flsilu (2005); doctor in dreptdn Timi$oara.

(Alllgezent); lector universitar)rcS, IJniversitatea de Vest dind de Drept Bancar qi Fiscal}.AT (?nl4prezent); membru al- Cmert electronic (din 20 I 6).

dul &eptului internafional privat,fui Fvcutmea silitd transfron-ra ClI. Beck, 2015); autor alc,2010).

Sergiu Popovici

Drept internafional privat

Editura C.H. BeckBucureqti 2019

}IE\T!:-,r :-lcrdrilor de specialitate, maii-l ;i 196 din Legea nr.811996::c::ea operelor sau a produselori>-: e:cilatA lErd autorizarea sau:,ltr:tati constituie infrac{iune qi

JrlrJi-1rm legii. se in{elege reali-e urei opere. direct sau indirect,

:rea cafiii!

n-:ideratd editud cu prestigiu

ul scris al Editurii C.H. Beck..re editurii.

Cuprins

Abrevieri... ............D(

Partea I. Ce este dreptul international privat? .......,....... ICapitolull.Domeniuldreptuluiinternationalprivat ...................3

Secliunea 1. Competen{a intema}ionald a instanlelor(conflictul dejurisdic!ii).................. .......................4

Secliunea a2-a.Legeaaplicabild (conflictul de legi) ...................4Secliunea a 3-a. Recunoasterea qi executarea hot6r6rilor s1r6ine...................... 5Secliunea a 4-a. conlinutul dreptului intemalional privat din punctul de

vedere al prezentului curs........... ........5Capitolul II. Raportul juridic cu element de extraneitate................................7Capitolul III. Dreptut interna{ional privat - ramurl de drept........................ 9CapitolulrV.Izyoareledreptuluiinternationalprivat ...............11Capitolul v, calificarea: conflict de calificdri rs. interpretare autonom d ....14

Partea II. Diferite materii tratate distinct din punctur de vedereal dreptului interna{ional privat european .............. 19

Capitolul I. Materie civili gi comerciali in general... ..................21capitolul II. Materie matrimoniali ;i rispunderea pirinteasci ...................26Capitolul III. Obligafii de intrefinere.............. .........2gCapitolul fV. Materie succesoral[ ........30Capitolul V. Insolven{a transfrontalieri.......... ........32

Partea III. Competenfa in dreptul international privat....... ............ 35Capitolul I. Aspecte generale..... ............37Capitolul II. Reguli de competenfl in materie civili gi

comerciali in general.. ".......................39

Capitolul III. Reguli de competen{i in diferite materii ..............45Secliunea 1. Materie matrimoniala................. ........45Secliunea a2-a. Obliga\ii de intrelinere............... ....................... 46Secliunea a 3-a. Materie succesoralA ................. .........................46Secliunea a 4-a. Insolvenla transfrontaliera ......".....47

capitolul rv. Rolut ;i efectele prevederilor din codul de proceduri civiliin materie de competen15................. .......................49

Secliunea l. Reguli de corelare cu normele de competenladin regulamentele europene ............... ..................49

lucure;ti : Editura C.H.

Redactor: Bianca Vlad

\/I Dreptinternatrionalprivat

Secliunea a2-a.Interferenle cu competenla in materie civildsi comerciald in general.... ................ 50

Secliunea a 3-a. Interferenle cu rbspunderea pdr.inteasci.. ..........52secliunea a 4-a. Interferenfe cu obligafla de intrelinere si succesiunile..........53Secliunea a 5-a. Interferenle comune.................. .........".............. 53Secliunea a 6-a. Norme de competenld in domenii necuprinse de

regulamentele europene.. ...... . ........... ..................55

Partea IV. Legea aplicabili - conflictele de 1egi......... ....................... 59

Capitolul f. Norma conflictuali qi diferite feluri de conflicte de tegi....".......61

Capitolul lI. Lexfori,Iex causae .........."64

Capitolul III. Legea procesuali aplicabill ...............65

Capitolul IV. Retrimiterea - institu{ie particularl conflictului de legi......... 67

Capitolul V. Alte excepfii de la aplicarea legii strline ................70Secliunea l. Aspecte comune....... .......70Sec{iunea a2-a.Fruuda ................"......70Secliunea a 3-a. Ordinea public6..... ........................73Secfiunea a 4-a. Normele de aplicare imediatd... .....................-..74

Capitolul VI. Raportul dintre reglementirile europene si normeleconflictuale din dreptul intern ...........77

Capitolul VII. Stabilirea continutului legii striine........ ..............78

ParteaV.Normeconflictualeindiferitematerii........ .."....................81

Capitolul I. Persoana fizici qi persoana juridicS in dreptulinterna{ional privat....... ...................... 83

Secliunea 1. Condilia juridicd a striinului .............. 83Secliunea a 2-a. Persoanafizica"in dreptul intemational privat...................... 84Secliunea a 3-a. Persoana juridici in dreptul internalional privat.......... .........87

Capitolul II. Materie civili gi comerciali in general.. .................90Secliunea 1. Obligatiile contractuale .......................90Secliunea a2-a. Obligatiile extracontractuale....... ..............."......95Secliunea a 3-a. Regimul real al bunurilor. .....".......99

Capitolul III. Dreptul familiei....... ...... 105Secliunea 1. Cdsitoria. ...................... 105Secliunea a2-a.Filia[ia ..................... 109Secliunea a 3-a. Adop1ia................ ....................... 109Secfiunea a 4-a. Autoritatea pirinteascd qi obligafia de intrelinere............... 110

Capitolul IV. Alte categorii de norme conflictuale ....................111Secliunea 1. Materie succesoralS ...... I 1 1

Secliunea a 2-a. Insolven!5............" ....................... 112

50

.

