192040291 Relatia Pedagogica Elev Profesor

8/12/2019 192040291 Relatia Pedagogica Elev Profesor

http://slidepdf.com/reader/full/192040291-relatia-pedagogica-elev-profesor 1/16

Introducere

Relaţia profesor-elev a constituit un obiect de reflecţie pentru teoreticienii tuturortimpurilor. Ea reprezintă o ,,sinteză a relaţiilor interpersonale” pe fundalul

cărora se nasc şi se dezvoltă atât virtuţile şi viciile. Faptele bune se ivesc şi depind

de destinatar, sunt generate de acesta. n conte!tul favorabil situaţiilor, apar şi se dezvoltă

şi viciile cotidiene. Ele sunt generate de natura relaţiilor interumane şi amplifică dacă nu

sunt sesizate şi corectate la timp prin educaţie.

"actul pedagogic se relevă pe fondul interacţiunii profesor-elev şi reprezintă,

după opinia unor autori, contactul dintre educator şi universul lăuntric al copilului şi

adolescentului, apropierea sinceră faţă de acesta. Este arta de a pătrunde şi desluşi

conştiinţa individuală, de a prevedea reacţia posibilă a celui pe care #l educăm, respectând

#n acelaşi timp simţul măsurii. $aturaleţea comportării profesorului, prietenia

nee!agerată, seriozitatea fără a genera #ncordare, faptul de a se impune fără a se enerva,

a!igenţa fără a cădea #n pedanterie, sunt doar câteva trăsături definitorii ale tactului

pedagogic.

n lucrarea de faţă, vom #ncerca să #nţelegem mai bine relaţia dintre profesor si

elev, având la bază o bibliografie solidă de specialitate, alcătuită din titluri precum %

&ăideanu 'eorge- Educaţia la frontiera dintre milenii( )lie *arian- Pedagogie generală(

+ucoş +onstantin- Pedagogie etc.

n primul capitol, Definirea relaţiei pedagogice profesor-elev, vom #ncerca să

e!plicăm relaţia profesorului cu elevii săi, raportându-ne totodată şi la influenţa societăţii

contemporane.

+apitolul doi, Funcţiile profesorului în şcoală, are rolul de a prezenta funcţiile pe

care un profesor le #ndeplineşte #ntr-o instituţie şcolară( funcţia de educator fiind doar unadintre acestea.

n capitolul trei, Tipologii ale relaţiei profesor-elev, vom prezenta o clasificare a

relaţiilor pe care profesorul doreşte să le adopte cu elevii săi.



I.Definire relaţia pedagogică profesor- elev

coala este instituţia căreia societatea i-a #ncredinţat sarcina pregătirii generaţiilor

ce se succed #n devenirea istorică a colectivităţii umane. 'eneraţiile pătrund #n şcoală

printr-un flu! continuu, fiind supuse unui proces de modelare, menit să asigure

continuitatea istorică a valorilor umane şi pregătirea fiecărei generaţii pentru creaţii

autentice #n sfera civilizaţiei.

ntr-o societate modernă, aflată #n continuă scimbare şi dezvoltare, educaţiaocupă un rol primordial. Ea #şi propune să formeze şi să dezvolte indivizi de un nivel

cognitiv, moral şi civic ,, necesari construirii unei societăţi democratice prospere,,./

0ctivitatea de modelare a personalităţii copilului, #ncepută #n familie, #ncă din

primii ani de viaţă, nu poate face abstracţie de rolul primordial al factorului clasă.

Fenomenele de grup ce se petrec aici, interacţiunile dintre elevi, relaţiile educator- clasă

şi stilul de conducere al clasei, influemţează #n mod specific conduita elevilor.

