18925192 TraditiiObiceiuri de Pate

7/28/2019 18925192 TraditiiObiceiuri de Pate

1/8

Obiceiuri de PateEtnografie, istorie i tradiiiJulia Maria CRISTEA, Viena

Poate multi oameni se intreab, de ce Patele, una dintre celemai importante srbtori cretine, nu are n fiecare an aceeaidat? Mai mult chiar, de ce Patele ortodox, nu coincide cu celcatolic? La primul Conciliu de la Niceea, din anul 325,impratul Constantin I a decis ca sarbtoarea crestin aPastelui sa aib loc la o saptaman dupa srbatoarea evreilor

- Pasah.Astfel data ei este stabilit anual - prima duminic dup prima lun plinde la nceperea primverii. La catolici, care folosesc calendarul gregorian, aceastainseamn, cel mai devreme 22 martie cel mai tarziu 25 aprilie. Ilustraie: Iisus n

grdina Ghetemanilor. Burkmair Hans (1473-1531) pinacoteca din Mnchen-Dupa traditia ortodox, Pastele nu poate sa cad inainte sau concomitent cusarbatoarea Pasah, de aceea exist mari diferente de timp, intre Pastele catolic si celortodox.Semnificaii ancestrale atribuite srbtorii PateluiIn trile germanice Pastele este denumit Ostern cuvant ce-si are rdcina in limbaindoeuropean, semnificand: a lumina, a strluci, in engleza veche ast, in germanaveche stan, mai tarziu derivand cuvantul"Osten", adica punctul cardinal undersare soarele si se arata Aurora diminetii pe cer.

Pastele semnific lumina de dup solstitiul de iarn, dimineata anului, candintreaga natur se trezeste la viat, zilele incep sa devin mai lungi. Cuvantul Ostern,semnifica de faptSudul.O alta ipotez - numele Zeitei Primaverii la vechii germani, Ostara, justifica sidenumirea srbtorii Pastelui Ostern. Deoarece ea aducea din nou soarelearzator pe cer, ceea ce fcea ca intreaga natur sa se trezeasc la viat, in cinstea eise fceau la inceputul primverii serbri spectaculoase, iar traditia de a se darui oucolorate s-a pstrat pan in zilele noastre.

Acelasi ritual exist si in Anglia unde aceeasi zeit a primverii se chema Eostra, deaici denumirea Pastelui Easter.In sprijinul acestei afirmatii vin cuvintele asemntoare care semnific acelasi lucru

Aurora diminetii, in engleza veche asterne sau eostre; in latina Ostro; infeniciana -Astarte (Ashtoreth); in indiana veche Usra; in greaca Eos; in roman

Aurora. Soarele care rsare, sau Aurora este simbolul pentru renasterea lui Iisus,care, in Biblie este denumit: Lumina lumii.In trile din restul Europei denumirea Pastelui deriv din ebraic - Passah, Pessachsau Paschah (ce semnifica in Cartea exodului fuga din Egipt), astfel: in vechealimb saxonPascha; in latina veche Pasca; in italian - Pasqua; in francez


2/8

Paques; in german veche a trilor nordice Paskar; in gotic Paska; in spaniol -Pascuas; in olandeza - Pasen; in daneza - Paske; in finlandeza - Psiinen.

Indiferent de nume, semnificatia este aceeasi, inceputul primverii, a timpuluiluminos cand zilele devin egale cu noptile.In Evul Mediu, exista in Europa si Mexic, un joc ritual executat de Paste sau de 1 mai,

care semnifica victoria luminii asupra intunericului. O minge mare cu diametru depeste 1m, din piele aurie, era rostogolit de la est la vest, semnificand drumul soareluipe cer.Cteva modaliti i tradiii specifice de srbtorire a Patelui

