19 Lectie Demo Inspector Resurse Umane

INTRODUCERE

În noua societate informaţională, capitalul uman a înlocuit capitalul fi nanciar, ca resursă strategică. Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante investiţii ale unei organizaţii. În consecinţă, inspectorul de resurse umane poate fi considerat angajat de bază al agentului economic, indispensabil desfăşurării oricărei activităţi, întrucât, indiferent de dimensiunea forţei de muncă implicate, el asigură gestionarea optimă a acestei investiţii.

Cursul de Inspector resurse umane elaborat de Institutul EUROCOR garantează dobândirea tuturor cunoştinţelor necesare privind recrutarea şi selectarea, angajarea, salarizarea şi încetarea raporturilor de muncă ale angajaţilor unei societăţi comerciale, în condiţiile respectării legislaţiei actuale a muncii. Temele diverse abordate în acest curs, referitoare la funcţionarea departamentului de resurse umane, la regulamente interioare, contracte de muncă, sisteme de salarizare, taxe, impozite, asigurări sociale, raportări statistice, vă vor ajuta să dobândiţi abilităţile necesare pentru desfăşurarea cu succes a profesiei de inspector resurse umane. Sistematic, precis, având o organizare graduală, benefi ciind de numeroase exemple şi exerciţii şi de un suport legislativ de ultimă oră, cursul vă asigură în timp record pregătirea de specialitate, chiar şi în condiţiile în care până în momentul respectiv nu v-aţi confruntat cu acest fascinant domeniu.

În completarea acestui curs prin corespondenţă puteţi opta şi pentru a urma un scurt program de consultaţii faţă în faţă, la sfârşitul căruia veţi obţine un certifi cat de absolvire emis de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, recunoscut ofi cial pe piaţa muncii. Programul de consultaţii faţă în faţă are doar 34 de ore, dându-vă posibilitatea să vă sistematizaţi şi perfecţionaţi abilităţile formate prin intermediul celor 12 module ale cursului prin corespondenţă.

În cazul în care veţi dori să urmaţi şi acest scurt program de consultaţii, vă rugăm să ne contactaţi din timp, după înscrierea la cursul prin corespondenţă, pentru a vă informa cu privire la condiţiile parcurgerii programului.

LECŢIE

DEMONSTRATIVĂ

Inspector resurse umanelecţie demonstrativă2

Tematica cursului prin corespondenţă cuprinde 24 de lecţii grupate în 12 module, prezentate sub forma unor fascicule. Cursul are un pronunţat caracter practic, conţinând numeroase exemple şi exerciţii care vă vor ajuta să asimilaţi mai uşor informaţia prezentată. Fiecare lecţie se încheie cu întrebări recapitulative şi cu un rezumat ce sintetizează principalele noţiuni din cuprins. La sfârşitul fi ecărui modul vă este propusă o temă pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite pentru corectare profesorului personal pe adresa Eurocor (trimiterea temelor este obligatorie în cazul în care doriţi să urmaţi şi programul suplimentar de consultaţii). De asemenea, la unele caiete veţi găsi anexate o parte dintre formularele folosite de inspectorul de resurse umane pentru diverse raportări.

Pentru ca studiul individual să fi e cât mai uşor şi efi cient, am introdus următoarele simboluri pe marginea lecţiilor:

semnalează noţiunile, defi niţiile şi informaţiile importante

semnalează exerciţiile pe care le aveţi de rezolvat

indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioară (în acest caz, tema a mai fost abordată în lecţia 3, la pagina 21)

Acest curs urmează a fi reactualizat în conformitate cu recentele modifi cări din Codul Muncii.

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. Veţi găsi aici fragmente din structura modulelor acestui curs, exemple, exerciţii, precum şi câte un model de listă cu întrebări recapitulative, de rezumat şi de răspunsuri la exerciţii.

Vă dorim mult succes!

3 (21)

e

i

3lecţie demonstrativăInspector resurse umane

Structura cursului deINSPECTOR RESURSE UMANE

MODULUL 1 Structura şi compartimentele funcţionale ale unui agent economic şi legislaţia pentru înfi inţarea şi funcţionarea acestuia

Evaluarea performanţei profesionale individuale

MODULUL 2 Regulamentul de organizare şi funcţionare al unei societăţi co-merciale şi fi şa generală a postului

Regulamentul intern

MODULUL 3 Compartimentul de resurse umane

Relaţiile de muncă

MODULUL 4 Întocmirea dosarului de personal al angajatului

Încetarea contractului individual de muncă

MODULUL 5 Sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

Măsuri de stimulare pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ

MODULUL 6 Salarizarea

Drepturile salariale ce decurg din contractul individual de muncă

MODULUL 7 Statul de funcţiuni şi rolul acestuia în întocmirea statului de plată a salariilor

Gestiunea economică

MODULUL 8 Obligaţiile unităţii faţă de stat pentru reţinerile din veniturile angajaţilor şi virate statului

Obligaţiile unităţii faţă de stat pentru reţinerile virate de angaja-tor


MODULUL 9 Indemnizaţiile cuvenite angajaţilor cu contract individual de muncă

Contribuţiile de asigurări sociale

MODULUL 10 Grupele de muncă şi rolul lor în asigurările sociale

Gradele de invaliditate

MODULUL 11 Formele de pensionare conform Legii 19/2000

Dosarul de pensionare

MODULUL 12 Fluctuaţia de personal – raportare statistică a compartimentului de resurse umane