0spectele relaţionale din grupul clasei, constituie una dintre variabilele ma1ore ale

performanţelor obţinute de elevi. +uplul,, educator- educat,, nu poate fi #nţeles, #n toată

comple!itatea sa, decât dacă este privit ca o unitate. Fiecare dintre cei doi termeni ai

cuplului poate fi gândit doar raportat la celălalt. n acelaşi timp, nici cuplul nu poate

e!ista prin el #nsuşi, ci numai integrat #ntr-un sistem social, #ntr-o organizaţie, şcoală, #n

comunitatea pe care o formează profesorii şi elevii.

Relaţia profesor-elev reprezintă una din problemele ma1ore ale #nvăţământului

contemporan, ce a preocupat adesea gândirea pedagogică mondială, ca şi pe cea din ţara

noastră. n plan istoric, atât #n literatura de specialitate cât şi #n practica educativă, s-au

conturat două puncte de vedere opuse privind relaţia profesor-elev% unul caracteristic

pedagogiei tradiţionale, bazat pe o comunicare unilaterală de la profesor la elev, iar

/ 'eorge &ăideanu, Educaţie la frontiera dintre milenii, Editura 2olitică, 3ucureşti, /455, p. 67

7



celălalt modern, care consideră elevul e!clusiv ca subietc al educaţiei, #n afara oricărei

diri1ări din partea educatorului.

0mbele puncte de vedere 8 primul punând accentul pe autoritatea profesorului, iar

cel de-al doilea pe libertatea elevului 9, sunt #nsa unilaterale, respingând posibilitatea

realizării unei comunicări reale #ntre cei doi poli activi ai actului educativ. n accepţiunea

pedagogiei contemporane, relaţia profesor-elev este privită ca o relaţie de profunzime, #n

care ambii parteneri colaborează permanent şi #n cadrul căreia este bine precizat statutul

fiecăruia% profesor ca factor educativ, iar elevul ca obiect şi subiect al educaţiei.

0bordarea problematicii relaţiei profesor-elev #n cadrul cerinţelor #nvăţământului

formativ este necesară cu atât mai mult cu cât, #n practica instructiv-educativă, mai

persistă #ncă unele atitudini ale #nvăţământului tradiţional, de a trata elevul ca pe un

obiect pasiv al educaţiei implicit numai unilateral #n asimilarea ca atare a informaţiilortransmise de profesor.

:ocietatea contemporană e!trem de dinamică şi mobilă, impune #n plan

educaţional restructurări fundamentale de paradigmă. +rearea cetăţeanului european şi a

celui mondial, #ntr-o perspectivă din ce #n ce mai apropiată, impun formarea unei

personalităţi autonome şi creative, capabilă de o inserţie socială rapidă şi eficientă. ;mul

contemporan, trebuie #nvăţat, #n primul rând, să #nveţe, să gândească liber şi descis, să

fie creativ şi inventiv şi să-şi pună #n valoare potenţialul de care este capabil pentru adeveni, astfel, un adevărat profesionist al domeniului său de activitate. $umai pregătit

de o asemenea manieră, omul zilelor noastre va putea face faţă concurenţei acerbe pe care

o #ntâlneşte pe piaţa forţei de muncă.

2e lângă aceste aspecte, realitatea social-economică contemporană ne face să

observăm tot mai mult că forţa şi eficienţa muncii #n ecipă, a lucrului #n colaborare este

mult superioară, #n primul rând ca randament 8#nţeles ca raport dintre efort şi rezultat9 dar

şi calitativ, unei abordări individuale a problemelor mult prea comple!e la care societatea

de astăzi #l supune pe cetăţeanul său.

0semenea cerinţe sociale impun restructurări severe şi la nivelul relaţiei dintre cei

doi actori ai actului paideutic. 0stfel, relaţia cadru didactic < educabil suferă o

reformulare paradigmatică fundamentală, căpătând noi conotaţii. :ociabilitatea, spiritul

)linca 0nton,&iorel 3inciciu, ; pedagogie pentru #nvăţământul primar, Editura =niversităţii ,, 0urel&laicu,, 0rad, >>?, p.6>

6



de ecipă, comunicativitatea, desciderea spre nou şi inovaţie, alături de creativitate şi

gândire liberă sunt calităţi fără de care cetăţeanului societăţii contemporane #i va fi foarte

greu să realizeze o inserţiei activă #n societatea timpului său şi mai cu seamă #n cea a

viitorului.