Cuprins VJI

Partea VI. Recunoa;tere si executare cu elemente transfrontaliere.................. l13Capitolul I. Preciziri prealabile... .......115capitolul Ir. Recunoasterea drepturilor dob6ndite in striinrtate............... 116Capitolul III. Recunoastere si executare conform

Codului de procedurl civili .............11gSecliunea l. Noliunea de exequatur ...................... I l gSecliunea a 2-a. Recunoa;tere sau executare.................. .......... I lgSecliunea a 3-a. Hotardrile - delimitdri terminologice ................................. 120Secliunea a 4-a. Condiliile recunoasterii/executarii.............. ....lLzSectiunea a 5-a. Procedura de judecare............... .....................-I27Secliunea a6-a.Tranzacliilejudiciare.................. ...,................130Secliunea a7-a.Hot1trdrile arbitrale strdine .......... 131

Capitolul fV. Recunoagtere ;i executare in regimulRegulamentului Bruxelles I bis.....,.. .................... 132

Secliunea l. Considerente preliminare............... .......................132Secliunea a 2-a. Accepliunea noliunilor de,,hotdrdre ",,,tranzac\ie',,

respectiv,,act autentic".................. .....................133Sec{iunea a 3-a. Mdsuri provizorii .... 135secliunea a 4-a. Motivele de refuz al recunoagterii sau executdrii ............... 13gSecJiunea a 5-a. Procedura de rcfuz al execut5rii.... ...--.............142

Capitolul V. Recunoagtere gi executare in diferite materiireglementate de dreptul Uniunii Europene ........I47

Secliunea 1. Materie matrimoniald gi rdspundere pd.rinteasc6................. .....147Secliuneaa2-a.Obligatliledeintrelinere............... ..................I4gSecliunea a3-a.Materie succesorala................. ....................... 153Secliunea a 4-a. Insolven!a............. ....................... 154

Capitolul VI" Proceduri speciale.. ....... 156Secliunea l. Titlul executoriu european..... ........... 156Secliunea a 2-a. Somalia europeand de plata ........157Secfiunea a 3-a. Procedura europeand cu privire la cererile

cu valoare redusb......... ...................164Bibliografie selectivi ........169

--::--.-i (,)

dnere si succesiunile........." 53

.......".............. 53ii necuprinse de

le conflicte de Iegi............61

i conflictului de legi......... 67

iine ............................."...... 70......70

rpene;i normele

70/J74

77

n dreptul

rdonal privat ...................... 841alional privat.......... ......... 87

t'.......................................

l;

fia de inrelinere............... I l0i........................................ 111

....111

55

59

64

65

81

8383

105105109109

tt2

Capitolul IDomeniul dreptului internafional privat

Dezvoltarea raporturilor de drept privat a condus la o extindere teritorial6 impor-tantL a efectelor acestor raporturi, cu consecin{a diversificdrii semnificative arelaliilor internalionale. Interacliunea dintre mai multe sisteme de drept relativ la unanumit raport juridic de drept privat a condus la necesitatea reglementdrii acesteisitualii la nivelul fiec5rui stat.

Poate modalitatea cea mai la indemAnd de a contura imaginea dreptului intema-lional privat este de aprezenta conlinutul acestuia - domeniui dreptului internalionalpriyat.

In cadrul litigiilor privind raporturi juridice cu elemente de extraneitate, existd oserie de probleme care trebuie rczolvate:

- verificarea competenlei de cdtre instanla sesizatd, conform normelor de dreptprocesual ale forului, inclusiv cele privind raporturi procesuale cu element deextraneitate;

- determinarea legii procedurale aplicabile; aceasta este aproape invariabil legeaforului, cu excepliile pe care aceasta insdqi le pennite;

- stabilirea legii aplicabile raportului juridic dedus judecdfii; conform normelor dedrept interna{ional privat din legea forului, autoritatea forului va stabili cI raportuljuridic cu element de extraneitate va fi evaluat fie in raport cu legea proprie, fie dupao lege strdin6;

- stabilirea conlinutului legii straine, dacd aceasta este diferitd de legea procedrnal6;- judecarea gi pronunlarea soluliei in func1ie de legea determinata ca fiind

aplicabilS;- recunoagterea efectelor hotdrdrilor j udecatore gti sau arbitrale striine.Nu toate aceste elemente se regbsesc cu necesitate in cadrul oricdrui litigiu de

drept intemalional privat. De exemplu, este posibil ca instanla sesizata s6 considerecd sunt competente instanlele din alt stat, litigiul finalizdndu-se astfel. De asemenea,problema recunoagterii efectelor hotardrilor judecatoregti este, in principiu, de sinestdtdtoare, din moment ce presupune un proces finalizat in alt stat decdt cel derecunoagtere. Nu in ultimul rdnd, judecarea qi pronunlarea soluliei in funclie de legeaaplicabil5 line de materia de care aparline raportul juridic cu eiement de extraneitatededus judecalii.

