SCHIMBAREA

STUDIU ASUPRA PROIECTULUI DE LEGE DEPUS IN-

CAMERA LA 13 MARTIE 1900

SPIRU C. HARET

(EXTRAS DIN VuINTA N.VID)N

BUCURESCI

TIPOGRAFIA «VOINIA NATIONA LA»Sir. Ihwoianu No. Ibis. Bliley. Flis:IllOta

lithILOR INSTRITIM

DE

- WAIIIIL

colt eu

1900. ".

\

^

SCHIMBAREA

IBILOR INSTRIVIEI

STUDIU ASUPRA PROIECTULUI OE LEGE DEPUS IN

CAMERA LA 13 MARTIE 1900

DE

SPIRU C. HARET

(EXTRAS DIN 12IARUL AVOINTA NATIONALA»)

BUCURESCI

TIPOGRAFIA AVOINTA NATIONACAoStr. firezoianu No. 4 his, eolt cu BuIRv. Elisabeth

1900.

Actul de vandalism pe -care d. Takelonescu ii anunta de atála vreme, esteacum an fapt implinit. Intreaga legislatiegolard a fost desliintald in ctite-vasi inlocuitd prin alla, care poartd stampila

lonescu.Am credut cd nu se cuvine sà las sd

se consume un act de asemenea gravitate,Wei sO caut a lumina opinia publicd a-supra lul. De aceea am intreprins sd pu-blic in qVointa NationalhD un lung studiiiasupra chestiet

Broqura èle fatei contine acele articole,precedate de alle fret, publicate in De-cembre trecut i privitoare la regulamen-tut facultdtilor de medicind, i urinatede un altul, in care constatam alterdrileaduse in textul legit qa cum gise dinCamera.

S. C. H.

dile,

APLICAREA LEGEIASUPRA

INSTRUCTIEI SECENDARE

SUPERfOARE

XIX.

In Monitorul Oficial No. 192 din 25Noembre trecut, s'a publicat noul regu-lament al facultatilor de medicina, elabo-rat In conformitate cu noua lege a instruc-tiel secundare i superioare din 1898.

Art. 2 din acest regulament incepec(Pentru a fi inscris student la fa-

cultatea de medicind §i a putea obtineprima inscriptie pentru gradul universitarde doctor in medicina i chirurgie, stu-dentul este obligat a depune la secreta-riatul facultatei urmätoarele acte 1) Cer-tificatul de absolvire al examenului ge-neral de Ikea, sectia clasicei, conformart. 36 i 18 din legea instructiei 1898 ;oil diploma de bacalaureat claw suit reallegea vecheori in fine, o diploma

a§a :

7

6

a carei echivalenta a fost recunoscuta,conform art. 61 i 109 din lege...)

Acest articol, pe langa forma sa camneglijata, cuprinde 0. nite erori cartmi se pareail evidente. .

A§a era citarea art. 36 din lege, carenu are ce cduta aci, de oare-ce Inteinsule vorba despre gradatia profesorilor ;0 pe urmà era obligatia de a se fi tre-cut sectia clasica, a liceulul.

Informatiile Ce am cautat sa.-mir pro-cur din isvoare autorisate mi-au aratatca mi. m 6 In*elasern In privinta citatieiarticolelor din lege. Mi se spune catrebuia sa se invoace art 3, 0, 18 057 ; dar ved cà aceastai eroare Inca nu'a fost rectificatà.

In schimb insa, este exact cà se vacere viitorilor medici absolvirea sectieiclasice de heed, pe cand cei ce vor fiurmat sectia realä sail sectia modern&dupd noile programe, sunt declaratiincapabili de a studia medicina.

Aceastã disposipe, mai ales contra-semnard de parintele trifurcarei, mi s'apárut a§a de fencmenala, in cat, de §iInchisesem seria articolelor mele asupramodului cum aplicd legea d. Take Io-nescu, am socotit ca este necesar sa. cer-cetez 0 aceasta chestie.

Pentru a se Intelege bine lucrul, amin-tesc ca., dupd legea din '1898 :3i dupgnouile programe, cursul superior al li-ceului este Impartit In trei sectii : clasicd,reald i modernd, caracterisata fie-care

7

prin unele studii asupra cdrora se con-centreazä mai cu seama activitatea §co-larilor.