0şadar, relaţia educaţională ( pedagogică ) se constituie în ansamblul de

interacţiuni didactice şi nondidactice stabilite între cadrul didactic şi elevii săi în

vederea realiării obiectivelor educaţionale propuse.7

7 &ictor @#rcovnicu, 2edagogie generală, Editura Facla, "imişoara, /45/, p. A6

?



II.Funcţiile profesorului în şcoală

Rolul profesorului rămâne mereu #n prim plan #n opera de formare a personalităţii

elevilor. +u toate că a sporit şi influenţa altor factori #n procesul educaţiei, profesorul #şi

păstrează numeroase prerogative #n acest domeniu. El rămâne principalul modelator al

personalităţii elevilor, #ncepând de la imprimarea unei conduite e!terne, până la

formularea aspiraţiilor şi idealurilor lor de viaţă.6

Funcţiile profesorului #n şcoală sunt următoarele % a9. organizator al procesului de

#nvăţământ( b9. educator( c9. partener al educaţiei( membru al corpului profesoral.

a) +a organizator al #nvăţării profesorul #mbină aspectele logice ale transmiterii

cunoştiinţelor cu aspectele psiologice. El este deci preocupat atât de aplicarea

principiilor didactice cât şi de implicaţiile psiologice ale actului transmiterii% psiologia

#nvăţării. 2rofesorul nu este doar un transmiţător de informaţii, ci şi un antrenor

care, prin întrebări analitice stimulează gîndirea elevilor.

b9 E!ercitarea funcţiei de educator se referă la felul in care profesorul #şi #nţelege

misiunea. Funcţia de educator al elevilor e!clude autoritarismul si diri1ismul. 2rofesorul

nu trebuie să abuzeze de aşa numita Bdisciplinare”, fiindcă aceasta poate duce la formarea

elevilor ca persoane dependente şi conformiste fi!ate pe anumite atitudini induse de

profesor. El trebuie să fie un model, un partener, un sfătuitor pentru elev şi trebuie să

creeze #n clasă o atmosferă de siguranţă şi #ncredere #ncura1#nd succesele fiecărui elev in

parte. nainte de a transmite valori cognitive, profesorul transmite elevilor valori morale.

c). +onceptul de partener al educaţiei se referă la relaţiile profesorului cu alţi

factori educativi, #n special cu părinţii. coala este al doilea loc de socializare al

copiilor după familie, de aceea profesorul este un consultant al familiei şi #mparte cuaceasta răspunderea formării copiilor.

d). +a membru al corpului profesoral, profesorul este #ntr-o str#nsă relaţie cu

ceilalţi profesori, cu directorii,cu educatorii şi de aceea el nu poate să se izoleze de

6ttp%CCDDD.uaic.roCuaicCbinCdoDnloadC0cademicCoctoratefebruarie>/>C)strate'.*iaela$icoletacs.2rvu.pdf

G

http://www.uaic.ro/uaic/bin/download/Academic/Doctorate_februarie_2010/IstrateGh.MihaelaNicoletacs.Prvu.pdf






problemele celorlalţi sau ale şcolii ca organizaţie. )deea de a lucra in ec!ipă " team

teac!ing ) #n vederea unei acţiuni care tinde spre acelaşi rezultat presupune discuţii #ntre

profesorii de specialitate.?