Rezult5 astfel ci dreptul internalional privat are ca domeniu de cuprindereproblemele de competen{a internationala a instan{elor - conflictul de jurisdiclii; legeaaplicabila raportului juridic dedus judecblii - conJlictul de legi, ;i efectele hotdrarilorstrdine. in literatura de specialitate se voibegte gi despre condlliajuridica a strdinului,ca element al domeniul dreptului internalional prir at.

4 Drept internalional privat

Secfiunea 1. Competenta internafionall a instanfelor(conflictul de jurisdicfii)

Notiunea ,,conflictului de jurisdic{ii" este intr-o anumiti misurd improprie,intrucdt poate da nagtere la interpretarea cd obiectul sdu de preocupare il constituiealegerea instanlelor unui anumit stat atunci cdnd instanlele din mai multe state arputea fi competente sd solutioneze un anumit litigiu cu element de extraneitate.

In realitate, conflictul de jurisdictii, din punctul de vedere al competen{ei, nupresupune solu{ionarea unui ,,conflict" in sensul gramatical al cuvAnfului. InstanJasesizatd, va aprecia dacd este sau nu competent[ sr judece litigiul in funclie denormele procedurale proprii, fiafi. a avea posibilitatea de a alege intre instanlele dinunul sau mai multe state terte care ar putea fi competente datoritd unor legdturi culitigiul. Declinarea de competen{d in favoarea instanfelor unui stat terf este prevdzutd.doar cu titlu exceplional, in cadrul anumitor tratate intemalionale de asistentdjuridicd, insi nu este posibild conform normelor procedurale interne.

Odati stabilitd competenla instanlei sesizate, se exclude, cu foarte putine exceptii,posibilitatea incidenlei unei legi procedurale striine, deci din acest punct de vederenotiunea de ,,conflict" apare ca fiind gi mai putin adecvati.

Cu toate acestea, notiunea ,,conflict de jurisdicJii" are in primul rAnd meritul de asublinia cd suntem in prezen{a unei problematici de drept intemalional privat, gi maideparte de a scoate in evidenld faptul c5, in cadrul domeniului dreptului internalionalprivat, problemele procedurale cu element de extraneitate ocupl o pozi{ie distinctd.

Secfiunea a2-a. Legea aplicabili (conflictul de legi)

Conflictul de legi este acea situatie in care, datoritb elementului/ elementelor deextraneitate, un anumit raport juridic este susceptibil sd fie guvemat de legea unuiasau mai multor state diferitei.

Aceste legi, sisteme de drept diferite, se alld in ,,conflict", in sensul cf, un raportjuridic nu poate fi guvernat in acelaqi timp de legile mai multor state, raportat laaceeagi institulie juridicS, impundndu-se stabilirea cdrei legi din cadrul celor aflate inconflict se aplicd in situalia datd.

Am subliniat cd raportat la aceeagi institulie juridicd nu pot coexista mai multelegi. Acelaqi raport poate fi insd supus unor legi diferite in acelaqi timp, in sensul cd(la un nivel primar) legea personali a pdrtilor va reglementa capacitatea acestora de acontract4 legea locului situdrii obiectului contractului va reglementa statutul juridical bunului mobil sau imobil, etc. Toate aceste legi este posibil sd fie diferite pi intreele, gi in rapofi cu legea contractului, care va determina efectele sale, firi a fi necesar

I I.P. Filipescu, A.I. Filipescu,Tratal de drept international privat, Ed. Universul Juridic,Bucuregti, 2008, p. 32' I. Macovei, Tratat de drept internalional privat, Ed. Universul Juridic,Bucureqti, 2017, p. 13:. D.-A. Sitaru, Drept internalional privat. Partea generali. Parteaspeciali - Normele conflictuale in diferite ramuri ;i institufi ale dreptului privat, Ed. C.H.Beck, Bucureqti, 2013, p. 2-3.

lali a instanfeloriit

r :numiti. mdsur[ improprie,€u de preocupare il constituieuni:le din mai multe state ar:l ement de extraneitate.je r-edere al competen{ei, nuratical ai cuvAntului. InstanJa. -:udece litigiul in funclie deCe a alese intre instan{ele diniente datoritd unor legdturi currr utui stat te4 este prevdzutd:e intemationale de asisten{5lurale interne.lude. cu foarte pu{ine exceplii.leci din acest punct de vedereard.

ue in primul rAnd meritul de aept intemalional privat, gi maireniului dreptului interna{ionalue ocupd o pozi[ie distinctd.

rnflictul de legi)

5 elementului/ elementelor de;a fie guvemat de legea unuia

rnl'lict", in sensul cI un rapoftmai multor state, raportat la

i legi din cadrul celor aflate in

ca nu pot coexista mai multe:e in acelagi timp, in sensul cdrenta capacitatea acestora de ava reglementa statutul juridic: posibil sI fie diferite pi intreefectele sale, frrd a fi necesar

nal privat, Ed. Universul Juridic,nal prir-at. Ed. Universul Juridic,privat. Partea generali. Parteaiii ale dreptului privat, Ed. C.H.

