medicii din Paris si din Ger-mania. La 1797, acum u sut fär, cinciani, DOmna WI Alexandra Ipsilante fu bol-nava la Bucuresci ; doctorif, probabil Du-mitru Caracasi, Silvestru Filitis, Darvari §ialii facurä u descriptiune a Met' pe careDomnul prei o trämise la Paris lui Talley.rand, rugandu-1 si el, si agentul frances din

www.dacoromanica.ro

78 Doftoricescul m**e*ug

Bucureser, generalul Carra Saint-Cyr, se o su-puna somitatilor medicale de acolo. Docu-mentul nu ne spune care fu urmarea con-sultatiuneI 1).

Ast-fel fu, DOmnelor si Domnilor, do Ito-ricescul me§te§ug In trecutul terilor ro-mane, de atuncl de cand am intempinatpicior de doctor calcand pe pamentul sa-netos al DacieT Traiane li One in timpu-rile de care botranil noltri sfatoll §i-aducMica aminte.

Dupa cum atf vequt bine-voind a meurma in amenuntele istorice ce am putut dadespre practica Medicine! la Roman!, stra-mop no§tri, Roman! in multe, Romani atfost §rn medicina, adia nu at voit s'oInvete. Romana Gravitas a devenit la Du-Dare, in secolele trecute, nepasarea roma-ndsca. S'at multamit multa vremecumedicinaMesa, §i cu medicina calugharesca ; maltarilit s'at dat pe mana doctorilor strain!cu carte ma! multa s6t ma! putina, de

1) Hurmuzake: Documente, suplim. I, vol. II,pag. 476.

www.dacoromanica.ro

In trecutul Teri lor Romdne 79

cele mai multe oil mai putina de cat malmulia.

Acum 60 i 50 de anT, dupa cum re-nascuram inteatatea §i atatea part1 aleactivitatei nóstre de popor, care voiesce seintre prin el insu§i §i cu de la sine puterepe calea progresului, tot astfel indemnul§.1 invötämintele timpului ne adusera a läsala un, parte, fin, nepasarea, fia, repulsiunea,§i a invnta medicina cum invqam §.1 altele.

Fusesera doctori Arabi, Greci, Evrei, Ita-liani, ér Greci, Ungurl, Germani §i Francezl,

avuram in fine §i doctori romani. Fecioride boer mare, feciori de negustori, doritoride a fi folositorl fratilor lor, incepura seinvete medicina.

Pre§edintele Atheneului nostru, venera-bilul Nicolae Cretulescu, fiul marelui Logo-fnt Alecu Cretulescu, aqi decanul doctorilorromani, va celebra anul acesta cincileci deani de cand a 'nceput se practice medicinain Bucuresci.

Rememorandu-si ceTa ce era medicina ro-mann, la 1842 §i vnqénd-o cu mandria §ifericire ceia ce este astgl, mnsurand dru-

www.dacoromanica.ro

80 Doft. me§te§ug in trecutul prilor Roman()

mul strabtaut, ca§tigurile adunate, vécla ceavem in lumea sciinVfica, i Pre§edinteleAtheneului, ca §i nol §i ori-ce alt bun Ro-man , vom puté afirma cu taria a palimail §i roditori facut-a romanescul dofto-ricesc mNte§ug in Vra nOstra.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro