TIMPUL filenoiembrie 2011 2 Agora TIMPUL OVIDIU PECICAN A[ mai ad\uga ceva cu privire la bolov\-noasa – [i, altminteri, nedumeritoarea – meta-

$Page 1: TIMPUL filenoiembrie 2011 2 Agora TIMPUL OVIDIU PECICAN A[ mai ad\uga ceva cu privire la bolov\-noasa – [i, altminteri, nedumeritoarea – meta-$
11noiembrie

2011

24 pagini

an XI

nr. 152

www.timpul.ro

TIMPULREVIST| DE CULTUR|

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Heidegger sau… Cantemir?Ovidiu Pecican

Despre Noua Republic\Sorin Bocancea

Noul hermetism – Noua gnoz\, în [tiin]\Tiberiu Bra\ilean

Copilul e un „pl\smuitor“ care poate crea din oriceInterviu cu Mircea C\rt\rescu

Num\r ilustrat cu fotografii de Alex Popa

noiembrie 2011

2 AgoraTTIIMMPPUULL

www.timpul.ro

OVIDIU PECICAN

A[ mai ad\uga ceva cu privire la bolov\-noasa – [i, altminteri, nedumeritoarea – meta-for\ `mprumutat\ [i comentat\ c\znit deGabriel Liiceanu de la Heidegger. Un plus deaten]ie fa]\ de cultura `n care s-a format [i seexprim\ l-ar fi scutit pe autor de peripluri `n-dep\rtate [i nu tocmai izbutite. Poate tocmaide aceea se obi[nuie[te `n [coli s\ se recoman-de lectura sus]inut\ [i buna cunoa[tere a lucru-rilor `n c`t mai multe privin]e; spre a se scutiredundan]ele [i pre]iozit\]ile inutile.

~n 1722, Dimitrie Cantemir `[i f\cea portre-tul, `n „Cuv`nt de `nchin\ciune lui Petru celMare“ din Cartea sistemei sau a st\rii religieimahomedane, recurg`nd la o construc]ie meta-foric\ `n multe privin]e asem\n\toare cu – `ns\mai izbutit\ dec`t – a lui Heidegger. „Am `nmine trei lipsuri de aceea[i fire [i [de]odat\n\scute: cea dintì arat\ usc\ciunea unui lemnuscat; cea de-a doua poart\ greutatea celui maitare fier; cea de-a treia, u[urin]a [i zborul les-nicios al penei. […] Cele trei materii, adic\lemnul, fierul [i pana, de vor fi asociate `n chipme[te[ugit de m`na unui artist priceput [i dac\din combinarea acestor trei materii opuse `ntreele va fi f\cut\ o s\geat\, va rezulta un lucrufrumos [i vrednic de mirare cu `nsu[iri foartedeosebite. ~n el vedem nemi[carea, greutatea [iu[urin]a; c\ci lemnul se mi[c\ foarte repede,fierul zboar\ `n `n\l]ime, iar fulgul `nal]\ `n aer[i `n nori corpurile mai grele dec`t el“. Lancealui Heidegger ia, la principele c\rturar, aspec-tul unei s\ge]i; evident, ca [i la filosoful ger-man, tot una evocat\ `n ordine spiritual\, me-nit\ s\ configureze imaginativ inteligen]a [ifor]a de penetrare cognitiv\. E un pic altceva,[i, totu[i, cam acela[i lucru.

S\ fi st\ruit mai pu]in pe la al]ii [i mai multpe acas\ cu puterea g`ndului domniei sale,

Gabriel Liiceanu nu ar fi ignorat, poate,aceast\ frumoas\ pagin\ cantemirian\ care ìputea sluji inten]iile de prefa]ator mult maibine dec`t opinteala filologic\ `mpiedicat\ `nerörtern, Ort [i alte pre]iozit\]i de inspira]ieteutonic\. Dar, la drept vorbind, nimeni – `nafara lui Gabriel Liiceanu `nsu[i – nu are deunde [ti dac\ ar fi fost `ntr-adev\r astfel. Une-ori iubim lucruri, persoane, idei [i, de ce nu,retorici dincolo de eviden]e, printr-o misteri-oas\ dialectic\ a empatiz\rii. Datorit\ acesteieventualit\]i, readuc `n aten]ie – cer`nd iertarepentru cei pe care procedura i-ar plictisi – cita-tul heideggerian `n prezentarea ([i interpreta-rea) rom=neasc\ a admiratorului [i promoto-rului s\u rom=n.

„La `nceputul studiului despre Georg Trakl,publicat `n 1953 [i intitulat Georg Trakl. EineErörterung seines Gedichtes, Heidegger ex-plic\ cuvintele erörtern [i Ort. Erörtern `n-seamn\ «a trimite `ntr-un loc anume» [i apoi«a lua seama la acel loc», iar Ort `nseamn\ laorigine «v`rful l\ncii». {i Heidegger comen-teaz\: «V`rful este cel `n care se adun\ totul.Locul str`nge laolalt\ c\tre sine, purt`nd `npunctul suprem [i extrem. Cel care str`nge lao-lalt\ str\bate totul [i fiin]eaz\ `n toate. Locul,cel-ce-str`nge-laolalt\, adun\ la sine, p\streaz\tot ce a adunat, dar nu ca o capsul\ care ̀ nchide,ci `n a[a fel `nc`t el str\bate cu lumina [i str\lu-cirea sa ceea ce a str`ns laolalt\, eliber`ndu-labia astfel `ntru esen]a sa».“

S\ judec\m acum. Cantemir se exprim\ `n-tr-o limb\ str\in\, rusa, vorbind despre sine, `ntimp ce Heidegger vorbe[te despre poezia alt-cuiva, a lui Georg Trakl. Autenticitatea estegarantat\ `n cazul principelui, `n timp ce filo-soful german `[i `ncearc\ talentul hermeneuticasupra unui poet `ndr\git; altul, totu[i, dec`tsine. Cantemir `[i nume[te „lipsuri“ calit\]ile,semn de modestie [i delicate]e a punerii `n pa-gin\. Heidegger gloseaz\ despre un verb, `n-cerc`nd comentarii `n marginea etimologieiacestuia (aride prin for]a lucrurilor). Cantemirsimbolizeaz\ cele trei calit\]i pe care [i le so-cote[te caracteristice prin componentele s\-ge]ii: lemnul, fierul [i pana. Heidegger se – [ine – `ncurc\ `n considera]ii referitoare la loc,

direc]ie, definindu-le `ntr-un mod abuziv, ie[itdin matca firescului, drept „cel-ce-str`nge-lao-lalt\“ [i, respectiv, „str\batere a luminii [i str\-lucirii c\tre esen]\“. Cantemir pariaz\ pe unme[ter care [i-a ridicat me[te[ugul la rangul deart\ pentru a face din cele trei elemente o s\-geat\. Heidegger socote[te c\, de unde a ajuns,poate s\ri cu `ndrept\]ire suficient\ la… fiin]\[i esen]\. Mai modest, dar cu siguran]\ mai in-spirat [i mai elegant, Cantemir se mul]ume[tes\ vad\ `n s\geata astfel f\urit\ „nemi[carea,greutatea [i u[urin]a“, concepte absolut `nte-meiat chemate `n discu]ie, [i apar]in`nd `n chiplegitim c`mpului metaforei sale; av`nd, `n plus,[i acoperire [tiin]ific\ `n fizica vremii, [i filo-sofic\. La Heidegger nu mai urmeaz\, pur [isimplu nimic. Gr\bit, el a [i epuizat – `n salturiimposibil de urm\rit `n logica lor intrinsec\ –registrele [i mizele discursului propriu, de laetimologie, prin teoria locuirii, la ontologie.La principele rom=n, abia acum urmeaz\ fru-muse]ea poetic\, plenitudinea imaginii [i aevoc\rii aferente: c\ci „lemnul se mi[c\ foarte

repede, fierul zboar\ `n `n\l]ime, iar fulgul `nal]\`n aer [i `n nori corpurile mai grele dec`t el“.

…{i toate acestea se produc `ntre doi autoridesp\r]i]i de peste dou\ sute de ani de istorie,unul rom=n [i altul german. S\ `mi fie `ng\duitca, `n pofida decalajului, [i f\r\ nici un fel decondescenden]\ fa]\ de g`nditorul de la `nce-puturile modernit\]ii noastre, s\ `l prefer ger-manului despre care s-a spus c\ domin\ custatura lui `ntreg secolul al XX-lea. Afl\m maimult\ elegan]\, ra]iune, stil [i anvergur\, maimult firesc `n metafora construit\ pe mo[ia dela Dimitrievka dec`t `n c\znita `ntreprindere amestrului din P\durea Neagr\. Spun asta f\r\rezerve, dar [i f\r\ pic de imbold protocronist,c\ci lectura se poate face – gra]ie traducerii luiCantemir `n rom=na actual\ – `n absen]aelementelor de datare la fel de bine ca [i `nprezen]a lor.

Omisiune din lista de lecturi? Chestiune degust? Cred c\ ̀ n fa]a acestor posibilit\]i, nu doarstatura liicenian\ scade, ci [i a unui cortegiu –mare sau mic – de rom=ni care caut\ departeceea ce pot g\si chiar acas\. F\r\ concesii.

Heidegger sau… Cantemir?CAPRICORN

BOGDANC|LINESCU

Comunismul pe ecrane

Nu am v\zut `nc\ un film artistic de refe-rin]\ despre crimele comuniste `n general saudespre gulag `n particular. Exist\ `ns\ maimulte despre lag\rele naziste. Au fost f\cutefilme documentare, unul recent, The SovietStory, pe care am `ncercat s\-l cump\r prinAmazon `ns\ acesta e cu disperare „indispo-nibil“ de luni de zile. Nu am crezut niciodat\`n „teoria complotului“, `ns\ absen]a perma-nent\ (nu e nici m\car disponibil „de ocazie“)a acestui film din enorm\ videotec\ a Amazo-nului mi se pare ciudat\. A[tept`nd cu ner\bdares\ reapar\ pe lista de v`nzare, m-am consolatcu un film de fic]iune intitulat – `n francez\ –Les chemins de la Liberté, film ce relateaz\aventura unui grup de de]inu]i ce evadeaz\ dinGulagul sovietic. Cunosc`nd regizorul filmu-

lui, Peter Weir, ca fiind mai ales autor de filmede ac]iune, am fost reticent. M-am `n[elat. Cuo distribu]ie prestigioas\ – Ed Harris, ColinFarrell – filmul red\ fidel atmosfera infernuluidin Gulag. Frigul, foamea, tortura, bestialitatea,moartea s`nt perfect descrise, iar actorii s`ntremarcabili inclusiv playboyul Colin Farell cejoac\ rolul unui de]inut de drept comun `nchisal\turi de de]inu]ii politici (Soljeni]`n povestearela]iile ambigue `ntre cele dou\ categorii deprizonieri). Din p\cate, scenele din Gulag nureprezint\ dec`t o mic\ parte din film, restulac]iunii desf\[ur`ndu-se `n imensitatea stepe-lor parcurse de cei c`]iva prizonieri ce reu[esc([i au curajul) s\ evadeze. Ace[tia vor parcurgepeste 10.000 km p`n\ `n India… Ce lec]ie ex-traordinar\ de curaj, de demnitate [i de voin]\pentru a redob`ndi libertatea. Din p\cate, a[a cumm\ a[teptam, filmul nu a avut ecoul meritat `npresa francez\. Gulagul comunist nu pasionea-z\ ziari[tii din ]ara „drepturilor omului“…

Tot despre paradisul comunist. ~n cotidia-nul Le Parisien din 12 octombrie, un reportaje consacrat unei fran]uzoaice de 83 de ani, exi-late timp de 65 de ani `ntr-un sat din fostaURSS [i care revine pentru prima dat\ `nFran]a… Plecase `n URSS `n 1947 deoarececredea `n comunism [i i s-a spus c\ prosperi-tatea economic\ e at`t de mare `nc`t „la robinetcurge lapte“. Paradisul era de fapt un inferndin care nu a putut pleca dec`t `n 2011.

Wall Street Journal, b\ncile [i pre[edin]ia Fran]ei

Pe data de 13 septembrie am publicat `ncotidianul Wall Street Journal un articol des-pre b\ncile din Fran]a, `n care avertizam asu-pra riscurilor unei na]ionaliz\ri. Situa]ia fi-nanciar\ a mai multor b\nci fiind foarte difi-cil\, se vorbe[te tot mai insistent de o posibil\punere a acestora sub aripa ocrotitoare a Sta-tului. Memoria are limite, mai ales `n dome-niul economic. S-a uitat c\ na]ionaliz\rileimpuse de sociali[ti `n anii 1980 s-au terminat`n catastrof\, iar contribuabilii au fost obliga]i([i s`nt `nc\) s\ pl\teasc\ pentru aceste e[ecuri.Cazul unei b\nci precum Crédit Lyonnais(peste 150 milioane de euro de pierderi pl\titedin impozite) nu a fost unul izolat. Mai mult,am observat c\ la conducerea b\ncilor dinFran]a s`nt `n majoritate fo[ti elevi de la ENA(Ecole na]ionale d’Administration), o [coal\de `nal]i func]ionari [i fo[ti inspectori de la fi-nan]e. O caracteristic\ a capitalismului de statfrancez e ceea ce se nume[te „pantuflajul“.Func]ionarii pot ajunge la direc]ia unor b\ncisau societ\]i din sectorul privat [i chiar se pot`ntoarce `n administra]ie. Totul se face cu bine-cuv`ntarea oamenilor politici. Am remarcatdeci `n articol c\ b\ncile conduse de ace[tifunc]ionari aveau [anse mult mai mari dec`t

alte b\nci s\ ajung\ `n situa]ie financiar\ grav\.Simpl\ coinciden]\? Articolul meu `ncepea cudeclara]ia unui cadru de la BNP, a doua marebanc\ francez\, ce afirma c\ banca respectiv\nu mai avea rezerve `n dolari. Aceast\ fraz\ adeclan[at o isterie general\ la direc]ia b\nciicare a publicat imediat un comunicat, neg`ndproblema lichidit\]ilor `n dolari [i cer`nd o„anchet\“ cu privire la articolul meu. Infor-ma]ia a fost preluat\ de toat\ mass media.Dup\ dou\ zile, Wall Street Journal publicaun editorial (`n paginile „Opinion“, unde edi-torialele nu s`nt semnate, ele reflect\ pozi]iaziarului) ce revine asupra articolului meu (`n-tre timp, problemele b\ncii au fost confirmatede alte surse) [i poveste[te cum redac]ia pres-tigiosului cotidian american a primit un tele-fon din partea unei personalit\]i de la pre[edin-]ia Fran]ei. Aceast\ persoan\ a tras de urechiechipa de ziari[ti deoarece [i-a permis s\ pu-blice un articol critic despre b\ncile franceze.Bine`n]eles, editorialul din WSJ e plin deumor [i ironic. Situa]ia e at`t de neobi[nuit\pentru ei `nc`t pare de necrezut. ~ns\ `n Fran]aface parte din moravurile politice. Faptul c\Secretarul general de la Elysée (c\ci despre ele vorba) a telefonat `n persoan\ la un ziar in-dependent s\-l mu[truluiasc\ `n leg\tur\ cu unarticol e dovada irefutabil\ c\ interven]ionis-mul a intrat `n s`ngele celor ce conduc Fran]a.Va trece mult\ vreme p`n\ la vindecare.

Note inutile

3

noiembrie 2011

AgoraTTIIMMPPUULL

www.timpul.ro

Sigmund Freud, Despre psihanaliz\.Cinci prelegeri ]inute la UniversitateaClark, Traducere de George Scrima,Colec]ia Psihoterapia, Editura Herald,Bucure[ti, 2011, 128 p.

Despre psihanaliz\ reprezint\ primaexpunere a teoriilor lui Freud, acestastr\duindu-se s\ vorbeasc\ în prelegerilesale pe limba unui public cultivat, îns\f\r\ orientare medical\. Lucrarea tratea-z\ despre traumele psihice, isteria, tra-tamentul cathartic, refularea [i rezisten-]a, conflictul psihic, simptomul, princi-piul determinismului mental, visele, com-plexele patogene, sexualitatea infantil\,libidoul, perversiunea sexual\, comple-xul lui Oedip, nevrozele, arta, transfe-rul, sublimarea – c`teva dintre cele maiimportante contribu]ii aduse de psihana-liz\. Insist`nd asupra fenomenelor in-con[tiente, Freud a g\sit o f\r`m\ deadev\r despre natura uman\, iar princercet\rile sale a întemeiat psihanalizaca [tiin]\ de sine st\t\toare, sco]`nd-o desub aripa biologiei [i anatomiei. Con-[tient sau incon[tient, orice terapeut dinzilele noastre ia cu el în cabinet contri-bu]iile aduse de Freud. Terapiile detoate orient\rile, fie c\ s`nt mai moder-ne, de tip CBT, psihoterapia ra]ional-emotiv\, analiza tranzac]ional\, fie c\este vorba de Gestalt sau Bodywork,toate au fost [i s`nt influen]ate de p\rin-tele psihoterapiei, Sigmund Freud. Gr\-untele s\dit de el cu mul]i ani în urm\,încol]e[te în fiece form\ de terapie,uneori mai mult, alteori mai pu]in, r\-m`n`nd îns\ întotdeauna valorificat.

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

BOGDAN C. ENACHE

A[ezarea geografic\ a statelor europenecentral-estice `ntre dou\ mari centre de pu-tere, cel german la vest [i cel rusesc la est,constituie factorul determinat care a configu-rat destinul politic tulbure al acestei regiuni`n epoca modern\. Compus\ din state fragile[i disputante, majoritatea ap\rute abia dup\Primul R\zboi Mondial, c`nd a luat sf`r[it `m-p\r]irea habsburgo-germano-rus\ a regiunii,Europa central-estic\ este zona continentuluicu cea mai precar\ securitate strategic\, a[acum o dovede[te de altfel [i fluiditatea grani-]elor sale politice `n cursul ultimului secol.De[i existen]a Uniunii Europene [i integrarea`n aceasta a principalelor state central-esticedup\ pr\bu[irea Uniunii Sovietice a `nsemnato consolidare net\ a securit\]ii strategice aregiunii, Europa central-estic\ r\m`ne chiar [i`n acest context vulnerabil\ la balan]a de pu-tere dintre Germania [i Rusia [i la evolu]iaconstr`ngerilor externe la adresa acesteia.

Situa]ia geopolitic\ din prezent a Europeicentral-estice nu este foarte diferit\ de con-di]ia sa din epoca interbelic\. Ca [i atunci,statele din regiune s`nt ast\zi, luate indivi-dual, insuficient de puternice `n compara]iecu cele dou\ mari puteri de la vest [i est, iarla nivel colectiv cooperarea dintre ele r\m`nesuperficial\, incapabil\ s\ adauge un plus devaloare ac]iunilor individuale, [i frustrat\ deagende divergente punctuale care reu[esc s\ascund\ [i s\ diminueze interesul lor funda-mental privind stabilitatea [i bun\starea `n-tregii regiunii. Ca urmare, vocea [i intereselelor nu s`nt suficient de puternic articulate `npolitica european\ pentru a rezista presiunilorRusiei sau alian]ei franco-germane care do-min\ agenda Uniunii Europene [i cu at`t maipu]in unei eventuale cooper\ri dintre celedou\ blocuri de putere care ar fi `n defavoareastatelor din regiune.

~n perioada interbelic\, cooperarea statelorcentral-estice a luat forma unui sistem de ali-

an]e suprapuse `ntre Rom=nia, Polonia, Ceho-slovacia, Iugoslavia [i Grecia, `ns\ eficacita-tea sa `n ceea ce prive[te asigurarea securit\]iicolective a regiunii a fost subminat\ de agendarevizionist\ a celorlalte state din regiune: Un-garia, Bulgaria [i, ulterior, mi[carea separa-tist\ croat\ (Usta[a). ~ns\ e[ecul a survenit `ncele din urm\ ca urmare a falimentului con-str`ngerilor externe la adresa celor dou\ mariputeri revizioniste de la grani]ele regiunii,Germania [i Rusia, [i a incapacit\]ii acestorade a men]ine balan]a de putere dintre ele. Mai`ntì, Acordul de la München, prin care Fran]a[i Marea Britanie au sacrificat CehoslovaciaGermaniei naziste, a anulat practic toate ali-an]ele suprapuse dintre statele garant ale siste-mului Versailles din regiune cu Fran]a [i, in-direct, cu Marea Britanie, statele garante alesistemului Versailles din Vest, [i, mai apoi, ela facilitat apropierea tactic\, consfin]it\ prinPactul Ribbentrop-Molotov, dintre Germanianazist\ [i Uniunea Sovietic\, care a pecetluitpierderea independen]ei statelor din regiune.Europa central-estic\ a intrat, r`nd pe r`nd,sub domina]ia hegemonic\ a uneia dintre celedou\ mari puteri vecine: mai `ntì Germanianazist\ [i, `n mod durabil mai apoi, UniuneaSovietic\.

~n prezent, constr`ngerea extern\ la ba-lan]a de putere dintre marile puteri vecine aleEuropei central-estice este reprezentat\ deStatele Unite ale Americii [i de rela]ia sa spe-cial\ cu Marea Britanie. SUA [i Marea Britanieau preluat rolul de]inut `n perioada interbelic\de Fran]a [i Marea Britanie, ca urmare a con-stituirii alian]ei franco-german\ care st\ labaza Uniunii Europene [i care a aliniat intere-sele celor doi antagoni[ti de alt\dat\ `n zonade vest a continentului. Ca urmare, `n rela]iadintre cuplul franco-german care domin\ a-genda Uniunii Europene [i Rusia, „Noua Eu-rop\“ se bazeaz\ pe sprijinul Statelor Unitepentru a-[i proteja interesele strategice. Sta-tele central-estice nu pot rezista singure vreunei`n]elegeri dintre Germania (sprijinit\ de

Fran]a) [i Rusia care prive[te concesii privindumbrela de securitate a NATO `n regiune `nschimbul un pre] mai favorabil la gaz pentruconsumatorii din Vest, a[a cum sugerau de-mersurile care au culminat cu trilaterala fran-co-germano-rus\ de la Deauville din 2010, sauvreunor aranjamente diplomatice negociatede Germania [i Rusia cu asentimentul Fran]eicare consacr\ [i consolideaz\ influen]a rus\ `nUcraina sau `n Republica Moldova [i a[a-nu-mita Transnistrie. Pentru a-[i ap\ra intereselede securitate acolo unde acestea nu s`nt alini-ate cu cele ale alian]ei franco-germane, sta-tele central-estice s`nt nevoite s\ apeleze la orela]ie privilegiat\ cu Statele Unite.

~n m\sura `n care statele central-estice s`ntcon[tiente de importan]a rela]iei lor privile-giate cu Statele Unite [i de rolul SUA `n con-trabalansarea pozi]iei franco-germane vizavide Rusia, cel mai mare risc la adresa securi-t\]ii Europei central-estice `l constituie dimi-nuarea interesului american pentru aceast\parte a lumii. Acest risc pare s\ fi fost con[ti-entizat `n 2009, c`nd 22 de fo[ti lideri politicidin Europa central-estic\, `n frunte cu VaclavHavel, au trimis o scrisoare deschis\ `n acestsens pre[edintelui Barack Obama. Scrisoarea`n cauz\ a reprezentat un protest la o schim-bare sensibil\ de politic\ a SUA fa]\ de Europacentral-estic\ dup\ sus]inerea puternic\ a regi-unii `n timpul administra]iei George Bush Jr.,o schimbare care a fost perceput\ de mult\lume ca av`nd la baz\ ra]iuni partizane [iideologice. ~ns\ ascensiunea Chinei [i a altorstate asiatice pe scena mondial\ [i accentua-rea interdependen]ei dintre SUA [i statele asi-atice presupune pe termen lung o schimbarede priorit\]i `n privin]a angajamentelor exter-ne ale guvernului american [i, `n mod parti-cular, o diminuare – fie doar [i relativ\ – ainteresului american pentru Europa central-estic\, care trebuie luat\ `n calcul de lideriicentral-europeni [i de to]i cei interesa]i desecuritatea strategic\ a regiunii.

Condi]ia geopolitic\ a„Noii Europe“

AgoraTTIIMMPPUULL4

noiembrie 2011 www.timpul.ro

Emanuela Ilie, Dic]ionarul critic alpoeziei ie[ene contemporane. Autori.C\r]i. Teme, Editura Funda]iei CulturalePoezia, Ia[i, 2011, 334 pagini

O apari]ie editorial\ interesant\ [i foarteutil\ mi se pare acest dic]ionar care, pentruprima oar\, face o selec]ie sistematizat\ `nceea ce s-a produs liric la Ia[i dup\ r\zboi.Autoarea inventariaz\ peste trei sute deautori care au activat ̀ n perioada cu pricinape c`mpia poeziei. Dintre ace[tia selectea-z\ cincizeci, dup\ criterii, `n principiu„obiective“ – genul literar, criteriul axiolo-gic [i cel istoric. Cum propriu-zis obiectives`nt doar primul [i al treilea, criteriul valo-ric bucur`ndu-se totu[i de o mare relati-vitate, datorat\ esteticii adoptate, filosofieicritice practicate [i gustului personal, estelimpede c\ selec]ia, ca oricare alt\ selec-]ie!, poate fi discutat\. Eu, de pild\, ope-r`nd cu propriile criterii, a[ fi l\sat f\r\ tris-te]e de o parte vreo zece din autorii selec-ta]i – nu dau nume, nu veau s\ producsup\r\ri unor inimi sensibile, de poe]i –,dar a[ fi introdus c`]iva autori neselecta]ide dic]ionar, de pild\ Aura Mu[at, Adi

Cusin [i chiar Daniel Lascu, cea mai marepromisiune liric\ a genera]iei [aptezeciie[ene [i exelent traduc\tor de poeziespaniol\, din p\cate ie[it din circuit f\r\ s\fi publicat vreun volum. N-a avut nici m\-car norocul colegului de genera]ie NicolaeManea, c\ruia i s-a publicat un volumpostum. Nu `n]eleg absen]a lui NicolaeIonel, nici pe cea a lui Corneliu Popel care,de[i plecat foarte t`n\r dintre noi, esteautorul a patru volume de poezie, dou\antume [i dou\ postume. Cred c\ des-]\ra-rea lui Dan Giosu n-ar trebui s\ fie motivde absen]\.

Dar, p`n\ la urm\, dreptul la selec]ie,inclusiv la subiectivitatea acesteia, este alautoarei. N-am dec`t s\ propun un „dic]io-nar alternativ“, dac\ vreau unul `n `ntre-gime pe gustul meu! Revenind la cel pro-pus de Emanuela Ilie, trebuie s\ recunoscc\, ajung`nd la operele ca atare, aceastaeste excelent f\cut\. Fiecare autor se bu-cur\ de o not\ bio-bibliografic\ – nu amg\sit lacune sau erori care s\-mi sar\ `nochi – [i de o tratare monografic\ a operei– tematist\ [i valorizatoare – , a c\rei di-mensiune variaz\, dup\ cum mi-am datseama, `n func]ie de `ntinderea [i valorareaoperei. O bibliografie esen]ial\ `nso]e[tefiecare articol de dic]ionar. La prima ve-dere, ba chiar [i a doua!, autorii selecta]iapar]in `n cea mai mare parte genera]iilor’70 [i ’80 – [i pe bun\ dreptate, s`nt gene-ra]iile cele mai numeroase, dar [i cele cares-au bucurat c`t de c`t de efectele „miciiliberaliz\ri“ a regimului `n perioada c`nderau studen]i, respectiv liceeni, ceea ce le-a oferit [ansa unei form\ri culturale maibune. Celor dintì [i a unor debuturi mairapide [i mai libere de efectele cenzurii.

Da, o foarte util\ oper\ de istorie lite-rar\ critic\ a poeziei contemporane. S\ fieprimit!

(Liviu Antonesei)

BURSA C|R}ILOR

ADRIAN NI}|

Am discutat `n primele trei episoade aleseriei noastre dedicate lui Nae Ionescu desprecursurile de metafizic\ din 1928-29, 1929-30[i 1936-37 [i despre cursul de istoria metafi-zicii din 1930-1931. ~n num\rul trecut dinTimpul am `nceput abordarea cursurilor delogic\ cu cel din 1934-35 (ultimul [i cel maielaborat curs de logic\). Cum despre cursurilede istoria logicii vom discuta `n episodul ur-m\tor, ne vom limita azi la c`teva observa]iicu privire la logica colectivelor.

Nae Ionescu a ]inut dou\ cursuri de logicacolectivelor `n anii universitari 1934-35 [i1935-36. Dar, de[i invocate de mul]i, acestecursuri s`nt azi practic necunoscute publicu-lui, c\ci nu au fost stenografiate (ca majorita-tea cursurilor) [i deci nu au fost litografiateori tip\rite. S-au p\strat `n arhiva lui MirceaVulc\nescu numai trei prelegeri de logicacolectivelor, [i anume cele din 1935: din 11ianuarie, 27 martie [i 29 martie. Preg\tite pen-tru tipar de dl Marin Diaconu, cele trei prele-geri au fost publicate `n Revista de filosofie(`n numerele 3-4/1996, 5-6/1996 [i 1-2/1997).

Prelegerea din 11 ianuarie 1935 face c`tevaconsidera]ii despre natura colectiv\ a fenome-nelor fizice, discut`nd despre posibilitatea dea efectua m\sur\tori asupra acestora. Aici searat\ c\ o m\sur\toare, cel pu]in `n fizic\, este,,rezultatul unei opera]ii statistice [i este oindica]ie prin urmare pentru structura, formape care o ia un colectiv“ (Revista de filosofie,anul XLIII, nr. 3-4, 1996, p. 331). Fenomene-le fizice, prin m\sur\toare, apar a fi un fel decolective, cu alte cuvinte `ntreaga realitate fi-zic\ poate fi v\zut\ a fi de natura colectivului.Aceast\ `n]elegere a obiectelor fizice ì per-mite lui Nae Ionescu s\ abordeze colectivulprin apel la instrumentele formale oferite deceea ce el nume[te ,,logica colectivelor“.

Dac\ `n prelegerea din 29 martie se discut\despre constituirea [i mecanismele func]io-n\rii colectivului politic, `n prelegerea din 27martie se vorbe[te despre voin]a unui colectiv[i, legat de acest aspect, despre c\petenie. NaeIonescu arat\ cum o colectivitate ajuns\ lagradul de con[tiin]\ de sine, dep\[ind deci sta-diul de popor, trebuie s\ aib\ posibilitatea dea lua decizii pentru buna sa administrare. Darorganizarea democratic\, bazat\ pe sistemulmajoritar, este deficient\ `n condi]iile `n carenu to]i oamenii chema]i s\ ia decizii au com-peten]a necesar\ pentru asta. De aici, o critic\,mai mult sau mai pu]in voalat\, a sistemuluide guvernare democratic [i o ap\rare a uneiorganiz\ri politice de tipul tiraniei.

Nae Ionescu arat\ c\ voin]a na]iunii nu `n-seamn\ voin]a majorit\]ii membrilor comuni-t\]ii, ci, mai mult sau mai pu]in paradoxal,voin]a unui singur om ce se afl\ ridicat larangul na]iunii. Este vorba de cineva ce estesimultan imanent na]iei [i aflat sub o stare dehar, ca un fel de uns al lui Dumnezeu (a[a cumerau pe vremuri regii). Acest cap al na]iei nueste nici duce, nici führer, de[i aduce mult cuei, ci este o ,,c\petenie“. El este din popor, lu-creaz\ cu poporul [i este na]ia `n func]ia sa dea hot\r`. C\petenia nu se alege, dar nici nu seimpune prin sine, ci pur [i simplu apare cafiind c\petenie. Este aici un proces asemeneacunoa[terii intuitive: imediat ce-l vedem peacest individ excep]ional, [tim c\ el este c\pe-tenia. ~l recunoa[tem a[a cum ne recunoa[tempropriul cap, cel care ia hot\r`ri pentru restul

corpului. ,,Ceea ce se desemneaz\ `nl\untrulunei na]ii este altceva dec`t un cezar, un ducesau un führer, ci cu totul altceva. G`ndi]i-v\ d-voastr\: cine hot\r\[te pentru fiin]a meneasc\?Capul hot\r\[te pentru fiin]a omeneasc\.Capul! Capul care este `n `ns\[i fiin]a ome-neasc\, o func]iune specializat\, ca s\ zic a[a– `ns\[i fiin]a omeneasc\. A[a e [i cu na]iunea.C\ atunci c`nd domnia este `n vacan]\, atuncic`nd Dumnezeu nu lucreaz\ prin domn, cilucreaz\ de-a dreptul cu poporul, atunci iesedin acest popor o c\petenie. Nu führer, nuduce: c\petenie. Pentru c\ singur\ c\peteniaaceasta nu transcende na]ia, ci este `ns\[ina]ia, `nse[i na]ia `n func]ia ei diferen]iat\: dea hot\r`. Aceast\ c\petenie hot\r\[te pentruna]ie. Nu pentru c\ g`nde[te aceast\ c\petenie`ntr-un fel sau altul, nu! Ci pentru c\ este`ns\[i na]ia, dup\ cum capul este `nse[i fiin]aomeneasc\“ (Revista de filosofie, anul XLIII,nr. 5-6, 1996, p. 476).