In sectia clasica, se face loc de onoarelimbilor 0 culturilor anlice ; limba la-Unä dispune acolo de 28 de ore peseptemand, 0 cea elena de 21 de ore.In schimb, matematicele nu ail de cat4 ore, 0 sciintele fisice §i naturale,iard§i 4.

In sectia reald, local de frunte II ocupaInvetamIntul sciintific. Matematicele dis;pun de 20 de ore, sciintele fisice 0 na-turale, de 18. Limbile latind 0 &end nufigureaza de loc.

In fine, sectia modern& este o corn-binatie a celor-alte done. Intr'insa, limbalatina se Inv* 28 de ore pe septernana,ca in sectip clasicg, 0 sciintele flisico-naturale 18 ore ca in cea reala. Limbaelend Insa nu se cid de loc, ea 0 in sectiareald, iar rnatematicele ail. nurnal 7 ore.

Aceasta simplä enun tare de cifre estede ajuns pentru a ardta care este tendintainvetamintului in fie-care sectie, §i carisunt studiile superioare la mai preparacu deosebire ele.

Se sustine, 0 lucrul este Intru cat-va exact, ca InvetamIntul secundar nueste de cat o preparare pentru cel su-perior. Dacd este a§a, este natural ca,cine-va sä caute In invetamintul secun-dar a pune o basa cat mai solidd pentrustudiile ce-§i propune sa fad. in Universi-tate, 0 timpul marginit de care dispune

8

consacre cu deosebire pentru a cd-peta cunoscintele cari II vor Ii indis-pensabile mai tercliii, in loc de a-I risipiIn ni0e studil pe carT le va päresi cutotul la e0rea din ilea..

Medicina este o sciintd, al cereT fun-dament este cunoscinta aprofundate afisicel, chimieT i sciintelor naturale. Ori-eine s'ar fi gandit dar ca, dintre celetrei sectii de Emil, facultatea de medi-cine se aleage, pentru recrutarea stu-dentilor seT, pe acelea In cari acestecunoscinte formed fundamentul hive-temintuluT, i acelea sunt sectia reale 0cea moderne., in earl studiilor fisico-na-turale se consacre ale 18 ore pe septe-mane,. Dar a se esclude de la studiulmedicinei tocmaT ace§tT studenti, 0 a seadmite numal aceia earl sunt aproapecu totul lipsiti de cunoscintele fisico-naturale, i carl In schimb nu sciti decat sä cheesed pe Virgiliü i pe Omer,mi s'a perut o mesurd ap de extraor-dinare, In cat nu am putut crede In rea-litatea ei, 0 am atribuit-o maT lntàiüunei erori. A trebuit Wsá se me InchinInaintea evidentel.

Pentriu ca logica sã fie depline, mea§tept dcum se mai ved hoterindu-sepentru a Ii admi.0 In sectia de matema-ticT, este Interqis studentilor sa cunoasceInmultirea algebrice ; i ca, pentru a lir-ma sectia literard, se li se impund a nucunoasce alfabetul elen. Va trebui darea, In sectia de matematici, sa se admitä

se-1

9

Tiumai absolventii sectiei clasice deiar in sectia literard nurnai liceenii dinsectia

Lectorul va putea sa surida, citindaceste paradoxe ; dar sa spuna singurdacá este cea mai mica deosebire intreaceste ipotese, pe cari imi place a credeca 0 el le gase§te absurde, i ceea ces'a decretat pentru admisiunea in fa-cultatea- de medicind.

Am cautat sa m informez asupramotivelor ce ail dictat dispositia de careme ocup. Persoana foarte autorisata carea bine-voit sa me lamureascd, mi-a a-ratat ca «nu s'a voit a se ldsa studentilfacultdtilor noastre de medicind in in--ferioritate de cunoscinte umanitare fata.cu studentii universitatilor francese, ger-mane, austriace, italiene, ungare, etc. etc.Studentii roman! cad aii bacalaureatulreal sail certifiicatul de absolvire al cur-sului real, dupe programa noue, mimai-sunt admi0 a urma cursurile facult5.--tilor de medicine i aspira la doctoratin facultatile francese, german-e, austriace;.etc. .

