of 24 /24
11 noiembrie 2011 24 pagini an XI nr. 152 www.timpul.ro TIMPUL REVIST| DE CULTUR| Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I Heidegger sau… Cantemir? Ovidiu Pecican Despre Noua Republic\ Sorin Bocancea Noul hermetism – Noua gnoz\, în [tiin]\ Tiberiu Bra\ilean Copilul e un „pl\smuitor“ care poate crea din orice Interviu cu Mircea C\rt\rescu Num\r ilustrat cu fotografii de Alex Popa

TIMPUL filenoiembrie 2011 2 Agora TIMPUL OVIDIU PECICAN A[ mai ad\uga ceva cu privire la bolov\-noasa – [i, altminteri, nedumeritoarea – meta-

  • Author
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of TIMPUL filenoiembrie 2011 2 Agora TIMPUL OVIDIU PECICAN A[ mai ad\uga ceva cu privire la...

  • 11noiembrie

    2011

    24 paginian XI

    nr. 152

    www.timpul.ro

    TIMPULREVIST| DE CULTUR|

    Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

    Heidegger sau… Cantemir?Ovidiu Pecican

    Despre Noua Republic\Sorin Bocancea

    Noul hermetism – Noua gnoz\, în [tiin]\Tiberiu Bra\ilean

    Copilul e un „pl\smuitor“ care poate crea din oriceInterviu cu Mircea C\rt\rescu

    Num\r ilustrat cu fotografii de Alex Popa

  • noiembrie 2011

    2 AgoraTTIIMMPPUULL

    www.timpul.ro

    OVIDIU PECICAN

    A[ mai ad\uga ceva cu privire la bolov\-noasa – [i, altminteri, nedumeritoarea – meta-for\ `mprumutat\ [i comentat\ c\znit deGabriel Liiceanu de la Heidegger. Un plus deaten]ie fa]\ de cultura `n care s-a format [i seexprim\ l-ar fi scutit pe autor de peripluri `n-dep\rtate [i nu tocmai izbutite. Poate tocmaide aceea se obi[nuie[te `n [coli s\ se recoman-de lectura sus]inut\ [i buna cunoa[tere a lucru-rilor `n c`t mai multe privin]e; spre a se scutiredundan]ele [i pre]iozit\]ile inutile.

    ~n 1722, Dimitrie Cantemir `[i f\cea portre-tul, `n „Cuv`nt de `nchin\ciune lui Petru celMare“ din Cartea sistemei sau a st\rii religieimahomedane, recurg`nd la o construc]ie meta-foric\ `n multe privin]e asem\n\toare cu – `ns\mai izbutit\ dec`t – a lui Heidegger. „Am `nmine trei lipsuri de aceea[i fire [i [de]odat\n\scute: cea dint`i arat\ usc\ciunea unui lemnuscat; cea de-a doua poart\ greutatea celui maitare fier; cea de-a treia, u[urin]a [i zborul les-nicios al penei. […] Cele trei materii, adic\lemnul, fierul [i pana, de vor fi asociate `n chipme[te[ugit de m`na unui artist priceput [i dac\din combinarea acestor trei materii opuse `ntreele va fi f\cut\ o s\geat\, va rezulta un lucrufrumos [i vrednic de mirare cu `nsu[iri foartedeosebite. ~n el vedem nemi[carea, greutatea [iu[urin]a; c\ci lemnul se mi[c\ foarte repede,fierul zboar\ `n `n\l]ime, iar fulgul `nal]\ `n aer[i `n nori corpurile mai grele dec`t el“. Lancealui Heidegger ia, la principele c\rturar, aspec-tul unei s\ge]i; evident, ca [i la filosoful ger-man, tot una evocat\ `n ordine spiritual\, me-nit\ s\ configureze imaginativ inteligen]a [ifor]a de penetrare cognitiv\. E un pic altceva,[i, totu[i, cam acela[i lucru.

    S\ fi st\ruit mai pu]in pe la al]ii [i mai multpe acas\ cu puterea g`ndului domniei sale,

    Gabriel Liiceanu nu ar fi ignorat, poate,aceast\ frumoas\ pagin\ cantemirian\ care `iputea sluji inten]iile de prefa]ator mult maibine dec`t opinteala filologic\ `mpiedicat\ `nerörtern, Ort [i alte pre]iozit\]i de inspira]ieteutonic\. Dar, la drept vorbind, nimeni – `nafara lui Gabriel Liiceanu `nsu[i – nu are deunde [ti dac\ ar fi fost `ntr-adev\r astfel. Une-ori iubim lucruri, persoane, idei [i, de ce nu,retorici dincolo de eviden]e, printr-o misteri-oas\ dialectic\ a empatiz\rii. Datorit\ acesteieventualit\]i, readuc `n aten]ie – cer`nd iertarepentru cei pe care procedura i-ar plictisi – cita-tul heideggerian `n prezentarea ([i interpreta-rea) rom=neasc\ a admiratorului [i promoto-rului s\u rom=n.

    „La `nceputul studiului despre Georg Trakl,publicat `n 1953 [i intitulat Georg Trakl. EineErörterung seines Gedichtes, Heidegger ex-plic\ cuvintele erörtern [i Ort. Erörtern `n-seamn\ «a trimite `ntr-un loc anume» [i apoi«a lua seama la acel loc», iar Ort `nseamn\ laorigine «v`rful l\ncii». {i Heidegger comen-teaz\: «V`rful este cel `n care se adun\ totul.Locul str`nge laolalt\ c\tre sine, purt`nd `npunctul suprem [i extrem. Cel care str`nge lao-lalt\ str\bate totul [i fiin]eaz\ `n toate. Locul,cel-ce-str`nge-laolalt\, adun\ la sine, p\streaz\tot ce a adunat, dar nu ca o capsul\ care ̀ nchide,ci `n a[a fel `nc`t el str\bate cu lumina [i str\lu-cirea sa ceea ce a str`ns laolalt\, eliber`ndu-labia astfel `ntru esen]a sa».“

    S\ judec\m acum. Cantemir se exprim\ `n-tr-o limb\ str\in\, rusa, vorbind despre sine, `ntimp ce Heidegger vorbe[te despre poezia alt-cuiva, a lui Georg Trakl. Autenticitatea estegarantat\ `n cazul principelui, `n timp ce filo-soful german `[i `ncearc\ talentul hermeneuticasupra unui poet `ndr\git; altul, totu[i, dec`tsine. Cantemir `[i nume[te „lipsuri“ calit\]ile,semn de modestie [i delicate]e a punerii `n pa-gin\. Heidegger gloseaz\ despre un verb, `n-cerc`nd comentarii `n marginea etimologieiacestuia (aride prin for]a lucrurilor). Cantemirsimbolizeaz\ cele trei calit\]i pe care [i le so-cote[te caracteristice prin componentele s\-ge]ii: lemnul, fierul [i pana. Heidegger se – [ine – `ncurc\ `n considera]ii referitoare la loc,

    direc]ie, definindu-le `ntr-un mod abuziv, ie[itdin matca firescului, drept „cel-ce-str`nge-lao-lalt\“ [i, respectiv, „str\batere a luminii [i str\-lucirii c\tre esen]\“. Cantemir pariaz\ pe unme[ter care [i-a ridicat me[te[ugul la rangul deart\ pentru a face din cele trei elemente o s\-geat\. Heidegger socote[te c\, de unde a ajuns,poate s\ri cu `ndrept\]ire suficient\ la… fiin]\[i esen]\. Mai modest, dar cu siguran]\ mai in-spirat [i mai elegant, Cantemir se mul]ume[tes\ vad\ `n s\geata astfel f\urit\ „nemi[carea,greutatea [i u[urin]a“, concepte absolut `nte-meiat chemate `n discu]ie, [i apar]in`nd `n chiplegitim c`mpului metaforei sale; av`nd, `n plus,[i acoperire [tiin]ific\ `n fizica vremii, [i filo-sofic\. La Heidegger nu mai urmeaz\, pur [isimplu nimic. Gr\bit, el a [i epuizat – `n salturiimposibil de urm\rit `n logica lor intrinsec\ –registrele [i mizele discursului propriu, de laetimologie, prin teoria locuirii, la ontologie.La principele rom=n, abia acum urmeaz\ fru-muse]ea poetic\, plenitudinea imaginii [i aevoc\rii aferente: c\ci „lemnul se mi[c\ foarte

    repede, fierul zboar\ `n `n\l]ime, iar fulgul `nal]\`n aer [i `n nori corpurile mai grele dec`t el“.

    …{i toate acestea se produc `ntre doi autoridesp\r]i]i de peste dou\ sute de ani de istorie,unul rom=n [i altul german. S\ `mi fie `ng\duitca, `n pofida decalajului, [i f\r\ nici un fel decondescenden]\ fa]\ de g`nditorul de la `nce-puturile modernit\]ii noastre, s\ `l prefer ger-manului despre care s-a spus c\ domin\ custatura lui `ntreg secolul al XX-lea. Afl\m maimult\ elegan]\, ra]iune, stil [i anvergur\, maimult firesc `n metafora construit\ pe mo[ia dela Dimitrievka dec`t `n c\znita `ntreprindere amestrului din P\durea Neagr\. Spun asta f\r\rezerve, dar [i f\r\ pic de imbold protocronist,c\ci lectura se poate face – gra]ie traducerii luiCantemir `n rom=na actual\ – `n absen]aelementelor de datare la fel de bine ca [i `nprezen]a lor.

    Omisiune din lista de lecturi? Chestiune degust? Cred c\ ̀ n fa]a acestor posibilit\]i, nu doarstatura liicenian\ scade, ci [i a unui cortegiu –mare sau mic – de rom=ni care caut\ departeceea ce pot g\si chiar acas\. F\r\ concesii.

    Heidegger sau… Cantemir?CAPRICORN

    BOGDANC|LINESCU

    Comunismul pe ecrane

    Nu am v\zut `nc\ un film artistic de refe-rin]\ despre crimele comuniste `n general saudespre gulag `n particular. Exist\ `ns\ maimulte despre lag\rele naziste. Au fost f\cutefilme documentare, unul recent, The SovietStory, pe care am `ncercat s\-l cump\r prinAmazon `ns\ acesta e cu disperare „indispo-nibil“ de luni de zile. Nu am crezut niciodat\`n „teoria complotului“, `ns\ absen]a perma-nent\ (nu e nici m\car disponibil „de ocazie“)a acestui film din enorm\ videotec\ a Amazo-nului mi se pare ciudat\. A[tept`nd cu ner\bdares\ reapar\ pe lista de v`nzare, m-am consolatcu un film de fic]iune intitulat – `n francez\ –Les chemins de la Liberté, film ce relateaz\aventura unui grup de de]inu]i ce evadeaz\ dinGulagul sovietic. Cunosc`nd regizorul filmu-

    lui, Peter Weir, ca fiind mai ales autor de filmede ac]iune, am fost reticent. M-am `n[elat. Cuo distribu]ie prestigioas\ – Ed Harris, ColinFarrell – filmul red\ fidel atmosfera infernuluidin Gulag. Frigul, foamea, tortura, bestialitatea,moartea s`nt perfect descrise, iar actorii s`ntremarcabili inclusiv playboyul Colin Farell cejoac\ rolul unui de]inut de drept comun `nchisal\turi de de]inu]ii politici (Soljeni]`n povestearela]iile ambigue `ntre cele dou\ categorii deprizonieri). Din p\cate, scenele din Gulag nureprezint\ dec`t o mic\ parte din film, restulac]iunii desf\[ur`ndu-se `n imensitatea stepe-lor parcurse de cei c`]iva prizonieri ce reu[esc([i au curajul) s\ evadeze. Ace[tia vor parcurgepeste 10.000 km p`n\ `n India… Ce lec]ie ex-traordinar\ de curaj, de demnitate [i de voin]\pentru a redob`ndi libertatea. Din p\cate, a[a cumm\ a[teptam, filmul nu a avut ecoul meritat `npresa francez\. Gulagul comunist nu pasionea-z\ ziari[tii din ]ara „drepturilor omului“…

    Tot despre paradisul comunist. ~n cotidia-nul Le Parisien din 12 octombrie, un reportaje consacrat unei fran]uzoaice de 83 de ani, exi-late timp de 65 de ani `ntr-un sat din fostaURSS [i care revine pentru prima dat\ `nFran]a… Plecase `n URSS `n 1947 deoarececredea `n comunism [i i s-a spus c\ prosperi-tatea economic\ e at`t de mare `nc`t „la robinetcurge lapte“. Paradisul era de fapt un inferndin care nu a putut pleca dec`t `n 2011.

    Wall Street Journal, b\ncile [i pre[edin]ia Fran]ei

    Pe data de 13 septembrie am publicat `ncotidianul Wall Street Journal un articol des-pre b\ncile din Fran]a, `n care avertizam asu-pra riscurilor unei na]ionaliz\ri. Situa]ia fi-nanciar\ a mai multor b\nci fiind foarte difi-cil\, se vorbe[te tot mai insistent de o posibil\punere a acestora sub aripa ocrotitoare a Sta-tului. Memoria are limite, mai ales `n dome-niul economic. S-a uitat c\ na]ionaliz\rileimpuse de sociali[ti `n anii 1980 s-au terminat`n catastrof\, iar contribuabilii au fost obliga]i([i s`nt `nc\) s\ pl\teasc\ pentru aceste e[ecuri.Cazul unei b\nci precum Crédit Lyonnais(peste 150 milioane de euro de pierderi pl\titedin impozite) nu a fost unul izolat. Mai mult,am observat c\ la conducerea b\ncilor dinFran]a s`nt `n majoritate fo[ti elevi de la ENA(Ecole na]ionale d’Administration), o [coal\de `nal]i func]ionari [i fo[ti inspectori de la fi-nan]e. O caracteristic\ a capitalismului de statfrancez e ceea ce se nume[te „pantuflajul“.Func]ionarii pot ajunge la direc]ia unor b\ncisau societ\]i din sectorul privat [i chiar se pot`ntoarce `n administra]ie. Totul se face cu bine-cuv`ntarea oamenilor politici. Am remarcatdeci `n articol c\ b\ncile conduse de ace[tifunc]ionari aveau [anse mult mai mari dec`t

    alte b\nci s\ ajung\ `n situa]ie financiar\ grav\.Simpl\ coinciden]\? Articolul meu `ncepea cudeclara]ia unui cadru de la BNP, a doua marebanc\ francez\, ce afirma c\ banca respectiv\nu mai avea rezerve `n dolari. Aceast\ fraz\ adeclan[at o isterie general\ la direc]ia b\nciicare a publicat imediat un comunicat, neg`ndproblema lichidit\]ilor `n dolari [i cer`nd o„anchet\“ cu privire la articolul meu. Infor-ma]ia a fost preluat\ de toat\ mass media.Dup\ dou\ zile, Wall Street Journal publicaun editorial (`n paginile „Opinion“, unde edi-torialele nu s`nt semnate, ele reflect\ pozi]iaziarului) ce revine asupra articolului meu (`n-tre timp, problemele b\ncii au fost confirmatede alte surse) [i poveste[te cum redac]ia pres-tigiosului cotidian american a primit un tele-fon din partea unei personalit\]i de la pre[edin-]ia Fran]ei. Aceast\ persoan\ a tras de urechiechipa de ziari[ti deoarece [i-a permis s\ pu-blice un articol critic despre b\ncile franceze.Bine`n]eles, editorialul din WSJ e plin deumor [i ironic. Situa]ia e at`t de neobi[nuit\pentru ei `nc`t pare de necrezut. ~ns\ `n Fran]aface parte din moravurile politice. Faptul c\Secretarul general de la Elysée (c\ci despre ele vorba) a telefonat `n persoan\ la un ziar in-dependent s\-l mu[truluiasc\ `n leg\tur\ cu unarticol e dovada irefutabil\ c\ interven]ionis-mul a intrat `n s`ngele celor ce conduc Fran]a.Va trece mult\ vreme p`n\ la vindecare.

    Note inutile

  • 3

    noiembrie 2011

    AgoraTTIIMMPPUULL

    www.timpul.ro

    Sigmund Freud, Despre psihanaliz\.Cinci prelegeri ]inute la UniversitateaClark, Traducere de George Scrima,Colec]ia Psihoterapia, Editura Herald,Bucure[ti, 2011, 128 p.

    Despre psihanaliz\ reprezint\ primaexpunere a teoriilor lui Freud, acestastr\duindu-se s\ vorbeasc\ în prelegerilesale pe limba unui public cultivat, îns\f\r\ orientare medical\. Lucrarea tratea-z\ despre traumele psihice, isteria, tra-tamentul cathartic, refularea [i rezisten-]a, conflictul psihic, simptomul, princi-piul determinismului mental, visele, com-plexele patogene, sexualitatea infantil\,libidoul, perversiunea sexual\, comple-xul lui Oedip, nevrozele, arta, transfe-rul, sublimarea – c`teva dintre cele maiimportante contribu]ii aduse de psihana-liz\. Insist`nd asupra fenomenelor in-con[tiente, Freud a g\sit o f\r`m\ deadev\r despre natura uman\, iar princercet\rile sale a întemeiat psihanalizaca [tiin]\ de sine st\t\toare, sco]`nd-o desub aripa biologiei [i anatomiei. Con-[tient sau incon[tient, orice terapeut dinzilele noastre ia cu el în cabinet contri-bu]iile aduse de Freud. Terapiile detoate orient\rile, fie c\ s`nt mai moder-ne, de tip CBT, psihoterapia ra]ional-emotiv\, analiza tranzac]ional\, fie c\este vorba de Gestalt sau Bodywork,toate au fost [i s`nt influen]ate de p\rin-tele psihoterapiei, Sigmund Freud. Gr\-untele s\dit de el cu mul]i ani în urm\,încol]e[te în fiece form\ de terapie,uneori mai mult, alteori mai pu]in, r\-m`n`nd îns\ întotdeauna valorificat.

    BU

    RS

    A C

    |R

    }IL

    OR

    BOGDAN C. ENACHE

    A[ezarea geografic\ a statelor europenecentral-estice `ntre dou\ mari centre de pu-tere, cel german la vest [i cel rusesc la est,constituie factorul determinat care a configu-rat destinul politic tulbure al acestei regiuni`n epoca modern\. Compus\ din state fragile[i disputante, majoritatea ap\rute abia dup\Primul R\zboi Mondial, c`nd a luat sf`r[it `m-p\r]irea habsburgo-germano-rus\ a regiunii,Europa central-estic\ este zona continentuluicu cea mai precar\ securitate strategic\, a[acum o dovede[te de altfel [i fluiditatea grani-]elor sale politice `n cursul ultimului secol.De[i existen]a Uniunii Europene [i integrarea`n aceasta a principalelor state central-esticedup\ pr\bu[irea Uniunii Sovietice a `nsemnato consolidare net\ a securit\]ii strategice aregiunii, Europa central-estic\ r\m`ne chiar [i`n acest context vulnerabil\ la balan]a de pu-tere dintre Germania [i Rusia [i la evolu]iaconstr`ngerilor externe la adresa acesteia.

    Situa]ia geopolitic\ din prezent a Europeicentral-estice nu este foarte diferit\ de con-di]ia sa din epoca interbelic\. Ca [i atunci,statele din regiune s`nt ast\zi, luate indivi-dual, insuficient de puternice `n compara]iecu cele dou\ mari puteri de la vest [i est, iarla nivel colectiv cooperarea dintre ele r\m`nesuperficial\, incapabil\ s\ adauge un plus devaloare ac]iunilor individuale, [i frustrat\ deagende divergente punctuale care reu[esc s\ascund\ [i s\ diminueze interesul lor funda-mental privind stabilitatea [i bun\starea `n-tregii regiunii. Ca urmare, vocea [i intereselelor nu s`nt suficient de puternic articulate `npolitica european\ pentru a rezista presiunilorRusiei sau alian]ei franco-germane care do-min\ agenda Uniunii Europene [i cu at`t maipu]in unei eventuale cooper\ri dintre celedou\ blocuri de putere care ar fi `n defavoareastatelor din regiune.

    ~n perioada interbelic\, cooperarea statelorcentral-estice a luat forma unui sistem de ali-

    an]e suprapuse `ntre Rom=nia, Polonia, Ceho-slovacia, Iugoslavia [i Grecia, `ns\ eficacita-tea sa `n ceea ce prive[te asigurarea securit\]iicolective a regiunii a fost subminat\ de agendarevizionist\ a celorlalte state din regiune: Un-garia, Bulgaria [i, ulterior, mi[carea separa-tist\ croat\ (Usta[a). ~ns\ e[ecul a survenit `ncele din urm\ ca urmare a falimentului con-str`ngerilor externe la adresa celor dou\ mariputeri revizioniste de la grani]ele regiunii,Germania [i Rusia, [i a incapacit\]ii acestorade a men]ine balan]a de putere dintre ele. Mai`nt`i, Acordul de la München, prin care Fran]a[i Marea Britanie au sacrificat CehoslovaciaGermaniei naziste, a anulat practic toate ali-an]ele suprapuse dintre statele garant ale siste-mului Versailles din regiune cu Fran]a [i, in-direct, cu Marea Britanie, statele garante alesistemului Versailles din Vest, [i, mai apoi, ela facilitat apropierea tactic\, consfin]it\ prinPactul Ribbentrop-Molotov, dintre Germanianazist\ [i Uniunea Sovietic\, care a pecetluitpierderea independen]ei statelor din regiune.Europa central-estic\ a intrat, r`nd pe r`nd,sub domina]ia hegemonic\ a uneia dintre celedou\ mari puteri vecine: mai `nt`i Germanianazist\ [i, `n mod durabil mai apoi, UniuneaSovietic\.

    ~n prezent, constr`ngerea extern\ la ba-lan]a de putere dintre marile puteri vecine aleEuropei central-estice este reprezentat\ deStatele Unite ale Americii [i de rela]ia sa spe-cial\ cu Marea Britanie. SUA [i Marea Britanieau preluat rolul de]inut `n perioada interbelic\de Fran]a [i Marea Britanie, ca urmare a con-stituirii alian]ei franco-german\ care st\ labaza Uniunii Europene [i care a aliniat intere-sele celor doi antagoni[ti de alt\dat\ `n zonade vest a continentului. Ca urmare, `n rela]iadintre cuplul franco-german care domin\ a-genda Uniunii Europene [i Rusia, „Noua Eu-rop\“ se bazeaz\ pe sprijinul Statelor Unitepentru a-[i proteja interesele strategice. Sta-tele central-estice nu pot rezista singure vreunei`n]elegeri dintre Germania (sprijinit\ de

    Fran]a) [i Rusia care prive[te concesii privindumbrela de securitate a NATO `n regiune `nschimbul un pre] mai favorabil la gaz pentruconsumatorii din Vest, a[a cum sugerau de-mersurile care au culminat cu trilaterala fran-co-germano-rus\ de la Deauville din 2010, sauvreunor aranjamente diplomatice negociatede Germania [i Rusia cu asentimentul Fran]eicare consacr\ [i consolideaz\ influen]a rus\ `nUcraina sau `n Republica Moldova [i a[a-nu-mita Transnistrie. Pentru a-[i ap\ra intereselede securitate acolo unde acestea nu s`nt alini-ate cu cele ale alian]ei franco-germane, sta-tele central-estice s`nt nevoite s\ apeleze la orela]ie privilegiat\ cu Statele Unite.

    ~n m\sura `n care statele central-estice s`ntcon[tiente de importan]a rela]iei lor privile-giate cu Statele Unite [i de rolul SUA `n con-trabalansarea pozi]iei franco-germane vizavide Rusia, cel mai mare risc la adresa securi-t\]ii Europei central-estice `l constituie dimi-nuarea interesului american pentru aceast\parte a lumii. Acest risc pare s\ fi fost con[ti-entizat `n 2009, c`nd 22 de fo[ti lideri politicidin Europa central-estic\, `n frunte cu VaclavHavel, au trimis o scrisoare deschis\ `n acestsens pre[edintelui Barack Obama. Scrisoarea`n cauz\ a reprezentat un protest la o schim-bare sensibil\ de politic\ a SUA fa]\ de Europacentral-estic\ dup\ sus]inerea puternic\ a regi-unii `n timpul administra]iei George Bush Jr.,o schimbare care a fost perceput\ de mult\lume ca av`nd la baz\ ra]iuni partizane [iideologice. ~ns\ ascensiunea Chinei [i a altorstate asiatice pe scena mondial\ [i accentua-rea interdependen]ei dintre SUA [i statele asi-atice presupune pe termen lung o schimbarede priorit\]i `n privin]a angajamentelor exter-ne ale guvernului american [i, `n mod parti-cular, o diminuare – fie doar [i relativ\ – ainteresului american pentru Europa central-estic\, care trebuie luat\ `n calcul de lideriicentral-europeni [i de to]i cei interesa]i desecuritatea strategic\ a regiunii.

    Condi]ia geopolitic\ a„Noii Europe“

  • AgoraTTIIMMPPUULL4

    noiembrie 2011 www.timpul.ro

    Emanuela Ilie, Dic]ionarul critic alpoeziei ie[ene contemporane. Autori.C\r]i. Teme, Editura Funda]iei CulturalePoezia, Ia[i, 2011, 334 pagini

    O apari]ie editorial\ interesant\ [i foarteutil\ mi se pare acest dic]ionar care, pentruprima oar\, face o selec]ie sistematizat\ `nceea ce s-a produs liric la Ia[i dup\ r\zboi.Autoarea inventariaz\ peste trei sute deautori care au activat ̀ n perioada cu pricinape c`mpia poeziei. Dintre ace[tia selectea-z\ cincizeci, dup\ criterii, `n principiu„obiective“ – genul literar, criteriul axiolo-gic [i cel istoric. Cum propriu-zis obiectives`nt doar primul [i al treilea, criteriul valo-ric bucur`ndu-se totu[i de o mare relati-vitate, datorat\ esteticii adoptate, filosofieicritice practicate [i gustului personal, estelimpede c\ selec]ia, ca oricare alt\ selec-]ie!, poate fi discutat\. Eu, de pild\, ope-r`nd cu propriile criterii, a[ fi l\sat f\r\ tris-te]e de o parte vreo zece din autorii selec-ta]i – nu dau nume, nu veau s\ producsup\r\ri unor inimi sensibile, de poe]i –,dar a[ fi introdus c`]iva autori neselecta]ide dic]ionar, de pild\ Aura Mu[at, Adi

    Cusin [i chiar Daniel Lascu, cea mai marepromisiune liric\ a genera]iei [aptezeciie[ene [i exelent traduc\tor de poeziespaniol\, din p\cate ie[it din circuit f\r\ s\fi publicat vreun volum. N-a avut nici m\-car norocul colegului de genera]ie NicolaeManea, c\ruia i s-a publicat un volumpostum. Nu `n]eleg absen]a lui NicolaeIonel, nici pe cea a lui Corneliu Popel care,de[i plecat foarte t`n\r dintre noi, esteautorul a patru volume de poezie, dou\antume [i dou\ postume. Cred c\ des-]\ra-rea lui Dan Giosu n-ar trebui s\ fie motivde absen]\.

    Dar, p`n\ la urm\, dreptul la selec]ie,inclusiv la subiectivitatea acesteia, este alautoarei. N-am dec`t s\ propun un „dic]io-nar alternativ“, dac\ vreau unul `n `ntre-gime pe gustul meu! Revenind la cel pro-pus de Emanuela Ilie, trebuie s\ recunoscc\, ajung`nd la operele ca atare, aceastaeste excelent f\cut\. Fiecare autor se bu-cur\ de o not\ bio-bibliografic\ – nu amg\sit lacune sau erori care s\-mi sar\ `nochi – [i de o tratare monografic\ a operei– tematist\ [i valorizatoare – , a c\rei di-mensiune variaz\, dup\ cum mi-am datseama, `n func]ie de `ntinderea [i valorareaoperei. O bibliografie esen]ial\ `nso]e[tefiecare articol de dic]ionar. La prima ve-dere, ba chiar [i a doua!, autorii selecta]iapar]in `n cea mai mare parte genera]iilor’70 [i ’80 – [i pe bun\ dreptate, s`nt gene-ra]iile cele mai numeroase, dar [i cele cares-au bucurat c`t de c`t de efectele „miciiliberaliz\ri“ a regimului `n perioada c`nderau studen]i, respectiv liceeni, ceea ce le-a oferit [ansa unei form\ri culturale maibune. Celor dint`i [i a unor debuturi mairapide [i mai libere de efectele cenzurii.