Utilizarea timpului de lucru – raportare statistică a comparti-mentului de resurse umane


Pentru a vă familiariza cu structura lecţiilor, vă prezentăm în continuare câteva secvenţe din materialul de curs. Din lecţia 7 am selectat o serie de fragmente referitoare la capitolele carnetului de muncă şi la modul de

completare a acestora, selecţie reprezentativă şi pentru numeroasele exemple

Capitolele carnetului de muncă

Pe prima pagină, de regulă cu litere majuscule, se vor scrie numele, toate prenumele şi iniţiala prenumelui tatălui, unitatea emitentă (scrisă în totalitate şi nu prescurtat), anul, luna, ziua întocmirii carnetului de muncă (nu poate fi anterioară primei zile de angajare, ci în cel mult 30 de zile calendaristice de la prima zi de contract de muncă).

Semnătura conducerii va fi numai a directorului ge-neral; de asemenea, este necesară şi ştampila unităţii.

Cap. I – Date privind identitatea şi starea civilă a titu-larului carnetului de muncă

Acest capitol are la bază certifi catul de naştere, de căsătorie, precum şi numele copiilor şi datele acestora de naştere. Dacă aceste schimbări se produc după întoc-mirea carnetului de muncă (căsătoria şi naşterea copiilor), completarea se face ulterior.

Cap. II – Schimbări privind starea civilă şi numele titularului după întocmirea carnetului de muncă

Acest capitol are la bază certifi catul de căsătorie sau hotărârea de divorţ. Începând cu acest capitol, operările în carnet sunt certifi cate de inspectorii de resurse umane prin ştampila nominală a acestora şi semnătura lor. Ziua şi luna, până la cifra 9 inclusiv, se vor înscrie cu zero în faţă, pentru a evita falsurile.

Cap. III – Pregătirea şcolară

Se vor trece studiile cele mai înalte absolvite la întocmirea carnetului de muncă.

ExempluPentru absolvenţii studiilor superioare va fi operată diploma, şi nu adeverinţa, care este valabilă numai pentru încadrarea pe post – nu reprezintă pregătire profesională. Sunt considerate şcoli preuniversitare sau universitare ce pot fi operate în carnetul de muncă, la capitolul III, numai instituţiile subordonate


Ministerului Educaţiei. În situaţia în care angajatul nu are nici măcar certificat de clase primare, se va opera foaia matricolă, înregistrată şi ştampilată de şcoala generală care a întocmit-o. Dacă persoana în cauză nu are nici o clasă, se scrie fără studii.

Dacă persoana în cauză continuă studiile după întocmirea carnetului de muncă, absolvirea acestora va fi operată în partea de jos a cap. III, respectiv în tabel, numai pe bază de diplomă de licenţă sau de bacalaureat.

Cap. IV – Pregătirea profesională

Acest capitol se leagă direct de capitolul III, deoarece înscrie specialitatea pregătirii profesionale.

Exemplu

Pentru absolvenţii ASE vom avea:– ASE Bucureşti – în cap. III;– Economist – Facultatea de Finanţe – Cont-

abilitate – în cap. IV.

Pentru absolvenţii U.P.B. vom înregistra:– Universitatea Politehnică Bucureşti – în cap.

III;– Inginer mecanic – Facultatea de Mecanică – în

cap. IV.

Dacă studiile superioare sunt private, iar instituţia este acreditată, examenul de licenţă se susţine la unitatea corespunzătoare din învăţământul de stat, operându-se denumirea studiilor superioare private.

Dacă studiile sunt medii (liceale), la cap. III se trece denumirea liceului. În cap. IV se trece specialitatea de pregătire medie a liceului, respectiv a clasei terminale ab-solvite.

ExempluLa cap. III vom trece Liceul „Ion Neculce” – Diploma de bacalaureat, iar la cap. IV – operator calculator.La cap. III vom avea Liceul „Timpuri Noi” – Diploma de bacalaureat, iar la cap. IV – prelucrător prin aşchiere.

Acei absolvenţi de licee cu profi l teoretic sau cu profi l ce nu presupune pregătire profesională vor ocupa, conform „Clasifi cării Ocupaţiilor din România” (COR), o funcţie, şi nu o meserie, căreia îi corespund ca pregătire studii medii liceale cu sau fără examen de bacalaureat sau vor fi muncitori necalifi caţi. Obţinerea diplomei de bacalaureat este condiţie obligatorie pentru înscrierea la admiterea pentru studii superioare.


În partea de jos a cap. IV, respectiv în tabel, se va opera orice curs de califi care, de specializare, perfecţionare, reconversie profesională absolvit după întocmirea car-netului de muncă, organizat de centre de pregătire atestate de Ministerul Muncii sau Ministerul Educaţiei.

Cap. V – Recompense Nu este cazul de completări. Se completa pentru perioada până în 1989 pentru angajaţii care au fost medaliaţi de Comitetul Central al P.C.R. pentru merite deosebite. Medaliile menţionate în carnet confereau şi unele drepturi de ordin fi nanciar.