D-sa me asigurd cd mai sunt i tinemulte argumenteD ; dar flind-cd nu le.cunosc, i flind-cd presupun cd cel demai sus este cel principal, de oare-cela intrebarea mea, mi s'a dat numaiacesta, me voiri ocupa numai de dinsul.

Mai intaid, in principiA nu pot admi-te ca o chestie in care nu suntem niciInteun fel sub dependinta strainatatei,

lima,

reale.

10

sä ne socotim obligati a o resolva numai din punctul de vedere strain. Daca.facultatile noastre de medicind nu ar ficomplecte ; daca, spre exemplu, ele nuar hbera de cat diploma de licentä, iar-pe cea de doctorat ar fi obligati studentiinostri sã mearga sã o caute in univer-sitatile straine, s'ar Intelege ca sá fimpreocupati de conditlile de admisibili-tate In acele universitati. Dar nu esteasa. Tara face pentru facultatile noastrede medicind sacrificii car! nu sunt deloc inferioare celor pe care le fac multedin statele al cdror nume se invoacaaci. Ea le-a dotat cu institute si labo-ratoril luxoase, cu catedre numeroase,,dintre Carl unele nici nu ad echivalentul lor pe aiurea. Facultdtile noastre-libereazd titlurile academice cele maiInalte, i studentii nostri in medicind flUaU nevoie sa treacd granita pentrutermina studiile.

Sunt Insä unii tineri cari, In loc sal!fad. studiile in tard, preferd sä si le facdin strainatale. Dar acestia nu mai sunt.asta-cli de cat o infimä minoritate.chiar dacd nu ar fi asa, pe ei II priveseesa-si faca preparatla In vederea univer-sitatei la care au de gand sa mearga,nu este treaba facultdtilor noastre de aconstringe pe proprii lor studentii laniste mesuri ee le sunt daunatoare, dincausa unor tineri car! nici nu vor satreacd pragul acestor facultati.

Mai sunt In fine tineri, deja doctor!, din

ji

11

fatultalile noastre, carl merg In straind---tate pentru a-0 complecta educatia me-dicala, audiand oare-cari cursuri sadurrnand oare-cari lucrdri In universitd-tile de pe acolo. Dar acetia nu urmeazdpe acolo ca studenti ; ei nu ad a treceexamene, nici a obtine titluri academice,0, prin urmare, lor nu li se -poate cereacolo Implinirea de conditii de Inscrierepe cald vreme nici nu cer aceastd In-scriere.

In nici un cas dar, facultdtile noastrede rnedicind nu sunt interesate in me-surile pe can facultatile strdine pot credeoportun a le lua, cu privire ia admisi-bilitatea studentilor lor. Ele sunt da-toare a nu avea In vedere de cat legileteril, 0 a cauta sa le Irnplineasca In spi-ritul i litera Ion. Am luptat prea dingreu, i am facut sacrificil prea marl casa dobandim independenta noastra §co-lard, pentru ca acum sà o lasam a seInstrdina ast-fel MIA nici un motiv.

In nicl una din cele-falte teri nu s'aIntamplat ca sa se elaboreze regula-mentele de admisibilitate In vederea nua legilor terii, ci a legilor celor-l'alteteri. Organisatia §colara a fie-carei ten !formeaza un tot armonic, §i de -aceeanu se poate compune din Orli disparate,inspirate de idei cu totul deosebite.

In 1898, Romania si-a dat o lege §co-lard. pe care a cre(lut-o ca cea mai po-trivita cu nevoile el i cu mijloacele ce-are la dispositie. In aceasta lege, Inve-

42

lamintul secundar, real §i modern, intraca parte integranta, *i nu este permisnimènui a trage cu buretele peste dinsele,pe motiv c. streinii ar avea alte idei. Intara noastra, noi trebue sa mergem dupalegile noastre.

Prin urmare, dad la o parte din dis--cutie consideratia ca in unele facultatide medicind straine nu s'ar admite ab-solventil liceului real, §,i mó void ocupanumai de chestia In sine, daca, la noiin Romania, i din punctul nostru devedere romanesc, este sad nu logicadispositia din art. 2 al regulamentului.din 25 Noembre 4899.