    Da, o foarte util\ oper\ de istorie lite-rar\ critic\ a poeziei contemporane. S\ fieprimit!

    (Liviu Antonesei)

    BURSA C|R}ILOR

    ADRIAN NI}|

    Am discutat `n primele trei episoade aleseriei noastre dedicate lui Nae Ionescu desprecursurile de metafizic\ din 1928-29, 1929-30[i 1936-37 [i despre cursul de istoria metafi-zicii din 1930-1931. ~n num\rul trecut dinTimpul am `nceput abordarea cursurilor delogic\ cu cel din 1934-35 (ultimul [i cel maielaborat curs de logic\). Cum despre cursurilede istoria logicii vom discuta `n episodul ur-m\tor, ne vom limita azi la c`teva observa]iicu privire la logica colectivelor.

    Nae Ionescu a ]inut dou\ cursuri de logicacolectivelor `n anii universitari 1934-35 [i1935-36. Dar, de[i invocate de mul]i, acestecursuri s`nt azi practic necunoscute publicu-lui, c\ci nu au fost stenografiate (ca majorita-tea cursurilor) [i deci nu au fost litografiateori tip\rite. S-au p\strat `n arhiva lui MirceaVulc\nescu numai trei prelegeri de logicacolectivelor, [i anume cele din 1935: din 11ianuarie, 27 martie [i 29 martie. Preg\tite pen-tru tipar de dl Marin Diaconu, cele trei prele-geri au fost publicate `n Revista de filosofie(`n numerele 3-4/1996, 5-6/1996 [i 1-2/1997).

    Prelegerea din 11 ianuarie 1935 face c`tevaconsidera]ii despre natura colectiv\ a fenome-nelor fizice, discut`nd despre posibilitatea dea efectua m\sur\tori asupra acestora. Aici searat\ c\ o m\sur\toare, cel pu]in `n fizic\, este,,rezultatul unei opera]ii statistice [i este oindica]ie prin urmare pentru structura, formape care o ia un colectiv“ (Revista de filosofie,anul XLIII, nr. 3-4, 1996, p. 331). Fenomene-le fizice, prin m\sur\toare, apar a fi un fel decolective, cu alte cuvinte `ntreaga realitate fi-zic\ poate fi v\zut\ a fi de natura colectivului.Aceast\ `n]elegere a obiectelor fizice `i per-mite lui Nae Ionescu s\ abordeze colectivulprin apel la instrumentele formale oferite deceea ce el nume[te ,,logica colectivelor“.

    Dac\ `n prelegerea din 29 martie se discut\despre constituirea [i mecanismele func]io-n\rii colectivului politic, `n prelegerea din 27martie se vorbe[te despre voin]a unui colectiv[i, legat de acest aspect, despre c\petenie. NaeIonescu arat\ cum o colectivitate ajuns\ lagradul de con[tiin]\ de sine, dep\[ind deci sta-diul de popor, trebuie s\ aib\ posibilitatea dea lua decizii pentru buna sa administrare. Darorganizarea democratic\, bazat\ pe sistemulmajoritar, este deficient\ `n condi]iile `n carenu to]i oamenii chema]i s\ ia decizii au com-peten]a necesar\ pentru asta. De aici, o critic\,mai mult sau mai pu]in voalat\, a sistemuluide guvernare democratic [i o ap\rare a uneiorganiz\ri politice de tipul tiraniei.

    Nae Ionescu arat\ c\ voin]a na]iunii nu `n-seamn\ voin]a majorit\]ii membrilor comuni-t\]ii, ci, mai mult sau mai pu]in paradoxal,voin]a unui singur om ce se afl\ ridicat larangul na]iunii. Este vorba de cineva ce estesimultan imanent na]iei [i aflat sub o stare dehar, ca un fel de uns al lui Dumnezeu (a[a cumerau pe vremuri regii). Acest cap al na]iei nueste nici duce, nici führer, de[i aduce mult cuei, ci este o ,,c\petenie“. El este din popor, lu-creaz\ cu poporul [i este na]ia `n func]ia sa dea hot\r`. C\petenia nu se alege, dar nici nu seimpune prin sine, ci pur [i simplu apare cafiind c\petenie. Este aici un proces asemeneacunoa[terii intuitive: imediat ce-l vedem peacest individ excep]ional, [tim c\ el este c\pe-tenia. ~l recunoa[tem a[a cum ne recunoa[tempropriul cap, cel care ia hot\r`ri pentru restul

    corpului. ,,Ceea ce se desemneaz\ `nl\untrulunei na]ii este altceva dec`t un cezar, un ducesau un führer, ci cu totul altceva. G`ndi]i-v\ d-voastr\: cine hot\r\[te pentru fiin]a meneasc\?Capul hot\r\[te pentru fiin]a omeneasc\.Capul! Capul care este `n `ns\[i fiin]a ome-neasc\, o func]iune specializat\, ca s\ zic a[a– `ns\[i fiin]a omeneasc\. A[a e [i cu na]iunea.C\ atunci c`nd domnia este `n vacan]\, atuncic`nd Dumnezeu nu lucreaz\ prin domn, cilucreaz\ de-a dreptul cu poporul, atunci iesedin acest popor o c\petenie. Nu führer, nuduce: c\petenie. Pentru c\ singur\ c\peteniaaceasta nu transcende na]ia, ci este `ns\[ina]ia, `nse[i na]ia `n func]ia ei diferen]iat\: dea hot\r`. Aceast\ c\petenie hot\r\[te pentruna]ie. Nu pentru c\ g`nde[te aceast\ c\petenie`ntr-un fel sau altul, nu! Ci pentru c\ este`ns\[i na]ia, dup\ cum capul este `nse[i fiin]aomeneasc\“ (Revista de filosofie, anul XLIII,nr. 5-6, 1996, p. 476).

    Aspectul cel mai uimitor legat de acestereflec]ii ale lui Nae Ionescu cu privire la c\pe-tenie, dincolo de propaganda pe care o faceMi[c\rii Legionare, este un aspect p`n\ `n pre-zent neobservat de nimeni. Este vorba despreinfluen]a hot\r`toare, decisiv\ a acestor ideiasupra lui Constantin Noica. Dup\ cum am ar\-tat `n alt\ parte (Adrian Ni]\, Noica: o filosofiea individualit\]ii, Bucure[ti, Editura Paideia,2009), `ntreaga metafizic\ a lui Noica st\ subsemnul cuplului categorial individual-gene-ral, mai precis este o filosofie a individuali-t\]i. Este `ns\ o metafizic\ aristocratic\, adic\a unui individual excep]ional, dup\ cum re-zult\ din `ntreaga sa oper\, de la primelescrieri [i p`n\ la celebra Devenire `ntru fiin]\.Mai mult, ultima lucrare scris\ de Noica,Scrisori despre logica lui Hermes, ce se doreao logic\ ce `ncoroneaz\ filosofia sa, se bazape ideea de holomer, adic\ de ,,parte ce `nglo-beaz\ `ntregul“.

    Dup\ Noica lumea individualilor apare a fiierarhizat\, unii individuali av`nd un caracterexcep]ional, s`nt unu-multiplu sau p\r]i ce cu-prind `ntregul. Acest aspect se observ\ cu cla-ritate `n cele cinci `ncerc\ri explicite, numiteca atare de Noica, de ,,reabilitare a individua-lului“, efectuate `n 1929 (Logica na]ional\),`n 1937 (De caelo), `n 1978 (Sentimentul ro-

    m=nesc al fiin]ei [i Spiritul rom=nesc `n cum-p\tul vremii) [i 1986 (Scrisori despre logicalui Hermes).

    Lucrul cel mai uimitor, [i totodat\ dovadacea mai clar\ a influen]ei exercitate de reflec-]iile lui Nae Ionescu despre logica colecti-velor, se afl\ `n cele 19 texte ale lui Noica dinBuna Vestire, organul oficial de pres\ al Mi[-c\rii Legionare, scrise `ntre 8 septembrie [i 11octombrie 1940 ([i publicate integral de noi,pentru prima dat\ `n Rom=nia, `n lucrareanoastr\ Noica: o filosofie a individualit\]ii,capitolul IV).

    Noica se refer\ la individualul excep]ional,adic\ acea parte ce `nglobeaz\ `ntregul, `n numai pu]in de trei contexte. ~n textul ,,{i via]\f\r\ de moarte“, din 15 septembrie 1940, elcompleteaz\ ultimul g`nd al C\pitanului (,,devom c\dea, neamul rom=nesc moare prinnoi“) cu ideea urm\toare: ,,De vom c\dea, Le-giunea `nvie `nc\“ (Adrian Ni]\, op. cit., pp.153-154). A[adar, moartea C\pitanului echi-valeaz\ cu moartea rom=nit\]ii. C\pitanul d\seama de rom=nitate, este un reprezentant alrom=nit\]ii ce ]ine loc de `ntreaga na]ie. C\pi-tanul este chiar na]ia, adic\ o parte ce `nglo-beaz\ `ntregul.

    ~n textul ,,Nu s`ntem contemporani“, din 28septembrie 1940, Noica scrie: ,,Iar ast\zi, c`ndt`n\rul cobor`t de la Turda se `ntreab\ cum depot unii fra]i de-ai s\i s\ strige: «Tr\iasc\ legiu-nea», `n loc s\ strige «Tr\iasc\ Rom=nia Mare»– i-am putea lesne r\spunde: pentru c\ primulstrig\t `nseamn\ cel de-al doilea plus ceva“(ibidem, p. 156). Vedem cum Noica inverseaz\raportul dintre parte (Legiune) [i `ntreg (Rom=-nia), [i afirm\ c\ Legiunea este Rom=nia plusceva. Avem astfel imaginea unui `ntreg aflatcomplet `ntr-o parte a sa, `n condi]iile `n careLegiunea este ceea ce d\ seama de rom=nitate.Aceast\ imagine a p\r]ii ce include `ntregul vafi `n Scrisori despre logica lui Hermes imagi-nea holomerului.

    ~n fine, `n textul ,,S`nte]i sub har“, din 4 oc-tombrie 1940, Noica arat\ cum ridicarea p\r]ii laputerea `ntregului nu este un proces ce se `nva]\,ce se dob`nde[te, ci este dat ca un fel de har.C\petenia are harul de a fi excep]ional, el nu seantreneaz\ pentru asta, c\ci are capacitatea de a,,`nf\ptui f\r\ f\ptuire“ (ibidem, pp. 157-158).

    {coala lui Nae Ionescu (V)POLEMICI CORDIALE

  • 5Agora TTIIMMPPUULL

    noiembrie 2011www.timpul.ro

    SORINBOCANCEA

    De cur=nd, `n spa]iul virtual a ap\rut unsite care este prezentat a fi al unei mi[c\ri ce`[i spune „Noua Republic\“. Creatorii lui nune spun despre ce fel de mi[care ar fi vorba– cultural\, social\, politic\, brownian\, dediminea]\, de weekend... –, l\s`ndu-se s\ de-ducem din denumire c\ este vorba de omi[care politic\.

    Ceea ce atrage aten]ia de la `nceput esteparazitarea sloganului campaniei ecologiste„Rom=nia prinde r\d\cini“, de la RealitateaTV, emblema noii mi[c\ri trimi]`nd tot la otem\ ecologist\: harta Rom=niei, de culoareverde, este coroana unui copac care, a]i ghicit,are r\d\cini. Sloganul asumat de c\tre ini]ia-torii site-ului este „Mi[carea prinde r\d\-cini“. Nu este foarte clar cine este benefi-ciarul `nr\d\cin\rii: Rom=nia sau mi[carea?~n primul r`nd, ne atrage aten]ia lipsa deimagina]ie a unor tineri care, `n dorin]aanun]at\ de a ne propune ceva nou, au g\sitde cuviin]\ s\ paraziteze un slogan. ~n aldoilea r`nd, distractiv\ este situa]ia spre carene trimite sloganul. Ideea r\d\cinilor suge-reaz\ stabilitate, repaus. Dac\ din primaclip\ mi[carea a prins repaus, este ca [i cumasist\m la na[terea mor]ii. Dar aceasta nueste singura contradic]ie.

    S\ analiz\m `n primul r`nd „Crezul po-litic“1. Eu cred c\ acesta a fost scris de c\treIon Iliescu, dovada fiind urm\toarea fraz\:„nu nomenclaturi[tii sau oportuni[tii au d\-r`mat dictatura – ci oamenii liberi, vrednici,demni [i buni. La Timi[oara, Bucure[ti,Arad, Sibiu, Bra[ov sau Cluj – c`teva inimicurajoase au f\cut diferen]a pentru alte 23milioane de suflete“. S`nt cel pu]in zece ar-gumente, ca s\ vorbesc `n schema decalo-gic\ preferat\ de noii republicani, `n favoa-rea ideii c\ nomenclaturi[tii [i oportuni[tiiau r\sturnat dictatura. Probabil c\ noii repu-

    blicani `ncearc\ s\ exloateze un mit `n caremai cred doar cei pe care `i dispre]uiesc.

    Cine se a[teapt\ s\ lectureze un text `ncare s\ fie formulate ni[te principii `n caremi[c\torii neorepublicani ar crede [i pe care[i le-ar asuma mai are de a[teptat. A[a-zisulcrez politic nu este ceea ce credem noi,vechii republicani, c\ ar fi un crez, ci unamestec de truisme [i populisme formulatecu preten]ia de mari adev\ruri. Nu poate fiientificat\ nici o ordine logic\ a aser]iunilorreunite sub acest titlu. Se `ncepe de la afir-marea unei mitologii iliesciene ca adev\r [ise continu\ cu ni[te prostii despre republica„rom=nilor de pretutindeni“, cu o demo-cra]ie referendar\, buc[it\ de cet\]eni liberi[i harnici care „r\spund robust provoc\riloristoriei“. Mi[c\torii neorepublicani ne maispun c\ nu vor mai avea ce c\uta liderii po-litici p\ta]i, ce au servit PCR, `ntr-o con-struc]ie ce `mbin\ armonios noul [i vechiul.Afl\m, de asemenea, c\ `n Rom=nia, pel`ng\ toate contradic]iile, mai este loc pen-tru `nc\ cel pu]in una: „ideali[tii pragmaticicare refuz\ transformarea ]\rii `ntr-un pa-radis al mediocrit\]ii“.