Cap. VI – Date privitoare la activitatea în muncăEste cel mai important capitol. Rubricile – coloanele – acestui capitol identifi că în timp şi valoric toată viaţa activă a unei persoane, dacă această activitate s-a bazat pe contract de muncă cu durată determinată/nedeterminată. Parcurgerea cap. VI de la prima operare şi până la ultima legalizează angajarea, derularea şi încheierea unui contract de muncă. Pentru fi ecare unitate la care persoana în cauză a activat, modul de completare a coloanelor cap. VI este următorul:Col. 1 – Numărul curent – Toate operaţiile ce refl ectă o mutaţie (modifi care) a contractului individual de muncă se numerotează în ordinea numerelor naturale pe rândurile cărţii de muncă. Nu se va numerota închiderea carnetului de muncă la unitate pe o perioadă dată (rândurile ocupate de ştampile – de regulă, 2 rânduri). Orice nouă angajare la următoarea unitate presupune continuarea şirului numerelor naturale pentru coloana 1 (nu se va începe din nou cu numărul 1). Dacă persoana în cauză a benefi ciat pe parcursul activităţii de zile de concediu fără plată (exclusiv cel de studii) sau a efec-tuat absenţe nemotivate pentru care nu i s-a desfăcut contractul individual de muncă sau a lucrat în cooperaţie având perioade fără producţie, completarea acestora se face pe un rând, care se numerotează. Scrierea este făcută ca o perioadă de la – până la sau mai multe perioade, pentru absenţe nemotivate trecându-se numărul acestora. Toate aceste perioade de zile se scad din vechimea totală în muncă la calculul acesteia. Dacă privim cap. VI, observăm că fi ecare rând al capitolului se întinde pe 2 pagini, deci obligatoriu numerotarea unei poziţii (rând) pe prima pagină a capitolului presu-pune fi nalizarea înscrierii totale a rândului pe pagina următoare prin ştampila inspec-torului de resurse umane. Orice eroare (greşeală) produsă în cadrul rândului poate fi rectifi cată prin corectarea coloanei aferente, corectarea rândului respectiv sau prin anularea întregului rând.


Col. 2 – Identifi că denumirea societăţii sub formă prescurtată. Se recomandă menţionarea sediului societăţii ca localitate.

Exemplu

Se va menţiona Filiala Bucureşti, Filiala Braşov, Constanţa etc. dacă fi lialele au personalitate juridică. Dacă la acea societate au loc mai multe mutaţii, pentru un înscris aerisit în carnetul de muncă, nu se va repeta unitatea. Repetarea ei are loc la închiderea activităţii sau dacă numărul de rânduri înregistrate la unitatea respectivă fac report pe următoarea pagină a cap. VI; în aceste cazuri, se va specifi ca denumirea societăţii numai pe primul rând.

Col. 3 – Mutaţia intervenită – Se referă la orice modifi care apărută în contractul individual de muncă din momentul angajării şi până în momentul încetării activităţii pentru capitolele ce impun înscrierea în carnet.

Exemplu– schimbarea funcţiei în cadrul aceleiaşi companii, persoana în cauză având

pregătirea necesară;– majorări de salariu prin negocieri colective sau individuale pe parcursul anu-

lui; – promovarea în funcţii de conducere care pot menţiona funcţia – cu perioada

de probă, înscriind şi perioada sau încadrarea defi nitivă pe funcţie;– trecerea dintr-o funcţie de conducere în alta tot de conducere cu menţinerea,

majorarea sau diminuarea salariului, pregătirea profesională fi ind aceeaşi;– orice formă de încetare a contractului de muncă şi orice formă de angajare

conform Legii 53/2003 – Codul Muncii;– orice indexare salarială impusă prin hotărâre de guvern, chiar dacă aplicarea ei

în societate nu se face la data prevăzută în hotărârea de guvern, ci ulterior.

Toate mutaţiile înscrise în coloana 3 au la bază temeiul legal prevăzut în preambulul deciziei care le produce (această decizie este trecută la col. 7) sau mutaţiile efectuate prin actele adiţionale la contractul individual de muncă.

Col. 4 – Ziua, luna, anul – Se observă ordinea inversă a operării (an, lună, zi) – a nu se uita folosirea cifrei „0” pentru zilele şi lunile până la a 9-a inclusiv. Datele trecute în coloana 4 sunt cele prevăzute în decizie ca dată de execuţie a acesteia (la art. 1) sau ca dată a înregistrării deciziei (art. 1 – Începând cu data prezentei .....)

Col. 5 – Meseria sau funcţia şi locul de muncă cu condiţii deosebite, ce pot fi :– nocive;– periculoase;– vătămătoare;– grele, exprimate prin procent.

Prin conţinutul ei, această coloană se va regăsi în „Clasifi carea Ocupaţiilor din România” (C.O.R.), iar, în funcţie de spaţiul rămas aferent coloanei 5, se pot trece procentele unor sporuri de care benefi ciază angajatul, identifi cându-se şi perioada în care benefi ciază angajatul de aceste sporuri pentru condiţii deosebite.