XX.

Argumentui ca absolventil sectiilor re-modernd ar fi On stare de infe-

rioritate de cunoscinte umanitareD Ltdabsolventii sectiei clasice, de demult

leja nu mai are de cat o valoare istorica.A fost o vreme pe and se credea Ca

studiul limbei §i literaturel latine i ele-ne este, nu numai necesar, dar i indes-tulator pentru a forma pe om. D. lonescu-Gion, in raportul se-a publicat err inMonitorul Oficial, ne amintete cum s'aobtinut, numai ca concesie i ca dero-gare de la un principid, ca studiul isto7,del patriei sa se introducá In Inv6tamintpe langd acel al istoriei grece i romane,-care mai inainte figura singurd In pro-zrama claselor umanitare.

ala i

-cu

43

Timpurile acestea ail trecut de mull_Un unianist format dupd ideile din

Ratio studioruni, traind exclusiv In socie-tatea celor antici, dar strain de ideile,,de aspiratiile, de nevoile contimporani-lor lui, ar fi o curiositate in timpul nos-tru, dar nimic mai mult.

Pentru noi asta-cli, adev'èratele studii,umaniste sunt acelea earl formeazd pe-om In toatã puterea cuvintului;-,cari-Ipun In positie sa cunoasca mediul incare tra-ete, mijloacele Jul de actiune,resultatple dobandire ale sciintei, princi-piile morale i sociale dupd earl se con-duce societatea moderna, principii car!nu sunt de loc inferioare celor de acumdone" mii de an!, §i cari ail avantagiulcd ni-se_potrivesc.

*i aceasta este a§a de adeverat, in catchiar Invetarnintul clasic nu merge as-ta-cli, fail a fl insutit de cunoscinte sci-intifice i istorice, earl altd data eraflproscrise cu desövir§ire din acest Inv6-tamint, Ar fi fost o adevdratd cruclime-a se face din clasic*I ni%e exilati, Ara.-WI cu totul de societatea In care ail sätraiascd.

Dupd legea din 1898 i dupa noneprograme, In seep reald i In cea mo-dernã din heal, se fac studil solide de-sciinte, de istorie, de geografie, de limbkmoderne; ba Inca, In sectia modernd,limba latind se studiazd mai bine de catcum era, in vechile programe, in liceele-ap clise clasice.

14

Intru ce absolventii acestor sectii suntmai putin oameni, mai ales din punctul-clevedere al studiului medicinei, de catabsolventii sectiei clasice, earl InvatVtgrecesce, dar can, In ceea ce privescecunoascerea naturei, se opresc aproapenumai la notiunile cdpetate In claseleinferioare Respunsul este evident : nunumat ca nu este nici o superioritatepentru cei din urma fata de cei d'Intaiu,dar, din contra, dacá vre-unn trebuiaasá fie exclu§i de la Invetämtntul medical,erail tocmai aceia cdrora le lipsia cutotul preparatia necesard, cunoscintelesciintifice faira can nict nu se poate con-cepe Invetamintul medical.

Procedand altminteri, este a condamnaacest Invetamint sà piarda. un timppretios, facend ceea-ce era treaba liceu-lui sa feed, In dauna studiilor superioare,mei singure trebue sa formeze obiec-tul preocupArilor unet Universitall : estea Intoarce facultatile de medicind la ro-lul foastet coale de medicina.

Cu deosebire este neesplicabil ostra--cismul absolventilor sectiunei moderne.

Aces2Jia fac studil bune de sciinte fisi-co-naturale, cdrora sunt consacrate 18ore pe septeinand, i In acela§1 timp,fac studii i de limba latinà, Intocmai-ca eel din sectia clasica. Ei Implinescdar i conditia logica, de a posede cu-noscinlele de sciinte fisico-naturale, cannu pot lipsi unor viitori rnediciniV, §iaceea de a cunoasce antichitatea mult

?

45

maT bine de cat vechii liceeni, car! nuaveati de cat cunoscinte cu totul insu-ficiente de limba latind. Singurul lucruce lipsesce liceenilor din sectia modernaeste limba greaca. *i. se gdsesce caun viitor medic mai lesne se poate dis-pensa de cunoscinta fisicei, chimiei ;isciintelor naturale, de cat de limbagreacd!