Dorneniul dreptulai intema1ional pril,at 5

ca aceeagi lege sd guvemeze toate instituliile juridice sus-enunlate. Fiecare dintreacestea, insd (capacitatea de a contracta, statuful juridic al bunului mobil sau imobil,efectele contractului), trebuie guvemate de o lege unicd, ce se va stabili in urmarezolvdrii conflictului de legi.

Secfiunea a 3-a. Recunoagterea si executarea hotiririlor strrine

Miza majoritalii litigiilor, inclusiv a celor cu elernente de extraneitate, o constituiecaracterul real gi efectiv al posibilitalii reclamantului de a obline rcalizareapretenlieice fonneazd obiectul procesului. Cdnd raporlul juridic are caracter transfrontalier, sepune problema modalitalii in care o hotdrdre judecdtoreascd pronunlatd intr-un stat -statul de origine - poate produce efecte pe teritoriul altui siat - statul solicitat saustatul de executare' Un important principiu comun tuturor sistemelor internalionaleeste cel potrivit cdruia executarea este atributul exclusiv gi suveran al statului peteritoriul cdruia este solicitatd executarea. Extrateritorialitatea hotararilor judecdto-resti este un concept relativ recent, Ei a evoluat de la acceptarea unor efecte transfron-taliere doar cu titlu exceplional, in condiliile unor formalitdli anevoioase, la supri-marea exequatur-ului intre statele membre ale Uniunii Europene in majoritateamateriilor de drept privat, in sensul inlaturdrii oriciror formalitadin statul unde a fostsolicitata executarea.

secfiunea a 4-a. confinutul dreptului internafional privatdin punctul de vedere al prezentului curs

Am amintit cd in rnajoritatea lucrdrilor de specialitate este tratatd, condilia juridicaa strainului ca element al domeniului dreptului interna{ional privat. prin condiliajuridica a strdinului inlelegem ansamblul drepturilor gi obligaliilor care revinstrainilor pe teritoriul unui anumit stat. S-a arl/ratinliteratura de specialitate cd dacistriinilor nu le-ar fi recunoscute niciun fel de drepturi, atunci protl.*u conflictuluide legi sau de jurisdiclii nu se ridic6; din moment ce strdinul nu este recunoscut dinpunct de vedere juridic, legea straina nu se aplicd in nicio situalier.

Principiul consacrat de art. 18 alin. (1) din Constitutia Romdniei2 este cel al recu-noaqterii unor drepturi egale cetSlenilor straini gi apatrizilor de pe teritoriul ldrii cucele ale cetdlenilor romdni. Problematica, jindnd de condilia juridica a str6inului, vaforma obiectul preocupdrii in cadrul analizei persoanei fizice gi juridice in dreptulinternalional privat.

cetalenia, privitb ca apartenenla unei persoane fizice la un anumit stat, prezint1importan!5 pentru dreptul internalional privaf . Elementele cetlleniei care nu privescconflictul de legi sau de jurisdiclii sunt insi considerate, in mod tradifional, ca

I I A.facovei, op. cit., p. 15; I.p. Filipescu. A.I. Filipescu. op. cit., p. 169_175.2 M.Of. ru.767 din 3l octombrie ZOOI.31.P. Filipescu,A.I. Filipescu,op.cit.,p.34-35; I. -\laco.rei.op. cit.,p. 15.

6 Drept internatrional privat

apa(indnd dreptului public. Tot astfel, in ceea ce ne privegte, elementele care tin decondiJia juridici a strdinului, gi care nu au relevan{d pentru conflictul de legi sauconflictul de jurisdiclii, respectiv dreptul de liberd circula{ie, de stabilire, regimulrefugiatilor, azilul politic qi alte asemenea, nu sunt cuprinse in domeniul dreptuluiintemalional privat, fiind mai degrabi legate de probleme care {in de suveranitateastatelor.

in concluzie, dreptul intemalional privat poate fi definit ca acearamurd de dreptcare reglementeazl, competenla internalionald a instanlelor de judecatd, legeaaplicabilS raportului juridic cu element de extraneitate si efectele hotdrArilor strd.inel.Aceasta este structura tuturor instrumentelor europene qi intemalionale care vizeazdelementele de drept intemalional privat referitor la o anumitd materie in integralitatealor; atunci cAnd nu sunt vizate toate aceste elemente, in mod tradifional, impdrlireamateriei se realizeazd. in funclie de elementele procedurale (competenfa internalio-nal6, recunoaEterea si executarea), de reguld cuprinse in acelaqi instrument, fie elregulament, tratat sau conven{ie intemalionald, pe de o parte, si elementele privindconflictele de legi (legea aplicabil6), pe de altd parte.