2rofesorul reprezintă autoritatea publică, transmiţător de cunoştiinţe, evaluator al

elevilor, partenerul părinţilor #n sarcina educativă, membru in colectivul şcolii. 0stfel

profesiunea de profesor este încărcată de tensiune. E!istă adesea stări conflictuale #n

care se găseşte profesorul, #n special in relaţiile cu părinţi deoarece aceştia solicită o

atenţie specială a copiilor lor iar astfel profesorul e obligat să-şi distribuie imparţial

atenţia asupra elevilor.=n alt conflict poate cel mai important este acela dintre

transmiterea cunoştiinţelor de specialitate şi calitatea de educator al profesorului.

*eseria de profesor presupune ca acesta să fie atât informator ce transmite

informaţia, partener ce sfătuieşte si #ndrumă, model ce oferă cerinţe morale, e!aminatorce se străduieşte să fie obiectiv şi imparţial, educator ce transmite valori-orientari de viaţă

şi e preocupat de om şi de Beducat” cât şi specialist a!at pe predare şi instruire. El are

deci mai multe roluri aflate #ntr-o tensiune.instrucţia #n educaţie este necesară, dar #n

acelaşi timp instrucţia este motivată şi stimulată de educaţie. G

2e lânga rolurile enumerate mai sus, profesorul mai #ndeplineşte şi următoarele%

a9. 2rofesor ca e!pert al actului de predare- #nvăţare% el poate lua decizii la tot ceea ce se

#ntâmplă #n procesul de #nvăţare( b9. 2rofesor, ca agent motivator% declanşează şi #ntreţine interesul elevilor, curiozitatea şi

dorinţa lor pentru activitatea de #nvăţare(

c9. 2rofesor, ca lider% conduce un grup de elevi, e!ercitându-şi puterea asupra

principalelor fenomene ce se produc aici. Este un prieten şi confident al elevilor, un

substituit al părinţilor, obiect de afecţiune, spri1in #n ameliorarea stărilor de an!ietate etc(

d9. 2rofesor, #n ipostaza de consilier% este un observator sensibil al comportamentelor

elevilor, un #ndrumător persuasiv şi un sfidător al acestora(

e9. 2rofesor, ca model% prin #ntreaga sa personalitate, prin acţiunile şi comportamentul său

este un e!emplu pozitiv pentru elevi(

? *arian )lie, Elemente de pedagogie, Editura *)R";$, "imişoara, >>?, p.7/G 0ndrei +osmovici, Huminiţa )acob, 2siologie şcolară, Editura 2olirom, )aşi, >>5, p.G>

A



f9. 2rofesor, ca profesionist refle!iv% se străduieşte tot timpul să #nţeleagă şi să reflecteze

asupra #ntâmplărilor inedite din clasă, să studieze şi să analizeze fenomenele

psiopedagogice cu care se confruntă(

g9. 2rofesor, ca manager% supravegează #ntreaga activitate din clasă, asigură consensul

cu ceilalţi profesori, cu părinţii şi cu ceilalţi factori.. 2rofesorul are de-a face cu un tip

special de management, şi anume ,, managementul clasei ,,. 0cesta include toate deciziile

şi acţiunile solicitate pentru menţinerea ordinii #n clasă.A

Plasarea centrală în spaţiul educativ a celor doi actori permite

recunoaşterea reciprocă a celuilalt ca partener activ şi creator în

procesul instructiv – educativ, chiar dacă cu un alt status şi un lat rol.

Pentru operaţionalizarea cu succes a unei astfel de concepţii

pedagogice atât cadrul didactic cât şi educabilii săi trebuie să accepte,să-şi însuşească şi să se obişnuiască cu anumite restructurări

comportamentale.

n aceste sens, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele

aspecte!