Aspectul cel mai uimitor legat de acestereflec]ii ale lui Nae Ionescu cu privire la c\pe-tenie, dincolo de propaganda pe care o faceMi[c\rii Legionare, este un aspect p`n\ `n pre-zent neobservat de nimeni. Este vorba despreinfluen]a hot\r`toare, decisiv\ a acestor ideiasupra lui Constantin Noica. Dup\ cum am ar\-tat `n alt\ parte (Adrian Ni]\, Noica: o filosofiea individualit\]ii, Bucure[ti, Editura Paideia,2009), `ntreaga metafizic\ a lui Noica st\ subsemnul cuplului categorial individual-gene-ral, mai precis este o filosofie a individuali-t\]i. Este `ns\ o metafizic\ aristocratic\, adic\a unui individual excep]ional, dup\ cum re-zult\ din `ntreaga sa oper\, de la primelescrieri [i p`n\ la celebra Devenire `ntru fiin]\.Mai mult, ultima lucrare scris\ de Noica,Scrisori despre logica lui Hermes, ce se doreao logic\ ce `ncoroneaz\ filosofia sa, se bazape ideea de holomer, adic\ de ,,parte ce `nglo-beaz\ `ntregul“.

Dup\ Noica lumea individualilor apare a fiierarhizat\, unii individuali av`nd un caracterexcep]ional, s`nt unu-multiplu sau p\r]i ce cu-prind `ntregul. Acest aspect se observ\ cu cla-ritate `n cele cinci `ncerc\ri explicite, numiteca atare de Noica, de ,,reabilitare a individua-lului“, efectuate `n 1929 (Logica na]ional\),`n 1937 (De caelo), `n 1978 (Sentimentul ro-

m=nesc al fiin]ei [i Spiritul rom=nesc `n cum-p\tul vremii) [i 1986 (Scrisori despre logicalui Hermes).

Lucrul cel mai uimitor, [i totodat\ dovadacea mai clar\ a influen]ei exercitate de reflec-]iile lui Nae Ionescu despre logica colecti-velor, se afl\ `n cele 19 texte ale lui Noica dinBuna Vestire, organul oficial de pres\ al Mi[-c\rii Legionare, scrise `ntre 8 septembrie [i 11octombrie 1940 ([i publicate integral de noi,pentru prima dat\ `n Rom=nia, `n lucrareanoastr\ Noica: o filosofie a individualit\]ii,capitolul IV).

Noica se refer\ la individualul excep]ional,adic\ acea parte ce `nglobeaz\ `ntregul, `n numai pu]in de trei contexte. ~n textul ,,{i via]\f\r\ de moarte“, din 15 septembrie 1940, elcompleteaz\ ultimul g`nd al C\pitanului (,,devom c\dea, neamul rom=nesc moare prinnoi“) cu ideea urm\toare: ,,De vom c\dea, Le-giunea `nvie `nc\“ (Adrian Ni]\, op. cit., pp.153-154). A[adar, moartea C\pitanului echi-valeaz\ cu moartea rom=nit\]ii. C\pitanul d\seama de rom=nitate, este un reprezentant alrom=nit\]ii ce ]ine loc de `ntreaga na]ie. C\pi-tanul este chiar na]ia, adic\ o parte ce `nglo-beaz\ `ntregul.

~n textul ,,Nu s`ntem contemporani“, din 28septembrie 1940, Noica scrie: ,,Iar ast\zi, c`ndt`n\rul cobor`t de la Turda se `ntreab\ cum depot unii fra]i de-ai s\i s\ strige: «Tr\iasc\ legiu-nea», `n loc s\ strige «Tr\iasc\ Rom=nia Mare»– i-am putea lesne r\spunde: pentru c\ primulstrig\t `nseamn\ cel de-al doilea plus ceva“(ibidem, p. 156). Vedem cum Noica inverseaz\raportul dintre parte (Legiune) [i `ntreg (Rom=-nia), [i afirm\ c\ Legiunea este Rom=nia plusceva. Avem astfel imaginea unui `ntreg aflatcomplet `ntr-o parte a sa, `n condi]iile `n careLegiunea este ceea ce d\ seama de rom=nitate.Aceast\ imagine a p\r]ii ce include `ntregul vafi `n Scrisori despre logica lui Hermes imagi-nea holomerului.

~n fine, `n textul ,,S`nte]i sub har“, din 4 oc-tombrie 1940, Noica arat\ cum ridicarea p\r]ii laputerea `ntregului nu este un proces ce se `nva]\,ce se dob`nde[te, ci este dat ca un fel de har.C\petenia are harul de a fi excep]ional, el nu seantreneaz\ pentru asta, c\ci are capacitatea de a,,`nf\ptui f\r\ f\ptuire“ (ibidem, pp. 157-158).

{coala lui Nae Ionescu (V)POLEMICI CORDIALE

5Agora TTIIMMPPUULL

noiembrie 2011www.timpul.ro

SORINBOCANCEA

De cur=nd, `n spa]iul virtual a ap\rut unsite care este prezentat a fi al unei mi[c\ri ce`[i spune „Noua Republic\“. Creatorii lui nune spun despre ce fel de mi[care ar fi vorba– cultural\, social\, politic\, brownian\, dediminea]\, de weekend... –, l\s`ndu-se s\ de-ducem din denumire c\ este vorba de omi[care politic\.

Ceea ce atrage aten]ia de la `nceput esteparazitarea sloganului campaniei ecologiste„Rom=nia prinde r\d\cini“, de la RealitateaTV, emblema noii mi[c\ri trimi]`nd tot la otem\ ecologist\: harta Rom=niei, de culoareverde, este coroana unui copac care, a]i ghicit,are r\d\cini. Sloganul asumat de c\tre ini]ia-torii site-ului este „Mi[carea prinde r\d\-cini“. Nu este foarte clar cine este benefi-ciarul `nr\d\cin\rii: Rom=nia sau mi[carea?~n primul r`nd, ne atrage aten]ia lipsa deimagina]ie a unor tineri care, `n dorin]aanun]at\ de a ne propune ceva nou, au g\sitde cuviin]\ s\ paraziteze un slogan. ~n aldoilea r`nd, distractiv\ este situa]ia spre carene trimite sloganul. Ideea r\d\cinilor suge-reaz\ stabilitate, repaus. Dac\ din primaclip\ mi[carea a prins repaus, este ca [i cumasist\m la na[terea mor]ii. Dar aceasta nueste singura contradic]ie.

S\ analiz\m `n primul r`nd „Crezul po-litic“1. Eu cred c\ acesta a fost scris de c\treIon Iliescu, dovada fiind urm\toarea fraz\:„nu nomenclaturi[tii sau oportuni[tii au d\-r`mat dictatura – ci oamenii liberi, vrednici,demni [i buni. La Timi[oara, Bucure[ti,Arad, Sibiu, Bra[ov sau Cluj – c`teva inimicurajoase au f\cut diferen]a pentru alte 23milioane de suflete“. S`nt cel pu]in zece ar-gumente, ca s\ vorbesc `n schema decalo-gic\ preferat\ de noii republicani, `n favoa-rea ideii c\ nomenclaturi[tii [i oportuni[tiiau r\sturnat dictatura. Probabil c\ noii repu-

blicani `ncearc\ s\ exloateze un mit `n caremai cred doar cei pe care ì dispre]uiesc.

Cine se a[teapt\ s\ lectureze un text `ncare s\ fie formulate ni[te principii `n caremi[c\torii neorepublicani ar crede [i pe care[i le-ar asuma mai are de a[teptat. A[a-zisulcrez politic nu este ceea ce credem noi,vechii republicani, c\ ar fi un crez, ci unamestec de truisme [i populisme formulatecu preten]ia de mari adev\ruri. Nu poate fiientificat\ nici o ordine logic\ a aser]iunilorreunite sub acest titlu. Se `ncepe de la afir-marea unei mitologii iliesciene ca adev\r [ise continu\ cu ni[te prostii despre republica„rom=nilor de pretutindeni“, cu o demo-cra]ie referendar\, buc[it\ de cet\]eni liberi[i harnici care „r\spund robust provoc\riloristoriei“. Mi[c\torii neorepublicani ne maispun c\ nu vor mai avea ce c\uta liderii po-litici p\ta]i, ce au servit PCR, `ntr-o con-struc]ie ce `mbin\ armonios noul [i vechiul.Afl\m, de asemenea, c\ `n Rom=nia, pel`ng\ toate contradic]iile, mai este loc pen-tru `nc\ cel pu]in una: „ideali[tii pragmaticicare refuz\ transformarea ]\rii `ntr-un pa-radis al mediocrit\]ii“.

~nt`lnim [i c`teva t`mpenii simpatice des-pre libertate. Voi reproduce un fragment pentrua v\ convinge c\ nu fabulez: „Libertatea po-litic\ de-a spune adev\rul oric\rei puteri oli-garhice. Libertatea civic\ de-a `ntreprindeorice ac]iune `n interesul comunit\]ii. Liber-tatea economic\ de-a ac]iona ne`ngr\dit decontroale birocratice. Libertatea religioas\,de-a proclama crezul nobil al `nainta[ilor“.Nu-mi cere]i s\ v\ spun care este sensulacestei `n[iruiri, c\ nu am de unde s\ [tiu.Habar nu am ce vor oamenii ace[tia de laaceste „libert\]i“, c\ nu mi-au spus. Ei doarau formulat ceea ce v-am prezentat. Nu [tiuce `n]eleg ei prin a spune adev\rul oric\reiputeri oligarhice. Ce adev\r? Ce fel de oli-garhie? C`nd, unde, cum? Apoi: ce `nseamn\s\ ai libertatea civic\ de a `ntreprinde ac]i-uni `n interesul comunit\]ii? I-a oprit cinevap`n\ acum s\ se angajeze `n ac]iuni de vo-luntariat? {i ce `nseamn\ „libertatea religi-oas\ (virgul\) de-a proclama crezul nobil al`nainta[ilor“? E chiar halucinant. Ce treab\poate avea libertatea religioas\ cu afirmareaunui crez („nu spui care!“) al `nainta[ilor (nu[tiu care!)? ~n fine, crezul acestor republi-

cani este at`t de nou, formulat chiar cu igno-rarea vechilor noastre reguli gramaticale,`nc`t eu, cu umilin]\, m\rturisesc c\ nu am`n]eles nimic. Asta e, am alte r\d\cini.

Am sperat c\ m\ voi l\muri acces`nd aldoilea pilon al construc]iei, intitulat Manualde lupt\. M-am a[teptat oarecum `nfrigurats\ g\sesc un soi de „c\rticic\ a [efului decuib“, cum aveau legionarii, dar sperieturami-a trecut repede. A[a-zisul manual estedoar o alt\ adun\tur\ de vorbe goale, grupatepe sec]iuni. Prima anun]\ „{apte pa[i c\tre oNou\ Republic\“ [i con]ine ni[te afirma]iidin care afl\m c\ „s`ntem o na]iune format\din cet\]eni“, c\ „apar]inem unui popor“, c\„dorim justi]ie“, c\ „protej\m pia]a liber\“,c\ „respect\m credin]a oamenilor“, c\ „res-pect\m memoria trecutului“ (mai pu]in pe aprezentului, a[ completa eu) [i c\ „vrem oConstitu]ie egal\ pentru rom=nii de pretu-tindeni“ (nu `n]eleg cum este una inegal\dar, m\ rog, at`ta pot eu). P\i, domnilorneorepublicani!, ceea ce spune]i este ceeace ni se `nt`mpl\ [i nicidecum modalit\]i dea ne `ndrepta spre noutatea ce v\ b`ntuieimagina]ia. Cu aceste [apte truisme, pentrua ne `ndrepta voio[i spre Noua Republic\este de ajuns s\ batem pasul pe loc. De fapt,abia acum `n]eleg cum vre]i s\ combina]ivechiul cu noul.

A doua sec]iune, intitulat\ „Premise“,este la fel de plin\ de surprize ca [i prima. ~npofida denumirii, ea nu con]ine ni[te pre-mise, a[a cum eronat am `nv\]at noi la lo-gic\, ci un amestec de deziderate, constat\ri[i opinii pe o gam\ larg\ de teme, de lamoral\ la postcomunism [i globalizare. Dar,puse „metodic“ pe subpuncte.

Ajungem `n miezul problemei `n partea atreia, intitulat\ „Miza luptei noatre“. S`ntemlovi]i din start de urm\torul panseu: „a fi dedreapta nu `nseamn\ a fi bogat, ci a c\utadreptatea“. Profund! Din asta ar putea ie[i olucrare de doctorat. Se continu\ cu respin-gerea colectivismului [i a ideii reveniriist`ngii la guvernare `n 2012. {i dovada c\Ion Iliescu este b\gat p`n\ peste cap `n aceast\afacere o reprezint\ urm\toarea panselu]\:„propaganda st`ngii (de la Ion Iliescu `ncoa-ce) caut\ s\ descurajeze rena[terea uneidrepte europene [i civilizate“. Nu am [tiutp`n\ acum c\ Ion Iliescu este nociv la nivel

european. M\car avem [i noi un om politicde mare anvergur\.

Nu m\ mai opresc la capitolul despre„Diferen]ele doctrinare“ fiindc\ nu aflu ni-mic pe aceast\ tem\. Mai atractiv\ mi separe sec]iunea „Activism la firul ierbii“, `ncare afl\m c\ a venit „anotimpul ac]iunii“.Pentru asta, to]i cititorii mesajelor trebuie s\devin\ propagandi[ti ai mi[c\rii. Oriceastfel de neorepublican ierbivor trebuie s\-[iabordeze vecinii, rudele [i prietenii pe c\ilemoderne de comunicare pentru a le spuneadev\rul despre noua republic\, fiindc\ mi-litantul neorepublican „e caracterizat de unoptimism molipsitor“. Propaganda la firulierbii `n varianta abord\rii vecinilor ì vaprilejui militantului cunoa[terea propriilorlimite [i aflarea „inten]iilor ascunse ale st`n-gii“. Ne putem da seama c\ un adept al noiirepublici este `nconjurat, plec`ndu-se de lapremisa c\ vecinii lui s`nt `n mod obligato-riu de st`nga, depozitari ai nefastelor inten]iiinvocate. Dup\ ce mai d\ sfaturi utile propa-gandi[tilor mi[c\rii, documentul se `ncheiecu „G`ndul cel bun“, care `nsumeaz\ o alt\serie de `ndemnuri la lupta cea mare cust`nga pentru a salva Rom=nia.

~n fine, s\ abord\m [i al treilea pilon alconstruc]iei, intitulat „Decalogul“. Este o`n[iruire de alte zece expresii din folclorulpopoarelor sau din R\zboinicul luminii deCoelho. Am identificat, `ns\, care este mizaaceastui decalog. El este un acrostih, alc\rui cheie este „Albazapada“.

Acum e clar. Noua Republic\ este cea apiticilor ce `[i a[teapt\ z`na. Probabil c\,dup\ acest model, vor mai ap\rea mi[c\ride acest gen. A[tept\m cu ner\bdare ca [ipersonaje din pove[tile autohtone s\ se mo-bilizeze, ca s\ ar\t\m c\ [i ale noastre se potorganiza, pentru a nu fi mai prejos fa]\ decele cosmopolite. Ne-ar prinde bine mi[c\ripatronate de Harap Alb, de Capracutreiiezisau de Ursup\c\litdevulpe. P`n\ una-alta,nu [tiu care dintre cei zece pitici (sau c`]i ormai fi) a scris documentele programaticedar, constat`nd profunzimea lor [i modul `ncare au fost formulate, cred c\ este vorba deMutulic\.

1 Crez politic: Noua Republic\, http://nouarepubli-ca.ro/crez-politic-noua-republica/, accesat la 6.11.2011

Despre Noua Republic\Sau despre n\valnica `mplinire a mi[c\rii `n repaus

Suferin]elelimbii rom=ne

LIVIU FRANGA

Din ciclul: draga noastr\, nesf`r[ita [ieterna repeti]ie, sub toate formele, posibile[i imposibile...

32) „/.../ formalitatea [divor]ului, n.n.] adurat absolut foarte pu]in /.../“ (OvidiuOan]\, {tirile PRO TV de la postul omonimde televiziune, 16.02.2010, 19H45);

33) „/.../ ca [i cum ar fi contribuit lapensie cu acelea[i procente de contribu]ie/.../“ (Mihai {eitan, ministrul Muncii [`nfunc]ie la acea dat\, n.n.], la {tirile PROTV de la postul omonim de televiziune,18.02.2010, 19H20);

34) „/.../ avertizarea cod galben inclu-de unsprezece zone avertizate /.../“ (bu-letinul meteo de la emisiunea Observator,la postul de televiziune Antena 1, realiza-tor [i prezentator Daniel Osmanovici,26.02.2010, 19H15);

35) „/.../ p`n\ finaliz\m piesa [mu-zical\, n.n.] de tot /.../“ (Costi Ioni]\,invitat la emisiunea {tirile PROTV din27.02.2010, 19H17);

36) „/.../ avem vreo aproximativ 500[de, n.n.] locuri de parcare /.../“ (reprezen-tant al unei prim\rii de sector din Bucu-re[ti, invitat la emisiunea Observator de laAntena 1, din 27.02.2010, 19H20).

DE

TE

CT

OR

PCREATIV

METALCOProduc]ie Publicitar\

Policromie de mari dimensiuni, litere [isigle volumetrice, tuburi spectrale, firme

luminoase, inscrip]ion\ri, copertine,totemuri, bannere, panouri,

www.creativ-metalco.ro

LabirintTTIIMMPPUULL6


LIVIUANTONESEI

C\t\lin Anu]a este un poet n\scut, iar nuf\cut! Poetul plecat dintre noi la mai pu]in detreizeci de ani a l\sat `n urm\ o oper\ impre-sionant\ – [ase volume de poezie, din p\cate,postume. Nu m\ refer `ns\ numai la dimensi-unile acesteia – `n fond, un poet „f\cut“ poatefabrica mult mai multe poezii, `ns\ pe band\rulant\ – ci la calitatea ei, la neobi[nuita [iconstanta sa intensitate. Ai senza]ia c\ poetul[i-ar fi `ntrez\rit sf`r[itul timpuriu – [i uneleversuri m\rturisesc aceast\ presim]ire, sau celpu]in a[a le putem noi interpreta post festum,din p\cate, f\r\ putin]a de a mai gre[i – [i, pre-sim]indu-l s-a gr\bit s\ ard\, s\ ard\ etapele,s\-[i duc\ la incandescen]\ fiin]a [i versul, s\ard\ poezia din el, s\ o consume pentru aputea pleca u[or [i liber. Am `nt`rziat mult,nepermis de mult s\ scriu aceste r`nduridespre C\t\lin Anu]a, `ns\ nu din comoditate,ci dintr-o anume str`ngere a inimii. Nu e delocu[or s\ scrii despre un autor at`t de bun care,din nefericire, s-a eliberat de poezie [i [i-ag\sit „u[ur\tatea“ [i libertatea fiin]ei at`t denedrept de repede. {i, acum, c`nd scriu, o facsim]ind aceea[i str`nsoare, aceea[i, poate,chiar st`njeneal\.

{i, totu[i, atunci c`nd l-am cunoscut peC\t\lin Anu]a, nici m\car n-am [tiut c\ scriepoezii, era unul din tinerii, foarte tinerii jur-nali[ti frenetici ai perioadei post-revolu]io-nare [i, la conferin]ele de pres\, la o cafea `ngrup ori la `nt`lnirile `ntre jurnali[ti, mi-a atrasaten]ia printr-un foarte interesant amestec deefervescen]\ a g`ndului [i calm al `ntregii

fiin]e. Totul degaj`nd un anume fel de for]\controlat\ care nu-]i m\rturisea nimic desprefragilitatea fiin]ei. Probabil nici el nu-[i b\-nuia aceast\ fragilitate. Nu [tiam atunci c\scrie poezii. De altfel, `ntr-o emo]ionant\ m\r-turie din finalul unuia din volumele postume,tat\l s\u, respectatul profesor Ioan Anu]a,spune c\, prins de activitatea jurnalistic\,prins de asemenea de `mprejur\rile vie]ii, cumar fi c\s\toria, na[terea unei feti]e, C\t\linAnu]a f\cuse o pauz\ destul de lung\ `nscrierea poetic\, abia `n apropierea sf`r[itului,m\rturisindu-[i inten]ia de a reveni la poezie.Prin urmare, aceast\ impresionant\ oper\liric\ a fost scris\ `n [i mai pu]ini ani dec`t neimagin\m `n urma unei banale opera]ii arit-metice. Arderea a fost mai intens\.

Nu s`nt critic, nici istoric literar, ci doar uniubitor de literatur\ [i, `n zilele mele bune, unscriitor. Deci nu at`t o exegez\ scriu eu aici,c`t o m\rturie, `n `ncercarea de a face unportret, unul interior. De altfel, despre poezialui C\t\lin Anu]a au scris remarcabili c\rtu-rari, critici literari foarte aprecia]i sau unii maitineri, de la regreta]ii Constantin Ciopraga,Alexandru Husar, Ioan Constantinescu, ValCondurachi [i Emil Iordache la Al. C\linescu,Liviu Leonte, Ioan Holban [i Codrin LiviuCu]itaru. Au depus m\rturie de asemenea [icolegii poe]i din diverse genera]ii, de la HoriaZilieru la Lucian Vasiliu [i de la NicolaePanaite la Carmelia Leonte. {i mul]i al]ii, pecare poate nu mi i-am amintit acum, dar a c\-ror contribu]ie exegetic\, de bun\ seam\, con-teaz\. De altfel, dac\ am `n]eles bine, aceast\m\rturisire este destinat\ includerii `ntr-unvolum ce va cuprinde tot ce s-a scris p`n\acum despre C\t\lin Anu]a [i despre remarca-bila sa poezie.

Spuneam c\, `n cazul lui C\t\lin Anu]a,este vorba despre un poet n\scut, nu de unulf\cut. {i a[a este. Doar c\ prin aceasta n-ar tre-bui `n]eles c\ este un autor frust, pur [i simplunatural, care d\ drumul [uvoiului liric [i-l las\

s\ curg\ necontrolat. C\t\lin Anu]a nu estedoar un poet de o for]\ neobi[nuit\, dar [i be-neficiarul unei remarcabile culturi poetice [iliterare `n general, iar aceasta l-a ajutat s\-[idirijeze fluxul liric spre `ntruchip\ri, adesea,de mare rafinament [i de indiscutabil\ subtili-tate. Iar aceast\ maturitate cultural\ a lirismu-lui s\u nu e una t`rzie, ea este prezent\ [i `ncele mai timpurii `ncerc\ri ale autorului. ~nabsen]a unei cronologii riguros stabilite, deunde [tiu eu asta? Pur [i simplu dintr-o vecheexperien]\ a lecturii, care-mi semnaleaz\, prinanumite st`ng\cii – de altfel, simpatice! –foarte tinere[ti, sau prin absen]a acestora, dac\un text este dinspre `nceputul activit\]ii poe-tice sau dinspre finalul acesteia.

Din informa]iile mele, editarea poeziei luiC\t\lin Anu]a a ajuns la cap\t – prin eforturiletat\lui s\u [i ale unor edituri prietene, recu-perarea operei a fost `ncheiat\. Cu volumul defa]\, este adunat\ laolalt\ [i exegeza, impre-

sionant\, a operei poetului. Cred `ns\ c\, prinvaloarea operei sale, prin locul s\u `n ansam-blul genera]iei de poe]i ap\ru]i dup\ Revolu-]ie, C\t\lin Anu]a are dreptul la mai mult. Num\ refer numai la eventuale monografii, ci [ila o edi]ie critic\ a poeziei sale. O edi]ie cares\ stabileasc\ fidel, pe c`t este posibil, crono-logia, opera fiind `nso]it\ de un solid studiuintroductiv [i necesarul aparat de note expli-cative. De altfel, o asemenea edi]ie ar putea fipunctul de plecare pentru viitoarele exegezemai ample [i monografii. Un t`n\r cercet\tor`n filologie, specializat `n edi]ii critice, [i oeditur\ interesat\ `n prezervarea valorilor, arputea s\-[i asume o astfel de ini]iativ\. A bonentendeur, salut!

(7 Octombrie 2011, `n Ia[i)

1 Textul a fost scris pentru un volum de de exegezededicate poetului în curs de apari]ie prin str\dania tat\luiacestuia, profesorul Ioan Anu]a.

Remember C\t\lin Anu]a1

LIVIU FRANGA

~n Mehala `[i `ncruci[eaz\ r\t\citoare dru-muri [i alte comunit\]i. S`nt evrei care, de laun an la altul, `[i depopuleaz\ propriul cimitirnu fiindc\ n-ar mai muri sau s-ar `ngropa aiu-rea, ci pentru c\, `n condi]iile generoase ale noiisociet\]i multilateral dezvoltate, reiau ciclul pe-regrin\rilor (ancestrale [i `n cazul lor), hot\-r`ndu-se „s\ `mb\tr`neasc\ `n Palestina“, p. 91(C`]iva, spre Palestina, pp. 90-91). Al]i „tre-c\tori“, nelipsi]i `n Mehala s\pt\m`ni `ntregidin rotitorul cerc al anotimpurilor anuale, s`ntciobani transhuman]i rom=ni, dar [i v`nz\toride var [i de mere, tot rom=ni, precum [i pepe-nari [vabi (Trec\torii dinspre dep\rt\ri, pp.101-103). An de an, cu c\ru]e sau f\r\, ei plea-c\ de acas\ (de la [es, de la munte? cine [tiaexact de unde?), se integreaz\ pentru s\pt\-m`ni bune `n timpul [i spa]iul Mehalei, apoidispar `napoi, l\s`nd `n urm\-le nu at`t pu]inamarf\ v`ndut\, c`t anii lor de tinere]e [i de via]\.~n sf`r[it, de[i f\r\ grai, [i animalele, bl`nde deregul\, `n]eleg\toare [i mult mai r\bdurii dec`tcele bipede la vicisitudinile vremurilor de totfelul, fac parte din personajul colectiv. ~nCarne la porc (pp. 109-113), text pe jum\tate

savuros, pe jum\tate dureros, caii b\tr`ni [ibolnavi de la CAP devin, la indica]iile pre]i-oase ale „raionului“ (de partid), hran\ pentruporcii aceluia[i colectiv agricol de produc]ie:victime inocente – sugereaz\ autorul acestuitext fulminant politic –, ca [i bipezii de altfel,ale exploat\rii f\r\ mil\, la s`nge, sistematicrealizate tocmai de acel regim care proclama-se [i v`ntura pe toate c\ile ideologia elimin\riidefinitive a exploat\rii omului de c\tre om.

Loc, este adev\rat, de ciclic repetabil\ tran-zi]ie, culoar de trecere pentru noi [i vechi se-min]ii obstinat migrante, Mehala nu `nceteaz\nici o clip\ a se dovedi o a[ezare, `n sensul celmai temeinic (aici, etimologic) al cuv`ntului.~ntre fruntariile (vizibile cu ochiul liber [iatinse cu pasul) ale ei – tramvaiul patru apare`n era modern\ [i semicontemporan\ ca mod-ulul palpabil de leg\tur\ `ntre lumea b\tr`neiCet\]i [i ceea ce fusese ini]ial elementul denoutate extra muros –, tr\iesc al\turi [i unii cual]ii locuitorii „m\h\len]i“, permanen]ii opu[i„trec\torilor“. Ei formeaz\, `n bloc, cea de-adoua mare categorie de personaje colective, osum\ de individualit\]i ale c\ror biografii pa-ralel-interferente ofer\ nesf`r[ite surse de ge-nerare a narativit\]ii. Specificul ansambluluide personalit\]i individuale nu mai este dat decoloratura etnico-social\, ci de comportamen-tul lor [i de g`ndirea care, cu notabile diferen-]e, dar [i cu surprinz\toare asem\n\ri, anim\un atare comportament.

Unii – cei mai b\tr`ni, desigur – se [tiuacolo de c`nd s-au n\scut, [i chiar anterior: depe vremea c`nd moara, `nainte s\ se electrifi-ce, era semnul gr\itor c\ Mehala `[i avea via]a

ei, nelegat\ de Cetatea dep\rtat\ (Moara [ib\tr`nii, pp. 35-36). Al]ii, `n schimb, tineri [ifoarte tineri `n copil\ria retrospectiv\ a nara-torului, dau via]\ nou\, agitat\, vechilor locurihot\rnicite c`ndva de un Pa[\. Cu nume sauf\r\ nume, fiecare dintre cei `nregistra]i dememoria neselectiv\, sentimental curioas\, apovestitorului are o istorie proprie, pe c`t desingular\, pe at`t de atr\g\toare.

Frumoasa menajer\ (`nc\ vizibil t`n\r\)Martha, a p\rintelui catolic Iulius, declar\ unr\zboi sui generis postului cre[tin pentru c\,luat\ prizonier\ (etnic, [v\boaic\) de sovieti-ci dup\ `ncheierea r\zboiului adev\rat (aldoilea mondial), „postise“ zi de zi, prin con-stant\ `nfometare colectiv\, vreme de patruani c`t c\rase, `ntr-o localitate colhoznic\ dinU.R.S.S., „bu[teni pentru calea ferat\“ [Soco-teala unei carnivore (declarate), pp. 27-29].„Tovar\[ul Victor“, securistul plantat de par-tid pentru a da o `nf\]i[are conving\tor lumi-noas\ cartierului prin amenajarea unui parc,`ntr-un loc viran, exclusiv pe baz\ de munc\patriotic\ a celor din zon\, crap\ efectiv de„`ncurc\tur\ de ma]e“ chiar `n ziua festiv\ ainaugur\rii (Partidul, parcul [i fasolea, pp.32-34). Juna Nu]a tr\ie[te imaginar fioriiprimei `mbr\]i[\ri `n cinematograful local,proasp\t dat `n folosin]\, dup\ o involuntar\pierdere `n mul]ime de iubitul disperat c\,neg\sind-o, i-o fur\ al]ii (O melodram\ `ncinematograf, pp. 41-44). {i a[a mai departe.Dublul onomastic [i ghinionist al lui Hitler([vabul Adolf Hitner, alintat Dolfi), potco-varul Vili – ultimul meseria[ `n bran[\ –, bu-c\tarul Feri cu povestea lui despre cum l-a

servit `n persoan\ pe mare[alul Ion Antones-cu poposit inopinat la cantin\, mili]ianul asa-sin din tramvaiul patru (pentru necump\-rarea unui simplu [i singur bilet), baba Buba,depozitar\ de simbolice pove[ti aitiologicecu Iisus [i cu Sf. Petru pe p\m`nt, altminteriiubitoare a lui Mo[ Cr\ciun inclusiv pe tim-pul verii, de unde i s-a tras [i sf`r[itul, tocila-rul anonim cu tocila mobil\ `n spinare, darf\r\ o m`n\, pierdut\ c`ndva `n cariera ante-rioar\ de m\celar, I]a, o alt\ deportat\ ca [iMartha, filantrop\ [i salvatoare de vie]i ome-ne[ti „cu roaba de `mprumut“, Iohan [i Wolf-gang, perechea de nem]i, des\v`r[i]i me[teri(unul cizmar, cel\lalt giuvaergiu), trecutadomni[oar\ G. (ini]ial\ aluziv aleas\), timid\croitoreas\ de desuuri din Mehala, credin-cioas\ singurului ei vis erotic din via]\, Or-buloni-Orbete (dublet onomastic creat spe-cial prin antonomaz\), un „Ochil\“ b\n\]eancu acelea[i calit\]i ale acuit\]ii vizuale ca [iomologul s\u din Harap Alb, fostul sectoristPuiu Balint, mai pu]in condamnabil (pentrudevotamentul s\u necondi]ionat pus `n slujbapartidului unic) dec`t „domnul Tibor“ (pl\s-muitorul unei autobiografii orale mincinoa-se, de fals\ schingiuire `n beciurile Securit\-]ii, minciun\ ce durase o via]\ `ntreag\, a lui,p`n\ la morm`nt) – iat\, enumerate f\r\ pre-ten]ii de integralitate, personajele pe a c\rorgalerie compozit\ de fr`nturi biografice para-lele, uneori intersectante, se ridic\ viziunearetrospectiv\ a lumii Mehalei.

O lume apus\, dar [i apusul ei: `ndr\znescs\-i spun, printr-o subiacent\, implicit\ ale-gorie, o Mehaladämmerung.

