MINISTERUL EDUCAŢIEI NATIONALE INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN DOLJ

LICEUL TEHNOLOGIC TRANSPORTURI CĂI FERATE CRAIOVA

CRAIOVA

Str. C-tin. Brâncuşi Nr. 15

Tel / Fax: 0251 595 431

e-mail: caiferatecraiova@yahoo.com

web: http://cfr.licee.edu.ro/

Cod postal: 200136

PLANUL DE ACŢIUNE

AL ȘCOLII

LICEUL TEHNOLOGIC

TRANSPORTURI CĂI FERATE CRAIOVA

2015 - 2020

PLAN OPERAŢIONAL

2019-2020

CUPRINS

Misiunea şcolii 3

Viziunea școlii

1.2.1. Cadrul geografic şi cultural

1.2.2. Scurt istoric

1.2.3. Particularităţi

1.2.4. Oferta educaţională şi exigenţele calificărilor oferite

1.2.5. Priorităţi naţionale

1.2.6. Priorităţi, obiective şi ţinte regionale

Analiza rezultatelor şcolare

1.3.1. Analiza realizărilor din anul 2018-2019

1.3.4. Disfuncţionalităţi

II ANLIZA NEVOILOR

2.1.Analiza mediului extern

2.1.1. Aspecte demografice

2.1.2. Profilul economic

2.1.3. Piaţa muncii

3

4

4

5

6

8

11

14

14

14

15

15

15

17

18

2.2.Analiza mediului intern

2.2.1.Predarea şi învăţarea;

2.2.2.Activitatea consiliilor, comisiilor. Proiectare, analiză, eficienţă

2.2.3.Materiale şi resurse didactice

2.2.4.Resurse umane

2.2.5.Rezultatele elevilor

2.2.6.Activităţi extraşcolare

2.2.7.Consiliere şi orintare şcolară/în carieră

2.2.8.Calificări şi currriculum

2.2.9.Parteneriate şi colaborări

III. ANALIZA SWOT

ANALIZA PESTE

32

32

33

34

35

38

44

57

58

60

63

65

IV. CONSULTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUARE

4.1. Organizarea procesului de consultarepentru elaborare PAS

4.2.Organizarea activităţii de monitorizare, evaluare şi actualizare PAS

4.3.Priorităţi pe termen mediu

V PLANUL OPERAŢIONAL

5.1. Planul operaţional 2019-2020

5.2. Planul operaţonal pentru managementul instituţional

5.3. Planul operaţional pentru implementarea managementului calităţii

5.4. Planul operaţional pentru reţelele interne de colaborare

5.5. Planul operaţional pentru reţelele externe de colaborare

66

66

66

72

74

74

Anexe

BAZA CONCEPTUALĂ

Acest Plan de Acţiune al Scolii este conceput în conformitate cu următoarele acte

normative:

Legea învăţământului 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare.

Legea învăţământului 268/2003 privind modificările la legea 84

Legea 354/2004 cu modificările şi completările ulterioare

Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic

Legea 349/2004 privind modificarea şi completarea legii 128

Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii educaţionale nr. 75/12.07.2005

Legea nr. 87 / 13 aprilie 2006 privind aprobarea ordonanţei de urgenţă nr. 75 /2005

Ordinul M.E.C.T.S. 4889 / 09.08.2006 şi anexele privind asigurarea calităţii în educaţie

şi formare profesională

OMEC 4595 cu privire la criteriile de evaluare a activităţii didactice

OMEC 5132 privind activităţile de dirigenţie

Regulamentul privind activităţile de studiu şi documentele şcolare la învăţământul

preuniversitar aprobat prin OMEC nr. 3502/3.03.2000

Legea 1/2011, legea educaţiei naţionale

O.M.E.C.T.S. nr. 3753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul

naţional de învăţământ

O.M. nr. 3310/1998, privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a

Inspectoratelor Şcolare.

Ordinele, notele, notificările şi precizările M.E.N.

Planul Local de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic 2013-2020, CLDPS

Dolj

Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI),

octombrie 2013

Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul IV. Educaţie.

Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Strategia managerială a Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj pentru anul şcolar

2013/2020

Formularea misiunii

Liceul Tehnologic Transporturi Cai Ferate, Craiova îşi asumă misiunea de a oferi un

mediu favorabil învăţării prin alternative educaţionale şi experimente pedagogice de nivel

european, să ofere oportunităţi de educaţie şi formare profesională de înaltă calitate

pentru dezvoltarea liberă a personalităţii fiecărui elev astfel încât integrarea în comunitate

şi adaptabilitatea absolvenţilor să se realizeze cu uşurinţă.

Conducerea Liceul Tehnologic Transporturi Cai Ferate, Craiova şi Comisia de Evaluare

şi Asigurare a Calităţii sprijină total implementarea performantă şi îmbunătăţirea continuă

a sistemului de management al calităţii în scopul obţinerii rezultatelor care să satisfacă

aşteptările beneficiarilor ansamblului de programe educative şi de formare profesională.

Întreaga activitate a şcolii este structurată în jurul beneficiarilor – elevi, părinţi,

comunitate, angajatori, iar calitatea este elementul fundamental în programele şi

proiectele şcolii.

Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale, este

oferită de instituţii responsabile, orientată pe rezultate, respectă autonomia individuală şi

instituţională, asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane, se

bazează pe inovaţie şi diversificare şi are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a

performanţelor.

Sloganul scolii: “Mereu in miscare!”

Misiunea şcolii

Viziunea şcolii

Liceul Tehnologic de Transporturi Căi Ferate Craiova îşi propune

promovarea unui învăţământ deschis și flexibil, capabil:

Să ofere tinerilor din zona Olteniei oportunităţi de educaţie şi instruire de

înaltă calitate în domeniul tehnologic, al transporturilor feroviare, în

condiţii de egalitate, fără deosebire de sex, vârstă, etnie sau apartenenţă

politică şi religioasă;

Să sprijine dezvoltarea carierei la nivelul standardelor de performanţă

conforme dimensiunii europene, pentru a deveni cetăţeni activi,

responsabili şi toleranţi în comunitatea care asigură sporirea calităţii vieţii

şi prosperităţii economice.

Să ofere elevilor şanse egale de ocupare a locurilor de muncă printr-o

educaţie de înaltă calitate în domeniile: mecatronică, automatizări,

telecomunicaţii, instalaţii electrice, transporturi,sportiv, design vestimentar

sprijinind prin activitatea sa, dezvoltarea carierei, sporirea calitatii vieţii şi

prosperitatea economică la nivelul întregii comunităţi în vederea integrării

absolvenţilor in piata muncii.

1.2. Profilul actual al şcolii

1.2.1. Cadrul geografic şi cultural

Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova este amplasat în zona centrală a

oraşului Craiova- județul Dolj, iar prin activitatea desfăşurată şi posibilităţile de calificare

a elevilor acoperă o mare parte din cerinţele regionale, dar şi naţionale, datorită pregătirii

complexe, pe care o poate oferi în domeniul transporturilor.

In ansamblul teritorial al României, judeţul Dolj are o poziţie sud-vestică, axată pe

cursul inferior al râului Jiu de la care îşi trage numele ( Jiul de Jos, sau Doljul ). Teritoriul

judeţului se întinde între 43°43'si 44°42' latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50'si 24° 16'

longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate

longitudinal. Limite convenţionale îl separă de judeţele: Olt - est, Mehedinţi - vest, Gorj -

nord, Vâlcea - nord-est. Numai pe latura sudică limita este naturală, aceasta fiind

constituită de cursul Dunării care formează aici şi graniţa ţării noastre cu Bulgaria. Între

aceste limite - a căror lungime totală depăşeşte 450 km - teritoriul Doljului are o întindere

de 7414 kmp, ceea ce înseamnă 3,1 % din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere

Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-teritoriale ale României.

Relieful este dominat de Câmpia Română, dar există şi zone deluroase în nord. După

aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie.

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate. La 31 decembrie 2011, organizarea

administrativă a acestui judeţ era următoarea: 7 oraşe şi municipii (din care 3 municipii),

104 comune şi 378 sate (din care 14 aparţin de oraşe sau municipii). Reşedinţa judeţului

este municipiul Craiova.

Liceul Tehnologic de Transporturi Căi Ferate – Craiova funcţionează cu mai multe

profiluri şi specializări, corespunzător fiecărei forme de învatamânt şi astfel, oferă

posibilitatea instruirii elevilor în domeniile:material rulant, mecatronică, automatizări,

telecomunicaţii, electromecanică, instalaţii electrice şi transporturi auto, sportiv, design

vestimentar.

Unitatea noastră este structurată pe următoarele nivele:

- liceu cursuri de zi, rută directă ;

- liceu cursuri serale, rută directă;

- școală profesională;

- școală postliceală:

1.2.2. SCURT ISTORIC AL ŞCOLII

Vechiul liceu, în care funcţionează astăzi Liceul Tehnologic Transporturi Căi

Ferate Craiova, a fost inaugurat în 1885, în prezenţa Regelui Carol I. Era instituţia care a

dat militari de elită ai oştirii româneşti, dar şi oameni de cultură şi de ştiinţă proeminenţi.

Era Liceul Militar al Craiovei de altădată.

Tinerii Craiovei de odinioară care visau la o carieră în armată îi treceau pragul, cu

gândul că, pregătirea dobândită la Liceul Militar, îi poate transforma în comandanţi de

seamă. Unii dintre ei şi-au văzut visul împlinit, astfel încât astăzi sunt emisari ai

vremurilor de demult, căci Liceul Militar al Craiovei s-a desfiinţat, lăsând în urmă doar

amintirea locului unde odinioară păşeau personalităţi de seamă ale României, dar şi

viitori militari de carieră. I-au trecut astfel pragul, de-a lungul existenţei sale, regele Carol

al II-lea şi primul-ministru Armand Călinescu (1938), ministrul de război Pantazi (1943),

mareşalul Ion Antonescu (1943).

La 1 septembrie 1972, printr-un Decret de Stat, a fost înfiinţată o unitate de

învăţământ numită Liceul Mecanic Nr. 1. După 8 ani, la 1 septembrie 1980, aceeaşi

şcoală şi-a schimbat denumirea în Liceul Industrial de Căi Ferate Nr. 3. În acelaşi timp,

îşi desfăşura activitatea Şcoala Profesională (înfiinţată în 1921) care, începând cu 1

septembrie 1980, a fost numită Şcoala Profesională Nr. 8.

Atât liceul cât şi şcoala profesională s-au aflat sub patronajul Ministerului

Transporturilor pregătind lucrători în calea ferată pentru toată regiunea Oltenia.

Din anul 1992 şi pană în 2012, unitatea de învăţământ este sub patronajul

Ministerului Educaţiei şi capătă denumirea de Grupul Şcolar Industrial de Transporturi

Căi Ferate Craiova. Din septembrie 2012, numele școlii a devenit Liceul Tehnologic

Transporturi Căi Ferate.

La început, şcoala noastră avea doar 5 clase în care erau cuprinşi 180 de elevi ce se

pregăteau în domeniile mecanic, electrotehnic şi construcţii căi ferate. În anul școlar

2011-2012, numărul de clase a fost 33 clase, cu un total de 858 elevi, pregătiți pentru

calea ferată, dar şi pentru alte domenii tehnice: mecanică, electrotehnică, telecomunicaţii,

electronica si automatizari, in anul scolar 2012-2013 numarul de clase a fost de 35, cu un

total de 869 elevi, in anul scolar 2013-2014 au fost 37 clase, cu 1058 elevi, in anul

scolar 2015-2016 au fost 1218 elevi,iar in anul scolar 2016-2017 au fost 41 de clase cu

1224 elevi.

Relaţiile de parteneriat ale unităţii noastre şcolare sunt reglementate şi de un Protocol

privind parteneriatul în organizarea și desfășurarea procesului de învățământ

preuniversitar și a formării continue a adulților în domeniul transporturilor, încheiat între

Ministerul Educaţiei Nationale (nr.4039/23.06.2000) şi Ministerul Transporturilor

(nr.631/6.09.2000). Cei doi parteneri urmăresc modernizarea bazei materiale

corespunzător nevoilor de dezvoltare socio-economică locală și regională în concordanță

cu curriculum-ul național sau cu curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL). MEN s-a

angajat să promoveze adaptarea formării iniţiale în domeniul transporturilor la nivelul

programelor de reforma deja derulate (Phare VET RO9405) si a altor programe initiate la

nivelul Uniunii Europene.

Relaţii de colaborare în domeniul educativ mai avem, sub auspicii foarte bune, cu

premise de a le dezvolta, cu ANCPDEFP-Agenția Națională pentru Programe Comunitare

în domeniul Educației și Formării Profesionale, Alliance Francaise-filiala Craiova,

Societatea Filologică-filiala Craiova, Teatrul Naţional Craiova, Inspectoratul de Poliţie şi

Pompieri-Craiova, Directia de Tineret şi Sport Dolj, Centrul National Europass Romania,

UNICEF –filiala Dolj ,,Junior Achievement Romania, Biblioteca Judeţeană „Alexandru

şi Aristia Aman” Craiova, Societatea Naţională de Cruce Roşie – filiala Dolj, Centrul de

Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj, Garda de Mediu, Comisariatul Judeţean

Dolj, Inspectoratul de Jandarmi Județean „Mihai Bravu” Dolj, Direcţia Generală de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, presa (Radio Craiova, Radio Sud, GTV,

Oltenia 3TV, TVR Craiova).

1.2.3. PARTICULARITATI

Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova:

- este singurul liceu de specialitate transporturi căi ferate, din toată zona Olteniei;

- este o unitate de învăţământ cu tradiţie în pregătirea tinerilor pentru meserii

specifice transportului feroviar, dar şi pentru alte domenii tehnice: mecatronică,

automatizări, telecomunicaţii, electromecanică, instalaţii electrice;

- ocupă un loc deosebit în cadrul învăţământului doljean prin diversele forme de

învăţământ (liceu zi-rută directă, liceu seral- rută directă, școală postliceală, scoala

profesionala, scoala de maistri);

- în fiecare an şcoala noastră pune la dispoziţia elevilor, locuri de cazare in caminul

propriu şi asigură zilnic masa în cantina proprie pentru 90 elevi pe serie;

- se adresează atât tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, cât şi adulţilor care

doresc să-şi continue studiile prin învăţământul seral , școală postliceală si scoala

de maistri.

- oferă o gamă largă de activităţi extraşcolare, prin SNAC, atrăgând, pe lângă elevii

şcolii, şi elevi ai altor unităţi de învăţământ.

- pune la dispoziţie spaţii moderne de învăţământ, echipamente de ultimă generaţie,

un fond bogat de carte. Au fost reabilitate complet 2 corpuri de clădire: Corpul A,

destinat sălilor de clasă şi Corpul C în care se află laboratoarele şi cabinetele

pentru disciplinele de specialitate şi atelierele tehnice, precum si baza sportiva a

scolii.

3.1. Personal didactic

Încadrarea cu personal didactic în anul şcolar 2018-2019 a fost următoarea:

62 de cadre didactice, din care structurate pe grade didactice:

8 cadre didactice cu titlul de doctor.

46 de cadre didactice cu gradul didactic I;

2 cadre didactice cu gradul didactic II;

4 cadre didactice cu definitivat.

2 cadru didactic debutant

Personal didactic auxiliar: 11 posturi

Personal nedidactic: 22 posturi;

TOTAL personal şcoală: 95 posturi.

1.2.4. OFERTA EDUCAŢIONALĂ ŞI EXIGENŢELE CALIFICĂRILOR

OFERITE

Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale

Obiective:

-Analiza tendinţelor de dezvoltare nationala, regională şi locală ca bază pentru

fundamentarea ofertei educaţionale;

-Utilizarea infrastructurii de comunicaţii şi a softului pentru administrarea bazei de date

de la nivel local şi regional;

- Cadre didactice instruite pentru utilizarea sistemului informaţional şi a bazei de date;

-Îmbunătăţirea activităţii comisiei de lucru pentru promovarea imaginii şcolii.

Acţiuni:

- „Agenda XXI ”, PLAI, PRAI;

-Identificarea partenerilor la realizarea curriculum-ului;

-Elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală în sistem partenerial şcoală –

angajatori;

-Monitorizarea realizării SPP-urilor în vederea unei cât mai bune pregătiri în meserie

pentru încadrarea în muncă;

-Mediatizarea exemplelor de bună practică în elaborarea şi aplicarea curriculum-ului în

dezvoltare locală;

-Dezvoltarea capacităţii de asigurare a serviciilor de consiliere atât pentru elevi cât şi

pentru părinţi;

-Creşterea ponderii instruirii formale în raport cu cea informală cu efecte pozitive asupra

formării unor abilităţi profesionale de nivel înalt;

-Adaptarea curriculum-ului de dezvoltare locală în concordanţă cu abilităţile specifice şi

competenţele necesare unei economii bazate pe cerinţele pieţei pentru domeniile

prioritare.

OFERTA EDUCATIONALA

2018-2019

Nivelul de

invatamant

Filiera Forma de

invatamant Profilul Specialitatea Obs.

Liceal 4

Tehnologica

zi

Tehnic / Electric

Tehnician

electrician

electronist

auto

Liceal 4 Tehnologica

zi Tehnic/Electronică

Automatizări

Tehnician de

telecomunicaţii

Liceal 4 Vocationala

zi Vocationala/Sportiv Instructor

sportiv

Profesionala

3

Tehnologica zi Tehnic/Electromecanic

Electromecanic

material rulant

Profesionala

3

Tehnologica zi Tehnic/Mecanică

Mecanic de

mecanică fină

Liceal 4 Tehnologica seral Tehnic / Electric Tehnician in

instalatii

electrice

Liceal 4 Tehnologica

seral Tehnic /

Electromecanic

Tehnician

electromecanic

Liceal 4 Tehnologica

seral Tehnic / Mecanica Tehnician

mecatronist

Liceal 4 Tehnologica

seral Tehnic / Mecanica Tehnician

transporturi

Postliceal

5

Tehnologica

INFORMATICA

Tehnician

echipamente

de calcul

Tehnologica

zi TRANSPORTURI

Tehnician

transporturi

auto interne şi

internaţionale

Tehnologica Tehnician

electromecanic

auto

Școală

maiștri 5

zi TRANSPORTURI

Maistru

electromecanic

locomotive

Pentru liceu, rută directă, specializarile abordate sunt în concordanţa cu domeniile

profesionale solicitate de agenţii economici: RTFC -Revizia de vagoane Craiova,

SNTFM – Sucursala Marfă Craiova, RELOC- Craiova, , SC Electrificare CFR SA,RAT

Craiova. Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova are ca obiectiv general - pe

lângă pregătirea intelectuală corespunzătoare a elevilor- asigurarea unei educaţii moral-

civice a acestora, în spiritul noilor idealuri, favorizând astfel o raportare corectă la valori

şi o înţelegere profundă a responsabilităţilor ce le revin în societate. În acelaşi sens se

urmăreşte dezvoltarea ştiinţifică la nivelul cerinţelor actuale ale societăţii. Întreaga

formare umană, culturală, spirituală şi tehnică tinde să urmărească, sensibilizarea tinerilor

în dobândirea virtuţilor umane, intelectuale şi spirituale.

1.2.5 Contextul european, naţional şi regional Contextul european

Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și

indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020: 1. Strategia Europa 2020 definește

următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

puțin 75%2;

-dezvoltare;

30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei

regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice,

comparativ cu 1990;

persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin

40%5în 2020;

socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 20086.

2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

1)până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele

de învățare de-a lungul vieții7;

2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de

citire, matematică și științe exacte8, ar trebui să fie mai mic de 15 %;

3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul

terțiar9, ar trebui să fie de cel puțin 40 %;

4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii10 din sistemele de educație și

formare, ar trebui să fie sub 10 %; 5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta

cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să

beneficieze de educație preșcolară;

6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați11 cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani,

care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani

înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în

2010

. 3. Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională,

derivate din cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în

continuare, comparativ, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii

Europene, 28 de state:

4. Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele

asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:

peste media europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie

sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul

2020;

ia

țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015.

Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel

naţional şi cele la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de

40% pentru 2020.

contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât

de către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice;

Indicatori Unitate România Perioada de referinţă

Media UE- 28

Tinta RO

Tinta UE

2005 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2020 2020

Rata de

părăsire

timpurie a

şcolii13

% (18-24ani)

19,6 16,6 18,4 17,5 17,4 17,3 17,3 17,3 12 11,3 10

Ponderea

absolvenților

de

învățământ

terțiar14

% (30-34 ani)

11,4 16,8 18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 38,7 26,7 40

Procentul

persoanelor

cu vârsta de

15 ani cu

competențe

scăzute de

citire,

matematică și

științe

exacte15

% (15

ani)

Citire

40,4 37,3 38,7 19,7 15,0

37,3 38,7 19,7 15,0

Matema

tică

47,0 40,8 39,9 22,1 15,0

Științe

41,4 37,3 38,5 23,5 15,0

Participarea adulților în ÎPV16

% (25-64 ani)

1,6 1,5 1,2 1,4 1,2 1,8 1,5 1,3 10,7 10 15

Rata de ocupare a absolvenților (ISCED 3-6)

% (20-

34

ani)

ISCED

3-8

72,0 77,7 71,2 70,8 70,1 67,2 66,2 68,1 76,9 82

ISCED

3-4

62,7 69,1 60,8 58,9 59,3 55,0 57,2 59,8 70,9

ISCED

5-8

84,7 85,9 82,4 81,3 79,0 77,1 74,2 77,1 81,9

Rata de

ocupare18

20-64 ani)

63,6 63,5 64,8 63,8 64,8 64,7 65,7 66,0 70,1 70,0 75

România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în

programul PISA19. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 faţă de

testarea din 2012 la matematică, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un

procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute, de 39,9%, în condițiile în care

media europeană, în același an, a fost de 22,1%. În 2015 se înregistrează o creştere a

ponderii tinerilor cu competenţe scăzute la citire şi la ştiinţe faţă de 2012. La citire,

38,7% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 19,7% cât este media la

nivelul celor 28 de state europene. La ştiinţe, 38,5% din tinerii din România au un nivel

scăzut, faţă de numai 23,5% cât este media la nivelul celor 28 de state europene Ţinta din

Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării

profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15% pentru

toate cele 3 criterii, citire, matematică şi ştiinţe; În contextul crizei economice și

financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel

mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009, cu o

uşoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior

ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, faţă de 69,1% în 2009 şi faţă de

media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a ocupării absolvenților de 68,1% în anul 2015, pe

ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează cu peste 8 puncte

procentuale sub media europeană, de 76,9% şi departe de ținta de 82%, propusă la nivel

european pentru anul 2020; În ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și

64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2015, de 66% față de media europeană de

70,1%, fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%,

asumată la nivel național pentru anul 2020; Rata de participare a adulților în programe de

formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2015, de 1,3 %, în scădere în ultimii 3 ani,

mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe de ținta de 10% propusă de România

pentru 2020.

5. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în

totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3, în 2015, de

56,3%, în România, față de media UE-28 de 48,1%20, demonstrează importanța

formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. Cu toate acestea, în

perioada 2013-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a valorii indicatorului, de la

62,9% în 2013 la 56,3% în 2015.

Contextul naţional

Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită

pentru educaţia şi formarea profesională, se numără:

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;

Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;

Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

Strategia naţionala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei 2015-2020; Strategia

de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi

competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;

Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii

rome pentru perioada 2014-2020;

Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont

2020-2030;

Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada

2011-2020;

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020

are următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională

pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din

grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED

3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de

acţiune:

1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului

şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al

calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în

educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;

2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii,

definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în

concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi

adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii;

3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare;

4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională;

5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale; 6.

Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele

de formare profesională, având ca ținte strategice:

a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul

profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții

la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de

acţiune:

7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor

învăţării dobândite în context nonformal şi informal;

8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră;

9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a rezultatelor

învăţării dobândite în context nonformal şi informal;

10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de

învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile;

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte

strategice:

a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul

profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;

b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la

examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;

c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții

la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de

acţiune:

11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării

profesionale la nivel de sistem;

12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării;

13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de

formare profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă

și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal;

14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue;

15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale

în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea

spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la

4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de

acţiune:

16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial

din cadrul programelor de formare profesională;

17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională;

18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea asigurării

premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic prin

strategiile menţionate mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1 din 2011,

cu modificările şi completările ulterioare.

Structura învăţământului profesional şi tehnic este ilustrată în figura de mai jos.

Învățământul liceal asigură continuarea studiilor în învățământul obligatoriu (clasele a

IX-a și a X-a) și în ciclul superior (clasele a XI-a și a XII-a), dezvoltând, aprofundând și

particularizând competențe (cunoștințe, abilități și atitudini) formate în ciclurile

anterioare ale învățării. Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:

a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;

b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;

c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. Durata

studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în

conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației. Pentru unele forme de

învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

Studiile învățământului liceal se finalizează cu examenul național de bacalaureat și cu

examen de certificare, pentru absolvenții filierelor tehnologică și vocațională.

Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul

postliceal și pot obține, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenții cu diplomă de

bacalaureat pot continua studiile în învățământul postliceal pentru obținerea nivelului 5

sau în învățământul superior, în orice program de studii și pot obține nivelurile de

calificare 6, 7 și 8. Absolvenții învățământului liceal, filierele tehnologică și vocațională,

care promovează examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al

Cadrului naţional al calificărilor (tehnician) și suplimentul descriptiv al certificatului,

conform Europass.

Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile

pieței muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare

regionale, județene și locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între

unitatea de învățământ, operatorul economic și elev. Învăţământul profesional are

următoarele forme de organizare:

-a,

ca parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/ 2015, pe baza

unui contract cadru, încheiat între unitatea de învățământ şi operatorii economici

implicaţi în formarea profesională a elevilor;

a VIII-a, ca parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/

2018, pe baza unui contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori

economici sau între o asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de

învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară. unui

contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ – agentul economic și

elev;

X-a de liceu , formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua

șansă”.

În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi

modulele de pregătire de specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se

finalizează cu examen de certificare. Absolvenții care promovează examenul de

certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al

Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) și suplimentul descriptiv al

certificatului, conform Europass.

Contextul regional

În regiunea Sud Vest Oltenia, educația și formarea profesională se dezvoltă în contextul

larg al dezvoltării regionale și locale, ale căror direcții sunt date de documentele

strategice pentru perioada actuală de programare.

Planul de dezvoltare regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 este un instrument care

susține includerea în strategiile naționale a obiectivelor de investiții ce vor contribui la

dezvoltarea socio-economică a regiunii, fundamentează domeniile de intervenție și

necesarul de finanțare din fonduri europene în perioada de programare 2014-2020 și

cuprinde un portofoliu de proiecte strategice cu impact regional și local. PDR reprezintă

instrumentul prin care regiunea, plecând de la analiza socio-economică regională și având

drept cadru obiectivele tematice, prioritățile de investiții și acțiunile cheie prevăzute de

proiectele de regulamente privind fondurile europene, își promovează prioritățile și

interesele în domeniul economic, social etc., reprezentând în același timp contribuția

regiunii la elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare 2014-2020. Aspectele cele mai

importante privind educația și formarea profesională, sunt abordate din punctul de vedere

al resurselor umane implicate în proces și din punctul de vedere al infrastructurii de

învățământ și de cercetare-dezvoltare. Prioritățile 2014-2020 ale regiunii sunt stabilite

astfel încât să se asigure dezvoltarea durabilă și echilibrată a regiunii, punând accent pe

avantajele competitive, în centru aflându-se resursa umană. Pornind de la orientarea

primordială trasată de UE pentru perioada 2014-2020, aceea că societatea spre care ne

îndreptăm este definită ca societate inteligentă, bazată pe cunoaștere, sunt stabilite

domeniile de intervenție și operațiunile/activitățile indicative.

Contextul județean

Strategia de Dezvoltare Economico‐Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014‐2020 a

fost elaborată cu scopul de a deveni principalul instrument de planificare strategică și de

orientare a investițiilor pentru instituție, pentru administrațiile publice locale, dar și

pentru alte categorii interesați, precum cei din mediul privat, universitar sau non-

guvernamental. Pornind de la problemele identificate în capitolul de analiză, au fost

identificate și definite obiective strategice care au în vedere evitarea materializării

amenințărilor atât prin eliminarea punctelor slabe, cât și prin valorificarea punctelor tari și

a oportunităților.

1.2.6. PRIORITĂŢI , OBIECTIVE ŞI ŢINTE REGIONALE

Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia este situată în partea de sud - vest a

României, între meridianele de 22o2’ şi 24

o2’ şi paralelele de 43

o3’ şi 45

o3’, acoperind

29212 km2, adică 12,25% din suprafaţa României. Regiunea este situată în faţa

Carpaţilor, în nordul Dunării.

Graniţele regiunii sunt:

- în nord şi nord – vest judeţele Alba, Hunedoara şi Sibiu;

- în est judeţele Argeş şi Teleorman;

- în vest judeţul Caraş - Severin;

- în sud şi sud - vest Republica Bulgaria şi Republica Serbia.

Relieful. Teritoriul dintre fluviul Dunărea, râul Olt şi Carpaţii Meridionali, Oltenia,

este dispus pe trei zone de relief, care se succed de la nord la sud: la nord, versantul sudic

al Munţilor Vâlcan şi Parâng şi versantul sud - estic al Munţilor Godeanu şi Mehedinţi, în

centru, Subcarpaţii Olteniei, Podişul Getic şi Depresiunea intercolinară Târgu Jiu, iar

la sud, Câmpia Olteniei.

Oltenia este străbătută de numeroase râuri, cele mai importante fiind Oltul şi Jiul, ce

curg de la nord la sud, şi de fluviul Dunărea, de la vest la est. Datorită poziţiei regiunii,

aceasta este influenţată de către standardele mediteraneene climatice, mai mult decât de

sistemele temperat - continentale, ce afectează regiunile învecinate. În general, este mai

cald în Regiunea Sud - Vest, decât în restul teritoriului ţării.

Reţeaua şcolară

Reţeaua şcolară a învăţământului preuniversitar cuprinde:

- Învăţământ preşcolar

- Învăţământ primar şi gimnazial

- Învăţământ liceal teoretic, tehnologic şi vocaţional

- Învăţământ postliceal şi de maiştri

- Învăţământ profesional

- Învăţământ pentru elevi cu nevoi speciale

Priorităţi , obiective şi ţinte regionale si local

Obiectivul general Creşterea calităţii sistemului de educație și formare profesională la nivel regional pentru

adaptarea la cerințele pieței muncii și la nevoile beneficiarilor direcți.