" #ă formuleze obiective educaţionale prin raportare strictă la

educabilii concreţi cu care lucrează$

" #ă vizeze cu prioritate formarea de atitudini$" #ă planifice un proces didactic bazat pe curba în formă de %&'$

" #ă gândească educabilul ca parte activă a tacticilor didactice

propuse$

" #ă dea educabilului libertate de mişcare şi inovaţie în demersul

didactic$

" #ă gândească procesul didactic lăsând spaţiu restructurării din mers

a tacticilor didactice stabilite$

" #ă lase spaţiul necesar abordării unor tactici didactice neprevăzute

iniţial$

" #ă creeze situaţii de învăţare$

" #ă se constituie în facilitator al învăţării$

A 0ndrei +osmovici, Huminiţa )acob, op! cit , p. A4

5



" #ă construiască situaţii problemă$

" #ă încura(eze libera e)primare a opiniilor$

" #ă fie în permanenţă activ *coordonator, conducător, facilitator+ în

desfăşurarea procesului didactic, dar să devină %vioară întâi a

concertului educativ' doar la nevoie$

" #ă realizeze o evaluare pe patru coordonate! activitatea elevului,

activitatea sa, desfăşurarea procesului şi evaluarea evaluării$

" #ă faciliteze elevului acţiunea de autoevaluare etc.

5 *arian )lie, op!cit , p. 4

4



III. #ipologia relaţiilor profesor- elev

naliza spaţiului de instruire ne relevă e)istenţa mai multor tipuri

de relaţii educaţionale. Potrivit criteriului sociologic al actorilor

implicaţi în relaţia educaţională, distingem următoarele tipuri!

" lev – elev$" lev – subgrup$

" lev – clasă de elevi *grup+$

" /adru didactic – elev$

" /adru didactic – subgrup$

" /adrul didactic – clasă de elevi *grup+.

0elaţia cadru didactic – elev *subgrup sau1şi clasă+ evoluează pe

fondul celorlalte tipuri de relaţii educaţionale ce au ca protagonişti

doar pe educabili. 2iversitatea tipurilor de relaţii educaţionale susţine

diversificarea situaţiilor de învăţare şi prin aceasta abordarea

diferenţiată a educabililor.

3rebuie specificat faptul că în cadrul spaţiului de instruire, între

diverşii săi actori nu se stabilesc doar relaţii formale, ci şi informale.

0elaţiile oficiale *formale+ sunt, desigur, prioritare dar acest fapt nu

presupune negli(area, nici măcar minimală, a relaţiilor

neoficiale *informale+ care, este cunoscut, că au o forţă de motivare

e)trem de mare. 4ricum, acolo unde se constituie relaţii formale este,

practic, imposibil să nu apară şi relaţii neoficiale susţinute de

/>



sentimente ca simpatie, antipatie, prietenie, sentiment părintesc,

indiferenţă, ură etc. 5mportant este ca educatorul să valorifice în

demersul paideutic valoarea didactică a acestora relaţii şi mai cu

seamă a sentimentelor pe care ele se bazează.6

şa după cum am prezentat mai sus, în cadrul relaţiei

educaţionale, statutul şi rolul cadrului didactic permit acestuia să

construiască un tip de relaţie cu grupul de educabili *clasa+, în general,

şi cu oricare dintre ei, în particular, e)act aşa cum îl

consideră eficient, modelându-l, în permanenţă, în funcţie de

circumstanţele situaţiei concrete şi de scopurile educaţionale urmărite.

n acest sens, în funcţie de modul în care educatorul înţelege relaţia cu

educabilii săi şi prin urmare, modul de conducere a acestora în

procesul didactic, identificăm trei tipuri de relaţii cadru didactic –

educabil *subgrup sau1 şi clasă+! democratice, autocratice şi laissez-

faire. 2esigur ta)onomia relaţiilor educaţionale prezintă numeroase

alte variante, dar din punct de vedere al obiectivelor urmărite aceste

ne par a fi cele mai relevante.78

1. Relaţii democratice

/adrul didactic adoptă o atitudine pozitivă faţă de clasă,

încercând să devină membru activ al acesteia. l se integrează în

grupul-clasă ca şi conducător democratic, canalizând finalist acţiunile

grupului. n aceste cazuri avem de a face cu relaţii multidirecţionale

de! conlucrare, spri(in, influenţare indirectă, coordonare, cooperare etc.

