Click here to load reader

2012=Codul Divin Al Vietii-Dr. Kazuo Murakami

  • View
    5.342

  • Download
    53

Embed Size (px)

DESCRIPTION

2012=Codul Divin Al Vietii-Dr. Kazuo Murakami

Text of 2012=Codul Divin Al Vietii-Dr. Kazuo Murakami

CoDUr DrvrN Ar VrrTrr

Timp demulli ani, caracteristicile genetice care setransmit delao generalie laalta aufost considerate imutabile: nimic ,Nupoliface in direclia asta, este ereditar'i erafraza repetata lafeldedescao montro. Dar recente studii aratd camediul inconjur5tor giallifactori externi influenleazd genele modul in care funclioneaza. gichimici, in afaridefactorii flzici deja cunoscu!i, Dr. Kazuo Murakami perspectivi: neoferd o noua gAndim modul in care poate activa gene gidezactiva inactive gene active.Totodata, factorii mentali (cum negativi(de pozitivi exemplu stresul)gi ar 5iemolionali- auo mare fi bucuria, gispiritualitatea) recunoStinla influenti in activarea genelor giin a transforma sau dezactivarea astfel personalitatea giinfali5area umana. in baza noilor gia propriilor descoperiri autorul observalii, 5tiinlifice cdrlii Codul divin ol vie,tiine invalicumsi netrezim aptitudinile latente laorice varstS. Cum? Dr. Murakami susline ci o atitudine gi pozitiv; poate genele pentru activa a aduce succesul necesare pecele fericirea in viala noastrd, in acelagi timpdelactiv6ndu-le genetic;"negative. proces,,g6ndire o abordare Elnumegte acest gtiintifici lui9ia prin a controlul entuziasmu ui genelor, cultivarea inspiratiei.

CODULDIVIN AL VTBTII)

Descoperitalenteascunse, inscrise in propriul ADN

Dr. KazuoMurakamiTraducere:Ruxandra Comga

CupnrNs

PnrrnlA 7 lNrnoouceRx 15 I DnscmnensA MIsTERULUT vrrln 29

nCuu se NEAcrrvAMcsNrrr 5l

mAtmuonqte TNTERIoARA lN CARETRAM NE pOT $I MEDTUL TNFLUEMAcrNrLE 77

TV Lrcln DE vrATA orNrenoneron105

vMnecorrrn TTeARULUT vrElrr125 VI lMsrNeREe cu orum-rr153 $Trrv;Er

P nE FATA

Cihe cititori in octombfie 2004, am fost invitat sd particip impreun6 cu al.ti noud oameni de gtiinld gi vizionari la dintre budism gi qtiin!6", o "Dialogul reuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa, Dalai Lama, la rezidenla din Dharmsala, India. Dalai Lama citise despre cercetarea mea cu privire la modul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fost deosebit de interesat de ea. Actorul Richard Gere, care a fost invitat la reuniune, a manifestat un mare interes fafi de prezentarea mea. Aceastd c-artecuprinde aproape tot ce s-a discutat la reuniunea respectivd. Cercetarea in domeniul gtiinlelor naturii avanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiar agteptdrile celor care lucreazd in domeniu. Genomul uman a fost complet decodificat doar cu cdliva ani in urmd. Acum dispunem de mijloacele gi de abilitdfile necesare pentru a descifra tiparul

IC o o u l , D r v r r , {e l V l n l l l

PnnrnlA . Din cdte am observat din studiile efectuate qi din propria mea experienfd, pare si stimuleze genele pozitive gi si deblocheze potenlialul unei persoane. $i mai uimitor insd este faptul cd. poate fi generat de .Un experiment recent pe care l-am pus in practicd gi pe care il voi descrie pe larg putin mai t0rziu, a ardtatcexa$rlre-drrse-in-Eodse-qutfjsatly-niv-elul dedrlsoaa-gl gg4geJa .di_abetiq-i*dupamas6. An care sunt activate identificat apoi genele,,gpecifice po4tc, gti_q4l_q.!iVg.g3 *9-"89!9-*. Dacd vom invdta cum sd activdm genele pozitive gi sd le dezactivim pe cele negative, am putea dispune de posibilitdli infinite pentru a spori potenlialul uman. Oea de'a doua chestiune prezentatd in aceastd carte o reprezinti dgqprc--ceea* -ce-. - facqqi iu-csnjoar.d. Sjslsmul--enzunetjelh-ormonal gene.le -qorelatecare provoacd hipertensiunea constituie preocuparea mea de o viafd. $i totugi, tn ciuda aproape unui secol de cercetdri intense efectuate de numerogi oameni de gtiinf6 capabili, mare parte chiar qi din acest subiect rdmdne necunoscutd. i' este un -lqister , uimitor. 9

corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cd descifrarea codului genetic va rezolva misterul vielii, a devenit din ce in ce mai evident ci viala nu e atAt de simpld. t ehier plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea in domeniul gtiintelor naturii de pesf.e.nafuuZ9*c_i_de ani, din care _:bdic-at eer.c$sii-genetice. acestei cdrti este de a transmite insp-Latig_g!*p_riza g.i uimirea pe care le.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gi a procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgi cum putefi aplica unele dintre aceste descoperiri in viata de zi cu zi Existd doud chestiuni pe care doresc in mod special sd vi le comunic. prima este degcoperireae-clle

oameni nu dauvina pentrudefectetetf'.hT}iilipsa inclinaliei spre spor! pe pdrinfi? EtdevE.rt c a influenfeazd. caracteristicile gi abi_ litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi se transmit genetic, e. ?te gulat, de exemplu, ."1"; cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$ia sannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenete nociv-e. poate declangagi el

Conul DlvrN ll

Vrpru

PREFATA

Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar fi ceva foarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinte qmana nU ar put n a_hp_r_ggl_ilpl.sis_temulul nerves automat, $_r--,"? tpelglq4gEde--4qastre-.viJale. inclu siv re spiralia gi circulalia sangvind, I penrru a ne menline in viafd sau freo _neastri. Qeqg!_g. _4-gastre controleazi acestesisteme vitale gi, in acest scop, . Cdnd una dintre ele incepe sd funcf,oneze,o alta rispunde oprindu-gi activitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai intens, armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe un tot unitar. o

gi, in mod misterios gi totugi evident, r-lo$JrB _qu.l_o iul_-in-fjpile zrm_a_l Lcqt_ -sub rrUmcle*.de-celrrl5. Natura noastrd umand ne impinge si cdutdm sd cunoagtem necunoscutul gi si incercim sd inlelegem neinfelesul. ,Ce e nou?" e refrenul constant al omului de gtiin!6, demonstrdnd cd destinul gtiinlei este de a evolua. Atdta timp cdt curiozitatea noastrd fundamentald nu se va schimba, gtiinla va continua sE progreseze. N-oi. date Si descoperiri, mai ales in gtiinlele naturii, au efecte imediate, conducdnd la o noud tehnologie, la tehnici imbundtdlite de reproducfie in cregterea animalelor sau la crearea de noi medicamente. Drept ""-:" ;

i

iil

pasguL-di4-purArnteloplsre.trebuie sd se afle in spatele armoniei lumii noastre. de pglttrtl g -decgdc--acest-concept; ca-om de gtiin!6, am ales sd-l numesc m6re!". Desi "Ceva _e__g!el .cu slmturjle 4e__pe-reep-qt Lq4stre, l ii, tic e un lucru cu adevdrat miraqi culos; totugi gi Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke . $tim ca cggg!' gi.tplq$i , lentul a mii de cirfi, e_ pgllfAt_in 10 interiorul rjlglne-p-e.Etf !rtotdgqunaosabie-c,u-doutrtii$rui. 'Chestiunea centrald in dezbaterea cu privire la slgnarca--maJri nu e tehnologia, ci mai degrabd [email protected] sd creezi o eopie fizied e prosi-:mergpm? u? prrei persoane doer npntru cF .trei acest gi posibil tehnologia fac lucrul respectiv, $tiinfa dar oamenii sunt cei care decid daci sd-l pund in practicd sau nu gi

. N,er-tlebsr sa-fin Sege q+t+ti=m=c4 ar-osa-uti. a!A!-de _lata,ipc-lusiva noastr6,11

"_gi nu

Conul Drvrx al Vrnrrr "ulnane. fgq_qgqra-lenatural, cliar dase aQel lucru este

PnnrnTA a" .ef.9cJ11,qgp6 e;p-e-f-1tr94te pentl-g-- a !n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls!4!elege ,la cd mi,ntea nu -are legltud'cu bunislarca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd numai prin metodele qtiinlifice elimindm conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei comunitdti internafionale, trebuie sd depunem mai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resurse in lumea in care trdim pentru qhrdiereleintii. astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare.$1