ExempluÎn momentul în care mutaţia operată nu mai stipulează procentul de spor, diferenţa de perioadă de la prima menţionare a sporului faţă de ultima mutaţie fără spor reprezintă perioada în care salariatul a benefi ciat de spor. Ea se refl ectă în anexele cuprinse în dosarul de pensionare a angajatului, conform Legii 19/2000 şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia de la 01.04.2001. Niciodată în această coloană nu se vor folosi ghilimele („ “) sau „idem”, iar funcţia se va repeta ori de câte ori e necesar pentru a se putea urmări în mod cert vechimea în muncă pe funcţia operată în carnet. Funcţiile de şef, indiferent de rang, vor menţiona nivelul ierahic al compartimentului şi denumirea lui la alegere. De exemplu: şef laborator mecanic, şef atelier confecţii metalice, şef birou resurse umane, şef serviciu programarea producţiei.

În situaţia încetării contractului individual de muncă, col. 5 va fi barată cu o linie oblică cu aceeaşi culoare cu care se fac înscrisurile în carnet (culoare neagră sau albastră, tuş, cerneală, pix ceramic). Scrisul trebuie să fi e cât mai subţire şi lizibil.

Col. 6 – Salariul de bază – Se operează numai în lei. Datorită spaţiului restrâns, valoarea salariului va fi trecută vertical sau oblic, pe cât posibil fără inserţiune (fără trecere) în coloana următoare. În nici un caz nu se recomandă trecerea şi altor sume aferente procentelor de sporuri. Evidenţa acestor sume se regăseşte ordonat, lizibil şi verifi cabil din punct de vedere legal în evidenţa compartimentului de resurse umane şi a compartimentului fi nanciar-contabil.

Col. 7 – Denumirea unităţii, numărul şi data actului pe baza căruia se face înscriereaSe va repeta denumirea prescurtată a societăţii, fără menţiunea localităţii, iar ca act va fi trecut:– contractul individual de muncă – numărul, data, numărul înregistrării la Inspec-

toratul Teritorial al Muncii (nu număr matricol dat de unitate), care se operează la prima angajare, indiferent de forma angajării (directă, prin repartiţia ofi ciului forţelor de muncă, perioadă determinată, nedeterminată sau transfer);

– deciziile elaborate de societate, cu temeiul legal prevăzut în preambulul acestora, sau actele adiţionale la contractul individual de muncă;

– denumirea unităţii care a elaborat adeverinţa de vechime şi care apare înscrisă şi în coloana 2, numărul de înregistrare al adeverinţei de vechime şi data;

– denumirea M.Ap.N. sau M.I., dacă este vorba despre stagiu militar, având temei legal ordinul de încorporare şi livretul militar (obţinut la satisfacerea stagiului militar).

Col. 8 – Ştampila inspectorului de resurse umane şi semnătura acestuiaŞtampila nu trebuie să depăşească spaţiul afectat de carnet. Eventual va depăşi în dreapta, nu în stânga.În situaţia în care cap. VI – Activitatea în muncă – s-a epuizat pentru operare, so-cietatea va solicita Inspectoratului Teritorial al Muncii suplimentul carnetului de muncă, a cărui grafi că corespunde exact cu cap. VI. Pentru a i se conferi legalitate suplimentului, pe pagina a doua aferentă fi ecărui rând, în partea de sus, se va completa seria şi numărul carnetului de muncă la care se ataşează suplimentul şi numele titularu-lui carnetului (ultimul nume). Pe pagina 1 din supliment se va trece ştampila societăţii comerciale, aceeaşi cu care s-a ştampilat prima pagină a carnetului de muncă. Se vor ştampila cu ştampila unităţii paginile completate de societatea respectivă.


Prin procurarea lui, suplimentul are un număr de pagini defi nit, capsate – deci nu se desface suplimentul, folosindu-se părţi din el inserate în mai multe carnete de muncă.

Suplimentul se inserează prin capsare, lipire, coasere, în spaţiul rezervat al carnetului de muncă între paginile 22-23. Sistemul de operare în supliment pentru toate rândurile şi coloanele este acelaşi ca în carnetul de muncă. În situaţia epuizării rândurilor din supliment, se ataşează în continuare alt supliment.

Cap. VII – Certifi carea rectifi cărilor făcute pentru eventualele date înscrise greşit sau incomplet

Datele eronate din celelalte capitole se vor tăia cu linie oblică roşie, deasupra scriindu-se corect data sau textul, iar rectifi carea se va menţiona în cap. VII, fi ind următoarea:1. în coloana 1 se identifi că pagina din carnet unde apare eroarea;2. se identifi că numărul curent din pagina unde a avut loc eroarea şi se trece în

coloana 2 a capitolului VII;3. se identifi că numărul coloanei din pagina unde s-a produs eroarea respectivă.Dacă greşeala se afl ă în supliment, se va trece indice „S” (supliment). Dacă sunt mai multe suplimente, acestea se codifi că cu S1, S2, S3. Numărul paginii şi codul „S” al suplimentului ne conduc la locul unde s-a produs greşeala.

Col. – Textul rectifi catSe va putea trece: Corect se citeşte, iar în ghilimele se trece ce este corect. Cu roşu se va trece cuvântul corect – forma corectă a cuvântului rectifi cat din cap. VI sau în supliment, fi e că-i vorba de sumă, număr reglementare legală, termen. Următoarea coloană conţine ştampila nominală a inspectorului de resurse umane şi semnătura (se face tot cu roşu).

Tot capitolul VII din carnetul de muncă se operează în roşu.