Mehala Walhalla (V)RAME

7Eseu TTIIMMPPUULL


TIBERIUBRAILEAN

{tiin]a actual\ pare tot mai mult influen-]at\ de hermetism [i de gnosticism. Am puteacrede c\ ne afl\m `ntr-o situa]ie asem\n\toarecu cea a alexandrinilor de acum dou\ mii deani, de la sf`r[itul antichit\]ii clasice. Precum[colile gnostice de atunci, multe [coli saumi[c\ri [tiin]ifice actuale se consider\ apos-toli ai unei ere noi, descoperitori ai unor noiadev\ruri, care de care mai incitante, `ntr-uneclectism redutabil [i un sincretism deconcer-tant. Iar precum gnosticismul s-a destr\matprin activitatea excentricelor secte alexan-drine, ast\zi ni se ofer\ fragmentar o puzderiede modele subculturale, pseudo[tiin]ifice,promovate de o puzderie de guru salvatori.

Renasc, `n forme noi, misteriile antichi-t\]ii. Actualele abord\ri, foarte tehnice [ifoarte specializate, tind s\ fie `nlocuite `ncet,discret, dar sigur, de formule ce tind s\ res-taureze omul `ntreg, omul deplin [i rena[te-rea sa, transformarea sa prin cunoa[tere(gnosis). Astfel, primul principiu al lui Her-mes sun\ a[a: „Ce e sus e [i jos, ce e `n maree [i `n mic“. Reg\sesc acest principiu `n lu-cr\rile multor oameni de [tiin]\ contempo-rani ce ambi]ioneaz\ s\ rescrie istoria [tiin]ei,de la Taofizica lui Fritjof Capra la sintezaanti-probabilistic\ a lui Ilya Prigogine, de laArborele gnozei al lui Ioan Petru Culianu sauNoi, particula [i lumea a lui Basarab Nico-lescu la recentul Mic tratat despre nimic allui John Barrow. Cum ar\ta New Scientist, dela zeroul matematicienilor la spa]iul gol al fi-losofilor, de la Shakespeare la mul]imeavid\, de la eter la vidul cuantic, de la exis-ten]\ [i neant la creatio ex nihilo, exist\ multzgomot pentru nimicul din esen]a lucrurilor.

Complexitatea e una dintre caracteristicilelumii, eviden]iat\ de la teoria universuluimultidimensional a lui Giordano Bruno laprincipiul incertitudinii al lui Heisenberg.Conform legilor lui Murphy, „`nc\ nu am v\-zut o problem\, oric`t de complicat\, pe caredac\ o abordezi corect s\ nu devin\ [i maicomplicat\“ (Poul Anderson). O superpozi]iespune c\ Dumnezeu e `n atom, deci poate fipeste tot `n acela[i timp. Microcosmosul e oreflectare a macrocosmosului, omul e creatdup\ chipul lui Dumnezeu, steaua dubl\ Siri-us, considerat\ de hermeti[ti centrul univer-sului, este echivalent\ cu nucleul atomului,`n care un pozitron e `nso]it de un neutron.

Cum se [tie, hermetismul se revendic\ dela Hermes Trismegistus, cel „de trei ori mare“.Un personaj mitologic, pierdut `n tenebreletemplelor egiptene, al c\rui nume grecesc,Hermes, corespunde zeului egiptean Toth,cel cu cap de Isis. De la el ne-au r\mas, gra]ielui Marsilio Ficino [i Cosimo de Medici, 18papirusuri (dintre cele 36.000 men]ionate deMenetho) care, potrivit lui Clement din Ale-xandria, se aflaser\ `n celebra Bibliotec\ ale-xandrin\ [i care au sc\pat fl\c\rilor, scrierireunite ast\zi `n a[a-numitul Corpus herme-ticum (tradus la noi la Editura Herald, Bucu-re[ti, 1997), con]in`nd texte teologice, astro-nomice, religioase [i medicale, reg\site [i `nmanuscrisele descoperite la Nag Hammadi,ce au n\scut o nou\ „Hermes-manie“. Scopulscrierilor `l constituia ini]ierea novicilor `n

[tiin]a secret\, `n vederea ilumin\rii [i identi-fic\rii cu absolutul. Chintesen]a [tiin]ei her-metice a fost astfel transmis\ p`n\ ast\zi,viz`nd contopirea `n]elepciunii lume[ti cucea cereasc\, divin\.

Al doilea principiu al lui Hermes sus]inec\ fiecare fiin]\ posed\ un al doilea corp, ete-ric, format dintr-o substan]\ fin\, invizibil\,ce `nf\[oar\ corpul fizic determin`ndu-i sta-rea. Ideea va fi preluat\ mai t`rziu de Para-celsus `n [tiin]a sa medical\, precum [i debio-energo-terapeu]i.

Al treilea principiu spune c\ „oamenii s`ntzei muritori, iar zeii s`nt oameni nemuritori“,idee ce a revolu]ionat cercetarea spiritual\,iar al patrulea reitereaz\ dictonul poate celmai cunoscut al `ntregii antichit\]i: „Cunoa[-te-te pe tine `nsu]i [i vei cunoa[te Universul[i zeii!“

~nscriindu-se, dup\ opinia mea, pe aceast\filier\ hermetic\, tratatul despre nimic al luiJohn Barrow este o carte occidental\ despre„vidul plin“ al orientalilor, despre zero-ul pecare filosofia greac\ l-a ratat, o carte para-doxal\, incitant\, pl\cut\, erudit\ prin [tiin]afizico-matematic\ pe care o demonstreaz\ `nc\utarea esen]ei lucrurilor. Autorul este su-ficient de vag pentru a fi sigur atunci c`nd neexplic\ un concept at`t de nesigur. Noroc c\,a[a cum spunea Cioran, „Totul este ireal.Dac\ ar fi real ar fi o tragedie stupid\“.

Vidul plin, nimicul, nu este haos, dezor-dine ci, dimpotriv\, este o matrice de poten-]ialit\]i, o staz\ din care totul decurge, totul sena[te la Via]\. El poate fi perceput golit de g`n-duri [i de sentimente, f\r\ imagini [i f\r\ con-cepte `ntr-o camer\ alb\, goal\, ascult`nd li-ni[tea, tulbur\toarea lini[te a sirenelor desprecare vorbea Kafka. Cum spunea Leonardo daVinci, „printre lucrurile importante pe care leavem, cel mai important este existen]a luinimic“. ~n rest, tot ce exist\, Universul `ntrege doar o idee trec\toare `n mintea lui Dum-nezeu. Nu a f\cut el totul din nimic?

O legitate printre celelalte ce guverneaz\Universul, pe care o mai acreditam undeva,este legea conserv\rii informa]iei. Anticii cu-no[teau – se pare – ceea ce noi afl\m abiaacum, anume, coresponden]ele dintre macro-cosmosul universului [i universul microcos-mic al acceleratorului de particule. Alchimia,considerat\ de Jung o „filosofie a m`ntuirii“,era o [tiin]\ hermetic\ ce c\uta s\ r\spund\ la`ntrebarea: Ce va deveni „corpul eteric“lipsit de greutate al atomului sau electronuluidup\ eliberarea sa de materie, dac\ nu un„c`[tig informa]ional“? Potrivit lui Hermes,„este necesar ca, la sf`r[itul lumii, cerul [i p\-m`ntul s\ se contopeasc\“.

Lungul drum al sinelui spre des\v`r[irepresupune c\ fiecare `[i determin\ propriavia]\, potrivit legii divine. Pentru aceasta, elare nevoie de informa]ii, iar universul meta-fizic [i necauzal e plin de informa]ii [i gu-vernat, asem\n\tor legii conserv\rii energiei,de o lege a conserv\rii informa]iei. Estevorba despre str\vechiul concept indian alcronicii Akasha sau de prototipul biblic, de„sulul de carte zbur\tor“ al profetului Ma-leahi. Descoperirea factorilor genetici ARN[i AND ne-a relevat abunden]a incredibil\ ainforma]iilor microcosmice din materia `n-sufle]it\, existen]a unor molecule nemate-riale de informa]ie. O astfel de lege a conser-v\rii informa]iei necesit\ `n chip evident omemorie [i o matrice purt\toare de infor-ma]ii, care poate fi memoria uman\, dar [icea cosmic\, pentru `n]elegerea c\reia avemnevoie de un salt mental, similar celui f\cut`n sociologie de Marshall MacLuhan, care

spunea c\ „lumea ̀ ntreag\ este un sat cosmic.Omenirea este un corp uria[ `n care comu-nicarea reprezint\ un atom social“.

Desigur, nimic nu se petrece f\r\ energie,dar este vorba de o energie spiritual\, un„dans al electronilor“, a[a cum nici un acce-lerator de particule nu poate eviden]ia. Este oenergie pur spiritual\, `nmagazinabil\ `n for-m\ supraspa]ial\ [i supratemporal\. Ea osci-leaz\, vibreaz\ at`t de intens, `nc`t divinitatease poate exprima prin intermediul ei, iar for-mele de exprimare pot fi percepute [i `ndimensiunea noastr\ existen]ial\ actual\.Tradi]ia spune c\ Vedele indiene au fost co-piate din cronica akashic\, la fel ca [i Kabbalaevreiasc\ originar\, cea scris\ cu lumin\(vezi Moshe Idel, Perfec]iuni care absorb,Editura Polirom, Ia[i, 2005 [i ConstantinB\l\ceanu-Stolnici, Kabbala. ~ntre gnoz\ [imagie, Editura Vremea XXI, Bucure[ti,2004), sau Tabla de smarald atribuit\ luiHermes Trismegistus, sau „inscrip]ia de peperete“ v\zut\ de profetul Daniel, potrivitBibliei. Energia akashic\ este – se pare –rezervorul pentru „scrierea lui Dumnezeu“,pentru Revela]ia divin\.

Hermetismul creeaz\ pun]i c\tre [tiin]amodern\, care sus]ine [i ea c\ Universul esteun dans ve[nic al energiei, r\m`n`nd `ns\ unmister modul cum se cristalizeaz\ ea `nforme stabile, chiar dac\ biologul britanicRupert Sheldrake aduce contribu]ii impor-tante `n controversata sa lucrare O nou\ [ti-in]\ a vie]ii, vorbind despre un „c`mp morfo-genetic“ imaterial, care formeaz\ [i influen-]eaz\, prin rezonan]\-vibra]ie selectiv\ [i in-genioas\, fiecare corp viu pe parcursul evo-lu]iei sale. {tiin]a nu a reu[it `nc\ s\-l „supra-vegheze `ndeaproape“ pe Dumnezeu.

Ca [i biologii, fizicienii s-au apropiat foartemult de `n]elegerea manifest\rii divinului. ~nlaboratoare, ciocnirea extraordinar\ a proto-nilor [i antiprotonilor a produs un puternicfulger energetic, un Big-bang microcosmic,prin care au ap\rut milioane de minuscule„mingi de foc“, mult c\utatele particule W.Aceast\ descoperire se apropie mult de visuleinsteinian de a g\si o ecua]ie a c`mpurilorcare s\ reuneasc\ `ntr-o formul\ universal\,`ntr-o singur\ for]\ central\, cele patru for]ecunoscute `n fizic\ (electromagnetismul, gra-vita]ia, for]ele nucleare „tari“ [i „slabe“).

Potrivit fizicii cuantice, atomii [i particu-lele nu mai s`nt m\rimi separate ce ac]ionea-z\ dup\ legile clasice ale cauzalit\]ii, mi[c\-rile lor nu pot fi anticipate. Ele s`nt p\r]i `ntr-o structur\ universal\ ce se bazeaz\ pe unita-

tea [i armonia fundamental\ a unui Cosmos`n care nu `ntregul este determinat de p\r]i, cip\r]ile de `ntreg, „o ]es\tur\ complicat\ deevenimente, `n care conexiuni de diverse ti-puri se substituie, se `ntretaie sau se com-bin\“, cum spunea W. Heisenberg. Practic,fiecare electron poart\ `n sine `ntreaga infor-ma]ie disponibil\, `ntreaga [tiin]\ a lumii [i`ntreg spiritul nostru, precum monadele luiLeibniz. Acestea par s\ ia continuu decizii,cum sus]ine D. Bohm `n modelul s\u teoreticprivind existen]a unei „ordini implicite `ntr-un univers `nf\[urat“. La r`ndul lor, fotoniis`nt cuante de energie ce preiau informa]ii [iac]ioneaz\ conform acestora. Aceasta pre-supune con[tientizare, deci lumina `nseamn\con[tiin]\.

Vechiul principiu al lui Hermes enun]aunitatea Micro [i Macrocosmosului. ~n Ma-rele Univers, totul se bazeaz\ pe rela]ii mani-feste, `n afara timpului [i a spa]iului. ~n di-mensiunea teritorial\ a existen]ei, materia,spa]iul [i timpul s`nt inseparabile. Particulelemateriei formeaz\ o lume a unei ordini [i ar-monii extraordinare, un mozaic de sistemeinterdependente (atomi, stele, galaxii), totuldesf\[ur`ndu-se cu o asemenea coeren]\ [icontinuitate, `nc`t impresia unui plan prede-terminat, des\v`r[it devine cople[itoare, ca [iurmele arhitectului s\u intangibil. Ordineaeste implicit\, numenologic\ (de la grecesculnumen, `nsemn`nd ac]iune divin\), potrivitunor autori precum E. Swedenborg, R. Ruyersau a gnosticilor de la Princeton sau Berkley.Noii gnostici prezint\ un model integral teo-centric. Cosmosul lor seam\n\ bine cu cel almateriali[tilor, dar e `nsufle]it de spirit.

Se vorbe[te mult `n prezent despre o nou\paradigm\, despre un nou [i `ntregitor cadrude g`ndire filosofic\-[tiin]ific\, care s\ dep\-[easc\ concep]iile materialiste ale ultimelordou\ secole, s\ umple pr\pastia care s-a des-chis `ntre [tiin]\ [i religie, precum [i `ntreacestea [i via]a cotidian\, care ì face pe oa-meni dispera]i [i goi, neputincio[i, `n a[tepta-rea unui nou avatar, iar aceast\ „nou\“ para-digm\ `mi pare inspirat\ de hermetism. ~ns\acestea s`nt `nc\ mi[c\ri de profunzime, ac-cesibile unei elite [tiin]ifice (`n genul „gnos-ticilor“ de la Princeton) [i f\r\ prea mareimpact la marele public, cum ar\ta MarilynFerguson `n Conspira]ia de catifea. Univer-sit\]ile, ca citadele ale cercet\rii [i instruirii,vor trebui `ns\ s\ ]in\ seama de ele. Cumspunea R. Sheldrake, Universul nu poateavea sens [i cauzalitate dec`t dac\ a fost creatde un agent transcedental con[tient.

Noul hermetism – Noua gnoz\, în [tiin]\ (I)

AgoraTTIIMMPPUULL8

www.timpul.ronoiembrie 2011

Bertrand Russell, Misticism [i logic\[i alte eseuri, Traducere de MonicaMedeleanu, Colec]ia Cogito, EdituraHerald, Bucure[ti, 2011, 256 p.

Misticism si logic\ porne[te de la `n-cercarea de a oferi r\spuns unor intero-ga]ii fundamentale: 1. Care dintre celedou\ modalit\]i de cunoa[tere, ra]iunea[i intui]ia, este superioar\ – dac\ exist\superioritate `n acest caz? 2. Pluralitatea[i diviziunea s`nt integral iluzorii? 3. Sepoate vorbi despre o irealitate a timpu-lui? 4. C\rui tip de realitate apar]in bi-nele [i r\ul? R\spunz`nd cu rigoare filo-sofic\ [i coeren]\ logic\ acestor `ntre-b\ri, Bertrand Russell desfide misticis-mul integral, dogmatic [i pretins trans-cendent, dar re]ine ca pozitiv\ particu-lar\ experien]a ilumin\rii mistice, carese bizuie pe o `n]elepciune a sim]iriidemn\ s\ devin\ atitudine existen]iala,f\r\ `ns\ a fi transformat\ `n crez devia]\. Potrivit filosofului britanic, misti-cismul se define[te prin: 1. o cunoa[tereintuitiv\, direct\ [i instantanee a esen]eiaflate dincolo de realitatea empiric\ [iiluzorie; 2. credin]a `n unitatea tuturorcelor existente (negarea divizunii); 3.postularea caracterului iluzoriu al tim-pului (dac\ totul este unitar, atunci nuexist\ nici trecut, prezent sau viitor); 4.negarea realit\]ii r\ului, ce ar ]ine delumea dec\zut\ [i divizat\, guvernat\ desenza]ii [i experien]\.

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

MARCELACIORTEA

Defini]ia motiva]iei dat\ de Shakespearemai exist\ `nc\ [i `n dic]ionarele de ast\zi.Motiva]ia, afirm\ el, este „tot ceea ce mi[c\,stimuleaz\ sau invit\ Mintea la Voin]\“. ~ntr-adev\r, motiva]ia este cea care ne face s\trecem la fapte. Deci ce fel de lucruri ne moti-veaz\? {i de ce?1

~n anul 2009 ap\rea la o editur\ didactic\din Bucure[ti versiunea rom=neasc\ a lucr\riiChild of Our Time2, elaborat\ de o cercet\-toare britanic\, Tessa Livingstone, `n timpulderul\rii unui program de monitorizare a 25de copii n\scu]i la `nceputul mileniului nos-tru. Licen]iat\ `n psihologie [i fiziologie, de]i-n\toare a unui doctorat `n neuro[tiin]e, dup\ce a lucrat o vreme cu copii din Europa [i dinOrientul Mijlociu, autoarea [i-a concentrataten]ia asupra evolu]iei psihologice a copilu-lui, demar`nd, `n anul 1998, un serial docu-mentar difuzat de BBC, `n care `[i propuneas\ urm\reasc\ evolu]ia unui e[antion format din25 de copii pe o durat\ de timp de 20 de ani3.

Pentru cercet\torul rom=n contemporanaflat `n goana dup\ punctaje [i factori de im-pact, lectura c\r]ii ar putea fi o pierdere devreme, mai ales c\ nu spune lucruri necunos-cute speciali[tilor. Pentru educa]ie `ns\, lucra-rea este `n mod cert un punct c`[tigat, meritulei major fiind acela c\ repune `n cheie acce-sibil\ publicului larg rezultate dob`ndite `ntimp pe linia [tiin]elor a c\ror fundamentareteoretic\ se afl\ la baza acestui demers, pu-blicul ]int\ fiind identificat din capul locului`n r`ndul p\rin]ilor.

De ce este important\ o astfel de abordare?~n primul r`nd, pentru c\ plaseaz\ ̀ n centrul

educa]iei copilul [i nevoile sale, nu `ntr-unstudiu abstract p`n\ la inutilizabil – oric`t dedoct ar fi el [i oric`t\ erudi]ie am g\si la bazalui –, ci `ntr-unul compus din segmente devia]\ concrete, unele spontane, de reg\sit subtitlul Povestea lui…, altele dirijate, redate pescurt sub titlul O zi `n laborator. Astfel, al\-turi de pove[tile cu [i despre copii, `nt`lnimpove[ti cu [i despre adul]i care fie au cercetatevolu]ia copilului, fie au re]inut un aspect, uneveniment din propria copil\rie. Al\turi deTom, Tobi, Javan etc., ì reg\sim pe JeanPiaget (p. 39) sau B. F. Skinner (p. 63), dinteoriile c\rora echipa s-a inspirat `n alc\tuireaexperimentului.

~n al doilea r`nd, pentru c\ aduce `n fa]a ci-titorului interesat o alt\ manier\ de cercetare:pentru speciali[tii deprin[i cu cercetarea `n-chis\ `n circuitul revistelor [tiin]ifice este unmodel de deschidere c\tre public, iar pentrupublicul larg este un mod de familiarizare cudomeniul [tiin]ific. Cea mai bun\ dovad\ `nacest sens este difuzarea serialului mai susamintit4, prezentat de Robert Winston [i So-phie Raworth, dar [i interpretarea modern\ [iaccesibil\ a stilurilor de `nv\]are, de exemplu(pp. 19 sqq). La noi, stilurile de `nv\]are s`ntasociate mai ales teoriei inteligen]elor mul-tiple a lui Howard Gardner, teorie care, mainou, se bucur\ de o asemenea popularitate `nr`ndurile profesorimii, `nc`t ai crede c\ a fostemis\ ieri [i nu `n urm\ cu trei decenii; cutoate acestea, impresia noastr\ este c\, `n ciu-da unei foarte bune cunoa[teri a teoriei, `nv\-

]\m`ntul rom=nesc nu a reu[it s\ pun\ `nc\ `npractic\ teoria stilurilor de `nv\]are dec`tizolat [i deseori deficitar.

~n al treilea r`nd, respect`nd tradi]ia peda-gogic\, lucrarea este orientat\ spre latura po-zitiv\ a lucrurilor. {i pentru c\ am pomenitmai sus de B. F. Skinner, poate nu este lipsitde importan]\ s\ spunem c\ la baza motiva]ieise afl\ recompensa, iar prima [i cea mai a[-teptat\ recompens\ este `ndeob[te aten]iacelorlal]i, urmat\ de laud\, sus]inere, ajutor[.a.m.d. La polul opus se afl\ pedeapsa (p.67), de cele mai multe ori demotivant\, chiardistrug\toare, al\turi de critic\, jignire,cic\leal\ etc.

Nu `n ultimul r`nd, afl\m diverse am\-nunte pe care fie nu le-am [tiut niciodat\, fie,din cine [tie ce motive, le-am stocat undeva,`ntr-un col]i[or al memoriei, uit`nd s\ lereactiv\m. De exemplu, nu [tiam c\ bebelu[iiaud mai bine pe o frecven]\ `nalt\ deoarece„un os minuscul din urechea intern\, careduce tonalit\]ile de bas c\tre timpan [i creier,nu exist\ la na[tere. De ce? Pentru c\ sunetulputernic al b\t\ilor inimii mamei i-ar surzi `ninteriorul uterului“ (p. 15) [i „dac\ auzul lorar fi ascu]it, s-ar surzi singuri“ din cauza pl`n-sului lor extrem de acut (ibid.). {tiam c\ `nv\-]area pe dinafar\ – mai ales `n domeniul lim-bilor str\ine – poate fi o unealt\ de lucrufoarte util\, dac\ este corect gestionat\. De[ip\stram amintiri amuzante din vremea c`nd`nv\]am prepozi]iile cu acuzativul `n limbalatin\, s\ spunem (ante, apud, ad, adversus/circum, circa, citra, cis…), `n timp am `nce-put s\ renun]\m la aceast\ metod\ de lucru,datorit\ proastei sale reputa]ii. ~n ciuda plicti-sului [i cu tot caracterul ei for]at, `nv\]area pedinafar\ este sus]inut\ de autoare mai ales `ncazul copiilor alolingvi nevoi]i s\ se integrezeunui sistem de predare `ntr-o limb\ necunos-cut\ lor (pp. 43 sqq). {i tot aici, pe linia me-moriei [i a uit\rii, am descoperit un am\nuntc\ruia, trebuie s\ recunoa[tem, nu i-am acor-dat niciodat\ aten]ia cuvenit\. Din ne[tiin]\?Din necunoa[tere? Din comoditate? Sau deteam\? Este vorba de capitolul „Uitarea rea-lului [i amintirea falsului“ (pp. 129 sqq), `ncare descoperim o scurt\ clasificare a aminti-rilor: amintiri r\t\cite (scurte flash-uri, de celemai multe ori lipsite de consisten]\), amintiriintruzive (lucruri pe care am dori s\ le uit\m,dar de care nu ne putem debarasa) [i falseleamintiri (fie rezultate din contopirea a maimulte evenimente care, `n timp, [i-au estompatindividualitatea, fie provenite din tr\irea maiintens\ a unui eveniment ulterior prelucrat p`n\la denaturare, fie pur [i simplu inventate).

Prin urmare, nimic surprinz\tor. Dimpo-triv\, lucruri `n general cunoscute, aduse `nfa]a publicului larg dup\ o confruntare a bazeiteoretice cu realitatea practic\, urmat\ de ve-rific\ri [i confirm\ri la care s-a putut ajungeprin colaborarea unui grup de cercet\tori cuun grup de subiec]i voluntari dispu[i s\ `m-p\rt\[easc\ lumii experien]ele lor de via]\,traumele, spaimele dar [i bucuriile saurealiz\rile lor.

Revenim `n parohia noastr\ [i ne `ntreb\mce anume ne motiveaz\ pe noi. Sau, mai ales,ce ne-ar putea motiva c`nd vine vorba de edu-ca]ie? Care este copilul vremurilor noastre?Care este p\rintele vremurilor noastre? Cumse implic\ el `n educa]ie, altfel dec`t prinsponsorizare [i/sau emiterea de p\reri cu pri-vire la ceea ce ar trebui s\ fac\ `nv\]\m`ntul?C`t\ lume ar fi dispus\ la o colaborare `ntr-unprogram similar celui din Marea Britanie [icine ar putea demara o astfel de ac]iune? Dece r\m`nem cantona]i `n articole – de calitate,f\r\ `ndoial\, dar – la un nivel at`t de abstract?De ce, `n ciuda bunelor inten]ii dezv\luite `nscris, `nt`mpin\m dificult\]i de fiecare dat\, lapunerea lor `n aplicare? Televiziunile abund\`n prezentarea unor evenimente sinistre, `nloc s\ rezerve un spa]iu instructiv [i curat edu-ca]iei, a[a cum am putut vedea `n materialuldifuzat de BBC. Personalit\]ile implicate `neduca]ie, `n loc s\ netezeasc\ accesul la edu-ca]ie, caut\ solu]ii insalubre de a `ndesa `nuniversit\]i absolven]i nebacalaurea]i, pe de oparte, sau, dimpotriv\, se zbat s\ ob]in\ cerce-tare la v`rf pe plan interna]ional, pierz`nd dinvedere principalul actor al procesului educa-tiv, anume copilul. {i nu `n ultimul r`nd, pro-fesorii, `n datoria c\rora intr\ urm\rirea`ndeaproape a performan]ei copilului, par amanifesta o rezisten]\ acerb\ la testarea ini-]ial\, care nu este altceva dec`t o practic\ [co-lar\ obi[nuit\, at`t de veche `nc`t toat\ lumeapare c\ a uitat-o.

1 Tessa Livingstone, Copilul vremurilor noastre.Înv\]area timpurie. Cum s\ valorifici poten]ialul maxim alcopilului t\u. Didactica Publishing House, Bucure[ti,2009, p. 51.

2 Vezi articolul “How kids learn: Tessa Livingstoneand Child of Our Time”, în The Times, 9 februarie 2008,http://women.timesonline.co.uk/tol/life_and_style/women/body_and_soul/article3334373.ece, on line la data de 2octombrie 2011.

3 Vezi [i http://www.bbc.co.uk/pressoffice/pressre-leases/stories/2003/12_december/19/child_of_our_time.shtml, on line la data de 2 octombrie 2011.

4 http://www.youtube.com/watch?v`wzS_k2_fdpk&fea-ture`results_video&playnext`1&list`PLE95778CF78B0594B, on-line la data de 2 octombrie 2011.

Theorie [i prax\ `n Educa]ie (II)

9Cronici de tranzi]ie TTIIMMPPUULL

www.timpul.ro noiembrie 2011

ROXANA PATRA[

Cu toate c\ s-a scris [i p`n\ acum despreliteratura „feminin\“ (care, zice-se, nu-i chiaracela[i lucru cu literatura femeilor), publiculcunosc\tor a[tepta de mult\ vreme o lucraresolid\, jalonat\ de ac]iunea vindec\toare aprincipiului judec\]ii estetice („obiective“,desigur), precum Fotografie de grup cu scrii-toare uitate. Proza feminin\ interbelic\ (Car-tea Rom`neasc\, 2011), volumul de debut alBianc\i Bur]a-Cernat. Trebuie precizat de la`nceput c\ harnicul cronicar de la Observatorcultural s-a dovedit a fi [i un cercet\tor `nde-lung r\bd\tor: undeva m\rturise[te cu sinceri-tate c\ a „citit sau r\sfoit (de-a lungul a zeceani) cel pu]in c`te o carte a fiec\reia dintreautoarele numite“. Merit\ apreciat efortul de aparcurge un asemenea num\r impresionant detexte, cuprinz`nd, printre numeroase produc]iiprolixe, teziste, sentimentale [i deseori naive(vezi c\r]ile unor Adela Xenopol, Aida Vrioni,Sarina Cassvan, Erastia Peretz sau VeronicaPorumbacu), opere de o ne`ndoielnic\ valoare,„ghetoizate“ – ca s\ folosim un termen de careexegeta s-a ata[at pe parcurs –, adic\ izolate laperiferiile istoriei literare. Din p\cate, „cor-pusul“ pus la dispozi]ie `n finalul c\r]ii nu e du-blat [i de o bibliografie teoretic\ minimal\ sprea puncta, m\car à vol d’oiseau, cariera specta-culoas\ a peste 100 de ani de feminism – teorie„demonizat\“ `n fel [i chip (nu f\r\ dreptate) pemotiv c\, `n loc s\ atenueze, cum ar fi fost dedorit, ar accentua [i mai mult „diferen]a“ dintresexe. Or, Bianca Bur]a Cernat tocmai cu ase-menea „diferen]\“ nu se `mpac\ deloc.

Fiind la origine o tez\ de doctorat (apreciat\cu distinc]ia maxim\: summa cum laude), Fo-tografie de grup... e o carte care trimite, printitlu, la genul de investiga]ie consacrat, la noi,de studiile Ioanei P`rvulescu. Ai fi tentat s-ocite[ti cumva [i „pe verso“, nu doar pe parteaimprimat\ a h`rtiei lucioase, acolo unde z`m-betul patinat al unor figuri feminine te-ar `n-demna s\ te la[i vr\jit de ipoteza lecturilor evo-catoare, menite a reconstitui trecutul cu un picde melancolie. Numai c\, exasperant de lucid\,exegeta feminit\]ii „ghetoizate“ nu se las\prins\ `n capcana sentimentelor [i emo]iilor. ~nplus, scriitura [i inovatoarea „metod\“ a micro-monografiilor `ncatenate, de[i adecvate scopu-lui istoricist [i documentar, tr\deaz\ deforma-]ia criticului actualit\]ii literare, obi[nuit s\trieze [i s\ separe valorile impure cu palo[uldiscern\m`ntului. De aceea, nici nu-i de mira-re, Bianca Bur]a-Cernat z\re[te peste tot numaifiguri de femei „revoltate“, numai reale sauvirtuale „polemici“ `ntre sexe (desigur, `ntr-oform\ cvasierotic\, de ars amandi) [i numaischi]ele unor destine mutilate din pricini su-biective, dar mai cu seam\ – o ghicim `n tonulpe alocuri frisonat al comentariului – din con-di]ii obiective ap\s\toare. ~n cazul unor scrii-toare (Sofia N\dejde, {tefania Velisar-Teodo-reanu, Sanda Movil\, Henriette Yvonne Stahl)de vin\ ar fi „familia grea“, ori atitudinea inhi-bant\ a unor so]i celebri [i falocra]i; `n cazulaltora, fr`nele contextuale s-ar rezuma la „cu-min]enia“ timorat\ a bolnavelor spiritual/`nsinguratelor celibatare (Lucia Mantu, TicuArhip, Alice Voinescu) sau chiar la infirmitateafizic\ (Sorana Gurian, Elena Farago).

Ca atare, „scenariul micromonografic“ pro-pus drept sinopsis al „afirm\rii“ sexului fru-mos `n literatur\ se construie[te ca un corolar

la povestea e[ecurilor suferite de femei `n luptacu regulile unui sistem `nchis, chiar „homo-social“, ca s\ folosim o etichet\ deja consa-crat\ `n lucr\rile Evei Kosofsky Sedgwick. {idac\ specificitatea unui asemenea demers[tiin]ific impune o minim\ racordare la ceea cede o vreme `ncoace se nume[te gender studies,ar fi cazul s\ aducem `n discu]ie cele c`tevalinii speculative de care face caz Bianca Bur]a-Cernat `n cercetarea sa.