Dar neconsecinta trece peste orl-cemargine atund cand ace14 art. 2, caredeclard nedemnT de a fi admi;1 la stu-dial medicine! pe absolventil sectiilorreala ;i modernd dupa noile programe,admite la acea onoare pe absolventii li-ceelor reale dupa programa veche. Invechilelicee reale, limbile latina ;i elendInca nu figurad; prin urmare, nici In elenu se da invetamInt urnanist, a;a cumcum Il Inteleg autorii regulamentului.Pentru ce dar favoarea aceasta facutavechilor reali;tT, in acelqi articol Incare se proclamd excluderea celor callvor absolvi sectiile rnodernd 0 realadupa noile programe?

Lucrul este cu atat mai putin expli-cabil, cu cat scrupulele cari ail condusla alcdtuirea art. 2 sunt de data foarterecen ta.

Este ;tiut ca, pana acum, facultatilenoastre de medicind admiteail pe absol-ventii liceelor reale. Pana acurn, nimeninu gdsia cá nu poate ft cine-va bun me-dic, daca nu va ;ti sä conjuge latinesce;i sa decline grece;te. Ma! mull. de cat

16

atat : multi din medicii no§tri cei mat'destin0 0-ad facut studiile prin Univer-siatile cele marl strdine, Carà a fi avutfd.cute studii de clasicisrn. Exemplul loreste cea mai bund dovadd de putinulfundament ce ait acum scrupulele colorcarl fac din cunoscinta latinei §i greceilprincipala conditle de admitere la stu.-diul

Mai am In fine o nedumerire, In pri-vinta citdrei art. 6 din lege, In conside-rantele carl preced regulamentul. Art.6 vorbesce despre *coalele secundare de.fete de gradul II, car!, In anumite con-

pot da un certificat de absolvire,echivalent cu acela al sectiei modern&din liceele de bdeti. Dar, de vreme ce-acest certificat nu dd dreptul de inscri-ere in facultdtile de medicind, urmeazdca fetele cari vor urma In §coalele se-cundare ale Statului nu vor putea fi ad-mise nici-odatä In acele faculati. Atuncipentru ce se invoacd aci art. 6 din lege 't

4, 4,

Cercetarea precedentd va fr dovedit,.sperdm, M. de putin logicd este dispo-sitia coprinsd In art. 2 din regulament.Dar, ceea ce este mai gray, ea este Inopositle, dad, nu cu litera, cel putln cuspiritul

C.:and legiuitorul din 4898 a creat tri-furcarea, el a inteles ca tinerirnea din§colile secundare facd studiile inmodul cel mai petriyit cu aptitudinele

ditif,

medicinel.

legii.

sd-51

17

§i cu scopurile sale pentru viitor. Dareste evident ca cel care se destina a fimedic, trebue sd aibai inclinare deose-bird catre studiile de observatiune, catrestudiile fisice s,i naturale. A obliga peviitorul medicinist sa päraseasca acestestudii Limp de patru ani, pentru Cain tim-pul acesta sa se ocupe cu altele de o na-tura cu totul diversd, cu totulinutila pen-tru studiul medicinei, si poate In eorn-plectä nepotrivire cu aptitudinele sale,este a merge direct In contra scopuluilegii.

Ce s'ar Intimpla dacd i cele-alte fa-cultati ar intra In vederile celei de me-dicina ? *i este necontestat ca acesteaar putea-o face cu mult mai mare drep-tate de cat dinsa.

Nu mai vorbesc despre facultdtile delitere §i de drept, dar chiar de ceade sciinte. Se scie cà imensa majoritatea studentilor acestei facultati se destindcarierei diclactice, §.1 cred câ nimeni nuva contesta ca viitorii profesori au maimare trebuinta de o educatiune umanistade cat viitorii medici. Dacd dar ar fiesacted sectiile modern'a s,i reald nu dado asetnenea educatie, este evident cá fa-cultatile de sciinte ar trebui §i ele sa nuadmità de cat pe absolventii sectiei cla-sice, §i sa avem ca student): In matema-ticele superioare pe nisce tineri carT Incanu sciu ce este algebra.