PRIORITATEA 1 : Îmbunătățirea ofertei educaţionale la nivel județean, în scopul unei

adaptări optime la cerințele pieței muncii din județul Dolj

Obiectivul 1 : Adaptarea planurilor de școlarizare și a rețelei școlare regionale în scopul

creşterii gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor și în raport cu tendințele de

dezvoltare economică

Acţiuni – Activităţi

A.1. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din

PRAI, PLAI și cu cerințele angajatorilor

A.2. Redimensionarea numărului de clase/nr elevi cuprinşi în învăţământul TVET pe

nivele de calificare în raport cu tendinţele de dezvoltare regională

Obiectivul 2 : Elaborarea/implementarea de programe de perfecţionare/specializare

pentru cadrele didactice de discipline tehnice pentru noile tehnologii și în conformitate cu

cerințele agenților economici parteneri

A.1. Identificarea deficitului de cadre didactice din sectorul învăţământ cu specializări

cerute de piaţa muncii şi sprijinirea mobilității ocupaționale

A.2. Elaborarea de programe specifice de formare, în parteneriat cu universităţile din

regiune şi asociaţiile patronale/agenţii economici, în funcție de nevoile identificate

A.3. Facilitarea accesului la programele de perfecţionare/specializare sau reconversie

profesională

Obiectivul 3 : Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune

A.1. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în CDL a temelor

practice în funcție de tendințele locale

A.2. Dezvoltarea firmelor de exerciţiu la nivelul unităţilor de învăţământ ÎPT și

implementarea de proiecte specifice

A.3. Lansarea competiției Business Plan pentru firmele nou create

A.4. Extinderea acțiunii Forumul Carierei (inițiată de Universitatea din Craiova) la nivel

de liceu și gimnaziu

Obiectivul 4: Monitorizarea inserției absolvenților IPT

A.1. Implementarea la nivel regional și județean a mecanismului naţional de monitorizare

pe cale administrativă a inserţiei profesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi

tehnic

PRIORITATEA 2 : Îmbunătățirea capacităţii de informare, orientare şi consiliere în

carieră în perspectiva accesului absolvenților pe piața muncii

Obiectivul 1: Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere în carieră pentru

elevi şi părinţi

A.1. Sprijinirea dezvoltării şi extinderii reţelei de centre de informare,consiliere şi

orientare profesională,atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în vederea participării

la formarea iniţială şi continuă, cu accent pe grupurile vulnerabile

A.2. Atragerea elevilor şi părinţilor, cu accent pe grupurile vulnerabile, către serviciile de

de orientare şi consiliere în carieră

A.3. Dezvoltarea şi furnizarea de programe de formare profesională continuă pentru

persoanele cu atribuţii în domeniul informării, consilierii şi orientării în carieră, asigurării

de servicii comunitare de sprijin respectiv personalul centrelor de consiliere,consilieri

şcolari şi diriginţi

A.4. Proiectarea şi implementarea unui calendar obligatoriu de activităţi de informare şi

consiliere pentru:

- clasele a VII-a, VIII-a:calificări - cariera profesională;

- cl. a VIII-a: oferta de formare la nivel judeţean/regional

PRIORITATEA 3 : Creşterea calității formării profesionale, a accesului la educaţie

pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar

Obiectivul 1: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor

TVET cu echipamente didactice/şcolare şi IT

A.1. Ierarhizarea unităţilor şcolare IPT în funcţie de priorităţile de dezvoltare a acestora

ca răspuns la nevoile de calificare la nivel local

A.2. Reabilitarea, consolidarea sau extinderea unităţilor de învăţământ

A.3. Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente didactice/şcolare şi IT

Obiectivul 2: Extinderea accesului la formarea continuă

A.1. Autorizarea unităţilor de învăţământ profesional și tehnic pentru formare adulţi

A.2. Atragerea adulţilor în procesul de formarea continuă în unităţile IPT

A.3. Crearea unei rețele de formare continuă constituită din unități IPT,Universități

Obiectivul 3: Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor

din categorii defavorizate

A.1. Acordarea de burse/facilităţi de transport elevilor care provin din familiile

defavorizate /sau aflate în dificultate prin fonduri cu destinaţie specifică

A.2. Atragerea elevilor care provin din familii defavorizate /aflate în dificultate, printr-o

ofertă ducaţională adaptată nevoilor şi aspiratiilor lor, în vederea reducerii abandonului

şcolar

PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET

Obiectivul 1: Dezvoltarea parteneriatului școală-întreprindere și a celui public-privat

pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii și pentru

integrarea socio-profesională a tinerilor absolvenți

A.1. Realizarea de parteneriate funcţionale între universităţile din regiune, agenţi

economici, asociaţii patronale, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii parteneriale,

pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii

A.2. Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea ofertelor de educaţie,

relevante pentru nevoile de învăţare individuală şi pentru nevoile mediului economic

A.3. Facilitarea angajării absolvenţilor la partenerii unităţilor de învăţământ

A.4. Crearea de Consorţii Şcolare organizate în jurul unităţilor şcolare dotate cu spaţii şi

echipamente la nivelul cerut de standardele de pregătire, care să asigure desfăşurarea

orelor de pregătire din aria curriculară Tehnologii

PRIORITATEA 5 : Dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul

formării profesionale și sprijinirea parteneriatelor la nivel european

Obiectivul 1: Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională

A.1. Informarea furnizorilor de formare profesională privind accesarea fondurilor

europene destinate mobilităţii internaţionale în formarea profesională prin ERASMUS+

A.2. Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în vederea multiplicării şi

transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate

A.3. Publicarea de materiale şi broşuri împreună cu partenerii şcolilor TVETdin UE şi

furnizorii de FPC

Obiectivul 2: Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivă prin formare

iniţială şi continuă

A.1. Elaborarea de programe comune de educaţie incluzivă intre unităţile de învăţămât

TVET în parteneriat cu şcoli din UE

A.2. Atragerea elevilor și a cursanților adulți în programele de educaţie inclusivă

A.3. Formarea cadrelor didactice și a lectorilor care participă la programe de instruire în

domeniul educaţiei inclusive

Obiectivul 3: Extinderea schimbului de bune practici, în vederea asigurării premiselor

pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive

A.1. Organizarea de campanii de informare privind exemplele de bună practică din UE și

sprijinirea parteneriatelor la nivel european

A.2. Publicarea de materiale şi broşuri împreună cu partenerii Consorţiului Regional din

UE

Analizele statistice la nivel regional şi local conduc la următoarele concluzii:

- Procesul de îmbătrânire demografică coroborat cu tendinţa de descreştere a

populaţiei determină reduceri semnificative ale populaţiei şcolare ceea ce ar putea

avea următoarele implicaţii: reorganizarea sistemului educaţional care să ţină cont

de tendinţele existente pe piaţa muncii: excedent de cadre didactice; abordarea

unei nevoi educaţionale specifice.

- Procentul ridicat de populaţie rurală în judeţul Dolj impune acordarea unei atenţii

sporite pentru asigurarea accesului tinerilor din mediul rural la I.P.T. în condiţii

optime.

- Ponderea populaţiei feminine implică asigurarea unor calificări specifice acestei

categorii.

- Accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate

este determinată de structura etnică a populaţiei

Pentru anul şcolar 2016-2017 planul de şcolarizare, întocmit a fost fundamentat pe

baza analizei de nevoi şi a cerinţelor reale de dezvoltare a regiunii şi a judeţului cu

respectarea prognozelor PLAI şi PRAI

- Consilierea şi orientarea şcolară trebuie să asigure identificarea opţiunilor şcolare

şi profesionale ale elevilor luarea deciziei în domeniul carierei

- Combaterea abandonului şcolar.

- Anticiparea necesarului de competenţe, corespunzător schimbărilor care se

previzionează pe piaţa muncii.

- Schimbările care se impun în sistemul planificării sunt determinate de analizele

statistice privind indicatori referitori la resursele umane în reţeaua şcolară a judeţului

Dolj.

1.3. ANALIZA REZULTATELOR ŞCOLARE

Analiza realizărilor din anul 2018-2019

Numărul de elevi înscriși la inceputl anului şcolar 2018-2019 a fost de 1191

dintre care: 343 la cursurile liceale învățământ de zi rută directă, 529 elevi la învățământ

seral rută directă, 188 elevi invatamant postliceal, 81 invatamant profesional si 50 scoala

de maistri,

Proiectul Planului de şcolarizare s-a elaborat în funcţie de cerinţa de forţă de muncă

a judeţului Dolj, statisticile privind necesarul de forţă de muncă în judeţul Dolj, în

concordanță cu P.L.A.I.

1.3.1.Realizările anului 2018-2019 sunt:

- Premii şi menţiuni obţinute de elevi la olimpiade, concursuri şi sesiuni de

comunicări ştiinţifice.

- Participarea elevilor din clasa a XII-a la interviuri individuale pentru orientare și

consiliere privind cariera.

- Promovabilitate 100% la examenele de certificare a competenţelor profesionale

nivel 5.

- Modernizarea și utilizarea clădirii Corp C ca bază materială de laboratoare şi

cabinete pentru discipline tehnice și instruire practică.

- Lucrări de reparații și igienizare la căminul școlii (vopsire lamperie, zugrăvire,

etc.) , modernizarea salii de sport, lucrari de reparatie si igienizare in corpul A

- Asigurarea funcţionării corespunzătoare a echipamentelor şi aparaturii din dotarea

laboratoarelor de discipline tehnice: instalare echipamente, organizare puncte de

lucru, dotare cu platforme de laborator şi manuale de utilizare pentru aparatură.

- Dotarea cu materiale şi echipamente sportive necesare pentru imbunatăţirea

performanţelor şcolare.

- Dotarea bibliotecii cu material bibliografic şi auxiliar, manuale, auxiliare

curriculare;

- Premii la competiţiile şcolare organizate la nivel judeţean la disciplinele specifice

liceului nostru.

- Toate cadrele didactice înscrise la examenele de obţinere a gradelor didactice în

sesiunea/ seria curentă au promovat.

- Finalizarea unor cursuri de formare şi perfecţionare în procent de 60% dintre

cadrele didactice

- 58% dintre cadrele didactice au publicat cărţi sau articole în reviste de specialitate.

1.3.2. Disfuncţionalităţi

- Nivel scăzut de participare al elevilor din clasele terminale la programele de

recuperare, consultaţii, meditaţii desfasurate in cadrul scolii, special pentru Examenul de

bacalaureat;

- Rezultate medii la examenul de Bacalaureat;

- Implicarea scăzută a elevilor pentru obţinerea performanţelor la fazele superioare ale

olimpiadelor şi concursurilor la disciplinele de cultură generală;

- Implicarea insuficientă a părinţilor în relația cu școala, pentru creşterea nivelului de

pregătire al elevilor;

- Existenţa unui număr relativ mare de elevi proveniţi din familii cu venituri foarte

mici;

II. ANALIZA NEVOILOR

2.1. Analiza mediului extern

2.1.1. Aspecte demografice Regiunea S-V Oltenia

Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este una din cele 8 regiuni de dezvoltare ale

României, create în 1998, fără puteri administrative, funcţiile sale principale fiind

coordonarea proiectelor de dezvoltare regională şi absorbţia fondurilor de la Uniunea

Europeană.

Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia cuprinde

cinci judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), cu localităţile structurate în 40 de oraşe,

din care 11 municipii, 408 comune şi 2 070 sate.

Rezultatele celui mai recent recensământ al populației și al locuințelor, desfășurat în

perioada 20-31 octombrie 2011, arată că regiunea Sud Vest Oltenia avea la momentul

respectiv o populație de 2.075.642 de persoane, reprezentând 10,31% din totalul

populației României. Datele statistice oficiale relevă o scădere cu 10,95% față de

recensământul din 2002, când populația din Sud Vest Oltenia era de 2.330.792 de

persoane.

Această scădere a fost determinată, în principal, de manifestarea superioară a

mortalităţii, comparativ cu natalitatea şi generarea unui spor natural negativ, precum şi de

fenomenul migrator al populaţiei către alte zone.

În cadrul regiunii, județul cu cel mai mare număr de locuitori era Doljul, cu 660.544 de

persoane, urmat de Olt cu 436.400 de persoane, Vâlcea cu 371.714 de persoane, Gorj cu

341.594 de persoane și Mehedinți cu 265.390 de persoane (fig nr. 1).

În octombrie 2011, la nivel regional, distribuția pe grupe de vârstă a populației

rezidente se prezenta astfel: grupa de vârstă 0-9 ani deținea o pondere de 9,45% în totalul

populației, grupa 10-14 ani reprezenta 5,55% din total, adolescenții de 15-19 ani 5,72%,

tinerii de 20-24 de ani 6,15%, grupa 25-29 de ani era în procent de 5,99%, persoanele

mature de 30-64 ani formând majoritatea, respectiv 49,49%. Persoanele în vârstă de peste

65 de ani dețineau o pondere de 17,65% din total.

Față de situația la nivel național, regiunea Sud Vest Oltenia este deficitară în ceea ce

privește ponderea populației din grupa 0-9 ani, situându-se sub media națională de

10,43% cu circa 1% (fig.nr 2). Acest fapt are consecințe directe asupra educației și

formării profesionale, populația școlară din anii viitori înregistrând o scădere substanțială,

față de nivelul national.

Dintr-un total de 2.075.642 de persoane, în octombrie 2011, bărbații din Sud Vest Oltenia

reprezentau 48,99% (1.016.755 persoane), iar femeile 51,01% (1.058.887 persoane),

trend menținut de la recensământul anterior, din 2002. Situația este similară și la nivelul

județelor componente ale regiunii.

Populația rezidentă în municipii și orașe înregistra un procent de 46,15% (957.978

persoane), în timp ce în mediul rural procentul era sensibil crescut, de 53,85% (1.117.664

persoane). Situația la nivel regional diferă de cea de la nivel național, unde populația

urbană este majoritară (53,97% din total), ceea ce arată, în principal,ruralizarea regiunii.

Pentru IPT prezintă interes analiza evoluției grupelor de vârstă corespunzătoare.

La nivel regional, grupa de vârstă 10-14 ani a cunoscut o scădere de 11,24% în

intervalul 2008-2015, în timp ce la nivel național s-a înregistrat o ușoară creștere, de

0,33%. Procentul regional de scădere este depășit în județele Olt (scădere de 16,68%)și

Gorj (scădere de 16,31%), pe când în celelalte județe procentele de scădere sunt sunt sub

media regională: în Dolj scăderea este de 6,52%, în Mehedinți de 7,5%, iar în Vâlcea de

9,99%.

Aceste scăderi sunt reflectate în mod direct în planul de școlarizare propus/realizat la

clasa a IX-a zi, unde s-au evidențiat scăderi importante în perioada analizată, mai ales la

învățământul profesional și tehnic.

La 1 iulie 2015, în cadrul grupei de vârstă 10-14 ani se remarcă preponderența

populației rurale cu un număr de 58.568 persoane (53,8%), faţă de populaţia din mediul

urban, ce

însumează 50.260 persoane (46,2%). Procentul de populație tânără care trăiește în mediul

rural din regiune este superior nivelului național de 50,6% .

Analiza dinamicii grupei de vârstă 10-14 ani pune în evidență tendința de menținere a

unui procent de peste 52% a populației în mediul rural pe întreaga perioadă de analiză

2008-2015, atât la nivel de regiune, cât și în cadrul județelor

Evoluţia grupei de vârstă 10-14 ani, la 1 iulie

Evoluţia grupei de vârstă 15-19 ani, la 1 iulie

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Analiza distribuţiei pe medii a populaţiei pe grupe de vârstă relevante pentru educația și

formarea profesională, scoate în evidență o serie de aspecte regionale și județene

specifice. La 1 iulie 2015, în cadrul grupei de vârstă 10-14 ani se remarcă preponderența

populației rurale cu un număr de 58.568 persoane (53,8%), faţă de populaţia din mediul

urban, ce însumează 50.260 persoane (46,2%). Procentul de populație tânără care trăiește

în mediul rural din regiune este superior nivelului național de 50,6% . Analiza dinamicii

grupei de vârstă 10-14 ani pune în evidență tendința de menținere a unui procent de peste

52% a populației în mediul rural pe întreaga perioadă de analiză 2008-2015, atât la nivel

de regiune, cât și în cadrul județului Dolj .

Procentul de populația din grupa de vârstă 15-19 ani a avut în perioada 2008-2015 o

creștere continuă în mediul rural și o scădere proporțională în mediul urban, atât la nivel

de regiune, cât și în județe. Analiza datelor la nivel național indică aceeași tendință. Dacă

la 1 iulie 2008 ponderea regională a tinerilor în mediul urban era de 50,6%, în iulie 2015

aceasta a scăzut cu 6%, ajungând la 44,6% (fig. nr 8). Ruralizarea regiunii se manifestă și

din acest punct de vedere.

Distribuţia pe sexe

Analiza populației din grupele de vârstă relevante pentru educație și formare

profesională, în perioada 2008-2015, indică faptul că populația de sex masculin este

majoritară pe segmentul 10-24 ani (în jurul valorii de 51%), atât la nivel regional, cât și în

județe, situația fiind similară cu cea de la nivel național

Structura etnică

Regiunea Sud Vest Oltenia este relativ omogenă din punct de vedere etnic. Rezultatele

recensământului din 2011 indică existența unui procent de 91,6% de etnici români

1.901.330 persoane), 3,08% populație de etnie romă (63899 persoane) și 5,32% populație

de alte etnii, din care, în număr mai mare sunt: sârbi (1124 persoane),maghiari (752

persoane), cehi (478 persoane), germani (307 persoane), turci (166 persoane), italieni

(160 persoane), macedoneni (141 persoane) și greci (131 persoane).

Procentele cele mai mari de etnici romi din totalul populației județelor, sunt în Dolj

(4,51%) și în Mehedinți (4,11%).

În ceea ce privește nivelul de educație, se remarcă faptul că cel mai mare procent de

populație fără școală absolvită este cea de etnie roma, în toate județele regiunii Sud Vest

Oltenia. Se impun măsuri remediale care să susțină educația și formarea în rândul acestei

etnii, în sprijinul unei cât mai complete integrări în societate

Mişcarea migratorie

Conform INS, emigrația definitivă din regiunea Sud Vest Oltenia a înregistrat o

evoluție

fluctuantă în perioada 1990-2014. La nivel regional numărul cel mai mare de emigranți s-

a înregistrat în anul 1991, similar cu nivelul național. Județele înregistrează în această

perioadă aceeași fluctuație ca și regiunea

În ceea ce privește vârsta emigranților definitivi, grupa 25-64 ani este cea mai numeroasă,

lucru firesc de altfel, dat fiind faptul că își găsesc cel mai ușor un loc de muncă în afara

României. Se observă, însă, că și emigranții din grupele de vârstă 0-24 ani au cunoscut o

creștere semnificativă în perioada 2010-2013, după ce în 2002-2009 s-au menținut la un

nivel destul de scăzut. Situația pe județe este similară, chiar dacă aceste creșteri nu sunt

de aceeași intensitate în toate zonele. În anul 2014 se observă o scădere a emigrației pe

segmentele de vărstă 0-14 și 20-24 ani, excepția fiind pentru cei de 15-19 ani, care au

crescut ca număr (fig. nr. 11).

Plecarea tinerilor din țară are cauze diverse: își urmează părinții (cei de 0-14 ani), nu își

găsesc un loc de muncă în țară sau își doresc unul mai bine plătit (cei de 19-24 ani).

Nivelul de trai

Nivelul de trai este în mod direct legat de gradul de sărăcie al populației. Indicatorii

principali care măsoară sărăcia, sunt: rata deprivării materiale severe (ce caracterizează

persoanele de 18 și peste, care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu își pot permite

un anumit standard de viață considerat decent) și rata riscului de sărăcie. Datele statistice

oficiale furnizate de INS, arată că în România numărul persoanelor care se confruntă cu

lipsuri materiale severe se situează încă la un nivel destul de ridicat, deși acest procent a

scăzut de la 36,5% în 2007, la 25% în 2014. În regiunea Sud Vest Oltenia, scăderea ratei

deprivării materiale severe este semnificativă, de la 46,7% în 2007 (nivelul cel mai ridicat

din țară), ajungând la 20,8% în 2015 (sub media națională) (fig. nr 13). Rata deprivării

materiale severe reprezintă ponderea în total populație a persoanelor în stare de deprivare

materială severă. adică a persoanelor în vârstă de 18 ani și peste care, din cauza lipsei

resurselor financiare, nu își pot permite cel puțin patru dintre urmatoarele situații: -

achitarea la timp, fără restanțe, a unor utilități și a altor obligații curente; - plata unei

vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă; - consumul de carne: pui, pește (sau alt

echivalent de proteină) cel puțin o dată la două zile; - posibilitatea de a face față, cu

resursele proprii, unor cheltuieli neprevăzute (echivalente cu 1/12 din valoarea pragului

național de sărăcie): - deținerea unui telefon fix sau mobil; - deținerea unui televizor

color; - deținerea unei mașini de spălat; - deținerea unui autoturism personal; - asigurarea

plății unei încălziri adecvate a locuinței.

Impactul sărăciei asupra educației este unul semnificativ, principala cauză a abandonului

școlar fiind lipsa resurselor financiare. Asigurarea accesului la învățătură este primordială

în ruperea cercului sărăciei și în promovarea unei incluziuni sociale reale. Unul din

principalele ținte ale Strategiei Europa 2020 este diminuarea sărăciei și excluziunii.

Valorile finale ale obiectivelor României în perspectiva 2020, propune la capitolul

promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei, reducerea cu 580.000 a

numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

Proiecţii demografice la orizontul anului 2060

În cea mai recentă lucrare elaborată de INS (în anul 2013), ”Proiectarea populației

României la orizontul anului 2060”, sunt prezentate posibilele schimbări în mărimea şi

structura opulaţiei, pe baza unor ipoteze privind viitoarele tendinţe ale principalelor

fenomene demografice (fertilitatea, mortalitatea şi migraţia externă), în contextul

economic, social şi legislativ naţional. Punctul de plecare îl constituie populaţia stabilă pe

sexe şi grupe de vârstă, înregistrată în cadrul recensământului din octombrie 2011 şi

statistica curentă.

Datele prognozate în perspectiva 2060 evidenţiază scăderea accentuată a grupelor de

vârstă preşcolară (de 3-6 ani) şi cea şcolară (de 7-14 ani şi 15-24 ani). Cea mai

semnificativă reducere va fi la populația de vârstă preșcolară, în varianta cu migrație

externă, unde se anticipează un minus de 52,5%. Pe celelalte segmente de vârstă sunt

deasemenea pierderi importante, în jurul valorii de 49%

Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi o dată

cu

înaintarea în vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă

a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului tinerilor şi al

creşterii numărului de persoane adulte şi vârstnice.

Aceste modificări vor determina și diminuarea ponderii tinerilor (0-14 ani) în totalul

populației, de la 15,9% la recensământul din 2011, la 12,1% în anul 2060.

Aceeași tendință este prognozată și la populația adultă (15-64 ani), scăderea cea mai

accentuată fiind posibilă în perioada 2030-2060 (de la 67% la 61,2%).

În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua, accentuându-se în timp.

Pentru populaţia în vârstă de 65 ani şi peste este anticipată o creştere numerică continuă,

în mod corespunzător și ponderea în totalul populației crescând de la 16,1% în 2011, la

26,7% în 2060.

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT

• La nivel regional analiza situației actuale a identificat o scădere semnificativă a

populației totale, determinată, în principal, de manifestarea superioară a

mortalităţii,comparativ cu natalitatea şi generarea unui spor natural negativ, precum şi de

fenomenul migrator al populaţiei către alte zone.

• Analiza evoluţiei structurii pe grupe de vârstă a populaţiei regiunii Sud-Vest Oltenia în

perioada 2008-2015, relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire

demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic

tuturor judeţelor componente, cauzat de rata scăzută a natalităţii, ce contribuie în mod

direct la reducerea ponderii populaţiei tinere. Datele statistice oficiale de la nivelul

regiunii evidențiază faptul că sunt înregistrate creșteri ale ponderii populației numai

pentru grupele de vârstă matură (peste 25 ani), fenomen prezent în toate județele din Sud

Vest Oltenia.

• Analiza evoluției grupelor de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani, relevante pentru

educație, arată scăderea ponderii pe toate aceste segmente, scăderi care sunt reflectate în

mod direct planul de școlarizare propus/realizat la clasa a IX-a zi, unde sau evidențiat

scăderi importante în perioada analizată, mai ales la învățământul profesional și tehnic.

• Tendința de scădere accentuată a populației din grupa de vârstă 15-19 ani a constituit și

una din cauzele de diminuare a cifrelor de școlarizare în învățământul superior și cel

postliceal, atât în regiune, cât și la nivel național.

• În prezent, se remarcă preponderența populației rurale faţă de populaţia din mediul

urban, pe toate grupele de vârstă școlară (10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani),având drept

consecință ruralizarea regiunii

• Populația de sex masculin este majoritară pe segmentul 10-24 ani (în jurul valorii de

51%), atât la nivel regional, cât și în județe, situația fiind similară cu cea de la nivel

național

• Rezultatele recensământului din 2011 arată că cel mai mare procent de populație fără

școală absolvită este cea de etnie roma, în toate județele regiunii Sud Vest Oltenia.Se

impun măsuri remediale care să susțină educația și formarea în rândul acestei etnii,în

sprijinul unei cât mai complete integrări în societate.

• Emigrația definitivă din regiunea Sud Vest Oltenia a înregistrat o evoluție nfluctuantă în

perioada 1990-2014, numărul cel mai mare al plecaților definitivi fiind din grupa 25-64

ani

Nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei necontabilizate la nivel

naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de

accentuare pe termen mediu.

• În perspectiva anului 2060, pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi

fertilităţii, precum şi o dată cu înaintarea în vârstă a generaţiilor, diferite ca

mărime,structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în

sensul reducerii numărului tinerilor şi al creşterii numărului de persoane adulte şi

vârstnice

La nivel județean analiza situației actuale a identificat o scădere semnificativă a

populației totale, determinată, în principal, de manifestarea superioară a mortalităţii,

comparativ cu natalitatea şi generarea unui spor natural negativ, precum şi de fenomenul

migrator al populaţiei către alte zone.

• Analiza evoluţiei structurii pe grupe de vârstă a populaţiei județului Dolj în perioada

2008-2015, relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu

implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor

componente, cauzat de rata scăzută a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea

ponderii populaţiei tinere. Datele statistice oficiale de la nivelul județului Dolj

evidențiază faptul că sunt înregistrate creșteri ale ponderii populației numai pentru

grupele de vârstă matură (peste 25 ani).

• Analiza evoluției grupelor de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani, relevante pentru

educație, arată scăderea ponderii pe toate aceste segmente, scăderi care sunt reflectate în

mod direct planul de școlarizare propus/realizat la clasa a IX-a zi, unde s-au evidențiat

scăderi importante în perioada analizată, mai ales la învățământul profesional și tehnic.

• Tendința de scădere accentuată a populației din grupa de vârstă 15-19 ani a constituit și

una din cauzele de diminuare a cifrelor de școlarizare în învățământul superior și cel

postliceal, atât în regiune, cât și la nivel național.

• În prezent, se remarcă preponderența populației rurale faţă de populaţia din mediul

urban, pe toate grupele de vârstă școlară (10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani), având drept

consecință ruralizarea județului

• Populația de sex masculin este majoritară pe segmentul 10-24 ani (în jurul valorii de

51%), la nivel județului Dolj

• Rezultatele recensământului din 2011 arată că cel mai mare procent de populație fără

școală absolvită este cea de etnie romă. Se impun măsuri remediale care să susțină

educația și formarea în rândul acestei etnii, în sprijinul unei cât mai complete integrări în

societate.

• Emigrația definitivă din județul Dolj a înregistrat o evoluție fluctuantă în perioada

1990-2014, numărul cel mai mare al plecaților definitivi fiind din grupa 25-64 ani

• Nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei necontabilizate, în special

în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu.

În perspectiva anului 2060, pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi

fertilităţii, precum şi o dată cu înaintarea în vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime,

structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul

reducerii numărului tinerilor şi al creşterii numărului de persoane adulte şi vârstnice.

Recomandări

Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară pe zone ale judeţelor

regiunii şi pe mediile de rezidenţă ale absolvenţilor de gimnaziu

- Analiza gradului de cuprindere a absolvenţilor de gimnaziu care sunt din mediul rural

-Elaborarea de către ISJ a unei strategii de menţinere în sistemul educaţional, până la

obţinerea unui certificat de competenţe, a absolvenţilor de gimnaziu din mediul rural

- Susţinerea măsurilor şi acţiunilor propuse prin PRAI cu oportunităţile de finanţare prin

POR, POSDRU.

2.1.2. Profilul economic Regiunea S-V Oltenia Judetul Dolj

Dispunând de condiţii naturale propice cultivării plantelor şi creşterii animalelor,

agricultura Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia, reprezintă încă o ramură de bază a

economiei cu o pondere de circa 12,3%, in anul 2011 .Suprafaţa agricolă s-a redus cu

1597 hectare, în anul 2011 comparativ cu anul 2010, ajungând la 1797633 hectare.

La nivelul economiei Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia, în anul 2011 s-au

înregistrat un număr de 33706 unităţi locale active (cu 2629 mai puţine faţă de anul

precedent).

Principalii indicatori economici

Datele statistice oficiale furnizate de Eurostat arată că produsul intern brut/locuitor a

avut, în Sud Vest Oltenia, o creștere continuă în perioada 2005-2008 (de la 2900 la 5100

euro), a înregistrat o cădere la 4500 euro în 2009, pentru ca după 2010 să crescă în mod

continuu până la 5600 euro în anul 2014, trendul fiind identic cu cel național. Valorile

absolute sunt însă mult sub media națională pe întreaga perioadă de analiză, situând

regiunea pe penultimul loc în țară

În perioada 2004-2011, pentru care sunt culese date oficiale, județul cu cea mai însemnată

valoare a PIB/locuitor a fost Gorjul, cu valori de peste 120% față de media regională. Pe

locul doi se situează județul Vâlcea, urmat de Dolj.

Analizând evoluția contribuției regiunilor la formare VAB națională, se observă că

Sud Vest Oltenia are ponderea cea mai scăzută în perioada 2008-2013, pentru care există

date oficiale disponibile. Studiul valorilor arată că, după o creștere cu 0,2% în perioada

2008-2010 (de la 7,8% la 8%), VAB regională a scăzut continuu în 2011-2013,ajungând

la un procent de contribuție de 7,5% în anul 2013. Datele oficiale ilustrează faptul că

procentul cel mai mare de contribuție l-a avut sectorul industrie (inclusiv energie electrică

şi termică, gaze şi apă,salubritate, gestionarea deșeurilor), cu peste 28% pe întreaga

perioadă 2008-2013.

Maximul de contribuție a fost atins de acest sector economic în anul 2011, când

înregistrat un procent de 38,3% din total. Pe locul doi se situează activitatea - Comerţ cu

ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor

personale şi de uz gospodăresc, hoteluri și restaurante, transporturi,depozitare, urmată de

activitatea de administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public,

învăţământ, sănătate şi asistenţă socială și construcții (care a avut însă o scădere continuă,

de la 12,6% la 8,4%) Situația este similară și la nivelul județelor regiunii.

De remarcat este faptul că agricultura se situează încă la un nivel scăzut de contribuție

regională la VAB (sub 10,5% pe întreaga perioadă) cu toate că există condiții favorabile

dezvoltării agricole la nivel superior în zonă.

La sfîrșitul anului 2008, erau înregistrate, la nivel regional, un număr de 40.835 unități

locale active, număr care a început să scadă în anii următori, ajungând la 34.381unități în

anul 2011, fapt determinat în cea mai mare parte de apariția crizei economice care a

afectat și țara noastră. Începând cu anul 2012 sirtuația începe să se redreseze,însă până în

2014 nu a reușit să recupereze terenul pierdut, astfel că în 2014 numărul a ajuns la 37.708

unități

Pe activități ale economiei naționale, nivelul cel mai ridicat al investițiilor brute este în

industria prelucrătoare ,urmată de cele în producția și furnizarea de energie electrică și

termică, gaze, apă caldă și aer condiționat , indusrtria extractivă și comerț cu ridicata și cu

amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor

Forța de muncă din întreprinderile active nou înființate cu capital străin, în perioada

2008-2014, a avut la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia o evoluție fluctuantă: de la 6,6% în

anul 2008, a scăzut la 3,6% în 2009, pentru a crește din nou în anul 2010 la

10,5%.Perioada până în 2012 a fost una deficitară, ponderea forței de muncă scăzând la

2,4%.În anii 2013-2014 nivelul crește din nou, ajungând la un procent de 6,7%, foarte

apropiat de nivelul din 2008.

Ca o constatare generală, în perioada 2013-2014 a crescut numărul întreprinderilor

active la nivelul tuturor regiunilor.

Prognoza în profil teritorial s-a realizat pe baza prognozei pe termen mediu 2015 –

2019, varianta de primăvară 2016, pentru Programul de Convergenţă.Conform acestui

document, evoluția prognozată a PIB/locuitor la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, este în

sensul creșterii acestuia până în 2019, plusurile fiind de minim 4,3% de la an an,

începând cu anul 2016

În regiunea Sud Vest Oltenia, conform datelor statistice oficiale disponibile în

perioada

2008-2014, sectorul de cercetare-dezvoltare a avut un număr redus de salariați, sub

6%din totalul persoanelor implicate în acest sector la nivel național, iar în perioada 2011-

2014 numărul se află în continuă scădere. Județul cu cel mai mare număr de cercetători

este Doljul,

printre firmele care concentrează importante resurse umane și financiare, sunt:Complexul

Energetic Craiova S.A care are ca obiect de activitate producția și distribuția energiei

electrice și termice și exploatarea minelor și carierelor de lignit; aceasta este compusă din

3 sucursale: Sucursala Electrocentrale Ișalnița,Sucursala Electrocentrale Craiova II și

Sucursala Minieră Prigoria; CEZ Distribuţie,care deserveşte şapte judeţe, respectiv Dolj,

Gorj, Olt, Mehedinţi, Vâlcea, Argeş și Teleorman; Ford România S.A a cărui activitate

economică este aceea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier;

Principalele concluzii din analiza mediului econom.ic. Implicaţii pentru ÎPT

Diminuarea disparităților interegionale în ceea ce privește sectoarele economice

trebuie susținute și prin educație și formare de calitate, care să ofere absolvenților

posibilitatea să acceadă pe piața muncii și în același timp să își dezvolte aptitudinile

antreprenoriale.

• Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu

nevoile pieţei muncii - diversitatea activităţilor industriale, ponderea crescută a

serviciilor, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

• Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate

direcţii de acţiune la nivel regional şi local:

- aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională;

- adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

•Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile

specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru

diverse,prin:

- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide

-consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări,marketing, etc.)

- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

• Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi

cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

-Creşterea numărului de absolvenţi cu nivel 3 de calificare

-Limbile străine

-Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,marketing,

tehnici de vânzare

-Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate,de

exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice – artistice

-IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile, pentru adaptarea

rapidă la cerințele de competențe specializate ale angajatorilor

• Parteneriatul şcoală-operatori economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie

să reflecte:

- diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital,etc.)

şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii.

• Sunt necesare măsuri active în scopul dezvoltării unor calificări din sectorul agricol, cât

și de dezvoltare a infrastructurii educaționale agricole, de natură să dezvolte sectoarele

direct productive din agricultură, inclusiv prin antreprenoriat.

• Nivelul ridicat al investițiilor din industria prelucrătoare, producția și furnizarea de

energie electrică și termică, gaze, comerț, agricultură, turism vor trebui susținute de

dezvoltarea calificărilor profesionale din aceste domenii, care să furnizeze forța de muncă

necesară.

2.1.3. Piaţa muncii Regiunea S-V Oltenia Judeţul Dolj

Populaţia activă din regiunea Sud-Vest Oltenia număra, în 2015, 900 mii persoane,

reprezentând 9,83% din populaţia activă a ţării.Analiza cifrelor din perioada 2002-2015

arată o reducere cu 22,55% (în 2015 față de 2002) a populației active la nivelul regiunii,

procent mult mai mare față de reducerea la nivel național, de 9,12% în aceeași perioadă.

Scăderea este aproape constantă pe perioada analizată, excepție făcând anii 2006, 2008 și

2014 când s-au înregistrat ușoare creșteri ale numărului de persoane active față de anii

precedenți.

Pe sexe, situația este similară, scăderea fiind mai evidentă pentru populația activă

feminină (29,9% scădere față de 16,2% în cazul populației masculine).

Pe medii rezidențiale, analiza relevă faptul că, în mediul urban, populația activă a

crescut numai în perioada 2002-2006, iar în restul perioadei a de analiză a avut o evoluție

a fost fluctuantă, însă tendința generală a fost de diminuare. Procentul total de scădere în

2015 față de 2002 a fost de 12,1%. În mediul rural situația a fost și mai drastică, scăderea

în 2015 față de 2002 ajungând la 29,5%.