Un encadrament teoretic, din p\cate precar[i un pic caduc (prin apelul agresiv la sensuldialectic, marxizant, al conceptului de „margi-nalitate“), este asumat cu oarecare aplombchiar din start, de vreme ce autoarea nu se `m-piedic\ `n nuan]e, subliniind r\d\cinile „indivi-dualiste“, iluministe, ale feminismului, oriamintind despre „persecu]ia“ scriitoarelor `n„patriarhatul de stat“ comunist. ~n impondera-bila conceptual\ a Fotografiei de grup... exist\tendin]a de a asimila – poate din cauza amba-l\rii motorului „cestiunii“ – ideea de literatur\cu spa]iul fic]iunii prozastice. Pe alocuri, m`-nat\ de un parti-pris feminist nemetabolizatp`n\ la cap\t, Bianca Bur]a-Cernat uit\ c\ lite-ratura nu e tot una cu proza [i c\, de-o pild\, fe-meia-poet s-a afirmat bine mersi [i `n perioa-dele totalitariste. La noi, dar [i `n alte culturig`tuite de la]ul ideologic. Pe de alt\ parte, nu[tiu dac\ emanciparea femeii datoreaz\ at`t demult filosofiei luminilor. F\r\ exager\ri proto-feministe, trebuie s\ admitem c\ trasarea unuicadru ideologic „feminist“ sui generis survineabia dup\ emergen]a marxismului, pe la sf`r[i-tul secolului al XIX-lea. Altfel, am putea con-funda inten]iile nobile ale unor ilumini[ti de a-[i „educa“ tovar\[ele de via]\ cu nedezmin]itatendin]\ spre „emancipare“ a sexului frumos;sau am suprapune unei aspira]ii eterne a femi-nit\]ii (de-a se elibera de jug – `nc\ de pe vre-mea lui Sappho) un curent bine delimitat isto-ric, zis [i „feminism“. E limpede c\ [ocul asi-mil\rii s-a r\sfr`nt mult timp [i `nc\ se mair\sfr`nge `n c`mpul istoriei literare (Eugen Io-nescu vorbea sarcastic despre buc\t\ria „deve-nit\ salon cultural“). Dar feminismul nu tre-buie tratat nici condescendent, nici cu lejerita-tea ignoran]ei hr\nite de satisfac]ia c\ sanc]io-nezi presupuse „abera]ii“ precum „scriituralesbian\“ sau „negritudinea“. Or fi av`nd untemei [i acestea, la un examen atent.

Din p\cate, a[a cum o dovedesc micromo-nografiile colate `n „fotografia de grup“ dinvolumul de fa]\, lecturile Bianc\i Bur]a-Cernatnu prea dep\[esc limita, cronologic\ [i con-ceptual\, a scrierilor ilustrei „prietene“ a luiSartre, Simone de Beauvoir – hotar desuet,„marxizanto-existen]ialist“, al istoriei femini-t\]ii. Totu[i, cercet\toarea este sedus\ `n nenu-m\rate r`nduri de formule luate cu `mprumutdin zona estetismului sau decadentismului, ris-c`nd no]iunea paradoxal\ de „feminitate deca-dent\“/ estet\, f\r\ o prealabil\ [i necesar\ in-vestiga]ie teoretic\ a v\ditei contradic]ii (onto-logice [i biologice). De altfel, destul de rare [iprecaute `n abord\ri, studiile despre femeile-estet (v. Talia Schaffer sau Kathy Psomiades)mizeaz\ nu at`t pe acel estetism de fond, alesen]elor `nsingurate [i sterile (creditat, de[if\r\ r\sfr`ngeri conceptuale, [i de autoarea pre-zentului volum), c`t pe un estetism al formei,ornant, desprins din „cultura comodit\]ilor“.Or, Bianca Bur]a Cernat nu ia nici un moment`n calcul „valoarea estetic\“ a e[ecului, a rat\rii`n]eleas\ ca solu]ie alternativ\, capabil\ a spar-ge o paradigm\ a luptei, de clas\ sau de gen.„Jocul care trebuie pierdut“ (the game thatmust be lost) – ca s\ folosim o formul\ splendi-d\ a cercet\torului american Jerome McGann –nu intr\ `n ecua]ia scriiturii din Fotografiei degrup.... {i asta pentru c\, `n multe privin]e, de-mersul exegetei se contureaz\ de la bun `nceputca un joc ce trebuie, cu orice pre], c`[tigat.

De aceea, empatica (numai `ntr-un anumesens) interpret\ a scriitoarelor de alt\dat\ vaparia doar pe „g`ndirea tare“, e[apat\ de con-cepte ra]ionalist-obiective precum „legitimita-tea esteticului“ sau „canonul literar“. Dar, cuun material a[a de lunecos [i eterogen, legiti-mitatea esteticului, transcendent [i imuabil,sun\ aproape desuet, `n vreme ce ideea de-a ie-rarhiza [i de-a scrie legea (meteahna cronicaru-lui), acum, `n zorii mileniului al treilea, pare oglum\ desprins\ din obsesiile „canonice“ alecriticii b\[tina[e. ~n acest context, excesive [i„p\c\toase“ s`nt raport\rile repetate la „mo-delul literar“ al unui Camil Petrescu, de pild\(cel mai „experimental“ dintre to]i prozatoriiinterbelici), preluat cu nuan]e specifice ba deTicu Arhip, ba de Cella Serghi, ba de Ani[oaraOdeanu. Nici Eugen Ionescu nu scap\ de „po-sibilele dueluri“ cu Lucia Demetrius, `n timpce lupta dintre Hortensia Papadat Bengescu [iLovinescu va fi solu]ionat\ definitiv nu printr-o„prietenie pasionat\“, cum ar zice Ibr\ileanu,ci printr-un amor pe c`t de concuren]ial, de laegal la egal, pe at`ta de tov\r\[esc. Apoi, de[iincitant\ [i original\ `n prezum]ia-i biografist-culturalist\, ipoteza c\ personajul Doamnei T„nu s-a n\scut `nt`mpl\tor `n romanul lui CamilPetrescu, ci din magma fantastic\ a unei epoci`n care femeia, odinioar\ obedient\ fa]\ de olege nescris\ a t\cerii, cap\t\ `n fine ini]iativacuv`ntului“ – mi se pare pu]in cam prea decu-pat\ din cadrele poeticii camilpetresciene.

Dar, `n urma efortului considerabil de a re-citi literatura mic\ [i de a aduce marginea lacentru, s`nt explicabile (dac\ nu chiar absolutjustificate) acele tendin]e anarhice ale e[afoda-jului critic de-a se av`nta, cu voracitate de pr\-d\tor, spre literatura mare, a prozatorilor dejacanoniza]i. A[a s-ar explica de ce tehnica „fo-tografei“ mizeaz\ pe expunerea `ndelungat\ achipului Hortensiei Papadat Bengescu: c\ci, pel`ng\ un consistent capitol dedicat `n exclusivi-tate numai „p\pu[\resei“ (v. Cap IV. HortensiaPapadat-Bengescu, „romanciera femeilor“),Bianca Bur]a-Cernat `nt`rzie destul de mult [iasupra debutului, [i asupra activit\]ii de „sbu-r\torist\“, contextualiz`nd cu mult\ aten]ie ple-carea de la „Via]a Rom`neasc\“ sau circum-stan]ele virajului spre proza obiectiv\. ~n total,vreo 60 de pagini despre literatura „marii euro-pene“ [i alte zeci dedicate lui Camil Petrescu,idol al tuturor prozatoarelor interbelice, deci [imodel de scriitur\, explicat pe larg, uneori cuefecte de trompe l’oeil, prin raportarea acestuiala materialul textual analizat. Ca atare, con]i-n`nd pe alocuri [i umbre masculine, fotografia„cu scriitoare uitate“ dovede[te a avea o com-ponen]\ sexual\ destul de eterogen\, aproapedemocratic\.

Mai atente la ton [i la `mpletitura argumen-tativ\ se `nf\]i[eaz\ fragmentele despre plagie-rea Constan]ei Marino-Moscu de c\tre `nsu[i„Ceahl\ul“ prozei rom=ne[ti, Mihail Sadovea-nu. ~mi aduc aminte c\, prezentat\ `n urm\ cuc`]iva ani la o `ntrunire din Ia[i, concluzia de-f\im\toare a turtit c`teva mituri [i a r\nit c`tevaorgolii de neo-„convorbiri[ti“. A[a cum se `n-f\]i[a atunci, teza Bianc\i Bur]a-Cernat pro-mitea demasc\ri spectaculoase [i revela]ii ful-ger\toare. ~n schimb, „e[ecurile exemplare“precum cel al Constan]ei Marino Moscu, dar [iale altor scriitoare (ca Ticu Arhip, Sanda Mo-vil\, Henriette Yvone Stahl, Lucia Demetrius,Ani[oara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postel-nicu sau Sorana Gurian) s`nt explicate exclusivprin formule-cli[eu: „refuzul biograficului“,„minimalismul“, „proza estetizant\“, impresia„autenticului“ etc. Insuficient delimitate [idefinite, ceea ce atrage riscul unor confuzii`ntrist\toare, s`nt [i no]iunile de „autentic“,„autenticitate“, „autenticism“ – semn c\ dic]io-narul, folosit `n primele pagini f\r\ rezerve `ntrasarea conceptelor de „marginal“, „margi-nalitate“ [.cl., nu-i mereu un prieten demn de`ncredere.

Ce p\cat c\ autoarea unui studiu at`t deambi]ios [i de remarcabil `n multe privin]e `n-chide „fotografia“ `n rama str`mt\ [i grosolan\a reperelor na]ionale [i a b\t\liilor dintre sexe!Frustrat [i greu de mul]umit, ca Jeni Acterian`n jurnalul ei, cititorul ar putea c\uta spre unorizont mai larg, cuprinz`nd [i scrierile uneiKatherine Mansfield, de-o pild\ – scriitoarebritanic\ p`n\ la os, prin studii [i surse cultu-rale (numai prin na[tere „neozeelandez\“, nualtminteri) –, descoperit\ de exegeta de la „Ob-servator“ doar `n t\lm\ciri r\t\cite prin presainterbelic\. (S-ar putea s\ fie vorba desprevolume ca The Garden Party: and Other Sto-ries sau The Dove’s Nest: and Other Stories).De altfel, f\r\ a trimite explicit nici m\car latraducerile rom=ne[ti ale unor MadeleineScarlat, Luiza P`rvu, Laura Poant\ sau Anto-neta Ralian, Mansfield va fi indicat\ ca modelcov`r[itor al „tinerei genera]ii“, mai ales princontroversatul jurnal care, `n anii ’30, a produso oarecare emula]ie. Pe de alt\ parte, nicicel\lalt reper invocat insistent, Virginia Woolf,crede Bianca Bur]a-Cernat, „cu scriitura eisofisticat-aluvionar\ din etapa maturit\]ii salecreatoare, nu este un model pentru scriitoarelenoastre“. Poate nu un model declarat. Dar, `nnici un caz, un model care nu poate fi inves-tigat comparatistic (la fel ca [i cel al scrierilorlui Mansfield) cu [i mai mult\ aplica]ie, c\u-t`ndu-se eventualele ecouri tematice, stilistice,ideologice, diseminate `n scriitura prozatoa-relor interbelice. De altfel, cercet\toarea scrii-turii feminine rom=ne[ti `ntoarce un chip mai`ng\duitor spre autoarea lui Orlando atuncic`nd, `n lips\ de resurs\ conceptual\, formulea-z\ concluziile glos`nd textul rom=nesc, exce-lent tradus de Radu Paraschivescu, din A Roomof One’s Own (la o adic\, sugestii pentru trata-rea literaturii „bolnavelor“ ar fi venit [i din OnBeing Ill sau alte culegeri de eseuri woolfiene).Pe final, abandon`nd „mansfieldianismele“, cupre]ul rat\rii nuan]elor din eseurile autoarei„neozeelandeze“ (v. The Critical Writings ofKatherine Mansfield, 1987), Bianca Bur]a-Cernat se va `ndatora tot Virginiei Woolf, de[iare impresia c\ polemizeaz\ (p`n\ [i cu ea!): „Ede dorit ca scriitoarea s\ aib\ o «camer\ sepa-rat\» `ntr-o locuin]\ mixt\, nu `ntr-o cas\ locui-t\ exclusiv de femei sau, mai r\u, `ntr-un ghe-tou“. E de la sine `n]eles c\, odat\ dep\[ite fe-minismele „diferen]ei“, din pagina comenta-riului critic se degaj\ tot mai pregnant „no]iu-nea desuet\ de subiect neutru din punct de ve-dere sexual“, demn\ de cercetat, [i teoretic [iistoric, `n studii viitoare. Nu mai trebuie s\insist asupra faptului c\ autoarei Valurilor i s-aata[at de mult eticheta de „minte androgin\“,ceea ce demonstreaz\ c\ nu camera „separat\“de la Bloomsbury ar fi sursa dezl\n]uirilor fe-ministe. ~n fapt, `ntr-o asemenea investiga]iede la con[tiin]a teoretic\ a Virginiei Woolf tre-buie s\ pornim. {i asta nu ar contrazice `n niciun fel acea ipotez\ mai veche, formulat\ [i deIbr\ileanu, [i de Hortensia Papadat-Bengescu,miz`nd pe acele ecleraje inteligente ale „femei-lor `ntre ele“, considerate mai capabile s\ atin-g\ acea competen]\ hermeneutic\ androgin\.

R\m`ne de cercetat, `ns\, c`t s-a tradus `nperioada interbelic\ din cele dou\ scriitoarebritanice, dar [i din literatura unor GeorgeEliot, George Sand, Charlotte [i Emily Brönte,Madame de Staël etc., [i `n ce m\sur\ modeleledin import rezoneaz\, `n urma lecturilor, `n„con[tiin]ele estetice“ autohtone. Prin urmare,mai captivant\ dec`t „antiproustianismul“ ben-gescian ar fi fost investigarea posibilelor re]elefeminine intrate `n re]eta scriiturii „marii euro-pene“. {i, tot astfel, mai ofertant\ s-ar fi dove-dit definirea, circumscrierea [i exemplificarea„mansfieldianismelor“ (pluralul se impune dela sine) unor Lucia Demetrius sau Ani[oaraOdeanu. Dar asta e deja alt\ tem\ de cercetare,care ar consuma, cine [tie dac\ fructuos ori nu,poate ceva mai mult dec`t zece ani. A[tept\m,a[adar, cu mare interes urm\toarele c\r]i.

Femei `ntre ele (by Bianca Bur]a-Cernat)

PoezieTTIIMMPPUULL10


Mirela Lungu, Biografia coapselor,poezii, cu o copert\ de R\zvan Voicu-lescu, prezent\ri de Dan Silviu Boerescu,Horia G`rbea [i Liviu Antonesei, EdituraTracus Arte, Bucure[ti, 2011, 104 pagini

Mirela Lungu este o poet\ excelent\despre care nu a[ fi [tiut nimic, ori a[ fiaflat mult mai t`rziu dac\ nu ar exista in-ternetul si, mai ales, facebook-ul. Dinfericire acestea exist\ [i, tot din fericire,poeta a avut buna inspira]ie s\ postezemai multe zeci de poeme pe pagina sa.Mi-a atras aten]ia de la primele post\ri,astfel `nc`t i-am urm\rit poezia cu in-teres [i pl\cere. De altfel, continu\ s\posteze poezii [i acum, dup\ ce a debu-tat `n volum [i cred c\ bine face – credc\ trebuie s\ folosim toate mijloaceleposibile pentru ca poezia, literatura `ngeneral, s\ ajung\ la c`t mai mul]icititori. Dup\ ce i-am descoperit poezia,coment`nd de c`teva ori, am ajuns s\ necunoa[tem mai bine, s\ scriu o prezen-tare pe coperta c\r]ii de fa]\, s\ vorbescla lansarea de la Ia[i a volumului. Acum,profit de ocazie pentru a-l prezenta unornoi poten]iali cititori.

Cum spuneam, mi-a pl\cut de la bun`nceput poezia Mirelei Lungu, dar a tre-buit s\ citesc de trei manuscrisul volu-mului pentru a-mi da seama exact din cemotive anume `mi place. La `nceput, amcrezut c\ pl\cerea lecturii vine din ima-ginile [ocante puse `n joc, apoi am datvina pe libertatea, adesea p`n\ la impu-doare, a limbajului. Dar asta mai v\zu-sem [i nu m-a impresionat `ntotdeauna,oricum nu mereu favorabil. De fapt, amajuns `ntr-un t`rziu la concluzia c\ `miplace aceast\ poezie pentru tonul s\u,amestecul aproape neverosimil de reu[it,aliajul dintre jubila]ie [i dezabuzare,chiar cinism. Se poate, oare, face poeziecu sarcasm? Da, dar numai dac\ reu[e[tis\ urci cu acesta p`n\ pe culmile entu-ziasmului, ale extazului. S\ citez c`teceva, ca s\ nu par demagogic. De pild\,pulp fiction: „`mi desfac picioarele cudesteritatea unei cenu[\rese care/ a `nce-tat s\ viseze la prin]i `n iatacul obscur alunei subur-/ bii renumite pentru damefull-option descinzi ca un/ milord pe oinsul\ departe de lumea dezl\n]uit\ neadul-/ mec\m cu setea v`n\torilor de co-mori e un soi de/ cunoa[tere g`fìtul a-cesta `ntrerupt de sunete neaticulate/ ca [icum ne-am scrie poeme mìnile noaste sest`ng/ printre gratiile ego-urilor `nfior\torde rotunde m\/ desprind [i t`[nesc pre-cum o comet\ `n timp ce tu `mi/contem-pli c\derea cu satisfac]ia deplin\ a unuitarantino/ clonat“. Sau ̀ nceputul la moar-tea e de sex feminin: „moartea – o gagic\blond\, siliconat\/ cu buze de AngelinaJolie [i ceas Cartier/ te invit\ la Bamboo[i ]i-o trage/ all night long“.

Mirela Lungu este o poet\ surprinz\-toare. Urm\torul volum, p\str`nd temati-ca, recuzita [i tonul, va fi unul de sonete!

(Liviu Antonesei)

BURSA C|R}ILOR

ANCA MIZUMSCHI

Cerul care doare

Am nevoie de altceva. Am nevoie de uncer care s\ stea tot timpul deschisca o u[\ batant\ `n]epenit\ cu o piatr\luat\ din strad\. Am nevoiede un cer b\tr=n, obosit,

un cer care s\ `[i cear\ iertare mult mai desc\ a fost `n alt\ parte. Un cer care spunec\ nu eu s`nt de vin\, de vin\ e cerul din minecare doare

~n les\

Miresele aveau rochii de culoare mu[tar,

f\r\ pat\din c=nd `n c=nd fluturi uria[i li se a[ezaupe umeri[i le conduceau la altar ca o busol\care nu ar\ta acela[i lucru, c=teodat\ nu ar\ta mai nimic[i atunci ele `naintaucomplet oarbeduse-n les\ de o armat\ de fluturi

Un fluviu la loc

Umblam goal\ r=z=nd [i sunamdin b\nu]ii arunca]i `n cutiile de conservegoaledin fa]a bisericilor unde oamenii seaplecau `n genunchica s\ aib\ cu ce s\ `[i cumpere p=ine saucarne. S\ plec\m de aici ai spus [i ne-am

strecurat pe sub gardul cimitirului,corpurile noastre au inundat str\zile caafluen]ii dun\rii la v\rsare, si oricine puteas\ ia o can\ de ap\, s\ o duc\ acas\, s\ o`nmul]easc\, s\ fac\ un fluviu la loc, s\tr\iasc\ din noi de poman\.

Dez\pezirea

Nu m\ l\sa singur\, f\-mi o cas\ f\r\ ferestre [i f\r\ pere]i, ocas\`n care s\ locuiesc `n golul u[ilor interioare[i ceilal]i s\ treac\ prin mine ca printr-opia]\ de florisub z\pad\, s\ `nainteze cu lope]ile `nm=ini, s\ `[i fac\ loc `n lumina mea nemi[cat\

Sf=r[itul c\l\toriei

Pentru Dorin Tudoran

Marea se termina bruscf\r\ ca p\m=ntul s\ `nceap\ vreodat\. Osf=[ietoarealunecare a lemnului pe lemn,a osului pe os,a zilei peste alte zile a[ezat\ [i corpurile noastrelegate `ntre ele cu s=rm\ a[teptaupentru c\ marea se terminase[i p\m=ntul nu avea s\ `nceap\ vreodat\

Marea publicitate

Cel mai bine e s\ nu pleci nic\ieris\ locuie[ti tot timpulsub pl\cile albe de faian]\ dezinfectate de prim\rie,unde mortarul e umed[i aerul cald, iar lumea e un pliantcu tiraje de mas\ distribuit direct`n sala de na[teri

Din volumul C=ntec pentru surdomu]i (`n curs de apari]ie)

C=ntec pentru surdomu]i

EMIL BRUMARU

Un `nger pe altul l-a `ntrebat:– }ie `]i plac gagicile?– Mai ales alea micile,Cu curul c`t lingura ascuns\ sub patSau `n dulapul cu farfurii de faian]\.Mai `ntì o iubesc de la celest\ distan]\,Apoi de aproape{i `n final pe din\untruUnde-i mai moale ca untul.Oh, dac\ o str`ngi `ntre àripe `ncepe s\ crape! ………………………………………………..Pe urm\ stau ani `ndelungi, `n cer, dup\ gratii,~n cinstea fragedei, gimnazialei pramatii…

~NGERII {I LUCR|RILE LOR

Dialog penal

11Est-Vest

noiembrie 2011

TTIIMMPPUULL

www.timpul.ro

O alt\ form\

C`nd hrana se ve[teje[te: pete albe

se ivesc din br`nz\, cr`mpeie verzi de mucegai

spori negri-cenu[ii pe felii de pìne

iar degetele se afund\ surprinz\tor

`n josul unei buc\]i de fruct

c`nd o ridici din farfurie

zb`rcit\ [i `nvins\; precum

figura moale [i bo]it\ a unei femei

`nf\[urate `n cercuri de fulare, vorbind

cu cineva numai de ea v\zut

ciupind din v\zduh f\r`me de scame – sau

bra]ele m`njite de ani ale unui b\tr`n osos

privind mijit la soare, o siluet\ aspr\

`n fa]a m\rii lucind ca o cutie de conserve; `ncearc\

s\ nu ui]i c\ prin for]a ce consum\

pìnea, br`nza, fructul, mintea `mb\tr`nit\

[i carnea, curge aceea[i

energie vie a celui ce vine pe lume

c\ materia se transform\ `ns\ nu moare vreodat\

c\ nimic nu se pierde – de[i

`mbrac\ mereu o alt\ form\.

~nainte de pr\bu[ire

C`t de perfect se `nf\]i[a gr\dina

jum\tate `nsorit\, jum\tate `nc\ `n umbr\ piezi[\

peluza proasp\t tuns\

To]i copacii din livad\ mustind de fructe

prune, pere, mere acre, mere coapte [i goldane

arbu[ti `n plin\ floare

Glasuri de copii peste gardurile vii, r`z`nd

nu cert`ndu-se, p\s\ri c`nt`nd, cìni l\tr`nd

Mozart la radio

{i trandafirul stacojiu cu stamine aurii dezgolite

straturi de petale arcuindu-se larg `napoi

pe cale s\ se pr\bu[easc\...

Durerile anului trecut

Acele st\ri cov`r[itoare de posesiune

[uvoaie de pasiune

la fel de puternice ca be]ia ori migrenele

sau anestezicul

c`nd presiunea trupului distruge

grani]ele sinelui

acea er\ de extaz, m`nie [i durere

la fel de intense

acum ele-mi par amintirile altcuiva

nu mai s`nt o parte din mine

ca [i durerile anului trecut [i tot

ce trebuie s\ uit.

{iroirea

Apa ce curge nest\vilit\

din du[ – i se `nal]\ deasupra capului

`n vreme ce ea st\ `n cad\

lovindu-[i stropii de perete

alb str\lucitor de gresie

[i sclipitoarea perdea de du[

netezindu-i umerii

ca o sfin]ire cu ulei parfumat

dezgoli]i pentru o clip\

de ascu]i[ul s`nilor

[iroind apoi mai iute

inund`nd p`ntecul [i [oldurile

acestei femei `ncrez\toare,

bogat\ c\dere de ap\

stropind cada `n v`rtejuri

[i merg`nd `napoi `n cercuri

spre ]eav\, c\tre scurgere

apoi cine [tie unde...

devine un strop firav de ap\

prin g\uri s\pate-ntr-o cuv\

at`rnate de-un zid de c\r\mid\ ars\

ce na[te o mla[tin\ `n p\m`ntul ocru

`nconjur`nd gleznele unei fete

`n cealalt\ parte a lumii.

Daune colaterale

Ca s\ mor ucis de-o rachet\

Nu trebuie s\-i fiu ]int\

doar o alt\ statistic\

plin\ cu adrenalin\

captiv\ `ntr-un schimb de focuri

`ntre dou\ armate

[i propriile lor istorii:

daune colaterale.

Traducere de Teodora Gheorghe

Poeme de Ruth FainlightAceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului

Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu,

Director al Masteratului pentru Traducerea Textului

Literar Contemporan, Universitatea Bucure[ti,

http://mttlc.ro

Autoare a nenum\rate volume de poezii, pentru care

a primit premiul Cholmondeley `n 1994, scriitoare de

nuvele [i librete de oper\, traduc\toare [i membr\ a So-

ciet\]ii Regale de Literatur\, Ruth Fainlight s-a n\scut

`n New York, `ns\ de mai bine de un deceniu locuie[te

`n Anglia. Ultimul ei volum de poezii, New & Collected

Poems, publicat `n 2010, a fost descris de ziarul britanic

The Guardian ca fiind „o realizare monumental\“.

InterviuTTIIMMPPUULL12


S`nte]i profesor de literatura rom=n\ laUniversitatea din Bucure[ti [i autorul unuistudiu despre literatura rom=n\ postmodern\.~n ce rela]ie se afl\ cercet\rile teoretice cucreativitatea Dumneavoastr\?

A[ spune a[a: postmodernismul a fost op-]iunea mea universitar\, nu artistic\. M-a atrasca teorie [i mai ales ca filosofie, a[a cum l-aprezentat filosoful italian Gianni Vattimo. ~nplan conceptual, este interesant ce s-a petre-cut c`nd modernismul [i experimentele aces-tuia s-au epuizat. M-a interesat mai ales ce s-a`nt`mplat `n literatura rom=n\, unde acesta s-amanifestat, cu mult `nainte, f\r\ ca s\ fi purtatacest nume. Informa]iile referitoare la acesttip de literatur\ au ajuns `n Rom=nia cu o `n-t`rziere de cincisprezece ani, prin intermediulunor scriitori ca John Barth, Thomas Pyn-chon, Italo Calvino sau Umberto Eco. La noi,autorii care au scris acest tip de literatur\, carenu s-au considerat postmoderni, ci stili[ti, nuau ales ca tem\ realitatea extra-literar\, ci `n-s\[i literatura, modul ei de constituire, meta-limbajul. Structura mea interioar\ de scriitornu are prea mult a face cu postmodernismul,de[i am folosit cuno[tin]ele acestuia `ntr-ocarte `n care am „reciclat“, asemeni lui JamesJoyce `n Ulysses, toat\ literatura rom=n\ p`n\`n prezent. Este vorba de un fel de roman `nversuri (Levantul, n. tr.), care „versific\“ `n-treaga noastr\ mo[tenire literar\, iar aceasta afost, f\r\ `ndoial\, o abordare postmodern\,cartea fiind plin\ de citate [i de adapt\ri.Aceast\ carte mi se pare cea mai important\crea]ie a mea, `ns\ nu va fi niciodat\ tradus\,pentru c\ nu poate fi citit\ f\r\ o bun\ cunoa[-tere a literaturii rom=ne. O alt\ oper\ asem\-n\toare este trilogia Orbitor, care abordeaz\scrierea holografic\ [i fractalii, pe care o nu-mesc un roman fractalic. Toate acestea s`ntconcepte postmoderne. Dar dac\ ar fi s\ m\definesc, m-a[ defini ca neo-romantic, pentruc\ m\ intereseaz\ numai lumea mea interioar\.

Ce se petrece azi cu literatura, cu post-modernismul?

Acum dou\zeci de ani am participat laFrankfurt la un seminar cu titlul Postmoder-

nismul [i ce urmeaz\ dup\ el. Participan]ii ladezbateri nu au crezut c\ va urma vreun...

...sf`r[it la literaturii, dup\ sf`r[itul istorieide Fukuyama?

Da, cam a[a, de aceea mi-a pl\cut c`ndThomas Pynchon a scris `ntr-o prefa]\ c\tr\im `ntr-o lume post-ironic\. Ceea ce poatefi `n]eles `n dou\ feluri: fie c\ ironia a atins oculme, fie c\ a e[uat [i ne afl\m din nou `n„serios“.

Impresia mea e c\ ne afl\m mai cur`nd `ncopil\rie...

...sau mai cur`nd la pubertate, totul se `n-dreapt\ `n aceast\ direc]ie, lumea `[i pierdesentimentul istoriei, al valorilor, al lucrurilortemeinice ...

...al responsabilit\]ii?

F\r\ doar [i poate. Via]a devine un fel devisare cu ochii deschi[i, mul]i tineri, cu uniidintre ei am de-a face la universitate, de aceea

ì cunosc bine, tr\iesc f\r\ un scop [i un sens,pentru c\ [tiu foarte bine ceva ce noi nu [tiam,anume c\ via]a e vis ...

Cum a spus `n secolul al XVII-lea Cal-derón de la Barca?

Dar nu l-am crezut. Acum, `ns\, genera]iaaceasta t`n\r\ `l crede. Via]a e vis [i trebuietr\it\, pentru c\ apoi nu mai exist\ nimic; deaceea tinerii reprezint\ o genera]ie hedonist\,care nu se g`nde[te nici la trecut, nici la viitor.

Problema const\ `n aceea c\ `n numeleacestei genera]ii de vis\tori deciziile s`nt lua-te de cei foarte treji, care nu s`nt bine inten]io-na]i. Nu e periculos?

Ba da. ~ns\ to]i am tr\it `ntr-o lume pericu-loas\, chiar noi doi, nu-i a[a?

M-a surprins c\ `n Nostalgia nu exist\ niciun fel de referin]e politice, nici urm\ de dic-tatur\, pe care o descrie colegul dumnea-voastr\, Dumitru }epeneag, sau, din perspec-tiv\ proprie, reprezentanta minorit\]ii ger-mane din Rom=nia, de]in\toarea PremiuluiNobel, Herta Müller.

Ave]i dreptate, `n aceast\ carte nu exist\ oabordare politic\, care exist\, `ns\, `n celeap\rute ulterior, `nc\ netraduse. ~n momentulRevolu]iei rom=ne din 1989, aveam 31 ani [ip`n\ atunci tr\isem exclusiv `n lumea c\r]ilor.Pentru mine, versurile lui Rilke erau infinitmai importante dec`t ceea ce se petrecea `njurul meu. Desigur, am resim]it lipsurile cato]i ceilal]i [i am suferit din cauza opresiunii,`ns\, pe mine [i pe prietenii mei, literatura ne`nc\rca `ntr-o asemenea m\sur\, `nc`t nu nelipsea, `n fond, nimic, citeam continuu, de-avalma, erau vremuri frumoase, anii [aptezeci,c`nd literatura str\in\ fusese foarte tradus\.Aceasta a fost o caracteristic\ a sistemului deatunci care, spre deosebire de cel rus saumaghiar, a permis tot felul de traduceri ...

...dar l-au cenzurat pe Umberto Eco, carenumai dup\ c`]iva ani [i-a dat seama c\ dintraducere lipse[te o parte important\ din tex-tul c\r]ii sale.

Da, dar asta nu s-a `nt`mplat `n anii[aptezeci, ci `n anii optzeci.

Mai t`rziu?

Da, `n Rom=nia am avut dou\ perioade„staliniste“, `n anii cincizeci [i `n anii optzeci,`ntre ele exist`nd o perioad\ de relativ calm,c`nd Ceau[escu a `nceput s\ se apropie deOccident, c`nd a fost primit de Regina An-gliei, ca un oponent al ru[ilor, Nixon a vizitatRom=nia ... Genera]ia mea a tr\it avantajeleacelei perioade.

~n anul 1989 v-au cenzurat romanul Nos-talgia, nu-i a[a?

Da, mai `ntì au interzis titlul, fiindc\ `nperioada aceea regizorul rus Andrej Tarkovskifugise `n Italia unde a realizat un celebru filmcu acela[i titlu, Nostalgia; a[a c\ cenzorii l-auschimbat pe al meu `n Visul. {i numele unuiadintre personajele feminine, Elena, a fost`nl\turat, pentru c\ a[a se numea so]ia pre-[edintelui.

Ce s-a `nt`mplat, de fapt, `n anii optzeci, dece a revenit dictatura?

Ceau[escu a luat-o razna.

Serios?

Da, vorbesc serios, a devenit paranoic, `lobseda ideea c\ Rom=nia trebuie s\ `[i pl\-teasc\ datoriile pe parcursul unui deceniu...

...o, p\i ceva asem\n\tor vorbesc si cei dela Fondul Monetar Interna]ional [i BancaEuropean\, s`nt nebuni?

Desigur! Apoi i-a vizitat pe Mao Tze Dung[i pe Pre[edintele corean Kim Ir Sen, de la ca-re a `nv\]at cum se conduce o ]ar\ dup\ modelasiatic, asemenea unui despot asiatic. C`nd a`nceput s\ aplice aceste cuno[tin]e la noi, situ-a]ia s-a `nr\ut\]it `n asemenea m\sur\, `nc`t, `ncele din urm\, chiar [i noi, [oarecii de biblio-tec\, ne-am `nfuriat, iar literatura noastr\ s-amodificat: p`n\ atunci crezusem c\ tot ceea cescriem dintr-o deschidere spiritual\ reprezint\o opozi]ie la regim, `ns\, `n acea perioad\ am`nceput s\ abord\m `n mod direct situa]ia po-litic\. Eu am f\cut asta mai ales `n versuri.Pot, astfel, spune ca, `n pofida faptului c\ amfost un izolat, nu am fost niciodat\ apolitic, a-cum s`nt [i mai implicat, fiindc\ de opt ani scriuarticole s\pt\m`nale `ntr-un ziar important.