!west resultat este absurd ; dar mai

2

18

absurd este de a presupune ca legisla-torul din 1898 a putut crea cloud ramuride invdtdmint secundar, cari sà se poatddesiiinta prin simple regulamente. Caciun invetdmint secundar cdruia i se in-terelice accesul Universitkii, este un in-vetdmint mort.

Me intreb acum, prin ce imprejurdris'a putut introduce In regulament clis-positia pe care o discut?

Dupd art. 60 din lege, «regulamentulfacultdtilor se elaboreazd de comisiunimixte din ambele Universitali, impreundcu delegata ai ministrului. Ministrul,dupa ce va fi luat avisul facultatilorrespective, va hotdri asupra lin', §i-1 vasupune sanctiunei regaleD.

Comisiunea mixtd a facultalilor de me-dicind putea sd se iqele asupra sernni-ficiirei legii §i a caracterului invetdmin-tului din cele trei sectii secundare. Darministrul avea delegatul sed pe lanä a-ceastd comisie, §i el era dator sa o la-mureascd. ;tiii cd. delegatul 0-a fácutpe deplin datoria, i mai *tiu cd o mi-noritate importanth s'a opus cu energiela adoptarea dispositiei pe care o criticaci. Dar oil-call ar fi fost pdrerile comi-siei mixte, ele nu erad emise de cat adreferendum. HotdrIrea apartinea minis-trului ; §,i dacd el vedea cd vre-o propu-nere a comisiei mixte nu este in acordcu legea, nici cu logica, el era dator sa.

49

indrepteze greala, i sd nu supund sane-tiunei regale de cdt un regularnent care sdfie In acord cu spiritul *i cu tendinta legei.

In casul de fatd, d. lonescu era cudeosebire angagiat sd lucreze ast-fel, pen-tru cd, dupd cum ne repetä vecinic, d-saeste parintele trifurcdrei, si, dupd cumne-a declarat prin Timpul, nu d-sa estecapabil sd-§1 ucidd progenitura.

Dar am dovedit eh' art. 2 din regula-ment ucide aceasta scumpd progeniturd.Ap dar, una din trel : oil cd. d. Io-nescu nu a inteles Insemndtatea mdsurefpe care a luat-o ; orl eá nu este pdrin teletrifurcdrei, i de aceea nu-1 este mild dedinsa ; orl cd-1 este nurnar pdrinte adop-tiv, i ca atare nu-§I cunoa§te copilul.

Ed inclin pentru aceasta din urmd ex-plicatie.

Cand cu discutia din Camera de acumcloI anI, eil am fdcut mentiune de o vor-ba ce auclisem, cd ideea trifurcdrii, carede alt-fel se afla in germen In lucraread-luI Laurian din 4883, fusese suggeratdd-lui Ionescu de un membru al comi-sieI care cercetase proectul seil din 1895.D. Ionescu a contestat aceasta versiune,§i eft nu am insistat. Veclénd Insd inSeptembre trecut nepomenita stangdciea d-lui Ionescu, cand s'a gdsit chematsd pund In practicd ideea a cdrei pater-nitate o reclama cu atata larmd, am In-ceput sd bdnuesc cd contestatia sa dinIanuarie 1898 semdna cu afirmdrile saleIn chestia trdddrei.

'2 0

Mai v6c1sOnd 0 acum ca d. Ionesconici idee nu are de rostul trifurcäril fatade InvetAmintul superior, 0 ca singurcu mana sa consacrã anibilarea ei, Incepa nu me mai Indoi ca §i aceasta este oidee prinsá in sbor cine scie de unde,0 grAmaditä In proectul din 1895, la unloc cu atatea alte ider culese din proec-tul d-lui Sturdza de la 1886 : toate a-ceste Vara nici o cugetare, 0 färd nici ointelegere a gandirei autorilor pu§i lacontributie.

A§a 10' Injghebeazil d. lonescu baga-giul soil politic.

D-nul Ionescu bine-voesce sa recu-noascA in fine c5. am avut §i eA dreptateodatd.

Abia apdruse primul men articol, pri-vitor la art. 2 din noul regulament al fat.cultAtilor de medicinii, §i d. Ionescu s'agrAbit sa. publice in Timpal un articol,pentru a face aceastA declaratie.