In Anglia, Pastele este cea mai important srbtoare a anului, cand se trimit maimulte felicitari decat la Anul Nou. Nu exist cas unde s nu fie ou vopsite, deoareceele sunt simbolul renasterii.In Frana, se spune ca toate clopotele bisericilor zboar in Vinerea Mare la Roma deci dou zile nu bat, in schimb, in Duminica Pastelui bat neintrerupt toatdimineata.Credinta este ca aceste clopote ascund ouale vopsite prin grdini, pentru afi gsite de copii.In Norvegia Pastele poart denumirea de Pask, iar Sptmana Mare dureaz dindup amiaza zilei de miercuri (inaintea Joiei mari), pan martea urmatoare.Si aiciexist traditia Iepurasului de Paste.In Suedia, Pastele este la fel denumit Pask, iar Sptmana mare incepe inDuminica Floriilor pan in Duminica Pastelui. Exista superstitia c in aceasta

saptaman, vrajitoarele sunt deosebit de active. Pentru a le anihila vrajile si actiunilemalefice, se aprind focuri mari, purificatoare. In Joia mare este punctul maxim depericulozitate, deoarece vrajitoarele merg la serbarea lor pe muntele Blakulla, undetopie cu diavolii in adevrate dansuri orgiastice, pentru aceasta, femeile ascundmturile, ca astfel ele sa nu poat sa mearg la intalnirea lor cu dracii. Se spune c inDuminica Pastelui, vrjitoarele merg la biserica, dar spun toate rugciunile invers, dela sfarsit la inceput. In aceasta zi copiii imbrcati ca "Pskrringer"- (vrjitoare) mergdin cas in cas ca s primeasca dulciuri si bani. Dar nu cant si nu recit nimic,simpla lor prezent ca vrajitoare determin ofranda benevol.In Austria i Germania Joia mare este denumita Grndonnerstag. adica Joia Verde.

Pan nu demult, preotii catolici oficiau slujba din aceasta zi, in odajdii verzi. De fapt,cuvantul deriva de la Greinen, carein limba veche german insemna a plange sireda suferinta lui Iisus. Totusi, de Joia Verde exista traditia ca sa se mnance alimenteverzi (spanac, salata, supe si tarte speciale cu verdeturi). Este ziua cand se seamnpatrunjelul, care, in superstitiile populare creste foarte greu deoarece diavolul ilcheam inapoi de noua ori. Doar dac este sdit in aceast zi, diavolul nu mai arenici o putere asupra lui. O alta traditie este s se ascund oua vopsite in grdini,parcuri, pentru a fi cutate in prima zi de Paste de ctre copii. In Sambata Mare, se


3/8

aprind pe dealuri, pe malul apelor, focurile de Paste, denumite si Focurile lui Juda, incare se arde tot ce nu mai este necesar, semn al reinoirii si purificarii prin foc.Slujbade Inviere nu are loc la miezul noptii ci seara. Biserica este in bezna completa, in fataei se aprinde un foc mare, de unde se ia lumina.In Italia, tipic srbtorii este reprezentarea patimilor - Passion Christi, o procesiunece are loc pe strzile oraselor in Vinerea Mare. Cozonacul tipic, are forma unuiporumbel de fapt se numeste Colomba, in unele regiuni Paloma di Pasqua. Traditiasemnific propunerea de pace trimisa de locuitorii din Pavia, regelui longobarzilor

Alboino. Au loc mari serbari campenesti unde ouale traditionale, sunt folosite si injocuri gen Boccia sau Righella, sau pur si simplu concursuri de aruncat la tintaevident strine traditiei religioase.