Atât pe sexe, cât și pe medii rezidențiale, scăderile de la nivelul regiunii sunt mult

peste cele de la nivel național, fapt de natură să conducă la dezechilibre majore în ceea ce

privește asigurarea forței de muncă în sectoarele economice.

Rata de activitate totală a avut o evoluție oscilantă la nivelul regiunii în perioada

2002-

2014 , în jurul valorii de 66%, diminuările și creșterile nedepășind 2% de la un an la altul,

similar nivelului național. O situație diferită a fost înregistrată, însă, în anul 2015,când

rata de activitate regională a scăzut cu circa 4 % față de anul precedent (de la 66,8% la

62,9%).

Rata de activitate în mediul urban a avut deasemenea evoluțiii fluctuante, cu un

maxim în 2014, de 62,2%, crescând ușor în 2015 față de 2002 (cu 1,3%), procentul de

creștere fiind mult sub cel de la nivel național, de 8,9%. În mediul rural rata de activitate

a înregistrat scăderi continue din 2002, cea mai semnificativă fiind în 2015 față de 2014

(de la 71,3% la 65,1%). Situația este similară și la nivel național, însă procentul de

scădere este mai mic de la un an la altul.

Din punct de vedere al educației și formării profesionale este relevantă rata de

activitate a tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani. La nivel regional acest indicator are

valori sub 37%, cea mai ridicată valoare fiind în 2002, de 36,8%, sub media națională, de

38,9%

În intervalul 2002-2015, rata de activitate a tinerilor în mediul urban are valori mai

mici

decât media totală la nivel regional, în timp ce în mediul rural procentul depășește media

regională.

Cu un număr de 809 mii persoane ocupate, în anul 2015, regiunea Sud Vest

Oltenia

deținea 9,48% din totalul populației ocupate a României, cifrele arătând o descreștere

continuă a ocupării în perioada 2002-2007, urmată de o ușoară creștere în 2008, pentru a

scădea apoi constant până în 2014. În anul 2015 s-a înregistrat cea mai mare scădere a

populației ocupate față de anul precedent (cu 109 mii persoane). 25,3% este procentul de

scădere pe întreaga perioadă de analiză 2002-2015. Cifrele privind populația ocupată pe

medii de rezidență, în perioada 2002-2015, arată că în mediul rural numărul de persoane

ocupate este mai mare decât în mediul urban pe întreaga perioadă 2002-2015, însă de-a

lungul timpului s-au înregistrat

diminuări mai însemnate în rural (scădere de 34,1%) față de urban (scădere de 10,6%)în

perioada analizată.

Rata de ocupare totală a populației de 15-64 ani din regiunea Sud Vest Oltenia a

avut

în intervalul 2002-2014 o evoluție oscilantă în jurul valorii de 60% (plus sau minus max

2%).

În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a

populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de cea a populaţiei de sex masculin cu

peste 10 puncte procentuale

Grupa de vârstă 15-24 ani este analizată din perspectiva accesului acesteia pe piața

muncii. Rata de ocupare pentru această categorie a avut valori reduse, sub 30%,situându-

se mult sub procentele totale de ocupare în întreg intervalul 2002-2015.

Analiza structurii populației ocupate totale din regiunea Sud Vest Oltenia în funcție

de

nivelul de instruire arată că în perioada 2008-2015 a scăzut constant procentul de

populație cu nivel de educație primar sau fără școală absolvită, în timp ce procentul de

populație ocupată cu nivel de instruire liceal a crescut, ajungând la 35,3% în 2015. În

același timp, a scăzut procentul de populație ocupată cu instruire de nivel profesional

(13% în 2015). Aceste evoluții sunt urmarea faptului că în perioada anilor școlari

2009/2010-2013/2014 nu s-a alocat cifră de școlarizare la învățământul profesional după

clasa a VIII-a, toți absolvenții de gimnaziu îndreptându-se exclusiv spre liceu.Procentul

de populație cu nivel de pregătire postliceal a avut mici fluctuații de-a lungul perioadei

analizate, în limita a 1%, ajungând în 2015 la același nivel din 2008 (5,4%).

Analiza pe sexe a populației ocupate din regiune relevă următoarele aspecte: cel mai

mare procent de populație de sex masculin are pregătire de nivel liceal, care, de altfel, a

crescut în intervalul anilor 2008-2015, ajungând în 2015 la 37,9%. A fost în

creștere,desemenea, procentul de populație ocupată masculină cu educație de nivel

gimnazial și superior, scăzând, în același timp, procentul celor cu nivel de educație

profesional și primar sau fără școală absolvită

Analiza comparativă a populației ocupate pe medii rezidențiale, conduce la concluzia

că, încă, în mediul rural, este la valori apreciabile nivelul scăzut de educație.

Conform datelor furnizate de Biroul Internațional al Muncii, numărul de persoane

de minim 25 ani fără un loc de muncă timp de 12 luni și peste, a crescut la nivel național

și la nivel regional, în perioada 2009-2013, în special pe fondul manifestării crizei

economice, situație similară cu cea la nivel european. După anul 2013 șomerii de lungă

durată (SLD) au scăzut ușor ca număr în Europa și în România, însă la nivelul regiunii

Sud Vest Oltenia s-a înregistrat o acutizare a fenomenului, în anul 2015 înregistrându-se

cel mai mare număr de șomeri de lungă durată din întreaga perioadă de după 2008.

În rândul șomerilor, cei de lungă durată dețin un procent important, în Europa

procentul maxim fiind atins în 2014 (49,4% din total), iar în România și în Sud Vest

Oltenia în 2013 (45,2% din total la nivel național și 59,8% în regiune- cel mai mare

procent din întreaga țară). Cifrele arată că nici în anii următori situația la nivel regional

nu s-a îmbunătățit foarte mult, procentajul SLD din total șomeri, deși în scădere, s-a

menținut totuși la niveluri ridicate: 55,4% în 2014 și 47,6% în 2015

Incidența șomajului de lungă durată pentru tineri a avut o evoluție similară, peste

60%

din numărul total de SLD fiind din grupa de vârstă 15-24 ani Analiza conduce la

concluzia că, încă, un procent semnificativ de tineri absolvenți nu își găsesc un loc de

muncă

În regiunea Sud Vest Oltenia, numărul de persoane care desfășoară o activitate

economică s-a menținut în intervalul de timp 2002-2013 peste valoarea de 1.400.000

persoane, cu evoluții fluctuante. Anul 2014 a marcat o scădere accentuată a resurselor de

muncă la nivel regional (de la 1431,7 mii persoane la 1260, 6 mii persoane) situație

similară nivelului național

Distribuţia populaţiei ocupate civile pe sectoare de activitate în regiunea Sud Vest

Oltenia evidențiază implicarea acesteia în activităţi agricole într-o proporţie

semnificativă, de peste 38% în perioada 2008-2014, cu o medie de 11% peste procentul

de la nivel național Agricultura este urmată îndeaproape de sectorul servicii, în care

regăsim un procent 33,5% populație ocupată din regiune în 2008,procent care a crescut

până în 2014 la 35,7%; cu toate acestea procentul regional este mult sub cel național de

44,1% în 2014. Construcțiile au absorbit o medie de 7% din populația ocupată în

intervalul 2008-2014, cu mici oscilații în jurul acestei valori. Procentul regional este la

același nivel cu cel național în perioada de analiză.

În perioada 2002-2014, numărul de șomeri înregistrați la la Agenţiile Judeţene

pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a avut o evoluţie descendentă, de la 90938persoane în

2002, la 72839 persoane în 2014. În această perioadă s-au înregistrat un minim de șomeri

în 2007 (47307 persoane) și un maxim în 2009-an de manifestare pregnantă a crizei

economice (97523 persoane)

Pe niveluri de educație, în regiune, numărul cel mai mare de șomeri înregistrați sunt

din

categoria persoanelor cu educație de nivel primar, gimnazial și profesional, iar numărul

cel mai mic este al celor cu nivel de educație superior

Diminuarea activității economice la nivel regional s-a reflectat și în scăderea drastică

a numărului de locuri de muncă vacante. Dacă în 2008 numărul total era de 6447, în anul

2015 acest număr scăzuse la 1570. În anul 2015, din totalul de 1570 locuri demuncă

vacante, cele mai multe erau în industria prelucrătoare - 426, în administrație publică și

apărare - 359 și în sănătate și asistență socială (278.

Numărul de salariați din industria regiunii a avut o evoluție diferită în funcție de

domeniul

de activitate. În perioada 2008-2014, cele mai mari creșteri au fost pentru salariații din

extracția cărbunelui superior și inferior (de la 9,8% la 10,5%, cu un maxim de 11,7% în

2010), urmați de cei din industria alimentară (de la 9,4% la 11,5%), salariații din

fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (de la 3,7%

la 6,3%), cei din fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (de la 3,8% la 5,3%)

și salariații din captarea, tratarea și distribuția apei (de la 2,8% la 4,1%) .

Scăderi semnificative de număr de salariați s-au înregistrat în fabricarea articolelor

de

îmbrăcăminte (de la 12,1% la 10,6%), urmați de cei din industria construcțiilor metalice

și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații (de la 7,5% la 5,7%),

salariații din fabricarea altor mijloace de transport (de la 6,2% la 2,5%) și cei din

fabricarea substanțelor și a produselor chimice (de la 5,4% la 3,8%)

Conform Comisiei Națională de Prognoză, numărul mediu de salariați în regiune va

avea un trend ascendent, fiind prognozată o creștere de 11,8% în 2019 față de 2015.

Tendința de creștere se va manifesta în toate regiunile de dezvoltare. În județe creșterile

vor fi și mai mari decât media pe regiune, în ordine acestea fiind: Mehedinți (+17,6%),

Gorj (+17,1%), Olt(+13,9%), Vâlcea (+13,2%) și Dolj (+12,5%)

În corelare cu numărul de șomeri, se prognozează și scăderea ratei șomajului

înregistrat la nivelul regiunii și județelor componente.În anul 2019, se prevede ca rata

șomajului la nivel de regiune să fie 6,8%, în scădere cu 1,4%. Pe domenii de pregătire

profesională, în ipotezele scenariului moderat, în regiunea Sud-Vest, cererea potențială de

forță de muncă pentru domeniul Agricultură se menține la cote destul de ridicate ca

pondere în total cerere potențială relevantă pentru IPT, aceasta fiind depășită din acest

punct de vedere doar de regiunea Nord-Est. Observăm că după domeniul Mecanic, cu

pondere de 27% în total, se plasează domeniile

Economic și Comerț cu 26% din total.

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Dolj

Domeniul de educaţie şi formare

profesională

Ponderi previzionate ale cererii

de formare profesională pentru

2017-2020(%)

Agricultură

7

Chimie industrială 1

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6

Comerţ 12

Economic 7

Electric 8

Electromecanică 1

Electronică şi automatizări 4

Fabricarea produselor din lemn 1

Industrie alimentară 3

Industrie textilă şi pielărie 3

Materiale de construcţii 4

Mecanică 28

Turism şi alimentaţie 6

Protecţia mediului 9

Tehnici poligrafice 0

8. Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Concluziile rezultate din analiza indicatorilor de piața muncii la nivel regional si

județean trebuie să se reflecte și în adaptarea sistemului de educație și formare

profesională în

sprijinul unei mai bune corelări a ofertei educaționale cu cerințele angajatorilor, prin:

- anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii;

- intensificarea acţiunilor de informare, orientare şi consiliere a elevilor privind cariera;

- abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi;

- îmbunătățirea calității și relevanței programelor de educație și formare profesională și a

celor de FPC pentru piața muncii;

- îmbunătăţirea nivelului de calificare a tinerilor prin participarea la programe de formare

personalizată/stagii;

- certificarea competențelor obținute în context formal, non-formal sau informal;

- susținerea reconversiei profesionale în funcţie de nevoile pieţei muncii;

- încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin furnizarea de servicii de

consiliere şi formare pentru crearea de întreprinderi, precum şi programe de

tutorat/mentorat pentru creşterea şi consolidarea afacerilor;

- sprijin pentru reîntoarcere în sistemul de educație a tinerilor care au părăsit acest sistem;

- încurajarea participării angajatorilor la dezvoltarea competențelor necesare pe piața

muncii ale viitorilor absolvenți, cu accent special pe asigurarea competențelor de bază și

transversale, dar și pentru dezvoltarea acelor competențe necesare în sectoarele

economice cu potențial ompetitiv /domeniile de specializare inteligentă identificate

conform SNC și SNCDI;

- consolidarea parteneriatelor cu agenţii economici, cu AJOFM, utorităţi şi alte

organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor –prioritate

permanentă a managementului şcolar;

- formarea profesională a profesorilor, a formatorilor și a tutorilor, în scopul dezvoltării și

furnizării unor programe relevante de învățare la locul de muncă;

- îmbunătățirea accesului la educație și formare profesională în mediul rural și în

comunitățile dezavantajate, prin susținerea dezvoltării centrelor regionale de formare,

reorganizarea rețelei școlare de nivel profesional și liceal și înființarea de unități IPT în

mediul rural, acolo unde este cazul;

- dezvoltarea și implementarea de programe de formare în sistem partenerial cu mediul de

afaceri.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi

ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:

- planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS);

- identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte și să susțină tendințele de dezvoltare a

sectoarelor economice la nivel local și regional, dar și calificările necesare ramurilor

industriale cu potenţial competitiv, cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile

tehnologii.

Învăţământul profesional şi tehnic din județul Dolj

Populaţia şcolară pe nivele de educaţie, sexe, medii de rezidenţă

Analiza numărului de elevi cuprinși pe niveluri educaționale oferă o privire de ansamblu

asupra evoluției populației școlare în ultimii nouă ani școlari, în regiuni și județe.

În învățământul primar, numărul de elevi a scăzut continuu în perioada anilor

2007/2008-2017/2018, în regiunea Sud Vest Oltenia, situația fiind similară în toate

regiunile țării (fig. nr. 68). Începând cu anul 2012/2013, numărul de elevi din primar a

crescut brusc, cu peste 12%, iar în anii următori, până în 2017/2018, acest număr scade,

însă în proporție mult mai mică față de perioada anterioară.

În învățământul gimnazial, numărul de elevi a scăzut continuu pe întreaga perioadă

2007/2008-2017/2018, situația fiind aceeași la nivelul regiunilor, dar și la nivelul

județelor componente din Sud Vest Oltenia.

Scădera cea mai semnificativă este înregistrată în județul Dolj (diferență de 33022 de

elevi între 2007/2008 și 2017/2018). Distribuția pe sexe a elevilor din ciclul gimnazial

este 51-52% masculin și 48-49% feminin. Pe medii de rezidență, la nivel de țară și al

regiunii Sud Vest Oltenia distribuția înclină ușor în favoarea numărului de elevi din

școlile din rural. Situația este relativ echilibrată la nivelul județului Dolj.

În învățământul liceal, la nivelul județean, numărul de elevi a avut o evoluție

crescătoare în perioada anilor școlari 2007/2008-2011/2012, scăzând apoi continuu până

în 2015/2016.Acelașii trend descendent este menținut și în cazul anului școlar 2017-

2018.

Situația este similară și la nivelul județelor din Sud Vest Oltenia, în anul școlar

2017/2018, numărul de elevi scăzând chiar sub nivelul din 2007/2008. Ponderea pe sexe a

fost fluctuantă de-a lungul perioadei de analiză, în cadrul județelor, însă diferențele nu

sunt semnificative. Ceea ce iese însă în evidență este distribuția pe medii de rezidență a

numărului de elevi din licee: procentul covârșitor al acestora se regăsește în unitățile

școlare din mediul urban, dată fiind distribuția rețelei școlare, cu un mare număr de școli

în mediul urban și un număr foarte redus în mediul rural. La nivel de țară, situația este

similară.

Numărul elevilor din învățământul profesional a cunoscut o scădere abruptă în

perioada 2007/2008-2011/2012, motivul principal fiind nealocarea de clase la acest nivel

de educație în perioada 2009/2010-2011/2012. Începând cu anul 2012/2013 numărul

începe să crească ușor, datorită reintroducerii învățământului profesional, la început după

clasa a IX-a (cu o durată de doi ani), iar din 2014-2015 după clasa VIII-a (cu durată de

trei ani)

Și în județele regiunii Sud Vest Oltenia situația prezintă aceleași caracteristici, creșterea

numărului de elevi din ultimii patru ani nereușind însă să ajungă la nivelul anului

2007/2008 Sunt de remarcat creșterile din anii școlari 2014/2015 și 2015/2016,

continuate și în anii școlari 2016/2017, respectiv 2017/2018, date fiind și solicitările

exprese ale agenților economici pentru calificări de nivel 3, la care ISJ al Județului Dolj a

răspuns în procent foarte mare. Se impun în continuare măsuri de susținere pentru

învățământul profesional, date fiind și nevoile pieței muncii, care este orientată în special

spre calificări specifice acestui nivel educațional.

Evoluția ponderii pe sexe a elevilor din învățământul profesional din județele regiunii, a

fost fluctuantă, însă cu un procent majoritar de populație școlară de sex masculin. Pe

medii de rezidență, majoritatea elevilor de la profesional din județe sunt cuprinși în

unități de învățământ din mediul urban, ca și în cazul învățământului liceal

Învățământul postliceal a cunoscut o dezvoltare accentuată începând din 2007/2008, de

când a fost finanțat și de la bugetul național. Numărul elevilor a crescut în mod continuu

în toate regiunile țării în perioada 2007/2008-2014/2015 În anul 2016/2017 s-a înregistrat

o scădere, însă nivelul se menține în continuare ridicat.

Și în județul Dolj se menține în mare aceeași tendință, de creștere a numărului de elevi la

postliceal până în 2014/2015 și cu o ușoară scădere în 2015/2016.În cazul anilor școlari

2016/2017, respectiv 2017/2018, numărul claselor a crescut, în special, pentru domeniul

Sănătate și asistență pedagogică.

Școlile postliceale din regiunea Sud Vest Oltenia sunt situate în cea mai mare parte în

orașe, de aici și distribuția în cea mai mare proporție a elevilor în mediul urban. Analiza

pe sexe indică o evoluție fluctuantă în perioada de analiză a procentelor de populație

masculină și feminină participantă în învățământul postliceal din județele regiunii..

Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

Analiza regională a datelor referitoare la gradul total de cuprindere în învăţământ al

populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani) în perioada anilor școlari 2007/2008-205/2016,

relevă o evoluție ascendentă din 2007 până în 2010 (de la 75% la 76,4%) pentru ca în

intervalul 2010-2018 să scadă aproape constant (de la 76,4% la 69,6%). Procentele de

cuprindere totale regionale se situează sub cele înregistrate la nivel național pe întreaga

perioadă de analiză

Pentru IPT prezintă relevanță grupa de vârstă 15-18 ani; aceștia sunt cuprinşi într-o formă

de învăţământ în procent de peste 76%, în perioada de analiză. Este de remarcat scăderea

înregistrată în regiune în anul școlar 2015-2016, de 3,5% față de anul precedent, fenomen

semnalat și la nivel național, însă nu de aceeași intensitate. În județul Dolj, în același an

școlar, scăderea înregistrată a fost minimă.

Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Datele analizate la nivelul regiunii SV Oltenia în perioada anilor școlari 2007/2008-

2017/2018 arată că, per total, rata netă de cuprindere în învățământul obligatoriu

(persoane de vârstă 7-16 ani) a fost aproximativ constantă până în anul școlar 2010/2011

(85,2-85,5%), pentru ca, începând cu anul 2011/2012 să scadă cu circa 3%, iar evoluția în

intervalul următor a fost preponderent de scădere. În anul 2017/2018 a atins crescutla

83,5%

În ceea ce privește cuprinderea netă în învățământul secundar superior (elevi de 15-18

ani), cifrele regionale înregistrează creștere constantă în intervalul anilor școlari

2007/2008-2014/2015 (de la 70,6% la 76%), pentru ca în anul 2017/2018 să scadă la

71,8%. Tendința este similară cu cea de la nivelul țării.

De remarcat este procentul net de cuprindere în mediul urban din regiunea SV Oltenia,

care are o valoare mult mai mare față de cel din mediul rural (spre exemplu, în anul

școlar 2017/2018, 149,5% în mediul urban, față de 11,9% în mediul rural). Aceste

diferențe sunt explicate de faptul că o mare parte din absolvenții de gimnaziu din mediul

rural, urmează o formă de educație și formare profesională, începând cu clasa a IX-a, în

școli din mediul urban, unul din motive fiind insuficienta dezvoltare a rețelei școlare IPT

în mediul rural. Prin acţiunile propuse se va avea în vedere dezvoltarea reţelei şcolare IPT

în zonele rurale cu populație școlară în număr suficinet pentru înființarea unor noi unități

de învățământ. Analiza datelor statistice disponibile pe întreaga perioadă (2007/2008-

2017/2018) mai scoate în evidență o rată netă de cuprindere în clasele IX-X (elevi 15-16

ani) inferioară ratei de cuprindere în gimnaziu (elevi de 11-14 ani), diferențele situându-

se în jurul a 15%. Acest lucru conduce la concluzia că un număr semnificativ de

absolvenți de gimnaziu nu mai continuă o formă de educație, liceală sau profesională.

Pierderile se evidențiază și la trecerea în clasele XI-XII, rata de cupriondere netă scăzând

pe acest segment cu minim 6% față de rata de cuprindere în clasele IX-X. Singurii ani în

care procentele s-au menținut la același nivel au fost 2013/2014 și 2014/2015. Aceste

discrepanțe constituie priorități care este necesar să fie avute în vedere la elaborarea

planului de acțiuni.

Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul liceal

tehnologic şi învăţământul profesional

Cifrele privind ponderile elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în

învățământul profesional sunt analizate în perioada anilor școlari 2004/2005-2017/2018.

La nivel național, ponderea IPT în total învățământ secundar superior a avut un trend ușor

crescător în perioada 2004/2005-2007-2008 (de la 59,9% la 60,3%), pentru ca în perioada

următoare, până în 2017/2018 să scadă în mod continuu, până la 49,8%. Tendințele s-au

menținut și la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia însă procentele de cuprindere în IPT

(învățământ liceal și profesional) au fost peste mediile naționale în toată perioada

analizată.

Evoluția ponderii IPT în județele regiunii este, în mare, similară cu nivelul regional și

național. Face excepție Doljul care, în anul 2017/2018, a înregistrat o creștere a IPT cu

1,1% față de anul precedent.

Același trend ascendent este menținut și în cazul anilor școlari 2016/2017 și 2017/2018,

datorită solicitărilor din ce în ce mai numeroase și diversificate ale operatorilor economici

din județul Dolj, dar și din regiune. Cei mai mulți elevi din IPT se regăsesc în unitățile de

învățământ public, sectorul privat fiind destul de slab reprezentat din acest punct de

vedere. În anul școlar 2017/2018, analiza cuprinderii în IPT la nivelul regiunilor

evidențiază faptul că cel mai ridicat procent se înregistrează în regiunea Vest (53,1%) și

cel mai scăzut în București-Ilfov (34,3%). Regiunea Sud Vest Oltenia se situează pe locul

doi la nivel național, cu 51,6% cuprindere a elevilor în IPT, procent situat peste media pe

țară de 49,5%

Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul

postliceal

Învățământul postliceal (școala postliceală și școala de maiștri) și-a dezvoltat oferta

educațională în perioada 2005/2006-2017/2018, iar numărul de elevi a fost în creștere

aproape constantă. Odată cu anul 2007-2008 acest tip de învățământ a fost finanțat și de

la bugetul național, ceea ce a făcut ca paleta de calificări să crească și mai multe unități

IPT să ofere formare.

Cea mai mare cuprindere este în școlile postliceale din regiune, formă care dă de altfel și

trendul întregului învățământ postliceal. Evoluția este evidentă în perioada 2006/2007-

2014/2015, când a crescut continuu numărul de elevi cuprinși. În anul 2017/2018 se

observă un ușor regres, însă interesul absolvenților de liceu continuă să rămână la niveluri

ridicate.

În școala de maiștri, la nivel regional, numărul de cursanți a crescut până în anul școlar

2013-2014, pentru ca în perioada următoare să scadă continuu, până în anul școlar 2017-

2018.

Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în învăţământul liceal

tehnologic şi învăţământul profesional în anul şcolar 2016-2017

Analiza numărului de elevi, pe domenii, în învățământul liceal din regiunea SV Oltenia în

anul școlar 2017-2018, arată că procentul cel mai mare de cuprindere este la domeniul

mecanică, urmat de domeniile economic, turism și alimentație și electric. Cele mai mici

ponderi se înregistrează la domeniile silvicultură, chimie industrială și fabricarea

produselor din lemn, care și ca sectoare economice au o slabă reprezentare în regiune .

Pe calificări, în cadrul județului Dolj, situația este diferită, calificările cu cel mai mare

grad de cuprindere fiind: - tehnician în activităţi economice, tehnician mecanic pentru

întreţinere şi reparaţii, tehnician electrician electronist auto și tehnician în turism.

La învățământul profesional, în anul școlar 2017-2018, numărul de elevi în unitățile IPT

din regiune este destul de modest, însă în creștere de la reintroducerea acestei forme de

educație: în clasa a XI-a 2289 elevi, în clasa a X-a 2369 elevi, iar la clasa a IX-a 2841

elevi. Pe domenii de formare, cuprinderea cea mai mare este la domeniul mecanică(47%

din total); la mare distanță urmează domeniile turism și alimentație (13%), electric (8%)

și agricultură (8%) În domeniile materiale de construcții și fabricarea produselor din lemn

numărul de elevi este 0. În cazul județului Dolj, procentele cele mai mari de elevi

cuprinși, sunt repartizate astfel pe calificări profesionale: mecanic auto și agricultor

culturi de câmp.

Cuprinderea elevilor în învăţământul postliceal în anul şcolar 2017-2018

La nivelul regiunii SV Oltenia, la școla postliceală, în anul școlar curent, numărul cel mai

mare de elevi cuprinși este la domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică (2253 de elevi);

la mare distanță sunt domeniile turism și alimentație (349 elevi) și transporturi (272 elevi)

Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Gradul de satisfacere a solicitărilor operatorilor

economici pentru şcolarizarea în învăţământul profesional

În scopul fundamentării ciferi de școlarizare la învățământul profesional, la nivel

județelor se realizează o investigare a nevoilor de calificare ale agenților economici și o

analiză a solicitărilor exprimate de aceștia în scopul proiectării ofertei în strânsă corelare

cu nevoile. În regiunea Sud Vest Oltenia, pentru anul școlar 2017-2018, au fost transmise

solicitări de școlarizare pentru 4019 locuri în învățământul profesional. Numărul cel mai

mare de locuri solicitate au fost pentru calificări din domeniul mecanică (1658), urmat de

turism și alimentație (662), comerț (404), electric (391), agricultură (252). Cele mai

puține locuri solicitate au fost pentru domeniul electronică automatizări (28) și pentru

estetica şi igiena corpului omenesc (28). Pentru cele 4019 locuri solicitate, au fost

propuse și aprobate pentru școlarizare un număr de 3346 locuri în unitățile de învățământ

profesional și tehnic din regiune, solicitările fiind rezolvate în proporție de 83,3%). Pe

domenii de formare, au fost soluționate în proporție de 100% solicitările din domeniile:

agricultură, electronică automatizări, estetica şi igiena corpului omenesc, industrie

alimentară.

Gradul de onorare a solicitărilor agenților economici care s-a înregistrat în județul Dolj a

fost de 73,8%, datorită numărului mare de solicitări. În anii școlari 2016/2017 și

2017/2018, acest grad de onorare a crescut la valoarea de 80%. Alocarea numărului de

locuri pentru școlarizare s-a realizat în funcţie de nevoia de constituire a formaţiunilor de

studiu, de asigurare a unei distribuţii echilibrate pe calificări şi funcţie de realităţile pieţei

muncii la nivel local.

Parteneriatul cu operatorii economici

Oferta educațională pentru învățământul profesional este în strânsă legătură cu cererea de

pe piața muncii pentru calificările de nivel 3. Organizarea și funcționarea acestei forme

de învățământ este condiționată de existența contractelor-cadru încheiate cu operatorii

economici/instituţii publice, prin care se stabilesc obligaţiile privind:

a) organizarea şi desfăşurarea procesului de formare pentru obţinerea calificării

profesionale a elevilor şi a stagiilor de pregătire practică, precum şi proiectarea

curriculumului în dezvoltare locală;

b) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pregătirii practice a elevilor

din învăţământul profesional;

c) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pentru organizarea şi

desfăşurarea examenului de certificare a calificării profesionale a elevilor.

Contractele-cadru sunt acorduri generale încheiate de către unităţile de învăţământ cu

operatorii economici/instituţiile publice partenere pe o durată de minimum 3 ani, care

stau la baza contractelor de pregătire practică a elevilor.

În regiunea Sud Vest Oltenia, pentru anul școlar 2017-2018, unitățile IPT au încheiat

parteneriate pentru pregătirea practică a elevilor din învățământul profesional, cu un

număr de 332 operatori economici, pentru calificări din 13 domenii de pregătire, în

funcție de nevoile de existente la nivelul local. Din acest punct de vedere regiunea se află

pe penultimul loc în țară. Numărul cel mai mare de agenți economici parteneri au fost cei

care au solicitat calificări din domeniul mecanică (175), urmați, la distanță destul de mare

de operatorii din turism și alimentație.

Reţeaua unităţilor şcolare IPT

În anul școlar 2017-2018, în regiunea SV Oltenia, rețeaua școlară are în componență 140

de unități de învățământ profesional și tehnic, din care 112 publice și 28 particulare. Din

numărul total de unități IPT, 107 sunt în mediul urban și 33 în mediul rural. Din această

repartiție se observă neuniformitatea repartiției rețelei școlare pe cele două medii. În anul

școlar 2017-2018, în județul Dolj funcționează cel mai mare număr de unități IPTdin

regiune, 44, din care 13 sunt particulare. Rețeaua școlară are în mediul urban 33 de

unități, celelalte 11 fiind în mediul rural. În mediul rural se găsesc și singurele trei școli

profesionale din județ. Din numărul total, șapte sunt colegii, 28 sunt licee tehnologice sau

teoretice care au în componență clase IPT, 13 școli postliceale și trei școli profesionale.

Ierarhizarea unităţilor IPT funcţie de număr de elevi înscrişi în anul şcolar 2017-

2018 la învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional, curs de zi

În unitățile de învățământ profesional și tehnic de stat și particulare din regiunea Sud Vest

Oltenia învață în anul școlar 2017-2018, în cadrul liceului tehnologic și învățământului

profesional, curs de zi, un număr de 32855 elevi în 16 domenii de pregătire.. Un număr

de 26 de unități din regiune școlarizează în domeniul agricultură, numărul total cel mai

mare de elevi fiind la Colegiul Tehnic „Ștefan Milcu" Calafat, Dolj (151 persoane).

Paisprezece unități IPT școlarizează în domeniul comerț, pe locul întâi în privința

numărului de elevi la acest domeniu fiind Colegiul Național Economic "Theodor

Costescu" Drobeta Turnu Severin (232 persoane). Domeniul construcţii, instalaţii şi

lucrări publice este școlarizat în 12 unități IPT din patru județe din regiune (Dolj, Gorj,

Olt, Vâlcea). Numărul cel mai mare de elevi (116) este la Liceul Tehnologic „Dimitrie

Filișanu" Filiași, Dolj. Domeniul economic este unul dintre cel mai bine reprezentate,

chiar dacă este școlarizat numai la liceu tehnologic, în 27 de unități IPT din regiune. În

domeniul electric sunt școlarizați un număr mare de elevi, în 38 de unități de învățământ

din toate județele. Domeniul electromecanică este prezent în 13 colegii și licee din toată

regiunea. În domeniul electronică automatizări au organizate clase 30 unități IPT.

Domeniul mecanică este cel mai bine reprezentat la nivel de regiune, 76 unități IPT

având în oferta școlară acest domeniu de pregătire. Numărul maxim de elevi este la

Liceul Tehnologic Auto, Craiova, Dolj (329 de persoane). Domeniul protecţia mediului,

specific numai liceului tehnologic, este școlarizat în 22 colegii și licee. Domeniul

silvicultură are o slabă reprezentare în regiune, fiind prezent în numai 3 unități de

învățământ din Vâlcea și Dolj. În domeniul turism şi alimentaţie școlarizează 23 unități

IPT din regiune, Colegiul National Economic „Gheorghe Chițu" Craiova, Dolj, fiind pe

primul loc din punct de vedere al numărului de elevi, 648.

Resursele umane din ÎPT

Desfășurarea procesului educațional la standardele cerute de piața muncii, cu personal

didactic bine pregătit din punct de vedere științific și psihopedagogic, reprezintă o cerință

esențială pentru ca viitorii absolvenți să aibă succes în carieră. În România, analiza pe

grupe de vârstă a personalului didactic, conduce în mod clar la concluzia că se acutizează

pe parcursul anilor, fenomenul de îmbătrânire resurselor umane în educație. Dacă în anul

școlar 2011-2012, un procent de 26,1% erau cadre didactice sub 34 de ani, în anul școlar

2016-2017 acest procent a scăzut la 15,6% .Pe de o parte, acest fenomen este rezultatul

scăderii populației școlare și dispariției unui număr mare de catedre care să poată fi

ocupate de tineri absolvenți, iar pe de altă parte urmare a faptului că o carieră didactică nu

a fost de interes pentru tineri o lungă perioadă de timp, din cauza slabei motivații

financiare.