    ~nt`lnim [i c`teva t`mpenii simpatice des-pre libertate. Voi reproduce un fragment pentrua v\ convinge c\ nu fabulez: „Libertatea po-litic\ de-a spune adev\rul oric\rei puteri oli-garhice. Libertatea civic\ de-a `ntreprindeorice ac]iune `n interesul comunit\]ii. Liber-tatea economic\ de-a ac]iona ne`ngr\dit decontroale birocratice. Libertatea religioas\,de-a proclama crezul nobil al `nainta[ilor“.Nu-mi cere]i s\ v\ spun care este sensulacestei `n[iruiri, c\ nu am de unde s\ [tiu.Habar nu am ce vor oamenii ace[tia de laaceste „libert\]i“, c\ nu mi-au spus. Ei doarau formulat ceea ce v-am prezentat. Nu [tiuce `n]eleg ei prin a spune adev\rul oric\reiputeri oligarhice. Ce adev\r? Ce fel de oli-garhie? C`nd, unde, cum? Apoi: ce `nseamn\s\ ai libertatea civic\ de a `ntreprinde ac]i-uni `n interesul comunit\]ii? I-a oprit cinevap`n\ acum s\ se angajeze `n ac]iuni de vo-luntariat? {i ce `nseamn\ „libertatea religi-oas\ (virgul\) de-a proclama crezul nobil al`nainta[ilor“? E chiar halucinant. Ce treab\poate avea libertatea religioas\ cu afirmareaunui crez („nu spui care!“) al `nainta[ilor (nu[tiu care!)? ~n fine, crezul acestor republi-

    cani este at`t de nou, formulat chiar cu igno-rarea vechilor noastre reguli gramaticale,`nc`t eu, cu umilin]\, m\rturisesc c\ nu am`n]eles nimic. Asta e, am alte r\d\cini.

    Am sperat c\ m\ voi l\muri acces`nd aldoilea pilon al construc]iei, intitulat Manualde lupt\. M-am a[teptat oarecum `nfrigurats\ g\sesc un soi de „c\rticic\ a [efului decuib“, cum aveau legionarii, dar sperieturami-a trecut repede. A[a-zisul manual estedoar o alt\ adun\tur\ de vorbe goale, grupatepe sec]iuni. Prima anun]\ „{apte pa[i c\tre oNou\ Republic\“ [i con]ine ni[te afirma]iidin care afl\m c\ „s`ntem o na]iune format\din cet\]eni“, c\ „apar]inem unui popor“, c\„dorim justi]ie“, c\ „protej\m pia]a liber\“,c\ „respect\m credin]a oamenilor“, c\ „res-pect\m memoria trecutului“ (mai pu]in pe aprezentului, a[ completa eu) [i c\ „vrem oConstitu]ie egal\ pentru rom=nii de pretu-tindeni“ (nu `n]eleg cum este una inegal\dar, m\ rog, at`ta pot eu). P\i, domnilorneorepublicani!, ceea ce spune]i este ceeace ni se `nt`mpl\ [i nicidecum modalit\]i dea ne `ndrepta spre noutatea ce v\ b`ntuieimagina]ia. Cu aceste [apte truisme, pentrua ne `ndrepta voio[i spre Noua Republic\este de ajuns s\ batem pasul pe loc. De fapt,abia acum `n]eleg cum vre]i s\ combina]ivechiul cu noul.

    A doua sec]iune, intitulat\ „Premise“,este la fel de plin\ de surprize ca [i prima. ~npofida denumirii, ea nu con]ine ni[te pre-mise, a[a cum eronat am `nv\]at noi la lo-gic\, ci un amestec de deziderate, constat\ri[i opinii pe o gam\ larg\ de teme, de lamoral\ la postcomunism [i globalizare. Dar,puse „metodic“ pe subpuncte.

    Ajungem `n miezul problemei `n partea atreia, intitulat\ „Miza luptei noatre“. S`ntemlovi]i din start de urm\torul panseu: „a fi dedreapta nu `nseamn\ a fi bogat, ci a c\utadreptatea“. Profund! Din asta ar putea ie[i olucrare de doctorat. Se continu\ cu respin-gerea colectivismului [i a ideii reveniriist`ngii la guvernare `n 2012. {i dovada c\Ion Iliescu este b\gat p`n\ peste cap `n aceast\afacere o reprezint\ urm\toarea panselu]\:„propaganda st`ngii (de la Ion Iliescu `ncoa-ce) caut\ s\ descurajeze rena[terea uneidrepte europene [i civilizate“. Nu am [tiutp`n\ acum c\ Ion Iliescu este nociv la nivel

    european. M\car avem [i noi un om politicde mare anvergur\.

    Nu m\ mai opresc la capitolul despre„Diferen]ele doctrinare“ fiindc\ nu aflu ni-mic pe aceast\ tem\. Mai atractiv\ mi separe sec]iunea „Activism la firul ierbii“, `ncare afl\m c\ a venit „anotimpul ac]iunii“.Pentru asta, to]i cititorii mesajelor trebuie s\devin\ propagandi[ti ai mi[c\rii. Oriceastfel de neorepublican ierbivor trebuie s\-[iabordeze vecinii, rudele [i prietenii pe c\ilemoderne de comunicare pentru a le spuneadev\rul despre noua republic\, fiindc\ mi-litantul neorepublican „e caracterizat de unoptimism molipsitor“. Propaganda la firulierbii `n varianta abord\rii vecinilor `i vaprilejui militantului cunoa[terea propriilorlimite [i aflarea „inten]iilor ascunse ale st`n-gii“. Ne putem da seama c\ un adept al noiirepublici este `nconjurat, plec`ndu-se de lapremisa c\ vecinii lui s`nt `n mod obligato-riu de st`nga, depozitari ai nefastelor inten]iiinvocate. Dup\ ce mai d\ sfaturi utile propa-gandi[tilor mi[c\rii, documentul se `ncheiecu „G`ndul cel bun“, care `nsumeaz\ o alt\serie de `ndemnuri la lupta cea mare cust`nga pentru a salva Rom=nia.

    ~n fine, s\ abord\m [i al treilea pilon alconstruc]iei, intitulat „Decalogul“. Este o`n[iruire de alte zece expresii din folclorulpopoarelor sau din R\zboinicul luminii deCoelho. Am identificat, `ns\, care este mizaaceastui decalog. El este un acrostih, alc\rui cheie este „Albazapada“.

    Acum e clar. Noua Republic\ este cea apiticilor ce `[i a[teapt\ z`na. Probabil c\,dup\ acest model, vor mai ap\rea mi[c\ride acest gen. A[tept\m cu ner\bdare ca [ipersonaje din pove[tile autohtone s\ se mo-bilizeze, ca s\ ar\t\m c\ [i ale noastre se potorganiza, pentru a nu fi mai prejos fa]\ decele cosmopolite. Ne-ar prinde bine mi[c\ripatronate de Harap Alb, de Capracutreiiezisau de Ursup\c\litdevulpe. P`n\ una-alta,nu [tiu care dintre cei zece pitici (sau c`]i ormai fi) a scris documentele programaticedar, constat`nd profunzimea lor [i modul `ncare au fost formulate, cred c\ este vorba deMutulic\.

    1 Crez politic: Noua Republic\, http://nouarepubli-ca.ro/crez-politic-noua-republica/, accesat la 6.11.2011

    Despre Noua Republic\Sau despre n\valnica `mplinire a mi[c\rii `n repaus

    Suferin]elelimbii rom=ne

    LIVIU FRANGA

    Din ciclul: draga noastr\, nesf`r[ita [ieterna repeti]ie, sub toate formele, posibile[i imposibile...

    32) „/.../ formalitatea [divor]ului, n.n.] adurat absolut foarte pu]in /.../“ (OvidiuOan]\, {tirile PRO TV de la postul omonimde televiziune, 16.02.2010, 19H45);

    33) „/.../ ca [i cum ar fi contribuit lapensie cu acelea[i procente de contribu]ie/.../“ (Mihai {eitan, ministrul Muncii [`nfunc]ie la acea dat\, n.n.], la {tirile PROTV de la postul omonim de televiziune,18.02.2010, 19H20);

    34) „/.../ avertizarea cod galben inclu-de unsprezece zone avertizate /.../“ (bu-letinul meteo de la emisiunea Observator,la postul de televiziune Antena 1, realiza-tor [i prezentator Daniel Osmanovici,26.02.2010, 19H15);

    35) „/.../ p`n\ finaliz\m piesa [mu-zical\, n.n.] de tot /.../“ (Costi Ioni]\,invitat la emisiunea {tirile PROTV din27.02.2010, 19H17);

    36) „/.../ avem vreo aproximativ 500[de, n.n.] locuri de parcare /.../“ (reprezen-tant al unei prim\rii de sector din Bucu-re[ti, invitat la emisiunea Observator de laAntena 1, din 27.02.2010, 19H20).

    DE

    TE

    CT

    OR

    PCREATIV

    METALCOProduc]ie Publicitar\

    Policromie de mari dimensiuni, litere [isigle volumetrice, tuburi spectrale, firme

    luminoase, inscrip]ion\ri, copertine,totemuri, bannere, panouri,

    www.creativ-metalco.ro

  • LabirintTTIIMMPPUULL6

    noiembrie 2011 www.timpul.ro

    LIVIUANTONESEI

    C\t\lin Anu]a este un poet n\scut, iar nuf\cut! Poetul plecat dintre noi la mai pu]in detreizeci de ani a l\sat `n urm\ o oper\ impre-sionant\ – [ase volume de poezie, din p\cate,postume. Nu m\ refer `ns\ numai la dimensi-unile acesteia – `n fond, un poet „f\cut“ poatefabrica mult mai multe poezii, `ns\ pe band\rulant\ – ci la calitatea ei, la neobi[nuita [iconstanta sa intensitate. Ai senza]ia c\ poetul[i-ar fi `ntrez\rit sf`r[itul timpuriu – [i uneleversuri m\rturisesc aceast\ presim]ire, sau celpu]in a[a le putem noi interpreta post festum,din p\cate, f\r\ putin]a de a mai gre[i – [i, pre-sim]indu-l s-a gr\bit s\ ard\, s\ ard\ etapele,s\-[i duc\ la incandescen]\ fiin]a [i versul, s\ard\ poezia din el, s\ o consume pentru aputea pleca u[or [i liber. Am `nt`rziat mult,nepermis de mult s\ scriu aceste r`nduridespre C\t\lin Anu]a, `ns\ nu din comoditate,ci dintr-o anume str`ngere a inimii. Nu e delocu[or s\ scrii despre un autor at`t de bun care,din nefericire, s-a eliberat de poezie [i [i-ag\sit „u[ur\tatea“ [i libertatea fiin]ei at`t denedrept de repede. {i, acum, c`nd scriu, o facsim]ind aceea[i str`nsoare, aceea[i, poate,chiar st`njeneal\.

    {i, totu[i, atunci c`nd l-am cunoscut peC\t\lin Anu]a, nici m\car n-am [tiut c\ scriepoezii, era unul din tinerii, foarte tinerii jur-nali[ti frenetici ai perioadei post-revolu]io-nare [i, la conferin]ele de pres\, la o cafea `ngrup ori la `nt`lnirile `ntre jurnali[ti, mi-a atrasaten]ia printr-un foarte interesant amestec deefervescen]\ a g`ndului [i calm al `ntregii

    fiin]e. Totul degaj`nd un anume fel de for]\controlat\ care nu-]i m\rturisea nimic desprefragilitatea fiin]ei. Probabil nici el nu-[i b\-nuia aceast\ fragilitate. Nu [tiam atunci c\scrie poezii. De altfel, `ntr-o emo]ionant\ m\r-turie din finalul unuia din volumele postume,tat\l s\u, respectatul profesor Ioan Anu]a,spune c\, prins de activitatea jurnalistic\,prins de asemenea de `mprejur\rile vie]ii, cumar fi c\s\toria, na[terea unei feti]e, C\t\linAnu]a f\cuse o pauz\ destul de lung\ `nscrierea poetic\, abia `n apropierea sf`r[itului,m\rturisindu-[i inten]ia de a reveni la poezie.Prin urmare, aceast\ impresionant\ oper\liric\ a fost scris\ `n [i mai pu]ini ani dec`t neimagin\m `n urma unei banale opera]ii arit-metice. Arderea a fost mai intens\.

    Nu s`nt critic, nici istoric literar, ci doar uniubitor de literatur\ [i, `n zilele mele bune, unscriitor. Deci nu at`t o exegez\ scriu eu aici,c`t o m\rturie, `n `ncercarea de a face unportret, unul interior. De altfel, despre poezialui C\t\lin Anu]a au scris remarcabili c\rtu-rari, critici literari foarte aprecia]i sau unii maitineri, de la regreta]ii Constantin Ciopraga,Alexandru Husar, Ioan Constantinescu, ValCondurachi [i Emil Iordache la Al. C\linescu,Liviu Leonte, Ioan Holban [i Codrin LiviuCu]itaru. Au depus m\rturie de asemenea [icolegii poe]i din diverse genera]ii, de la HoriaZilieru la Lucian Vasiliu [i de la NicolaePanaite la Carmelia Leonte. {i mul]i al]ii, pecare poate nu mi i-am amintit acum, dar a c\-ror contribu]ie exegetic\, de bun\ seam\, con-teaz\. De altfel, dac\ am `n]eles bine, aceast\m\rturisire este destinat\ includerii `ntr-unvolum ce va cuprinde tot ce s-a scris p`n\acum despre C\t\lin Anu]a [i despre remarca-bila sa poezie.

    Spuneam c\, `n cazul lui C\t\lin Anu]a,este vorba despre un poet n\scut, nu de unulf\cut. {i a[a este. Doar c\ prin aceasta n-ar tre-bui `n]eles c\ este un autor frust, pur [i simplunatural, care d\ drumul [uvoiului liric [i-l las\

    s\ curg\ necontrolat. C\t\lin Anu]a nu estedoar un poet de o for]\ neobi[nuit\, dar [i be-neficiarul unei remarcabile culturi poetice [iliterare `n general, iar aceasta l-a ajutat s\-[idirijeze fluxul liric spre `ntruchip\ri, adesea,de mare rafinament [i de indiscutabil\ subtili-tate. Iar aceast\ maturitate cultural\ a lirismu-lui s\u nu e una t`rzie, ea este prezent\ [i `ncele mai timpurii `ncerc\ri ale autorului. ~nabsen]a unei cronologii riguros stabilite, deunde [tiu eu asta? Pur [i simplu dintr-o vecheexperien]\ a lecturii, care-mi semnaleaz\, prinanumite st`ng\cii – de altfel, simpatice! –foarte tinere[ti, sau prin absen]a acestora, dac\un text este dinspre `nceputul activit\]ii poe-tice sau dinspre finalul acesteia.