pasib-il -diapuncf de vederetehnic. Dar infrAnarea este insuficientd dacd e bazald.exclusivpe eticd. sarla_apqgleloa lrdim nucslgjld pulefi! noaqlr,e p_y1t-t_srq,tia cf-+elde_g1ghg a nenumdr"j" ti"ii "tit noasc?I9_g$f.9trr-r.pe in viata a noastri. AdsgtAn_d trd pentru pqteq. sd ne activdm gennle,.inacti,ve gi si lisim cale liberd unui mod de a trdi nou gi minunat. Ca fondator al Institutului pentru studiul rqlatiei--p-in-t-e'geni, rcalizez e sd dgvsdeesce -,q[-Je1-i-q{9e._!u9g13g, r$S[ie,*resastln$a p9! agtiya . Rezultatul experimentului cu privire la rds menfionat mai deweme reprezintd iacercetdrii Bnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evoluf noastre ar putea oferi o explicafie pentru ade virurile pe care ni le.autransmis Buddhagi lisus, descrisein termenii mccanis-D0ulutgeA_e.tlg dg qctire. Yflre/4%:+guv' Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzeci de pot-activa".genele, ani in urmd cd _t-9 91ie ..-c-n. "gc_g-ag!ges.te-",ne$tiintificd, o_a_pp,ni {p1.ns4nr: .dp de qtiinfd .care impdrlagesc opinia-mee".su. la puterea.,mintii..a*--crnscut. De fapt, sgy44!nt2

L

I

reciproc, dacd , cre*g-qig qQ-m-pleieze dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de fatd va fi utild in aceasti privinta. in efortul meu de a infelege, am avut norocul de a intdlni numerogi oameni minunafi. ii sunt mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki, laureatd a premiului Nobel gi fostd directoare a Universitdfii Tsukuba; gi doctorului Hisateru Mitsuda, profesor emerit al Universitd.tii Kyoto 9i mentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea lufrgul multor ani. Profit de aceastd ocazie pentru a-mi exprima din inimd recunoqtinfa. AS dori sd mu$umesc sfintiei sale, Dalai Lama, pentru aprobarea cercetdrii mele. Vreau, de asemenea,sd-mi exprim aprecierea sincer6 fald de Richard Cohn 9i Cynthia Black de la editura Beyond Words Publishing, Inc., 9i traducitoarei Cathy Hirano pentru asistenla acordatd la publi13

Coour, Drvrlrel Vrnrrr carea acestei cdrfi. Versiuneajaponezd s-a vdndut in peste 200.000 de exemplare$i a$tept cu nerdb_ dare reactia cititorilor de limbile englezd qi romdnd fald de ideile pe care le voi prezenta.

INTRoDUCERE

Dr. Kazuo Murakani

Noile descoperiri din domeniul care evolueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenlia Iumii intregi. Dezvoltarea legumelor modificate genetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt de sdndtoase sunt aceste produse pentru consum, iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate a generat controverse despre posibilitatea clonelor umane identice. Avem o noliune preconceputd referitoare la ce sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foarte puline lucruri despre ele. Doar cu cdteva zeci de ani in urmi, termenul de ereditate era aproape sinonim cu soartd sau destin. Caracteristicile transmise de la o generafie la alta erau socotite imutabile. Cuvintele: ,,E ereditar; nu se poate face nimic" exprimau inutilitatea luptei impotriva inevitabilului. Oamenii de exemplu, cd un copil ndscut de pdrinfi dotali cu talent muzical va fi binecuvdntat cu aptitudini t4 15tl

{l

ColuL DIvIN el Vtnltt

Ir.rtnoDUcERE _cone:iuni. Un goc 4g-s-tr sever, de exemplu, poate determina pdrul unei persoane sd albeascdintr-o singurd zi. Sau, dimpotrivd, un pacient bolnav de cancer in fazd terminald informat cd mai are doar cdteva luni de trdit poate trdi gase luni, un an sau chiar mult mai mulfi. Cineva care nu a fumat niciodatd o ligard in viala lui se poate imbolnivi de cancer pulmonar, iar altcineva care a fumat o suti de ligdri pe zi poate fi cdt se poate de sdnitos. Degi consumul de sare in exces poate determina hipertensiunea, o persoand cdreia ii place sd mdnAnce sdrat poate s[ aibd tensiune sangvind normali. $tim, de asemenea,cE persoanele pot manifesta in condilii extreme o putere supraomeneascE sau cd actul de a se indr6gosti poate transforma un student slab intr-unu] silitor care brusc exceleazd la studii. Aceste lucruri se intdmpla tot timpul gi oamenii au g6sit numeroase motive diferite pentru a le explica. De fapt, toate ..fengme_uesrrnr dircet_.lngale de*Uqqd_Ul" in

muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinli diabetici ar prezenta un mai mare risc de a dezvolta boala. Similar, se considera cd acei copii cu pdrinli supraponderali vor deveni obezi gi cei cu pdrinfi care suferiserd de cancer vor muri probabil de aceeagiboald. Asemenea lucruri continud incd sd fie socotite ca linAnd de soartd. Desigur, ab.:litatea -po.ate-*fi dezvofta6 cu mare efsrt gi efectele genelor nocive pot fi reduse printr-un control strict, dar pAnd acum a fost dificil de combdtut pdrerea cuiva care insista cd o trdsdturi particulard, indiferent daci este bund sau rea, este,ereditard". Qerc-e-tirilq_ggloetice e*insA--aLsondus la desceperiri eXifaor{lnare. Deoarece genetica este studiul vielii insdgi, fiecare noud descoperire este extraordinard, dar aceasta ne afecteaz[. direct. Experimentele mele qi ale altor oameni de qtiinld au i p_o-! demonstrat cd -qdg!_-i-r-r-carefuncti-qa.ea.aA-gen,e..l-e-!-oastre. Mai exact, gtim acum_Lq-gepplA_Eglyg_Lqt_fi