{i e greu, nu-i a[a?

Da, m-am s\turat, am pierdut mul]i prie-teni [i mi-am f\cut mul]i du[mani. S`nt un tiplini[tit, dar c`nd intri `n mediul politic, e[ti ter-felit din toate p\r]ile.

Vi se repro[eaz\ [i dumneavoastr\, a[acum mi se repro[eaz\ mie, c\ „ave]i pe cine-va `n spate“? Exist\ [i la dumneavostr\ obi-ceiul calomnierii masive pe internet?

Mi se repro[eaz\ tot felul de lucruri, esteatacat\ propria mea persoan\, nu se leag\ deideile mele, uneori e `ngrozitor. Dar, `n acela[itimp, `mi place ceea ce fac, `mi place s\ pro-voc, ca s\-i oblig pe oameni s\ reflecteze,chiar dac\ o fac cu furie, fiindc\ atunci c`nd[tiu c\ am dreptate, nu cunosc limite.

A]i trecut de la poezie la proz\ [i undevaa]i men]ionat c\ asta v\ `ntristeaz\. A fost oevolu]ie logic\?

Copilul e un „pl\smuitor“ care poate crea din orice

Interviu cu Mircea C\rt\rescuLa `nceputul lunii septembrie, `n mai

multe ora[e din Slovenia, s-a desf\[urat aXXVI-a edi]ie a Festivalului Interna]ionalde literatur\ Vilenica. ~n acest an, PremiulFestivalului i-a fost decernat lui MirceaC\rt\rescu. Prezen]a sa a fost amplu reflec-tat\ `n presa scris\ [i cea audiovizual\. Re-producem mai jos interviul pe care l-a acor-dat suplimentului cultural s\pt\m`nal O-biektiv al cotidianului Dnevnik (10 septem-brie 2011, pp. 22-23), consemnat de TanjaLesnicar-Pucko, c\reia ì mul]umim pentruc\ ne-a permis s\ `l traducem [i s\ `l publi-c\m `n revista Timpul.

C`nd `mi spune c\ Bucure[tiul e un spi-tal de nebuni, unde to]i ]ip\ [i claxoneax\, eat`t de lini[tit, de calm, `nc`t `mi e greu s\ `lcred. ~mi vine `ns\ imediat `n minte ultimapovestire din Nostalgia, singura sa cartetradus\ p`n\ acum `n sloven\, `n care un om`[i cump\r\ o ma[in\, o parcheaz\ [i o `ngri-je[te cu afec]iune [i, fiindc\ nu are carnet,

doar claxoneaz\, treptat transform\ claxonul `n org\ [i ma[ina `n cutie muzical\, la careinterpreteaz\ zi [i noapte cea mai frumoas\ muzic\ a lumii. {i tocmai `n asta este scriitorulrom=n Mircea C\rt\rescu, c`[tig\torul din acest an al Vilenicei, ie[it din comun: o poves-tioar\ obi[nuit\, printr-o turnur\ miraculoas\, se transform\ `ntr-un ]inut suprarealist, oniric,dominat de alte linii de for]\.

13Interviu TTIIMMPPUULL


Probabil, de[i consider `n continuare c\proza mea e poetic\, indiferent de form\.

Poetic\ `n ton, dar nu [i `n economia decuvinte? Poezia spune multe `n cuvinte pu]ine.

A[a este. {i la o asemenea poezie am re-nun]at c`nd mi-am dat seama c\ se transform\`n ceva la care nu m\ pot adapta. ~n aniioptzeci am f\cut parte din fantastica genera]ieliterar\ „blue jeans“, care a descoperit poeziaamerican\, pe beatnici, [coala newyorkez\, [icare s-a reorientat rapid [i hot\r`t de la mo-dernismul european spre modelul poetic ame-rican. Asta a fost cam cum ai schimba terenulde tenis pe iarb\ cu unul pe asfalt: poezia adevenit mai rapid\, mai ferm\. {i la un mo-ment dat, mi s-a p\rut c\ e prozaic, fiindc\ amo imagina]ie vie [i poezia aceasta mi se p\reafad\. ~nainte scrisesem o poezie suprarealist\,iar c`nd am `nceput s\ scriu din cea nou\, n-amfost mul]umit [i nici nu am vrut s\ o publicatunci, tocmai din cauza `ndoielilor pe care leaveam; am publicat-o `ns\ anul trecut [i amavut un frumos succes. Acum o diger mai u[ortocmai pentru c\ atunci am renun]at la poezie,am abordat proza, am scris tot ce am scris [iacum acel episod nu mi se mai pare at`t de slab.

~n cartea dumneavoastr\, `ntre nenum\ra-tele referin]e literare, de la Kafka p`n\ la Cio-ran, cel mai prezent pare s\ fie realismulmagic sud-american, Veacul de singur\tate allui Márquez, Borges cu modul s\u de a trans-forma visele [i de a [terge grani]a dintre crea-tivitate [i vis, Julio Cortázar... De unde apro-pierea aceasta de sud-americani?

~n anii [aptezeci i-am citit foarte intens peto]i ace[ti autori, [i pe Sábato, [i cu siguran]\c\ m-au influen]at, mai ales prozele scurte alelui Cortázar. Ace[ti scriitori ne-au ar\tat cums\ dep\[im frontierele atunci c`nd scriem, ei`n[i[i inspir`ndu-se din suprareali[tii francezi[i din romanticii germani, din Novalis [iHoffmann, a[a `nc`t leg\tura Europa – Ame-rica de Sud- Europa s-a restabilit. Sábato, depild\, este un adev\rat romantic, descrie o lu-me subteran\, plin\ de orbi, ceea ce reprezint\o idee c`t se poate de romantic\ despre sub-con[tient. Romanul meu Nostalgia s-a n\scut`n urma acestor influen]e, de aceea `n el le-am[i evocat numele, n-am `ncercat s\ ascund ni-mic. Pe de alt\ parte, [i Rom=nia are o puter-nic\ tradi]ie `n ce prive[te literatura fantastic\,rom=nii fiind latini ca [i sud-americanii, s`nttot at`t de nebuni [i de plini de imagina]ie.Avem o tradi]ie de o sut\ cincizeci de ani deliteratur\ fantastic\, care a debutat cu cel mai`nsemnat scriitor al nostru, Mihai Eminescu, acontinuat `n secolul al XX-lea cu Mircea Elia-de, mai bine cunoscut ca istoric al religiilor [ifilosof, [i a ajuns p`n\ la scriitorii de dup\ aldoilea r\zboi mondial. Dup\ p\rerea mea, fan-tasticul este cea mai important\ urm\ l\sat\ deliteratura noastr\, `n care m\ `nscriu [i eu.

Iar fantasticul se potrive[te foarte bine cucopil\ria, pe care o evoca]i. Copil\ria esteoarecum cea mai puternic\ surs\ de inspira]iea dumneavoastr\, nu-i a[a?

Categoric. Am fost copil p`n\ la treizeci [iunu de ani, p`n\ atunci, p`n\ s\ m\ c\s\toresc,am locuit cu p\rin]ii, azi aproape c\ `mi este [iru[ine! Nici pìne nu [tiam s\ cump\r!

B\iatu’ mamii?

Da! Ei, dup\ cum [ti]i, pentru suprareali[ticopilul era un geniu, ei au adunat pove[ti alecopiilor, au analizat poeziile persoanelor cuprobleme psihice, au c\utat ceea ce este au-tentic, original `n om, `nainte ca societatea s\`l zdrobeasc\. Copiii s`nt, f\r\ doar [i poate,cea mai interesant\ fiin]\ care, cu fiecare an,pierde din spontaneitate, din autenticitate ...De aceea `n Nostalgia m-am dedicat cu at`tapasiune amintirilor mele din copil\rie, iar `ncealalt\ carte, Travesti, pubert\]ii, ambiguit\-

]ii sexuale din aceast\ perioad\, c`nd persoa-nele nu s`nt complet dezvoltate. Personajulc\r]ii este un hermafrodit care, la v`rsta depatru ani, a fost transformat din feti]\ `n b\iat.

~n acela[i timp, copil\ria este universal\,to]i cei din genera]ia dumneavostr\ `[i amin-tesc lucruri, jocuri asem\n\toare, hoin\reli la]ar\...

Da, tocmai `n asta const\ secretul: dac\vede]i filmele lui Fellini, totul vi se pare cu-noscut, ca [i c`nd a]i [i fost `n locurile acelea,ave]i senza]ia unui dejà vu. La fel [i `n cazulpovestirilor lui Cortázar. Aceasta pentru c\orice copil e un „pl\smuitor“, care poate creadin orice, din noroi, gunoaie, juc\rii, iarb\, nuconteaz\ dac\ e s\rac.

De fapt, copil\ria celor boga]i e rareorifericit\ `n literatur\, cel mai adesea e plictisi-toare, aflat\ sub control, oprimant\. E clar c\nu e nici o legatur\ `ntre o copil\rie fericit\ [ipozi]ia social\.

Ave]i dreptate, fericirea este mai cur`ndasociat\ libert\]ii, posibilit\]ii de a descoperi.C`nd eram copii, ne petreceam toate zilele `ncurte, pe strad\, p\rin]ii nu erau `ngrijora]i dece ni s-ar fi putut `nt`mpla, [i f\ceam tot felulde lucruri care n-ar fi fost posibile dac\ am fifost supraveghea]i. {i tocmai aceast\ c\utarete formeaz\.

Fiindc\ vorbi]i de teama p\rin]ilor, azi setransform\ `n paranoia, nu are nici o leg\tur\cu pericole reale.

Cred ca mass-media, jurnalele de [tiri de latelevizor s`nt `n mare m\sur\ vinovate pentruaceast\ paranoie, fiindc\ `n fiecare sear\ s`ntpline de mor]i, de crime, de r\piri, abuzuri [iavem sentimentul c\ `n lume se petrec numailucruri `ngrozitoare, c\ to]i s`ntem amenin]a]i,mai ales copiii.

Aceast\ teroare a fricii este `ntre]inut\ [ide Putere, nenum\ratele m\suri de securitatene dau impresia unei permanente amenin]\ri.

Da, [i `n acest fel ]ara este asemenea unorp\rin]i exagerat de protectivi. F\r\ ea s`ntemdomina]i de fric\ [i infirmi. Cu excep]ia Olan-dei: acolo mamele `[i plimb\ copiii pe un frigde crap\ pietrele, prin ploaie f\r\ umbrel\, iar`n magazine ì las\ s\ hoin\reasc\ ...

Dac\ ne `ntoarcem la modul `n care dum-neavoastr\ descrie]i copil\ria, atmosferaaceasta a trezit `n mine amintiri, poate dincauza unei anume ambian]e socialiste `n caream tr\it?

Cu siguran]\ c\ avem ceva `n comun, [iscriitorul polonez Andrej Stasiuk vorbe[te deanumite tipuri de b\uturi [i alimente – à pro-pos, din ra]iuni pur nostalgice, `n Rom=nia [i

acum cel mai v`ndut sortiment de biscui]i s`nt„Eugenia“, din perioada socialist\. Pe de alt\parte, anii [aizeci-[aptezeci au fost oarecumasem\n\tori `n Europa, mai mult dec`t ar vreaunii din Est s\ recunoasc\, iar dac\ vedem fil-mele neorealismului italian, nici `n Vest nuera un paradis al bun\st\rii, fiindc\ vedemimagini ale s\r\ciei, ale unei vie]i modeste,pu[ti care se bat, oameni care merg la film des\rb\tori ...

A]i scris [i o carte de succes, De ce iubimfemeile. De ce?

Revista pentru femei Elle mi-a oferit uncontract de a scrie povestiri [i a fost o provo-care, pentru c\ nu se poate scrie la fel pentruo carte sau pentru o revist\ plin\ de reclamecosmetice [i pentru haine. Am scris pove[tifoarte simple, mi-am `nsu[it vocea lui Salin-ger, bl`nd\ [i uman\. Povestirile nu s`nt com-erciale, `n asta a constat pariul meu: s\ scriuceva nepreten]ios, [i, cu toate acestea, litera-tur\ adev\rat\, f\r\ compromisuri. Ulterior,am publicat aceste povestiri `ntr-o carte [i nu-mai atunci redactorul a propus acest titlu, Dece iubim femeile. Cartea s-a v`ndut incredibilde bine, [i anume 140.000 exemplare.

{i din cauza titlului?

Par]ial. Oricum, a fost incredibil.

Care este tirajul mediu pentru un romanrom=nesc?

Dou\ mii, ale mele se v`nd foarte bine,ating [i 20.000 sau 30.000 exemplare. La a-ceasta contribuie `ntr-o mare m\sur\ [i faptulc\ multe din c\r]ile mele s`nt incluse `n pro-grama [colar\, a[a c\ bie]ii p\rin]i trebuie s\`mi cumpere c\r]ile! Cred, `ns\, c\ majoritateacititorilor mei s`nt tineri, iar dintre cei `n v`r-st\ care m\ citesc caut\ `n c\r]ile mele spiritulBucure[tiului de alt\ dat\.

Scrie]i foarte critic despre Bucure[ti, cadespre un ora[ plicticos, ne`ngrijit, murdar,pe mine `ns\ m-a `nc`ntat, mi se pare un a-mestec incredibil `ntre Est [i Vest, `ntre Euro-pa [i Orient, prezent la prima vedere `n arhi-tectur\, unde `n „Micul Paris“ se amestec\influen]e socialiste [i din Orientul Apropiat.

{tiu la ce va referi]i, la o dinamic\ special\.

Da, la o dinamic\ pe care nu o au niciParisul, nici Londra, nici Roma, care au `n-cremenit, pe de o parte, `n istoricitatea lorordonat\, pe de alt\ parte `n triste]ea subur-biilor. Nu vi se pare c\ un asemenea amestecde stiluri, de perioade istorice, de regimuri,influen]e formeaz\ [i spiritul locuitorilor?Uita]i-v\ la c\r]ile dumneavoastr\!

Ave]i dreptate, Bucure[tiul e un adev\ratparadox: pe de o parte e un ora[ tradi]ional [i

patriarhal, pe de alt\ parte, este ca New York-ul,nu doarme niciodat\, e poluat, oamenii s`ntnervo[i [i duri unul cu cel\lalt, c`nd s`nt `nma[in\ claxoneaz\ continuu, ora[ul e eclectic,foarte divers, de la ruine la cartiere scumpe, `nacest sens e asem\n\tor cu Istambulul sauCairo. Rela]ia mea cu el este un complicatamestec de ur\ [i iubire: uneori nu pot s\-lsuport, de aceea m-am [i mutat la margineaora[ului, `n apropierea p\durii, pe de alt\ par-te, e ad`nc `nscris `n mine, `n primele meleamintiri, care s`nt fermecate. A fost o vremec`nd am crezut c\ Bucure[tiul este cel mai fru-mos ora[ din lume, aceasta se poate [i maibine vedea `n poezia mea.

Fiindc\ p`n\ acum nici n-a]i v\zut o alt\lume?

Exact. Dar, a[a cum spune]i, e plin de con-tradic]ii, `ntre care [i nebunia megaloman\cum e Casa Poporului a lui Ceau[escu, con-struit\ de dou\zeci [i patru de arhitec]i!

~ntre care [i nepoata lui?

Nu, nu f\cea parte din clan. C`nd a adunato dat\ ni[te arhitec]i pentru a discuta despreideea unei asemenea Case, printre ei se afla [iacea t`n\r\. {i de c`te ori Ceau[escu zicea c\ arvrea una [i alta, ea r\spundea: „Ave]i nevoiede zece ori mai mult!“. Propozi]ia asta papa-galiceasc\ i-a pl\cut at`t de mult, `nc`t a nu-mit-o arhitect [ef [i orice propunea el, ea rea-liza de zece ori mai mare.

Bie]ii politicieni, de ce pu]in au nevoie pen-tru ego-urile lor lipsite de siguran]\, nu-i a[a?

Da, chiar [i un cuv`nt ajut\.

Situa]ia economic\ rom=neasc\ nu e u[oa-r\, nici dup\ aderarea la UE. Exist\ mult\dezam\gire?

Procentul incredibil de 95% persoane fa-vorabile UE `nregistrat odat\ a sc\zut, darr\m`ne mereu `n jur de 60%. Situa]ia careacum trei ani era bun\, de[i era loc de amelio-rare, s-a `nr\ut\]it serios `n urma crizei. Capi-talul str\in nu a venit `n m\sura `n care amsperat, anul trecut, Guvernul de dreapta aredus drastic salariile tuturor func]ionarilorpublici, ceea ce i-a `mpins pe oamenii careaveau credite `ntr-o situa]ie insuportabil\.

A]i scris [i despre romi, de fapt despre]igani, pentru c\ prefera]i acest cuv`nt [i res-pinge]i caracterul corect politic al cuv`ntuluirom. ~n Slovenia, cuv`ntul ]igan e preferat deun politician primitiv de dreapta, care `lfolose[te ca pe o insult\.

Da, tema aceasta a reap\rut cu ocazia ex-pulz\rii din Fran]a a ]iganilor. C`t prive[te cu-v`ntul `n sine, trebuie s\-i red\m demnitatea,nu trebuie `nlocuit pentru c\ oamenii ì con-fer\ o conota]ie negativ\. C`t prive[te expul-zarea, Fran]a a gre[it, ca [i Italia, acesta nu eun comportament democratic, ci o discrimi-nare. ~n Rom=nia exist\ dou\ milioane deromi, care reprezint\ o problem\ social\ at`t lanoi c`t [i peste tot `n Europa, iar politicienii ofolosesc `n scop propriu. ~n Rom=nia, `n EvulMediu erau robi, erau v`ndu]i ca animalele [iau fost dezrobi]i numai la mijlocul secoluluial XIX-lea. ~n Rom=nia se afl\ `n num\r maremai ales `n sud, unde s-au amestecat cu rom=-nii [i nici nu se mai consider\ romi, fiindc\tr\iesc aici de patru sute de ani. La noi s-aajuns la tensiuni `n anii nou\zeci, acum, c`ndnu mai avem un extremism politic de dreapta,acestea s`nt rare, iar azi to]i ne lupt\m, ne lup-t\m pentru supravie]uire.

Traducere [i prezentare Paula Braga Šimenc

Est-VestTTIIMMPPUULL14


Genericul celei de-a opta edi]ii a Festiva-lului Filmului Rom=nesc de la Londra a fostHot Love, Cold Hearts (Dragoste fierbinte,inimi reci), `n opinia mea, unul perfect adec-vat tuturor filmelor din program. De[i a dat aldoilea an la r`nd piept cu criza, recent `nche-iata edi]ie din acest an a festivalului s-a bucu-rat de o organizare care a frizat perfec]iunea.Ca `n cazul ultimelor cinci edi]ii, evenimentuls-a desf\[urat `n elegantele s\li de la CurzonCinema Myfair. Trebuie s\ mul]umim Funda-]iei „Ion Ra]iu“ [i celor care s-au ocupat di-rect de festival – Ramonei Mitric\, directoa-rea institu]iei, lui Mihai R`[noveanu, designe-rul, curatorului Mike Phillips, factotumuluiEugen Androne, inimoasei echipe de volun-tari. Totul a func]ionat excelent, de la deschi-derea oficial\ marcat\ de discursurile luiNicolae Ra]iu, Mike Phillips [i al RamoneiMitric\, p`n\ la `nchiderea nostalgic\ deduminic\ seara. Discursurile inaugurale aufost urmate de un scurt [i remarcabil recital alnaistului Nicolea Voilcule], care a recidivat,dup\ prima vizionare, la `naintea cocteiluluide la sediul Funda]iei.

Mike Phillips a selectat trei lung-metraje,foarte recente, de anul trecut [i din acest an,ale noului val, dou\ splendide scurt-metraje

[i, `n vedet\, celebra ecranizare a lui LucianPintile dup\ D-ale Carnavalului de Caragiale,De ce bat clopotele, Mitic\? Filmele nouluival – Mar]i, dup\ Cr\ciun de Radu Muntean,Tat\l fantom\ de Lucian Georgescu [i Loverboyde C\t\lin Mitulescu – au fost foarte bine pri-mite de sal\ [i au suscitat discu]ii finale ani-mate. Primul ì permite Mariei Popista[u, pre-zent\ la proiec]ie, o partitur\ ce-i pune `n va-loare excelentele calit\]i actorice[ti, `n vremece, `n cel de-al doilea, Marcel Iure[ – de ase-menea prezent la Londra, ca [i regizorulLucian Georgescu, de altfel –, face ni[te tre-ceri uluitoare din gama dramatic\, pe care i-ocuno[team, spre una comic\, irizat\ de un umorfoarte fin [i eficient `n [arjarea unei lumi, cearom=neasc\, cu care personajul s\u, un pro-fesor american venit pe urmele str\mo[ilor, iaprima oar\ contact. Excelent\ ideea regizo-rului de a-i introduce, `ntr-un fel de coperteale filmului, pe inegalabilii Mariana Mihu] [iVictor Rebengiuc, cu dou\ scurte roluri de unumor nebun. Loverboy-ul lui Mitulescu con-firm\ c\ regizorul a g\sit un filon tematic –adolescen]ii [i post-adolescen]ii „cu proble-me“, care mai poate fi explotat cu succes `nc`teva filme.

Cele dou\ scurt metraje, Superman,Spiderman sau Batman de Tudor Giurgiu [i

Lord de Adrian Sitaru s`nt dou\ mici bijuteriicinematografice care confirm\, a nu [tiu c`taoar\!, situarea produselor de gen rom=ne[ti `navangarda produc]iei europene. Luni seara, lacinematograful Curzon din Soho, a fost pro-gramat documentarul Crulic de Anca Da-mian, coproduc]ie rom=no-polon\, inclus `nprestigiosul Curzon Doc Days Strand. A[ fivrut s\-l v\d; scandalul Crulic, `n care dou\birocra]ii [i-au dat m`na `n `ntruparea absur-dului, se petrecea pe vremea c`nd eram `nPolonia. Din p\cate, luni eram deja `n avion.Dac\ filmele noului val s-au bucurat de unmeritat succes, cel al lui Pintilie a repurtat unincontestabil triumf. E incredibil\ prospe]i-mea pe care [i-o men]ine acest film f\cut `n1979, interzis la vizionare [i difuzat abia dup\1990. {i e de-a dreptul [ocant\ deplina sa ac-tualitate. Dac\ autorit\]ile de acum [i-ar puteapermite ceea ce-[i permiteau cele comuniste,l-ar putea interzice f\r\ mustr\ri de con[tiin]\.

~n afara celor aminti]i deja, festivalul a maifost onorat de prezen]a regizorilor Anca Da-mian, Tudor Giurgiu, a scenari[tilor Alexan-dru Baciu [i Bianca Oana, a Anc\i S\lcudea-nu, [efa Rela]iilor Interna]ionale ale CNC, vecheprieten\ a acestei frumoase aventuri culturale,ajunse deja la a opta edi]ie. De-a lungul seri-lor de film, `n s\lile de la Curzon Myfair, `n

publicul anglo-rom=n alc\tuit din actori, sce-nari[ti [i regizori, studen]i `n arta filmului, jur-nali[ti [i simpli iubitori ai acestei arte, amremarcat prezen]a unor reputa]i reprezentan]iai domeniului: Ian Haydn-Smiths, celebrulcritic de film, Peter Lee-Wright, documenta-rist [i profesor la Colegiul Goldsmiths, SuzyGillet, profesoar\ la London Film School,Sioned Hughes, visiting arts cultural promo-ter, Robert Beeson, distribuitor la New WaweFilm, Zena Howard, Liz Galvez, care audistribuit filmele rom=ne[ti `n Marea Britanie,precum [i pe compatrio]ii no[tri aclimatiza]i`n Anglia Yossi Balanescu, profesor de mediastudies, [i Liviu Tipuri]\, produc\tor la BBC.

Ca de obicei, organizatorii [i-au f\cut dato-ria, cinea[tii aidoma, invita]ii [i publicul [i-auf\cut [i ei datoria. S\ a[tept\m cu speran]\ edi-]ia de anul viitor. Filmele produse `n ultimiiani dovedesc c\ autorii „noului val“ `ncepes\-[i diferen]ieze tot mai mult [i interesantproduc]iile. Dac\ eticheta „minimalism“mergea, de[i nici atunci integral, `n urm\ cupatru-cinci ani, ea nu poate acoperi `n `ntre-gime fenomenul dup\ ultimele filme ale luiNae Caranfil, Cristi Puiu, dup\ Tat\l fantom\sau dup\ primul lung-metraj al lui IgorCobileanski.

Festivalul Filmului Rom=nesc de la Londra

Un fotoreportaj de Liviu Antonesei

15


Est-Vest TTIIMMPPUULL

Nicolae Ra]iu `naintea startului Ramona Mitric\ [i Mike Philipps deschid Festivalul

Tudor Giugiu [i Lucian Georgescu la Q & R Mike Philips [i Tudor Giurgiu dup\ vizionare

Marcel Iure[, Ramona Mitric\, Anca S\lcudeanu [i Mike Phillips, dup\ film! Mike Phillps, Ramona Mitric\ despre Caragiale

Maria Popista[u, Alexandru Baciu, Mike Phillips {i fotoreporterul!

VitraliuTTIIMMPPUULL16


MIRCEAGHEORGHE

Poezia lui Dorin Popa este at`t de direct\ [ide percutant\ `nc`t cititorul poate fi ispitit s\ `n-treprind\ o lectur\ biografic\. {i asta cu at`t maimult cu c`t multe dintre poemele sale au titluricare trimit, mai mult sau mai pu]in explicit, laautobiografie: „Fil\ de jurnal“, „Pagin\ de jur-nal“, „Autoportret cu filele t\iate“, „Autoportretpe rug“, „Autoportret minat de obsesii“, „Auto-portret ie[it din min]i“, „Din jurnalul neizb\-virii“ – aproape toate din primul ciclu, Utopiaposesiunii.

Or dac\ `n general lectura biografic\ esteinapropriat\1, `n cazul lui Dorin Popa, a c\utacorela]ii `ntre poezia [i biografia sa este cu totulirelevant. Citit `n paralel cu poezia, Curriculums\u vitae, adic\ biografia sa public\ [i oficial\,propune imaginea unui ins eficient, cu o stabil\[i frumoas\ carier\ universitar\, autor de c\r]i `ndomeniul s\u – jurnalism [i [tiin]ele comuni-c\rii – , cu o vie prezen]\ `n congrese, colocvii[i simpozioane interna]ionale, distins cu nume-roase premii [i na]ionale [i str\ine pentru activi-tatea sa [tiin]ific\ [i literar\, implicat `n proiectede cercetare universitare de mare amploare [icu participare interna]ional\. Un asemenea in-ventar profesional presupune [i `n via]a pri-vat\ o personalitate solid\, echilibrat\, sigur\de sine, bine conectat\ la realit\]ile cotidiene,deloc poetice.

Poezia dezvolt\ `ns\ o cu totul alt\ imagine:imaginea unui `nfr`nt care se analizeaz\ nemi-los, care se ̀ nvinov\]e[te pentru e[ecurile sale, aunui ins dominat de o sensibilitate à fleur depeau, care-l `mpiedic\ s\ tr\iasc\, a unui tortu-rat suflete[te de angoase [i `ndoieli fundamen-tale despre sine.

Desigur [i aceast\ imagine este real\, dar eaface parte dintr-o alt\ lume – secund\ – lumeaco[marelor [i `ndoielilor, opus\ celeilalte, rezer-vat\ certitudinilor [i faptelor practice. Se poatespune c\ poezia lui Dorin Popa este rezultatulciocnirii dintre aceste dou\ lumi coexistente.G\sim esen]a expresiv\ a acestei poezii,ADN-ul ei, `ntr-o admirabil\ Pagin\ de jurnal:„suveran absolut peste-ntinsul nelini[tii mele/flori albe n-am atins flori albe n-am atins/ `n-gerii ori po[ta[ii m\ ocolesc, `n apropiere iarbanu cre[te/ tot mai timid urc treptele casei – ali-nare aiurea ades c\ut`nd –/ iar sabia care-a t\iatsemea]\ `n carnea speran]ei/ mai desparte doarhalucina]iile de resturile trupului meu…“

Este o imagine pe care Dorin Popa o `mp\r-t\[e[te cu mari sensibili [i totodat\, mari nefe-rici]i [i biografic precum Dino Buzzatti, CesarePavesse ori Fernando Pessoa.

Dar, ca s\ nu ne `ntoarcem pe un teritoriu pecare ni l-am interzis deja de bun\ voie, s\ spu-nem c\ poetul Dorin Popa, chiar dac\ vorbe[tedespre sine, nu este ]inut s\ respecte regula pac-tului autobiografic stabilit\ de Philippe Lejeunepentru textele diaristice `n proz\, adic\ s\ netransmit\ adev\ruri cu valoare documentar\. {ideci poetul din versurile lui se cuvine a fi con-siderat la lectur\, metodologic, un personajaidoma oric\rui alt personaj, [i nu mai auto-biografic dec`t Emma Bovary a lui Flaubert.

***

E un personaj m\cinat de senza]ia inade-ren]ei la propria-i condi]ie existen]ial\ care i se

pare volatil\, insesizabil\, lipsit\ de concre-te]e. Via]a este pentru el o perpetu\ [i inutil\c\utare de sine `ntr-o lume care-i ignor\ indi-vidualitatea: „mereu, mereu altceva/ e mai im-portant/ dec`t via]a mea/ .../ mereu altceva m\fur\,/ m\ `mp\ienjene[te, m\ pierde/ mereu `naltceva m\ petrec/ ce-i mai ad`nc `n lumea asta/din alt\ lume parc\ vine“ („Mereu altceva“).~ns\[i propria identitate ì este suspect\ [i sus-piciunea `l conduce la spaima de a se desco-peri un posibil impostor. Nu cumva va fi nime-rit f\r\ voie `n lume `n locul altuia [i destinullui va fi fiind tr\it de un altul? De[i nu esteresponsabil de aceast\ impostur\, care poateproduce undeva, cuiva, suferin]\, el se simtecople[it de vinov\]ie: „poate `n locul altuia m-am `nf\]i[at/ poate c-am venit `n alt\ zodiedec`t a mea/ poate c\ cineva, `nnebunit, `nfiece noapte m\ strig\/ [i cere semnele sale pecare cu triste]e le str`ng `n bra]e/ o, dac\ p\ti-me[te un altul ce mie mi-e scris?// poate c\ ci-neva le-ncurc\ pe toate/ [i s`ngele meu pl`nge`n vene str\ine/ [i eu `n trup str\in, despere-cheat, petrec/ [i-ntreag\ soarta mea/ sub stelec\z\toare se `nt`mpl\… o vin\ cumplit\ port `nspinare/ nimic nu exist\ `n afara ei“. (Vino-v\]ia – b\nuit\, neprecis\, cumplit\)

Vina aceasta, prezent\ ca un cuv`nt-cheie `nmai multe dintre poeziile lui Dorin Popa, arface deliciul unei critici psihanalitice repededispus\ s\ diserteze cu aplica]ie despre tensiu-nea `ntre instan]ele psihice ale poetului, `ntreEu [i Supra-Eu, [i s\ se aventureze, arogant\,pe t\r`mul unor analize abisale. Dar nu este o-portun s\ ignor\m con]inutul con[tient al vi-nov\]iei din poezia lui Dorin Popa. Sursele eise afl\ nu doar `n r\t\cirea identitar\, ci [i, deexemplu, foarte simplu [i omenesc, `n senti-mentul, dup\ numeroase experien]e vitale, c\via]a, `n cele din urm\ nu are sens, este zadar-nic\. Vinov\]ia apare din clipa c`nd omul de-vine con[tient de incapacitatea sa de a privirealitatea acestei z\d\rnicii `n fa]\. {i atuncipersonajul lui Dorin Popa poate deveni unFaust dezn\d\jduit care deplor\ tinere]ea iro-sit\, dar care nu are [ansa unui pact recupe-rator cu Mefisto: „am tr\it `n zadar/ am iubit `nzadar/ am scris versuri/ `n zadar/ am cotrob\it/prin biblioteci/ `n zadar/ ce pedeaps\ maicumplit\/ pot primi/ dec`t aceea de a-mi / privitremur`nd/ z\d\rnicia `n fa]\“ („Noaptea `nparc la mijloc de decembrie“).

O alt\ surs\ a vinov\]iei poate fi dezordineainterioar\, izolarea, neiubirea de sine. Iisuseste pentru un cre[tin certitudinea suprem\care-i ordoneaz\ via]a [i i-o lumineaz\. Orpersonajul lui Dorin Popa se g\se[te, `n preaj-ma unei `nt`lniri cu el, `n ajunul Cr\ciunului,dezorientat, dizarmonic, nefericit ceea ce echi-valeaz\ cu un sacrilegiu: „va veni, iat\/ IisusHristos/ [i m\ va g\si/ vrai[te/ ne`nceput,/ ne-`mp\cat,/ neserios,/ p\r\sit,/ p\r\sit [i de mine`nsumi“ („Vrai[te“).