    Din informa]iile mele, editarea poeziei luiC\t\lin Anu]a a ajuns la cap\t – prin eforturiletat\lui s\u [i ale unor edituri prietene, recu-perarea operei a fost `ncheiat\. Cu volumul defa]\, este adunat\ laolalt\ [i exegeza, impre-

    sionant\, a operei poetului. Cred `ns\ c\, prinvaloarea operei sale, prin locul s\u `n ansam-blul genera]iei de poe]i ap\ru]i dup\ Revolu-]ie, C\t\lin Anu]a are dreptul la mai mult. Num\ refer numai la eventuale monografii, ci [ila o edi]ie critic\ a poeziei sale. O edi]ie cares\ stabileasc\ fidel, pe c`t este posibil, crono-logia, opera fiind `nso]it\ de un solid studiuintroductiv [i necesarul aparat de note expli-cative. De altfel, o asemenea edi]ie ar putea fipunctul de plecare pentru viitoarele exegezemai ample [i monografii. Un t`n\r cercet\tor`n filologie, specializat `n edi]ii critice, [i oeditur\ interesat\ `n prezervarea valorilor, arputea s\-[i asume o astfel de ini]iativ\. A bonentendeur, salut!

    (7 Octombrie 2011, `n Ia[i)

    1 Textul a fost scris pentru un volum de de exegezededicate poetului în curs de apari]ie prin str\dania tat\luiacestuia, profesorul Ioan Anu]a.

    Remember C\t\lin Anu]a1

    LIVIU FRANGA

    ~n Mehala `[i `ncruci[eaz\ r\t\citoare dru-muri [i alte comunit\]i. S`nt evrei care, de laun an la altul, `[i depopuleaz\ propriul cimitirnu fiindc\ n-ar mai muri sau s-ar `ngropa aiu-rea, ci pentru c\, `n condi]iile generoase ale noiisociet\]i multilateral dezvoltate, reiau ciclul pe-regrin\rilor (ancestrale [i `n cazul lor), hot\-r`ndu-se „s\ `mb\tr`neasc\ `n Palestina“, p. 91(C`]iva, spre Palestina, pp. 90-91). Al]i „tre-c\tori“, nelipsi]i `n Mehala s\pt\m`ni `ntregidin rotitorul cerc al anotimpurilor anuale, s`ntciobani transhuman]i rom=ni, dar [i v`nz\toride var [i de mere, tot rom=ni, precum [i pepe-nari [vabi (Trec\torii dinspre dep\rt\ri, pp.101-103). An de an, cu c\ru]e sau f\r\, ei plea-c\ de acas\ (de la [es, de la munte? cine [tiaexact de unde?), se integreaz\ pentru s\pt\-m`ni bune `n timpul [i spa]iul Mehalei, apoidispar `napoi, l\s`nd `n urm\-le nu at`t pu]inamarf\ v`ndut\, c`t anii lor de tinere]e [i de via]\.~n sf`r[it, de[i f\r\ grai, [i animalele, bl`nde deregul\, `n]eleg\toare [i mult mai r\bdurii dec`tcele bipede la vicisitudinile vremurilor de totfelul, fac parte din personajul colectiv. ~nCarne la porc (pp. 109-113), text pe jum\tate

    savuros, pe jum\tate dureros, caii b\tr`ni [ibolnavi de la CAP devin, la indica]iile pre]i-oase ale „raionului“ (de partid), hran\ pentruporcii aceluia[i colectiv agricol de produc]ie:victime inocente – sugereaz\ autorul acestuitext fulminant politic –, ca [i bipezii de altfel,ale exploat\rii f\r\ mil\, la s`nge, sistematicrealizate tocmai de acel regim care proclama-se [i v`ntura pe toate c\ile ideologia elimin\riidefinitive a exploat\rii omului de c\tre om.

    Loc, este adev\rat, de ciclic repetabil\ tran-zi]ie, culoar de trecere pentru noi [i vechi se-min]ii obstinat migrante, Mehala nu `nceteaz\nici o clip\ a se dovedi o a[ezare, `n sensul celmai temeinic (aici, etimologic) al cuv`ntului.~ntre fruntariile (vizibile cu ochiul liber [iatinse cu pasul) ale ei – tramvaiul patru apare`n era modern\ [i semicontemporan\ ca mod-ulul palpabil de leg\tur\ `ntre lumea b\tr`neiCet\]i [i ceea ce fusese ini]ial elementul denoutate extra muros –, tr\iesc al\turi [i unii cual]ii locuitorii „m\h\len]i“, permanen]ii opu[i„trec\torilor“. Ei formeaz\, `n bloc, cea de-adoua mare categorie de personaje colective, osum\ de individualit\]i ale c\ror biografii pa-ralel-interferente ofer\ nesf`r[ite surse de ge-nerare a narativit\]ii. Specificul ansambluluide personalit\]i individuale nu mai este dat decoloratura etnico-social\, ci de comportamen-tul lor [i de g`ndirea care, cu notabile diferen-]e, dar [i cu surprinz\toare asem\n\ri, anim\un atare comportament.

    Unii – cei mai b\tr`ni, desigur – se [tiuacolo de c`nd s-au n\scut, [i chiar anterior: depe vremea c`nd moara, `nainte s\ se electrifi-ce, era semnul gr\itor c\ Mehala `[i avea via]a

    ei, nelegat\ de Cetatea dep\rtat\ (Moara [ib\tr`nii, pp. 35-36). Al]ii, `n schimb, tineri [ifoarte tineri `n copil\ria retrospectiv\ a nara-torului, dau via]\ nou\, agitat\, vechilor locurihot\rnicite c`ndva de un Pa[\. Cu nume sauf\r\ nume, fiecare dintre cei `nregistra]i dememoria neselectiv\, sentimental curioas\, apovestitorului are o istorie proprie, pe c`t desingular\, pe at`t de atr\g\toare.

    Frumoasa menajer\ (`nc\ vizibil t`n\r\)Martha, a p\rintelui catolic Iulius, declar\ unr\zboi sui generis postului cre[tin pentru c\,luat\ prizonier\ (etnic, [v\boaic\) de sovieti-ci dup\ `ncheierea r\zboiului adev\rat (aldoilea mondial), „postise“ zi de zi, prin con-stant\ `nfometare colectiv\, vreme de patruani c`t c\rase, `ntr-o localitate colhoznic\ dinU.R.S.S., „bu[teni pentru calea ferat\“ [Soco-teala unei carnivore (declarate), pp. 27-29].„Tovar\[ul Victor“, securistul plantat de par-tid pentru a da o `nf\]i[are conving\tor lumi-noas\ cartierului prin amenajarea unui parc,`ntr-un loc viran, exclusiv pe baz\ de munc\patriotic\ a celor din zon\, crap\ efectiv de„`ncurc\tur\ de ma]e“ chiar `n ziua festiv\ ainaugur\rii (Partidul, parcul [i fasolea, pp.32-34). Juna Nu]a tr\ie[te imaginar fioriiprimei `mbr\]i[\ri `n cinematograful local,proasp\t dat `n folosin]\, dup\ o involuntar\pierdere `n mul]ime de iubitul disperat c\,neg\sind-o, i-o fur\ al]ii (O melodram\ `ncinematograf, pp. 41-44). {i a[a mai departe.Dublul onomastic [i ghinionist al lui Hitler([vabul Adolf Hitner, alintat Dolfi), potco-varul Vili – ultimul meseria[ `n bran[\ –, bu-c\tarul Feri cu povestea lui despre cum l-a

    servit `n persoan\ pe mare[alul Ion Antones-cu poposit inopinat la cantin\, mili]ianul asa-sin din tramvaiul patru (pentru necump\-rarea unui simplu [i singur bilet), baba Buba,depozitar\ de simbolice pove[ti aitiologicecu Iisus [i cu Sf. Petru pe p\m`nt, altminteriiubitoare a lui Mo[ Cr\ciun inclusiv pe tim-pul verii, de unde i s-a tras [i sf`r[itul, tocila-rul anonim cu tocila mobil\ `n spinare, darf\r\ o m`n\, pierdut\ c`ndva `n cariera ante-rioar\ de m\celar, I]a, o alt\ deportat\ ca [iMartha, filantrop\ [i salvatoare de vie]i ome-ne[ti „cu roaba de `mprumut“, Iohan [i Wolf-gang, perechea de nem]i, des\v`r[i]i me[teri(unul cizmar, cel\lalt giuvaergiu), trecutadomni[oar\ G. (ini]ial\ aluziv aleas\), timid\croitoreas\ de desuuri din Mehala, credin-cioas\ singurului ei vis erotic din via]\, Or-buloni-Orbete (dublet onomastic creat spe-cial prin antonomaz\), un „Ochil\“ b\n\]eancu acelea[i calit\]i ale acuit\]ii vizuale ca [iomologul s\u din Harap Alb, fostul sectoristPuiu Balint, mai pu]in condamnabil (pentrudevotamentul s\u necondi]ionat pus `n slujbapartidului unic) dec`t „domnul Tibor“ (pl\s-muitorul unei autobiografii orale mincinoa-se, de fals\ schingiuire `n beciurile Securit\-]ii, minciun\ ce durase o via]\ `ntreag\, a lui,p`n\ la morm`nt) – iat\, enumerate f\r\ pre-ten]ii de integralitate, personajele pe a c\rorgalerie compozit\ de fr`nturi biografice para-lele, uneori intersectante, se ridic\ viziunearetrospectiv\ a lumii Mehalei.

    O lume apus\, dar [i apusul ei: `ndr\znescs\-i spun, printr-o subiacent\, implicit\ ale-gorie, o Mehaladämmerung.

    Mehala Walhalla (V)RAME

  • 7Eseu TTIIMMPPUULL

    noiembrie 2011www.timpul.ro

    TIBERIUBRAILEAN

    {tiin]a actual\ pare tot mai mult influen-]at\ de hermetism [i de gnosticism. Am puteacrede c\ ne afl\m `ntr-o situa]ie asem\n\toarecu cea a alexandrinilor de acum dou\ mii deani, de la sf`r[itul antichit\]ii clasice. Precum[colile gnostice de atunci, multe [coli saumi[c\ri [tiin]ifice actuale se consider\ apos-toli ai unei ere noi, descoperitori ai unor noiadev\ruri, care de care mai incitante, `ntr-uneclectism redutabil [i un sincretism deconcer-tant. Iar precum gnosticismul s-a destr\matprin activitatea excentricelor secte alexan-drine, ast\zi ni se ofer\ fragmentar o puzderiede modele subculturale, pseudo[tiin]ifice,promovate de o puzderie de guru salvatori.

    Renasc, `n forme noi, misteriile antichi-t\]ii. Actualele abord\ri, foarte tehnice [ifoarte specializate, tind s\ fie `nlocuite `ncet,discret, dar sigur, de formule ce tind s\ res-taureze omul `ntreg, omul deplin [i rena[te-rea sa, transformarea sa prin cunoa[tere(gnosis). Astfel, primul principiu al lui Her-mes sun\ a[a: „Ce e sus e [i jos, ce e `n maree [i `n mic“. Reg\sesc acest principiu `n lu-cr\rile multor oameni de [tiin]\ contempo-rani ce ambi]ioneaz\ s\ rescrie istoria [tiin]ei,de la Taofizica lui Fritjof Capra la sintezaanti-probabilistic\ a lui Ilya Prigogine, de laArborele gnozei al lui Ioan Petru Culianu sauNoi, particula [i lumea a lui Basarab Nico-lescu la recentul Mic tratat despre nimic allui John Barrow. Cum ar\ta New Scientist, dela zeroul matematicienilor la spa]iul gol al fi-losofilor, de la Shakespeare la mul]imeavid\, de la eter la vidul cuantic, de la exis-ten]\ [i neant la creatio ex nihilo, exist\ multzgomot pentru nimicul din esen]a lucrurilor.

    Complexitatea e una dintre caracteristicilelumii, eviden]iat\ de la teoria universuluimultidimensional a lui Giordano Bruno laprincipiul incertitudinii al lui Heisenberg.Conform legilor lui Murphy, „`nc\ nu am v\-zut o problem\, oric`t de complicat\, pe caredac\ o abordezi corect s\ nu devin\ [i maicomplicat\“ (Poul Anderson). O superpozi]iespune c\ Dumnezeu e `n atom, deci poate fipeste tot `n acela[i timp. Microcosmosul e oreflectare a macrocosmosului, omul e creatdup\ chipul lui Dumnezeu, steaua dubl\ Siri-us, considerat\ de hermeti[ti centrul univer-sului, este echivalent\ cu nucleul atomului,`n care un pozitron e `nso]it de un neutron.

    Cum se [tie, hermetismul se revendic\ dela Hermes Trismegistus, cel „de trei ori mare“.Un personaj mitologic, pierdut `n tenebreletemplelor egiptene, al c\rui nume grecesc,Hermes, corespunde zeului egiptean Toth,cel cu cap de Isis. De la el ne-au r\mas, gra]ielui Marsilio Ficino [i Cosimo de Medici, 18papirusuri (dintre cele 36.000 men]ionate deMenetho) care, potrivit lui Clement din Ale-xandria, se aflaser\ `n celebra Bibliotec\ ale-xandrin\ [i care au sc\pat fl\c\rilor, scrierireunite ast\zi `n a[a-numitul Corpus herme-ticum (tradus la noi la Editura Herald, Bucu-re[ti, 1997), con]in`nd texte teologice, astro-nomice, religioase [i medicale, reg\site [i `nmanuscrisele descoperite la Nag Hammadi,ce au n\scut o nou\ „Hermes-manie“. Scopulscrierilor `l constituia ini]ierea novicilor `n

    [tiin]a secret\, `n vederea ilumin\rii [i identi-fic\rii cu absolutul. Chintesen]a [tiin]ei her-metice a fost astfel transmis\ p`n\ ast\zi,viz`nd contopirea `n]elepciunii lume[ti cucea cereasc\, divin\.