Infrastructura unităţilor şcolare din IPT

Analiza datelor furnizate de INS, pentru începutul anului școlar 2017-2018, reflectă

faptul că în unitățile școlare de învăţământ liceal, profesional şi postliceal din regiune

funcționează un număr de 971 de laboratoare, repartizate pe județe astfel: Dolj - 333,

Gorj - 193, Mehedinți - 121, Olt - 167, Vâlcea – 157. Numărul este proporțional cu

numărul de școli din fiecare județ. În privința spațiilor pentru desfășurarea instruirii

practice, unitățile IPT din Sud Vest Oltenia au în componență un număr de 413 ateliere

școlare, din care: în Dolj 118, în Gorj 96, în Mehedinți 43, în Olt 74, în Vâlcea 82. Pentru

desfășurarea procesului educațional, dar și pentru rezolvarea probemelor administrative,

unitățile de învățământ din regiune sunt dotate cu PC-uri, în număr total de 12485 bucăți

(3777 în Dolj, 2635 în Gorj, 1567 în Mehedinți, 2205 în Olt, 2301 în Vâlcea). În mod

practic, nu există școală fără minim o rețea de calculatoare.

Asigurarea calităţii în ÎPT

Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi

formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi

satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87

din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. În IPT, introducerea unui sistem de

asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru

toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calităţii – “predarea şi

învăţarea” și a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se aplică pentru toate cele 7

principii. Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din

partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind

structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării

se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii. Conducând la creşterea transparenţei

faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea, în același timp, un

impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a

strategiilor de îmbunătăţire a acesteia.

Situaţia şcolară a elevilor din IPT la sfârşitul anului şcolar

Datele statistice disponibile evidențiază faptul că, în Sud Vest Oltenia, la finalul anului

școlar 2016-2017, procentul elevilor promovați din învățământul liceal, a fost de 96,8%

din totalul celor aflați în evidență. Valoarea este apropiată de media națională, de 96,3%.

În învățământul profesional,la sfârșitul anului școlar 2016-2017, procentul de elevi

promovați a fost mai redus decât la învățământul liceal, valoarea regională fiind de

90,3%, peste media națională de 89,6%. Comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare,

Sud Vest Oltenia are o rată de promovabilitate bună.

În învățământul postliceal promovabilitatea a înregistrat valori de peste 90% în 2015-

2016. Promovații din școlile postliceale de la nivelul regiunii au fost în procent de 95,9%

la sfârșitul anului școlar. Pe județe, procentul cel mai ridicat a fost în Olt (98,2%), iar cel

mai scăzut în Mehedinți (90,6%). Școlile de maiștri au avut 98,1% promovabilitate pe

regiune, în Vâlcea procentul fiind cel mai mare, 99,4% și în Mehedinți cel mai mic,

95,2%

Absolvenţi pe niveluri de educaţie

La nivel liceal, evoluția numărului de absolvenți în perioada 2010-2016, relevă

următoarele aspecte (fig. nr. 96): -la filiera tehnologică, s-a înregistrat cel mai mare

număr de absolvenți în anul 2012 (13927), până în 2016 acest număr diminuându-se la

8091persoane. -la licee teoretice, numărul a fost în scădere în perioada 2010-2012, în

perioada următorilor ani acesta crescând peste valoarea din 2010 (la 8762 persoane); -la

filiera vocațională, numărul de absolvenți a fost fluctuantă în perioada de analiză (de la

923 în 2010, la 1057 în 2016).

În învățământul profesional din regiune, numărul de absolvenți a scăzut brusc în anul

2011, din cauza faptului că, pentru o perioadă, nu s-a mai acordat cifră de școlarizare la

această formă de învățământ, situația redresându-se treptat în perioada următoare

În școlile postliceale, numărul de absolvenți a crescut continuu în 2010-2014, acest fapt

datorându-se și măririi numărului de clase din momentul finanțării de la buget a acestei

forme de educație

Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Studiul datelor statistice oficiale privind tranziția în învățământul secundar superior

conduc la concluzia că marea majoritate a absolvenților de gimnaziu urmează cursurile

liceale sau profesionale, valorile indicatorului în regiunea Sud Vest Oltenia fiind peste

99,4% în perioada de analiză 2007/2008-2017/2018). Procentele la nivel de regiune sunt

foarte apropiate de cele de la nivel național și printre cele mai ridicate din țară

Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

În învățământul secundar superior, datele statistice oficiale privind abandonul școlar sunt

defalcate pe fiecare formă de învățământ (liceal, respectiv profesional) până în anul școlar

2009/2010, iar din anul 2010/2011, date fiind schimbările legislative, statisticile sunt

cumulate pentru învățământul profesional cu învățământul liceal. Datele din perioada

2010/2011-2016/2017 ilustrează faptul că abandonul în învățământul profesional a avut

valori mai mari decât cel de la liceu, pe toate nivelurile de analiză. În perioada ultimilor

șapte ani școlari datele statistice oficiale regionale disponibile privind rata abandonului în

învățământul liceal și profesional arată o scădere din 2010/2011 până în 2012/2013,

pentru ca apoi procentul să crească din nou până în 2014/2015 și să scadă până in 2016-

2017. În cadrul regiunii situația este diferită de la un județ la altul, însă este comună

scădera din anul școlar 2016/2017 a ratei de abandon școlar la majoritatea județelor

Indicatori de impact

Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului

Poate fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,

respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. Rata ridicată a şomajului

tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total

al şomerilor, sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu

finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de

impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din

grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii

ÎPT.

Inserţia profesională a absolvenţilor IPT la 6/12 luni de la absolvire, pe niveluri de

educaţie

În Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020,

este prevăzut ca obiectiv monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor

de formare, cu următoarele acțiuni specifice:

- Crearea unui mecanism naţional de monitorizare pe cale administrativă a inserţiei

profesionale a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic

- Revizuirea Metodologiei pentru monitorizarea inserţiei socioprofesionale a

absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic, preponderent din perspectiva deficitului

de competenţe

- Realizarea sistematică a monitorizării inserţiei socioprofesionale a absolvenţilor de

învăţământ profesional şi tehnic pe cale administrativă şi prin anchete la nivel naţional

Concluzii din analiza ÎPT

•Creșterea treptată a ponderii învățământului profesional și tehnic în fiecare județ din

regiune, astfel încât în anul 2020 să poată fi atinsă ținta de 60%, asumată la nivel de țară;

•Creșterea ponderii învățământului profesional și reducerea treptată a ponderii

învățământului liceal tehnologic, în perspectiva echilibrării procentelor, având în vedere

cerințele pieței muncii care arată că necesarul de forță de muncă pentru calificări de nivel

4 este în scădere, iar solicitările de calificări de nivel 3 în creștere;

•Dezvoltarea unor programe de promovare a ofertei de formare a unităților de

învățământ profesional și tehnic în rândul societății civile;

•Dezvoltarea şi furnizarea de servicii de orientare în carieră pentru elevii de gimnaziu;

•Dezvoltarea parteneriatelor între operatorii economici și școli, pentru o cunoaștere

reciprocă și reală a nevoilor ambelor părți;

•Analiza nevoilor de autorizare/acreditare aunităților IPT în calificări noi, în concordanță

cu noile tehnologii ale operatorilor economici.

Ţinte pe termen mediu pentru oferta IPT pe niveluri de formare profesională şi

domenii de pregătire

Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020,

stabilește ca obiectiv strategic ”Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele

de formare profesională având ca țintă strategică: Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în

învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de

52,8% în 2017” În concordanță cu acest document, la nivel regional, se recomandă ca

ponderea învățământului profesional și tehnic să atingă în anul 2020 ponderea proiectată

de 60% din totalul ofertei educaţionale. Pe niveluri de formare profesională, se

recomandă ca minim 50% din totalul locurilor propuse să fie pentru calificări de nivel 3.

Pe domenii de pregătire, se propune alocarea numărului de locuri, conform tabelului nr.

3:

Domeniu de formare

Pondere recomandată PRAI

Comerț

6,7%

Chimie industrială 1,2%

Agricultură 5,3%

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

3,7%

Economic

8,5%

Electric 8,7%

Electromecanică 2,4%

Electronică automatizări 7,7%

Estetica şi igiena corpului omenesc 2,0%

Fabricarea produselor din lemn 2,0%

Industrie alimentară 4,1%

Industrie textilă şi pielărie 3,2%

Mecanică 29,8%

Protecţia mediului 5,5%

Turism şi alimentaţie 7,9%

Silvicultură 1,3%

Total Regiunea Sud-Vest Oltenia 100,0%

Ponderile recomandate, pot suferi modificări în funcție de evoluția sectoarelor economice

din regiune și deasemenea la proiectele planurilor de școlarizare pe județe se va ține cont

de solicitările exprese ale operatorilor economici.

.2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Predarea şi învăţarea Procesul instructiv educativ este coordonat la nivelul unităţii de echipa managerială

corespunzător normelor metodologice prevăzute de legislaţia în vigoare.

Din asistenţele efectuate la clasă de inspectorii de specialitate ai ISJ Dolj, conducerea

şcolii cât şi de responsabilii de catedre/comisii, din discuţiile cu cadrele didactice şi cu

elevii rezultă următoarele:

Cadrele didactice au realizat planificari anuale şi semestriale şi proiectele unităţilor de

învăţare care respectă modelul dat la Consfătuirile din septembrie 2018;

Există toate documentele de proiectare la nivelul catedrelor/comisiilor;

În timpul activităţilor asistate s-a constatat că profesorii au o bună pregătire de

specialitate, metodică şi psihopedagogică; strategiile de predare utilizate sunt în

conformitate cu conţinuturile lecţiilor şi resursele materiale disponibile, punându-se

accent pe predarea individuală, formativă şi realizarea de activităţi independente;

conţinuturile tematice sunt prezentate cu mare precizie, insistându-se spre înţelegerea lor

de către elevi, solicitându-i să gândească, să prezinte exemple. Elevilor li se acordă şanse

de a-şi asigura responsabilităţi în cadrul lecţiilor; dar unii elevi nu învaţă suficient,

obţinând rezultate sub posibilităţile lor intelectuale.

Cadrele didactice îmbină metodele clasice de predare cu cele moderne, punând accent

pe metodele de tip activ-participative. Temele pentru acasă sunt bine alese şi conforme cu

activitatea din clasă, fără a supraîncărca elevii, diferenţiate în funcţie de nivelul clasei, de

posibilităţile intelectuale ale elevilor, de profilul şi domeniul clasei.

Cadrele didactice cunosc bine colectivele cu care lucrează, nivelul real de pregătire al

elevilo și manifestă exigenţă pentru obţinerea performanţei şcolare. Atmosfera din clasă,

relaţiile interpersonale sunt bune.

Cadrele didactice organizează şi desfăşoară ore de pregătire suplimentară pentru

eliminarea rămânerilor în urmă în ceea ce priveşte însuşirea de cunoştinţe, pentru

examenul de bacalaureat, pentru concursuri şi olimpiade şcolare;

Materialul didactic existent se utilizează în mod curent în timpul orelor;

Profesorii au absolvit cursuri de iniţiere IT şi AEL şi au aplicat instruirea asistată de

calculator în cadrul activităţii didactice la anumite discipline.

2.2.2. Activitatea consiliilor, comisiilor. Proiectare, analiză, eficiență

Echipa managerială pune accentul pe creşterea calităţii actului educaţional. Factorii

care contribuie la realizarea acestui obiectiv sunt: intrarea la timp în clasă a profesorului;

motivarea elevilor printr-o strategie didactică suplă şi modernă ceea ce înseamnă

perfecţionarea tuturor cadrelor didactice; fundamentarea actului educaţional pe baza

nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor.

Responsabilităţile membrilor personalului sunt clar definite prin fişele

postului.Atribuţiile sunt trecute în deciziile de constituire a comisiilor şisunt făcute

cunoscute cînd se înmânează deciziile.

Consiliul şcolii a elaborat la începutul anului şcolar oferta curriculară cu o descriere a

facilităţilor şi obiectivelor liceului, a metodologiei de selecţie a opţiunii în privinţa

C.D.L.-urilor, precum şi a sistemului de evaluare a elevilor. De asemenea, a realizat

monitorizarea, evaluarea şi elaborarea concluziilor inspecţiei şcolare în consiliile

profesorale pentru eliminarea disfuncţionalităţilor şi creşterea performanţelor şcolare,

elaborand planuri de măsuri pentru îmbunătăţirea deficienţelor înregistrate. Comisia de

elaborare a orarului a întocmit schemele orare pe clase.

Acţiuni pentru atingerea obiectivelor Termen

de realizare

Persoana/

Persoane

care răspund

Dovezi

Perfecţionarea actului didactic prin abordarea

metodelor moderne de învăţare-centrată pe elev,

Diseminarea informaţiilor primite de profesorii

participanţi la cursuri de formare şi perfecţionare

Popularizarea şi implementarea exemplelor de bună

practică

Îmbunătăţirea calităţii prestaţiei cadrelor didactice

debutante prin activităţi de consiliere şi stagii de

perfecţionare. Sprijinirea cadrelor didactice pentru

susţinerea examenelor de perfecţionare şi de

obţinere a gradelor didactice.

Utilizarea ofertei de educaţie, a programelor de

perfecţionare ale CCD şi ale centrului de asistenţă

psihopedagogică

Exercitarea funcţiei de îndrumare şi control a

managerilor liceului şi a şefilor de catedră prin

asistenţe la ore şi acţiuni de perfecţionare

Utilizarea fondului de carte al bibliotecii liceului în

pregătirea individuală de specialitate

Utilizarea de soft educaţional adecvat curricumului

şcolar .

Crearea unei baze de teste de evaluare pentru elevi,

în concordanţă cu standardele naţionale care să

ofere o radiografie obiectivă a progresului şcolar.

Implicarea si consultarea părinţilor în alegerea

disciplinelor opţionale şi adaptarea conţinuturilor

acestora la nevoile concrete ale partenerilor sociali

Dezvoltarea unui curriculum specific adaptat

nevoilor de calificare, recalificare şi perfecţionare a

partenerilor sociali.

Monitorizarea folosirii resurselor umane, materiale

permanent

permanent

permanent

permanent

permanent

permanent

permanent

permanent

permanent

permanent

permanent

Directorii şi

şefii de catedre

Directorii şi

şefii de catedre

Comisia de

perfecţionare

Şefii de catedre

Consilierul

psihopedagogic

Şefii de catedră

Directorii şi

şefii de catedre

Bibliotecarul

şcolii

Catedra de

informatica,

sefii de catedra

Sefii de catedra

Directorii şi

dirigintii

Directorii şi

şefii de catedre

Mape

profesori

Baza de date

formare

continuă

Fişa de

observaţie a

lecţiei

Certificatele si

diplomele de

participare

Lectii

deschise,

graficul

utilizarii

sistemului

AEL

Fisele de

observare

conform

graficului de

interasistenţe

şi asistenţe

Registrul,

fisele elevilor

Lectiile

deschise,

planificarile

profesorilor

Baza de date,

portofolii prof.

Procese

verbale

Integrarea in

piata muncii a

elevilor, PLAI,

PRAI

Evidentele

şi financiare în vederea atingerii scopurilor

educaţionale stabilite;

Menţinerea şi înbunătăţirea condiţiilor igienico-

sanitare în unitate;

Stimularea personalului pentru asumarea de

responsabilităţi şi activitate profesională de calitate

prin sprijinirea în obținerea gradației de merit;

Valorificarea rezultatelor evaluărilor periodice prin

elaborarea unor strategii adecvate dezvoltării

unităţii şcolare.

permanent

permanent

permanent

permanent

Directorii,

Compartimentul

contabilitate

Directorul adj. ,

cabinetul

medical

Directorul adj. ,

Cordonatorul de

proiecte şi

programe

CEAC,

financiar+conta

bile

Autorizatia

sanitara de

funcţionare

Evidenţa

contabilă,

proiectele şi

programele

desfăşurate

PAS,

proceduri,

planuri de

îmbunătăţire

Calitatea proiectării didactice

Programele educaţionale ale şcolii au ca scop calificarea profesională, proces prin care

se dobândesc competenţe necesare practicării unei activităţi specifice, cerute de societate.

Programele de învăţare sunt proiectate şi elaborate astfel încât să asigure egalitatea în

ceea ce priveşte accesul şi egalitatea şanselor pentru toţi elevii, în funcţie de

particularităţile individuale, de specificul şi nivelul grupului de elevi. În funcţie de

rezultatele învăţării, analiza performanţei diferitelor grupuri de elevi , programele de

învăţare pot fi revizuite.

Evaluarea sumativă este efectuată de cadrele didactice prin lucrări scrise sau alte forme

şi se realizează corect, riguros, în mod regulat şi folosită pentru a monitoriza progresul

elevilor, pentru a informa elevii cu privire la progresul realizat, pentru a identifica

produsul neconform şi a stabili planuri de îmbunătăţire. Performanţele şcolii sunt

monitorizate şi evaluate, stabilindu-se paşi în vederea îmbunătăţirii. Procesul de

autoevaluare se realizează periodic, semestrial fiind completate fişele de monitorizare

internă.

Programele de învăţare:

- Răspund aspiraţiilor şi potenţialului elevilor, dezvoltând cunoştinţele şi experienţa

anterioară.

- Sunt realizate pe baza respectării principiului particularităţii de vârstă şi individuale ale

elevilor, conform opţiunilor, intereselor şi nevoilor acestora.

- Sunt concepute în manieră diferenţiată şi interdisciplinară.

Programele de învăţare şi materialele de învăţare oferă posibilitatea învăţării prin paşi

mici. Cadrele didactice folosesc strategii moderne de predare, învăţare, evaluare, toate

fiind centrate pe elev. Au fost identificate stilurile de învăţare individuale, toţi elevii

cunoscându-şi stilul de învăţare.

Profesorii şi instructorii cunosc bine atât profilul psihologic al claselor la care predau,

cât şi particularităţile individuale ale fiecărui elev şi elaborează, individual sau în

colaborare cu Consiliul Profesorilor Clasei, respectiv cu Comisia de Asigurare şi

Evaluare a Calităţii, soluţii pentru remedierea problemelor, cu atenţie planificate, oferind

elevilor posibilitatea de a învăţa în paşi mici şi, astfel, de a asimila corect informaţia. Au

fost elaborate chestionare pe această temă, chestionare ce se aplică periodic elevilor şi

părinţilor acestora.

Comunicarea pe verticală, între cadre didactice şi elevi este una bună. Cadrele didactice

sunt instruite în ceea ce priveşte medierea conflictelor şi cunosc procedura de consiliere

în cazurile problematice.

Elevii sunt familiarizaţi cu diferite tipuri de evaluare (autoevaluare, evaluare scrisă,

evaluare orală, evaluare intercolegială etc) cu diferite tipuri de itemi. Elevii claselor a

XII-a sunt familiarizaţi cu procedura de aplicare a baremului testului de bacalaureat.

2.2.3. Materiale şi resurse didactice

Baza materială

Patrimoniul şcolar în ansamblu este format din 3 clădiri destinate procesului de

învăţământ.

Structura bazei materiale s-a prezentat astfel: 17 săli de clasă, 6 cabinete de

specialitate pentru disciplinele de cultură generală (istorie-geografie, limbi moderne,

română, religie),sediul C.E.A.C., cabinet multiplicare informaţie europeană, cabinetul

şcolar de asistenţă psihopedagogică, câte un laborator de fizică, chimie, biologie, 3

laboratoare de informatică, 5 ateliere şcolare, 17 laboratoare de discipline tehnice, cantină

şi cămin şcolar, bibliotecă.

Şcoala dispune de toate categoriile de mijloace de învăţământ (aparatură de

laborator, utilaje pentru ateliere, mijloace audio-video, filme didactice, casete audio-

video, diapozitive etc.) pentru toate disciplinele de învăţământ, echipamente audio-video,

precum şi tehnologie informatică şi de comunicaţii (reţele de calculatoare conectate la

Internet).

1.) Biblioteca este dotată cu 16195 volume, precum şi peste 1100 volume achiziţionate

din fondurile repartizate de MEN şi reprezintă un auxiliar important în pregătirea

elevilor; este gestionată de o bibliotecară cu studii superioare corespunzătoare postului.

Biblioteca dispune de spaţiu special amenajat (3 săli: depozit carte, sală de lectură, sala

de prezentare) şi funcţionează după un program care permite accesul tuturor elevilor şi

profesorilor indiferent de schimbul în care învaţă. La bibliotecă se desfăşoară activităţi

extraşcolare în colaborare cu catedra de limba şi literatura română, precum şi cu celelalte

catedre.

Se urmareşte stabilirea unui buget anual pentru achiziţionarea de carte şcolară pentru

bibliotecă din fonduri extrabugetare, bugetare, sponsorizări, precum şi a unui program de

informatizare.

2) Atelierele şcolare în număr de 5 sunt echipate cu materiale necesare procesului

instructiv, elevii desfăşurându-şi activitatea atât în aceste locaţii, cât şi la agentul

economic: SNTFC ”CFR Călători” S.A. – SRTFC Craiova , SC Reloc SA, SC

Electrificare CFR Craiova, SC RAT SRL Craiova, SC INDA ELTRAC SRL, SC Mentor

SRL, SC Modexim SA.

3) Căminul 1 este integral destinat cazării elevilor. La parter funcţionează cabinetul

medical care asigură asistenţa medicală tuturor elevilor din unitatea noastră şcolară.

Căminul are o capacitate de 184 de locuri de cazare, locuri care în ultimii ani au fost

integral ocupate, atât cu elevi de la unitatea noastră şcolară,cât şi de la alte instituţii

şcolare.

4) Cantina are o capacitate de 90 de locuri pe serie.

În anul școlar 2018-2019, tarifele aprobate prin hotărârea Consiliului de Administrație

din unitatea noastră școlară au fost de 50 lei/lună pentru regia de cantină şi cămin și de 11

lei/zi pentru hrană. Toate spațiile dețin autorizație sanitară valabilă pentru acest an școlar.

5)Baza sportivă se compune din teren omologat pentru handbal, sală de sport, sală de

aerobic, sala de tenis de masa,precum şi o sală specială de forţă care conţine aparatură

pentru dezvoltarea calităţilor motrice ale elevilor.

2.2.4. RESURSE UMANE

Pregătirea de specialitate şi cultură generală este realizată de un corp profesoral format

din cadre didactice cu experienţă în munca la catedră, preocupate pentru formarea

continuă şi pentru dezvoltarea bazei tehnico - materiale a şcolii.

2.2.4.1. Formarea continuă a personalului

Obiective:

Stimularea perfecţionării cadrelor didactice prin grade didactice .

Extinderea experienţelor profitabile în managementul administrativ şi cel didactic.

Participarea la toate activităţile de perfecţionare a personalului didactic şi formarea

acestuia în vederea folosirii echipamentului IT.

Cadrele didactice au participat la cursuri de perfecţionare, formare continuă şi la

programe de cooperare europeană în educaţie.

Formarea profesională reprezintă una din priorităţile din PAS, având ca direcţie

principală iniţierea personalului nou-venit în şcoală. De asemenea, există preocupare şi

pentru dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic-auxiliar şi nedidactic.

Managementul este preocupat de perfecţionarea continuă a personalului în funcţie de

lărgirea sferei de activitate pentru dotarea şcolii, de obligaţiile asumate prin contractele de

muncă.

Dezvoltarea profesională determină o mai mare implicare în desfăşurarea activităţilor şi

face posibilă autoevaluarea şi creşterea eficienţei activităţii desfăşurate dar şi necesitatea

unor formări ulterioare.

2.2.4.2.Personalul şcolii

Pregătirea de specialitate şi cultură generală se realizează de către un corp

profesoral format din cadre didactice cu experienţă în munca la catedră, preocupate

pentru formarea continuă şi pentru dezvoltarea bazei tehnico - materiale a şcolii.

Pentru asigurarea unei activităţi şcolare optime, conducerea şcolii a realizat

următoarele acţiuni: s-a finalizat lucrarea de încadrare cu personal didactic, au fost

constituite normele didactice, s-au stabilit colaboratorii externi pentru activitatea de

instruire practică prin protocoale încheiate. Nu au existat perturbări la încadrarea cu

personal didactic, încadrarea cu personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, în anul

şcolar 2018-2019, fiind următoarea:

3.1. Personal didactic

Încadrarea cu personal didactic în semestrul I an şcolar 2018-2019 a fost următoarea:

62 de cadre didactice, din care structurate pe grade didactice:

8 cadre didactice cu titlul de doctor.

46 de cadre didactice cu gradul didactic I;

2 cadre didactice cu gradul didactic II;

4 cadre didactice cu definitivat.

2 cadru didactic debutant

Personal didactic auxiliar: 11 posturi

Personal nedidactic: 22 posturi;

TOTAL personal şcoală: 95 posturi.

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat (2016-2017):

Calificarea personalului didactic:

Număr

personal

didactic

necalificat

Cu doctorat Cu Gradul I Cu Gradul II Cu Definitivat Fără

definitivat -------

8 46 8 4 - -------

Cu doctorat8%

Cu Gradul I71,o8%

Cu Gradul II6,08%%

Cu Definitivat12%

Fără definitivat1,8%

Ponderea personalului didactic calificat în unitatea de învaţamant

în perioada 2011-2017

Situaţia normelor didactice în ÎPT Nr. posturi / norme didactice

Anul scolar

SPECIALITATEA

CATEDREI

(POSTULUI)

Total

Norme /

posturi

didactice

CALIFICAŢI. din care

Suplinitori

necalificaţi***) Total

Calificaţi Titulari*)

Suplinitori

calificaţi**)

2011/2012

Profesori

discipline

tehnologice 21,47 21,47 21,47 - -

Maistri

instructori 9,47 9,47 9,33 0,14 -

2012/2013

Profesori

discipline

tehnologice 18,027 18,02 18 - -

Maistri

instructori 6,05 6,05 6,05 - -

2013/2014

Profesori

discipline

tehnologice

18,24 18,24

17

6

3

6,11

6,11

Maistri

instructori

2014-

2015

Profesori

discipline

tehnologice

18,21

18,21 18 3

Maistri

instructori 6,03 6,03 6

2015-

2016

2016-

2017

Profesori

discipline

tehnice

Maistri

instructori

20,22

6,45

1,29

24,56 24,56 3,4

Activitatea de (auto)perfecţionare a cadrelor didactice

Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii reprezintă o ţintă strategică ce se materializează

în realizarea de programe de formare continuă a personalului didactic al şcolii în funcţie

de nevoile identificate şi facilitarea accesului întregului personal al şcolii la cursuri de

formare continuă.

Reforma învăţământului profesional și tehnic urmăreşte realizarea unei reforme în

vederea formării profesionale la nivelul standard de pregătire din ţările Comunităţii

Europene, adaptat la cerinţele unei societăţi democratice, ale economiei de piaţă în

concordanţă cu evoluţia pieţei muncii din România şi în vederea restructurării economice.

Obiectivele activităţii de formare continuă şi de perfecţionare a cadrelor didactice din

Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova au fost:

- informarea permanentă a cadrelor didactice în legătură cu oferta furnizorilor de

formare acreditaţi (Casa Corpului Didactic Dolj, Centrul Regional de Formare

Continuă pentru Administraţia Publică Locală Craiova, instituţii de învăţământ

superior etc.);

- îndrumarea cadrelor didactice care doreau să se înscrie la examenele pentru obţinerea

gradelor didactice în activitatea de întocmire a dosarelor de înscriere şi depunerea

acestora la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj Departamentul de Perfecţionare şi

Formare Continuă;

- actualizarea permanentă a informaţiilor referitoare la activităţile de formare continuă

şi perfecţionare desfăşurate de cadrele didactice din Liceul Tehnologic Transporturi

C.F. Craiova în anul şcolar 2018 - 2019.

- completarea corectă, completă şi în termen a documentelor solicitate de către CCD

Dj. şi echipa managerială.

Perfecţionarea cadrelor didactice reprezintă o activitate cu conţinut pedagogic şi social

proiectată, realizată şi dezvoltată în cadrul sistemului de învăţămînt, cu funcţie

managerială de reglare-autoreglare continuă a procesului de învăţămînt, la toate nivelurile

sale de referinţă (funcţional-structural-operaţional).

La nivel funcţional, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor

pedagogice şi sociale de convertire practică a finalităţilor de sistem (ideal, scopuri ale

educaţiei) în obiective angajate în cadrul procesului de învăţămînt, în mediul şcolar şi

extraşcolar.

La nivel structural, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor

pedagogice şi sociale de valorificare deplină a tuturor resurselor pedagogice

(informaţionale, umane, didactico-materiale, financiare) existente la nivel de sistem şi de

proces.

La nivel operaţional, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor

pedagogice şi sociale de proiectare, realizare, dezvoltare şi finalizare a activităţilor

specifice procesului de învăţămînt (lecţii, cursuri, seminarii, lucrări practice, ore de

dirigenţie; activităţi extraşcolare/cu: elevii, cadrele didactice, părinţii, alţi reprezentanţi ai

comunităţii educative; activităţi: manageriale, metodice, de asistenţă psihopedagogică şi

socială, de orientare şcolară şi profesională, de consiliere etc.), în condiţii optime,

corespunzător contextului intern şi extern existent, pe termen scurt, mediu şi lung.

Într-o organizaţie şcolară, alături de resursele materiale şi financiare, resursele umane

concretizate în salariaţii acesteia, care lucrează efectiv în unitate, prin întreaga lor

activitate asigură realizarea obiectivelor unităţii, prin punerea în valoare şi utilizarea

raţională a celorlalte resurse ale acesteia.

Se ştie că omul este cel care deţine rolul primordial în cadrul tuturor activităţilor din

societate. În cazul particular al organizaţiei şcolare, omul-profesorul reprezintă elementul

activ, creator care duce la îndeplinire scopul şi obiectivele organizaţiei, avînd următoarele

considerente:

Resursele umane “produc” şi reproduc factorii obiectivi ai procesului .

Ele reprezintă nu numai creatorul, ci şi stimulatorul procesului instructive-educativ şi a

folosirii celor trei M. (metode de predare, mijloace de predare, metode de evaluare).

Profesorul trezeşte la viaţă mijloacele didactice, asigură realizarea menirii pentru care au

fost create.

Resursele umane (profesorii) îndeplinesc un rol hotărâtor în procesul transmiterii de

informaţie, transformării şi modelării obiectelor muncii (elevii) a caracterelor.

Reprezintă singurul factor capabil să creeze valori noi.

Influenţează într-o măsură decisivă eficacitatea utilizării celorlalte resurse.

PERFECŢIONAREA PRIN GRADE DIDACTICE

In acest an școlar, pentru obţinerea gradelor didactice, au fost susţinute următoarele

inspecţii:

1. Doamna profesoară Balasa Flori: a susținut inspecția curentă II pentru Gradul didactic

I;

obţinând calificativul Foarte Bine.

2. Doamna profesoară Rosu Florentina pe 5 decembrie a susţinut Inspecţia Curentă 1

pentru înscrierea la Gradul Didactic I, obţinând calificativul Foarte Bine.

3.Domnul profesor Liţă Alexandru s-a înscris la examenul pentru obținerea gradului

didactic I

II. PERFECŢIONAREA METODICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ

Toţi profesorii sunt preocupaţi de continua perfecţionare metodică şi ştiinţifică. Pe

aceasta linie se înscriu participările la consfătuirile anuale ale cadrelor didactice şi la

cercurile pedagogice. Având în vedere că schimbările în sistemul de învăţământ se succed

cu repeziciune s-a dorit informarea permanentă a personalului didactic cu noutăţile din

acest domeniu. La nivelul unităţii şcolare s-au organizat periodic activităţi de formare şi

perfecţionare a cadrelor didactice – sesiuni de referate, mese rotunde, prezentări – care au

abordat teme de interes şi actualitate: implementarea politicii de asigurare a calităţii în

educaţie la nivelul unităţilor de învăţământ, metode interactive de învăţare, componentele

activităţii educative.

In acest an școlar, pentru perfecţionarea metodică şi ştiinţifică, următoarele cadre

didactice au participat la diverse activități:

Aria curriculara Limba si Comunicare

Catedra de limba şi literatura română

Membrii catedrei de Limba şi literatura română au participat la activităţi metodico-

ştiinţifice şi programe de formare profesională precum urmează:

Doamna profesoară Rosu Florentina :pe 5 decembrie a susţinut Inspecţia Curentă 1

pentru înscrierea la Gradul Didactic I.a participat la seminarul ,,Practici în Asigurarea

Calităţii Educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar” susţinut la Şcoala

Gimnazială Nicolae Bălcescu din Craiova.In noiembrie 2018 a trimis spre publicare în

revista şcolii articolul ,,Utilizarea calculatorului în predarea limbii şi literaturii

române”.In noiembrie 2018, a participat la Cercul Pedagogic organizat de Colegiul

Naţional Carol I.

Doamna profesoară Balasa Flori: a susținut inspecția curentă II pentru Gradul didactic I

si inspectia speciala obtanand nota 10 (zece);a participat la cursul „Strategii didactice

inovative în procesul de predare-învățare-evaluare” organizat prin Casa Corpului Didactic

Dolj (ianuarie);a participat la simpozionul interjudetean ”Sa ne amintim de schitele și

comediile lui Caragiale”,a participat la concursul ”Povestile Cangurului”

Doamna profesoară Florea Mihaela :a participat la simpozionul judetean „Inocenta fara

violenta”, 26.01.2019, si la conferinta interjudeteana „Traditii si obiceiuri de Craciun”,

15.12.2018.A urmat cursul de perfectionare „Managementul comunicarii in mediul

didactic” 2019.A participat la simpozionul judeţean „Oameni şi locuri”, 16 mai 2019 si

la simpozionul national „Multiculturalitate – traditii si obiceiuri de Pasti” 13 aprilie

2019.A urmat cursul „Strategii didactice inovative în procesul de predare-învățare-

evaluare” organizat prin Casa Corpului Didactic Dolj (ianuarie 2019) si cursul „Educatia

interculturala – de la teorie la practica” aprilie 2019.