Vina poate face parte, de asemenea,dintr-un scenariu vag escatologic. Totul `n jurse apropie de final, nu mai exist\ nici o leg\tu-r\ `n afara celei ipotetice cu Dumnezeu: „e unsf`r[it `ntunecat, b\nuit `n tot locul/ – sufletulnu mai poate `nainta dec`t `n sine –/ numaiDumnezeu m-ar putea atinge cu folos./ [isoarele r\sare doar s\-mi aminteasc\/: se apro-pie sorocul/... / oriunde m-a[ `ndrepta/ aceea[ivin\./ tu/ nu-mi po]i da/ iluzia c\ exist“ („C`ndsensul dispare“).

Tr\irea acestei vinov\]ii este dificil\, cu at`tmai mult cu c`t ea este inexpiabil\. Reac]iapoetului nu este una de asumare [i de dep\[irea vinei prin resemnare sau ra]iune, ci de fug\,de ascundere. Fuga de ceilal]i, evident, darmai ales de sine: „`mpu]inat descompus chir-cit/ m\ ascund mai `ntì/ de mine `nsumi“ („~nlumina ochilor t\i“) sau: „`n scorbura aceea/

de la marginea lumii/ m\ voi ascunde/ voi con-tinua, p`n\ la sf`r[it,/ s\ m\ `ntreb:/ mama oarem-ar mai na[te? („Camuflaj autumnal cu fri-soane confuze“) ori „din `mbr\]i[area ta/ `ntot-deauna/ m\ desfac/ speriat/ nu mai am unde/ s\m\ ascund“ („Ultima redut\“).

Un poem care sintetizeaz\ impresionantteroarea pe care i-o produce vinov\]ia este Nuaprinde lumina. Poetul face aici un scurt [ifrapant inventar, s-ar zice baudelairian, al de-fectelor proprii dar, spre deosebire de autorulFlorilor r\ului, el nu le accept\ ca pe un datinexorabil al naturii omene[ti care l-ar `nfr\]icu cititorul s\u („Tu, semenul meu, frate!“ neamintim, spunea Baudelaire). ~n versurile luiDorin Popa, poetul, dimpotriv\, are sentimentulunicit\]ii, el este asemenea unui bolnav gravcare nu suport\ s\ fie privit: „toate animalelece-mi rod inima/ s-ar ascunde, nu aprinde lumi-na!/ suferin]a mea `necat\-n ru[ine/ te-ar devo-ra, n-aprinde lumina!/ insomniile, f\r\delegilemele/ dezbin\rile, ar vrea atunci s\ le [tampi-lezi/ lacrimile mele ]i-ar murd\ri obrazul/ infir-mit\]ile mele toate/ ]i-ar s\ri `n bra]e s\ le aperide mine/ confuzia, murd\ria, la[it\]ile, /incon-[tien]a, compromisurile, vinov\]ia/ m\ g\sescpe `ntuneric/ n-aprinde,/ nu aprinde lumina!“

Vinov\]iei i se adaug\, agravant, sentimen-tul e[ecului total [i polivalent („~n sf`r[it“) oride autorenegare: „cu mine `nsumi/ nu mai amnici un grad de rudenie/ de tot str\in `mi s`nt/nu m\ vreau/ nu m\ recunosc/ un nod c`t o ini-m\ `njunghiat\ am `n g`t/ a[ fugi, brusc, ame-]itor, dar spre nic\ieri/ nu am drum…“ („Lua-rea `n posesie“). De aici, `ntrebarea fundamen-tal\ care prin ea `ns\[i sugereaz\ un r\spunsnegativ: „[i dintr-o dat\/ uimit/ `ntrebi/ plin deemo]ie:/ oare am ceva `n comun/ cu lumeaaceasta? („Fulgerare de-o clip\“). Sau `n alt\parte: „ce mai a[tept acum/ c`nd nimic nu maia[tept?“ („Ce mai a[tept?“)

Vulnerabilitatea structural\ a poetului-per-sonaj transpare [i din poemele de dragoste. Nue nimic senzual `n cele mai multe dintre ele, cidoar o aspira]ie permanent\ [i dureroas\ c\treintimitatea sufleteasc\, din nefericire contra-riat\ de e[ec, c\ci iubita e de la caz la caz, eva-nescent\, dominatoare, neiert\toare, enigmatic\,[i, de regul\, `l p\r\se[te. Poetul gesticuleaz\patetic, se umile[te cu o febrilitate slav\: „a-cum/ am puterea/ de a `ngenunchea/ `n fa]a ta,/dup\ ce/ cu at`ta precizie/ ai dorit/ s\ m\ ucizi/o, nu,/ minciuni de octombrie/ mint c`nd spunadev\rul,/ n-ai vrut s\ m\ ucizi/ ci doar/ ca peo ruf\ murdar\/ m-ai aruncat la co[„ („Octom-brie, numai la Ia[i)“.

~ntr-o alt\ poezie se sugereaz\ c\ desp\r]i-rea este impus\ din exterior [i umilirii ì iau

locul melancolia [i resemnarea. Dar am`ndou\s`nt false – straturi de cenu[\ acoperind t\ciuniaprin[i: „te-ai `nstr\inat de mine/ de tine te-ai`nstr\inat/ te privesc/ a[a cum prive[te/ uncopil/ `ntr-o vitrin\ interzis\/ juc\ria visat\/ teating/ [i nu te mai pot atinge/ `n veci/ lacrimiletale curg/ at`t de simplu/ de parc\ ai pl`nge/ dela Facerea Lumii/ te privesc/ [i nu mai potprivi/ ceva/ cale de o sut\ de ani/ str\ina mea/dulcea mea uciga[\“ („Str\ina mea“).

Exist\ `ns\ [i lumini[uri, c`nd personajulacesta trist [i cu o impresie mizerabil\ despresine cunoa[te privilegiul unor rare momentede ie[ire din marasmul interior. Versurile auatunci un aer de convalescen]\ jubilatorie. Vag`ns\, se mai simte totu[i o boare de am\r\ciu-ne, ca o amintire sau ca o presim]ire trist\ [i re-semnat\ c\ trecutul se va repeta: „stau l`ng\tine, cu bucurie, la o cafea `n Boto[ani/ nu spuinimic [i-ai gesturi delicate/ e-o clip\ `n carenu-mi mai doresc s\ fiu/ niciunde `n alt\ parte,e-o clip\ rar\ `n care/ fiin]a ta-i at`t de pre-]ioas\ [i de ad`nc\…/ …e un `nceput `n[el\torde noiembrie/ [i `mi aduc aminte c\ `n toatec\l\toriile/ am naufragiat“ („La o cafea cu tine`n Boto[ani“).

O schimbare fundamental\ de ton apare `npoeziile din urm\, datate 2009, din ciclul Alia.Dispozi]ia sufleteasc\ este mult mai senin\ [ipoetul cunoa[te acum acele momente defericire calm\ [i de armonie a c\ror absen]\ oclama cu am\r\ciune `n poeziile dinainte.„C`nd nu te mai a[teptam, ai venit“ este real-mente un poem de dragoste t`rzie `mplinit\:„oare toat\ via]a mea nu s-a petrecut/ dec`t `na[teptarea ta,/ nu am f\cut dec`t s\ m\ preg\-tesc/ pentru `nt`lnirea cu tine/ [i/ `n toate `m-br\]i[\rile m\ ascundeam/ doar pentru a puteaprimi/ `mbr\]i[area ta?“ Iar melancolia dintr-unul din ultimele poeme – „O toamn\ ciudat\pentru am`ndoi“ este aidoma unui andanteroman]ios, trist, departe de febrilitatea, tensiu-nea [i patetismul egotist din volumele [i ci-clurile anterioare. Vulnerabilitatea, fragilitateapar s\ fie `n cele din urm\ acceptate ca o re-conciliere t`rzie cu sine, vina – metabolizat\ [ivinov\]ia – dep\[it\.

1 Umberto Eco în I limiti dell’interpretazione (Milan,1990) face distinc]ia dintre a interpreta un text [i a-l folosicînd compar\ analiza unei nuvele de Edgar Allan Poef\cut\ de Jacques Derrida cu o alta întreprins\ de o psiha-nalist\, Maria Bonaparte. Jacques Derrida analiza sub-con[tientul textului, limitîndu-se strict la elementele dintext, în timp ce Maria Bonaparte contamina comentariuls\u literar cu elemente biografice extratextuale [i, for]înddescoperirea unor coresponden]e, tr\gea concluzii referi-toare la via]a privat\ a autorului.

Vin\, vinov\]ie [i reconcilierecu sine `n poezia lui Dorin Popa

17Labirint TTIIMMPPUULL


CRISTINAFLORESCU

Ca rom=ni, avem obiceiul prost [i neefi-cient de a ne autoflagela. Credem c\ numai lanoi se petrece cutare ori cutare fapt\ social\totdeauna condamnabil\. Ceea ce `nseamn\ c\s`ntem de un optimism iremediabil [i comod.

S\ m\ explic.De unde rezult\ optimismul este evident.

Spun`nd c\ aici este cel mai r\u `nseamn\ c\ai convingerea c\ oriunde e mai bine. Prin ur-mare orice deplasare spre `n afar\ este salva-toare [i `mbun\t\]itoare.

Amendament. ~n primul r`nd oriunde – aici tic verbal –

nu `nseamn\ peste tot, ci numai `n „lumea ci-vilizat\“, mai ales `n „Europa de Vest“ sauSUA. ~n al doilea r`nd, acolo unde esteexcelent pentru unii poate fi dezolant pentrual]ii [i, chiar dac\ propor]iile difer\ de la o na-]iune la alta, atunci c`nd schimbi locul nu po]i[ti totdeauna `n care parte a rela]iei propor]io-nate nimere[ti. Sigur, o vorb\ zice: schimbilocul – schimbi norocul. ~ns\, dac\ este s\ tepotrive[ti ziselor rom=ne[ti, mai bine renun]ila toate [i te ascunzi acolo unde este cel maibine de ascuns ca s\ nu fii g\sit, adic\ „`ngaur\ de [arpe“ – retragere care presupune ovecin\tate cel pu]in neconvenabil\.

De ce mi se pare ipostaza autoflagel\riicomod\? Pentru c\ ea ne asigur\ `n mod facilstatutul identitar, de individualizare. Fiin]aomeneasc\, de la individ la na]ie, caut\ `npermanen]\ s\-[i identifice existen]ial margi-nile. Cel mai simplu mod de a face acestlucru este s\ spui: eu s`nt cel mai r\u, cel maiprost. Eu s`nt, cum s-ar spune, personajul ne-gativ. Cel damnat. De aici p`n\ la ipostazaluciferic\ a romanticului ne`n]eles nu estedec`t un pas. „I am bad“ convine, [i adep]iiacestei proiec]ii cam pe acolo se g\sesc.

S\ privim `nc\ o dat\ `n jurul nostru f\r\idei preconcepute. F\r\ numitele prejudec\]i.

~n DLR vorba prejudecat\ este considerat$`n cadrul unei austere defini]ii lexicografi-ce): „P\rere, idee preconceput\ asupra unuilucru sau a unei probleme, adoptat\, de obi-cei, f\r\ cunoa[tere direct\ sau temeinic\ a o-biectului ori a problemei respective“. Cuv`n-tul rom=nesc s-a format, probabil, `n secolulal XVIII-lea, din prefixul pre- [i substantivul(de origine latineasc$ judecat\, suferind cucertitudine influen]a fr. préjugé. Nu `ncerc\maici s\ urm\rim strict lingvistic faptele etimo-logice, respectiv s\ argument\m dac\ sub-stantivul judecat\ a fost mo[tenit direct dinlatin\ sau este derivat pe teren rom=nesc dinverbul a judeca, acesta, la r`ndul lui, mo[tenitdin latin\. Important este c\ acest cuv`nt, pre-judecat\, desemneaz\ o no]iune care se refer\la una dintre cele mai nepl\cute manifest\riintelectuale: blocarea ideii, a puterii de jude-cat\, preluarea de-a gata a unui g`nd (proble-m\, cunoa[tere, identificare valoric\, crea]ieestetic\).

Dac\ noi, rom=nii, s`ntem r\i sau buni nuse poate afla `n parametri reali dec`t dac\ ad-mitem c\ aceast\ realitate corespunde uneistructuri magmatice, oscilante, departe de aputea fi cuantificat\. Prin urmare, de oriundeam pleca (art\, [tiin]\, putere constructiv\,timp istoric, limb\, organizare social\, mentalcolectiv etc.) tot ne-am `mpotmoli `ntr-o pre-judecat\ pentru c\, la un asemenea nivel, nu-mai statistica poate avea ultimul cuv`nt; iar

aceast\ statistic\, disciplin\ fraged\, are limi-tele pe care, unul dintre mae[trii s\i, GrigoreMoisil, le-a expus extrem de conving\tor maide demult.

Dac\ v`slim pe internet, fiecare lopat\ad`ncit\ `n apele informa]iei oceanice aducela suprafa]\ aspecte contradictorii, insuficientargumentate, extrem de diferite `n func]ie defa]eta prin care privim `n interiorul poliedru-lui cu infinite fa]ete ale rom=nimii.

Am [i eu prejudec\]ile mele. Cred c\ acestpoliedru are `n mod cert conturate numai dou\fe]e: cea luminoas\ a limbii (cu toate p\catelesale) [i cea mizer-`ntunecat\ a politicii (cutoate momentele ei glorioase).

Consider c\, ajun[i deja `n deceniul aldoilea al mileniului trei, cea mai mare isprav\ne`ntrerupt\ pe care am f\cut-o p`n\ acum,rezist`nd ca popor, este una lingvistic\ [i peea ne ]inem cam de 16-17 secole `ncoace. Nuse [tie c`nd ne vom hot\r` s\ mai ispr\vimceva meritoriu, la fel de `nchegat, de continuu[i de d\t\tor de identitate. Apropierea bilan-]ului de sf`r[it de an ar fi unul dintre pragurilecare prilejuiesc imagina]iei s\ se desfac\ spreproiecte `mb\t\toare. Cu toate c\ la hotaruliernii se g\se[te noaptea Sf`ntului Andreicare, `n spa]iul culturii populare, desc\tu[eaz\imagina]ia spre fabulosul popular al puni]iei.Este noaptea strigoilor r\zbun\tori [i a lu-pilor. (Dar [i a vr\jilor [i a farmecelor, noap-tea c`nd fetele `[i pot afla ursitul, c`nd se poateprevedea cu precizie meteorologic\ dac\iarna venitoare va fi cu moin\ ori cu z\pezimari [i viscol greu). Este o noapte a spaimei,a groazei de viscol [i de `ntunericul cresc`ndcu fiecare zi; `ntr-o asemenea noapte nu maiputem s\ fim comozi [i s\ ne identific\mmecanic, teatral, r\ilor Europei.

Am adoptat prea facil Haloweenul altormeleaguri. S\ nu se cread\ c\ a[ avea ceva`mpotriva acestei s\rb\tori de origine precre[-tin\. (Termenul pare a fi o variant\ sco]ian\ adenumirii All-Hallows-Even [i `nseamn\„s\rb\toarea tuturor sfin]ilor“, dac\ ne lu\mmai ales dup\ Oxford English Dictionary.Cuv`ntul respectiv [i s\rb\toarea aferent\ –]inut\ pe 31 octombrie – , au leg\turi subtile cuvechea irlandez\ [i cu cel]ii). Cu simbolistic\bogat\, s\rb\toarea gliseaz\ pe grani]a dintrelumea aceasta, a vie]ii, [i cea de dincolo, aspiritelor plecate pe cel\lalt t\r`m. Lumeaimaginarului celtic are o superbie a hiper- [iinfrafiin]elor care `nc`nt\ [i `ngroze[te.

~n spa]iul popular rom=nesc, hotarul iernii,noaptea de 29 spre 30 noiembrie, se desf\-[oar\ ca o legiferare a metamorfozelor [i dez-v\luirilor `nfior\toare. Zona care desparte viide mor]i se desface, formele fabuloase aleunor animale de spaim\ rom=neasc\ (mai ales

lupul) inund\ b\t\tura cre[tinului. ~nf\]i[\rilecumplite ale fostelor existen]e omene[ti r\-bufnesc `nspre `ncoace. Imaginarul neao[dep\[e[te cam tot ce urma[ii vechilor cel]istr\v\d sub m\[tile lor `ngrozitor hilare.

~n studiul etnografic al lui Tudor Pamfiledespre s\rb\torile de toamn\, noaptea Sf`ntu-lui Andrei ni se `nf\]i[eaz\ `n calupuri c`ndgotice, c`nd aproape moderne de nara]iunehorror, ancestralizat\, generatoare de o spai-m\ veche c`t toate fricile omului `nfrigurat [isupus `ntunericului: „~n noaptea spre Sf`ntulAndrei to]i strigoii [i strigoaicele ies din mor-minte, `ncalec\ pe meli]oaiele [i meli]ele deb\tut c`nep\, iau limba acestor meli]oaie [imeli]e `n m`ni – drept sabie – [i se duc la ho-tare, unde se bat… p`n\ la c`ntatul coco[ilor,c`nd se duc cei mor]i la casele lor, iar cei viifug cari `ncotro, osteni]i, p\c\li]i [i zg`ria]i,a[a c\-i poate cunoa[te orice om `n]\lept c\ eiau avut val `n noaptea aceea aceea“1.

~n ceea ce prive[te cea de a dou\ fa]et\bine conturat\ a poliedrului rom=nimii, dinp\cate se poate spune c\ aproape niciodat\„omul `n]\lept“ nu are leg\tur\ cu omul poli-tic. Ne str\bat to]ii strigoii [i strigoaicele culimba de meli]\ [i meli]oaie `n mìni, rotindu-[i armele str`mb\t\]ilor peste noi. Ne p\c\lesc[i ne zg`rie – `n cel mai fericit caz. Omul poli-tic nu-i poate identifica nici m\car `n momen-tele predestinate de datin\ s\-i identifice. Nupentru c\ n-ar avea ochi s\ vad\, ci pentru c\aceast\ categorie social\, clasa politic\, tot-deauna confund\ hotarul dintre lumea asta, azbaterilor cotidiene `n cercul legii, cu lumeacealalt\, a t\r`mului de dincolo de lege. Pentruel, `n mod evident, corectitudinea este una cuprostia. De fapt, acest tip de om iese din cate-goria omenescului, nu se poate distinge pe elde el `nsu[i, nu poate separa strigoiul de omuladev\rat. Umbl\ cu limba de meli]\ a limba-jului politic `n bra]e. Iar dac\ stai s\ prive[ti `njurul t\u cine cre[te f\r\ s\ mai descreasc\, `]idai seama c\ numai imagina]ia te mai poatesalva `n aceste cazuri f\r\ speran]\.

~n Cutia Pandorei toate s-au spulberat demult. Nu speran]a, ci numai imagina]ia v\r-sat\ `n cuvinte povestite cu har mai poate res-tabili adev\rul [i frumuse]ea. Ca `n noapteade 29 spre 30 noiembrie a fiec\rui an, c`ndfiin]ele fantastice rup z\gazul realit\]ii, iz-bucnind cu frenezie prin viscolul imagina]iei.Este noaptea `n care rom=nul din vechime sez\vora `n cas\ pentru a se feri, prin ritualuristr\vechi, de lup.

1 Tudor Pamfile, S\rb\torile la români. S\rb\torile detoamn\ [i postul Cr\ciunului. Studiu etnografic. Acade-mia Român\. Din via]a poporului român XIX. Bucure[ti,Libr\riile Socec, 1914, p.127.

Imagina]ia lup

G. I. Gurdjieff, Viziuni din lumeareal\, Traducere de Gabriela Nica, Co-lec]ia Metanoia, Editura Herald, Bucu-re[ti, 2011, 304 p.

Viziuni din lumea real\ este un volumfundamental pentru `n]elegerea `nv\]\tu-rii lui Gurdjieff. ~n spa]iul francofon, eaeste cunoscut\ ̀ ndeosebi sub titlul Gurdjieffparle a ses eleves („Gurdjieff le vorbe[teelevilor s\i“), iar `n spa]iul anglo-saxon,sub titlul Views from the Real World („Vi-ziuni din lumea real\“). Volumul este ocolec]ie de scrieri realizat\ de principaliidiscipoli ai lui Gurdjieff, dup\ moarteaacestuia, [i are la baz\ – dup\ cum arat\inclusiv subtitlul edi]iei din 1973 – discu-]iile timpurii purtate la Moscova, Essen-tuki, Tiflis, Berlin, Londra, Paris, NewYork [i Chicago. ~n 1973, cartea a ap\rutsimultan `n Statele Unite ale Americii [i`n Canada. ~n plus, cartea se deschide cufragmentul intitulat „Lic\riri de adev\r“,oferit spre lectur\ doar lui Ouspenski, `ntimpul primelor sale contacte cu Gurdjieff.Din acest punct de vedere, cititorul pre-zentului volum are [ansa de a lua con-tactul cu ideile lui Gurdjieff `ntr-un modasem\n\tor cu cel `n care au f\cut-o pri-mii s\i discipoli. Gurdjieff se referea lapropria [coal\ spiritual\ folosind expresiade „A Patra Cale“, subliniind astfel toc-mai diferen]ele fa]\ de mi[c\rile spiritualeap\rute p`n\ atunci, ce pot fi `ncadrate `nuna din cele trei c\i tradi]ionale. Caracte-ristica acestei „A patra c\i“ este c\ `mbr\-]i[eaz\ toate laturile fiin]ei umane [i c\ eapoate fi urmat\ `n condi]iile vie]ii obi[-nuite, omul lucr`nd `n mediul s\u familiar[i ob]in`nd at`t rezultate l\untrice, c`t [iexterioare. Tr\s\tura principal\ a celei de-apatra c\i este armonia, ceea ce o face maisigur\ dec`t toate celelalte. Omul care adevenit con[tient de toate func]iile salenu mai poate fi luat prin surprindere denimic [i a reu[it sa `nl\ture toat\ mecani-citatea din manifest\rile sale.

BU

RS

A C

|R

}IL

OR

FIGURINE DE STIL

Premiul TimpulTTIIMMPPUULL18


MIHAI OLOGU

1. j’y suis jamais allé

vom `ncepe de aici […]

ni s-a suit lumina pe dulapuri`n dulapuriprin pere]itot mai ad`nc[i irisul meu […]`ncepe de aici[i nu vei mai ajunge niciodat\ [unde ne alerga p\m`ntul t\lpile ja-de/unde ne-am pierdut g`ndurile m-a’n-v\/unde a fost aproape ieri ]at s\/unde vom fi aproape nu vreau/mìne Ni-mic

]pe bulevardul cu molii aprinzi interminent bricheta`n a[teptarea styxuluiai citit at`tea despre un charon care refuz\ s\ se-aratece diferen]\ ar mai fi oricumpo]i fi cine vrei tu s\ fii ai chipul mamei tale dar ochii ochiiochii […]e[ti cine vrei tu s\ fii e[titu e[ti eae[ti landraxenapu]in din u. pu]in din v.[i a.-ul din jade[i eus`nt cine vreau eus`nt o v`sl\ s\ m\ fac barc\ p`n\ la tines`nt Orfeu [i-]i m`zg\lesco harp\ mai t`rziu pe h`rtie s`nthades [i mi te iau mie[i `napoi mi te dauca s\ mi te pierd

[…] pentru c\ s`nt Orfeufac naveta `ntre INFERN [i liceuzilnic rescriu c`ntul[i nu [tiude-ar trebui s\ m-opresccum a[ putea s\ m-oprescce mìnimai pricepute ca ale melemi-ar putea fura g`ndul`ntocmais\ nu-l spulbere nimfele

aminte[te-mice se `nt`mpl\ aici

2. les jours tristes

azi vreau s\ ie[im `nainte de [aptenu-]i aprinde ]igara te rog

hai s\ fim aicinu `n augustnu `n londranu `n com\???s\ m-a[tep]i cu budinc\ la f`nt`na veche sau `n skip cu pr\jituris\ vrei s\ iube[ti pe cineva sau s\ m\ vrei pe mine numai unde nu e soare.minutul 22o s\ m\ suneo s\ m\ sune [i el e `nc\ aiciz`mbesc o s\ r\spundda alexandra s`nt `n microbuz la Ha[Pe(e l`ng\ mine bogdan)te a[tept sau urc la tineo s\ m\ suneo s\-i r\spundvreau s\-i r\spundde ce e `nc\ aici

????]i-am cump\rat pufarinehai duminic\ la mine????

sau hai luni la f`nt`na din centruzi de nimeni s`ntem `nc\ minori mergem la [coal\ (da s`nt mai bine)hai apa-i termal\ ia-]i portofelcu tine s\ ai ce trebuie-n elo s\ te sun s\ nu fi cu el sausper c\ nu ]ii vreo poz\ cu minesau mai bine m\ suni la Ha[Pe

??azi hai luni nu azi sex mìne tez\hai ia un taxi s\ nu m\ ratezi

3. la valse d’amélie

amélie era numele eiamélie nu era numele eidar v\zuse filmul [tia ce `nseamn\ s\ fii bolnavcu capul [tia precis c\ nu de asta

se alungeau coridoarele`n cantit\]i neschimbate luminanu face fa]\ dilata]ieiprovenite dintr-un [oc

anterior, adic\ mai multe ore zile trec p`n\ deprinzi mi[careaarcuirea de [old [i piciorulai zice `ntins tot a[a cum e o parantez\

`ntins\ oblic sub tensiune. piciorulpreg\tit pentru un transfer de responsabilitate

un gest acuratcontinuat p`n\ la simetrie

ai fi putut observanumai s\-i fi acordat aten]ievar vechi `mpro[cat peste varul mai vechinu paloarea fe]ei nu

conta c\ prin coridoarele tale trop\ia o trup\ de zevzeci declasa a noua c`nd toate u[ile-]i s`ntlarg deschise

eu a[a zicdac\ era miocardita n-ai fi valsat at`ta

nu leg\natul nu e simptom doarghinion ai fi putut observadansul numaicunosc`nd melodia

dar v\zusem filmul [tiam ce `nseamn\numai c\ n-avea nici un rosts\ `ncerc s\ `n]eleg cec\ un dans te poate pune `n cap

asta s-a mai v\zut c\ tipa era [chioap\s-a mai v\zutc\ au f\cut din tine o le[inat\ `nfometat\s-a mai v\zut[i [tiam c\ la noi nu merge a[anu e ca-n grey’s la noi ]i-au smuls `ntì lan]ulfibrila]ia doar dup\

`ntr-o zi ca aceea s-ar fi putut `nt`mpla oricecre[teri la burs\ noroc cu duiumulpurtai ochelari [i c\ciuli]\ de cr\ciuni]\m\ puteam `ndr\gosti oric`nd

***

5. la noyée

mergi tu femeie cu t\lpile goale sub pasul t\u arde ]igara pineibausch ceva de-al t\u nu-mi permite poate hainele t\u trupult\u te disculp\ gesturi ce semnific\ at`ta pudoare dar tu `ntreag\tot mai lasciv\ miro[i a tren tricoul te inculp\ arunc\-l pasul t\upuf\ie nisipul sub ap\ blugii se ud\ arunc\ [i apa-]i ajunge lapulp\ r\m`n oarecum `n urm\ apa nu dizolv\ carnea [i nimicmai mult prim-plan cu marea-]i ajunge la t`mpl\ doar eu subtine nimic peste tine doar o e[arf\

tehnicile diverse de legat e[arfa fac din ea o completare inci-tant\ [i versatil\ a garderobei taleo singur\ e[arf\ ne poate `nso]i `n diferitele momente din com-plexa noastr\ via]\de la nod simplu de femeie de afaceri la str\lucirea unei starlete`n doar c`teva secundeo e[arf\ poate lua o femeie cu o profesie important\ [i o poatetransforma `ntr-osiren\ de sexy

plajele s-au dezbr\cat nudi[tii se-neac\ s-ajung\ la tine las`nii t\i cenu[ii ì pip\ie v`ntul din bucure[ti usc\ciunea`n camera ta te `ntinzi ca un pisoi adormit `nm\rmurit eualeg culoarea exersez nodul [i toat\ mi[carea mie s\-mi spuitotul clar mie`mi place s\ [tiu ce am de f\cut de aia nu am curaj s\ te s\rutnicic`nd e de via]\te sim]i bine sireno las\-m\ s\ m-apropii ai s\ te-neci `necato darnu de ap\

o e[arf\ poate avea mai multe func]iipurta]i-o ca un top `ntr-o zi cu briz\ fierbintetransforma]i-o `ntr-o fust\ `nnodat\ pe talie pentru o plimbarepe plaj\`ntr-o zi torid\ de var\ o e[arf\ poate s\ limiteze cantitatea depraf inhalat\s\-]i ascund\ talia asudat\ s\ creasc\ indicele de comforts\ induc\ `n eroare turi[tii ce stau la coad\ pentru resuscitarearunc\ o esarf\ `n jurul taliei tale [i poart-o ca o centur\ trendyarunc\ o e[arf\ `n jurul g`tului [i poart\-m\ `n toate lumile tale

poemtrack alternativ (48’54’’)Mihai Ologu s-a n\scut la 22 iunie 1992 în Vulcan, Hune-

doara. A absolvit LiceulTeoretic „Mihai Eminescu“ din Pe-tro[ani; este student în anul I la Facultatea de Drept a Uni-versit\]ii Bucure[ti.

Premiul I la Concursul Na]ional de poezie Lucian Blaga,Cluj

Premiu I la Concursul Na]ional de poezie „TinereCondeie“ 2009

Premiul al II-lea la Concursul Na]ional de eseuri Familiamea în comunism, Bucure[ti 2010

Premiul al III-lea la Concursul de Literatur\ – Re]eaua lit-erar\, Poezie 2011

Finalist al Concursului Na]ional de Arte pentru LiceeniLicart 2009; debut în volumul colectiv Licart 2009

Finalist [i men]iune la Concursului Na]ional de Arte pen-tru Liceeni Licart 2010; poeme în volumul colectiv Licart 2010

Finalist al al Concursului Na]ional de Arte pentru LiceeniLicart 2011; poeme în volumul colectiv Licart 2011

Men]iune la Concursul Na]ional Iulia Ha[deu, Ploie[ti2009

Premiul special al Revistei Poesis în cadrul FestivaluluiNa]ional de poezie Nicolae Labi[, Suceava 2009; poeme în volumul colectiv Caiete M\linene 2009

Premiul special al Revistei Steaua din Cluj [i premiul special al revistei virtuale Nordlitera în cadrul Festivalului Na]ionalde poezie Nicolae Labi[, Suceava 2010; poeme în volumul colectiv Caiete M\linene 2010; poeme în revista Steaua

Finalist al concursului Incubatorul de condeie, 2010; poeme în Antologia IDC – Poezie

19Cronici de tranzi]ie TTIIMMPPUULL


Scriitoarea Doina Ru[ti a fost invitat\la prestigioasa Universitate din Granada,Spania

Joi, 24 noiembrie 2011, `n cadrul Uni-versit\]ii din Granada, Spania, a avut loco prezentare a c\r]ilor Doinei Ru[ti, `ncadrul Cercului de traducere „Rom=nia, o]ar\ inventat\“.

Evenimentul face parte dintr-un pro-gram mai amplu, „Zilele culturii rom=ne“(23 noiembrie – 5 decembrie), organizatcu prilejul deschiderii unui lectorat ro-m=n `n cadrul renumitei universit\]i,coordonat de dr. Oana Ursache.

Proiectul „Zilele culturii rom=ne“ esteorganizat de Facultatea de Filosofie [iLitere [i Facultatea de Traducere [iInterpretare din cadrul Universit\]ii dinGranada, `mpreun\ cu Rectoratul [iVicerectoratul de Rela]ii Interna]ionalede la Universitatea Granadina.

Dou\ dintre c\r]ile semnate de DoinaRu[ti au intrat deja `n programul de tra-duceri al Facult\]ii de Traducere [i Inter-pretare din cadrul universit\]ii-gazd\:C\ma[a `n carouri [i alte 10 `nt`mpl\ridin Bucure[ti (Editura Polirom, 2010) [iLizoanca la 11 ani (Editura Trei, 2009).

Participarea Doinei Ru[ti la acesteveniment a fost sprijinit\ [i de InstitutulCultural Rom=n.

„C\ma[a `n carouri [i alte 10 `nt`m-pl\ri din Bucure[ti imagineaz\ – `ntr-oalambicat\ nara]iune construit\ modular– ie[iri din timp, suprapuneri de planuri,`nt`lniri revelatorii cu personaje din vea-curi apuse (cum ar fi fabulosul Iane Far-macistu’), totul sub umbrela foarte `nc\-p\toare [i `n acela[i timp foarte subtildesenat\ a reflec]iei asupra Istoriei.“(Bianca Bur]a-Cernat).