În cazul în care o corectură se referă la întregul conţinut aferent unei coloane corespunzătoare unui rând – număr curent –, se scrie în capitolul VII textul rectifi cat complet. Acest text va corecta textul scris greşit din coloana greşită a capitolelor II, III, IV şi VI, în pagina 1 sau cap. I. Dacă se constată greşeli repetate pe mai mult de 2 coloane ale unui rând – numărul curent –, se va anula întregul rând prin tăiere cu linie oblică a coloanelor aferente celor două pagini ale rândului respectiv. Nu se va trece deasupra liniilor oblice roşii cuvântul anulat. La capitolul VII, în coloana Textul rectifi cat se va scrie: Corect se citeşte, iar între ghilimele se trece textul corect şi apoi menţiunea anulat tot rândul. Următorul rând ce va presupune înscrierea corectă se va face cu culoare neagră sau albastră şi numărul curent va fi numărul următor din şirul numerelor naturale. Dacă anularea ultimului rând – de regulă la încetarea activităţii – presupune şi anularea ştampilelor – aplicate de societate şi Inspectoratul Teritorial al Muncii –, acestea vor fi anulate cu menţiunea celor două rânduri care le ocupă, adică anulat tot rândul şi ştampilele.Conform OUG 55/30.08.2006, carnetele de muncă sunt în vigoare până la data de 31.12.2008.

i


Vă prezentăm acum câteva secvenţe din lecţia 12 şi două modele de exerciţii propuse pentru rezolvare în cadrul acestei lecţii.

Sporuri cu caracter întâmplătorAspectul întâmplător al acestor sporuri este dat de faptul că în procesul muncii apar situaţii când rezolvarea sarcinilor de muncă ale unei funcţii din diferite compartimente face ca angajaţii acestor funcţii să rămână în continuarea programului de muncă nor-mal pentru a fi naliza în ziua respectivă sau în mai multe zile sarcinile pe care le au; de exemplu:

– situaţiile statistice care reclamă termene fi xe, nesuportându-se decalarea lor;

– bilanţurile contabile semestriale şi anuale;

– inventarierea mijloacelor fi xe, care se face anual;

– inventarierea gestiunilor de materii prime şi materiale din magaziile societăţilor comerciale.

Din categoria sporurilor cu caracter întâmplător fac parte:• sporul pentru orele efectuate suplimentar;• sporul pentru lucrul în timpul nopţii.

Sporul pentru orele efectuate suplimentar

Sporul pentru orele efectuate suplimentar este caracteristic cu precădere funcţiilor T.E.S.A. Retribuirea sau plata acestor ore suplimentare are un regim aparte decât ora programului normal de lucru din cadrul celor 8 ore/zi.

În conformitate cu prevederile Legii 53/2003 (Codul Muncii), durata săptămânii normale de muncă este de 40 de ore (5 zile x 8 ore) şi poate fi depăşită cu 8 ore/săptămână efectuate pe parcursul celor 5 zile lucrătoare ale săptămânii sau toate 8 ore în ziua de sâmbătă, astfel încât să nu se depăşească 48 ore/săptămână.

Aceste 8 ore peste programul normal de lucru socotite ca ore suplimentare se vor centraliza conform foii colective de prezenţă la sfârşitul fi ecărei luni şi se vor compensa în luna următoare în timp liber corespunzător plătit; dacă sarcinile curente ale salariatului în cauză nu permit compensarea în timp liber, se va plăti prin majorarea tarifului orar cu cel puţin 75% pentru toate orele lunii care au depăşit cele 40 ore/săptămână.

ExempluVom lua drept exemplu în primul caz orele suplimentare efectuate de un muncitor având salariul tarifar orar de 2,40 lei.În societatea comercială din care face parte, salariul orar al unui muncitor este de 2,40 lei (adică salariul lunar de 408 lei : 170 ore/în medie pe an = 2,40 lei/oră).În cursul unei luni calendaristice, acest muncitor a efectuat 32 ore suplimentare, adică 8 ore/săptămână. Aceste ore au fost efectuate şi în zile lucrătoare şi în ziua de sâmbătă, în funcţie de sarcinile urgente care i-au fost încredinţate.


Dacă orele suplimentare vor fi compensate în zile libere, angajatul va benefi cia de zile lucrătoare acordate în funcţie de necesităţile personale din luna următoare, dar fără să afecteze sarcinile care-i revin, deci cu acordul şefului ierarhic. În pontaj se vor marca ca „zile libere plătite” cu un cod „ZL”.

Dacă sarcinile sunt presante şi în luna următoare, atunci, la lichidarea acestei luni, cele 32 ore suplimentare se vor majora cu 175% calculat la tariful orar astfel: 32 ore/lună × 2,4 lei/oră × 175%= 134,40 lei.

Exemplu

În cel de-al doilea caz vom lua exemplu orele suplimentare efectuate de un angajat din structura de personal T.E.S.A.

Într-o societate comercială, un inspector de resurse umane efectuează în luna iunie 2007 un număr de 32 ore suplimentare, adică 8 ore/săptămână pe o perioadă de 4 săptămâni.