Reeditarea Patimilor este o ceremonie caracteristic Spaniei si trilorde traditie spaniol (in America latin). In Mexic Sptmana Mare,sau Sptmana Patimilor poarta denumirea de Semana Santa

(sptamana Sfant) si dureaz de la Duminica Floriilor pan laDuminica Pastelui. In multe localitati scenariul Patimilor lui Iisus,biciuirea, rstignirea se reediteaz ca un adevrat spectacol religios(vezi poz stg.). Pe strzi, in ziua de Paste, mii de oameni, poart

fotografia lui Juda Iscariot, pe care o bat, o rup in bucti, ii dau foc, pentru faptul c l-a vandut pe Iisus. In Australia, singura zi cand toate magazinele sunt inchise prinlege, este Vinerea Mare. Nici ziarele nu se editeaz in aceasta zi. Oule de Paste nusunt aduse de iepuras ci de Bilby un soi de iepure cu marsupiu ca un cangur.In SUA, exista traditia de peste 100 de ani, ca in a doua zi de Paste (luni) fix la ora 10dimineata, in grdina de la Casa Alba din Washington s se rostogoleasc ouale.

Este o competitie a copiilor, care, se intrec s ruleze cu podul palmei, un ou dePaste. Cine ajunge cel mai aproape de linia de sosire cu oul intreg, este castigtor siprimeste drept premu, un ou din lemn cu autografele presedintelui SUA si sotiei sale.In Rusia, duminica Pastelui este srbtorita in mod festivla cimitir. Obiceiul s-aformat in urma cu decenii, cand, fiind interzis s se mearga la biseric, insasiintrunirile erau prost vzute, oamenii vizitau mormintele familiei, unde, beau inamintirea celor dragi, o sticla de vodca. De-a lungul timpurilor si mai ales dupa anii 90,aceasta s-a transformat intr-o adevarat srbtoare popular, astfel incat, de cativaani, in ziua de Paste, in Moskova, exist linii speciale de autobuze, care s faca astfelfat multimii cltorilor, care se indreapt spre cimitirele orasului. Se mnanctraditional Kulitci (o paine cu fructe si condimente), si Pasa o prjitur cu multeoua. Si se ciocnesc oua rosii, spunandu-se: Christus woskres! (Christos a inviat), lacare se rspunde: Woistinu woskres! (Adevarat c-a inviat). Chiar dac are loc incimitir, serbarea este considerat a vietii, a invierii, nu a mortii.Mituri ancestrale ale popoarelor, legate de moarte i nviere de fapt reflectareaciclului nentrerupt al vegetaiei.


4/8

Mitul reinvierii, intoarcerii din moarte, exista inca din culturasumerian, in epopeea lui Ghilgames. La sfarsitul anului, zeulcreator al universului murea, pentru ca la inceputul Noului An, sarenasc. Un exemplu in acest sens este faptul ca la iranieni, AnulNou Noruz se serbeaz la echinoctiul de primavara 21 martie.

Un alt exemplu este mitul lui Kybele si Attis la frigiani si la romanizeul primaverii, a naturii care se trezeste la viata, dup ce a fostmort timp de trei zile, sarbatoare numita Hilaria la romani, avand locpe 25 martie. Sunt interesante in acest sens descoperirile

arheologice, astfel sunt numeorasele altare (ca acesta din Poz) dedicate cultuluiacestor zeitti. ele au fost gsite in apropiere de Petersdom - Vatican, atest data de19 iulie 374 - e.n., reprezint pe lang inscrieri, pinul Sfant a lui Atis, un taur si unberbec adus ca jertf. Cultul pgan a fost interzis in anul 391(92) de ctre impratulTheodosius.

La fel Marduk (zeul suprem al panteonului babilonian in timpul lui Hamurabi sec VIII