Doina Ru[ti, cunoscut\ mai ales prinromanul Fantoma din moar\ (Polirom,2008), distins cu Premiul Uniunii Scrii-torilor din Rom=nia [i nominalizat la altepatru premii importante, este considerat\de critica literar\ o prozatoare de marefor]\ epic\. Romanele sale abordeaz\ su-biecte diverse, punctul de interes consti-tuindu-l de fiecare dat\ povestea bineconstruit\, cu personaje pregnante [iac]iune tensionat\.

A mai publicat romanele Omule]ulro[u (2004), Zogru (Polirom, 2006, tra-dus `n 2010 `n limba italian\ la BonnanoEditore), Lizoanca la 11 ani (2009),Patru b\rba]i plus Aurelius (Polirom,2011), precum [i numeroase povestiri.Unele dintre scrierile sale au fost tradusesau s`nt `n curs de traducere `n bulgar\,francez\ precum [i numeroase povestiri.

Premii: Premiul Uniunii Scriitorilordin Rom=nia (2009); Premiul Asocia]ieiScriitorilor din Bucure[ti (2006); Premiulrevistei Convorbiri literare (2006); Me-dalia de Aur a Schitului D`rvari pentrumerite literare (2008).

BURSA C|R}ILOR

CHRISTANASESCU

~n afar\ de o recenzie empatico-simpa-tic\, `n stil ilustrativ dadaist, a lui C\lin-Andrei Mih\ilescu (prezent de altfel [i `ncartea recenzat\) `ntr-un num\r din luna au-gust al revistei 22 [i de c`teva anun]uri de-taliat elogioase din alte publica]ii, monu-mentalul volum multilingv Caietele/ Cahiers/Notebooks Tristan Tzara scos la Moine[tianul trecut de neobositul Vasile Robciuc [iAsocia]ia Cultural\ Tzara, pe care o con-duce, a r\mas f\r\ ecouri. ~ntr-o so]ietatef\r\ prin]ipuri, ce s\ ne mai mir\m...

~n cele ce urmeaz\ voi face doar ni[tesuccinte note de lectur\, urm`nd s\ revin`ntr-un num\r viitor cu o privire sintetic\asupra acestui eveniment editorial [i cul-tural major.

Pierre Taminiaux, `n „Les Manifestescomme gestes poetiques“, discut\ diferen-]ele dintre dadaism [i suprarealism, accen-tu`nd profetismul cu tent\ filosofic\ al celuidin urm\ fa]\ de poeticitatea [i atitudineaanti-sistem ale celor dintì. ~n timp ce la su-prareali[ti exist\ o anumit\ ideologizare ami[c\rii, la manifestele dadaiste, [i `n prin-cipal cele ale lui Tzara, avem de-a face cuni[te gesturi de esen]\ artistic\ f\cute `mpo-triva oric\rei ideologii posibile. Aceste dis-tinc]ii s`nt sus]inute [i `mbog\]ite [i de ni[tefoarte interesante analize ale „rom=nit\]ii“imprimate dadaismului de un scriitor ca Tzara,v\zut ca `nrudit cu al]i scriitori rom=ni apa-rent din direc]ii complet diferite, ca Ionesco[i Cioran prin „con[tiin]a grotescului, a de-[ert\ciunii [i inutilit\]ii vie]ii“ [i printr-unsentiment al absurdului temperat numai deun umor total absent la colegii dadai[ti pro-venind din aria culturilor germanice.

Adrian Dinu Rachieru vine cu ni[te pa-ralele [i distinc]ii pertinente (de[i insufi-cient dezvoltate) `ntre postmodernism [i a-vangardism, evoc`nd studiile `n materie aleregretatului Marin Mincu [i depl`ng`nd, peaceea[i linie, lipsa unei „istoriciz\ri defini-tive“ a avangardei rom=ne[ti.

Eseul impresionist al lui Gil Jounard, `ncare se intersecteaz\ avangarda, existen]ia-lismul [i noul roman francez cu formul\ride poetic\ personalizat\ pe urmele (inclusivtoponimic rom=ne[ti ale) lui Tzara, este ur-mat de cel mult mai metodic al GeorgeteiTcholakova, care `[i propune s\ analizeze„La conception genealogique des avant-gardes dans les litteratures slaves“. De[iconsidera]iile teoretice ocup\ mult preamult spa]iu `n detrimentul studiilor de caz,iar anun]atele culturi slave s`nt doar cea po-lonez\ [i cea ceh\, este util\ familiarizareacu contextul larg al acestora (citarea luiNezval, de pild\, nume sonor `n Occidentdar prea pu]in cunoscut la noi, e salutar\),iar concluziile s`nt realmente demne dere]inut – ace[ti est-europeni avangardi[ti auaccentuat mai mult continuitatea de la sim-bolism [i chiar romantism la avangard\,spre deosebire de colegii occidentali care

au mizat fundamental pe ruptura fa]\ deorice preceden]\ istoric\.

Marius Hentea discut\ dualitatea textscris/ performance `n cazul Manifeste Dadadin 1918, parcurg`nd tabelul defini]iilor teo-retice acceptate pentru manifest (la Abastado[i Mary Ann Caws, aceasta din urm\ pre-zent\ ea `ns\[i cu o contribu]ie `n sec]iuneaV a volumului) [i concluzioneaz\ c\ acesttext sparge inclusiv aceste canoane multmai recente, f\c`nd [i o sumar\ dar atractiv\cercetare a variantelor manifestului [i arevizuirilor operate de Tzara, de la formacitit\ `n Zurich la cea publicat\.

Prezent cu dou\ eseuri, Sylvano Santiniabordeaz\ `n cel de-al doilea conceptul deintermedia ca mod de operare tipic avan-gardei, f\c`ndu-i istoricul cultural [i estetic,`ntr-o lucrare cu citate [i exemplific\ri foartegr\itoare (de[i poate prea lungi) `n care con-cluziile proprii se las\ a[teptate. ~n modsimetric, Isabelle Krzywkowski `[i structu-reaz\ excelentul articol pe [apte propozi]ii(mai exact, de fapt, teme [i defini]ii) asupraconexiunilor dintre avangarde, conceptulde ma[in\ [i cel de experiment, distinc]iiproprii pe care le ilustreaz\ concis [i foartecompetent din perspectiv\ teoretic istoric\[i literar comparatist\. Re]in dintre acesteaca fiind cele mai pregnante cea „asupra na-turii experimentului `n art\“, cea „asupra a-vangardei ca filosofie a tehnicii“ [i cea „asu-pra ma[inii ca paradigm\ a avangardelor“.

Partea a doua „Dada – etapa rom=neas-c\“ `ncepe cu un foarte interesant dialog `n-tre Pierre Restany [i Marcel Janco, dat`nddin 1973, [i reprodus de Cecile Bargues dup\un num\r din Luna-Park din 2008, `n careartistul evoc\ tinere]ea sa rom=neasc\ [i pri-mele colabor\ri cu Tzara, Vinea, Costin [iceilal]i [i cum, de[i evreu, dar consider`n-du-se mai degrab\ rom=n, a ales s\ emigre-ze `n Fran]a (date fiind puternicele leg\turi`ntre cele dou\ culturi) la sf`r[itul anilor ’30,mai degrab\ dec`t `n America.

„Fuchsiada“ lui Urmuz `n remarcabilatraducere a lui Julian Semilian. Vasile M\-ru]\ scrie un excelent articol asupra balca-nismului lui Tzara, contrazic`ndu-l pe G.C\linescu cu propriile arme [i apel`nd lacritici mai recen]i ca Marin Mincu [i, maiales, Ion Pop, pentru a argumenta un da-daism latent `n opera de tinere]e a poetului,care opereaz\ cu rupturi [i (de)colaj\ri ti-pice mi[c\rii poetice de mai t`rziu asupra

unui material deocamdat\ conven]ionalsimbolist rom=nesc, din epoc\, [i angaj`ndmitologii [i psihologii tipic balcanice (dinp\cate insuficient argumentate, spre dife-ren]\ de considera]iile de ordin teoretic lite-rar). Delia-Rodica Moldovan public\ unconsistent [i acribios studiu – „Dalla nas-cita artistica di Tristan Tzara al predadais-mo di Bucarest–Garceni“ – cu prezentareageneral\ a contextului literar [i analize de-taliate pe text ale poeziilor „Pe rùl vie]ii“ [i„C`ntec“ care sun\ at`t de bine [i `n italian\– „Piove.../ Piove il Tempo in cadenza allfinestra della mia amata.../ Piove.../ Ed ilnostro amore trascorre/ Come il Tempo chebussa alla finestra della mia amata/ Piove.../Ed il Tempo stende il suo pesante, oscurromantello/ Sul nostro bianco amore.../ Lapioggia piange.../ E l’opprimente Smarri-mento entra di nascosto nella nostra casa.../La pioggia piange/ Piove.../ Ed e notte.../Ed il nostro amore muore.../ La pioggiapiange alla finestra.../ Il vento canta unaprighiera.../ Piove il Tempo in cadenze allafinestra della mia amata.../ Piove...“, „Po-veste“ [i altele ap\rute `n Simbolul, [i a Pri-melor poeme. Constantin Z\rnescu ì faceun portret artistului Tzara la tinere]e, saumai degrab\ o schi]\ de panoram\ cultural\european\ av`ndu-l `n centru pe „MonsieurDADA“ cu, printre altele, o pertinent\ [idocumentat\ trasare a liniei Urmuz – Tzara– Ionesco [i o depl`ngere a lipsei unei tra-duceri integrale a operei lui „Tzara `n ]ar\“.

Sec]iunea III – „Spontaneitate [i conti-nuitate `n avangarda rom=neasc\“ este des-chis\ de o autoritate `n materie, Ion Pop, cuun articol actualizat `n linia preocup\rilorsale prodigioase: „L’avanguardia romena eil Futurismo“. Pornind de la faptul impre-sionant al public\rii traducerii `n rom=ne[tea manifestului lui Marinetti `n aceea[i zi cuapari]ia lui `n Le Figaro, profesorul Popface ni[te extrem de relevante compara]ii`ntre futurismul italian cu avangarda de lanoi, c`teva dintre concluzii subliniind c\ `nciuda unei anumite modera]ii tipice a avan-gardi[tilor rom=ni `n compara]ie cu cei ita-lieni, futurismul r\m`ne un concept cheie alavangardei (referin]\ la Adrian Marino), oinfluen]\ semnificativ\ [i un punct de refe-rin]\ fundamental la care pot fi raporta]i [irom=nii ca la „modelul cel mai dinamic [imai iconoclast al modernit\]ii“.

Un monumental volum eveniment – Caietele Tristan TzaraNote de lectur\ (I)

InterviuTTIIMMPPUULL20


Raquel Weizman: Stimate domnule Schor,s`nte]i autorul mai multor c\r]i de aforisme umo-ristice, iar anul acesta va ap\rea [i versiuneaspaniol\ a c\r]ii ~nger cu Coarne, o edi]ie `mbu-n\t\]it\ [i l\rgit\ cu mai multe aforisme, sub nu-mele Costumul lui Adam – Ascuns dup\ cuvinte,la Editura Niram Art. ~n primul r`nd, a[ dori s\`mi da]i o scurt\ defini]ie a cuv`ntului „aforism“,una mai pu]in ortodox\ [i mai personal\.

Dorel Schor: Aforismul este exprimarea la-pidar\ a unui g`nd, o constatare inteligent\, ocugetare care sugereaz\ un adev\r. Dac\ are [iun strop de umor, place [i se re]ine. Iat\ unexemplu de aforism-defini]ie: „un aforism esteun roman de un r`nd“… Exist\ culegeri de citatecelebre, de cuget\ri [i maxime, cuvinte de duh [icuvinte potrivite, dar eu prefer sclipirileinteligente care te oblig\ s\ le cite[ti de dou\ oripentru c\ merit\.

R. W. Ce v-a f\cut s\ v\ `ndrepta]i spre acestgen destul de rar `nt`lnit?

D. S. Dac\ aveam r\suflarea lung\ a roman-cierului, nu a[ fi scris schi]e scurte, umoristice.Probabil c\ mi se potrive[te genul scurt, replicaimediat\. Cunoa[teti cazul scriitorului care sescuz\: „s`nt foarte gr\bit, a[a c\ nu am timp s\scriu pe scurt“. Nici eu nu am niciodat\ timp,pur [i simplu nu [tiu s\ scriu lung. Aforismul mise potrive[te… Cred c\ locul aforismului spiri-tual este `n literatura umoristic\, iar aceastapoate fi satiric\, ironic\, cinic\… Poate fi reap`n\ la durere. Mai ales `n cazul autorilor deumor, se potrive[te de minune aforismul luiBuffon „stilul e omul“. Vom admite, a[adar, c\[i omul e stilul!

R. W. Cum vede]i universalitatea acestoraforisme?

D. S. Sti]i cine a formulat primele aforisme?Un medic mult mai cunoscut dec`t mine, „cole-gul“ Hipocrate. Cuget\ri care au str\batut vea-curile ne-au r\mas de la regele Solomon, de laEuripide, Democrit, Platon [i Aristotel, de laCicero [i Seneca, Omar Khayam [i Confucius,Shakespeare [i Rouchefoucauld, Cervantes [iVoltaire, Goethe, Napoleon [i Tagore. Aforis-mul se adreseaz\ oamenilor inteligen]i care seafl\ peste tot… `ntr-o anumit\ m\sur\.

R. W. S\ relu\m firul istoriei dvs. personale.A]i `nceput s\ scrie]i [i s\ publica]i de la v`rstade 9 ani, `ncep`nd cu diverse reviste pentru copii[i tineret. A]i putea s\ `mi povesti]i mai multedespre atmosfera familial\ care a f\cut posibil\aceast\ activitate precoce? A]i mo[tenit de lap\rin]i dragostea pentru c\rti [i scris?

D. S. R\spunsul se afl\ `n `ntrebarea dvs. Dela bunicul dinspre mam\, am mo[tenit numele [iun dic]ionar {\ineanu, din anul 1908. Un dic]io-nar rom=n-rom=n la un evreu din {tef\ne[ti, t`rg

faimos pentru curtea unui mare rabin, nu eraceva foarte obi[nuit, dar David Schor avea bi-blioteca pe rom=ne[te [i pe idi[, `n care se `nt`l-neau mari scriitori [i filosofi. Tat\l meu f\cuseliceul `n Rusia ]arist\, a ajuns `n Rom=nia dincauza pogromurilor ce `nso]eau anii de dup\ re-volu]ie, era un autodidact pe rom=ne[te. De no-tat c\ eu s`nt Schor [i maternal [i paternal, fa-milii din ]\ri diferite. Explica]ia st\ `n litereleshin, vaf, reish, care `n ebraic\ semnific\ shofetve rabi, adic\ judec\tor [i rabin. Dar acesti schorinu erau formal nici una nici alta, ci doar oamenipe care colectivitatea ì considera [coli]i [i co-rec]i, `n m\sur\ s\ judece pricinile dintre evrei,f\r\ s\ recurg\ la autorit\]i.

R. W. Paralel cu scrierile umoristice, a]i al-c\tuit, de-a lungul timpului, o adev\rat\ colec-]ie de prezent\ri [i cronici de art\ despre arti[tiplastici israelieni [i, `n special, despre panora-ma artistic\ a evreilor rom=ni din Israel. {tiu c\s`nte]i [i un colec]ionar de art\. Cum a]i ajunsde la ipostaza de iubitor de art\ la cea decronicar?

D. S. Colec]ionar de art\, mai modest desig-ur, am fost [i `n Rom=nia. De[i t`n\r medic, amfost solicitat s\ fiu secretar literar iterimar, pen-tru un an, la teatrul din Boto[ani. Prilej norocosde a cunoa[te nu numai actri]e, ci [i dramaturgi,regizori, scenografi. Printre ace[tia din urm\,Constantin Piliu]\, Ion Muraru, Vasile Jurje…Printre colaboratorii ziarului la care scriam, pic-torii Mocanu [i Vigh. Prin ei [i al\turi de ei, amdescoperit pictura modern\, am `nceput s\colec]ionez, dar ce era mai mare ca dimensiuninu am putut lua cu noi c`nd am emigrat. ~nIsrael, am ini]iat o rubric\ plastic\ `n revistaOrient Expres, `nso]it\ de o mini-expozi]ie pepaginile cromate. Ideea a avut succes la cititori,redac]ia m-a `ncurajat… Am scris despre SilviaGhinsberg, Miriam Cojocaru, Edwin Solomon,Tuvia Juster, Baruch Elron, Liana Sxone-Horodi, Zahava Lupu, Moni Leibovici, AviSchwartz, Eduard Mattes, Eduard Grossman,Vladimir Strihan, Zina Bercovici, Moris Manes,Lipa Natanson. Dar num\rul este mult maimare, incluz`nd arti[ti plastici evrei [i rom=ni deavangard\ din Rom=nia, pictori israelieni for-ma]i `n ]ar\ sau veni]i din fostele republici so-vietice, din Fran]a, Statele Unite, Germania, Ar-gentina, Croa]ia, Polonia, Ungaria, Maroc,Olanda, Africa de Sud, Yemen, Australia…

R. W. ~n interviul dvs. acordat domnuluiR\zvan Niculescu pentru revista Orient-Expresdin Israel, citesc o afirma]ie interesant\: „c`tdespre umor, nu exist\ umor mai de calitatedec`t cel involuntar. Trebuie numai s\-l culegidiscret, s\-l cure]i de impurit\]i [i s\-l serve[ti`nainte de a se evapora vitaminele.“ ~n volumul`n curs de apari]ie `n Spania, descop\r o alt\

defini]ie a umorului: „s`ngele este s\rat. Lacri-mile s`nt s\rate. De aceea, dintre toate genurileliterare, umorul este cel mai organic“. C`t estede necesar umorul pentru fiin]a uman\ [i cares`nt beneficiile „uzului“ zilnic?

D. S. A[ putea, ca medic, s\ r\spund cu untruism: r`sul e s\n\tos. A]i auzit, probabil, declinicile care practic\ „[edin]e colective de r`s“.Merit\ s\ vede]i spectacolul… V\ m\rturisescc\ r`sul e molipsitor, la un moment dat r`zi [i te`ntrebi de ce, dar, dup\ aceea, te sim]i reconfor-tat [i optimist. Ziua `n care nu ai r`s e o zi deri-zorie, am scris nu de mult… Dar, `n pivni]aaforismelor mele, am mizat `ntotdeauna nu per`sul gros, ci pe z`mbetul sub]ire. V\ dau unexemplu de umor involuntar. La ceremonia a-cord\rii unor premii literare, o doamn\ m-a feli-citat. Am `ntrebat-o dac\ m\ cunoa[te din scris.Oh, nu, mi-a r\spuns ea cochet\, v\ cunoscnumai din citit…

R. W. Volumul Costumul lui Adam este `nso-]it de 50 de caricaturi ale domnului ConstantinCiosu, un caricaturist de renume, `ntr-o armo-nie complet\ scris-imagine. Cum vede]i aceast\leg\tur\ `ntre artele plastice [i literatur\?

D. S. Constantin Ciosu e mai mult dec`t uncaricaturist. El face parte din familia restr`ns\ acartoon-i[tilor formatori de opinie, ca Saul Stein-berg, Devis Grebu, Raanan Lurie… Am scrisdespre el [i arta lui `n urm\ cu ceva timp. C`nds-a pus problema ilustr\rii volumului Costumullui Adam, m-am g`ndit la dumnealui, la modulcel mai firesc. ~i mul]umesc [i pe aceast\ calepentru buna colaborare, a[ spune intrinsec\. Tota[a cum precedentul volum de aforisme, editat`n Rom=nia, a fost ilustrat cu desene ale luiBaruch Elron, din p\cate plecat dintre noi laacea dat\. Exist\ grafica de carte ca specie plas-tic\, ilustr`nd personaje sau situa]ii literare. Euam preferat o autonomie a desenului, nu dubl`ndaforismele, ci complet`nd tematic, conceptual,dar independent „starea de umor“.

R. W. Crede]i c\ dac\ exist\ fiin]e extratere-stre, cu o form\ de organizare avansat\, acesteaar fi posibil s\ aibe [i sim]ul umorului?

D. S. Dac\ exist\, aceste fiin]e se afl\ `ntr-oetap\ de dezvoltare mai avansat\ dec`t noi. {idac\ s`nt mai inteligente dec`t noi, atunci au unumor de [i mai bun\ calitate. Probabil, subtil [icerebral.

R. W. Dac\ s`ntem f\cu]i dup\ chipul [i ase-m\narea lui Dumnezeu, atunci [i Dumnezeu aresim]ul umorului. M\rturisi]i chiar dvs. aceast\opinie, `n aforismele dvs. Da]i-mi m\car unexemplu de umor divin.

D. S. C`t\ vreme exemplele `mi apar]in,umorul nu e divin, ci profan. S\ lu\m la `nt`m-plare: „~]i mul]umesc, Doamne, c\ m-ai f\cutateu“. Sau: „Blestemat `n numele Domnului“…Cum dracu’? Sau: „Doamne, ajut\-ne aproapepe to]i…“ „Ce nu po]i pricepe, explic\-le alto-ra…“ „Dac\ ajungi la o concluzie, nu e obliga-toriu s\ r\mì acolo…“ „Dracul a ap\rut odat\cu religia…“ „La `nceput a fost Cuv`ntul, apoil-au acoperit cuvintele…“ „Dumnezeu lucreaz\prin oameni. {i dracul la fel…“ ~n carte, g\si]imult mai multe exemple.

R. W. R\m`n`nd tot pe planul religios, nu pots\ nu observ c\ `nsu[i titlul c\r]ii dvs. are referin-]e biblice. Adam, `n costum sau f\r\, ascuns sauneascuns, tr\ie[te ̀ nc\ ̀ n fiecare dintre noi. Dac\dvs. a]i fi acel Adam primordial [i pomul cunoa[-terii binelui [i al r\ului ar fi de fapt pomul sim-]ului umorului, a]i mu[ca din fructul oprit?

D. S. Pomul sim]ului umorului? Conform le-gendei biblice, s-ar presupune c\ nu a[ [ti ce felde pom este, altfel zis nu ar depinde de voin]a

mea sau de interesul primordial, ci de so]ia mea[i de calitatea fructelor... Cred c\ ar merita ris-cul… Oricum, vorba lui Mark Twain, `n gr\dinaraiului e destul de plictisitor.

R. W. Multe aforisme umoristice de mare sa-voare apar]in marelui fizician Albert Einstein.Care este leg\tura dintre inteligen]\ [i umor?

D. S. Ne `ntoarcem la sorgintea evreiasc\ asavantului. Umor de calitate f\r\ inteligen]\ nuexist\. ~n principiu, nici inteligen]\ f\r\ umor nuar trebui s\ existe… C`t despre Albert Einstein,era el foarte de[tept, dar bogat nu a ajuns. Trea-ba asta m\ cam `ngrijoreaz\…

R. W. Care este aforismul dvs. preferat?D. S. Aforismul preferat e… mai multe. So-

crate: „cunoa[te-te pe tine `nsu]i.“ Buffon: „stilule omul.“ Lec: „[i pe tron se rod pantalonii…“

R. W. Umor, literatur\, religie, [tiin]\, toateacestea se reg\sesc ̀ n opera pictorului israeliann\scut `n Rom=nia, Baruch Elron, pe care a]iprezentat-o `n nenum\rate r`nduri, `n paginilemai multor reviste. A]i fost [i un bun prieten alpictorului. Nu este o coinciden]\ ca volumuldvs. va ap\rea ̀ n Spania ̀ n acela[i timp cu volu-mul Baruch Elron al criticului de art\ HectorMartinez Sanz, la editura Niram Art. Ce pove[tisau situa]ii umoristice ne pute]i dezv\lui ̀ n leg\-tur\ cu personalitatea marelui pictor [i carecrede]i c\ era importan]a acordat\ de el umoru-lui, at`t `n arta sa c`t [i `n via]\?

D. S. ~n cartea 5000 de ani de umor evreiesc(Editura Te[u, Bucure[ti, 2002), s`nt [i multeilustra]ii semnate de Baruch Elron. Evident, cuumor subtil [i de calitate, a[a cum e conceput totvolumul. Amintirile mele legate de Bik, cum ìspuneau prietenii, se centreaz\ mai mult pe pe-rioada c`nd s\n\tatea sa era foarte precar\. Elcontinua s\ picteze cu `nd\r\tnicie, cred c\ pic-tura i-a mai d\ruit ni[te ani, a[a cum, mai `na-inte, el d\ruise picturii anii lui frumo[i. Prinfirea lucrurilor, situa]ia nu abunda `n umor, amnotat totu[i ni[te vorbe amuzante ale lui, pe carele-am publicat `n rubrica mea s\pt\m`nal\ deaforisme din revistele rom=ne[ti din Tel Aviv,men]ion`nd autorul, ca de exemplu: „Nemurireaconsta `n neuitare.“

R. W. L\s`ndu-v\ dreptul de a ascunde dup\cuvinte orice considera]i necesar, v\ mul]umescpentru r\bdarea dvs. de a r\spunde la at`tea`ntreb\ri.

D. S. Eu v\ mul]umesc [i v\ doresc s\n\tate.E o urare sincer\, cu toate c\ vine de la un medic!

„Umor de calitate f\r\ inteligen]\ nu exist\!“

Interviu cu umoristul Dorel SchorDorel Schor (n. 30 iulie 1939, Ia[i) este

scriitor umorist, gazetar [i cronicar plasticisraelian de limb\ rom=n\, membru al Aso-cia]iei Scriitorilor Israelieni de Limb\ Ro-m=n\ (A.S.I.L.R.). Colaboreaz\ la numeroa-se reviste de limb\ rom=n\ din Israel: OrientExpres, Ultima Or\, Expres Magazin [i Mi-nimum din Statele Unite, Spania, Rom=niaetc. A publicat [ase volume individuale [ieste prezent `n numeroase antologii, printrecare 5000 de ani de umor evreiesc – O anto-logie subiectiv\ de Te[u Solomovici, (Edi-tura Te[u, Bucure[ti 2002) sau The Chal-lenged Generation/ Solo Har-Herescu (Edi-tura Hasefer, Bucure[ti, 1997, edi]ie bilingv\rom=no-englez\).

21Vitraliu TTIIMMPPUULL


Acas\, pe C`mpia Armaghedonului deMarta Petreu

Miercuri, 23 noiembrie 2011, PremiulCartea Anului a fost decernat scriitoareiMarta Petreu pentru romanul Acas\, pe C`m-pia Armaghedonului, ap\rut la editura Poli-rom. Festivitatea de decernare a premiuluiacordat de revista România literar\, cu spri-jinul Funda]iei ANONIMUL, s-a desf\[uratla Clubul Prometheus din Bucure[ti.

Romanul c`[tig\tor a fost selectat dintr-unnum\r de [ase titluri nominalizate de c\tre ju-riul format din Nicolae Manolescu – pre[edin-te [i redactori ai revistei România literar\.

Romanul Martei Petreu, Acas\, pe C`m-pia Armaghedonului, ap\rut în seria de autordedicat\ poetei [i eseistei, aduce în literaturaromân\ un personaj memorabil: Maria, o ]\-ranc\ din Câmpia Transilvaniei, care, neîm-plinit\ în iubire [i în via]\, ajunge s\-[i rene-ge [i s\-[i blesteme propriile vl\stare. Ca op`nz\ de p\ianjen în miezul c\reia se afla

aceast\ mam\ terifiant\, familiile Sucutar-dean [i V\lean î[i ]es existen]ele într-o istoriede un veac. Apocalipsa pe care o a[teapt\ înorice clip\ o parte dintre membrii milenari[tiai clanului, rigorile religioase [i s\r\cia adus\de colectivizare croiesc caractere de excep]ie[i destine asemenea.

„De mult nu au mai ap\rut acolo, pe c`m-pia transilvan\, unde «a te c`nta» înseamn\«a te pl`nge», o mam\ [i un tat\ de o aseme-nea vigoare epic\, o naratoare de o sensibili-tate pe m\sura inteligen]ei, statornic încre-din]at\ de aceast\ «idee greu de argumentatra]ional: g`ndurile bune [i cele rele ale oame-nilor se totalizeaz\ undeva, form`nd un fel depsihosfer\, ca un halou al lumii, cu urm\riasupra noastr\». Pentru mine, deocamdat\,cel mai bun roman al anului.“ (Radu Cosa[u)

Marta Petreu este scriitor [i profesor. Adebutat editorial în 1981, cu volumul de poe-me Aduce]i verbele. Alte volume de poeme:Diminea]a tinerelor doamne (1983); Loc psi-hic (1991); Poeme neru[inate (1993); Carteam`niei (1997); Apocalipsa dup\ Marta(1999); Falang\ (2001); Scara lui Iacob(2006). O culegere liric\, Poèmes sans ver-gogne, i-a ap\rut în 2005 în Fran]a, la Edi-tura „Temps qu’il Fait“.

Este autoarea mai multor volume deeseuri [i studii despre filosofia [i cultura ro-mâneasc\: Teze neterminate (1991); Jocurilemanierismului logic (1995); Un trecut deo-cheat sau „Schimbarea la fa]\ a României“(1999; edi]ia a II-a, 2004; carte ap\rut\ înSUA în 2005); Ionescu în ]ara tat\lui (2001;edi]ia a II-a, 2002; carte ap\rut\ în Serbia în2011); Filosofia lui Caragiale (2003); Filo-sofii paralele (2005); Despre bolile filosofi-lor. Cioran (2008; edi]ia a II-a, 2010; volumap\rut întì în Serbia). A publicat, sub titlulConversa]ii cu... (2004 [i 2006), dou\ volu-me de interviuri cu personalit\]i ale vie]ii in-telectuale române[ti.

La Editura Polirom au mai ap\rut: Dia-volul [i ucenicul s\u Nae Ionescu – MihailSebastian (2009; edi]ia a II-a, 2010), (2011),(2011) [i (2011).

BURSA C|R}ILOR

CONSTANTINARCU

E greu s\ abordezi un subiect care a fostdezb\tut `n fel [i chip p`n\ acum `n pres\. Estevorba de minciunile pe care ni le v`ntur\ zi dezi, f\r\ odihn\, ale[ii no[tri. Minciunile daun\val\ la gura lor f\r\ cel mai mic efort, peneg`ndite, parc\ `n trans\, precum cojile desemin]e la gura chibi]ilor pe stadioane. Ale[iivars\ valuri de minciuni cu ochii a]inti]i spreterenul patriei, urm\rind dac\ se poate dacuiva la gioale, ce `nv`rteli [i coterii mai pot fif\cute sau cum ar putea fi mituit vreun arbitru(de altfel, \[tia s`nt oameni de-ai lor, pu[i a-colo exact `n acest scop) care s\-i dea vreom`n\ de ajutor pentru a marca alte [i altegoluri `n economia noastr\ sec\tuit\. La cebun s\ irose[ti cerneala, c`nd [tii c\ predici `npustiu. Oric`t ai scrie despre asta, nu se pe-trece nimic. Nici m\car nu se obose[te carevas\-]i dea replic\. Pur [i simplu nu te bag\ `nseam\ [i ei [tiu exact pe ce se bazeaz\. Ajungis\ te `ntrebi chiar dac\ nu cumva un asemeneaarticol produce un efect invers celui pe care `lurm\re[ti.

Pentru a fi sinceri p`n\ la cap\t, nou\ rom=-nilor nu ne displace minciuna [i deseori nel\s\m cu pl\cere peria]i [i r\sf\]a]i, am\gi]i c\s`ntem cei mai drep]i [i mai viteji [i mai fru-mo[i etc. De[i [tim exact c\ nu prea ne d\ cu-rajul afar\ din cas\, iar la capitolul frumuse]e,ce s\ mai vorbim?! {i asta `nc\ n-ar fi marelucru. Dar noi mai [tim c\ acela care ne m`n-gìe orgoliul n-o face pentru c\ este convinsde talentele noastre. Nici noi nu credem preamult `n ele. Nu, [tim precis c\ vrea s\ ne intresub piele dintr-un motiv sau altul. De fiecare

dat\ cu un interes exact. Minciuna este o arm\foarte eficient\ pentru a r\zbi `n societate. {ise procedeaz\ `n consecin]\. Tehnica denatu-r\rii este `mbog\]it\ permanent cu procedeedintre cele mai eficiente, neg`ndu-se fapteevidente, exager`nd sau minimiz`nd unele as-pecte, omi]`nd altele etc. Dup\ un `ndelungatexerci]iu, unii ajung s\ mint\ frumos, artistic.Evolueaz\ cu lejeritate, f\r\ team\ sau emo]ii.Nu le pas\ dac\ vor fi descoperi]i, pentru c\nu s`nt pasibili de nici un fel de sanc]iuni. Larom=ni, mincino[ii s`nt privi]i cu `n]elegere,drept exemplu de oameni simpatici [i descur-c\re]i, motiv`ndu-se c\ pu]in\ mistificare nu-iun cap\t de lume, doar n-au dat cuiva `n cap.