Avantajele unui asemenea tip de relaţie cadru didactic –

educabil sunt multiple!

4 http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=1196442./> DDD.didactic.ro Cmateriale-didacticeCrelatia-profesor-elev

//

http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=1196442


http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.didactic.ro/materiale-didactice/relatia-profesor-elev






- este în concordanţă cu principiile de democratizare ale

învăţământului, în general şi cu noua paradigmă a relaţiei

educaţionale, în particular$

- educabilul este privit ca o persoană autonomă şi responsabilă faţă de

propria formare$

- stimulează participarea activă a educabililor la activitatea de predare$

- facilitează cooperarea dintre cadrul didactic şi clasa sa$

- responsabilizează educabilul pentru parcursul său educaţional$

- stimulează interesul şi curiozitatea educabililor$

- încura(ează spontaneitatea, creativitatea şi implicarea activă a

educabililor în situaţiile de învăţare create special de către educator

etc.

n principiu un asemenea tip de relaţie, înţeles corespunzător,

din ambele părţi *educabil şi educator+ nu prezintă dezavantaje.

3otuşi, abordarea efectivă, cu succes, a unui asemenea tip de relaţie

este destul de dificilă şi, de aceea, un novice al domeniului poate

pierde uşor controlul clasei sale, căzând în diferite capcane, mai cu

seamă în cea numită aliatul pedagogic. 9ovicele, dar nu numai,

neputând conduce clasa, se eri(ează în aliatul acesteia în diverseprobleme. semenea atitudine este speculată rapid de către grupul de

educabili ducând la pierderea controlului de către educator.

Pentru a evita un asemenea %accident', cadrul didactic trebuie

să stăpânească foarte bine tehnicile de comunicare şi cooperare cu

grupul-clasă, făcând astfel ca odată cu creşterea importanţei şi

autonomiei educabilului în procesul didactic să-şi păstreze autoritatea

şi respectul clasei. ste important ca acestea, autoritatea şi respectul,

să fie câştigate prin prestanţă şi conduită model şi nu printr-o strategie

de dominare. n acest ultim caz, nu se mai poate vorbi de o relaţie

democratică între educator şi clasă, ci de una autocratică, cum vom

vedea în cele ce urmează.

/



nţeles şi aplicat corespunzător, de ambii actori, acest tip de

relaţie duce la construirea unui raport optim între directivitate şi

libertate în procesul educaţional. /adrul didactic nu se retrage din

activitate, nu-şi diminuează prerogativele, este mereu prezent, dar

a(utat de educabilul responsabilizat faţă de reuşita procesului de

predare – învăţare – evaluare.

$. Relaţii autocratice

n acest tip de relaţie, cadrul didactic se plasează în centrul

spaţiului de instruire, fiind actorul principal al procesului instructiv,

dacă nu chiar unicul. ici se instaurează relaţii unidirecţionale de gen!

ascultare, supunere, obedienţă etc. n asemenea situaţii, cadrul

didactic este sursa informaţie, el transmite ideile valorizatoare, el are

întotdeauna dreptate, lui îi revine iniţiativa, educabilul având doar un

rol pasiv de obiect al procesului educaţional.

:a o primă analiză am fi înclinaţi să afirmăm că un asemenea tip

de relaţie didactică nu prezintă avantaje, totuşi, con(unctural, şi o

asemenea atitudine poate da rezultate pozitive. 4 atitudine autocratică

poate fi eficientă în situaţii de criză, de criză de timp, de conflict, în

situaţii speciale în care cadrul didactic trebuie să impună respectarea

regulilor formale sau nonformale ale clasei.

ste foarte important ca acest tip de relaţie să nu depăşească

situaţiile de con(unctură şi să devină dintr-o atitudine cerută de

momentul educativ concret, o atitudine permanentă faţă de clasă. n

acest caz, dezavantajele sunt multiple!