i.e.n.) si Tammuz (la sumerieni) erau zei ai vegetatiei care mureau si renasteau. Unalt nume a lui Tammuz era Adonis, el era adorat in Babilon si Siria inca din sec. VIIi.e.n., avand si in Grecia antica o importanta semnificatie. (Frazer) In fotografie (dr.)Marduk pe un sigiliu babilonianDe asemenea zeii Sin, Samassi Nergalmureau si rensteau in fiecare an, casemnificatie a ciclului neintrerupt al naturii. Srbtorirea luiSinse numeaSabattu,dup care s-a dat denumirea srbtorii evreiesti. Tot dup zeul Sin, a fost denumitmuntele Sinai si desertul din vestul Palestinei.Faberge - Cele mai scumpe ou de Pate din lumeIsi poate cineva imagina c un singur ou poate fi evaluat la 24 milioane euro? Pare denecrezut, si totusi...Evident, nu este vorba de banalele galinacee, care, desi de ovesnicie ne asigur hrana cea de toate zilele, in ultima vreme au devenit un pericolpublic. Nu. Sub titlul modest de OU un genial artist al meseriei Peter-Carl Faberg acreat cele mai fantastice lucrri de art, adevrate bijuterii, inestimabile, de ofrumusete inegalabil. S rsfoim impreun paginile unei povesti adevrate, carepentru muritorii de rand pare ireal...

Ouale Faberg sunt considerate obiecte nepretuite dinlumea artei si bijuteriilor. In anul 1885 tarul AlexandruIII, a dorit s-i faca cadou sotiei sale, cu ocaziaPastelui, un ou deosebit. El s-a adresat bijutieruluiPeter-Carl Faberg, care lucra impreun cu tatl sau,in atelierul acestuia din St. Petersburg, deschis in1842.

Realizarea a intrecut orice asteptri. La prima impresie parea un ou obisnuit de gina,dar era fcut din aur, cu email, se deschidea, iar in interiorul sau era o gina liliputandin trei culori de aur (galben, rosu si verde), cu ochii din rubine.


5/8

Tarul Alexandru i-a druit aceasta opera de arta sotiei sale Maria Fjodorowna, iarentuziasmul ei a fost atat de mare, incat Faberg a fost imediat numit bijutier al curtii,unde timp de 31 de ani (1885-1916), a realizat pentru tarii dinastiei Romanov, 50 deasa zise ou, aceasta rmanand o adevarat traditie, intrerupt prin gonocidul istoricsi intemeierea republicii.

In 1900, la Expozitia Mondial de la Paris,Faberg a fost facut Cavaler al Legiunii deonoare. Cel mai scump exemplar (vandut lagaleriile Sotheby's din Londra pentru 24milioane euro) poart denumirea de OulIncoronrii si a fost facut cadou in 1897de ctre tarul Nicolae II sotiei sale

Alexandra. El reprezint identic, la scar milimetrica, caleascaimperial cucare Alexandra a mers la catedrala Uspensky dinMoscova, unde a avut loc cstoria. Odata cu revolutia si

intemeierea dictaturii proletariatului, vestitele oua Faberg, aufost vandute in lumea intreag.Pe 5 februarie 2004,milionarul rusViktor Wechselberg, a cumprat de la vestitafamilie american Forbes, nou ou Faberg, pentru o sum nedeclarat publicitatii ziaristii au presupus ca ar fi fost intre 90 si 150 milioane de dolari.De fapt, aparitia acestor oua-bijuterii, de valoare incomensurabil, nu esteintampltoare. La inceputul sec. XVII, Ludowic XV a comandat unor pictori celebriprecum Boucher si Watteau, ou, pe care erau executate din penit, peisajeminiaturale.

Focul tradiional din noaptea InvieriiEste o preluare a traditiei pgane, cand, cu prilejul srbatorilor primverii, seaprindeau focuri enorme, simbolul soarelui care invinge iarna, a luminii care dominintunericul, a vietii care invinge moartea. In acelasi timp avand rol de purificare, decurtirea, de alungare a tuturor spiritelor malefice ale iernii si de stimulare a fertilitatii.