Doamna profesoară Slămnoiu Sorina: a participat la simpozionul international „ Rolul

educativ al povestilor in actvitatile instructiv-educative”, decembrie 2018, la simpozionul

interjudetean „Eminescu – univers deschis” si la dezbaterea interjudeteana „Parinti versus

copii”, masa rotunda judeteana „Feeria sarbatorilor de iarna”, 14 decembrie 2018, la

simpozionul judetean „Toleranta zero fata de violenta”, 20 decembrie 2018.A participat

la cursul „Strategii didactice inovative în procesul de predare-învățare-evaluare”

organizat prin Casa Corpului Didactic Dolj (ianuarie 2019);a participat la simpozionul

international „Exemple de buna practica si combaterea violentei din mediul scolar”,

organizat de CJRAE Dolj, martie 2019 si la masa rotunda nationala „Spune Nu

abandonului scolar” organizata de LTT Auto, martie 2019.

Catedra de limbi moderne

Membrii catedrei de limbi moderne au participat la activități metodico-științifice și

programe de formare profesională precum urmează:

Prof. Soare Diana A participat la Conferința Națională ”Strategii educaționale de

succes pentru incluziune”, organizată de Școala Gimnazială Specială ”Sf. Vasile”,

Craiova;a urmat cursul de formare „Strategii didactice inovative în procesul de predare-

învățare- evaluare”, organizat de CCD Dolj.

Prof. Dumitrascu Maria Magdalena A participat la Coferința Județeană ”Voluntariatul,

o dovadă de maturizare”, organizată de Colegiul Tehnic Constantin Brâncuși, Craiova ;a

participat la Conferința Națională ”Strategii educaționale de succes pentru incluziune”,

organizată de Școala Gimnazială Specială ”Sf. Vasile”, Craiova;a fost formator la cursul

de formare „Strategii didactice inovative în procesul de predare-învățare- evaluare”,

organizat de CCD Dolj.

Prof. Toader Anca A urmat cursul de formare „Strategii didactice inovative în procesul

de predare-învățare- evaluare”, organizat de CCD Dolj.A participat la dezbaterea

națională ”Natura-abordare multidisciplinară” și la conferința județeană ”Voluntariatul-

dovadă de maturizare” organizate de Colegiul Tehnic ”C-tin Brâncuși” (decembrie).A

participat la Proiectele Educaționale Naționale ”Magia Sărbătorilor de iarnă” și

”Promovarea imaginii școlii” organizate de Editura D Art și ziarul Esențial în Educație

(decembrie/ianuarie).A participat la Simpozionul International (16 martie)-”Educatie

pentru diversitate culturala” si la Simpozionul International si Concursul Național

”Sarbatoarea Nasterii Domnului” (decembrie)..A participat la Simpozionul

National”Prevenirea Abandonului Școlar”(iunie)

A participat la cursul Profesor în mileniul III organizat prin Casa Corpului Didactic Dolj.

(ianuarie)A participat la cursul Tehnici Manageriale organizat prin Casa Corpului

Didactic Dolj. ( decembrie)

Prof. Fira Ramona- a participat la Conferinta Judeţeana ,,Impreuna pentru Romania-24

ianuarie 1859”, organizata in cadrul Liceului Tehnologic Transporturi Cai Ferate

Craiova;

- a participat la consiliile profesorale şi la şedinţele de comisie metodică organizate în

şcoală;

Prof. Predoi Anisoara.A participat la cursul organizat de CCD Dolj ”Strategii didactice

inovative în procesul de predare-învățare-evaluare” (ianuarie)

Prof. Radu Anca.A absolvit programul de formare continua „Leadership si management

pentru un invatatmant performant”, acreditat prin O.M.E.N. nr.3019/08.01.2019, 30

Credite Profesionale Transferabile cu durata de 120 de ore, in perioada 24.11.2018 –

29.11.2018.A participat la cursul de formare continua „Strategii didactice inovative in

procesul de predare – invatare – evaluare”, organizat de CCD Dolj.A participat La Masa

Rotunda Nationala „ Generozitatea sensului in matca unui cuvant: Marin Sorescu”, Editia

a III-a, desfasurata la Scoala Gimnaziala”Marin Sorescu” Bulzesti.A participat la

Conferinta Internationala „L’education, langage universel de

l’interculturalite”,desfasurata la Scoala Gimnaziala „Sfantul Dumitru” Craiova.A sustinut

Inspectia Speciala in vederea obtinerii Gradului didactic II – ianuarie 2019 (la Liceul

Tehnologic George Bibescu Craiova);

Catedra de fizica

Doamna profesor Stiuca Monica a sustinut lectia, 05.11.2018 , “ Optica geometrica -

recapitulare”;a sustinut lectia “ Lucrul mecanic”- 6.12.2018,a absolvit programul de

formare continua „ LEADERSHIP SI MANAGEMENT PENTRU UN INVATAMANT

PERFORMANT” – 30 credite profesionale 27.09.2018 a prezentat referatul “ Ce este

evaluarea initiala ?”, referat prezentat in cadrul sedintei Comisiei Metodice;

a sustinut referatul “ Scoala Bucuriei – activitati organizate la nivelul scolii”, referat

prezentat pentru revista scolii; 07.05.2019 a prezentat referatul “Modalitati de elaborare a

obiectivelor in cadrul orelor de fizica, chimie, biologie”, referat prezentat in cadrul

sedintei Comisiei Metodice;a participat la Simpozionul International “Exemple de buna

practica in prevenirea si combaterea violentei din mediul scolar”,desfasurat la Centrul

Judetean de Resurse si Asistenta Educationala Dolj, 29.03.2019; a participat la Conferinta

Interjudeteana “ Sa ne amintim de schitele si comediile lui Caragiale”, desfasurata la

Scoala Gimnaziala Murgasi, 10.04.2019;

a absolvit programul de formare continua : “ Managementul stresului in organizatiile

scolare”, 16.01.2019;

Doamna profesor Andrei Elvira : A organizat și coordonat, în parteneriat cu C.C.D.

Dolj, și mai multe unități de învățământ, Masa Rotundă Națională Metode de prevenire și

combatere a abandonului școlar ,înscrisă în Calendarul Activităților la poziția 76/an

școlar 2018-2019. Tot în cadrul acestui proiect, am coordonat și un concurs național, la

care am participat la eleborararea metodologiilor,regulamentului, procedurii, și am fost și

evaluator național.Această activitate a avut loc la Liceul Tehnologic Transporturi Căi

Ferate, în data de 25.01. 2019, și au fost prezente cadre didactice din județ ca participare

directă, și din toată țara, ca participare indirectă.

A absolvit cursul de formare continuă Promovarea incluziunii, a diversității culturale și

a toleranței în educație- 17-19. XII .2019.

A absolvit cursul de formare continuă Strategii didactice inovative în procesul de

predare-învățare-evaluare, organizat de C.C.D. Dolj, perioada 12-26 ianuarie 2019.

A participat la inițierea și implementarea proiectului educațional Learn Together for

Work Together, derulat internațional în anul școlar 2018/2019.

A participat, în data de 26- 27 aprilie 2019, la Conferința Științifică Internațională

STATEGII XXI, organizată la U.N.A.P. Carol I București. A publicat un articol în

limba engleză, am un certificat de participare și cartea publicată.

A elaborat în acest an un auxiliar curricular cu ISBN, denumit „Bacalaureat pentru

liceele tehnologice”, editura Revers, 2018,cu tipărirea ediției a III a revăzută în 2019. Cu

ajutorul acesteia elevii vor putea învăţa mai eficient pentru examenul de bacalaureat la

biologie vegetală şi animală.

A publicat în revista Info Ştiinţe, din martei 2017, un articol şi un studiu ştiinţific.

A elaborat şi publicat şi un auxiliar curricular numit „Anatomia şi fiziologia

omului”,

Domna profesor Parvu Rodica- A participat la Simpozionul interjudetean “Violenta si

aombaterea ei”,- a participat la Cercul profedorilor de chimie si la dezbaterea cu tema

“Educatia ne uneste”,

Cirneanu Georgeta 8.10.2018 a sustinut lectia deschisa “Structura învelişului de

electroni“

10.10.2018 a prezentat referatul “ Metode novatoare în actul educaţional învãţarea

centratã pe elev”, referat prezentat in cadrul sedintei comisiei metodice; 19.10.2018 a

sustinut lectia deschisa “Variația caracterului metalic în Sistemul Periodic“ 7.12.2018 a

sustinut lectia deschisa “Interactiuni intermoleculare“

Prof. Dobre Carmen a participat la cursul ”Competențe antreprenoriale”, absolvit în luna

septembrie 2018, organizat de Fundația ”Orizont” împreună cu I.S.J.-Dolj

A participat la cursul ”Strategii didactice inovative în procesul de predare-învățare-

evaluare, organizat de C.C.D. Dolj, în perioada 11.05-25.05.2019.

Cursuri de formare continuă – catedra tehnica:

Cursuri de formare continuă :

-Tehnici manageriale in educatie cu modulele : Managementul resurselor umane si

Managementul sanatatii si securitatii muncii, Stresul- factor de risc la locul de munca-

prof. Cretu Carmen

- prof. Diosteanu Daniela este inscrisă la cursurile de master anul II la Facultatea de

Științe Juridice, Economice și Administrative Craiova si Curs Postuniversitar

psihopedagogie nivel I -Universitatea din Craiova

- prof. Pișlea Marilena a absolvit cursul organizat de CCD Dolj: ”Strategii didactice

innovative in procesul de predare-invatare-evaluare”

- prof. Diosteanu Daniela a absolvit cursul organizat de CCD Dolj: ”Strategii didactice

innovative in procesul de predare-invatare-evaluare”

-prof Silvia Cristofir- a absolvit cursul organizat de CCD Dolj ,,Strategii didactice

inovative in procesul de predare-invatare-evaluare”.

-prof. Mitroi Ancuța a participat la cursuri de formare profesionala - ”Strategii didactice

innovative in procesul de predare-invatare-evaluare”

-prof. Mitroi Ancuța a participat la -Conferința Națională „Tehnică, inovaţie şi

creativitate în contextul protecţiei mediului” cu tema: „Invenţii biomimetice”, organizat

de Colegiul ,, Ștefan Odobleja” Craiova.

Daniela Cârstea a participat la cursul de formare continuă „STRATEGII

COLABORATIVE DE ÎNVĂŢARE”, organizat de CCD Dolj.

Botezatu Monica a participat la cursul de formare continuă „Educația diferențiată a

învățării”, organizat de CCD Dolj.

Botezatu Monica a participat la Conferinţa&Workshop “Impactul economiei circulare

asupra industriei fabricaţiei şi transportului” cu lucrarea: ”Impactul economiei circulare

asupra transporturilor feroviare”.

Filimon Sanda:

Curs de formare continuă „EDUCATIA INTERCULTURALA- DE LA TEORIE LA

PRACTICA”

Curs de formare continua „ STRATEGII DIDACTICE INOVAVATIVE IN PROCESUL

DE PREDARE- INVATARE-EVALUARE”

Program de initiere pentru ocupatia COMPETENTE ANTREPRENORIALE organizat de

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Programe de nationale:

- JuniorAchievement România – cu proiectul “Finanţele mele”- prof Babiac Liana

-prof. Botezatu Monica- coordonator proiect prin programul național JuniorAchievement

România – cu tema “Prevenirea abandonului școlar. Este profesia mea!”- desfasurat

pentru elevii de la clasa a X a C profesională.

Metodisti ISJ Dolj:

-prof. Botezatu Monica

Geografie: prof. Crişu Lavinia:este membră a Societăţii de Geografie din România,

Filiala Dolj;este responsabil al Ariei curriculare ”Om şi societate”;face parte din Corpul

Naţional al Experţilor în Management;este membru al Consiliului de administraţie; a

susținut în catedră referatul ”New York, expresia interculturalității” (8 nov. 2018);

a redactat articol pentru revista profesorilor de geografie ”Coordonate”(O privire în

viitor: colonizarea oceanelor);

a redactat articol pentru Analele Facultății de Geografie: ”Environmental Management

Systems, Instruments to Achieve Sustainable Development Goals” (ianuarie 2019);

este coordonator al proiectului ”Armonia naturii în pericol, ediția a-VII-a”, ce reprezintă

un parteneriat cu 4 alte licee din Craiova, cu activități ce se vor desfățura în luna iunie

2019 (5 iunie - Ziua Internațională a mediului);

a participat la cursul de formare ~Manager de inovație~ organizat de SC IPA CIFATT

SA (decembrie 2018);

a participat programul postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă

”Bazele sistemelor informaționale geografice”, Universitatea din București (10 noiembrie

2018 – 10 martie 2019);

a participat la Dezbaterea Națională ”Natura din perspectivă interdisciplinară”, organizată

de CTAM ”C-tin Brâncuși” (19 decembrie 2018);

a participat la Conferința județeană ”România centenar, elemente naturale și culturale în

spațiul geografic românesc, organizată de CN ”Ștefan Velovan” (5 decembrie 2018);

a îndrumat elevul Gusti Nicula (cls. a-X-a I) în realizarea articolului publicat în revista

școlii ”Ani de liceu”(decembrie 2018);

a participat la Dezbaterea Națională ”Elemente de creativitate și originalitate în cadrul

orelor de istorie, geografie, cultură civică, religie și literatură”, ediția XIV, Organizator

Școala Gimnazială ”Decebal”, 22 martie 2019;

a particiapat la Simpozionul interjudețean ”Reducerea violenței și a abandonului școlar,

prioritate a secolului XXI”, ediția I, Organizator CTAM ”C-tin Brâncuși, 29 ianuarie

2019;

a participat la Simpozionul Național de Geomorfologie ”Current status and new

challanges in geomorphological research”, Ediția a XXXV-a Timișoara, 23-26 mai 2019;

a participat la Carpatho-Balkan-Dinaric Conference on Geomorphology, Szeged,

Ungaria, 24-27 iunie 2019;

Geografie: prof. Dobrea Ana Maria:a participat la Conferinta Națională: ,,Strategii

educaționale de succes pentru incluziune”; a participat la Simpozionul Internațional -

,,Artă și tradiții în Europa’’;a participat la Conferința Interjudețeană ,,Integrarea elevilor

in societatea modern”a participat la Simpozionul Național ”Tehnologii nepoluante și

mediul înconjurător”

Discipline socio-umane: Prof. Lunganu Maria: a participat la Simpozionul Județean

,,Școala modernă pe înțelesul tuturor – Ediția a-V-a și la Expoziția județeană - 100 de ani

de România – 26.10.2018;

a participat la Masa rotundă internațională ,,Les explorateurs,, Casa Universitarilor,

Craiova, 26.10.2018

Discipline socio-umane: Prof. Rădulescu Oana: a participat la Simpozionul Național

”Matematică între tradiție și inovație”, organizat de Școala Nicolae Romanescu – Craiova

în data de 25 noiembrie 2018.

Diosteanu Daniela este înscrisă la Master anul II la Facultatea de Științe Juridice,

Economice și Administrative Craiova;a participat la cursul de perfectionare: ”Strategii

didactice inovative în procesul de predare-învățare - evaluare”implementează Proiectul

interjudețean: ”Fii consummator informat”, parteneriat cu Liceul Tehnologic ”Matei

Basarab” Județul Olt, în derulare pe parcursul anului școlar 2018 -2019;

a susținut în catedră referatul ”Importanța educației antreprenoriale pentru dezvoltarea

profesională și personal a elevului” (11 nov. 2018);

Discipline socio-umane: Prof. Moldoveanu Oana: A susţinut în cadrul activităţii

metodice a profesorilor consilieri şcolari activitatea „ Comunicarea asertivă ” (octombrie

2018).

-A participat la Cercul profesorilor consilieri şcolari (decembrie 2018) cu lucrarea „Rolul

structurilor afectivităţii şi motivaţionale în pregătirea emoţională pentru susţinerea

examenelor”

-A participat la Conferinţa Internaţională „New approches and perspectives on identifying

, evaluating and integrating children with special education needs”- Craiova, 23.02.2019

-A susţinut lucrarea „Sensibilizarea elevilor cu privire la violenţa psihoemoţională” ” în

cadrul Simpozionului Internaţional „Exemple de bună practică în prevenirea şi

combaterea violenţei din mediul şcolar” – Craiova, 29.03.2019;

- A participat cu lucrarea „Educaţia şi cultura generaţiei multimedia” la Conferinţa

Internaţională « Educaţia – limbaj al interculturalităţii» - 20.03.2019;

-A publicat articolul „Comunicarea şi dezvoltarea personală în şcoală ” în revista

Educaţia Pro nr. 6/ 2019 şi a îndrumat eleva Stănele Georgiana, clasa a Xa B în

redactarea articolelor „Importanţa lecturii şi a cărţii pentru personalitatea tinerilor” şi

„Citate despre viaţă şi dezvoltare personală” ;

-A participat la Cercul profesorilor consilieri şcolari (mai 2019) cu lucrarea

„Managementul stresului la copii si adolescenţi”;

- A susţinut, în cadrul catedrei de discipline socio-umane de la nivelul

Lic.Tehn.Transp.C.F. lucrarea „Comunicare şi dezvoltare personală ”.

Religie: Prof. Lunganu Marius:este preşedinte al Comisiei de disciplină în cadrul

unităţii şcolare a realizat parteneriatul educaţional interjudeţean ”Suntem creativi!”‚ cu

Şcoala Gimnazială ”Constantin Savoiu”, Tg. Jiu; a participat la Simpozionul Școlii

Doctorale Craiova ,,Unitate și continuitate românească-noiembrie 2018

Padeanu Daniela a participat la Simpozionul Național „Independenți într-o Europă

Unită”;

a participat la cursurile: Strategii de prevenire și combatere a fenomenului de

„BULLYING”; Managementul stresului în organizațiile școlare”; „Leadership și

Management pentru un învățământ performant”;

Domnul profesor Florescu Marcel - Alexandru: - a participat la Consfătuirea

județeana a profesorilor de matematică organizată în data de 07.09.2018, ce s-a

desfasurat la Colegiul Tehnic Energetic din Craiova.

- a realizat un „Studiu cu privire la formarea şi autoformarea profesională prin utilizarea

portofoliului Europass”- ce a fost prezentat la Conferința naționala a Institutului de

ştiinţe ale educaţiei - Bucureşti

- este formator în cadrul Casei Corpului Didactic Dolj , activitate în cadrul căreia am

coordonat ca formator în cursul anului şcolar 2018– 2019 cursul: ” Evoluția în carieră –

Documente de referință după 10 ani în U.E. ”

- a reeditat lucrarea " Suport matematic pentru pregătirea examenului de bacalaureat"

ce a fost publicată la editura Sitech.

- a publicat un articol de specialitate in ” Revista de pedagogie ” Nr. 3/2019.

- în perioada 8 – 11 noiembrie 2018 a participat cursul de formare „ Managementul

propunerilor de finanțare pentru proiectele ERASMUS +”

- a participat la Consfatuirea Multiplicatorilor de Informatie Europeeana din data de 27

sept. 2018 - ce s-a desfasurat la sediul ISJ Dolj, unde a avut si o prezentare ca membru

Centrului National Europass – Romania.

- In data de 4 mai 2019, a participat la Conferinta internaționala pentru promovarea si

desiminarea rezultatelor proiectului "Education and Career Guidance - Let's help the

students choose a right career!"- derulata in Amfiteatrul ISJ - Dolj.

Numărul de elevi înscriși la inceputl anului şcolar 2018-2019 a fost de 1191 dintre

care: 343 la cursurile liceale învățământ de zi rută directă, 529 elevi la învățământ

seral rută directă, 188 elevi invatamant postliceal, 81 invatamant profesional si 50

scoala de maistri, .

.

Proiectul Planului de şcolarizare s-a elaborat în funcţie de cerinţa de forţă de muncă

a judeţului Dolj, statisticile privind necesarul de forţă de muncă în judeţul Dolj, în

concordanță cu P.L.A.I.

3.2.2. Şcolarizarea şi frecvenţa

Distribuţia efectivelor de elevi din anul şcolar 2018-2019 în funcţie de filieră, profil /

domeniu, specializare / calificare profesională

Clase şi efective de elevi pe niveluri de învăţământ,

Nivel de

învăţământ

Număr de

clase/ grupe

Număr de

elevi / copii

Forma

de învăţământ

Limba de

predare

/Liceal

(ciclul

inferior),

din care

cl. a IX-a 5 132 Zi/seral Romana

cl. a X-a 7 211 Zi/seral romana

Total 12 343

Liceal,

(ciclul

superior),

din care

cl. a XI-a 5 151 Zi/seral romana

cl. a XII-a 7 224 Zi/seral romana

cl. a XIII-a 4 154 seral romana

Total 16 529

Postliceal,

din care

Maiştri,

din care

an I 1 21 zi romana

an II 1 29 zi romana

an III - - - -

Total 2 50

Postliceal,

din care

an I 3 87 zi romana

an II 3 101 zi romana

an III - -

Total

Scoala

profesionala

Cls. a IX-a 1 25 zi romana

Cls. a X-a 1 16 zi romana

Cls. a XI-a 2 40 zi romana

Total 4 81

Distribuţia efectivelor de elevi în funcţie de filieră, profil / domeniu, specializare /

calificare profesională (se va completa pentru fiecare nivel de învăţământ, specializare

/calificare profesională în parte):

Nr.

Crt.

Nivel Filieră Profil /

Domeniu

Denumire specializare /

calificare profesională

Număr clase Număr

elevi

1. Liceal

Zi/seral Tehnologic

a

Tehnic/electr

ic

Tehnician electrician

electronist auto

a IX-a 1 20

Tehnician electrician

electronist auto

a X-a 1 17

Tehnician electrician

electronist auto

a XI-a 1 27

Tehnician electrician

electronist auto

a XII-a 1 16

Tehnician in instalatii

electrice

a XI-a 1 39

Tehnician in instalatii a XII-a 1 39

electrice

Tehnician in instalatii

electrice

a XIII-a 1 39

Tehnic/electr

onica

automatizari

Tehnician de telecomunicatii a IX-a 1 20

Tehnician de telecomunicatii a X-a 1 18

Tehnician de telecomunicatii a Xi-a 1 22

Tehnician in automatizari a XIII-a 1 39

Tehnic/Electr

omecanica

Tehnician electromecanic a IX-a 1 36

Tehnician electromecanic a X-a 1 39

Tehnician electromecanic a XI-a 1 39

Tehnician electromecanic a XII-a 1 39

Tehnic/Meca

nica

Tehnician mecatronist a XI-a 1 36

Tehnician mecatronist a XII-a 1 39

Tehnician mecatronist a XIII-a 1 39

Tehnician transporturi a XII-a 1 39

Tehnician transporturi a XIII-a 1 39

Tehnic/Indus

trie si

pielarie

Tehnician designer

vestimentar

a XII-a 1 23

zi Vocational Sportiv Instructor sportiv-

fotbal,handbal, rugby

a IX-a 1 20

Instructor sportiv-

fotbal,handbal, rugby

a X-a 1 28

Instructor sportiv-

fotbal,handbal, rugby

a XI-a 1 29

Instructor sportiv-

fotbal,handbal, rugby

a XII-a 1 30

2. Postliceal

2.1. Postliceal Informatica Tehnician echipamente de

calcul

an I 1 28

Tehnician echipamente de

calcul

an II 1 36

Transporturi Tehnician transporturi auto

intern si international

an I 1 25

Tehnician transporturi auto

intern si international

an II 1 33

Tehnician electromecanic

auto

an I 1 25

Tehnician electromecanic

auto

an II 1 31

2.2. Maiştri Tehnic/Transp Maistru electromecanic an I 1 21

orturi locomotive

Maistru mecanic pentru

utilaje de constructii si

terasamente

an II 1 29

an III - -

3. Scoala

profesiona

la

Tehnologi

ca

Electromecani

ca/Mecanica

Electromecanic material

rulant

Mecanic de mecanica fina

cls. a

IX-a

1 20

Electromecanic material

rulant

cls. a X-

a

1 16

Electromecanic material

rulant

Mecanic de mecanica fina

cls.a Xi-

a

1 20

Industrie

textila si

pielarie

Confectioner produse textile cls. a

XI-a

1 20

Conducerea şcolii şi comisia metodică a diriginţilor au stabilit măsuri de

îmbunătăţire a frecvenţei elevilor în vederea realizării optime a procesului instructiv-

educativ. De comun acord s-a stabilit să se aplice şi măsuri de sancţionare în concordanţă

cu prevederile Regulamentului de Ordine Interioară, intenţia fiind ca acestea să aibă

caracter stimulativ, educativ şi să conducă la scăderea numărului de absenţe.

S-a luat măsura scăderii notei la purtare la toţi elevii care au absenţe nemotivate, în

conformitate cu ROFUÎP/2019.Apreciem corectitudinea şi obiectivitatea diriginţilor care,

prin consultare cu membrii Consiliului Profesoral al claselor au acordat notele la purtare

în funcţie de numărul de absenţe nemotivate la fiecare elev.

Cauze ale absenteismului:

Cauzele absenteismului înregistrat sunt:

- numărul mare de elevi proveniţi din mediul rural, cu posibilităţi materiale reduse ;

- lipsa de motivaţie pentru studiu a unor elevi ;

- nivelul scăzut al interesului manifestat de părinţi faţă de problemele şcolii;

- număr mare de elevi cu părinţii plecaţi în străinătate sau care provin din familii

monoparentale;

- influenţa nefastă a mediului stradal şi a anturajului.

Abandonul şcolar

In anul şcolar 2018-2019 nu a fost consemnat nici un caz de abandon şcolar.

Accesul copiilor cu CES în școala de masă, alături și împreună cu elevii „normali”

reprezintă o permanentă provocare pentru toate categoriile de cadre didactice, manageri

de școală, părinți și decidenții de la nivel local sau național.În plan psihopedagogic,

”cerinţe educative speciale” subliniază cu claritate necesitatea individualizării evaluării şi

demersului educaţional în funcție de particularitățile psihoindividuale și de vârstă ale

elevilor, de necesitățile, motivațiile, interesele fiecăruia.

Indicatorii de incluziune sunt următorii: · La planificarea lecțiilor se au în vedere toți

elevii. · Lecțiile dezvoltă înțelegerea și sentimentul de respect pentru diferențe. · Elevii

sunt încurajați să-și asume răspunderea pentru propria lor învățare. · Explicațiile

profesorilor ajută elevii să înțeleagă și să învețe lecția în clasă. · Profesorii utilizează o

mare varietate de stiluri și strategii didactice. · În timpul lecțiilor, elevii sunt încurajați să

lucreze împreună. · Elevii sunt încurajați să vorbească despre modul în care învață în

timpul activităților din cadrul lecțiilor. · Profesorii își adaptează lecțiile în funcție de

reacțiile elevilor. · Personalul din școală reacționează pozitiv la dificultățile întâmpinate

de elevi. · Elevii înregistrează succese în procesul de învățare.

Situaţia la învăţătură

An şcolar 2018/2019

Clasa Înscrişi Promovaţi Medii

5-6,99

Medii

peste 7

IX 70 59 27 32

X 61 47 26 21

XI 67 53 28 25

XII 79 74 32 42

IXs 81 81 51 30

Xs 87 87 56 31

XIs 150 150 121 29

XIIs 183 183 132 51

XIIIs 158 158 127 31

I PL 105 105 85 20

II PL 104 104 79 25

IM 29 29 21 8

IIM 24 24 20 4

9 pr 24 16 10 6

10 pr 20 14 11 3

11 pr 18 12 8 4

REZULTATELE OBTINUTE LA OLIMPIADE, CONCURSURI 2018-2019

Se remarcă premiile obţinute în acest semestru la urmatoarele concursuri si olimpiade

scolare :

La Concursul Interjudetean Interdisciplinar Discipline tehnice, fizica, informatica- “

Experimente Stiintifice si Tehnice” , Editia a VII-a, Ianuarie 2019:

PREMIUL I -SECTIUNEA FILM:

1. Eleva Stănele Georgiana-cls. a X-a

2. Elev Lazarescu Madalin-cls a XI-a B

3.Bădoiu Florin – clasa IX-a B a obţinut premiul II

Prof. BABIAC LIANA si Prof. CHELU ALEXANDRU

3. Eleve: BIRSANU ZIZI-cls. a XII-a si FIRAN LAURA-cls. a XII-a A

Prof.STIUCA MONICA si Prof. RUICU DELIA

PREMIUL I -SECTIUNEA POWER POINT

1. Eleve: BOANA STEFANIA-cls a IX-a I

FIRU EMILIA-cls a IX-a I

prof. indr.:STIUCA MONICA

DOBRE CARMEN

2. Elevi: BĂLAN ANDREI MIHAI-cls. a X-a

STĂNELE GEORGIANA-cls. a X-a

prof. indr.:STIUCA MONICA

DUMITRASCU MAGDA

Concursul regional de Inventivitate şi CREativitate în Ştiinţă şi Tehnologie – CICREST

Elevul Bulin Remus – clasa a X-a B - premiul al III-lea,

Elevii Ticu Oliver şi Pistol Andy – clasa a IX-a B - menţiune.

Profesori Babiac Liana si Stanoi Adriana

Mecanică- coordonator prof. Botezatu Monica

Preda Emil – clasa a IX-a C, premiul al III-lea,

Trandafir Răzvan – clasa a IX-a C, menţiune.

Călinescu Neluțu - clasa a X-a C, premiul II

Tițu Alex - clasa a X-a C, menţiune

Ciobanu David - clasa a X-a C, premiu special

Electric- Electronică – coordonator Cârstea Daniela

Dima Andrei – clasa a IX-a A, premiul al I,

Grigorie Alexandru – clasa a IX-a A, premiul I

Ionescu Costinel - clasa a X-a A, premiul II

(Invenții și descoperiri care au schimbat lumea), 24 mai 2019, prof. coord. Crișu, premii:

Locul I - Roiban Sabin, clasa a XII-a I

Locul II - Nebeja Alexandru, clasa a X-a I

Locul II - Nicula Augustin, clasa a X-a I

premiul II -Ciontu Lavinel;

premiul III- Sercau Ionut;

Concurs Green Hero, prof. coordonator Oana Rădulescu, secția Video/Animație,

Elev Priceputu Andrei, clasa a X-a A, lucrare ”Agenții economici și mediul înconjurător” -

premiul I

prof. coordonator Lavinia Crișu, secția Video/Animație,

Eelev Nicula Gusti, clasa a X-a I, lucrare ”Deșertificarea Olteniei” - premiul II

Concursul Judetean de Fizica “ Fizica si Universul”, desfasurat la Colegiul National Carol I,

Craiova:

premiul I- Boana Stefania si Mincan Ancuta;

premiul II- Tobos Dorinel si Fira Demora;

premiul III- Ganescu Yanis;

Concurs Geo-Informatica, prof. coordonatori: Crișu Lavinia și Rădulescu Oana,

Echipă elevi: Buia Sara, Dobre Andrei, Zete Andrei - clasa a XII-a I, lucrare ”Modificări

sistemice ale Terrei”, secția multimedia - premiul mențiune

La concursul, MESAJUL MEU ANTIDROG, ediția a XVI a, a participat cu elevi înscriși la mai

multe secțiuni și am câștigat următoarele premii:

Premiul II la secțiunea Film de scurt metraj, liceu – elevul Bărănescu Andrei, clasa a XII a B,

prof. indr. Andrei Elvira.

Premiul II , secțiunea Film de scurt metraj, liceu, Salame Hissam, clasa a XII a B

Premiul II , secțiunea Film de scurt metraj, liceu,Delevadova Simona, clasa a XII a B

Premiul II , secțiunea Film de scurt metraj, liceu,Marica Annalisa

Premiul II la secțiunea Spot Antidrog – elevul Bărănescu Andrei, clasa a XII a B, prof.

indr. Andrei Elvira.

Mențiune de onoare la secțiunea Fotografie digital, liceu, elevul Bărănescu Andrei, clasa a XII a

B.

In cadrul Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar, etapa judeteana, proba Cross s-au

obtinut urmatoarele premii:

LOCUL II- DIMULESCU ROBERTA- cls. a X-a I

LOCUL VI- NICULA MARIUS - cls. a X-a I

Profesori: PADEANU DANIELA si STOICA VICENTIU

LOCUL III –HANDBAL MASCULIN

LOCUL IV –HANDBAL FEMININ

LOCUL II-FOTBAL MASCULIN

LOCUL II- CROSS O.N.S.S

LOCUL IV-CUPA „RADIO OLTENIA”-FOTBAL BAIETI

La Olimpiada interdisciplinară tehnică- faza judeţeană, au participat elevii:

-Bărănescu Andrei-cls a XII a B- a obținut a doua medie in clasamentul pentru elevii din clasa a

XII a;

-Papa Adrian - cls a XII a B.

Pregătirea elevilor a fost realizată de colectivul de cadre didactice care au predat la clasă și

pregătirea suplimentară a fost asigurată: de Cârstea Daniela, Botezatu Monica, Babiac Liana,

Dărac Ovidiu, Dan Mesarici, Dincă Constantin.

La Olimpiada de Creativitate Științifică, faza judeţeană, au participat elevii :

-Giurcă Dorin, Vlăicuș Alin, Alboteanu Alexandru-cls a XII a A-coord. Dan Mesarici

-Dima Andrei și Trandafir Răzvan- cls a IX a C- premiul II, coordonator Botezatu Monica

-Preda Emil și Stan Gabriel – cls a IX a C, premiul III, coord. Pătrașcu Cristian

Concursul interdisciplinar regional discipline tehnice "Electrotehnică-Electromecanică-

Electronică-3E", ediția a V-a 2019 "Remus Răduleț":

Electric : coordonator Cârstea Daniela

- premiul al II-lea : Ionescu Costinel, clasa a IX-a A

-premiul I- Grigorie Alexandru - cls a IX a A

- premiul al II-lea: Țucmeanu Antonio– clasa a IX-a A.