qsliyele.CAnd vorbesc de medirt sau de-"S-tim-uli etierni, oamenii tind sd gdndeascd in termeni fizici, c. Efectele psihologici stimulilor sau ale traumei asupra genelor noastre - cu alte cuvinte, - au atras atenfia gi vor continua si o atragd qi in viitor. e din l,qp"g din jurul 16

q

,&rliltsqegzeslJgzultalgl*se

poateschimha lui. Vedem acest potenlial peste tot in jurul nostru, degi e posibil sd nu-l recunoaqtem ca ceea ce exemplu cd i3-_f"Uap!ie unui_cancer se poqtellqhiqoba l, dacd el e convins L7

Cooul, DIvtN lr' Vrnltt

ItrnoDUcERE

joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor Iingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesard penf.rrr ridieercn obiectelnr, cdntatulla pian sau efectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nu devenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne de porc sau de vita se datoreazd, de asemenea, genelor. in

prosesula vietii--dq -zi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeezm4oritatea oahenilsl. O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciuda faptului cd se bazeaz6.pe aceleagi principii de operare, asiguri faptul ci . Prin urmare, c6snicia unei femei frumoase cu un bdrbat genial nu va garanta nagterea unui geniu cu un fizic atrdgdtor. O actrili superbi se zvonea cdndva cd il ceruse in cdsdtorie pe George Berriard Shaw pentru cd voia un copil cu frumuselea ei gi inteligenta lui. Dramaturgul, binecunoscut pentru spiritul lui sarcastic, i-a rdspuns: dacd avem un copil cu mintea ta gi "$i frumusefea mea?" Ali putea, de asemenea, si privili lucrurile in dde

Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea ce mea este cd e in viitorul genelor vor fi clarificate apropiat. N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile incruciqate venirea acestui moment' Dacd prin imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza cunoaqtere, ar trebui sd profitdm de aceasta acum. Am scris cartea de fa!6 cu acest scop in minte - de a vd impdrtigi informatiile utile 9i fascinante pe care le-am aflat din studiul meu asupra genelor. Minunea codului genetic

posihitiiifi.-noastle' care i Ldrd functionarea geF-eJgr18

ti.

Dar mai existd $i un alt aspect al problemei care intrigd oamenii de gtiinfn ca mine. 19

Conul Dlvlt'l el Vlnllt

InrnooucERE

gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi dar asta ili", cu siguranld crea codul genetic, irrseamnecd eI s-a ndscut pur 9i simplu in mod spontan? in fond, "ingredientele" necesare vietii abunddin natur6.tatul purei intamnliri' Dac[a'eest-luctu tu ar fi

jucdm in acest procegca viata sd se-nascd gi,

. Llniqu!rol p_e*care_ il

adev6rat,

ar--trehui-se-p-o-ql3-qi- se

Copiii cresc in--qqd_-U_A!Ur_d_pg _bgza atent,-nodelaie- ale i. "ff Problema clonirii Unele persoane pot intreba: oDar ce e cu clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punctul in care putem crea copii pure ale animalelor superioare. Am produs deja clone de oi gi de maimufe gi embrioni umani au fost deja clonafi in laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaie clonatd, a constituit intr-adevdr un moment extrem de important. Ea a-fos-L_repyodusd fdrd ajutorul unui berbec _a_glan*dei reFrodrrcitonre, extrasd la 4flmafe, int6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-ilatrrnci, ss eonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil. e

atdta timp @jn."Jnod'seantan .ai toate pdrfile sale componente se afld adunate in acelagi loc. $tim ci acest lucru nu -!g-!ie se int0mpl6. i - o fortd care transni, am numit-o 'Ceva

S-au ficut progrese semnificative in domeniul gtiinfelor naturii care ne permit si descoperim misterele viefii, unul cdte unul' $! totugi

rriilor noastre extraordinare in domeniul tehnologic, nu trebuie sd uitim niciodatd cd ne dator[m viefile minunatelor forte ale naturii. Multe persoane

are clonarea reugitd a animalelor superioare pentru gtiinfele naturii?

ale_s3,l + {sbi _origr+$.

obtinut"d-". 2l

eacorpuluiunei

Conul Drvrr.r el Vrnlll Pj5gatt". De exemplu, o celuli a corpului lui Shigeo Nagashima, jucit