I Pentru o abordare duald, in sensul cd procesul cMl intemalional qi dreptul intemalionalprivat sunt institulii separate, a se vedea $.A. Stdnescu, Procesul civil internalional,Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2017, p. 2-7.

lrive;te, elementele care {in dei pentm conflictul de legi sau:irculalie, de stabilire, regimul:uprinse in domeniul dreptuluileme care lin de suveranitatea

lehnit ca acea ramurd de dreptrtantelor de judecatS, legeasi electele hotardrilor strdinel.

: si intemalionale care vizeaz1rumita materie in integralitateain mod tradilional, impdrfirea

durale (competen{a internalio-e in acelaqi instrument, fie elo parte, si elementele privind

emarional si dreptul intema{ional:u- Procesul civil internalional,

IM.Of. nr. 505 din 15 iulie 2011.2 M.Of. rc.247 din 10 aprilie 2015.3.1.P. Filipescu,A.L Filipescu, op. cit.,p. l9-20.

_ a Pentru detalii privind elementul de extraneitate, a se vedea D-A. sitaru, op. cit., p. 4-6;

I. Macovei, op. cit., p. l6-18; I"p. Filipescw, A.I. Filipescu. op. cit., p.2L_23.

Capitolul IIRaportul juridic cu element de extraneitate

Potrivit art. 8 c.civ.l (republicat), extrateritorialitatea legii civile, ,,in cazulraporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile seface finAndu-se seafila de normele de drept intemalional privat cuprinse in carteaa VII-a din prezentul cod".

In aceeagi ordine de idei, art.2557 alin. (1) c.civ. arata c6,,,prezentacarte cuprindenorne pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept internalional privat".

conform alin. (2) al acestui text normativ, ,,in ?n{elesul prezentei cdrfi, iaporturilede drept internalional privat sunt raporturile civile, comerciale, precum gi alteraporturi de drept privat cu element de extraneitate,,. Alin. (3) confirm6 prevalenlaconvenliilor internalionale la care Rom6nia este parte, a dreptului Uniunii Europene9i a dispoziliilor din legile speciale in raport cu reglementarea-cadru din Codul civil.

Similar, art. 1065 c.proc.civ.2 (republicat), referindu-se Ia cartea a vII-4intitulata ,,Procesul civil intemalional", stipuleaza c6: ,,Dispoziliile prezentei carfi seaplica proceselor de drept privat cu elemente de extraneitite in maiura in care printratatele internalionale la care Romdnia este parte, prin dreptul Uniunii Europene sauprin legi speciale nu se prevede altfel,'.

Din formularea textelor legale sus-expuse se desprinde urmdtoarea concluzie: degiraporlul juridic de drept intemational privat constituie obiectul de reglementare almateriei, nu toate aspectele care privesc acest raport vor forma obiectul preocupdriidreptului intemalional privat, ci doar legea aplicabil5 respectivului raport pi regulitede procedurd aferente. Conlinutul concret al raportului de drept internalional privatva forma obiectul preocupirii in ramura de care aparline acest raport daci nu s-ar luain considerare elementul de extraneitate3.

Legea romdnr prevede, conform celor de mai sus, ca obiectul reglementarii indreptul intemalional privat il constituie raportul juridic cu element de elxtraneitate. inabsenla unei definifii legale, elementul de extraneitate a fost definit in doctrini cafiind acel atribut al raportului juridic ce determinl ca acesta sd. fie susceptibil a figuvernat de mai mult dec6t un singur sistem de drepta.

Cu alte cuvinte, elementul de extraneitate nu este o componenta structuralddistinctd a raportului juridic in sensul teoriei generale a dreptului (obiect, subiecte,conlinut), ci este o trSsaturl a unuia dintre elementele componente ale acestui raport,cum de altfel se desprinde 9i din art. 2557 alin. (2) C.civ.

8 Drept internatrilnal privat

Raportul de drept interna{ional privat este, in accepliunea textului legal, un raportde drept privat (sau drept civil lato sensu) care aparfine deja unei alte ramuri de diept(drept civil in sens restrans, drept comercial, dreptul muncii, dreptul familiei, q.aj,motiv pentru care obiectul preocupdrii dreptului interna{ional privat il vor constituitocmai consecintele care decurg din prezenJa elementului de extraneitate. Celelaltecomponente ale raportului juridic vor ft analizate in ramurile de drept privat din careface parte raporlul supus analizei.

Raporturile de drept public (administrativ, frscal, penal, g.a.) nu cad sub incidenlamateriei. Degi elementele de extraneitate din aceste materii nu sunt cu totul lipsite Jeefecte specifice, ele nu vor conduce la aplicarea, in fala autoritdlilor romAne, alegiiunui alt stat decdt in mod cu totul exceptional, qi in baza unor dispozilii de dreptpublic, striine materiei dreptului interna{ional privat.

O alte trdslturd a raportului juridic cu element de extraneitate o constituie faptulci acesta se incheie intre persoane frzice sau persoane juridice. Cu alte cuvinte,subiectele acestui raport sunt persoane de drept privat. Rela{iile dintre state ca entitd{isuverane sunt guvemate de dreptul internafional public.