-premiul II- Sfetcu Leonard, clasa a IX a A;

-premiul III- Nastasia Andrei, clasa a IX a A;

-Premiul III - Stăniloiu Ionuț , clasa a IX a A;

Electromecanică: coord. Botezatu Monica, Cârstea Daniela

-premiul I- Dima Laurențiu - cls a IX a C

- premiul al III-lea: Trandafir Răzvan – clasa a IX-a C.

Coord. Botezatu Monica

-premiul III- Ciobanu David- cls a X a C

-premiu III –Luță Andrei- cls a X a C

- mențiune: Călinescu Neluțu – clasa a X-a C.

Ionescu Costinel - clasa a X-a A, premiul IIÎn școală funcționează Cercul de Robotică,

coordonat de prof. Botezatu Monica.

Rezultate obţinute de elevi la Examenul de certificare a competenţelor profesionale şi

Bacalaureat

An şcolar 2018-2019

Nivel de calificare Procent de promovabilitate

Nivelul 3de calificare 100%

Nivelul 4 de calificare 100%

Nivelul 5 de calificare 100%

Rezultate obţinute de elevi la Examenul de bacalaureat

Anul şcolar 2018-2019

La examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie si august, din cei 29 de elevi inscrisi s-

au prezentat 24 elevi, au obtinut media de trecere 11 elevi, reprezentand 45,71%.

În vederea îmbunătățirii rezultatelor la examenul de bacalaureat din august-

septembrie 2019, s-a ȋntocmit un program remedial de pregătire suplimentară a elevilor

pentru probele scrise, care se s-a desfășurat în perioada 16 iulie - 25 august 2019 pentru

toate probele de examen.

Programul de pregătire a fost afișat la avizierele unității și adus la cunoştinţă

candidaților sub semnătură, atunci când a avut loc înscrierea la a doua sesiune de

examen. Profesorii diriginți au informat familiile elevilor cu privire la programul de

pregătire.

Fiecare profesor diriginte a monitorizat prezența elevilor la orele de pregătire

suplimentară și a păstrat legătura cu familia pentru a asigura participarea în număr cât

mai mare a elevilor la pregătire.

In sesiunea august-septembrie, s-au inscris 26 elevi, s-au prezentat 16 elevi si au reusit 7

elevi, reprezentand 43,75%.

2.2.5 INSERŢIA SOCIO – PROFESIONALE A ABSOLVENŢILOR

ANULUI ŞCOLAR 2018-2019

Absolvenţi liceu zi rută directă

Nr. total Angajaţi

feroviari

Facultatea Angajaţi Şomeri Înv.

postliceal

În

străinătate

Nu ştim

74 3 16 7 22 10 8 8

Observatii

• Toţi elevii care au absolvit ciclul inferior al liceului, urmeaza ciclul superior al liceului;

• Slaba inserţie pe piaţa muncii, şi un număr relativ mare de şomeri.

• Numărul redus de absolvenţi care urmează o instituţie de învăţământ superior.

• Dificultatea menţinerii legăturii cu absolvenţii.

Se va urmări, ca îmbunătăţire:

• Găsirea unor metode eficiente prin care absolvenţii să menţină legătura cu diriginţii şi cu

şcoala.

• Numărul redus de absolvenţi care urmează o instituţie de învăţământ superior.

• Dificultatea menţinerii legăturii cu absolvenţii.

Se va urmări, ca îmbunătăţire: • Găsirea unor metode eficiente prin care absolvenţii să menţină legătura cu diriginţii şi cu

şcoala.

• Încurajarea în continuare a viitorilor absolvenţi pentru a urma învăţământul superior

profil transporturi.

Dintre cei 12 absolventi ai scolii profesionale, 8 au fost angajati de catre RELOC SA

Craiova, iar 4 sunt in somaj

.

ACTIVITĂŢI EDUCATIVE

AN ŞCOLAR 2018– 2019

SEMESTRUL I

Nr.

crt. ACTIVITATEA TIPUL DE ACTIVITATE TERMEN RESPONSABILI

1. Festivitatea de deschidere a

anului şcolar

Familiarizarea elevilor cu

diriginţii, şi profesorii;

organizarea colectivelor

10

Septembrie

2018

Directorul si toate

cadrele didactice

2 „Plurilingvism şi

multiculturalitate” – Ziua

europeană a limbilor – 26

septembrie

Importanta si efectul

cunoasterii mai multor

limbi straine.

Realizarea unui dosar

tematic

26

septembrie

2018

Catedra de limbi

străine

Bibl. Popescu Găbiţa

3 Ziua Mondială a Protecţiei

Animalelor

Conştientizarea elevilor

despre importanţa

protecţiei animalelor

Desene, postere, filme

tematice

3

octombrie

2018

Prof. Crişu Lavinia

4 „Educaţie şi educatori”- 5

octombrie

Ziua Mondială a Educaţiei

Marcarea rolului deosebit

al dascălului în formarea

şi desăvârşirea

personalităţii elevilor

5

octombrie

2018

Cadrele didactice

Consilierul educativ

5 Copiii şi alimentaţia

sănătoasă”

- Ziua mondială a hranei

Activităţi în cadrul

parteneriatului cu

Cabinetul Medical

15

octombrie

2018

Diriginţii

6 Saptamana prevenirii

traficului de persoane –Ziua

Europeana de lupta

impotriva traficului de

persoane

Activitati creative (desene,

postere, scene de teatru)

15-19

octombrie

2018

Prof. Andrei Elvira

7

Balul bobocilor Spectacol, concurs, seară

dansantă

18

octombrie

2018

Diriginţii,consilierul

educativ,bibliotecara

scolii

8 Lectoratul cu parintii Constientizarea parintilor

despre importanta scolii in

educatia copiilor

25

octombrie

2018

Directorul scolii,

Dirigintii, Secretarul

sef, Consilierul

educativ

9 „Cartea, prietenul meu bun”” Sezători literare 26

octombrie

Bilunar

Bibliotecara şcolii

Profesorii de română

10 „Un mediu curat, o viaţă mai

bună” –

Ziua Internaţională a Mării

Negre

Concursuri, panouri /

mape tematice

30

octombrie

2018

Prof. Crişu Lavinia

11 „Stop violenţei în şcoala

mea !”

Activităţi de prevenire a

violenţei şcolare

Noiembrie

2017

Prof. Andrei Elvira

Consilierul educativ

Diriginţii

12 Ziua Naţională fără Tutun Activităţi în cadrul

parteneriatului cu

C.J.E.P.C. Antidrog Dolj

16

noiembrie

2018

Prof. Andrei Elvira,

Diriginti

Insp. Nicolăiţă Florin

13 „Toleranţă şi intoleranţă în

Europa”-

Dicţionar explicativ

multilingvist despre

20

noiembrie

Profesorii de limba

română

Ziua Internaţională pentru

Toleranţă

xenofobie, rasism. 2018

14. „Drepturile copilului,

drepturile omului” - Ziua

Internaţională a drepturilor

Copilului

Dezbateri, mape / panouri

tematice

Probleme ale copiilor

21

noiembrie

2018

Profesori, Diriginţi

Consiliul elevilor

15. Ziua Internaţională pentru

Eliminarea Violenţei asupra

Femeii

Panou tematic, dezbateri

23

noiembrie

2018

Consilierul

educativ,Dirigintii,

Bibliotecara scolii

16. „Să cinstim istoria patriei!” -

Ziua Naţională a României.

Concurs, panouri / mape

tematice, spectacol

omagial

29

noiembrie-

1

decembrie

2018

Profesorul de istorie

Consilier educativ

Diriginţi

17 „Sa navigam pe Internet” Actualizarea site-ului

şcolii

decembrie Consilierul educativ,

Profesorii de

Informatica

18 „Ai grijă la prietenii tăi” Acţiune de prevenire a

traficului de fiinţe umane

bisemestri

al

Prof. Andrei Elvira

Dirigintii

19 Ziua Mondială de Luptă Anti-

S.I.D.A

Filme tematice, pliante,

planşe

Chestionare distribuite

elevilor

1

decembrie

Prof. Andrei Elvira

20

“Comportament civilizat in

orice imprejurare”

Lectie deschisa la

dirigentie

Clasa .a 9-a B

10-14

decembrie

2018

Prof.Padeanu Daniela

Prof. Carstea Daniela

21 „Drepturile copilului,

drepturile omului” - Ziua

Dezbateri, mape / panouri

tematice, concursuri

10

decembrie

Consilierul educativ

internaţională a Drepturilor

Omului

2018 Dirigintii

22 „Bucuria Pomului de

Crăciun!”

- Activităţi comunitare S.N.A.C.

Distribuirea de cadouri de

Crăciun pentru copiii

instituţionalizaţi.

14

Decembrie

2018

Consilierul educativ

Voluntarii S.N.A.C.

Dirigintii

23

„Drogurile îţi frâng zborul!” Activităţi de prevenire a

consumului de droguri

bilunar Prof.Andrei Elvira

24. „Eminescu, veşnic tânăr” Şezătoare literară, realizări

/ prezentări Power Point

15 ianuarie

2019

Profesorii de română

25. „Să cinstim istoria patriei!” -

Ziua Unirii Principatelor

Panouri tematice,

programe artistice,

expoziţii de desene

24 ianuarie

2019

Profesorii de istorie

SEMESTRUL II

Nr.

crt.

ACTIVITATEA TIPUL DE ACTIVITATE TERMEN RESPONSABILI

1 Dragobete-Ziua dragostei si

a bunavointei (sarbatorita

la romani de pe timpurile

lui Decebal)

Concurs de poezie,

dezbatere,

Sesiune de referate

22

februarie

2019

Profesorii scolii,

consilierul educativ

2

Lectorat

Sprijinul moral pentru copiii

ai caror parinti sunt plecati in

strainatate

18-22

martie

2019

Directorul scolii,

Dirigintii, Secretarul

sef, Consilierul

educativ

3 „România în cultura

universală” - Confluenţe

româno-franceze”

Prezentare Power Point 11-15

martie Profesorii de franceză

4 „Pentru tine, mamă!”

Ziua international a femeii

Serbări şcolare, expoziţii

de mărţişoare, felicitări

1-8 martie

2019 Diriginţii

5 „Un mediu curat, o viaţă

mai bună” - Luna Pădurii,

Ziua Apei, Ziua Pământului

Panouri / mape tematice,

expoziţii de desene,

îngrijirea spaţiilor verzi,

excursii

11 martie

2019

Profesorii-diriginti

6 „Francofonia şi valorile ei”

- Ziua Francofoniei

Sesiune de prezentări

Power Point, program

artistic

20 martie

2019 Profesorii de franceză

7 Zilele Scolii Feroviare

Craiovene

Program artistic, expozitii,

sesiune de prezentari

Aprilie

2019

Cadre didactice

8 Saptamana “ Scoala

Altfel”

Activitati educative 15-19

aprilie 2019

Cadrele didactice,

consilierul educativ

9 „Tradiţii şi obiceiuri laice şi

religioase” - Floriile, Paştele

Expoziţii de ouă

încondeiate, Împărtăşania

copiilor - parteneriat cu

Biserica

Aprilie

2019

Diriginţii

Profesorul de religie

10 9 Mai, Ziua Europei Concursuri, expoziţii,

panouri / mape tematice,

programe artistice,

dezbateri

9 mai

2019

Diriginţii

11 „Cum sa ne petrecem

timpul liber?”

Lectie - dezbatere despre

petrecerea timpului liber

13 mai

2019

Prof. Dobre Carmen

12 Ziua internaţională a

familiei

Masă rotundă, dezbateri,

finalizarea acţiunii

“Şcoala părinţilor”

15 mai

2019

Consilierul educativ

Dirigintii

13 Ziua Mondială Fără Tutun

Participare la acţiunile

realizate la nivel

municipal

27 mai

2019

Prof. Andrei Elvira

14 „Împreuna de Ziua

Copilului”

Excursii, drumetii, discuţii 1 iunie

2019

Dirigintii

Am enumerat principalele activităţi organizate la nivelul şcolii sau la nivel local şi

judeţean în care şcoala a fost implicată, dar activitatea desfăşurată de cadrele didactice şi

elevii scolii a fost mult mai bogată, urmărindu-se atingerea tuturor obiectivelor

educaţionale stabilite, dar si creşterea prestigiului şcolii.

Pentru buna desfăşurare a activităţii, dar şi pentru creşterea calităţii muncii educative,

trebuie avut în vedere o bună cunoaştere şi aplicare a legislaţiei din învăţământ, dar şi a

Regulamentului de Ordine Interioară, precum şi o mai mare implicare a cadrelor didactice

în procesul educativ.

Consiliul Şcolar al Elevilor trebuie implicat mai mult în activităţile extraşcolare. În

primul semestru al anului şcolar 2018-2019, membrii C.Ş.E. au demonstrat că sunt

capabili de muncă în echipă şi că au capacităţi organizatorice.Au fost implicaţi în

activitatea umanitară “Bucuria pomului de craciun” şi în acţiunea C.J.E “Moş Crăciun

pentru o zi”. Pentru semestrul următor, având în vedere impactul foarte bun pe care

activitatea educativă a avut-o asupra ISJ şi mass media, ne propunem continuarea

proiectelor şi parteneriatelor încheiate cu Crucea Roşie, Garda de Mediu şi C.P.E.C.

Antidrog Dolj, precum şi o mai bună popularizare în rândul comitetului de părinţi a

activităţilor noastre, pentru a atrage şi sprijunul acestora.

ACTIVITATI PRIVIND PREVENIREA

TRAFICULUI DE PERSOANE

AN SCOLAR 2018- 2019

DENUMIREA ACTIUNII CLASA DATA ORA

Acţiune de prezentare XI, XII 12. 10 13-14

Şi prietenii pot fi duşmani IX 16. 11 13-14

Spune- mi cu cine te

împrieteneşti ca să- ţi spun

cine eşti…

X 7. 12 13

Atenție la tentații! XII 16.01 13-14

Unde ne ducem? IX 22.01 13-14

15 „Bilanţul muncii noastre”

Serbări şcolare, acordare

de premii

14 iunie

2019

Diriginţii

Conducerea şcolii

Planificarea exerciţiilor de simulare a situaţiilor de urgenţă

1. Cutremur -21.09.2019. S-a facut un exercitiu cu elevii din camin

2. . Incendiu - 23.01.2019

Măsuri de sprijin acordate elevilor

cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate

Nr.

crt.

Activitate Termen Scop Cine răspunde

1. Identificare elevi

cu părinţii plecaţi

Perma-

nent

- realizarea evidenţei

elevilor cu părinţii plecaţi

din ţară

- Prof. Filimon Sanda

- Toţi diriginţii

2. Să învăţăm unii

de la alţii !

Octombrie

2018

noiembrie

2018

- identificarea şi rezolvarea

problemelor cu care se

confruntă elevii

- prof. Filimon Sanda

- prof. cons. Vâlcu Oana

- prof.Andrei Elvira

3. Pomul de Crăciun 20

decembrie

2018

- angrenare în activităţi cu

elevii din cadrul SNAC,

pentru a cunoaşte copii cu

probleme mai mari

- prof. Botezatu Monica

- prof.Popescu Gabriela

-prof. Andrei Elvira

-prof. Soare Diana

4. Cum mă descurc

singur

ianuarie

2019

- urmărirea progresului

şcolar, pt, creşterea

performanţelor

- prof. Pătraşcu Cristian

- prof. Filimon Sanda

5 O şcoală mai

curată!

februarie

2019

- ocuparea timpului liber

prin acţiuni ecologice

- prof. Andrei Elvira

- prof. Crisu Lavinia

- prof. Stiuca Monica

6. Balul

Martişorului

1 martie

2019

-integrarea în societate prin

acţiuni de timp liber

. prof. Filimon Sanda

- prof. Florea Mihaela

7. Iniţiativă şi

voluntariat

Mai 2019 - conştientizarea

importanţei unui ajutor în

caz de necesitate

- prof. Andrei Elvira

-voluntarii de Cruce

Roşie

7 De Ziua Copilului Iunie 2019 - acţiuni de ajutorare a

copiilor orfani

- prof. Andrei Elvira

- prof. Padeanu Daniela

Măsuri de prevenire a violenţei

Organizator/

Partener

Locul de

desfăşurare/

Data şi ora

Coordonatori Tipul de

activitate

Grupul

ţintă

Liceul

Tehnnologic

Transporturi

Cai Ferate

Poliţia de

Proximitate

- Informare

despre riscurile

unui

comportament

violent

- Cabinetul de

consiliere

- Orele de

dirigenţie

- permanent,

conform

programării

- Prof. Diriginţi

- prof. consilier

Oana Vâlcu

-prof. Filimon

Sanda

-prof. Popescu

Elena

- vizionare de

materiale

informative video

- discuţii libere

- chestionare

- Elevii

claselor de

liceu

Liceul

Tehnnologic

Transporturi

Cai Ferate

Comisia pentru

Elevii cu Risc

Educaţional

- Integrarea

elevilor cu risc

educaţional şi

pregătirea lor

pentru viaţă

- sala de consiliu

- 7 nov. 2018

- ora 14

- coord. prof.

Andrei Elvira

- dir. prof.

Patrascu

Cristian

- Masă rotundă

- Dezbatere

despre riscurile

comportamentului

violent

- elevii

identificaţi

cu risc

educaţional

Liceul

Tehnnologic

Transporturi

Cai Ferate

Susţinători ai

elevilor cu

părinţii plecaţi

în străinătate

“O şansă la

educaţie pentru

fiecare!”

- sala de consiliu

- 9 nov. 2018

- ora 14

-prof..Filimon

Sanda

- dir. prof.

Patrascu

Cristian

- Dezbatere

privind prevenirea

riscului unui

comportament

deviant la elevii

cu părinţii plecaţi

în străinătate

- elevii cu

părinţii

plecaţi în

străinătate

- elevi

problemă

Liceul

Tehnnologic

Transporturi

Cai Ferate

- Educaţia

copiilor rromi.

Egalitatea de gen

în educaţie

- sala de consiliu

- prof. Florea

Mihaela

- prof. Butnaru

Simona

Seminar privind

violenţa în

familiile de rromi

elevii

claselor a X

a

- 12 nov. 2018,

ora 14

Liceul

Tehnnologic

Transporturi

Cai Ferate

- Prevenirea

violenţei în

şcoală prin

gestionarea

conflictelor la

nivelul grupului

de elevi

- 19 nov. 2018,

ora 14

- cabinet limba

română

- prof. Filimon

Sanda

- prof. Soare

Diana

- prof. Andrei

Elvira

- aplicaţii

- work- shop

- clasele a

IXa şi a XI

a

Agenţia

Naţională

Antidrog –

filiala Dolj

- “Drogurile îţi

frâng zborul!”

- 16 .11-2018

- 20.11.2018

- prof. Andrei

Elvira

- discuţii despre

relaţia dintre

consumul de

droguri şi violenţă

- elevi

voluntari

Antidrog

- toţi elevii

Activităţi de prevenire a consumului de droguri

Parteneriat „Informat!Conştient!Protejat!”cu C.P.E.C.Antidrog Craiova

Nr.

crt.

Data Activitate Participanţi Coordonator

1. 29.09.

2018

Şedinţă Comisia Diriginţilor

-promovare proiecte Antidrog

30 diriginţi Andrei Elvira

Nicolăiţă Florin

2. 16.10 „Absentul”

-prevenirea consumului de etnobotanice

20 elevi

2 profesori

Andrei Elvira

Nicolăiţă Florin

3. 18.X. Lectoratul cu părinţii pe şcoală

-informarea părinţilor despre evoluţia

consumului de droguri

30 părinţi

30 cadre

didactice

Andrei Elvira

Filimon Sanda

Albăstroiu Gabriel

4 16 XI -Ziua Naţională Fără Tutun

„Bucură-te de mişcare fără fum de

ţigară!”-activitate sportivă ca

alternativă la fumat

60 elevi

3 cadre

didactice

Andrei Elvira

Dr, Mateescu Oana

Iulia Dascălu

Oprică Puiu

5. 23.XI Prevenirea consumului de

etnobotanice-în cadrul proiectului

Informat!Conştient!protejat

25 elevi Andrei Elvira

Nicolăiţă Florin

6 4-15

XII „Drogul, prieten sau duşman?”

-prima temă a proiectului „În pragul

vieţii”

6 clase

6 diriginţi

125 elevi

Andrei Elvira

7 18 I Informat!Conştient şi protejat!”

-Activitate de prevenire a consumului

de etnobotanice, adresată elevilor din

cămin

45 elevi din

cămin

Andrei Elvira

Nicolăiţă Florin

8 26 II Informat!Conştient şi protejat!”

-Activitate de prevenire a consumului

de etnobotanice- elevii clasei a IXa B

15 elevi Andrei Elvira

Nicolăiţă Florin

9 16.V. Informat!Conştient şi protejat! –

“Săptămâna voluntariatului” –Activitate

de prevenire a consumului de

etnobotanice

26 elevi Andrei Elvira

C.P.E.C.A Dolj

Andrei Elvira

C.P.E.C.A Dolj 10 24.V Mesajul meu Antidrog

Obţinere a 4 premii la faza județeană

15 elevi

4 profesori

11 31 V Ziua Mondială Fără Tutun

-participare la marşul “Fumatul e

demodat, se poartă sănătatea!”

30 elevi

1 profesor

Andrei Elvira

Programul “Şcoala altfel! Sa stii mai multe, sa fii mai bun”15.04-

19.04. 2019

Nr. crt.

Titlul activitatii

propuse

Ziua

Ora

Clasa

Nume si

prenume cadru didactic

Locul de desfasu

rare

Parteneri

Obiective

1. “Primul ajutor salvează vieti!” - ateliere de demonstraţii practice oferite de voluntarii de Cruce Roşie

15.04 9-11 XI A,B,I XII A,B,I

Andrei Elvira Tenea Luminita Stanoi Adriana Stiuca Monica Dobre Carmen Carstea Daniela Soare Diana Fira Ramona Florea Mihaela

Laboratorul de biologie

Voluntarii Crucea Rosie S.N.C.R. Filiala Dolj

Conştientizarea importanţei acordării primului ajutor în caz de necesitate -formarea deprinderilor practice de a acorda primul ajutor

2. „ Pot altfel „ - Dezbateri, work-shop,prezentare power-point, film, studii de caz-proiect national

15.04 9-12 IX A, B,I X I XIIB XI A,B

Andrei Elvira Crisu Lavinia Lunganu Maria Butnaru Simona Botezatu Monica Niculescu Mariana Lita Alexandru Raduica Liliana

Sala de consiliu

insp. Florin Nicolăiţă-coordona tor C.J.P.E.C.A antidrog

-Prevenirea consumului de substante ilicite - Menţinerea unui stil de viaţă sănătos

3. Easter drawing contest- Concurs de desene cu tema „ Sarbatoare de Paste’

15.04 9-11 IX A, B C

Toader Anca Balasa Flori Predoi Anisoara Filimon Sanda

Sala de clasa

Semnificatia Pastelui Dezvoltarea abilitatilor creative

4. Ştiinţa şi viaţa! - dezbateri

15.04

8-10

XII A, XI B XI C pf

Popescu Elena Marin Daniel Stiuca Monica Mitroi Ancuta Babiac Liana Patrascu Cristian Barbu Ion Botezatu Monica Pislea Marilena

Sala de clasa

popularizarea ştiinţelor exacte dezbatere:”Au ştiinţele legătură cu viaţa?” - sublinierea legăturii ştiinţei cu viaţa

5. Sport şi sănătate! -activitate sportivă - intreceri sportive, dansuri, fotbal, volei,tenis de masa

15.04 12-14

IX B, XI I IX Cpf

Padeanu Daniela Stoica Vicentiu Olteanu Gheorghe Stoian Mihai Mihai Ovidiu Filimon Sanda

Sala de sport

- conştientizarea importanţei mişcării fizice şi sportului ca alternativă a activităţii de timp liber şi menţinerii stării de sănătate

6. Sa stim sa acordam primul

15.04 10-12

XI B, XII A

Andrei Elvira Crisu Lavinia Velişcu Viorica

Cabinetul de biologie

Voluntarii Crucea Rosie

-Constientizarea importantei acordarii primului

ajutor - ateliere de demonstratii practice de prim ajutor

Slamnoiu Sorina Dumitrascu Magda Radulescu Oana Stiuca Monica Tenea Luminita Maria Ion

S.N.C.R. Filiala Dolj

ajutor in caz de necesitate -Formarea deprinderilor practice de a acorda primul ajutor

7. Un mediu curat, o viaţă sănătoasă Dezbatere, vizionare film tematic

15.04 12-14

XII I, X Epf IXCpf XI Cpf

Crisu Lavinia Bolovan Elena Botezatu Monica Diosteanu Daniela Mihai Ovidiu Cristofir Silvia

Cabinetul de geografie

Centrul Metereolo gic Regional Craiova

- formarea spiritului civic de protecţia mediului - dezvoltarea abilităţilor practice

8. Culorile in viata mea Cerc de pictura

15.04 12-14

IX A, IX Cpf XA,,I IX I

Tenea Luminita Popescu Gabita Filimon Sanda Florea Mihaela Soare Diana

Tufis Romulus Pislea Marilena Dumitrascu Maria

Cabinet limbi straine

Dobandirea de abilitati

9.

Sănătatea familiei mele! - ateliere de lucru pe clase

15.04 12-14

X B,XI A XII A, B

Andrei Elvira Stanoi Adriana Asist Galeş Bogdan Sanitarii pricepuţi

Cabinetul medical

Educatie pentru sanatate -cunoasterea notiunilor de plainning familial

10. Inteligenta emotionala- Arta educarii emotiilor

15.04 10-12

X A XI I

Moldoveanu Oana Tenea Luminita Crisu Lavinia Lunganu Maria Radulescu Oana Bala Rodica

Cabinetul de psihopeda gogie

Insusirea cunostintelor despre emotii Dobandirea abilitatilor de stapanire a emotiilor

11. Matematica distractivă

15.04 10-12

XIA,B Lita Alexandru Dumitrescu Sorin Betiu Anicuta Netoiu Stefan

Cabinetul de matema tica

-Cerc de matematică -Rezovarea problemelor cu aplicatie practica

12. Intreceri sportive 15.04 8-11 IX B IX I

Stiuca Monica Padeanu Daniela Lunganu Maria Cirneanu Georgiana Balasa Flori Radu Anca

Sala de sport

Conştientizarea importanţei mişcării fizice şi sportului ca alternativă a activităţii de timp liber şi menţinerii stării de sănătate

13. Examenele şi mediul familial - activitate în cadrul proiectului

15.04 12-14

XII A,B,I

Ruicu Delia Carstea Daniela Filimon Sanda Stoian Mihai

Sala de clasa

- Dezbatere despre examenul de bacalaureat

14. TRANSPORTURILE MONDIALE-Prezentare de documentare şi imagini din domeniul transporturilor mondiale şi dezbaterea acestora cu elevii

15.04 10-12

XII A,B,I

Barbu Ion Patrascu Cristian Pislea Marilena Botezatu Monica Cristofir Silvia Olteanu Gheorghe Maistrii instructori

Cabinetul de Transporturi

-Materiale tehnice utilizate Sisteme de transport autorutier Simulatoare de transport Sisteme de transport feroviar

15. Dezbatere-oratorie-retorica Club de dezbatere

16.04 9-11 IX A, B, I

Tenea Luminita Filimon Sanda Lita Alexandru Florea Mihaela

Sala de clasa

Dobandirea cunostintelor si abilitatilor in

16. „Copilul rade: intelepciunea si iubirea mea e jocul”

16.04 8-10 XI B,I Lunganu Maria Butnaru Simona Dumitrescu Sorin Moldoveanu Oana Radulescu Oana Ruicu Delia Predoi Anisoara

Cabinetul de stiinte sociale

Promovarea voluntariatului si a animatiei socio-educative ca mijloc de educatie non-formala, in randul tinerilor

17. Serbare de Sfintele Pasti

16.04 10-13

Elevii liceului

Lunganu Marius Corul Seminarului Teologic Craiova Corul Liceului

Sala de consiliu

Seminarul Teologic Craiova

Semnificatia sarbatorii Sfintelor Pasti

De Arta Marin Sorescu Anca Toader Balasa Flori Predoi Anisoara

18. Tutunul şi alcoolul - duşmanii sănătăţii! - vizionare de filme in sala de consiliu si comentarea celor vizionate

16.04 8-10 XI A,B,I IX Cpf IX A,B,I

Cârstea Daniela Stanoi Adriana Stoian Mihai Niculescu Mariana Bolovan Elena Cretu Carmen Mihai Ovidiu

Sala de clasa

- informarea despre riscurile consumului de tutun şi alcool

19. “Orientarea

profesionala-

prioritate actuala”

16.04 8-10

XII A,B,I

Pătraşcu Cristian Tenea Luminita Carstea Daniela Pislea Marilena Filimon Sanda Stanoi Adriana Popescu Elena Popescu Gabita Stiuca Monica Diosteanu Daniela

Sala de consiliu

De ce este

importanta cariera

si planificarea ei?

Strategii de

cautare a unui loc

de munca

Alcatuirea

scrisorii de

intentie

Modul de

desfasurare al

unui interviu

20. Filmul-pasiunea

mea

16.04 8-10 10-12

IX A,B,I X I

Crisu Lavinia Radulescu oana Babiac Liana Anca Toader Balasa Flori Predoi Anisoara Filimon Sanda Soare Diana Florea Mihaela

Sala de clasa

Activitate culturala de vizionare a filmelor: -David Copperfield -Oliver Twist -Clouds of Sils

Maria

21. „Firma de exercitiu „ Masa rotunda

16.04 11-13

XI A,B,I Tenea Luminita Dobre Carmen Ruicu Delia Niculescu Mariana Andrei Elvira Mihai Ovidiu Marin Daniel

Cabinetul de matema tica

Metoda didactica de dezvoltare a competentelor antreprenoriale ale elevilor si facilitatea integrarii pe piata muncii a acestora

22. Matematica şi viitorul nostru

16.04 12-14

X A, B, I

Dumitrescu Sorin Lita Alexandru Netoiu Stefan

Sala de clasa

Cerc de matematica

23. Şcoala lecturii –copii, parinti, profesori

16.04 11-13

IX B,I IX Cpf IX Dpf

Butnaru Simona Slamnoiu Sorina Popescu Gabita Balasa Flori Florea Mihaela Dumitrascu Magda

Biblioteca

- masa rotunda, dezbatere, joc de rol pentru promovarea lecturii, ca spatiu al cunoasterii fiintei umane

24. Curiozităţi din lumea matematicii

16.04 13-14

XI A,B,I Dumitrescu Sorin Lita Alexandru Betiu Anicuta

Cabinetul de matema tica

- Rezolvare de exerciţii de matematică distractivă

25. Europass- un portofoliu pentru viitor!

16.04 11-13

XII A,B,I

Florescu Marcel Crisu Lavinia Cretu Carmen Patrascu Cristian Raducanu Mihai

Cabinetul de M.I.E.

- Atelier de lucru -Completare de documente la standarde europene- CV şi paşaport lingvistic

26. Bibliotecar pentru o zi

16,04 13-14

IX A, B

Popescu Gabita Botezatu Monica Butnaru Simona Slamnoiu Sorina Florea Mihaela Predoi Anisoara Dumitrascu Magda Soare Diana Fira Ramona Bala Rodica

Biblioteca

-promovarea lecturii prin recomandarea noutăţilor editoriale

27. Tinerii si problematica lumii contemporane

16.04 13-14

IX Cpf X Cpf XI C pf

Moldoveanu Oana Andrei Elvira Botezatu Monica Filimon Sanda Manac Virgil Diosteanu

Cabinetul de psihopedagogie

Invitat : Irina Gruia – psiholog, psihoterapeut, trainer

Intensificarea proceselor de comunicare, dezvoltare stimei de sine, formarea capacităţii de a se înţelege/analiza pe sine,

Daniela Iacov Zanica Niculescu Mariana

dezvoltarea abilităţii de auto acceptare

28. Abilităţi oferite de noile tehnologii elevilor secolului 21

16.04 9-13 Cei interesati

Tenea Luminita Ruicu Delia Dobre Carmen Botezatu Monica Babiac Liana Iacov Zanica Stanoi Adriana Pislea Marilena

Cabinetul de informatica

activitati de tip concurs pe calculator cu elevii: la cls. 9,10 desenare in paint, la clasele 11,12 , creare pagini Web.

29. Tehnici de comunicare

16.04 8-10 XI C,Dpf

Botezatu Monica Butnaru Simona Moldoveanu Oana Slamnoiu Sorina

Sala de clasa

Ateliere de lucru în scopul dobândirii abilităţilor de comunicare

30. Lumea si marile ei legende

16.04 8-10 X A,B,I Soare Diana Popescu Elena Predoi Anisoara Dumitrascu Maria Florea Mihaela

Cabinetul de limbi moderne

Prezentari power-point care vizează relaţia dintre imagine şi cuvânt scris

31. “Eşti sănătos, trăind sănătos!”