Calculul compensării în bani în luna următoare se va face prin stabilirea salariului tarifar orar în funcţie de salariul lunar şi de numărul de ore lucrătoare din luna iunie 2007, astfel:

Salariul de bază lunar = 600 leiNr. ore lucrătoare/iunie 2007 = 21 zile × 8 ore = 168 ore/lunăSalariul orar = 600 : 168 ore/lună = 3,57 lei/orăCompensarea în bani se va face la lichidarea lunii iunie sau iulie astfel:32 ore/lună × 3,57 lei/oră × 175% = 199,92 lei, rotunjit 200 lei

În situaţia unor incendii sau inundaţii în cadrul societăţilor comerciale, la depozitele de materii prime şi materiale sau de produse fi nite, sunt mobilizaţi şi muncitorii existenţi în societate, cărora, chiar dacă au caracter productiv lucrând în acord individual sau colectiv, orele efectuate peste program pentru reducerea pierderilor le vor fi plătite ca ore suplimentare.

Sporul pentru lucrul în timpul nopţii

În unităţile economice cu caracter productiv, dacă se lucrează în 3 schimburi (a câte 8 ore fi ecare) sau în cazul altor activităţi efectuate peste noapte (între orele 22.00 - 6.00), cele 8 ore lucrate sunt majorate în valoarea lor orară cu minimum 15%, conform Codului Muncii şi contractului colectiv de muncă. Condiţia principală pentru majo-rarea valorii orare este ca, din durata normală a muncii de noapte de 8 ore, salariaţii să efectueze cel puţin 3 ore de muncă de noapte.

Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte pot benefi cia fi e de acest spor la salariu, fi e de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază.

În pontajul lunar, orele lucrate în timpul nopţii (în schimbul III) sunt înscrise cu culoare roşie, pentru a putea fi calculate cu un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază pentru fi ecare oră de muncă de noapte prestată.


Concediul de odihnă şi principiile de acordareAngajaţii cu contract individual de muncă au dreptul în fi ecare an calendaristic la concediu de odihnă, a cărui durată în zile lucrătoare este determinată de Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii).

Principiile generale de acordare a concediului de odihnă sunt:1. necesitatea repaosului zilnic, ziua de lucru fi ind stabilită la 8 ore;2. necesitatea repaosului săptămânal; conform Codului Muncii, saptămâna de lucru

este de 5 zile lucrătoare;3. durata concediului de odihnă variază, în funcţie de vechimea în muncă şi de

vârsta angajatului.Dreptul persoanelor angajate la concediu de odihnă presupune, în mod obligatoriu, conform Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii), calitatea de angajat cu contract individual de muncă.

Durata concediului de odihnă poate fi determinată în mod direct de vechimea în muncă şi de vârsta angajatului şi în mod indirect de gradul de uzură a capacităţii de muncă, deci a sănătăţii angajaţilor, care impune existenţa unui concediu suplimentar de odihnă, conform Legii nr. 31/1991.

Efectuarea concediului de odihnă şi a celui suplimentar are ca scop refacerea capacităţii de muncă pierdută pe parcursul unui an calendaristic.

Stabilirea duratei concediului de odihnăDreptul la concediul de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor şi nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil, este prevăzută în contractul individual de muncă şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. Contractele parţiale de muncă pentru timp lucrat nu diminuează numărul de zile lucrătoare de concediu de odihnă, iar indemnizaţia de concediu de odihnă astfel calculată se va stabili în funcţie de veniturile salariale de bază aferente perioadei parţiale de timp a contractului individual de muncă. În consecinţă, numărul minim de zile de concediu de odihnă pe an calendaristic lucrat de 20 de zile lucrătoare, va fi acordat tuturor angajaţilor cu contract individual de muncă cu timp parţial dacă au parcurs 12 luni de activitate.

Concediul de odihnă se efectuează în fi ecare an; prin excepţie, efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern.Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.

principiigenerale

i

stabilireadurateiconcediuluide odihnă

efectuareaconcediuluide odihnă


Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii şi alte persoane cu handicap pot benefi cia de un concediu de odihnă suplimentar stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin contractul individual de muncă.

Efectuarea concediului de odihnă se efectuează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.

Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3 luni.

În cadrul perioadelor de concediu stabilite mai sus, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.

În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fi ecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Pentru perioada concediului de odihnă salariatul benefi ciază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.

Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Concediul de odihnă poate fi întrerupt la cererea salariatului, pentru motive obiective.

Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz, angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.

Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern, acestea fi ind de:– pentru căsătoria salariatului = 5 zile;– pentru căsătoria unui copil = 2 zile;

concediulde odihnăsuplimentar

programareaconcediului

indemnizaţiade concediu

întrerupereaconcediuluide odihnă

evenimentefamilialedeosebite


– pentru naşterea unui copil = 2 zile;– pentru decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor = 3 zile;– pentru decesul bunicilor, fraţilor, surorilor = 1 zi.

La personalul didactic, concediul de odihnă refl ectă durata vacanţelor şcolare, cu condiţia ca persoanele în cauză să fi e în funcţie toată durata anului şcolar. Rezultă că durata concediului de odihnă nu poate fi mai mică de 62 de zile calendaristice, dar nici mai mare de 76 de zile calendaristice.

În situaţia în care angajarea are loc în cursul anului, pentru calculul dreptului de concediu de odihnă/anul în curs, vom proceda la calcularea numărului de zile de concediu de odihnă/lună şi se va înmulţi cu numărul de luni pe care noul angajat le va lucra până la sfârşitul anului.

Dacă, până la sfârşitul anului, angajatul va lucra 7 luni de zile, concediul său va fi de: 7 luni × 1,6 zile/lună = 11,2 zile, care, prin rotunjire, devin 11 zile.