Se minte [i la alte popoare, dar parc\ nic\-ieri nu `nt`lne[ti at`ta ipocrizie ca la noi. Neamintim de scandalul Bill Clinton, care a puspe jar, prin 1998, dac\ nu m\ `n[el, America.Clinton era supus unui interogatoriu necru]\-tor `n leg\tur\ cu rela]ia sa intim\ cu o stagiar\de la Casa Alb\. Era vorba totu[i de cel maiputernic om al planetei! {i tot acest jalnic spec-tacol (a[a ni se p\rea nou\) era transmis de ca-mere de luat vederi `n `ntreaga lume. ~n min-tea americanului persista `ntrebarea dac\ Pre-[edintele s\u a spus adev\rul sau dac\ a min-]it. {i nu era vorba de furt din averea na]iona-l\, ci de o chestiune personal\. ~n mintea ro-m=nului un asemenea pre[edinte cu apuc\turide macho ar fi dob`ndit tr\s\turi emblematicepentru na]iune. L\utarii i-ar fi zugravit fapteleero(t)ice `n balade, iar rom=na[ii ar fi dus-o`ntr-un chiolhan s\pt\m`ni `n [ir, m`ndri nevo-ie mare de un asemenea b\rbat de stat. ~nsu[ipatriarhul ar fi dispus canonizarea vredniculuif\pta[ chiar din timpul vie]ii, iar `n calenda-rele noastre ar mai fi ap\rut un martir al nea-mului – Protopopescu (s\ zicem!) cel Mare [iSf`nt! Asta ar fi fost la noi. ~ns\ America `[ipunea problema destituirii pre[edintelui s\u.El r\spundea `n fa]a comisiei ca un copil ti-morat, ro[u la fa]\ [i lac de transpira]ie, dinrespect fa]\ de lege [i de poporul care l-a ales.Pe c`nd la noi ale[ii mint de `nghea]\ apele [ine arat\ degetul mijlociu. Iar nou\ ni se pare

firesc. Scoatem bancuri pe aceast\ tem\ [i r`-dem. Ceilal]i europeni nu prea `n]eleg umorul\sta, dar n-au `ncotro. Ce mai po]i crede?

Observ\m c\ minciuna face parte din via]anoastr\ de zi cu zi. Este `nscris\ probabil `ngena noastr\. Stai [i te scarpini `n cap cru-cindu-te [i te `ntrebi ce-i mai s\n\tos pentrupoporul t\u. Se pare c\ nu s`nt medicul acesteina]ii, chiar nu [tiu ce i s-ar putea prescrie.Ridic din umeri `ntreb`ndu-m\ cum e de pro-cedat. Iat\, personal, de c`tva timp `ncerc s\spun numai adev\rul. Nu perii pe nimeni pen-tru c\ nu cer nimic de la nimeni, nu am [efi [ifac `n general numai ce-mi place. Am libertatedeplin\ [i scriu f\r\ s\ mint. Probabil crede]ic\ s`nt un om fericit. N-a[ spune. Pentru c\nu-i u[or, pute]i fi siguri. Cum `ncerci s\ fiicorect, principial, cum se g\sesc destui cares\-]i sar\ la beregat\. De `ndat\ ce public o no-ti]\ pe undeva, denigratorii mei s`nt prezen]i.{i n-ar fi un cap\t de lume, dac\ n-ar fi puzde-rie. C`]iva acolo, treac\-mearg\, dar s`nt cammul]i! C\ s-au `nmul]it de nu le mai [tiu nu-m\rul. Dar ce pot face?, tot ai mei s`nt [i ei,numai de mi i-ar ]ine Dumnezeu [i le-ar da s\-n\tate! ~[i au rostul lor, omul f\r\ denigratoriipersonali nu face nici c`t o ceap\ degerat\.

Revenind la chestiunea de principiu, misti-ficarea este o epidemie care a cuprins toat\societatea noastr\. Este prezent\ `n via]a noas-tr\ [i to]i consider\ c\ aici e locul ei. Nimeninu-i contest\ dreptul la existen]\, socotind c\este o boal\ ce are totu[i [i efecte pozitive evi-dente. Nu se poate contesta c\ ne protejeaz\psihic, pentru c\ fiecare minciun\ bine plasata`nseamn\ un pansament a[ezat peste r\nile dininterior. ~n acest caz, ce-i de f\cut? S`nt nevoit[i eu s-o las mai moale. Pentru c\ dac\ tot esteprezent\ al\turi de noi clip\ de clip\, nu v\dde ce nu o recunoa[tem public. Existen]a ei artrebui s\ fie legiferat\. S\ fie scoas\ la lumin\din subsoluri. Sugerez ale[ilor no[tri ca, mo-dific`nd Constitu]ia, s\ `nscrie printre drep-turile fundamentale [i pe acela de a min]i.M\car s\ mergem p`n\ la cap\t [i s\ vorbim cuto]ii aceea[i limb\.

Dreptul de a min]iINSCRIP}II

Hortensia Masichievici-Mi[u a editatc\r]ile tat\lui s\u, Partenie Masichievici(1887-1952), talentat desenator, care a stu-diat dreptul [i muzica, a ocupat importantafunc]ie de secretar general al Camerei deComer] [i Industrie din Cern\u]i, [i a fost pa-sionat de pictur\, poezie, muzic\. A compusvalsuri [i a participat la expozi]ii de art\, ascris poezii, schi]e [i memorii care evoc\Bucovina începutului de secol 20. Unele din-tre manuscrisele sale s-au pierdut în perioadarefugiului din 1940, dar ce s-a p\strat a fostpublicat, în condi]ii grafice excelente, deeditura Anima. A[a am ajuns s\ r\sfoiescvolumul biligv Schi]e din taberele de str\mu-tare: 1940-1941 (Bucure[ti, Editura Anima,2006). Bilingv [i pentru c\ Partenie Masi-chievici scria în german\, precum Celan.

Cum în 1940 armata sovietic\ ocup\ nor-dul Bucovinei, ca urmare a Pactului Ribben-trop-Molotov, autorul hot\r\[te s\ scape deurgia comunist\ plecînd din Cern\u]i. Lucrulera posibil pentru c\ infamul pact avea oclauz\ prin care cei cu ascenden]\ german\puteau pleca în Germania. Cum so]ia sa aveao bunic\ german\, pleac\ împreun\ cu al]ibucovineni. Le va face portretele în lag\relede str\mutare din Silezia unde vor locui: auchipurile îngrijorate [i nu zîmbesc niciodat\.Dup\ cîteva luni, familia Masichievici vacere s\ se întoarc\ în România.

Dup\ aceast\ experien]\ r\mîne caietul de

schi]e care prezint\ lag\rul de str\mutare de

la Falkenhain, bucovinenii de acolo, apoi la-

g\rul de la Leubus, cl\diri, peisaje, interioa-

re, portrete. Drama unor români c\rora li

s-au rupt r\d\cinile. Caietul de desen care îl

înso]ea pretutindeni, schi]ele în creion, au

r\mas documentele unei perioade necunos-

cute pentru mul]i dintre noi.

Dar graficiana Hortensia Masichievici-Mi[u î[i public\ [i propriile c\r]i, ca aceast\O carte cu poze, o carte cu povestiri sau oprofesiune de credin]\? (Bucure[ti, EdituraAnima, 2008). Întreb\rii din titlu îi ve]i g\sir\spunsul citind cartea [i chiar oprindu-v\îndelung asupra gravurilor care înso]esctextul. Spiritul ludic al autoarei v\ va cuceri.Intra]i în joc.

(Laura Gu]anu)

Bursa c\r]ilor

22 ArteTTIIMMPPUULL


NICOLETA MUNTEANU

Teatrul ie[ean r\m`ne cantonat, `n ceamai mare parte a timpului, `n „provinciapustie“, prea pu]in deschis dialogului cu altecompanii teatrale, institu]ii de cultur\ dinafara ]\rii sau chiar din ]ar\. Am `n vedere oanumit\ `nchidere ce vine fie din autosufi-cien]\, fie din incapacitatea (inclusiv mana-gerial\) de a g\si posibilit\]i de a sus]ineturnee (`n num\r c`t mai mare) `n ]ar\ [i `nstr\in\tate. Dac\ analizeaz\ cineva retro-spectiv stagiunile ie[ene din ultimii ani [inum\r\ spectacolele prezentate la festivalu-rile importante de teatru din Europa, con-stat\ c\ teatrul ie[ean este ca [i inexistent.Cu at`t mai mult, ini]iativa companiei fran-ceze, „PapierThé=tre“, de a prezenta `ntr-unturneu prin patru ora[e din Rom=nia (printrecare [i Ia[ul) o pies\ semnat\ de Matei Vi[-niec ar trebui s\ reprezinte, inclusiv pentrucei care se ocup\ de promovarea teatruluiie[ean, un prilej de a `n]elege c\ nu exist\obiectivare `n afara dialogului cu al]i regi-zori [i dramaturgi, cu un alt public `n afaracelui care `]i umple `n mod constant s\lilede spectacol „acas\“.

Cum 2011 `nseamn\ [i centenarul EmilCioran, op]iunea pentru montarea unei pieseconcepute, cum m\rturise[te dramaturgul`nsu[i, „ca un omagiu subiectiv adus luiCioran“, Mansard\ la Paris cu vedere spremoarte, se `nscrie firesc `n contextul dialo-gului simbolic dintre cele dou\ lumi pe care`l implic\ nu doar experien]a dramaturguluirom=n ce penduleaz\ `ntre dou\ limbi, dou\culturi, dar [i via]a lui Cioran, protagonistulacestei piese de teatru.

Reprezenta]ia companiei franceze esteneobi[nuit\ pentru un public ce a r\mas can-tonat, `n bun\ m\sur\, `n ni[te iner]ii de per-cepere a fenomenului teatral. Op]iunea pen-tru teatrul de h`rtie, pentru prezen]a fizic\ aunui singur actor care interpreteaz\ toatepersonajele textului, minimalismul decoru-lui s`nt elemente ce contrasteaz\ frapant cuceea ce regizorii [i actorii Na]ionalului ie-[ean propun `n mod constant, oblig`nd la undemers interogativ pe marginea capacit\]iispectacolului de a se reinventa constant.

Un panou negru instaureaz\ un spa]iu dedemarca]ie `ntre universul spectatorului [icel al reprezenta]iei [i avertizeaz\ asupra ro-lului pe care `l va juca privirea pe parcursul`nt`lnirii cu lumea propus\ de Matei Vi[niec:descifrarea neantului, a umbrei, a mor]ii. Cuo maxim\ economie de mijloace artistice(panourile negre orizontale) se creeaz\ o ba-rier\ interogativ\ asupra unui alt mod de asemnifica `n teatrul contemporan. Scena nupropune ini]ial nimic, e `n afara coeren]eilumii de semne, e doar o pat\ care tensio-neaz\, anul`nd iner]iile de g`ndire. Nu ofer\nimic de-a gata, nici un indiciu, a devenit ea`ns\[i Semn, negrul total va trebui decriptat,din el se va decupa apoi o suit\ de imaginisuccesive `ntr-un spa]iu strict delimitat `nuniformitatea panoului orizontal, la fel denegru `ns\. Se constituie astfel o zon\ clarconfigurat\ `ntre ceea ce se poate vedea [iceea ce se ascunde – metafor\ a rela]iei con-[tiin]\/ abis al sinelui semnificativ\ pentruprocesul de f\r`mi]are a coeren]ei sinelui [ide pierdere a memoriei cu care se confrunt\Cioran atins de Alzheimer. E o metafor\ agolului care nu mai poate fi umplut de pre-zen]a fiin]ei, o confruntare cu limita. Nimicnu preexist\ reprezenta]iei, totul se constru-

ie[te ca univers semnificant, de[i semnific\deja tocmai prin uniformitate [i for]a de aintriga. Privirea nu se deschide, ci e barat\,`ntoars\ c\tre sinele spectatorului; neav`ndce asuma, se proiecteaz\ `n\untru.

Pe acest fundal reprezenta]ia se va con-stitui dintr-un decupaj de scene, momentesemnificative `n r\t\cirea/ c\utarea de sine apersonajului. Se creeaz\ bre[e succesive cepropun secven]e ale existen]ei lui Cioranaflat `ntr-o permanent\ pendulare `ntre`ncercarea de recuperare a sinelui, amintiri,descompuneri [i mor]i interioare, lupta cuboala [i cu ceilal]i, c\utarea memoriei risi-pite. Modulele textuale sus]in caracterulfragmentar al lumii `n care se mi[c\ perso-najul, pierderea coeren]ei, impresia de vertij.Frapant\ e op]iunea, foarte inspirat\, a regi-zorului Alain Lecucq pentru un singur actorcare se afl\ `n spatele tuturor celor care semi[c\ pe ecranul din fa]a spectatorilor. Su-gestie a demiurgului sau a destinului impla-cabil? R\m`ne doar o simpl\ posibilitate deinterpretare. Dincolo de ea, viabilitatea uneiop]iuni: actorul (o prezen]\, mai multe voci,multiple ipostaze) [i personajele de h`rtie

care se mi[c\ `n spa]iul strict delimitat, pe[ine mobile, care se multiplic\, revenind (`nforme apropiate, conform sugestiei lui Vi[-niec c\ unele dintre personaje reprezint\doar o alt\ form\ a aceleia[i entit\]i) `n sce-ne diferite. Nu omul viu, ci un trup bidimen-sional, o imagine, c\ci omul Cioran e redusla fragmente de con[tiin]\ (umbra filoso-fului ce a reconfigurat g`ndirea despre neanta Europei moderne), la drama provocat\ deboal\ (pierderea treptat\, dar ireversibil\ amemoriei). Op]iunea pentru personajele deh`rtie poten]eaz\ sugestia reducerii la ges-turi stereotipe [i valorific\ sugestiile drama-turgului, egaliz`nd personajele. ~n text, Or-bul cu luneta devine Profesorul de filosofieorb [i, ulterior, {eful sec]iei de apatrizi, T`-n\rul care vrea s\ se sinucid\ se metamorfo-zeaz\ `n T`n\rul care nu mai vrea s\ se sinu-cid\, iar Distinsa doamn\ care face firimi-turi se transform\ `n Femeia `n alb. ~n indi-ca]iile ini]iale, Vi[niec pune sub semnul `n-treb\rii dubla identitate a personajului „Fe-meie `n alb (s\ fie oare tot Distinsa doam-n\?)“, iar op]iunea lui Alain Lecucq [i AnnieBizeau pentru figuri umane ce p\streaz\ `n

cazul acestor personaje tr\s\turile comuneconduce la o suprapunere de identit\]i sem-nificativ\ pentru efortul lui Cioran de ap\stra coeren]a lumii. Structura fragmentat\voit prin `nl\n]uirea de secven]e de sine st\-t\toare se situeaz\ `n spiritul operei ciora-niene, care a dispre]uit coeren]a oric\rei for-me sau sistem [i, totodat\, subliniaz\ impo-sibilitatea personajului de a mai fi st\p`n pepropria memorie.

Renun]area la pata de culoare prin creio-narea (`n alb-negru) a tr\s\turilor persona-jelor, jocul `ntre lumin\/ semiobscuritate/`ntuneric, fundalul sonor ce face trecerea dela o secven]\ a reprezenta]iei ([i, implicit, aexisten]ei personajului) la alta au fost op]i-uni c`[tig\toare care au poten]at semnifica-]iile piesei lui Vi[niec. Acela[i rol l-a avut [idecupajul (cinematografic!) al unor imaginisimbolice pentru spa]iul parizian prin carecutreier\ personajul, de o sobrietate ce a spo-rit contrastul cu amintirile-i risipite sau cusecven]ele care aduceau `n prim-plan con-cep]ia sa filosofic\. Imagini cu o mare pu-tere de sugestie r\m`n `ntip\rite pe retin\:foile albe pe care le `mpr\[tie v`ntul (simbolal pierderii definitive a memoriei [i a coe-ren]ei sinelui), cheia care constituie liantuldintre prezentul [i tinere]ea personajului,dintre spa]iul parizian [i cel al Sibiului dealt\dat\ sau conturul casei din Coasta Boaciipe fundalul c\reia se proiecteaz\ imagineamamei ce `[i boce[te fiul pierdut. Muzicali-tatea grea, ap\s\toare a bocetului transilv\-nean `nchide definitiv destinul lui Cioran.Cuvintele `nc\rcate de resemnare, singurele`n limba rom=n\ rostite `n aceast\ reprezen-ta]ie, accentueaz\ nota tragic\. Se subliniaz\prin c`ntec drama unei pierderi ireversibile.Luminozitatea ultimelor imagini de o c\ldur\ce se revars\ din albastrul, galbenul, sauverdele cl\dirilor universului copil\riei e `ncontrast cu lumina rece a scenelor pariziene.Op]iunea lui Alain Lecucq pentru refacereatraseului cioranian av`nd ca punct finalCoasta Boacii [i chipul mamei reprezint\,poate, un alt elogiu (tot subiectiv) adus spa-]iului rom=nesc. Muzicalitatea caden]at\ alimbii franceze, rigoarea acesteia intr\ `n ten-siune cu suferin]a mamei, exprimat\ prin bo-cet. Cuvintele `n rom=n\ par bolov\noase pel`ng\ fluiditatea exprim\rii anterioare, dar prinele regizorul recupereaz\ simbolic un spa]iu.

Interpretarea pe care o face Brice Coupeyeste absolut remarcabil\. Tot at`tea nuan]ec`te personaje, o mobilitate extraordinar\ amimicii [i a corpului, o perfect\ st\p`nire atonului. Corpul vorbe[te `n aceea[i m\sur\ca vocea. Situ`ndu-se permanent `n\untrul [i`n afara con[tiin]ei personajelor, a fost oprezen]\ care nu ̀ ntre]inea iluzia, ci o demonta.Privirea, mi[carea mìnilor, atitudinea cor-pului au transmis `n exact aceea[i m\sur\ cavocea. La fel de atent\ [i precis\ a fost pre-zen]a din spate a lui Narguess Majd, m`nui-toarea personajelor de h`rtie.

~ntr-un mod tulbur\tor, teatrul de h`rtie alregizorului Alain Lecucq propune o reg`n-dire a raporturilor dintre corp [i lumea o-biectual\ [i ne transpune `ntr-o lume de ofrapant\ modernitate.

E suficient ca un singur regizor, un sin-gur scenograf sau student la regie din „noulval“ ie[ean s\ fi fost `n Sala Studio la repre-zenta]ia companiei franceze „PapierThé=tre“pentru a putea spera c\ experimentul, pro-vocarea, c\utarea unor maniere profund ino-vatoare de a g`ndi spectacolul nu vor maisperia pe nimeni, la Ia[i, `n urm\torii ani.

Emil Cioran `n Mansard\ la Paris…

(un spectacol al companiei franceze „PapierThé=tre“ la Ia[i)

23ArteTTIIMMPPUULL


BOGDAN ULMU

Dispari]ia lui Liviu Ciulei, `n acest octom-brie du[m\nos, m-a f\cut s\ reiau cartea-testa-ment a marelui Creator – Cu g`ndiri [i cu ima-gini, ap\rut\ cu numai doi ani `naintea exitului.Albumul, impecabil tip\rit, este povestea vie]iiunui norocos... ghinionist; dar [i un curs descenografie (nu [tiu unul... involuntar, maibun); o juxtapunere de mont\ri, rezumate; undic]ionar de idei & personaje scenice; [i unprilej de admira]ie pentru un mare om de teatrurom=n, revendicat [i de Europa, America, Asiasau Australia, `n fiecare dintre cele patru con-tinente sim]indu-se ca acas\.

Rom=nia a mai livrat spectacolului inter-na]ional personalit\]i: societari ai Comediei

franceze (Yonnel, Elvira Popescu, MariaVentura), actori [i regizori de film americani(Jean Negulescu, Edward G. Robinson,Johnny Weismuller), stele ale teatrului aus-triac – Agatha B`rsescu, Mihai Popescu, ar-ti[ti [i teatrologi ai Fran]ei ultimelor decenii(so]ii Boruzescu, Pintilie, Iulian Negulescu,Petric\ Ionescu, George Banu, Mirela Ne-delcu-Patureau). Un renascentist de talia luiCiulei n-am mai avut. El a fost arhitect, sce-nograf, actor de teatru [i film, regizor deteatru [i film, manager, profesor [i traduc\tor.A fost premiat, decorat, omagiat, stimat. Eraun brand de ]ar\ (infinit superior celor tipDracula sau Nadia).

~n peste patru decenii de montat pe altemeridiane nu a primit o singur\ cronic\ nega-tiv\, ori mali]ioas\; era a[teptat cu ner\bdarede spectatorii teatrului Bulandra, dar [i cei dela Arena Stage, The Guthrie Teatre, MagioMusicale Fiorentino, Covent Garden,Schiller Teatre [.a.

A montat toate piesele care i-au pl\cut [i ajucat toate rolurile pe care [i le-a dorit; a adus]\rii primul premiu de regie la Cannes – `n1965 [i a (re)construit, `n echip\, Teatrul Mic,Studioul Teatrului din Pite[ti, Na]ionalul bu-

cure[tean, cel din Craiova [i, cel mai impor-tant proiect, sala Aren\ de la Bulandra.

Dup\ un `nceput promi]\tor, s-a trezit mar-ginalizat, cenzurat, [i i s-a interzis s\ mon-teze, timp de zece ani; `n aceast\ perioad\sora i-a murit, iar tat\l era h\r]uit `n ancheteale poli]iei. Cu toate acestea n-a capitulat [i,ajutat de pu]inii prieteni, [i de [ans\, a dep\[itmomentul, revirimentul a devenit uluitor... Amontat pe toate meridianele, uneori c`te [asespectacole pe stagiune, din genuri diverse, `nstiluri diverse, `n limbi diferite.

A mai r\mas, `n memoria celor care l-aucunoscut, un ultim mohican al polite]ii, al re-la]iilor de lucru civilizate [i relaxate; nu jig-nea niciodat\, iar c`nd ceva nu-i convenea,rezolva cazul cu tact [i diploma]ie.

A fost, da, EL a fost, ini]iatorul spectaco-lului rom=nesc modern (Cum v\ place, 1961);[i autorul manifestului teatral care cerea rup-tura cu tradi]ia (revista Teatrul, iunie 1956).

Am avut privilegiul s\ fim, o jum\tate desecol, contemporani cu el. {i avem, cred, da-toria s\ revenim cu acribie, asupra inegala-bilei sale opere...

(va urma)

Liviu Ciulei – artistul cel mai importantal teatrului rom=nesc

CARTEA DE TEATRU

GABRIEL POP

Singurul eveniment cultural anual dinBac\u este Simpozionul na]ional de estetic\organizat de Centrul de Cultur\ [i Arte„George Apostu“. ~n luna noiembrie, de 17ani `ncoace, timp de trei zile, o seam\ de inte-lectuali rom=ni s`nt invita]i de c\tre directorulGheorghe Geo Popa s\ conferen]ieze despreproblemele esteticii. Criteriile de alegere s`ntdesigur subiective, `n func]ie de: rela]iile per-sonale, de influen]a pe care o au puterniciizilei, de prietenii comuni, de bifarea unei acti-vit\]i `n activitatea centrului.

Dac\ facem abstrac]ie de acest aspecteumane [i dac\ ne este u[or s\ ne imagin\m –pentru cine cunoa[te acest loc de lume – c\simpozionul de estetic\ nu intereseaz\ pe niciun intelectual b\c\uan (desigur, `n afara celorimplica]i) putem spune c\ simpozionul „ebine m\car c\ exist\“, lumin`nd, `n felul s\u`ntunericul spiritual din jur.

Pentru a anima [i populariza evenimentul,de c`]iva ani, directorul Geo Popa a implicat [icele dou\ universit\]i locale – Universitateade stat „Vasile Alecsandri“ [i Universitateaparticular\ „George Bacovia“. Mai precis,prezent\rile teoretice au loc `n aulele institu-]iilor de `nv\]\m`nt, manifest\rile cu iz proto-colar la sediul centrului de cultur\. Acest as-pect, care s-a vrut a aprinde gustul studen]ilorpentru estetic\ mai mult `l `ntristeaz\ pe celcare asist\ – studen]ii exprim\ o plictiseal\ ve-cin\ cu nep\sarea (sau chiar vizibila plictisea-l\) pentru subtilit\]ile g`ndului despre frumos.

Vom trece peste ceremonialul acord\rii dediplome, titluri, medalii prin care, de obicei,localit\]ile inexistente cultural `[i gratuleaz\consistent invita]ii [i ne vom m\rgini la aspec-tele pur teoretice din banchetul oferit de Solo-mon Marcus, Marin Aiftinc\, Grigore Smeu,

Alexandru Boboc, Ruxandra Demetrescu,rector al Universitatii Na]ionale de Arte Bucu-re[ti, criticul Valentin Ciuc\, muzicologul Li-viu D\nceanu, Petru Bejan, Constantin Dram,{tefan Munteanu, Constantin C\lin, FeliciaDonceanu, Mihai Oroveanu, sculptorul AurelVlad, Dan Basarab Nanu, director al Muzeu-lui de Art\ Vizual\, Gala]i. Tema sub care s-aupurtat (din p\cate) monologurile a fost u[orstranie „Opera de art\ [i dezestetizarea artei“– de punctat c\ subiectul simpozioanelor estesugerat de Sec]ia de Filosofie, Teologie, Psi-hologie [i Pedagogie a Academiei Rom=ne.

Prelegerile sus]inute la cele dou\ universi-t\]i `n tratarea neobi[nuitei teme a fost intere-sant\ din punct de vedere... psihologic. Esteti-cieni `n v`rst\ – Marin Aiftinc\, GrigoreSmeu, Alexandru Boboc au ap\sat ideea c\„arta“ este sinonim\ cu „frumosul“, echipamai t`n\r\ av`nd o atitudine mult mai flexibil\,mai cuprinz\toare privind formele artei. Pri-mul [i ultimul cuv`nt din cele dou\ zile de pre-zent\ri teoretice au fost semnificative privind„vederile“ participan]ilor – „arta, ca manifes-tare a umanului, nu exist\ `n afara valorii es-teticului, care e reprezentat, prin excelen]\ defrumos“ (Marin Aiftinc\i) [i „Arta contempo-ran\ nu are ca scop producerea de frumos, cis\ dezvolte o atitudine civic\ `n artist ca acestas\ nu fie indiferent la realitatea din jurul s\u“(Ruxandra Demetrescu).

~n mod firesc, `n sintagma „dezestetizareaartei“, participan]ii au v\zut un fenomen cares-a petrecut `ncep`nd cu secolul al XX-lea. ~ns\tratarea a fost ambivalen]\. Grigore Smeu,autorul unei „istorii a esteticii rom=ne[ti“, apolemizat, cu u[or dispre], cu dou\ roman-ciere din ultimul val, Ioana Baetica si IoanaBradea, catalog`nd volumele lor ca producerede „sexomanie“ – din fericire, `n sal\ nimeninu [tia despre ce e vorba. Criticul ie[ean Va-lentin Ciuc\, `ntr-o form\ ceva mai slab\, a

vorbit sofistic zece minute despre „comunica-rea `n art\“, sup\rat pe faptul c\ Ia[ul a fostclasat de c\tre o publica]ie pe locul [apte `ntr-oierarhie a localit\]ilor desemnate la titlul de„ora[ european“. Solomon Marcus a subliniat,`ntr-o interven]ie mai mult [tiin]ific\, c\ arta seafl\ `ntr-o criz\ a limbajului. Muzicologul Li-viu D\nceanu a dat o sentin]\ nu foarte lumi-noas\: „datorit\ maneliz\rii, sub toate formeleei, muzica savant\ va t\cea `n cur`nd“.

Singurul intelectual care a care a fost mailiber, mai viu, mai divers `n expunerea sa li-ber\ a fost universitarul ie[ean Petru Bejan,care a semnalat c\ ast\zi gustul se maturizeaz\[i nu e bine s\ dezavu\m operele de art\ con-temporan\: „Noi oper\m `n ni[te limite, mereur\m`ne ceva dincolo, interpretarea nu poate fidefinitiv\“ [i a `ncercat s\ dea c`teva exemplede art\ contemporan\ care au incitat persoa-nele prezente. Venerabilul filosof AlexandruBoboc, `ntr-un „frumos“ limbaj de lemn, aaruncat c`teva nume din spa]iul german, deza-vu`nd, colocvial, anumite experimente dinteatrul rom=nesc de azi.

Concluziile acestui simpozion b\c\uan deestetic\ s`nt variate si nu neap\rat noi: esteti-cienii profeseaz\ o „art\ pentru art\“, cu slabedeschideri spre un public `n majoritate t`n\rcum a fost cel de la Bac\u – ca s\ nu maiamintim de lipsa talentului oratoric din arse-nalul esteticienilor (se pare c\ Demostene numerit\ studiat foarte intens!). Pe de alt\ parte,`n lipsa unui dialog public-intelectuali, ace[tiadin urm\ nu au nici un schimb de idei, limi-t`ndu-se la citirea cuminte a textului sau larostirea alb\ a ideilor artei.

Expozi]ia inedit\ dedicat\ memoriei sculp-torului George Apostu a fost poate singuruleveniment cultural autentic care merit\ s\ fiesubliniat la acest ultim Simpozion na]ional deestetic\ de la Bac\u. {i poate pre]ul s\u, de700 de milioane de lei vechi.

Estetica `n provincie

Noul apelc\tre lichele

ALEXANDRU PETRIA

Nu e momentul s\ v\ retrage]i dinvia]a public\. E timpul s\ fi]i considera]imor]i `n via]a public\. Spiritual. Nu`nainte de-a v\ recunoa[te micimea ome-neasc\. Existen]a larvar\ conectat\ labanul public. Fie [i cu for]a.

S`nte]i ni[te baloane umflate de unmarketing insistent, cu o oper\ care n-arecum s\ treac\ grani]ele ]\rii. Orgoliul n-os\ v\ asigure dec`t un loc insignifiant `nistorie. La „nu face]i ca ei“. Sau la „de[-tep]i, dar lep\d\turi“.

V-a]i asimilat coprofagia `n metabo-lism c`nd naivii credeau c\ s`nte]i ni[terepere. I-a]i `n[elat. Din cinism sau ceci-tate momentan\.

Presa v-a etichetat gre[it ca „Intelec-tualii lui B\sescu“. ~n realitate, a]i abdi-cat de la condi]ia de intelectuali sus]in`nd[i pentru al doilea mandat un personajantidemocratic.

Ca [i B\sescu, s`nte]i la fel de vinova]ipentru situa]ia catastrofal\ `n care a ajunsRom=nia.

~ntr-o ]ar\ ocupat\, s`nte]i colaboratoricu inamicul, regimul actual.

Mila, `n ceea ce v\ prive[te, nu e gene-rozitate. Ci prostie.

E timpul s\ l\sa]i locul celor care serespect\ [i-i respect\ pe rom=ni.

E timpul s\ muri]i bine!

}IN

T|

~N

A{

TE

PT

AR

E

noiembrie 2011

24 FlashTTIIMMPPUULL

Colegiul de redac]ie:

{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Coresponden]i externi:J. W. Boss (Amsterdam)Paula Braga Šimenc (Ljubljana)Bogdan C\linescu (Paris)Eva Defeses (Lisabona)Mircea Gheorghe (Montreal)Aliona Grati (Chi[in\u)Ramona Mitric\ (Londra)Ana-Maria Pascal (Londra)Bogdan Suceav\ (Los Angeles)William Totok (Berlin)

Redactor [ef:

Gabriela Gavril

Redac]ia:

Radu AndriescuConstantin ArcuSorin BocanceaClaudia FitcoschiAndreea GrineaMihai MocanuMihaela MorariuElena RaicuLucian Dan TeodoroviciGeorge {ipo[Bogdan Ulmu

Colaboratori:

Radu Pavel GheoGabriela HajaErica Ioana MoldovanAndreea R\[canuFlorin }upuAndreea Florea (PR)C\t\lina Butnaru (marketing)Cristian Dumitriu (tehnoredactor)Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Revist\ editat\ de:

Funda]ia Cultural\ TimpulDirector general: Gabriel CucuteanuDirector executiv: Adi Afteni

Responsabilitatea opiniilor exprimate `npaginile revistei apar]ine autorilor

Adres\ coresponden]\:

CP 1677, OP 7, Ia[i

www.timpul.ro

TIMPUL ®Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797E-mail: [email protected]: timpulwww.facebook.com/Revista.TimpulISSN 1223-8597Copyright ©Funda]ia Cultural\ Timpul, 2011

Revista de cultur\ TIMPULpoate fi desc\rcat\ gratuit de peinternet, `n format PDF, de pesite-ul www.timpul.ro

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i

www.timpul.ro

Nu pierde TIMPUL,cite[te!

Documents

TIMPUL filenoiembrie 2011 2 Agora TIMPUL OVIDIU PECICAN A[ mai ad\uga ceva cu privire la bolov\-noasa – [i, altminteri, nedumeritoarea – meta-