17.04 10-12

X A,B, Andrei Elvira Stanoi Adriana Carstea Daniela Stiuca Monica Diosteanu Daniela Iacov Zanica Fira Ramona Mitroi Ancuta

D.G.A.S.P.C.

invitaţi: dr. Curelea Monica, Florin Stancu- director D.G.A.S.P.C

-vizită la D.G.A.S.P.C. Dolj Informare despre Ziua Mondială a Sănătăţii -prezentare pliante

32. TRANSPORTURILE INTERNATIONALE Prezentare de documentare şi imagini din domeniul transporturilor mondiale şi dezbaterea acestora cu elevii

17.04 8-10 XII A, XII B/C

Barbu Ion Olteanu Gheorghe Mihai Ovidiu Stanoi Adriana Bolovan Elena Pislea Marilena Veliscu Viorica Iacov Zanica Cretu Carmen Cristofir Silvia Raducanu Mihai Mitroi Ancuta

Cabinetul de transpor turi

-Materiale tehnice utilizate Sisteme de transport autorutier Simulatoare de transport Sisteme de transport feroviar

33. Mâini îndemânatice Ateliere delucru

17.04 8-10 IX Cpf X C pf Elevii intere sati

Dinca Constantin Raducanu Mihai Manac Virgil Diosteanu Daniela Mesarici Dan Radu Victor Dărac Ovidiu

Atelierele scolii

Activităţi practice în ateliere Formarea deprinderilor de lucru în domeniul mecanicii

34. Sport şi sănătate! -activitate sportivă - intreceri sportive, dansuri, fotbal, volei,tenis de masa

17.04 10-14

Toţi elevii Intere sati

Padeanu Daniela Olteanu Gheorghe Stoian Mihai Stoica Vicentiu Filimon Sanda Mihai Ovidiu Raducanu Mihai

Sala de sport

- conştientizarea importanţei mişcării fizice şi sportului ca alternativă a activităţii de timp liber şi menţinerii stării de sănătate

35. Europass- un portofoliu pentru viitor!

17.04 8-10 XI A,B, Cpf

Florescu Marcel Tenea Luminita Ruicu Delia Crisu Lavinia Radulescu Oana Carstea Daniela

Cabinetul de M.I.E.

- Prezentare portofoliu Europass Completare de documente la standarde europene- CV şi paşaport lingvistic

36. Unde merg la facultate?

18.04 8-14 XII A,B XII I

Pătraşcu Cristian Mitroi Ancuta Carstea Daniela Filimon Sanda Babiac Liana Barbu Ion Botezatu Monica

Facultatea de Electro tehnica

Universitatea din Craiova

Vizită la Universitatea din Craiova şi Facultatea de Electotehnică în scopul orientării şcolare

37. Natură şi sănătate! - Acţiune de ecologizare

18.04 10-12

XB,I

Crisu Lavinia Andrei Elvira Dumitrascu Magda Butnaru Simona Radulescu Oana Stiuca Monica Soare Diana

Curtea scolii

dezvoltatea spiritului de protejare a mediului înconjurător

38. Tehnici de comunicare

18.04 8-10 IX C pf XI I

Botezatu Monica Moldoveanu Oana Florea Mihaela Slamnoiu Sorina

Sala de clasa

Ateliere de lucru pentru dezvoltatea abilităţilor de comunicare

39. Sa ne cunoastem orasul -vizita la Muzeul de Arta

18.04 8-10 X B,C X I

Crisu Lavinia Soare Diana Dumitrascu Magda Predoi Anisoara Filimon sanda Maria Ion

Muzeul de Arta Craiova

Muzeul de Arta Craiova

Cunoasterea valorilor culturale ale orasului Craiova

40. Românie, plai de dor!

18.04 10-14

XI I IX Cpf XI Cpf

Lunganu Marius Botezatu Monica Bolovan Elena Babiac Liana Iacov Zanica

Muzeul Olteniei

Muzeul Olteniei

Vizită la Muzeul Olteniei Cunoasterea istoriei orasului Craiova

41. Natura şi noi

19.04 10-14

X A XI A

Ruicu Delia Crisu Lavinia Andrei Elvira Carstea Daniela Raduica Liliana

Gradina Botanica

Vizita la Gradina Botanica Descoperirea naturiii si a necesitatii protejarii acesteia

42. Figuri ale sfintilor in ortodoxia romana

19.04 9-11

Elevii interesati

Lunganu Marius Botezatu Monica Butnaru Simona Babiac Liana

Biserica Madona

Participarea la o slujbă desfăşurată în cadrul Bisericii

43. Lumină din lumină Activităţi comunitare SNAC Casele de tip familial “Zori de zi”, “Speranţa”, “Voinicelul

19.04 8-14

Clasele IX- XII-toţi elevii

Diriginţii claselor Profesorii care au ore la clase

Sala de consiliu

-dezvoltare spirituala, dezvoltare a caracterului, a spiritului de ajutorare a semenilor şi de voluntariat

CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ

Activitatea de asistenţă psihopedagogică s-a desfăşurat conform metodelor şi

instrumentelor de intervenţie, dispoziţiilor de procedură şi confidenţialitate prevăzute de

documentul „Proceduri specifice activităţii serviciilor specializate din cadrul CJRAE”

(Ghid metodologic, Ed. Arves, 2012) şi Codului deontologic al specialistului din CJRAE

Dolj.

- Serviciile de consiliere au respectat particularităţile psihointelectuale şi nevoile

specifice ale elevilor.

-Au fost desfăşurate ore de predare-învăţare-evaluare săptămânală a disciplinei

Psihologie la clasele a X a A, B liceu zi şi x a şi X B seral şi „Consiliere şi orientare

vocaţională” la clasa 11 C de învăţământ profesional în cadrul Liceului Tehnologic

Transporturi Căi Ferate Craiova, realizând planificările corespunzătoare acestor

discipline.

S-au proiectat activităţi extracurriculare corelate cu nevoile şi interesele elevilor

desfăşurând activităţi precum „Comunicare eficientă”, „Inteligenţa emoţională. Arta

educării emoţiilor”, Toleranţă şi comunicare”, „Valori profesionale”, „Testul Holland şi

cariera”, „Motivaţie şi succes şcolar”, etc.

Prin activităţile de consiliere psihopedagogică individuală (179 activităţi) şi de grup (

217 activităţi) ale elevilor s-au folosit strategii activ-participative care să asigure

formarea de competenţe specifice, urmărind creşterea interesului şi a implicării elevilor

în educaţia de tip şcolar şi autoeducaţie.

-Cabinetul corespunde exigenţelor şi criteriilor de desfăşurare a activităţilor de consiliere

psihoeducaţională individuală şi de grup, unitatea şcolară beneficiind de dotare (materiale

educaţionale, echipamente informatice şi birotică) din anul 2007. Constant s-a urmărit

accesibilizarea/adaptarea tehnicilor, metodelor, instrumentelor, aplicaţiilor (fişe, teste,

chestionare) de consiliere la nivelul psihointelectual şi particularităţile individuale ale

beneficiarilor.

-CSAP din cadrul Lic.Teh.Transp. C.F. are disponibilitate constantă pentru îmbunătăţirea

ambientului (habitatului) cabinetului şi pentru procurarea, adaptarea, multiplicarea

instrumentelor de lucru şi a resurselor educaţionale.

-S-au popularizat în rândul elevilor şi a părinţilor proiectele educaţionale de la nivelul

CJAP Dolj şi s-au valorizat activităţile realizate (consiliere de grup – dezbateri

interactive).

-S-au conceput şi realizat activităţi în cadrul programului educaţional “Integrarea socio-

emoţională a elevilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate”.

-S-a implementat la nivelul CSAP din cadrul Lic. Tehn.Transp.C.F.Craiova proiectul

educaţional „Prevenirea abandonului şcolar” coordonat de CJRAE Dolj, implicând

elevii în activităţi interactive centrate pe deprinderi de învăţare activă, stil de învăţare,

competenţa „a învăţa să înveţi”. Elevii şi-au putut configura unele strategii personale de

îmbunătăţire a randamentului şcolar, abilităţi de management a informaţiilor, modalităţi

de autoinstruire/ autoeducaţie.

-Autoevaluarea şi interevaluarea activităţii de consiliere psihopedagogică a fost

permanent promovată.

-Au fost intervievaţi cu diverse ocazii (activităţi, şedinţe,etc) beneficiarii CŞAP (părinţi,

elevi, cadre didactice, managerul instituţiei de învăţământ, conducerea CJRAE Dolj) cu

privire la calitatea intervenţiilor psihoeducaţionale desfăşurate de CŞAP.

-Desfăşurarea activităţilor didactice şi a celor de consiliere psihopedagogică (dezbateri

interactive) s-a realizat într-un cadru adecvat şi în conformitate cu particularităţile clasei

de elevi.

-S-au desfăşurat activităţi de consiliere psihopedagogică de grup (dezbateri interactive, pe

clase de elevi) de sensibilizare a elevilor cu privire la cauzele şi consecinţele în planul

psihologic şi social ale violenţei şcolare, implementând proiectul „Prevenirea violenţei

din mediul şcolar” , elaborat la nivelul CJAP/ CJRAE.

-Cunoaşterea particularităţilor psihopedagogice ale elevilor, consilierea acestora şi

tratarea diferenţiată au fost componente centrale a Planului de activităţi ale căror realizare

a fost pusă în practică în conformitate cu procedurile de asistenţţă psihopedagogică

elaborate la nivelul CJAP/CJRAE.

-Prin intermediul proiectului „Prevenirea abandonului şcolar” s-au motivat elevii cu

privire învăţarea centrată pe elev, personalizată. -cursul de perfecţionare „Metode

interactive de predare-învăţare-evaluare”;

-A susţinut în cadrul activităţii metodice a profesorilor consilieri şcolari activitatea „

Comunicarea asertivă ” (octombrie 2018).

-A participat la Cercul profesorilor consilieri şcolari (decembrie 2018) cu lucrarea „Rolul

structurilor afectivităţii şi motivaţionale în pregătirea emoţională pentru susţinerea

examenelor”

-A participat la Conferinţa Internaţională „New approches and perspectives on identifying

, evaluating and integrating children with special education needs”- Craiova, 23.02.2019

-A susţinut lucrarea „Sensibilizarea elevilor cu privire la violenţa psihoemoţională” ” în

cadrul Simpozionului Internaţional „Exemple de bună practică în prevenirea şi

combaterea violenţei din mediul şcolar” – Craiova, 29.03.2019;

- A participat cu lucrarea „Educaţia şi cultura generaţiei multimedia” la Conferinţa

Internaţională « Educaţia – limbaj al interculturalităţii» - 20.03.2019;

-A publicat articolul „Comunicarea şi dezvoltarea personală în şcoală ” în revista

Educaţia Pro nr. 6/ 2019 şi a îndrumat eleva Stănele Georgiana, clasa a Xa B în

redactarea articolelor „Importanţa lecturii şi a cărţii pentru personalitatea tinerilor” şi

„Citate despre viaţă şi dezvoltare personală” ;

-A participat la Cercul profesorilor consilieri şcolari (mai 2019) cu lucrarea

„Managementul stresului la copii si adolescenţi”;

- A susţinut, în cadrul catedrei de discipline socio-umane de la nivelul

Lic.Tehn.Transp.C.F. lucrarea „Comunicare şi dezvoltare personală ”.

-A elaborat şi reactualizat permanent portofoliul educaţional propriu şi deasemenea

dosarul personal.

-Colaborez cu reţeaua profesorilor din CJRAE-CJAP Dolj, personalul unităţii şcolare în

care-mi desfăşor activitatea , echipa managerială, elevii unităţii şcolare şi familiile

acestora (prin participare la şedinţe cu părinţii şi consiliere psihopedagogică de grup şi

individuală).

-A manifestat permanent o atitudine morală, empatică faţă de elevi, respectând şi

promovând standardele deontologiei profesionale.

-A implementat 6 proiecte educaţionale coordonate de CJRAE Dolj : „Prevenirea

abandonului şcolar”, „Comunicare si dezvoltare personală”,” Prevenirea violenţei în

mediul şcolar”, „Educaţia pentru carieră”, „Educatia pentru sănătate”, programul

educaţional „Prevenirea şi combaterea efectelor psihocomportamentale negative

generate de migratia părinţilor la muncă .în străinătate”

-A promovat permanent oferta şi imaginea şcolii educaţională a Lic. Teh.Trasnporturi

Căi Ferate Craiova şi prin activităţile extracurriculare realizate.

-A implementat proiectul coordonat la nivelul CJRAE-CJAP Dolj „Prevenirea violenţei

în mediul şcolar”, realizând impreună cu elevii dezbateri interactive de prevenţie în

problematica înţelegerii cauzelor şi consecinţelor violenţei în epoca contemporană în

scopul manifestării conduitelor empatice şi tolerante faţă de semeni.

2.2.8. Calificări şi curriculum

La nivelul şcolii, sunt bine corelate obiectivele generale cu cele de la nivelul fiecărei

discipline, formarea iniţială cu cea continuă, perfecţionarea strategiilor didactice,

sprijinirea suplinitorilor şi a noilor angajaţi pentru integrarea în colectiv. Activitatea

cadrelor didactice se desfăşoară pe baza planificărilor calendaristice conform programelor

şcolare. Au fost promovate strategii didactice active bazate pe învățarea centrată pe elev

şi o abordare multidisciplinară în măsură să asigure realizarea unor conexiuni între

diferitele discipline ale ariei curriculare.

Curriculum-ul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între

şcoală şi comunitatea locală și agenți economici. Scopul Curriculum-ului de dezvoltare

locală este :

- lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi dobîndirea competenţelor cheie, alături de

competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea

critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;

- dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii

pornind de la formarea profesională într-o calificare ;

- promovarea unor valori democratice în curriculum care să le permită viitorilor

absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise;

S-a elaborat convenţia de colaborare dintre şcoala noastră şi partenerii sociali (agenţi

economici). Având ca document de pornire standardele de pregătire profesională pentru

domeniile pe care le avem incluse în planul de învăţământ, s-a stabilit să se studieze în

cadrul curriculum-ului de dezvoltare locală următoarele module prezentate în tabelele de

mai jos.

CDL pentru anul școlar 2018-2019

Conform noilor programe, au fost realizate și propuse pentru aprobare următoarele

CDL:

Nr.

crt.

Denumire CDL Clasa Domeniul/

Calificarea

profesională

Autor

1 Inițiere în practica

electricității

IX liceu Electric/ Tehnician

electrician

electronist auto

Olteanu

Gheorghe

2 Aplicaţii ale

componentelor electrice

în telecomunicații

IX liceu Electronică și

automatizări/ Tehn.

Telecomunicații

Babiac Liana

Pătrașcu Cristian

3 Aplicații ale

echipamentelor electrice

în construcția

automobilelor

X liceu Electric/ Tehnician

electrician

electronist auto

Olteanu

Gheorghe

4 Lucrări practice de

electronică

X liceu Electronică și

automatizări/ Tehn.

Telecomunicații

Babiac Liana

Pătrașcu Cristian

5 Lucrari practice specifice

materialului rulant

IX Invatamant

profesional de 3 ani

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Olteanu

Gheorghe

6 Prelucrarea reperelor

produselor textile la

echipamentele de lucru și

militare

IX Invatamant

profesional de 3 ani

Industria Textilă și

pielărie

Pătru Ionela

7 Elemente de mecanica

materialului rulant

X Invatamant

profesional de 3 ani

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Pișlea Marilena

8 Instalații

electromecanice ale

locomotivelor

X Invatamant

profesional de 3 ani

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Botezatu Monica

9 Componente și circuite

electronice

XI liceu Electric/ Tehnician

electrician

electronist auto

Botezatu Monica

Cârstea Daniela

10 Elemente de proiectare a

circuitelor electronice

pentru telecomunicații

XI liceu Electronică și

automatizări/ Tehn.

Telecomunicații

Babiac Liana

Pătrașcu Cristian

11 Frânarea materialului

rulant de cale ferată

XI Invatamant

profesional de 3 ani

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Pișlea Marilena

12 Sisteme mecanice ale

materialului rulant

XI Invatamant

profesional de 3 ani

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Pișlea Marilena

Tabel cu CDL elaborate pentru anul școlar 2019-2020

Conform noilor programe, au fost realizate și propuse pentru aprobare următoarele

CDL

Nr.

crt.

Denumire CDL Clasa Domeniul/

Calificarea

profesională

Autori

1 Inițiere în practica electricității IX liceu Electric/ Tehnician

electrician

electronist auto

Olteanu

Gheorghe

2 Aplicaţii ale componentelor

electrice în telecomunicații

IX liceu Electronică și

automatizări/ Tehn.

Telecomunicații

Babiac

Liana

Pătrașcu

Cristian

3 Aplicații ale echipamentelor

electrice în construcția

automobilelor

X liceu Electric/ Tehnician

electrician

electronist auto

Olteanu

Gheorghe

4 Lucrări practice de

electronică

X liceu Electronică și

automatizări/ Tehn.

Telecomunicații

Babiac

Liana

Pătrașcu

Cristian

5 Componente și circuite

electronice

XI liceu Electric

- Tehnician

electrician

electronist auto

Botezatu

Monica

Cârstea

Daniela

6 Elemente de proiectare a

circuitelor electronice pentru

telecomunicații

XI liceu Electronică și

automatizări/ Tehn.

Telecomunicații

Babiac

Liana

Pătrașcu

Cristian

7 Aplicații CAD XII liceu Electric

- Tehnician

electrician

electronist auto

Botezatu

Monica

Pătrașcu

Cristian

8 Aplicații CAD XII liceu Electronică și

automatizări/ Tehn.

Telecomunicații

Botezatu

Monica

Pătrașcu

Cristian

9 Lucrari practice specifice

materialului rulant

IX

Invatamant

profesional

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Olteanu

Gheorghe

10 Prelucrarea reperelor

produselor textile la

echipamentele de lucru și

militare

IX

Invatamant

profesional

Industria Textilă și

pielărie/Confecționer

produse textile

Pătru Ionela

11 Elemente de mecanica

materialului rulant

X Invatamant

profesional

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Pișlea

Marilena

12 Instalații electromecanice ale

locomotivelor

X Invatamant

profesional

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Botezatu

Monica

13 Confecționarea de

îmbrăcăminte

profesională

X Invatamant

profesional

Industria Textilă și

pielărie/Confecționer

produse textile

Dioșteanu

Daniela

Filimon

Sanda

14 Frânarea materialului rulant

de cale ferată

XI

Invatamant

profesional

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Pișlea

Marilena

15 Sisteme mecanice ale

materialului rulant

XI

Invatamant

profesional

Electromecanică/

Electromecanic

material rulant

Pișlea

Marilena

16 Elemente de proiectare a

circuitelor electronice pentru

automatizari

XII liceu seral Electronică -

automatizări/ Tehn.

automatizari

Babiac

Liana

Pătrașcu

Cristian

17 Componente și circuite

electronice

XII liceu seral Electric

- Tehnician instalații

electrice

Botezatu

Monica

18 Instalații electromecanice din

construcția vehiculelor

feroviare

XII liceu seral Electromecanică/

Tehn.electromecanic

Olteanu

Gheorghe

19 Exploatarea tehnică a

mijloacelor de transport

feroviar

XII liceu seral Mecanică/Tehnician

transporturi

Pișlea

Marilena

2.2.9. PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

Colaborarea cu părinţii

Formele de colaborare cu familiile elevilor noştri au fost variate. Astfel, prin

convorbiri individuale sau de grup, prin orele de consiliere și şedinţele organizate de

diriginţi cu părinţii elevilor din fiecare clasă, s-a încercat păstrarea în permanență a unei

legături şcoală - familie, părinţii putând să cunoască problemele pe care le ridică viaţa

şcolară, progresul sau regresul copiilor, modalităţile prin care pot interveni şi modifica

randamentul şcolar al copiilor, activităţile pe care şcoala le organizează, metodologiile

pentru examenele de certificare a competenţelor profesionale şi de bacalaureat.

Toate activitățile educative au fost organizate si derulate cu sprijinul conducerii

unitatii noastre scolare si a Consiliului Consultativ al Parintilor din liceu. Colaborarea cu

familia este necesară, deoarece, alături de şcoală,familia exercită o mare influenţă asupra

educaţiei elevilor. Antrenarea părinţilor se realizează în soluţionarea unor probleme

ale clasei şi ale şcolii.

COMPONENŢA CONSILIULUI REPREZENTATIV AL

PĂRINŢILOR

AN ŞCOLAR 2018-2019

Ales în şedinţa din 25.10.2018

Nr.

crt

Numele şi prenumele

Atribuţii Număr

telefon

1. PAPPA MIRELA Preşedinte – membru C.A.

Reprezentant părinţi clasele a X- a

0762949193

2. GANESCU SIMONA Vicepreşedinte – membru C.A.

3. CONDESCU MAGDALENA Reprezentant părinţi clasele a IX-

a

4. BADEA LUMINITA

MIHAELA

Reprezentant părinţi clase a X-a

profesionale

5.

STOIAN BOBI Reprezentant părinţi clasele a XI-

a

6. PREDA IOANA Reprezentant părinţi clase a IX-a

profesionale

0751402212

7. BADEA MARIAN Reprezentant parinti cls. a XII-a

8. DARAC TEODOR COSMIN Reprezentant scoala postliceala

9.

TOTORA BUNU OPRISAN Reprezentant liceu seral 0761609136

. Părinţii au participat la şedinţe, unde au fost informaţi atât de activitatea şcolară şi

extraşcolară a copiilor, cât şi în privinţa riscului consumului de etnobotanice de către

inspector principal Nicolăiţă Florin, coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi

Consiliere Antidrog Dolj, şi despre riscurile infracţionalităţii juvenile de către agent

Morântale Cătălin, de la poliţia de Proximitate.

Consiliul Şcolar al Elevilor trebuie implicat mai mult în activităţile extraşcolare.

COMPONENŢA CONSILIULUI ŞCOLAR AL ELEVILOR

PENTRU ANUL ŞCOLAR 2018-2019

-Ales prin vot la data de 10 octombrie 2018 –

Nr.

crt.

Numele şi prenumele Clasa Nr.Telefon Atribuţii

1. BULIN REMUS X B

0784631799

Preşedinte

2.

STANELE

GIORGIANA

X B Vicepreşedinte

3.

SBAROI RALUCA

X I Secretar

4. BOANA STEFANIA IX I Director departament pentru Resurse

Umane, Financiare Si De Voluntariat

5. TUCMEANU

ANTONIO

IX A Director departament pentru

Comunicare si Relatii publice

6 COTEANU DARIUS X B Director departament pentru

Formare si Educatie nonformala

7 VILCEANU ANDREEA XI I

Director departament Avocatul

Elevilor

8 TURTURRO DIEGO

SABIN

IX A Director Departament pentru

Programe de Cultura, Sport,

Educatie si Tineret

Colaborarea cu Consiliul Local. Încheierea contractelor - cadru de

colaborare. Predarea patrimoniului.

În componenţa Consiliului de Administraţie al unitaţii noastre şcolare au fost

desemnati trei reprezentanti ai Consiliului Local –Dindirica Lucian, Pomana Gheorghe şi

un reprezentant al Administraţiei publice locale Gâlea Ionuţ Cristian.Unitatea noastră

şcolară a răspuns la toate solicitările autorităţii locale.

Problemele legate de finanţare, depind în mod direct şi nemijlocit de Consiliul

Local,

direcţia economică - buget. În ceea ce priveşte predarea patrimoniului sunt respectate

prevederile O.G. 30 / 2000 şi Legea nr. 215 / 2001 privind administraţia publică locală. S-a

întocmit protocolul de predare - primire pentru bunurile imobile ce se află în folosinţa

unităţii şcolare. S-au întocmit planuri de amplasament şi s-a delimitat bunul imobil al

unităţii şcolare aflat în proprietate publică. Prin această predare, prerogativele privind

drepturile de administrare revin integral unităţii şcolare.

Nu s-au semnalat disfuncţii în ceea ce priveşte dreptul de proprietate sau prejudicii

aduse proprietăţii publice. S-au încheiat contracte de închiriere pentru unele spaţii

de învăţământ respectându-se legislaţia în vigoare şi care aduc venituri extrabugetare

Tabel centralizator

Cu proiecte si parteneriate educaţionale

An şcolar 2018-2019

Nr.

Crt.

Nume

proiect/parteneriat

Tip proiect

/parteneriat

Parteneri Nr.cadre

didacti

ce

Nr.

act.

Nr.est

im.

elevi

impli

cati

1. -„Ensamble en

Europe”

-„În Europa împreună”

Parteneriat

internaţional

bilateral

-Lic. Tehn.Transp.CaiFerate-

initiator proiect-

“CFA/LyceeAgricoleNevers/Cos

ne/Plagny/ Etablissement Public

Local/LEGTA/ Nevers-Challuy

/France./partenerproiect

-Centrul National Europass-

Romania

15 10 200

2. -„Să ne cunoastem

Europa prin Istorie şi

Educaţie”

-„Let’s know our

Europe trough History

and Education”

Parteneriat

internaţional

bilateral

-Lic.Tehn.Transp.CaiFerate-

initiator proiect-

-“National Maritime

Museum”Greenwich,

London SE10 9NF, U.K.

-Centrul National Europass-

Romania

20 10 200

3 Parteneriat pentru

acţiuni de voluntariat

internaţionale

Parteneriat

internaţional

UNICEF- filial Dolj

Centru Naţional Europass-

România

Fundaţia C.A.V.M. Dolj

Lic.Tehn.Transp.CaiFerate

Craiova

10 15 200

4 Educatie economica,

antrepre-

noriala,profesionala si

financiara

Junior Achievement

România

Proiect pe

unitatea

scolara

-Junior Achievement România

-Lic.Tehn.Transp.CaiFerate

Craiova

21

162-

1/lu

na/c

adru

480

5 “Prevenirea

consumului de

droguri”

Proiect

judetean

-Centrul de Prevenire, Evaluare

si Consiliere Antidrog Dolj

-C.T.A.M.”C.Brancusi”Craiova

-C.T.Energetic Craiova

20 60 300

6 Parteneriat

educational cu

Inspectoratul de

Jandarmi

Parteneriat

local

-Inspectoratul de Jandarmi

Judetean “MihaiBravul”, Dolj

-Lic.Tehn.Transp.Cai Ferate

Craiova

21 12 200

7 “Avocatul elevilor”

Anul X de proiect

Proiect

national

Gr.Sc.Ind.Transp.CaiFerate- 33 10 817

8 Parteneriat

educaţional cu Crucea

Rosie

Ediţia a IX -a

Parteneriat

judetean

Lic.Tehn.Transp.CaiFerate

Craiova

SocietateaNationala de Cruce

Rosie- filialaDolj

8 7 40

9 “Mirajul cartilor”

Proiect

educativ

-Lic.Tehn.Transp.Cai Ferate

Craiova

9 10 20

10 „ Orientarea carierei-

o sarcina a tuturor”

Proiect

educativ

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

8 3 29

11 „Un zâmbet pentru

fiecare!”

Ediţia a VIII a

Parteneriat

judeţean

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

D.G.A.S.P.C. Dolj

O.N.”Cercetaşii României “-

RABON

APROV Craiova

10 16 18

copii

orfani

60

elevi

12 Comunicare

interculturală-

minoritătile etnice din

România/ anul VIIi de

proiect

Proiect local Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

3 7 30

13 „ Privind spre viitor:

drumul in viata”

Proiect de

parteneriat

educational

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

Scoala Gimnaziala „ Gheorghe

Titeica” Craiova

8 7 48

14 “Mâini indemanatice” Cerc tehnico-

aplicativ

Lic. Tehn. Transp.Cai Ferate

Craiova

4 12 30

15

Parteneriat

educational

„Siguranta e in

mainile tale”

Proiect de

parteneriat

educational

Inspectoratul de Politie al

Judetului Dolj

Sectia Nr. 4 Politie Craiova

Lic. Tehn. Transp.Cai Ferate

Craiova

20 15 200

16

„Craciunul-traditie,

obiceiuri, magie si

armonie”

Proiect de

parteneriat

educativ

Scoala Gimnaziala Lesile-

Comuna Simnicu de Sus

Lic. Tehn. Transp.Cai Ferate

Craiova

15 1 100

17 „ Tehnica si

creativitate in

Proiect

educativ

Colegiul „ Stefan

Obobleja”Craiova

20 6 250

contextul societatii

cunoasterii”

Facultatea de mecanica Craiova

Scoala Gimnaziala „ Alexandru

Macedonski” Craiova

Lic. Tehn. Transp.Cai Ferate

Craiova

18 „ Cunoasterea

valorilor istoriei

Armatei Romȃne ’’

Proiect

educativ

Colegiul Tehnic de industrie

alimentara Craiova

Centrul Militar Zonal Craiova

Lic. Tehn. Transp.Cai Ferate

Craiova

Colegiul „ Stefan

Obobleja”Craiova

Liceul „ Voltaire’’ Craiova

20 5 200

19

„ Fii un Consumator

Informat”

Parteneriat

educativ

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

Lic. Tehn. „Matei Basarab”

Caracal, Olt

6 4 150

20 „ Includerea elevilor

cu parintii plecati in

strainatate”

Proiect

educativ

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

4 8 70

21 „ Tehnica aviatica in

viitorul meu”

Proiect

educativ

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

Colegiul „ Stefan

Obobleja”Craiova

Colegiul Tehnic de industrie

alimentara Craiova

Aeroclubul Romȃniei

5 4 250

22 „ Cariera mea in

domeniul aviatic”

Proiect

educativ

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

Colegiul „ Stefan

Obobleja”Craiova

Colegiul Tehnic de industrie

alimentara Craiova

Avioane Craiova S.A.

5 4 250

23

„ Cheia succesului”

Parteneriat

educational

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

Lic. Tehn.”Alex Marin” Slatina

4 8 200

24

„ Cercul de pictura” Proiect

educational

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

8 15 30

25 „ Tainele meseriei-

Confectioner produse

textile”

Parteneriat

educational

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

Scoala generala 36

4 6 30

26

„ Examenele si mediul

familial”

Parteneriat

educational

Lic. Tehn. Transp.CaiFerate

Craiova

Liceul „Matei Basarab” Craiova

8 10 150

Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova colaborează cu Facultatea de

Mecanică, Facultatea de Electrotehnică, Facultatea de Electromecanică, Facultatea de

Automatizări şi Calculatoare, Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Craiova,

Universitatea Politehnică Bucureşti, pentru desfășurarea diferitelor activități.

Instituţii de cultură și sport: Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”,

Biblioteca Franceză „Omnia”, Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Teatrul Liric Craiova,

Teatrul Colibri, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Dolj.

5.4 Colaborarea cu organizaţii, fundaţii.

S-au derulat colaborări cu: Garda de Mediu-Comisariatul Judetean Dolj, Direcţia

Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, pentru acţiuni comunitare de

tip S.N.A.C., cu Societatea Naţională de Cruce Roşie- Filiala Dolj, Asociaţia „Vasiliada”,

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog,Direcţia de Sănătate Publică Dolj, ,

APROV Craiova.

5.5. Colaborarea cu sindicatele.

Personalul unităţii noastre şcolare face parte dintr-un sindicat independent – Federaţia

Sindicatelor Învăţământului de Transporturi,care făcea parte din F.E.N., actualmente

afiliat la Federaţia Sindicatelor „Spiru Haret”.

Programe / proiecte de integrare europeană.

Cadrele didactice din școală participă la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii,

programe cu finanțare europeană, la cursuri derulate în cadrul proiectelor finanțate de

Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane.

Proiecte/Parteneriate :

Activităţile educative s-au derulat în parteneriat cu instituţii precum: Regionala C .F .

Craiova, Primăria Craiova, Universitatea din Craiova – Lectoratele italian şi spaniol,

Alliance Francaise, Biblioteca Judeţeană ,,Th. Aman’’, Studioul Teritorial de Radio

Oltenia – Craiova, Centrul Zonal pentru Educaţia Adulţilor Craiova, S.C. Oriflame, și

altele.

Colaborarea cu alte instituţii

În acest sens s-a acţionat pe linia prevenirii absenteismului şi abandonului şcolar,

având ca partener Secţia nr. 4 de Poliţie. Proiect amplu care a stabilit o serie de măsuri

preventive pentru diminuarea absenteismului şi abandonului şcolar. În acest sens

diriginţii au întocmit rapoarte pentru identificarea elevilor cu multe absenţe, au fost

consiliaţi elevii cu abateri disciplinare şi număr mare de absenţe, au avut loc dezbateri pe

diverse teme. Toate aceste demersuri au determinat mai mulţi elevi să realizeze materiale

de promovare a unei campanii de conştientizare a consecinţelor absenteismului şi

abandonului şcolar.

De asemenea s-au desfăşurat o serie de acţiuni în colaborare cu:

Centrul Judetean de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog , Crucea Rosie , in cadrul

Strategiei Nationale a Acţiunilor Comunitare a parteneriatului semnat cu casele de tip

familial „Iris”, Voinicelul, Spitalul Judetean Dolj , Asociaţia pentru Sanatate, Educaţie si

Familie- filiala Oltenia, ONCR- Unitatea Rabon, Centrul Zonal de Educaţie a Adulţilor,

Casa de Cultură Traian Demetrescu a Municipiului Craiova, Radio Oltenia – Craiova,

Federaţia Română de Rugby, Direcţia Judeţeană pentru Sport, etc. Acţiunile au fost

mediatizate de către TVS si TVR Craiova.

Listă Protocol de colaborare cu operatorii economici

-Școala are încheiate o serie de protocoale de colaborare pentru efectuarea activității de

practică a elevilor cu:

SNTFC ”CFR Călători” S.A. – SRTFC Craiova , SC Reloc SA, SC Electrificare CFR

Craiova, SC RAT SRL Craiova, SC INDA ELTRAC SRL, SC Mentor SRL, SC

Modexim SA.

III ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe

-Oferta educaţională adaptată la nevoile de

formare identificate pe piaţa muncii din județ și

regiune

-Autorizarea de noi specializări şi introducerea

în planul de şcolarizare viitor.

-Autorizarea şi introducerea în planul de

şcolarizare pentru specializarea: tehnician

electrician-electronist auto, tehnician design

vestimentar, scoala de maistri.

-Autorizarea de noi specializări şi introducerea

în planul de şcolarizare, in parteneriat cu agenti

economici, 2 clase de şcoală profesională,

calificarea: electromecanic material rulant și

electrician instalații de joasă tensiune.

--scoala are o foarte bună colaborare cu

partenerii economici;

-Personal didactic şi auxiliar competent, calificat

-Profesorii participă la cursuri de perfecționare

și formare continuă.