    Al doilea principiu al lui Hermes sus]inec\ fiecare fiin]\ posed\ un al doilea corp, ete-ric, format dintr-o substan]\ fin\, invizibil\,ce `nf\[oar\ corpul fizic determin`ndu-i sta-rea. Ideea va fi preluat\ mai t`rziu de Para-celsus `n [tiin]a sa medical\, precum [i debio-energo-terapeu]i.

    Al treilea principiu spune c\ „oamenii s`ntzei muritori, iar zeii s`nt oameni nemuritori“,idee ce a revolu]ionat cercetarea spiritual\,iar al patrulea reitereaz\ dictonul poate celmai cunoscut al `ntregii antichit\]i: „Cunoa[-te-te pe tine `nsu]i [i vei cunoa[te Universul[i zeii!“

    ~nscriindu-se, dup\ opinia mea, pe aceast\filier\ hermetic\, tratatul despre nimic al luiJohn Barrow este o carte occidental\ despre„vidul plin“ al orientalilor, despre zero-ul pecare filosofia greac\ l-a ratat, o carte para-doxal\, incitant\, pl\cut\, erudit\ prin [tiin]afizico-matematic\ pe care o demonstreaz\ `nc\utarea esen]ei lucrurilor. Autorul este su-ficient de vag pentru a fi sigur atunci c`nd neexplic\ un concept at`t de nesigur. Noroc c\,a[a cum spunea Cioran, „Totul este ireal.Dac\ ar fi real ar fi o tragedie stupid\“.

    Vidul plin, nimicul, nu este haos, dezor-dine ci, dimpotriv\, este o matrice de poten-]ialit\]i, o staz\ din care totul decurge, totul sena[te la Via]\. El poate fi perceput golit de g`n-duri [i de sentimente, f\r\ imagini [i f\r\ con-cepte `ntr-o camer\ alb\, goal\, ascult`nd li-ni[tea, tulbur\toarea lini[te a sirenelor desprecare vorbea Kafka. Cum spunea Leonardo daVinci, „printre lucrurile importante pe care leavem, cel mai important este existen]a luinimic“. ~n rest, tot ce exist\, Universul `ntrege doar o idee trec\toare `n mintea lui Dum-nezeu. Nu a f\cut el totul din nimic?

    O legitate printre celelalte ce guverneaz\Universul, pe care o mai acreditam undeva,este legea conserv\rii informa]iei. Anticii cu-no[teau – se pare – ceea ce noi afl\m abiaacum, anume, coresponden]ele dintre macro-cosmosul universului [i universul microcos-mic al acceleratorului de particule. Alchimia,considerat\ de Jung o „filosofie a m`ntuirii“,era o [tiin]\ hermetic\ ce c\uta s\ r\spund\ la`ntrebarea: Ce va deveni „corpul eteric“lipsit de greutate al atomului sau electronuluidup\ eliberarea sa de materie, dac\ nu un„c`[tig informa]ional“? Potrivit lui Hermes,„este necesar ca, la sf`r[itul lumii, cerul [i p\-m`ntul s\ se contopeasc\“.

    Lungul drum al sinelui spre des\v`r[irepresupune c\ fiecare `[i determin\ propriavia]\, potrivit legii divine. Pentru aceasta, elare nevoie de informa]ii, iar universul meta-fizic [i necauzal e plin de informa]ii [i gu-vernat, asem\n\tor legii conserv\rii energiei,de o lege a conserv\rii informa]iei. Estevorba despre str\vechiul concept indian alcronicii Akasha sau de prototipul biblic, de„sulul de carte zbur\tor“ al profetului Ma-leahi. Descoperirea factorilor genetici ARN[i AND ne-a relevat abunden]a incredibil\ ainforma]iilor microcosmice din materia `n-sufle]it\, existen]a unor molecule nemate-riale de informa]ie. O astfel de lege a conser-v\rii informa]iei necesit\ `n chip evident omemorie [i o matrice purt\toare de infor-ma]ii, care poate fi memoria uman\, dar [icea cosmic\, pentru `n]elegerea c\reia avemnevoie de un salt mental, similar celui f\cut`n sociologie de Marshall MacLuhan, care

    spunea c\ „lumea ̀ ntreag\ este un sat cosmic.Omenirea este un corp uria[ `n care comu-nicarea reprezint\ un atom social“.

    Desigur, nimic nu se petrece f\r\ energie,dar este vorba de o energie spiritual\, un„dans al electronilor“, a[a cum nici un acce-lerator de particule nu poate eviden]ia. Este oenergie pur spiritual\, `nmagazinabil\ `n for-m\ supraspa]ial\ [i supratemporal\. Ea osci-leaz\, vibreaz\ at`t de intens, `nc`t divinitatease poate exprima prin intermediul ei, iar for-mele de exprimare pot fi percepute [i `ndimensiunea noastr\ existen]ial\ actual\.Tradi]ia spune c\ Vedele indiene au fost co-piate din cronica akashic\, la fel ca [i Kabbalaevreiasc\ originar\, cea scris\ cu lumin\(vezi Moshe Idel, Perfec]iuni care absorb,Editura Polirom, Ia[i, 2005 [i ConstantinB\l\ceanu-Stolnici, Kabbala. ~ntre gnoz\ [imagie, Editura Vremea XXI, Bucure[ti,2004), sau Tabla de smarald atribuit\ luiHermes Trismegistus, sau „inscrip]ia de peperete“ v\zut\ de profetul Daniel, potrivitBibliei. Energia akashic\ este – se pare –rezervorul pentru „scrierea lui Dumnezeu“,pentru Revela]ia divin\.

    Hermetismul creeaz\ pun]i c\tre [tiin]amodern\, care sus]ine [i ea c\ Universul esteun dans ve[nic al energiei, r\m`n`nd `ns\ unmister modul cum se cristalizeaz\ ea `nforme stabile, chiar dac\ biologul britanicRupert Sheldrake aduce contribu]ii impor-tante `n controversata sa lucrare O nou\ [ti-in]\ a vie]ii, vorbind despre un „c`mp morfo-genetic“ imaterial, care formeaz\ [i influen-]eaz\, prin rezonan]\-vibra]ie selectiv\ [i in-genioas\, fiecare corp viu pe parcursul evo-lu]iei sale. {tiin]a nu a reu[it `nc\ s\-l „supra-vegheze `ndeaproape“ pe Dumnezeu.

    Ca [i biologii, fizicienii s-au apropiat foartemult de `n]elegerea manifest\rii divinului. ~nlaboratoare, ciocnirea extraordinar\ a proto-nilor [i antiprotonilor a produs un puternicfulger energetic, un Big-bang microcosmic,prin care au ap\rut milioane de minuscule„mingi de foc“, mult c\utatele particule W.Aceast\ descoperire se apropie mult de visuleinsteinian de a g\si o ecua]ie a c`mpurilorcare s\ reuneasc\ `ntr-o formul\ universal\,`ntr-o singur\ for]\ central\, cele patru for]ecunoscute `n fizic\ (electromagnetismul, gra-vita]ia, for]ele nucleare „tari“ [i „slabe“).

    Potrivit fizicii cuantice, atomii [i particu-lele nu mai s`nt m\rimi separate ce ac]ionea-z\ dup\ legile clasice ale cauzalit\]ii, mi[c\-rile lor nu pot fi anticipate. Ele s`nt p\r]i `ntr-o structur\ universal\ ce se bazeaz\ pe unita-

    tea [i armonia fundamental\ a unui Cosmos`n care nu `ntregul este determinat de p\r]i, cip\r]ile de `ntreg, „o ]es\tur\ complicat\ deevenimente, `n care conexiuni de diverse ti-puri se substituie, se `ntretaie sau se com-bin\“, cum spunea W. Heisenberg. Practic,fiecare electron poart\ `n sine `ntreaga infor-ma]ie disponibil\, `ntreaga [tiin]\ a lumii [i`ntreg spiritul nostru, precum monadele luiLeibniz. Acestea par s\ ia continuu decizii,cum sus]ine D. Bohm `n modelul s\u teoreticprivind existen]a unei „ordini implicite `ntr-un univers `nf\[urat“. La r`ndul lor, fotoniis`nt cuante de energie ce preiau informa]ii [iac]ioneaz\ conform acestora. Aceasta pre-supune con[tientizare, deci lumina `nseamn\con[tiin]\.

    Vechiul principiu al lui Hermes enun]aunitatea Micro [i Macrocosmosului. ~n Ma-rele Univers, totul se bazeaz\ pe rela]ii mani-feste, `n afara timpului [i a spa]iului. ~n di-mensiunea teritorial\ a existen]ei, materia,spa]iul [i timpul s`nt inseparabile. Particulelemateriei formeaz\ o lume a unei ordini [i ar-monii extraordinare, un mozaic de sistemeinterdependente (atomi, stele, galaxii), totuldesf\[ur`ndu-se cu o asemenea coeren]\ [icontinuitate, `nc`t impresia unui plan prede-terminat, des\v`r[it devine cople[itoare, ca [iurmele arhitectului s\u intangibil. Ordineaeste implicit\, numenologic\ (de la grecesculnumen, `nsemn`nd ac]iune divin\), potrivitunor autori precum E. Swedenborg, R. Ruyersau a gnosticilor de la Princeton sau Berkley.Noii gnostici prezint\ un model integral teo-centric. Cosmosul lor seam\n\ bine cu cel almateriali[tilor, dar e `nsufle]it de spirit.

    Se vorbe[te mult `n prezent despre o nou\paradigm\, despre un nou [i `ntregitor cadrude g`ndire filosofic\-[tiin]ific\, care s\ dep\-[easc\ concep]iile materialiste ale ultimelordou\ secole, s\ umple pr\pastia care s-a des-chis `ntre [tiin]\ [i religie, precum [i `ntreacestea [i via]a cotidian\, care `i face pe oa-meni dispera]i [i goi, neputincio[i, `n a[tepta-rea unui nou avatar, iar aceast\ „nou\“ para-digm\ `mi pare inspirat\ de hermetism. ~ns\acestea s`nt `nc\ mi[c\ri de profunzime, ac-cesibile unei elite [tiin]ifice (`n genul „gnos-ticilor“ de la Princeton) [i f\r\ prea mareimpact la marele public, cum ar\ta MarilynFerguson `n Conspira]ia de catifea. Univer-sit\]ile, ca citadele ale cercet\rii [i instruirii,vor trebui `ns\ s\ ]in\ seama de ele. Cumspunea R. Sheldrake, Universul nu poateavea sens [i cauzalitate dec`t dac\ a fost creatde un agent transcedental con[tient.

    Noul hermetism – Noua gnoz\, în [tiin]\ (I)

  • AgoraTTIIMMPPUULL8

    www.timpul.ronoiembrie 2011

    Bertrand Russell, Misticism [i logic\[i alte eseuri, Traducere de MonicaMedeleanu, Colec]ia Cogito, EdituraHerald, Bucure[ti, 2011, 256 p.

    Misticism si logic\ porne[te de la `n-cercarea de a oferi r\spuns unor intero-ga]ii fundamentale: 1. Care dintre celedou\ modalit\]i de cunoa[tere, ra]iunea[i intui]ia, este superioar\ – dac\ exist\superioritate `n acest caz? 2. Pluralitatea[i diviziunea s`nt integral iluzorii? 3. Sepoate vorbi despre o irealitate a timpu-lui? 4. C\rui tip de realitate apar]in bi-nele [i r\ul? R\spunz`nd cu rigoare filo-sofic\ [i coeren]\ logic\ acestor `ntre-b\ri, Bertrand Russell desfide misticis-mul integral, dogmatic [i pretins trans-cendent, dar re]ine ca pozitiv\ particu-lar\ experien]a ilumin\rii mistice, carese bizuie pe o `n]elepciune a sim]iriidemn\ s\ devin\ atitudine existen]iala,f\r\ `ns\ a fi transformat\ `n crez devia]\. Potrivit filosofului britanic, misti-cismul se define[te prin: 1. o cunoa[tereintuitiv\, direct\ [i instantanee a esen]eiaflate dincolo de realitatea empiric\ [iiluzorie; 2. credin]a `n unitatea tuturorcelor existente (negarea divizunii); 3.postularea caracterului iluzoriu al tim-pului (dac\ totul este unitar, atunci nuexist\ nici trecut, prezent sau viitor); 4.negarea realit\]ii r\ului, ce ar ]ine delumea dec\zut\ [i divizat\, guvernat\ desenza]ii [i experien]\.

    BU

    RS

    A C

    |R

    }IL

    OR

    MARCELACIORTEA

    Defini]ia motiva]iei dat\ de Shakespearemai exist\ `nc\ [i `n dic]ionarele de ast\zi.Motiva]ia, afirm\ el, este „tot ceea ce mi[c\,stimuleaz\ sau invit\ Mintea la Voin]\“. ~ntr-adev\r, motiva]ia este cea care ne face s\trecem la fapte. Deci ce fel de lucruri ne moti-veaz\? {i de ce?1

    ~n anul 2009 ap\rea la o editur\ didactic\din Bucure[ti versiunea rom=neasc\ a lucr\riiChild of Our Time2, elaborat\ de o cercet\-toare britanic\, Tessa Livingstone, `n timpulderul\rii unui program de monitorizare a 25de copii n\scu]i la `nceputul mileniului nos-tru. Licen]iat\ `n psihologie [i fiziologie, de]i-n\toare a unui doctorat `n neuro[tiin]e, dup\ce a lucrat o vreme cu copii din Europa [i dinOrientul Mijlociu, autoarea [i-a concentrataten]ia asupra evolu]iei psihologice a copilu-lui, demar`nd, `n anul 1998, un serial docu-mentar difuzat de BBC, `n care `[i propuneas\ urm\reasc\ evolu]ia unui e[antion format din25 de copii pe o durat\ de timp de 20 de ani3.

    Pentru cercet\torul rom=n contemporanaflat `n goana dup\ punctaje [i factori de im-pact, lectura c\r]ii ar putea fi o pierdere devreme, mai ales c\ nu spune lucruri necunos-cute speciali[tilor. Pentru educa]ie `ns\, lucra-rea este `n mod cert un punct c`[tigat, meritulei major fiind acela c\ repune `n cheie acce-sibil\ publicului larg rezultate dob`ndite `ntimp pe linia [tiin]elor a c\ror fundamentareteoretic\ se afl\ la baza acestui demers, pu-blicul ]int\ fiind identificat din capul locului`n r`ndul p\rin]ilor.