:a -:r-e ri{ului legal, un rapofi

': ::- a unei alte ramuri de drept::::-cii. dreptul familiei, g.a.),

::;::cnal privat il vor constitui-:-:--:i de exlraneitate. Celelalte

- jle de drept privat din care

enal. ;.a-) nu cad sub inciden{a,r:,.ii nu sunt cu totul lipsite de

'!a a'urorirAlilor romAne, a legii: :.:z.a unor dispozi{ii de drept

:rrraneiiate o constituie faptule.le juridice. Cu alte cuvinte,R:laliile dintre state caentitdli

:,

Capitolul IIIDreptul international privat _ ramurl de drept

Au existat discuiii importante cu privire la autonomia dreptului internalionalprivat- Suntem in prezen\a unei ramuri de drept, sau a unor eGmente reunite dinmateriile de drept privat in cadrul cdrora apure eGmentul de extraneitate?

_ Literatura de specialitate din Romdnia atestl unanim caracterul autonom aldreptului intemalional privatl. Degi raportul juridic cu element de extraneitate nu areel insugi caracter autonom, aceasta nu inseamnd ci obiectul preocupbrii materiei nueste unul distinct, tocmai datoritd faptului cd domeniul de aplicare privegte parlicula-ritatrile raportului de drept privat pe care le genercazdelementul de extraneitate.

De asemenea, metodologia din dreptul internalional privat este una proprie,adaptatl' la specificul domeniului sau de aplicare. Metoda conflictualisti, meiodaprop?r law (ambele specifice conflictului delegi), metodologia de stabilire a compe-tenlei intemalionale si a efectelor hotdr6rilor strdine, toate sunt fbri corespondeni inalte materii de drept privat.

, In acest sens, din punctul de vedere al metodologiei, raporturile juridice cu elementde extraneitate pot fi reglementate fie cu ajutorul normelor confliciuale, prin interme-diul carora se va indica legea cdrui stat va guvema un anumit raport juridic, conlinutulqi celelalte elemente ale acestuia din urmd urmdnd a fi determinate de legea astfeldesemnat5, fie prin norTne materiale sau substanliale, care vor guvema direit, nemij-locit, conlinutul qi celelalte elemente ale raportului juridic supus aializei.

Prin metoda conflictualista se solulioneazl, conflictul de legi, anume situalia incare datoritd elementului de extraneitate, un raport juridic este susceptibil a fi guver-nat de mai multe sisteme de drept, in sensul indicarii (directe sau indirecte) i legiiaplicabile. in cadrul metodei

"o.tfli"tuulirte, sau distinct de aceasta, se face vorbire

despre aplicarea aqa-numitelor norme de aplicare imediatd, care inl5turl intr-o anu*mita situatrie ce fonneazi obiectul reglementdrii orice conflict de legi, prin stabilireaci in respectiva situaiie se impune aplicarea cu necesitate a unei anuirite norme2.

Nonna materiald de drept intemational privat se particularize azd" prinaceea cd nuare ca obiect determinarea legii aplicabile, ci reglementeazd,insugi iaportul juridic3.Ea se deosebegte de nofina materialS de drept nalional prin aceea

-cd.are caobiect un

raport juridic cu element de exlraneitate. Guverndnd raportul insupi, aceastd normddevine aplicabila doar prin prisma unei nonne conflictuile care o declard aplicabila.Din aceste considerente, reglementarea prin nonne materiale de drept interna{ionalprivat este proprie materiei de care aparfine raportul juridic cu element de extra-neitate, nefiind specificl dreptului intemalional priuut.

-

1-11 filinescw, A.I. Filipescu, op. cit., p. 5l; L -\[acotei. op. cit., p.22_26.2 I.P. Filipescu, A.L Fil.ipescu, op. cit.,p.2g-29.' I. Macovei, op. cit., p. 33.

--

l0 Drept internalional privat

Metoda proper lqw este o metodd derivatd din sistemele de common low, qipornegte de la premisa cd fiecare spefi prezintd particularitdlile sale, cu pondere girelevanld diferiti. Potrivit acestei metode, legea aplicabild unui anumit raport juridicnu trebuie determinati abstract, prin norme conflictuale general incidente. Concepliaproper law impune ca ruportat la o situalie datd, in funcJie de toate particularitaflecauzei, sd fie decisd legea cu care aceastd situalie prezirfid,legdturile cele mai strdnse.In cadrul metodei proper law, judecdtorul are o marj6 foarle largd de apreciere,nefiind legat de regulile caracteristice metodei conflictuale, urmAnd si aplice legeape care o considerd cea mai apropiati raportuluijuridic supus analizeil.

Aplicatii ale metodei proper lqw se regdsesc ai in codul nostru civil qi inregulamentele europene, ins6 devierea de la regulile stabilite prin normele conflictualeeste posibild doar in cazurTle expres gi limitativ prevdzute de lege. Conform aft.2565alin' (l) C.civ., ,,in mod exceplional, aplicarea legii determinate potrivit prezentei c6r-{ipoate fi inldturatd dac5" datoritd circumstantelor cauzei, raportul juridic are o leg6turdfoarte indepdrtatd cu aceastd lege. in acest caz) se aplicd legea

"r, "*" raportul ";*iai.prezintd' cele mai strAnse legdturi". Totuqi, normele conflictuale nu pot fi inldturate,conform alin. (2) al acestui text notmativ, in caztl legilor privind starea civil6 saucapacitateapersoanei, precum gi atunci cdnd pdrlile au ales legea aplicabild.