ExempluDomnul Popa Vlad s-a angajat la societatea comercială Alpha S.A. la data de 01.02.2007 şi are o vechime totală în muncă de 27 de ani, având dreptul la un concediu de odihnă/an de 24 zile lucrătoare, acordate în funcţie de vechimea totală în muncă.

Până la sfârşitul anului, domnul Popa Vlad mai lucrează 11 luni; prin urmare, va benefi cia de următorul concediu de odihnă:2 zile/lună × 11 luni = 22 zile în anul respectiv.

Exerciţiul 2Domnul Popescu Ion s-a angajat în societatea comercială Saf S.A. la data de 01.05.2007 şi doreşte să benefi cieze de zilele de concediu de odihnă pe 2007 pentru lunile lucrate până la sfârşitul anului. Are o vechime totală în muncă de peste 25 ani. Calculaţi câte zile de concediu i se cuvin.

Calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă

calcululconcediuluide odihnăpentru noiiangajaţi

Nr. zile de C.O./lună = = = 1,6 zile /lunăNr. zile de C.O./an

12 luni20 zile12 luni

concediulpersonaluluididactic

e

Nr. de zile C.O./lună = = 2 zile/lună24 zile/an

12 luni

Pentru perioada concediului de odihnă, salariatul benefi ciază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pe perioada respectivă şi prevăzute în contractul individual de muncă. De asemenea, calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă se va face ca medie zilnică a drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă, din ultimele trei luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu de odihnă. În consecinţă, conform OUG 65/2005, indemnizaţia pentru concediul de odihnă se va calcula în două feluri:


1) Se va face media drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul de odihnă.

2) Din drepturile salariale fac parte: salariul de bază brut de încadrare, sporul de vechime, sporurile cu caracter permanent şi legal.

3) Media se va raporta la numărul de zile lucrătoare din luna de concediu de odihnă.

4) Indemnizaţia zilnică astfel calculată se va înmulţi cu nr. de zile de concediu de odihnă şi se va obţine indemnizaţia de concediu de odihnă.

Se va calcula indemnizaţia zilnică de concediu de odihnă pentru luna de concediu de odihnă, care este egală cu indemnizaţia lunară salarială.

Se vor compara cele două valori şi se va acorda cea favorabilă.

Valoarea concediului de odihnă, conform Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii) şi H.G. nr. 250/1992, se determină plecând de la indemnizaţia unei zile de concediu de odihnă, care este egală cu indemnizaţia zilnică calculată din salariul de bază.

Rezultă că, în calculul concediului de odihnă, pe lângă salariul tarifar negociat, se ia în considerare şi sporul de vechime şi celelalte sporuri cu caracter permanent, dacă societatea nu este bugetară şi dacă acest lucru s-a hotărât prin contractul colectiv de muncă.

Concediile medicale care se acordă în perioada efectuării concediului de odihnă vor prelungi durata acestuia cu numărul de zile lucrătoare de concediu medical.

În cazul în care în perioada efectuării concediului de odihnă se intersectează două luni calendaristice, pentru determinarea indemnizaţiei totale de concediu vom calcula drepturile băneşti pentru numărul de zile lucrătoare de concediu de odihnă aferente fi ecărei luni.

Exerciţiul 3

Domnul Dan Popescu este salariat la societatea Alpha S.A., benefi ciind de un concediu de odihnă anual de 24 zile lucrătoare. În anul 2007, concediul dom-nului Popescu a intersectat 2 luni calendaristice, prima zi de concediu fi ind 18.07.2007. În perioada concediului de odihnă, domnul Popescu a benefi ciat şi de un concediu medical de 7 zile calendaristice, în perioada 01.08 – 07.08.2007. Calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă are la bază următoarele date:• salariul tarifar – 500 lei• indemnizaţie de conducere – 150 lei• spor de vechime – 25%

Calculaţi indemnizaţia de concediu corespunzătoare fi ecărei luni (iulie şi august) şi indemnizaţia de concediu totală.

A

B

e


Vă prezentăm în continuare un set de întrebări recapitulative şi un rezumat al informaţiilor prezentate, aşa cum le veţi găsi la sfârşitul fi ecărei lecţii.

Întrebări recapitulative la lecţia 151. Care sunt categoriile de obligaţii ale unităţii faţă de stat pentru

reţinerile din veniturile angajaţilor virate statului?

2. Care este contribuţia individuală ce se virează lunar la bugetul asigurărilor pentru şomaj în cazul persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă?

3. Ce prevăd reglementările legale privind neplata contribuţiilor pentru şomaj?

4. Prin ce se caracterizează asigurările sociale de sănătate?

5. Enumeraţi categoriile de persoane care benefi ciază de asigurări de sănătate fără plata contribuţiei.

6. Ce sunt veniturile salariale brute?

7. Care este formula de calcul a sumelor datorate la asigurările sociale de sănătate?

8. Care este principiul de bază al Legii nr. 19/2000 privind drepturile de asigurări sociale? În ce constă acest principiu?

9. Cum se constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru asiguraţi?

10. Care sunt sumele asupra cărora nu se calculează C.A.S?


REZUMATUL LECŢIEI 15

15.1 În lecţia 15 au fost prezentate:

– contribuţia angajaţilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru şomaj;

– contribuţia angajaţilor pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate;

– contribuţia angajatului la constituirea bugetului de asigurări sociale de stat.