    De ce este important\ o astfel de abordare?~n primul r`nd, pentru c\ plaseaz\ ̀ n centrul

    educa]iei copilul [i nevoile sale, nu `ntr-unstudiu abstract p`n\ la inutilizabil – oric`t dedoct ar fi el [i oric`t\ erudi]ie am g\si la bazalui –, ci `ntr-unul compus din segmente devia]\ concrete, unele spontane, de reg\sit subtitlul Povestea lui…, altele dirijate, redate pescurt sub titlul O zi `n laborator. Astfel, al\-turi de pove[tile cu [i despre copii, `nt`lnimpove[ti cu [i despre adul]i care fie au cercetatevolu]ia copilului, fie au re]inut un aspect, uneveniment din propria copil\rie. Al\turi deTom, Tobi, Javan etc., `i reg\sim pe JeanPiaget (p. 39) sau B. F. Skinner (p. 63), dinteoriile c\rora echipa s-a inspirat `n alc\tuireaexperimentului.

    ~n al doilea r`nd, pentru c\ aduce `n fa]a ci-titorului interesat o alt\ manier\ de cercetare:pentru speciali[tii deprin[i cu cercetarea `n-chis\ `n circuitul revistelor [tiin]ifice este unmodel de deschidere c\tre public, iar pentrupublicul larg este un mod de familiarizare cudomeniul [tiin]ific. Cea mai bun\ dovad\ `nacest sens este difuzarea serialului mai susamintit4, prezentat de Robert Winston [i So-phie Raworth, dar [i interpretarea modern\ [iaccesibil\ a stilurilor de `nv\]are, de exemplu(pp. 19 sqq). La noi, stilurile de `nv\]are s`ntasociate mai ales teoriei inteligen]elor mul-tiple a lui Howard Gardner, teorie care, mainou, se bucur\ de o asemenea popularitate `nr`ndurile profesorimii, `nc`t ai crede c\ a fostemis\ ieri [i nu `n urm\ cu trei decenii; cutoate acestea, impresia noastr\ este c\, `n ciu-da unei foarte bune cunoa[teri a teoriei, `nv\-

    ]\m`ntul rom=nesc nu a reu[it s\ pun\ `nc\ `npractic\ teoria stilurilor de `nv\]are dec`tizolat [i deseori deficitar.

    ~n al treilea r`nd, respect`nd tradi]ia peda-gogic\, lucrarea este orientat\ spre latura po-zitiv\ a lucrurilor. {i pentru c\ am pomenitmai sus de B. F. Skinner, poate nu este lipsitde importan]\ s\ spunem c\ la baza motiva]ieise afl\ recompensa, iar prima [i cea mai a[-teptat\ recompens\ este `ndeob[te aten]iacelorlal]i, urmat\ de laud\, sus]inere, ajutor[.a.m.d. La polul opus se afl\ pedeapsa (p.67), de cele mai multe ori demotivant\, chiardistrug\toare, al\turi de critic\, jignire,cic\leal\ etc.

    Nu `n ultimul r`nd, afl\m diverse am\-nunte pe care fie nu le-am [tiut niciodat\, fie,din cine [tie ce motive, le-am stocat undeva,`ntr-un col]i[or al memoriei, uit`nd s\ lereactiv\m. De exemplu, nu [tiam c\ bebelu[iiaud mai bine pe o frecven]\ `nalt\ deoarece„un os minuscul din urechea intern\, careduce tonalit\]ile de bas c\tre timpan [i creier,nu exist\ la na[tere. De ce? Pentru c\ sunetulputernic al b\t\ilor inimii mamei i-ar surzi `ninteriorul uterului“ (p. 15) [i „dac\ auzul lorar fi ascu]it, s-ar surzi singuri“ din cauza pl`n-sului lor extrem de acut (ibid.). {tiam c\ `nv\-]area pe dinafar\ – mai ales `n domeniul lim-bilor str\ine – poate fi o unealt\ de lucrufoarte util\, dac\ este corect gestionat\. De[ip\stram amintiri amuzante din vremea c`nd`nv\]am prepozi]iile cu acuzativul `n limbalatin\, s\ spunem (ante, apud, ad, adversus/circum, circa, citra, cis…), `n timp am `nce-put s\ renun]\m la aceast\ metod\ de lucru,datorit\ proastei sale reputa]ii. ~n ciuda plicti-sului [i cu tot caracterul ei for]at, `nv\]area pedinafar\ este sus]inut\ de autoare mai ales `ncazul copiilor alolingvi nevoi]i s\ se integrezeunui sistem de predare `ntr-o limb\ necunos-cut\ lor (pp. 43 sqq). {i tot aici, pe linia me-moriei [i a uit\rii, am descoperit un am\nuntc\ruia, trebuie s\ recunoa[tem, nu i-am acor-dat niciodat\ aten]ia cuvenit\. Din ne[tiin]\?Din necunoa[tere? Din comoditate? Sau deteam\? Este vorba de capitolul „Uitarea rea-lului [i amintirea falsului“ (pp. 129 sqq), `ncare descoperim o scurt\ clasificare a aminti-rilor: amintiri r\t\cite (scurte flash-uri, de celemai multe ori lipsite de consisten]\), amintiriintruzive (lucruri pe care am dori s\ le uit\m,dar de care nu ne putem debarasa) [i falseleamintiri (fie rezultate din contopirea a maimulte evenimente care, `n timp, [i-au estompatindividualitatea, fie provenite din tr\irea maiintens\ a unui eveniment ulterior prelucrat p`n\la denaturare, fie pur [i simplu inventate).

    Prin urmare, nimic surprinz\tor. Dimpo-triv\, lucruri `n general cunoscute, aduse `nfa]a publicului larg dup\ o confruntare a bazeiteoretice cu realitatea practic\, urmat\ de ve-rific\ri [i confirm\ri la care s-a putut ajungeprin colaborarea unui grup de cercet\tori cuun grup de subiec]i voluntari dispu[i s\ `m-p\rt\[easc\ lumii experien]ele lor de via]\,traumele, spaimele dar [i bucuriile saurealiz\rile lor.

    Revenim `n parohia noastr\ [i ne `ntreb\mce anume ne motiveaz\ pe noi. Sau, mai ales,ce ne-ar putea motiva c`nd vine vorba de edu-ca]ie? Care este copilul vremurilor noastre?Care este p\rintele vremurilor noastre? Cumse implic\ el `n educa]ie, altfel dec`t prinsponsorizare [i/sau emiterea de p\reri cu pri-vire la ceea ce ar trebui s\ fac\ `nv\]\m`ntul?C`t\ lume ar fi dispus\ la o colaborare `ntr-unprogram similar celui din Marea Britanie [icine ar putea demara o astfel de ac]iune? Dece r\m`nem cantona]i `n articole – de calitate,f\r\ `ndoial\, dar – la un nivel at`t de abstract?De ce, `n ciuda bunelor inten]ii dezv\luite `nscris, `nt`mpin\m dificult\]i de fiecare dat\, lapunerea lor `n aplicare? Televiziunile abund\`n prezentarea unor evenimente sinistre, `nloc s\ rezerve un spa]iu instructiv [i curat edu-ca]iei, a[a cum am putut vedea `n materialuldifuzat de BBC. Personalit\]ile implicate `neduca]ie, `n loc s\ netezeasc\ accesul la edu-ca]ie, caut\ solu]ii insalubre de a `ndesa `nuniversit\]i absolven]i nebacalaurea]i, pe de oparte, sau, dimpotriv\, se zbat s\ ob]in\ cerce-tare la v`rf pe plan interna]ional, pierz`nd dinvedere principalul actor al procesului educa-tiv, anume copilul. {i nu `n ultimul r`nd, pro-fesorii, `n datoria c\rora intr\ urm\rirea`ndeaproape a performan]ei copilului, par amanifesta o rezisten]\ acerb\ la testarea ini-]ial\, care nu este altceva dec`t o practic\ [co-lar\ obi[nuit\, at`t de veche `nc`t toat\ lumeapare c\ a uitat-o.

    1 Tessa Livingstone, Copilul vremurilor noastre.Înv\]area timpurie. Cum s\ valorifici poten]ialul maxim alcopilului t\u. Didactica Publishing House, Bucure[ti,2009, p. 51.

    2 Vezi articolul “How kids learn: Tessa Livingstoneand Child of Our Time”, în The Times, 9 februarie 2008,http://women.timesonline.co.uk/tol/life_and_style/women/body_and_soul/article3334373.ece, on line la data de 2octombrie 2011.

    3 Vezi [i http://www.bbc.co.uk/pressoffice/pressre-leases/stories/2003/12_december/19/child_of_our_time.shtml, on line la data de 2 octombrie 2011.

    4 http://www.youtube.com/watch?v`wzS_k2_fdpk&fea-ture`results_video&playnext`1&list`PLE95778CF78B0594B, on-line la data de 2 octombrie 2011.

    Theorie [i prax\ `n Educa]ie (II)

  • 9Cronici de tranzi]ie TTIIMMPPUULL

    www.timpul.ro noiembrie 2011

    ROXANA PATRA[

    Cu toate c\ s-a scris [i p`n\ acum despreliteratura „feminin\“ (care, zice-se, nu-i chiaracela[i lucru cu literatura femeilor), publiculcunosc\tor a[tepta de mult\ vreme o lucraresolid\, jalonat\ de ac]iunea vindec\toare aprincipiului judec\]ii estetice („obiective“,desigur), precum Fotografie de grup cu scrii-toare uitate. Proza feminin\ interbelic\ (Car-tea Rom`neasc\, 2011), volumul de debut alBianc\i Bur]a-Cernat. Trebuie precizat de la`nceput c\ harnicul cronicar de la Observatorcultural s-a dovedit a fi [i un cercet\tor `nde-lung r\bd\tor: undeva m\rturise[te cu sinceri-tate c\ a „citit sau r\sfoit (de-a lungul a zeceani) cel pu]in c`te o carte a fiec\reia dintreautoarele numite“. Merit\ apreciat efortul de aparcurge un asemenea num\r impresionant detexte, cuprinz`nd, printre numeroase produc]iiprolixe, teziste, sentimentale [i deseori naive(vezi c\r]ile unor Adela Xenopol, Aida Vrioni,Sarina Cassvan, Erastia Peretz sau VeronicaPorumbacu), opere de o ne`ndoielnic\ valoare,„ghetoizate“ – ca s\ folosim un termen de careexegeta s-a ata[at pe parcurs –, adic\ izolate laperiferiile istoriei literare. Din p\cate, „cor-pusul“ pus la dispozi]ie `n finalul c\r]ii nu e du-blat [i de o bibliografie teoretic\ minimal\ sprea puncta, m\car à vol d’oiseau, cariera specta-culoas\ a peste 100 de ani de feminism – teorie„demonizat\“ `n fel [i chip (nu f\r\ dreptate) pemotiv c\, `n loc s\ atenueze, cum ar fi fost dedorit, ar accentua [i mai mult „diferen]a“ dintresexe. Or, Bianca Bur]a Cernat tocmai cu ase-menea „diferen]\“ nu se `mpac\ deloc.

    Fiind la origine o tez\ de doctorat (apreciat\cu distinc]ia maxim\: summa cum laude), Fo-tografie de grup... e o carte care trimite, printitlu, la genul de investiga]ie consacrat, la noi,de studiile Ioanei P`rvulescu. Ai fi tentat s-ocite[ti cumva [i „pe verso“, nu doar pe parteaimprimat\ a h`rtiei lucioase, acolo unde z`m-betul patinat al unor figuri feminine te-ar `n-demna s\ te la[i vr\jit de ipoteza lecturilor evo-catoare, menite a reconstitui trecutul cu un picde melancolie. Numai c\, exasperant de lucid\,exegeta feminit\]ii „ghetoizate“ nu se las\prins\ `n capcana sentimentelor [i emo]iilor. ~nplus, scriitura [i inovatoarea „metod\“ a micro-monografiilor `ncatenate, de[i adecvate scopu-lui istoricist [i documentar, tr\deaz\ deforma-]ia criticului actualit\]ii literare, obi[nuit s\trieze [i s\ separe valorile impure cu palo[uldiscern\m`ntului. De aceea, nici nu-i de mira-re, Bianca Bur]a-Cernat z\re[te peste tot numaifiguri de femei „revoltate“, numai reale sauvirtuale „polemici“ `ntre sexe (desigur, `ntr-oform\ cvasierotic\, de ars amandi) [i numaischi]ele unor destine mutilate din pricini su-biective, dar mai cu seam\ – o ghicim `n tonulpe alocuri frisonat al comentariului – din con-di]ii obiective ap\s\toare. ~n cazul unor scrii-toare (Sofia N\dejde, {tefania Velisar-Teodo-reanu, Sanda Movil\, Henriette Yvonne Stahl)de vin\ ar fi „familia grea“, ori atitudinea inhi-bant\ a unor so]i celebri [i falocra]i; `n cazulaltora, fr`nele contextuale s-ar rezuma la „cu-min]enia“ timorat\ a bolnavelor spiritual/`nsinguratelor celibatare (Lucia Mantu, TicuArhip, Alice Voinescu) sau chiar la infirmitateafizic\ (Sorana Gurian, Elena Farago).

    Ca atare, „scenariul micromonografic“ pro-pus drept sinopsis al „afirm\rii“ sexului fru-mos `n literatur\ se construie[te ca un corolar

    la povestea e[ecurilor suferite de femei `n luptacu regulile unui sistem `nchis, chiar „homo-social“, ca s\ folosim o etichet\ deja consa-crat\ `n lucr\rile Evei Kosofsky Sedgwick. {idac\ specificitatea unui asemenea demers[tiin]ific impune o minim\ racordare la ceea cede o vreme `ncoace se nume[te gender studies,ar fi cazul s\ aducem `n discu]ie cele c`tevalinii speculative de care face caz Bianca Bur]a-Cernat `n cercetarea sa.