Noile coduri par sd ateste orientarea opusd, anume cd dreptul internaJional privatreprezintd. o componentd. fie a dreptului civil (conflictul de legi), fie a dreptuluiprocesual civil (competenld internafionald, recunoaqtere qi executare). Nu credemtotuEi cd modificarea sediului materiei, respectiv scindarea Legii nr. l05ll9g2,abrogat* intre Codul civil qi noul Cod de procedurd civild este de natur6 s[ inldtureconceplia privind autonomia dreptului interna{ional privat, atAta timp cAt nu au operatmodifi cdri substan{iale ale legislafiei.

S-a mai ridicat de asemenea problema apartenenlei ramurii la dreptul intem sauinternalional, pe de o par1e, respectiv la dreptul privat sau public, pe de alt6parte.

componenta ,,internalional" din cadrul denumirii are ca scop particularizarcamateriei din punctul de vedere al elementului de extraneitate3. Degi o parte dinsursele legislative ale dreptului intemational privat sunt interne, particularititilemateriei fatd de cele consacrate in dreptul ,,na{ional" nu ridicd dificultbli de esen{d"

De asemenea, faptul cd suntem in prezenta unui drept ,,privat" are meritul de asublinia c5. sfera raporhrrilor juridice care formeazi obiectul materiei nu le cuprindepe cele de drept administrativ, fiscal, penal, sau alte ramuri de drept publicsubstan{iala. Desigur cd normele de procedurd care reglementeazdprocesele civile cuelemente de extraneitate nu dobAndesc naturd privat5, tot astfel cum normele deprocedurd de drept comun nu au aceastd calificare, deqi in cadrul lor se cerceteazdraporturi juridice substanliale de drept privat, lard ca denumirea materiei supuseanalizei sd fie susceptibild a genera confuzii semnificative.

I I.P. Filipescu, A.I. Filipescu,op. cit.,p.31-32.2M.Of. nr.245 din l octombrie1992.3 LP. Filipescu, A.I. Filipescu, op. cit.,p.23.4Ibidem.

sistemele de common law, Siicularitalile sale, cu pondere gi

abili unui anumit raport juridicile seneral incidente. ConcepJiahrnqie de toate particularitdlilednrii leg6turile cele mai strdnse.arjd foarte largd de apreciere,ictuale, urmdnd sd aplice legeac supus analizeil.;i in Codul nosfiu civil qi inabilite prin normele conflictualearte de lege. Conform uf.Z565Erminate potrivit prezentei cdr-fi

i- rapornrl juridic are o leg6turd5 legea cu care rapoftul juridiconflictuale nu pot fi inldturate,egilor privind starea civild saurles legea aplicabil6.: c5 dreptul internafional privatlictul de legi), fie a dreptuluitere ;i executare). Nu credemscindarea Legii nr. 10511992,:ivild este de naturd sd inldtureivat, at6ta timp cAt nu au operat

:i ramurii la dreptul intem saunu public, pe de altd par1e.i are ca scop particularizarcaxtraneitate3. Degi o parte dinsunt interne, particulariti{ile

u ridici dificultati de esen{d"lrept ,,privat" are meritul de abiectul materiei nu le cuprindealte ramuri de drept public

Jementeazl, procesele civile cut5- tot astfel cum normele deegi in cadrul lor se cerceteazl:a denumirea materiei supuseive-

Capitolul IVIzvoarele dreptului internalional privat

Dupd sursa reglementarii, izvoarele dreptului internalional privat pot fi intemesau externe. Degi regulile de solulionare a conflictelor dL legi sunt proprii fiecdruistat, uniformizarea acestora la nivel intemalional este o practic-f, tot mai extins6.

Din categoria izvoarelor inteme, Constitulia Rominiei reglementeazd principiifundamentale cu incidenld gi in dreptul internalional privat, Lr* u. fi cu titlu deexemplu aspecte privind cetalenia (afi. 5), statutul romdnilor in straindtate, alcetdlenilor strdini gi apatrizilor, extrddarea qi expulzarea (art.7 qi 17-19), drepturilefundamentale (art. 25 - libera circulafie, art. [+ - proprietate a privata, ui. sz -restrdngeri), principii ale economiei qi proprietatea (art. t:s qi t:o;.

Sediul materiei conflictului de legi il constituie Cartea'ayli-a din Codul civil.Norme conflictuale existd gi in acte normative cu caracter intern, cum ar fi Codulaerianr, Legea societalilor nr.3lll990, republicati2, r"g"i i.'zeAllo, priui"Jregistrul comerfului, republicatS, Legea nr. 372120054 priv-ind dob6ndirea dieptuluide proprietate privata asupra terenurilor de cdtre cetaJenii straini qi apatrizi, prec'um gide catre persoanele juridice strd.ine, g.a. Acte normative cu ielevanla in materiadreptului intemational privat m,ai sunt: Legea nr.21ll99ls a cetdleniei rorn6ne,republicatd, Legea nr.1l9ll9966 cu privire la actele de stare civili, republicatd,o.u.G. nr.194120027 privind regimul strdinilor in Rom6nia, republicatb, Legeanr.273120048 privind procedura idopliei, republicatd, q.a. Sediuf materiei p"rit*competenla internafional1., legea aplicabild in procesul civil ;i efectele hot6rdrilorstrdine il constituie Carteaa vII-a din codul de procedura civild.