- determină pasivitatea educabilului$- creează personalităţi obediente şi conformiste$

- stimulează supunerea necondiţionată$

- înăbuşă spiritul de iniţiativă şi creativitate$

/7



- a)ează procesul didactic pe memorare şi reproducere, pe dobândire

de informaţii şi nu pe formare de atitudini.

;n asemenea tip de relaţie impune o autoritate forţată, ceea ce

poate fi e)trem de nociv unui proces didactic modern, dorit ca unul

a)at pe formare de atitudini.

%. Relaţii laissez-faire

cest tip de relaţie are la bază ideea naturii pozitive a copilului,

care se presupune că, intrinsec, este înclinat spre acţiune pozitivă, în

general, şi deci, şi în cadrul procesului instructiveducativ, ca şi caz

particular. /adrele didactice care adoptă o astfel de

atitudine faţă de clasa de elevi consideră că orice intervenţie educativă

e)ternă asupra educabilului este resimţită de către acesta ca fiind o

ameninţare.

semenea tipuri de relaţii cadru didactic-elev sunt promovate de

aşa numitul liberalism pedagogic. n această accepţiune pedagogică,

nondirectivistă, este negată orice formă de intervenţie autoritară a

educatorului în procesul instructiv-educativ desfăşurat cu educabilul.

4 asemenea concepţie pedagogică plasează în centrul spaţiului

de instruire doar educabilul, dorinţele şi interesele sale, supunând

ma)imal acestora activitatea educativă a cadrului didactic. n acest

caz, activitatea cadrului didactic se diminuează, el devenind

un simplu supraveghetor şi însoţitor al iniţiativei educabililor.

n cazul în care devine o atitudine generalizată în raporturile

cadru didactic – clasă de elevi, acest tip de relaţie educaţională

prezintă, ca şi celelalte, atât avanta(e cât şi dezavanta(e./a avantaje ale relaţiei de tip laissez-faire amintim!

responsabilizarea educabilului faţă de actul de instruire-educare$

promovarea iniţiativei şi a creativităţii educabilului$ facilitarea

colaborării interumane în cadrul grupului clasă etc.

/6



2acă avanta(ele acestui tip de relaţie sunt demne de luat în

seamă, nici dezavantajele nu sunt de negli(at, ele putând produce

pre(udicii ma(ore procesului educativ! deresponsabilizarea cadrului

didactic, lipsa unei îndrumări precise a educabilului, minimalizarea

importanţei actului de învăţare de către educabil, ca să amintim doar

câteva.

3rebuie să atragem atenţia că nu de puţine ori am observat

cadre didactic care sub prete)tul unor relaţii democratice cu educabilii

abordau de fapt un laissez-faire-ism e)trem şi deosebit de păgubos.

responsabiliza educabilul în procesul paideutic nu

înseamnă deresponsabilizarea educatorului.

2eşi, din punct de vedere al eficienţei educative, pe termen

mediu şi lung, sunt evidente avanta(ele relaţiilor de tip democratic,

suntem convinşi că şi celelalte tipuri de relaţie educaţională *autocratic

şi laissez-faire+ pot fi eficiente. 0elaţiile educaţionale de gen autocratic

sau 1 şi laissez-faire se pot dovedi eficiente doar în cazul în care nu se

constituie într-o notă generală de relaţionare a actorilor educativi, ci

doar ca o atitudine de moment, cerută de situaţia educaţională

concretă. 2esigur, tactul pedagogic şi e)perienţa educativă ale fiecăruieducator vor %dicta', acestuia, când este cazul

să adopte o atitudine autocratică sau când ar fi mult mai eficient dacă

iniţiativa ar fi lăsată total în sarcina educabililor. 5mportant este, în

opinia noastră, ca orice atitudine de acest fel *autocratică sau

laissezfaire+ să fie abordată pe fondul unor relaţii democratice

generalizate între clasa de elevi şi cadrul didactic.