    Un encadrament teoretic, din p\cate precar[i un pic caduc (prin apelul agresiv la sensuldialectic, marxizant, al conceptului de „margi-nalitate“), este asumat cu oarecare aplombchiar din start, de vreme ce autoarea nu se `m-piedic\ `n nuan]e, subliniind r\d\cinile „indivi-dualiste“, iluministe, ale feminismului, oriamintind despre „persecu]ia“ scriitoarelor `n„patriarhatul de stat“ comunist. ~n impondera-bila conceptual\ a Fotografiei de grup... exist\tendin]a de a asimila – poate din cauza amba-l\rii motorului „cestiunii“ – ideea de literatur\cu spa]iul fic]iunii prozastice. Pe alocuri, m`-nat\ de un parti-pris feminist nemetabolizatp`n\ la cap\t, Bianca Bur]a-Cernat uit\ c\ lite-ratura nu e tot una cu proza [i c\, de-o pild\, fe-meia-poet s-a afirmat bine mersi [i `n perioa-dele totalitariste. La noi, dar [i `n alte culturig`tuite de la]ul ideologic. Pe de alt\ parte, nu[tiu dac\ emanciparea femeii datoreaz\ at`t demult filosofiei luminilor. F\r\ exager\ri proto-feministe, trebuie s\ admitem c\ trasarea unuicadru ideologic „feminist“ sui generis survineabia dup\ emergen]a marxismului, pe la sf`r[i-tul secolului al XIX-lea. Altfel, am putea con-funda inten]iile nobile ale unor ilumini[ti de a-[i „educa“ tovar\[ele de via]\ cu nedezmin]itatendin]\ spre „emancipare“ a sexului frumos;sau am suprapune unei aspira]ii eterne a femi-nit\]ii (de-a se elibera de jug – `nc\ de pe vre-mea lui Sappho) un curent bine delimitat isto-ric, zis [i „feminism“. E limpede c\ [ocul asi-mil\rii s-a r\sfr`nt mult timp [i `nc\ se mair\sfr`nge `n c`mpul istoriei literare (Eugen Io-nescu vorbea sarcastic despre buc\t\ria „deve-nit\ salon cultural“). Dar feminismul nu tre-buie tratat nici condescendent, nici cu lejerita-tea ignoran]ei hr\nite de satisfac]ia c\ sanc]io-nezi presupuse „abera]ii“ precum „scriituralesbian\“ sau „negritudinea“. Or fi av`nd untemei [i acestea, la un examen atent.

    Din p\cate, a[a cum o dovedesc micromo-nografiile colate `n „fotografia de grup“ dinvolumul de fa]\, lecturile Bianc\i Bur]a-Cernatnu prea dep\[esc limita, cronologic\ [i con-ceptual\, a scrierilor ilustrei „prietene“ a luiSartre, Simone de Beauvoir – hotar desuet,„marxizanto-existen]ialist“, al istoriei femini-t\]ii. Totu[i, cercet\toarea este sedus\ `n nenu-m\rate r`nduri de formule luate cu `mprumutdin zona estetismului sau decadentismului, ris-c`nd no]iunea paradoxal\ de „feminitate deca-dent\“/ estet\, f\r\ o prealabil\ [i necesar\ in-vestiga]ie teoretic\ a v\ditei contradic]ii (onto-logice [i biologice). De altfel, destul de rare [iprecaute `n abord\ri, studiile despre femeile-estet (v. Talia Schaffer sau Kathy Psomiades)mizeaz\ nu at`t pe acel estetism de fond, alesen]elor `nsingurate [i sterile (creditat, de[if\r\ r\sfr`ngeri conceptuale, [i de autoarea pre-zentului volum), c`t pe un estetism al formei,ornant, desprins din „cultura comodit\]ilor“.Or, Bianca Bur]a Cernat nu ia nici un moment`n calcul „valoarea estetic\“ a e[ecului, a rat\rii`n]eleas\ ca solu]ie alternativ\, capabil\ a spar-ge o paradigm\ a luptei, de clas\ sau de gen.„Jocul care trebuie pierdut“ (the game thatmust be lost) – ca s\ folosim o formul\ splendi-d\ a cercet\torului american Jerome McGann –nu intr\ `n ecua]ia scriiturii din Fotografiei degrup.... {i asta pentru c\, `n multe privin]e, de-mersul exegetei se contureaz\ de la bun `nceputca un joc ce trebuie, cu orice pre], c`[tigat.

    De aceea, empatica (numai `ntr-un anumesens) interpret\ a scriitoarelor de alt\dat\ vaparia doar pe „g`ndirea tare“, e[apat\ de con-cepte ra]ionalist-obiective precum „legitimita-tea esteticului“ sau „canonul literar“. Dar, cuun material a[a de lunecos [i eterogen, legiti-mitatea esteticului, transcendent [i imuabil,sun\ aproape desuet, `n vreme ce ideea de-a ie-rarhiza [i de-a scrie legea (meteahna cronicaru-lui), acum, `n zorii mileniului al treilea, pare oglum\ desprins\ din obsesiile „canonice“ alecriticii b\[tina[e. ~n acest context, excesive [i„p\c\toase“ s`nt raport\rile repetate la „mo-delul literar“ al unui Camil Petrescu, de pild\(cel mai „experimental“ dintre to]i prozatoriiinterbelici), preluat cu nuan]e specifice ba deTicu Arhip, ba de Cella Serghi, ba de Ani[oaraOdeanu. Nici Eugen Ionescu nu scap\ de „po-sibilele dueluri“ cu Lucia Demetrius, `n timpce lupta dintre Hortensia Papadat Bengescu [iLovinescu va fi solu]ionat\ definitiv nu printr-o„prietenie pasionat\“, cum ar zice Ibr\ileanu,ci printr-un amor pe c`t de concuren]ial, de laegal la egal, pe at`ta de tov\r\[esc. Apoi, de[iincitant\ [i original\ `n prezum]ia-i biografist-culturalist\, ipoteza c\ personajul Doamnei T„nu s-a n\scut `nt`mpl\tor `n romanul lui CamilPetrescu, ci din magma fantastic\ a unei epoci`n care femeia, odinioar\ obedient\ fa]\ de olege nescris\ a t\cerii, cap\t\ `n fine ini]iativacuv`ntului“ – mi se pare pu]in cam prea decu-pat\ din cadrele poeticii camilpetresciene.

    Dar, `n urma efortului considerabil de a re-citi literatura mic\ [i de a aduce marginea lacentru, s`nt explicabile (dac\ nu chiar absolutjustificate) acele tendin]e anarhice ale e[afoda-jului critic de-a se av`nta, cu voracitate de pr\-d\tor, spre literatura mare, a prozatorilor dejacanoniza]i. A[a s-ar explica de ce tehnica „fo-tografei“ mizeaz\ pe expunerea `ndelungat\ achipului Hortensiei Papadat Bengescu: c\ci, pel`ng\ un consistent capitol dedicat `n exclusivi-tate numai „p\pu[\resei“ (v. Cap IV. HortensiaPapadat-Bengescu, „romanciera femeilor“),Bianca Bur]a-Cernat `nt`rzie destul de mult [iasupra debutului, [i asupra activit\]ii de „sbu-r\torist\“, contextualiz`nd cu mult\ aten]ie ple-carea de la „Via]a Rom`neasc\“ sau circum-stan]ele virajului spre proza obiectiv\. ~n total,vreo 60 de pagini despre literatura „marii euro-pene“ [i alte zeci dedicate lui Camil Petrescu,idol al tuturor prozatoarelor interbelice, deci [imodel de scriitur\, explicat pe larg, uneori cuefecte de trompe l’oeil, prin raportarea acestuiala materialul textual analizat. Ca atare, con]i-n`nd pe alocuri [i umbre masculine, fotografia„cu scriitoare uitate“ dovede[te a avea o com-ponen]\ sexual\ destul de eterogen\, aproapedemocratic\.

    Mai atente la ton [i la `mpletitura argumen-tativ\ se `nf\]i[eaz\ fragmentele despre plagie-rea Constan]ei Marino-Moscu de c\tre `nsu[i„Ceahl\ul“ prozei rom=ne[ti, Mihail Sadovea-nu. ~mi aduc aminte c\, prezentat\ `n urm\ cuc`]iva ani la o `ntrunire din Ia[i, concluzia de-f\im\toare a turtit c`teva mituri [i a r\nit c`tevaorgolii de neo-„convorbiri[ti“. A[a cum se `n-f\]i[a atunci, teza Bianc\i Bur]a-Cernat pro-mitea demasc\ri spectaculoase [i revela]ii ful-ger\toare. ~n schimb, „e[ecurile exemplare“precum cel al Constan]ei Marino Moscu, dar [iale altor scriitoare (ca Ticu Arhip, Sanda Mo-vil\, Henriette Yvone Stahl, Lucia Demetrius,Ani[oara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postel-nicu sau Sorana Gurian) s`nt explicate exclusivprin formule-cli[eu: „refuzul biograficului“,„minimalismul“, „proza estetizant\“, impresia„autenticului“ etc. Insuficient delimitate [idefinite, ceea ce atrage riscul unor confuzii`ntrist\toare, s`nt [i no]iunile de „autentic“,„autenticitate“, „autenticism“ – semn c\ dic]io-narul, folosit `n primele pagini f\r\ rezerve `ntrasarea conceptelor de „marginal“, „margi-nalitate“ [.cl., nu-i mereu un prieten demn de`ncredere.

    Ce p\cat c\ autoarea unui studiu at`t deambi]ios [i de remarcabil `n multe privin]e `n-chide „fotografia“ `n rama str`mt\ [i grosolan\a reperelor na]ionale [i a b\t\liilor dintre sexe!Frustrat [i greu de mul]umit, ca Jeni Acterian`n jurnalul ei, cititorul ar putea c\uta spre unorizont mai larg, cuprinz`nd [i scrierile uneiKatherine Mansfield, de-o pild\ – scriitoarebritanic\ p`n\ la os, prin studii [i surse cultu-rale (numai prin na[tere „neozeelandez\“, nualtminteri) –, descoperit\ de exegeta de la „Ob-servator“ doar `n t\lm\ciri r\t\cite prin presainterbelic\. (S-ar putea s\ fie vorba desprevolume ca The Garden Party: and Other Sto-ries sau The Dove’s Nest: and Other Stories).De altfel, f\r\ a trimite explicit nici m\car latraducerile rom=ne[ti ale unor MadeleineScarlat, Luiza P`rvu, Laura Poant\ sau Anto-neta Ralian, Mansfield va fi indicat\ ca modelcov`r[itor al „tinerei genera]ii“, mai ales princontroversatul jurnal care, `n anii ’30, a produso oarecare emula]ie. Pe de alt\ parte, nicicel\lalt reper invocat insistent, Virginia Woolf,crede Bianca Bur]a-Cernat, „cu scriitura eisofisticat-aluvionar\ din etapa maturit\]ii salecreatoare, nu este un model pentru scriitoarelenoastre“. Poate nu un model declarat. Dar, `nnici un caz, un model care nu poate fi inves-tigat comparatistic (la fel ca [i cel al scrierilorlui Mansfield) cu [i mai mult\ aplica]ie, c\u-t`ndu-se eventualele ecouri tematice, stilistice,ideologice, diseminate `n scriitura prozatoa-relor interbelice. De altfel, cercet\toarea scrii-turii feminine rom=ne[ti `ntoarce un chip mai`ng\duitor spre autoarea lui Orlando atuncic`nd, `n lips\ de resurs\ conceptual\, formulea-z\ concluziile glos`nd textul rom=nesc, exce-lent tradus de Radu Paraschivescu, din A Roomof One’s Own (la o adic\, sugestii pentru trata-rea literaturii „bolnavelor“ ar fi venit [i din OnBeing Ill sau alte culegeri de eseuri woolfiene).Pe final, abandon`nd „mansfieldianismele“, cupre]ul rat\rii nuan]elor din eseurile autoarei„neozeelandeze“ (v. The Critical Writings ofKatherine Mansfield, 1987), Bianca Bur]a-Cernat se va `ndatora tot Virginiei Woolf, de[iare impresia c\ polemizeaz\ (p`n\ [i cu ea!): „Ede dorit ca scriitoarea s\ aib\ o «camer\ sepa-rat\» `ntr-o locuin]\ mixt\, nu `ntr-o cas\ locui-t\ exclusiv de femei sau, mai r\u, `ntr-un ghe-tou“. E de la sine `n]eles c\, odat\ dep\[ite fe-minismele „diferen]ei“, din pagina comenta-riului critic se degaj\ tot mai pregnant „no]iu-nea desuet\ de subiect neutru din punct de ve-dere sexual“, demn\ de cercetat, [i teoretic [iistoric, `n studii viitoare. Nu mai trebuie s\insist asupra faptului c\ autoarei Valurilor i s-aata[at de mult eticheta de „minte androgin\“,ceea ce demonstreaz\ c\ nu camera „separat\“de la Bloomsbury ar fi sursa dezl\n]uirilor fe-ministe. ~n fapt, `ntr-o asemenea investiga]iede la con[tiin]a teoretic\ a Virginiei Woolf tre-buie s\ pornim. {i asta nu ar contrazice `n niciun fel acea ipotez\ mai veche, formulat\ [i deIbr\ileanu, [i de Hortensia Papadat-Bengescu,miz`nd pe acele ecleraje inteligente ale „femei-lor `ntre ele“, considerate mai capabile s\ atin-g\ acea competen]\ hermeneutic\ androgin\.

    R\m`ne de cercetat, `ns\, c`t s-a tradus `nperioada interbelic\ din cele dou\ scriitoarebritanice, dar [i din literatura unor GeorgeEliot, George Sand, Charlotte [i Emily Brönte,Madame de Staël etc., [i `n ce m\sur\ modeleledin import rezoneaz\, `n urma lecturilor, `n„con[tiin]ele estetice“ autohtone. Prin urmare,mai captivant\ dec`t „antiproustianismul“ ben-gescian ar fi fost investigarea posibilelor re]elefeminine intrate `n re]eta scriiturii „marii euro-pene“. {i, tot astfel, mai ofertant\ s-ar fi dove-dit definirea, circumscrierea [i exemplificarea„mansfieldianismelor“ (pluralul se impune dela sine) unor Lucia Demetrius sau Ani[oaraOdeanu. Dar asta e deja alt\ tem\ de cercetare,care ar consuma, cine [tie dac\ fructuos ori nu,poate ceva mai mult dec`t zece ani. A[tept\m,a[adar, cu mare interes urm\toarele c\r]i.

    Femei `ntre ele (by Bianca Bur]a-Cernat)

  • PoezieTTIIMMPPUULL10

    noiembrie 2011 www.timpul.ro

    Mirela Lungu,