Din categoria izvoarelor exleme fac parte convenliile intemafionale bilaterale saumultilaterale prin care se reqlementeaza probleme de drept intemalional privat (tratatele,protocoalele, pactele gi acordurile intemalionale) gi la care lara noastrb este parte.

Dintre conven{iile internalionale multilaterale cu eiecte in dreptuf internalionalprivat amintim: Convenlia cu privire la conflictele de legi relative la efectelecisatoriei asupra drepturilor qi datoriilor sotilor in raporturil*-io, p"rrorrale pi asupraaverilor soJilor, ratificati_de Romdnia prin Decretul-lege nr. 1007lrgl2s, cl""""1iupentru a reglementa conflictele de lege ;i de jurisdiclie in materie de despdr[enie gi

1 M.Of. nr. 45 din 26 ianuarie200l.2 M.Of. nr. 1066 din l7 noiembrie2004.3 M.Of. nr. 49 din 4 februarie 199g.4 M.Of. nr. 1008 din 14 noiembrie 2005.s M.Of. nr.576 din l3 august 2010.6 M.Of. nr. 339 din 18 mai 2012.7 M.Of. nr.42l din 5 iunie 2008.8 M.Of. w.739 din 23 seprembrie 2016.eM.Of. nr.26l din28 februariel9I2.

12 Drept internatrional privat

separatiune de corp, ratificatd de Romdnia prin Decretul-lege nr. 873119041,ConvenJia Naliunilor Unite asupra contractelor de vdnzare intemaJionald de mdrfuride la viena, 1980, la carc \ara noastrd a adent prin Legea rv.24ll99l2. conven{ia cuprivire la drepturile copilului de la New York, 1989, ratificatd prin Legeanr. 18/19903; Acordul european privind persoanele participante la proceduri in falacu(ii Europene a Drepturilor omului, adoptat la Strasbourg in 1996, ratificat deRomAnia prin Legea ru.33ll999a; conven{ia cu privire la suprimarea cerinteisupralegalizdrii actelor oficiale strSine, adoptatd ta Haga in 1967, ratificatl.prin o.G.nt. 6611999s.

Un izvor distinct inclusiv al dreptului internajional privat il constituie cutumele giuzantele intema{ionale. Prin acestea se inJeleg acele reguli de conduitd stabilite inpractica vielii sociale qi respectate un timp indelungat in virtutea deprinderii, canorune socotite obligatorii. Cutuma, uzan\a internationald intereseazi dreptul interna-fional privat in misura in care completeazd, sau interpreteazd, narmele juridice dedrept internafional privat, constituind inroare distincte in aceasti situaJie6.

Nu in ultimul rAnd, trebuie amintite izvoarele europene de drept intemalional privat:- Regulamente duale (care privesc aspecte de procedurd, anume competenfd,

recunoastere gi executare Regulamente ,,Bruxelles"): Regulamentul (UE)m.1215/2012 alParlamentului European gi al Consiliului, din12 decembrie 2012,privind competenta judiciarS, recunoaqterea gi executarea hotdrdrilor in materie civilSgi comerciald (reformare)7, prin care s-a abrogat Regulamentul (CE) nr.441200l alConsiliului, din 22 decembrie 2000, privind competenla judiciard, recunoagterea gi

executarea hotirArilor in materie civild gi comercial68. Cele doud regulamente suntcunoscute gi sub denumirea de Regulamentul Bruxelles I bis, respectiv RegulamentulBruxelles I, dup6 Convenlia de la Bruxelles din 1968 privind competenta judiciard qiexecutarea hotdrdrilor in materie civili qi comercialS (denumitd in continuareConvenlia de la Bruxelles), pe ca.re au inlocuit-o succesiv; Regulamentul (CE)nr.220112003 al Consiliului, din 27 noiembrie2003, privind competen!4 recunoag-terea qi executarea hotdrdrilor judecdtoregti in materie matrimoniald qi in materiardspunderii p[rinteqti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr.134712000e, cunoscutgi sub denumirea de Regulamentul Bruxelles II bis;

- Regulamente care se referS exclusiv la legea aplicabild (Regulamente ,,Roma"):Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European qi al Consiliului din 17iunie 2008 privind legea aplicabild obligaliilor contractuale (Roma I)to;

IM.Of. nr. 49 din 3 iunie 1904.2 M.Of. nr. 54 din l9 martie 1991.3 M.Of. nr. 314 din 13 iunie 2001.4 M.Of. nr. 88 din 2 martie 1999.5 M.Of. nr. 408 din 26 august 1999.6 I. Macovei, op. cit., p. 68.7 JOUE nr. L351 din 20 decembrie20l2,p. l-32.8 JOUE w.Ll2 din 16 ianuarie 2001, p. l.e JOCE nr. L338 din 23 decembie2A03,p.l-29-t0 JOCE nr.Ll77 din 4 iulie 2008, p. 6-16.