Primul foc de Paste s-a facut in anul 750 in Franta, apoi in sec. XI s-a rspandittraditia in spatiul germanic si de aici in restul Europei.Simbolic si-a rsfrant semnificatia asupra lumanrii de Paste, ce reprezinta victorialuminii asupra intunericului, a vietii asupra mortii prin invierea lui Iisus. Prima oar si-a semnalat prezenta in anul 384 in Piacenca, intr-o scrisoare a Sf. Heronimus. In anul417 a fost folosit de papa Zosimus, din sec. VII se foloseste frecvent la Roma, iar dinsec. X traditia s-a rspandit in lumea intreag. La Vatican lumanarea de Paste are 2m.La fel si in Viena, cea existenta in Votivkirche.

Liturghia din Noaptea Invierii, incepe cu focul, de la care se ialumin, adic se aprinde lumanarea de Paste, care la catolici are


6/8

gravat pe ea prima si ultima liter a alfabetului grecesc - Alpha si Omega, semnificandc Iisus Christos este inceputul si sfarsitul lumii.Este momentul care semnific renasterea Mantuitorului Christos a inviat Adevratc-a-nviat. La catolici, in tarile germanice, se spune: "Christus ist das Licht - Gott seiDank!"(Christos este lumina Slava Domnului). De la aceast lumanare, credinciosii

aprind propriile lumanri, cu care intr in biserica aflat pan atunci in intuneric deplin..Ca o reminiscenta a cultului soarelui, s-a pastrat si traditia Rotii de foc existen intoata Europa, la diferitele sarbatori, legate de solstitiii sau echinoctii. Roata este tinutzile intregi in ap, pentru a nu lua foc. Ea are montat un lemn lung ca un ax care-ipstreaz echilibrul, pentru ca sa poat s se rostogoleasc de pe deal pan jos invale si este umplut (asa cum se vede in imagine), cu paie, crora li se d foc.Roataeste aprins in seara primei zile de Paste.Sfinirea apei

In cadrul slujbei de Inviere se face si sfintirea apei, care va fi folosit apoi un an intregla botezul copiilor. Credinciosii isi iau acas din aceast ap sfintit, care e folositapoi in caz de boal a oamenilor si animalelorTraditii de PateMancarea traditionala de Paste este friptura de miel. El este simbolul clasic alanimalului lipsit de aprare in fata fiarelor slbatice, jertfit in Vechiul Testament.Si Iisus Christos a fost astfel denumit: Priveste, mielul lui Dumnezeu, care varascumpara pcatele lumii. (Evanghelia dupa Ioan 1, 29). La inceputurilecrestinismului, carnea de miel care se manca de Paste, era pus mai intai sub altar,

binecuvantat si apoi consumat ca prim aliment.De fapt, traditia dateaz din timpul fugii din Egipt (cca 1400 i.e.n.), cand asa cum sespune in Vechiul Testament, fiecare familie, la porunca lui Dumnezeu transmisa prinMoise, a sacrificat un miel, cu sangele cruia a uns canaturile portilor, astfel c IngerulMortii trimis de Dumnezeu in Egipt, a ocolit aceste case ale izraelitilor, si a omorat totinou nscutii egipteni, din casele neunse cu sange de miel.Un obicei legat de fertilitatea pmantului- in tarile germanice, tranii vin in noapteade Paste la biseric, cu bete lungi si mladite inmugurite de salcie. Traditional inaintede inviere, in fata bisericii se face un foc urias, care va fi binecuvantat de preot si de lacare se ia lumin. Tranii aprind aceste bete in focul binecuvantat si le las s ardpan ce o parte se carbonizeaz, apoi ingroap in campul de cereale acest crbune,impreun cu mlditele de salcie (ce au fost si ele binecuvantate de preot), aceastacontribuind la obtinerea unei recolte bogate. Exista credinta ca intre Paste si Rusaliicerurile sunt deschise. Cine moare in acest timp ajunge direct in rai. Cine se nasteatunci va avea o viata frumoasa si imbelsugata.Am redat cateva dintre numeroaseletraditii legate de Paste, intr-un alt articol aflat in arhiva AGERO. Nu vreau s m repet.