15.2 Cele mai importante elemente privind contribuţia angajaţilor pentru con-stituirea bugetului asigurărilor pentru şomaj se referă la:

– cunoaşterea categoriilor de asiguraţi care pot benefi cia de ajutorul de şomaj;

– condiţiile de asigurare şi termenele de plată a contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj;

– modul de stabilire a contribuţiei fi ecărei categorii de asiguraţi;

– consecinţele neplăţii contribuţiilor.

15.3 Important pentru inspectorul de resurse umane este să poată stabili următoarele elemente privind contribuţia angajaţilor pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate:

– categoriile de persoane care benefi ciază de asigurări de sănătate fără plata contribuţiei;

– determinarea contribuţiei asiguraţilor, în strânsă legătură cu stabilirea clară a veniturilor salariale;

– formula de calcul a sumelor datorate la asigurările sociale de sănătate.

15.4 În ceea ce priveşte contribuţia angajatului la constituirea bugetului de asigurări sociale de stat, se indică identifi carea cu precizie a:

– principiilor Legii nr. 19/2000 referitoare la cota de contribuţie pentru B.A.S.S.;

– categoriilor de persoane asigurate conform legii;

– determinării contribuţiei de asigurări sociale de stat;

– bazei lunare de calcul a contribuţiei de asigurări sociale individuale;

– sumelor asupra cărora nu se calculează C.A.S.;

– modului de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.


La sfârşitul fi ecărui modul se găsesc răspunsurile la exerciţiile propuse în cadrul lecţiilor şi tema pentru acasă, care este comună celor două lecţii ale

modulului. Vă prezentăm ca exemplu răspunsurile la cele două exerciţii ce v-au fost propuse anterior şi tema corespunzătoare lecţiilor 11 şi 12.

RĂSPUNSURI LA EXERCIŢII

Exerciţiul 2:Pentru o vechime de peste 25 ani, numărul de zile de concediu de odihnă este de 24 zile. Domnul Popescu va lucra până la sfârşitul anului 2007 încă 8 luni.

Numărul de zile de concediu de odihnă/lună = = 2 zile/lună, iar numărul

de zile de concediu de odihnă de care va benefi cia în 2007 este:8 luni × 2 zile/lună = 16 zile.Deci se va lua în considerare şi luna decembrie, în care domnul Popescu urmează să-şi efectueze concediul de odihnă pe anul 2007.

Exerciţiul 3:Vom avea în vedere că în luna iulie 2007 sunt 22 zile lucrătoare, iar în luna august 23 zile lucrătoare.În luna iulie, domnul Popescu a benefi ciat de concediu de odihnă în perioada 18.07. - 31.07.2006, perioadă în care au fost 10 zile lucrătoare.În luna august, domnul Popescu a benefi ciat de concediu medical şi concediu de odihnă, după cum urmează:– concediu medical – 01.08. - 07.08.2006 – 7 zile calendaristice;– concediu de odihnă – 08.08. - 27.08.2006 – 14 zile lucrătoare (nu s-au luat

în calcul zilele de sâmbătă şi duminică).

Indemnizaţia de concediu de odihnă pentru iulie a fost următoarea:

Iz CO/iulie = × nr. zile de concediu =

= × 10 zile/CO =

= × 10 zile = 35,22 × 10 zile = 352,20 lei

24 zile

12 luni

Sbază iulie nr. zile lucrătoare

Prin urmare, indemnizaţia de concediu de odihnă aferentă lunii iulie a fost de 369,04 lei.

Indemnizaţia de concediu de odihnă pentru august este:

Iz CO/august = × 14 zile =

= × 14 zile= 33,69 lei × 14 zile = 471,66 lei.

Deci, indemnizaţia de concediu de odihnă aferentă lunii august a fost de 471,66 lei.Rezultă că indemnizaţia pentru întreg concediul de odihnă a fost de:352,20 lei + 471,66 lei = 823,86 lei.

775

23 zile

500 + 125 + 15022 zile lucrătoare

775

22 zile

500 + 125 + 15023 zile lucrătoare


vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCORînscriindu-vă la cursul de Inspector resurse umane!

Temele se rezolvă pe formularele speciale dispuse la sfârşitul fi ecărui modul.

TEMA PENTRU ACASĂ 11 ŞI 121. Plecând de exemplul prezentat în cadrul lecţiei 11, întocmiţi un sistem de sala-

rizare ţinând cont de particularităţile companiei în care lucraţi. Explicaţi, acolo unde este cazul, relaţiile dintre cele trei componente ale sistemului.

2. Calculaţi indemnizaţia de concediu de odihnă pentru un angajat care îşi efectuează concediul de odihnă pe anul 2007 integral, începând cu data de 03.01.2007.Angajatul în cauză are un salariu tarifar negociat de 600 lei, un spor de vechime de 10% şi o indemnizaţie de conducere de 200 lei, iar numărul de zile de concediu la care are dreptul este de 24 zile lucrătoare.

În speranţa că materialul prezentat v-a convins de atractivitatea şi utilitatea cursului nostru,

Cu aceste fragmente se încheie lecţia demonstrativă a cursului deInspector resurse umane.

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

Documents

19 Lectie Demo Inspector Resurse Umane