-Profesorii şcolii sunt autori de standarde de

pregătire, curriculum, manuale şcolare, auxiliare

-17 profesori din şcoală sunt metodişti şi

formatori județeni

-Spaţiile de învăţământ sunt modernizate şi

dotate cu aparatură şi echipamente moderne

-Conectare la Internet 24 ore pe zi

-Şcoala oferă elevilor cazare în căminul propriu

şi posibilitatea de hrană la cantină;

- Se înregistrează un nivel scăzut

al pregătirii iniţiale a elevilor din clasele a IX

a;

- Rată crescută a absenteismului

în rândul elevilor din învăţământul de zi şi cel

seral.

- Interesul scăzut al elevilor

pentru studiu şi pentru pregătirea viitorului

parcursprofesional.

- Persistă în rîndul elevilor

dorinţa de a-şi găsi cît mai repede un job, deşi

nu sunt interesaţi de îmbunătăţirea

competenţelor şi abilităţilor de lucru.

- Predomină populaţia şcolară

provenită din familii cu venituri mici, ceea ce

determină o mai rapidă renunţare la studii

- Nivelul scăzut al interesului

manifestat de părinţi faţă de problemele şcolii;

- Rezultate mai slabe la fazele

judeţene şi naționale ale olimpiadelor şcolare.

- Rezultate nesatisfăcătoare la

bacalaureat

-Unitatea şcolară obţine fonduri din resurse

extrabugetare

-Participare activă a profesorilor şi elevilor la

simpozioane, conferințe şi concursuri şcolare, la

nivel local, județean și național.

-Iniţierea şi derularea unor activităţi extraşcolare

în cadrul cercurilor de elevi, coordonate de cadre

didactice din şcoală.

Oportunități Amenințări

- Existenţa programului de guvernare care

prevede dotarea cu calculatoare, echipamente,

ajutoare sociale (burse de studiu, burse de merit,

bursa BANI DE LICEU, transport gratuit pentru

cei din mediul rural) pentru copii care provin

din familii defavorizate;

- Posibilitatea dobândirii de abilităţi

ocupaţionale prin colaborarea cu centre de

formare;

- Posibilitatea obținerii de fonduri prin

participarea în proiecte europene;

- Dezvoltarea sistemului de formare continuă a

adulţilor ( la clasele învățământ seral, scoala de

maistri, scoala postliceală);

- Dezvoltarea bazei materiale a școlii prin

achiziționarea de echipamente și mijloace IT din

fonduri europene

- Autorizarea de noi specializări cerute de piața

muncii şi introducerea lor în planul de

şcolarizare a anului școlar viitor;

- Implicarea comunităţii locale în susţinerea

procesului de învãţãmânt.

- Parteneriate de colaborare cu agenţii

economici pentru efectuarea activităţii de

instruire practică;

- Abordarea integrată a formării profesionale

iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe

parcursul întregii vieţi.

- Efectele crizei economice sunt:

scăderea veniturilor familiilor,

reducerea ajutoarelor acordate de stat

elevilor din familii dezavantajate, mulţi

copii ai căror părinţi sunt migranţi.

- Scăderea numărului populaţiei

școlare la nivelul întregului judeţ

- Scăderea ratei de ocupare, rata

şomajului peste media la nivel naţional,

şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi

şomajul de lungă durată

- Dezinteresul manifestat de elevi

faţã de şcoalã şi faţă de pregătirea

profesională

- Orientarea şcolară a absolvenţilor

de gimnaziu realizată superficial, bazată

pe idei preconcepute;

- Dezinteresul manifestat de unii

dintre pãrinţi faţã de şcoalã

- Resurse bugetare insuficiente

Analiza P.E.S.T.E:

Politicul: Politica educaţională, având la bază principiul descentralizării şi

flexibilizării, al descongestionării şi asigurării calităţii, se doreşte a fi premisa creşterii

calităţii procesului de învăţământ. La nivelul judeţului, în urma descentralizării

administraţiei publice, comunitatea locală şi-a asumat rolul de principal sprijin financiar

al unităţii de învăţământ, răspunzând, în limita posibilităţilor, solicitărilor, fiind deschisă

unui dialog constructiv. Politica educaţională, la nivel naţional, nu a găsit încă soluţiile

pentru această perioadă de transformări prea rapide (mai ales în mentalitate), în condiţiile

în care o mare parte a copiilor noştri nu fac faţă actualelor programe şcolare, care, chiar

dacă s-au descongestionat, nu sunt încă bine structurate, corelate şi conţin prea multă

informaţie.

Economicul: La nivelul judeţului, nu putem vorbi despre o activitate economică

susţinută în ultimul timp, fapt ce influenţează negativ posibilitatea acordării unor resurse

financiare mai mari învăţământului. Din păcate, la nivelul judeţului, s-a investit prea

puţin în crearea de noi locuri de muncă. Nivelul mic al câştigurilor lunare în familiile

elevilor influenţează negativ comportamentul elevilor şi dorinţa acestora de a învăţa.

Liceul nostru îşi propune să pregătească absolvenţi în cât mai multe domenii de activitate,

ţinându-se cont de tendinţele pieţei forţei de muncă.

Socialul: Existenţa sărăciei, ca şi a unor programe mass-media inadecvate, generatoare

de delincvenţă în rândul elevilor, impune reorientarea termenului de educare, insistându-

se asupra contracarării efectelor negative mai sus menţionate. Eterogenitatea mediilor

familiale din care provin elevii generează poziţii diferite faţă de problematica educaţiei,

existând şi grupuri de interes care nu o receptează ca pe un adevărat mijloc de promovare

socială. Există, astfel, elevi proveniţi din medii sociale instabile, sărace sau

dezorganizate, lipsiţi de motivaţie pentru învăţătură.

Tehnologicul: Majoritatea familiilor beneficiază de televiziune prin cablu, calculatoare

personale, conectate la internet. Din păcate, tot noile tehnologii, din ce în ce mai

accesibile, au şi o influenţă negativă asupra tinerilor, aceştia alocând tot mai puţin timp

studiului.

Ecologicul: În societatea contemporană, implementarea şi încurajarea iniţiativelor

privind mediul a devenit o necesitate, care se reflectă în diversificarea activităţilor

extraşcolare, implicarea elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor în protejarea mediului

înconjurător.

3.5. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare

Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor;

Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere a elevilor;

Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar;

Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ;

Asigurarea şanselor egale în formarea profesională;

Integrarea elevilor cu nevoi speciale;

Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă;

Creşterea resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura școlii, inclusiv prin accesarea

fondurilor europene;

Diversificarea surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare,

extrabugetare;

Optimizarea ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor

reţele de şcoli.

Dezvoltarea educaţiei la cerere - formarea profesionalã a adulţilor;

Implicarea partenerilor şi sponsorilor în susţinerea materială a elevilor proveniţi din medii

defavorizate;

Implementarea şi derularea de proiecte din perspectiva integrării europene;

Promovarea rezultatelor şi valorilor şcolii prin acţiuni de marketing educaţional;

Eficientizarea utilizării resurselor materiale, didactice şi a resurselor financiare din școală

IV. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

4.1. Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS

A. Activităţi desfăşurate:

Aprobarea în Consiliul Profesoral şi Consiliul de Administraţie a Comisiei de elaborare a

PAS;

Consultarea tuturor angajaţilor Liceului Tehnologic Transporturi Căi Ferate în ceea ce

priveşte dezvoltarea instituţională a unităţii şcolare;

Informarea partenerilor economici şi sociali cu privire la elaborarea PAS-ului;

Consultarea PRAI, PLAI şi a ghidului de întocmire a PAS-ului;

Culegerea de informaţii prin: discuţii, interviuri şi aplicarea de chestionare elevilor,

părinţilor, agenţilor economici-parteneri ai şcolii interesaţi în formarea profesională, şi

unor reprezentanţi ai autorităţilor locale;

Corelarea informaţiilor obţinute cu priorităţile la nivel regional stabilite prin PRAI;

Stabilirea în cadrul comisiei de lucru a acelor priorităţi, obiective şi domenii ce necesită

dezvoltare şi prezentarea acestora personalului şcolii, elevilor, părinţilor şi partenerilor

sociali;

B. Surse de informaţii:

PRAI, PLAI şi ghidul de elaborare a PAS-ului;

Chestionare, discuţii, interviuri;

Documente de proiectare a activităţii şcolare obţinute de la nivelul catedrelor, comisiei

diriginţilor, consiliului reprezentativ al elevilor, consiliului părinţilor;

Protocoale şi convenţii încheiate cu partenerii economici şi sociali;

Documente de analiză a activităţii şcolii: rapoarte întocmite de către echipa managerială,

Consiliul de Administraţie, responsabilii de catedre, compartimentul secretariat, cel

administrativ, contabil şi de la bibliotecar;

Documente de prezentare şi promovare a şcolii;

Rapoarte ale ISJ Dolj întocmite în urma inspecţiilor efectuate în unitatea şolară;

Planul de şcolarizare, planurile de învăţământ şi programele şcolare pentru anul şcolar

2018-2019 și pentru 2019-2020

Datele statistice ale AJOFM.

4.2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare

şi actualizare a PAS

4.2.1. Monitorizarea

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întreg personalul şcolii. Monitorizarea

va fi realizată pe tot parcursul anului școlar 2019-2020, având un rol foarte important în

cunoașterea stadiului realizării obiectivelor. Astfel, se urmăreşte comunicarea clară a

obiectivelor, stabilirea factorilor responsabili şi mobilizarea lor, dar şi analiza unor

soluţii. Procesul monitorizării va fi asigurat prin întâlniri şi şedinţe de lucru cu caracter

de informare, feed-back şi actualizare. În urma acestora se vor întocmi rapoarte

prezentate apoi în CA şi CP, realizându-se astfel, în mod periodic, revizuiri şi corecţii.

Astfel, monitorizarea se va face la nivel de echipă finalizându-se la nivel de management.

Monitorizarea la nivel de echipă presupune:

-să implementeze acţiunile cuprinse în PAS;

-să evalueze dacă aceste acţiuni au avut efectul planificat ;

-să raporteze periodic managerilor progresul înregistrat prin evaluare;

-să revină asupra acţiunilor care nu au fost finalizate şi să le revizuiască în vederea unei

noi implementări.

Monitorizarea la nivel managerial presupune participarea managerilor, cât şi a membrilor

CA, prin:

-delegarea de sarcini şi urmărirea îndeplinirii lor;

-analiza rapoartelor întocmite la nivel de echipe;

-compararea rezultatelor scontate cu cele obţinute şi corecţia procesului respectiv în

vederea atingerii scopurilor propuse;

-proiectarea şi implementarea de noi acţiuni, adecvate contextului de adaptare la situaţii

specifice;

-analizarea greşelilor şi întocmirea unei baze de date cu experienţa acumulată, necesară

unor acţiuni ulterioare, asemănătoare.

PAS-ul va fi monitorizat de către director, care are sarcina de a interveni ori de câte

ori este necesar pentru ameliorarea rezultatelor obţinute şi stabilirea direcţiilor de acţiune

viitoare, concluziile desprinse fiind analizate şi în CP la sfârşitul semestrului. Acţiunile

de monitorizare vor fi derulate sistematic şi într-un mod competenţial astfel încât să se

realizeze eficacitatea atingerii obiectivelor printr-o comunicare eficientă a tuturor

factorilor implicaţi.

4.2.2. Evaluarea

Evaluarea va avea ca scop eficientizarea procesului instructiv-educativ în care elevul

devine partener în educaţie , implicându-se în actul propriei instruiri.

Evaluarea se va realiza prin:

-stimularea autoevaluării, instrument pedagogic atât pentru elevi cât şi pentru profesori;

-echilibrarea raportului de tip îndrumare-control utilizată pentru eficientizarea activităţii

didactice prin transformarea elevului în cetăţean responsabil, partener al propriei educaţii

şi instruiri;

-implicarea şefilor de catedre şi arii curriculare în evaluarea activităţii cadrelor didactice;

-evaluare prin teste periodice a nivelului de pregătire al elevilor;

-analiza rezultatelor la examenul de bacalaureat şi de certificare a competenţelor

profesionale şi îmbunătăţirea procesului instructiv - educativ.

Activitatea

Responsabilitatea

monitorizării şi

evaluării

Perioada

Calendarul

întâlnirilor de

analiză

Colectarea datelor care să

sprijine monitorizarea ţintelor

CEAC lunar Decembrie 2019

Iunie 2020

Monitorizarea implementării

acţiunilor individuale Echipa managerială semestrial

Decembrie 2019

Iunie 2020

Comunicarea acţiunilor şi a

rezultatelor obţinute Echipa managerială semestrial Decembrie 2019

Iunie 2020

Analiza informaţiilor privind

progresul realizat în atingerea

ţintelor

Echipa managerială anual Iunie 2020

Stabilirea metodologiei de

evaluare, a indicatorilor de

evaluare şi a impactului

asupra comunităţii

CA anual Septembrie 2019

Prezentarea generală a

progresului realizat în atingerea

ţintelor

Echipa managerială anual Iunie 2020

Evaluarea şi actualizarea

acţiunilor din PAS

CA anual Iunie 2020

PRIORITĂŢI ȘI OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU

2014 – 2020

OBIECTIV 1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele

angajatorilor şi ale pieţei muncii

Măsura 1.1.Proiectarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor

şi ale pieţei muncii

Măsurat prin: Număr de clase TVET din domeniul prioritar al şcolii,

Număr de absolvenţi cu nivelul 3, 4 și 5 de calificare din sistemul TVET, care s-au

angajat,

Număr de clase TVET pe nivele de calificare

Acţiuni Orizont

de timp

Responsabil

Elaborarea planului de şcolarizare în conformitate cu

PRAI şi PLAI

anual

Echipa

managerială,

responsabilii

ariilor

curriculare

Implicarea tuturor partenerilor în alegerea calificărilor şi

elaborarea curriculum-lui

anual

Echipa

managerială,

cadre

didactice,

agenti

economici

Formarea şi dezvoltarea la elevi a competenţelor şi

abilităţilor cheie şi a celor tehnice conform cerințelor

angajatorilor

permanent Cadre

didactice

Măsura 1.2 Participarea cadrelor didactice din școală la programe de perfecţionare şi

formare profesională finanţabile prin POSDRU

Măsurată prin: Număr de programe noi de perfecţionare şi formare profesională elaborate în parteneriat

cu universităţile din regiune şi alte instituții;

Număr de cadre didactice care participă la programele de perfecţionare şi formare

profesională ;

Acţiuni

Orizont

de timp

Responsabil

Analizarea şi monitorizarea specializărilor, calificărilor

cadrelor didactice şi perfectionarea acestora în funcţie de

cerinţele pieţei muncii

Facilitarea accesului profesorilor la programele de

perfecţionare şi formare profesională prin accesarea FSE ;

Anual

permanent

Echipa

managerială

ISJ, CCD,

Obiectiv 2. Creșterea atractivității învățământului profesional și tehnic

Măsura 2.1. Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere școlară și

profesională, pentru elevi şi părinţi

Măsurat prin: Număr de elevi şi părinţi consiliaţi

Număr de profesori consilieri formaţi

Număr activități de consiliere desfășurate pentru elevi și părinți

Acţiuni

Orizont

de timp

Responsabil

Organizarea de campanii de informare, orientare şi

consiliere școlară și profesională pentru carieră, pentru

elevii claselor IX-XII

Anual Echipa

managerială,

consilier

psiholog, diriginți

Atragerea elevilor şi părinţilor, cu accent pe cei care

provin din familii sărace şi de etnie roma, către

serviciile de de orientare şi consiliere pe care le oferă

școala

permanent Cadre didactice

Participarea profesorilor consilieri şi a diriginţilor la

cursuri de formare

anual

ISJ, CJRAE,

CCD

OBIECTIV3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru

tinerii din judeţul Dolj şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca

Mondială, fonduri ale administraţiei locale

Măsura 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale a școlii dotarea cu

echipamente didactice / şcolare şi IT

Măsurat prin: Număr lucrări de reparații și întreținere efectuate

Număr de echipamente didactice/şcolare şi IT achiziționate de școală

Acţiuni

Orizont de

timp

Responsabil

Identificarea posibilității de accesare a

fondurilor necesare reabilitării şi dotării școlii

anual Echipa managerială

Realizarea de lucrări și reparații curente și

întreținere la clădirile școlii

anual

Echipa managerială

Dotarea unităţii de învăţământ cu

echipamente didactice/şcolare şi IT

anual Consiliul Judeţean,

Consiliul Local, echipa

managerială, ISJ Dolj

Măsura 3.2 Extinderea accesului la formarea continuă finanţabil prin POS DRU

Măsurată prin: Număr de cursanţi

Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii

Autorizarea unităţii școlare pentru furnizarea de FPS

Număr de proiecte finanţate prin FSE (POSDRU)

Acţiuni

Orizont

de timp

Responsabil

Autorizarea unităţii de învăţământ pentru formare adulţi 2014-

2018

AJOFM,

ISJ, echipa

managerială

Organizarea de campanii de informare pentru atragerea

adulţilor la cursurile oferite de școală

anual ISJ Dolj,

echipa

managerială

Atragerea adulţilor a cursurile de formare continuă oferite de

școală

aual echipa

managerială,

cadre

didactice

Formarea formatorilor pentru FPC prin proiecte cu finanțare

europeană

anual ISJ Dolj,

cadre

didactice

OBIECTIV 4: Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin

POS DRU, fonduri guvernamentale

Măsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului școală-întreprindere și cel public-privat pentru

o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii și pentru

integrarea socio-profesională a tinerilor absolvenți

Măsurată prin: Număr de parteneriate realizate la nivelul unităţii şcolare

Număr curricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici

Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ

Număr de parteneri formaţi pentru elaborarea şi avizarea CDL

Număr de proiecte finanţate prin POS DRU

Acţiuni

Orizont

de timp

Responsabil

Realizarea de parteneriate funcţionale între școală și

Univesitatea din Craiova, agenţi economici, asociaţii

patronale, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii

parteneriale, pentru adaptarea ofertei educaţionale la

specificul pieţei muncii

anual Echipă

managerială,

agenţi

economici

Accesarea FSE pentru susţinerea şi dezvoltarea

parteneriatelor în vederea optimizării ofertei educaţionale

permanent Echipă

managerială,

agenţi

economici

Facilitarea angajarii absolvenţilor școlii la agenții

economici-parteneri

anual

Echipă

managerială,

agenţi

economici

OBIECTIV 5: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei

muncii– finanţat prin POS DRU

Măsura 5.1. Implicarea angajatorilor în elaborarea CDL propuse de școală

Măsurată prin:

Număr de CDL adaptate la cerințele angajatorilor

Acţiuni

Orizont

de timp

Responsabil

Elaborarea/actualizarea CDL în parteneriat cu agenții

economici având în vedere Regulamentul de avizare a

propunerilor de CDL în IPT, aprobat de ISJ Dolj

anual Echipa

managerială,

catedra

tehnică,

reprezentanți

ag. economic

Măsura 5.2 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul elevilor școlii

Măsurată prin:

Număr de firme de exerciţiu nou înfiinţate de către elevii și absolvenţii școlii

Acţiuni

Orizont

de timp

Responsabil

Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea

în CDL a noi conţinuturi

permanent

ISJ, CLDPS,

CCD, unitate

de

învăţământ

Accesarea FSE în vederea dezvoltării firmelor de exerciţiu la

nivelul școlii şi înfiinţarea întreprinderilor virtuale

permanent ISJ, CLDPS,

CCD, unitate

de

învăţământ

OBIECTIV 6.Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel

european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional– finanţat prin

POS, CBC si POS Cooperare transnațională și Resurse Umane

Măsura 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel

european

Măsurată prin: Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu

Număr de cadre didactice care participă la schimburile de experienţă/vizite de studiu

Număr de furnizori FPC care participă la schimburile de experienţă/vizite de studiu

Număr broşuri editate şi materiale

Acţiuni

Orizont

de timp

Responsabil

Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru

unităţile de învăţămât TVET

anual Unitatea de

învăţământ,

ISJ, CCD

Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în

vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună

practică şi a experienţelor acumulate

anual

Unitatea de

învăţământ,

ISJ, CCD

Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu

partenerii şcolilor TVET din UE

semestrial Echipa

managerială,

profesori

Măsura 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivă prin formare

iniţială şi continuă

Măsurată prin: Număr de elevi/adulţi care participă la programele comune

Număr de elevi/adulţi care se integrează

Număr de programe derulate

Număr de cadre didactice care au participat la stagii de formare pentru programele

comune

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Elaborarea de programe comune de educaţie inclusivă, în

parteneriat cu şcoli din UE

anual Echipa

managerială,

ISJ, ONG

Atragerea elevilor in programele de educaţie inclusivă anual

ISJ,Unitatea

școlară

Formarea cadrelor didactice care participă la programe de

instruire în domeniul educaţiei inclusive

anual CCD, Școală,

universităţi,

ISJ Dolj

ANEXE

PLANUL DE ŞCOLARIZARE

Distribuţia efectivelor de elevi din anul şcolar 2018-2019 în funcţie de filieră, profil /

domeniu, specializare / calificare profesională

Clase şi efective de elevi pe niveluri de învăţământ, la începutul anului şcolar

curent:

Nivel de

învăţământ

Număr de

clase/ grupe

Număr de

elevi / copii

Forma

de învăţământ

Limba de

predare

/Liceal

(ciclul

inferior),

din care

cl. a IX-a 5 132 Zi/seral Romana

cl. a X-a 7 211 Zi/seral romana

Total 12 343

Liceal,

(ciclul

superior),

din care

cl. a XI-a 5 151 Zi/seral romana

cl. a XII-a 7 224 Zi/seral romana

cl. a XIII-a 4 154 seral romana

Total 16 529

Postliceal,

din care

Maiştri,

din care

an I 1 21 zi romana

an II 1 29 zi romana

an III - - - -

Total 2 50

Postliceal,

din care

an I 3 87 zi romana

an II 3 101 zi romana

an III - -

Total

Scoala

profesionala

Cls. a IX-a 1 25 zi romana

Cls. a X-a 1 16 zi romana

Cls. a XI-a 2 40 zi romana

Total 4 81

Distribuţia efectivelor de elevi în funcţie de filieră, profil / domeniu, specializare /

calificare profesională (se va completa pentru fiecare nivel de învăţământ,

specializare /calificare profesională în parte):

Nr.

Crt.

Nivel Filieră Profil /

Domeniu

Denumire specializare /

calificare profesională

Număr clase Număr

elevi

1. Liceal

Zi/seral Tehnologic

a

Tehnic/elect

ric

Tehnician electrician

electronist auto

a IX-a 1 20

Tehnician electrician

electronist auto

a X-a 1 17

Tehnician electrician

electronist auto

a XI-a 1 27

Tehnician electrician

electronist auto

a XII-a 1 16

Tehnician in instalatii

electrice

a XI-a 1 39

Tehnician in instalatii

electrice

a XII-a 1 39

Tehnician in instalatii

electrice

a XIII-a 1 39

Tehnic/elect

ronica

automatizar

i

Tehnician de

telecomunicatii

a IX-a 1 20

Tehnician de

telecomunicatii

a X-a 1 18

Tehnician de

telecomunicatii

a Xi-a 1 22

Tehnician in automatizari a XIII-a 1 39

Tehnic/Elect

romecanica

Tehnician electromecanic a IX-a 1 36

Tehnician electromecanic a X-a 1 39

Tehnician electromecanic a XI-a 1 39

Tehnician electromecanic a XII-a 1 39

Tehnic/Mec

anica

Tehnician mecatronist a XI-a 1 36

Tehnician mecatronist a XII-a 1 39

Tehnician mecatronist a XIII-a 1 39

Tehnician transporturi a XII-a 1 39

Tehnician transporturi a XIII-a 1 39

Tehnic/Indu

strie si

pielarie

Tehnician designer

vestimentar

a XII-a 1 23

zi Vocational Sportiv Instructor sportiv-

fotbal,handbal, rugby

a IX-a 1 20

Instructor sportiv-

fotbal,handbal, rugby

a X-a 1 28

Instructor sportiv-

fotbal,handbal, rugby

a XI-a 1 29

Instructor sportiv-

fotbal,handbal, rugby

a XII-a 1 30

2. Postliceal

2.1. Postliceal Informatica Tehnician echipamente de

calcul

an I 1 28

Tehnician echipamente de

calcul

an II 1 36

Transporturi Tehnician transporturi

auto intern si international

an I 1 25

Tehnician transporturi

auto intern si international

an II 1 33

Tehnician electromecanic

auto

an I 1 25

Tehnician electromecanic

auto

an II 1 31

2.2. Maiştri Tehnic/Trans

porturi

Maistru electromecanic

locomotive

an I 1 21

Maistru mecanic pentru

utilaje de constructii si

terasamente

an II 1 29

an III - -

3. Scoala

profesion

ala

Tehnologi

ca

Electromeca

nica/Mecanic

a

Electromecanic material

rulant

Mecanic de mecanica fina

cls. a

IX-a

1 20

Electromecanic material

rulant

cls. a X-

a

1 16

Electromecanic material

rulant

Mecanic de mecanica fina

cls.a Xi-

a

1 20

Industrie

textila si

pielarie

Confectioner produse

textile

cls. a

XI-a

1 20

SITUATIE EFECTIVE SCOLARE

Ultimii sapte ani

AN

SCOL

AR

INVATAM

ANT

LICEAL ZI

INVATAM

ANT

LICEAL

SERAL

INVATAM

ANT

PROFESIO

NAL

INVATAM

ANT

POSTLICEA

L

MAIST

RI

TOT

AL

2011-

2012

460 385 - - - 845

2012-

2013

366 443 - 120 - 928

2013-

2014

328 456 - 286 - 1070

2014-

2015

298 443 53 262 30 1086

2015-

2016

289 508 104 160 64 1125

2016-

2017

295 578 104 185 64 1224

2017-

2018

260 540 81 188 50 1119

2018-

2019

343 529 81 188 50 1191

Evoluţia populaţiei judeţului Dolj pentru perioada 2003-2025

Tabel 1

Evoluţia populaţiei judeţului Dolj proiectată, pe grupe mari de vârstă pentru perioada

2003-2025 (varianta medie)

-mii persoane-

Grupe de vârstă

(ani)

2003 2005 2010 2015 2020 2025

0 - 14 116,0 109,4 98,4 92,2 85,2 77,1

15 - 64 489,3 487,6 480,8 464,7 442,1 420,9

Total 725,3 717,0 693,4 666,6 637,7 607,2

Tabel 2

Evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare a judeţului Dolj proiectată, pe grupe mari de

vârstă pentru perioada 2003-2025 (varianta medie)

-mii persoane-

Grupe de vârstă

(ani)

2003 2005 2010 2015 2020 2025

3-6 27,7 27,6 25,2 24,0 21,8 19,3

7-14 68,2 62,8 54,8 51,3 48,3 44,3

15-24 105,5 103,4 92,2 76,9 67,8 63,8

Total 201,4 193,8 172,2 152,2 137,9 127,4

Tabel 3

Populaţia pe grupe mari de vârstă proiectată pe medii, la nivelul regiunii Sud-Vest

Oltenia în perioada 2004-2025

-varianta medie-

-mii persoane-

0 -14 15 -64 65+

2004 2025 2004 2025 2004 2025

URBAN 169,4 108,3 819,4 685,9 105,7 153,1

RURAL 204,2 140,5 752,6 688,5 266,0 204,2

Tabel 4

Populaţia preşcolară şi şcolară pe grupe mari de vârstă proiectată pe medii, la nivelul

regiunii Sud-Vest Oltenia în perioada 2004-2025

-varianta medie-

-mii persoane-

3 -6 7 -14 15 -24

2004 2025 2004 2025 2004 2025

URBAN 37,6 25,8 102,5 65,4 191,6 94,9

RURAL 52,3 36,3 117,6 79,0 152,9 104,2

Rata de promovare a elevilor în ultimii 6 ani – liceu învăţământ zi

Clasa Criteriul

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-

2016

2016-2017 2017-2018 2018-2019

a IX-a Total şcoală 67% 84,07% 80% 76.50% 66,67% 67% 84,28%

a X-a Total şcoală 72,94% 69,70% 81,20% 94% 89,53% 87% 77,04%

a XI-a Total şcoală 79,50% 70,12% 49% 67;4% 90,78% 86% 79,10%

a XII -

a Total şcoală 85,32% 65,21 % 67,20%

69,04%

82,81% 91% 93,67%

Rata de promovare a elevilor în ultimii 6 ani – liceu învăţământ seral

Clasa Criteriul

2012-2013 2013-

2014 2014-2015 2015-2016

2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

a IX-a Total şcoală 66,67% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

a X-a Total şcoală 58,82% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

a XI-a Total şcoală 78,26% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

a XII -a Total şcoală 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

a XIII-

a Total şcoală 100% 100% 100%

100%

100% 100% 100%

Rata de promovare a elevilor în ultimii 5 ani – scoala postliceala si de maistri

Anul Criteriul

2012-2013 2013-

2014 2014-2015 2015-2016

2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

I Total şcoală 98% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

II Total şcoală - 100% 99,2% 100% 100% 100% 100%

Maistri

I Total şcoală - - 100%

100%

100% 100% 100%

Maistri

II Total şcoală - - -

100%

100% 100% 100%

RATA PROCENTUALĂ A ABANDONULUI ŞCOLAR

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

Total

şcoală 0 0 0 0 0

0 0

masculin 0 0 0 0 0 0 0

feminin 0 0 0 0 0 0 0

Tabel cu rezultatele obţinute la Examenul de Bacalaureat în

ultimii 7 ani şcolari

Anul

scolar

Elevi

prezentati

Elevi

admişi Procent promovabilitate

2011-2012 263 7 2,70%

2012-2013 153 12 7,84%

2013-2014 50 7 14%

2014-2015 42 10 23,81%

2015-2016 12 5 41,70%

2016-2017 41 15 36,80%

2017-2018 40 20 50%

2018-2019 40 18 45%

CENTRALIZAREA ELEVILOR CU CERINTE EDUCATIONALE SPECIALE

AN SCOLAR TOTAL MASCULIN FEMININ

2013-2014 2 1 1

2014-2015 0 0 0

2015-2016 3 2 1

2016-2017 3 2 1

2017-2018 6 5 1

2018-2019 5 4 1

3.3. Încadrarea cu personal didactic auxiliar

Total: 11 posturi:

Bibiotecar 1

Laborant 1

Informatician 1

Pedagog 2

Supraveghetor noapte 1

Secretar Şef 1

Secretar 1

Contabil Şef 1

Contabil 1

Administrator 1

3.4.Încadrarea cu personal nedidactic

Total: 22 posturi:

-

Muncitor calificat întreţ. şi rep. imobile şi util. 5

Muncitor calificat bucătărie 2

Muncitor calificat lenjerie spălătorie 1

Muncitor necalificat cantină 1

Îngrijitor curăţenie 11

Paznic 2

STRUCTURA PERSONAL LICEUL TEHNOLOGIC TRANSPORTURI CAI FERATE

NR.

CRT.

PERSONAL 2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

1 Cadre didactice

doctorat

5 5 5 5 5 8 8

2 Cadre didactice grad

I

45 45 49 44 46 46 46

3 Cadre didactice grad

II

6 10 8 8 4 8 2

4 Cadre didactice

definitivat

4 3 9 9 8 4 4

5 Cadre didactice

debutanti

- - - - 1 - 2

6 Personal didactic-

auxiliar

12 12 12 12 11 11 11

7 Personal nedidactic 27 27 27 27 23 22 22

BAZA MATERIALĂ- SPAŢIILE ŞCOLARE

Nr.

crt.

Tipul de spaţiu Număr

spaţii

Suprafaţă

(mp)

1. Săli de clasă /grupă 17 1051

2. Cabinete 13 793

3. Laboratoare 18 1098

4. Ateliere 5 305

5. Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi

sport

1 567,70

6. Spaţii de joacă 2 536,88

Unitatea funcţionează cu un număr de 2 schimburi, durata orei de curs/

activităţilor didactice fiind de 50 minute, iar a pauzelor/ activităţilor recreative

fiind de 10 minute.

BAZA MATERIALĂ- SPAŢIILE AUXILIARE

Nr.

crt. Tipul de spaţiu

Număr

spaţii

Suprafaţă

(mp)

1. Bibliotecă şcolară / centru de informare

şi documentare 1 116,8

2. Sală pentru

servit masa 1 567,70

3. Dormitor 32 934

4. Bucătărie 1 47,9

5. Spălătorie 1 42,70

6. Spaţii sanitare 3 64

7. Spaţii depozitare materiale didactice 5 193

BAZA MATERIALĂ - SPAŢIILE ADMINISTRATIVE

Nr.

crt.

Tipul de spaţiu Număr

spaţii

Suprafaţă

(mp)

1. Secretariat 1 70

2. Spaţiu destinat echipei manageriale 3 140

3. Contabilitate 2 35

4. Casierie 1 15

5. Birou administraţie 1 20

GLOSAR ABREVIERI

AJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

ANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

CA – Consiliul de Administraţie al şcolii

CP – Consiliul Profesoral

CCD- Casa Corpului Didactic

CCI – Camera de Comerţ si Industrie

CDL- Curriculum în dezvoltare locală

CDS – Curriculum la decizia scolii

CJAP- Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică

CLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare

Profesională

CNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

IMM- Întreprinderi mici şi mijlocii

IPT- Învăţământul profesional şi tehnic

ISJ- Inspectoratul Şcolar Judeţean

MEN- Ministerul Educaţiei Naționale

MT – Ministerul Transporturilor

ONG – Organizaţii nonguvernamentale

PAS- Planul de Acţiune al Şcolii

PLAI- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ

PRAI- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ

SNAC-Sistemul National de Asigurare a Calitatii

SPP – Standarde de pregatire profesionala

TVET (în engleză în text)- Învăţământul Profesional şi Tehnic

UE- Uniunea Europeană.

DIRECTOR ,

prof. dr. PATRASCU CRISTIAN DUMITRU