9u putem încheia fără a specifica faptul că o capacitate deosebit

de importantă pentru realizarea unor raporturi optime între cadrul

didactic, ca manager eficient al clasei şi educabilii săi este empatia.

%mpatia didactică reprezintă acea capacitate a profesorului

de a se transpune în fiinţa elevilor săi . ,, ceastă capacitate este utilă

atât timp cât nu generează confuzii ori sentimente de gen! milă sau

/?



compasiune, ceea ce poate induce scăderea eficienţei procesului

educativ sau alterarea soluţiilor la diverse situaţii educaţionale ce

trebuiesc rezolvate77

&oncluzii

+opilul, preadolescentul, adolescentul şi tânărul au avut şi au nevoie de când este

lumea de educaţie. 0ceasta este o trebuinţă ce se impune a fi satisfăcută #n raport cu

vârsta şi particularităţile fizice şi psiice ale elevului 8educatului9, rolul de educator

revenind profesorului #n general şi dirigintelui #n mod special. =m om educat este şi un

om disciplinat, disciplina fiind o condiţie de baza a muncii şcolare.

:arcina profesorului nu este deloc una simplă. 2e lângă aceste aptitudini

psiopedagogice speciale, profesorul trebuie să aibă o cultură generală şi să stăpânească

materia pe care o predă. $epregătirea pentru lecţie, ignorarea predării metodice,

subiectivismul, ţinuta necorespunzătoare, vocabularul colorat, toate acestea sunt

sancţionate de elevi. 2e profesor #l privesc continuu ?>-G> de oci. El trebuie să

#ncura1eze zelul, să-l atragă pe cel distrat, să-l trezească pe visător fără a-i distruge visul,

să-l rşineze pe #nfumurat, #ntotdeauna cu multă solicitudine, să-i arate grăbitului că

,,graba strică treaba”, să-l facă pe fiecare să #nţeleagă nevoia muncii, a efortului perpetuu,

acum şi mâine când vor intra #n viaţă.

0şadar, relaţia educaţională se constituie #n ansamblul de interacţiuni didactice şi

nondidactice stabilite #ntre cadrul didactic şi elevii săi #n vederea realizării obiectivelor

educaţionale propuse. +adrul didactic, trebuie văzut ca un membru activ al grupului de

clasă, care canalizează finalist acţiunile grupului şi facilitează interacţiunile pozitive #ntre

membrii acestuia.

//+onstantin +ucoş, Pedagogie, Ediţia a ))-a , Editura 2olirom, )aşi, >>, p.77

/G



'ibliografie

(iteratura de specialitate

/. 0$";$ )linca, 3)$+I)+)= &iorel, " pedagogie pentru învăţăm#ntul primar ,

Editura =niversităţii ,,0urel &laicu,, 0rad, >>?(

. +;:*;&)+) 0ndrei, )0+;3 Huminiţa, Psi$ologie şcolară, Editura 2olirom,)aşi,>>5(

7. +=+;: +onstantic, Pedagogie, Ediţia a ))-a, Editura 2olirom, )aşi, >>(

6. )H)E *arian, Elemente de pedagogie, Editura *)"R;$, "imişoara, >>?(

?. @R+;&E0$= &ictor, Pedagogie generală, Editura Facla, "imişoara, /45/(

G. &J)E0$= 'eorge, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura 2olitică, 3ucureşti,

/455.

ite-uri internet

/ .DDD.didactic.ro

. DDD.edu.ro

7. DDD.uaic.ro

/A

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.didactic.ro

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.edu.ro

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/FACULTATE%20RISE

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.didactic.ro

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/www.edu.ro

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_3/FACULTATE%20RISE

Documents

192040291 Relatia Pedagogica Elev Profesor