Alimentele si plantele sfintite in noaptea de Paste se pstreaza ca leacuri si talismane.Sarea este folosit la sfintirea fantanilor, slnina ca leac pentru boli ale vitelor,


7/8

busuiocul pentru vindecarea durerilor de gat si farmece, tmaia se pune pe jar candsunt furtuni violente, salcia este tamaduitoare, cine inghite trei muguri de salcie scapde temperatura. Cine bea zilnic apa in care a pus coaja pisat de salcie uscat, scapde durerile reumatismale.Interesant cat de mult adevr exist in aceast superstitie sau mai bine spus practicpopular. In documente antice despre cultura sumerian, egiptean si asirian,precum si a amerindienilor se mentioneaza folosirea scoartei de salcie impotrivadurerilor si febrei. Parintele medicinei, medicul grec Hipocrate ( 460375 i.e.n.) inscrierile sale aminteste de o pudr amar obtinut din scoarta de salcie, foarteeficient impotriva durerilor si febrei. In 1793, preotul Edmund Stone din ChippingNorton - Anglia, folosea si el scoarta salciei ca remediu eficace impotriva febrei.In1897 din Salix numele botanic al salciei, s-a sintetizat acidul acetil-salicilic adicaceea ce cunoastem sub prima denumire dat de firma Bayer adic aspirina, darasupra numelui descoperitorului prerile sunt foarte controversate, desi se afirm capatentul apartine lui Felix Hoffmann.

Calendarul taranului roman si austriacEste interesant prognoza recoltei fcut de lucrtorii campului, in functie de felulvremii. Am fcut un paralelism sumar, dar similar, Calendarul Tranului exist la toatepopoarele, legat de srbtorile crestine sau pur si simplu de anumite srbtori aleanului din alte religii.

Dac plou in ziua de Pasti, tot timpul pan la Rusalii va fi ploios (Marian). Daca bategrindina campurile in ziua de Pasti, atunci se crede ca tot anul e nenorocos(Mangiuca). Iata acum corespondenta acestor prognosticuri meteorologice in Tara

Alpilor: Ploaia de Paste aduce mancare srac, Pastele insorit aduce mancare bogat(Osterregen bringt magere Kost, /Ostersonne fette und reichliche). Dac dePaste plou, atunci plou in fiecare duminic pan la Inaltarea la cer.(Wenn's amOstertag auch regnet am wingsten, / so regnet's alle Sonntag bisPfingsten).Daca plou de Paste, toata vara va fi pmantul setos - secet. (Wenn'sOstern regnet, ist die Erde den ganzen Sommerberdurstig)Daca Pastele cade de Sf. Gheorghe, se asteapt mare jale.(Wenn Ostern aufGeorgi fllt, / erwartet groes Weh die Welt). Dac Pastele cade in luna martie, seva face mult grau (Ostern im Mrz verspricht ein gutes Brotjahr.)

Toate aceste datini, traditii si superstitii din foarte multele care au existat, uneleuitate, altele inca practicate, se datoreaz incorporarii in srbtoarea Pastelui aritualurilor precrestine legate de venirea primverii si renasterea naturii, a datinilorstravechi de celebrare a cultului: strmosilor, a unor divinitti din natur, a unorfenomene naturale, sau practici magice legate de fertilitatea pamantului si oamenilor.

Poate c acum, cand practic fugim prin viat fr s avem prea mult timp s vedemsi s ne bucurm de frumusetea ei, ni se vor fi prand puerile, mituri ce apartin unor


8/8

alte timpuri de mult apuse...Si totusi, s incercm barm pentru cele trei zile, s avemseninatatea, linistea si de ce nu? inocenta strbunilor nostrii si mai ales aceeasibucurie a preaplinului sufletesc, de Sfintele sarbatori ale Pastelui.Christos a inviat!

Julia Maria CRISTEADin volumul:"Srbtori, traditii ritualuri, mituri"

Documents

18925192 TraditiiObiceiuri de Pate