A§a dar, dup.a. d. Ionescu, eu nu arnavut dreptate pand acum In nimic ce amsustinut. Nu am avut dreptate nici cândl'am prins pe d-lui In flagrant delict dealterare intentionat5. a adeverului, cons-tatat prin acte oficiale.

De aceea, cand am veclut cd d Io-nescu mi-a spus ca am avut dreptate inceva, am intrat la grijd : oare nu cum-va dreptatea mea va fit semOnând cu a

_

XXI.

21

d-sale ? Caci acum, pentru mine, ceamai bunà dovad5, ca me aflu pe calebund, o am atunci când d. Ionescu a-firma ca gre§esc.

Valoarea aflrmgrilor d-sale imi este-prea bine cunoscutá.

Din norocire, concesia ce-mi face d.Ionescu nu iese din obicieiurile d-sale ;gdsesce in prima frasd ca". regulamentul.este gre0t, pentru ca in cea de a doua säpretinda ca de acea gre§ealal....sunt vi-novat ed. Tot asa, nu de mutt un intimamic al sed, botezat conservator prinfaptut cà pentru dansul se comite miadin cele mai indrasnete Calcari de lege,afirma, tot prin Timpul, cd nu d. Ionescu,ci eü sunt vinovat de numirea inteofunctie de incredere i inteun post deprofesor, a unui orn destituit chiar ded-sa, pentru delapidare de bani publici.

Am mai constatat deja cã aceasta estepentru co nservatori unica tacticaposibila,

pe care o urmeazã cu disperare : gra-mädesc doveclile de incapacitate, de i-nertie, de lipsa de sirnt de datorie ;cand sunt luati la socotealä, drept

apárare, nu pot gdsi al t mijloc, de catde a arunca tot el' adversarilor invinuiri,pe care cel putin nu-0 daft osteneala sàle Med plausibile.

D. lonescu spune cã grapla a fost fd-cuta% de facultaitile de medicind, cad ailpreveclut adrniterea numal a absolventi-lor sectiei clasice din licee, i ca aceastagre§alá provine de acolo, cä in lege eti

()ri-ce

si

si

22

nu am pus un articol din proectul d-saledin 1895, prin care se fixa anume in cefacultati se pot inscrie absolventii diver-selor sectil de licee.

La prima parte din aceastd afirmare,eü am respuns deja prin precedentulmeti articol, inainte chiar de a cunomtearticolul din Timpul.

Gre§ala nu este a facultdtilor de medi-cinfi, pentru ca nu ele fac regulamentuLEle nu dail de cat pareri, iar regula-mentul 11 face ministrul. Dacd d. lonescunu cunoasce Inca legea, i dacd nuscie Inca cari stint datoriile sale de mi-nistru, II rog Inca odatai sa citeasca art.60, care-i spune curat cá d-sa face regu-lamentul, iar nu facultatile.

Sa nu mai caute dar a scutura pe spa-tele altora povara greelilor d-sale. D.Ionescu, i numai d-sa este de vind cas'a supus sanctiunei regale un articolimposibil, i care mai are, pentru d-saIn special, Inconvenientul de a dovedicat de putin scie ce este trifurcarea, dincare-§i face atata lauda ; saU, dacd nu,cu ce neiertatä uvrinta, se ocupa de afa-cerile unui minister, pentru a carei cu-cerire nu s'a sfiit a se coborl In stradd.

D. Ionescu hr fi voit ca chestia admi-sibilitatei in facultati sa, fie regulatä prinlege, probabil pentru ca sa. fie scutitd-sa de a mai reciti ceea-ce supune sem-naturei regale. Dar eu aveam obiceiti sàstudiez regulamentele pe cari le contra-semnam ; de cele mai multe ori, le fd-

'2 3

ceam eil insumi ; i as,a find, nu aveamtrebuintã sd am mereil Mg mine un ar-ticol de lege, care sd nu me lase sa sem-nez lucruri ce nu se cuvenia.

Nu am introdus In lege articolul pecare-1 reclama d. Ionescu, nu numalpen tru c era inutil, dar i pen tru cä arfi fost vátamator.

Dup'd conceptia mea, Invetämintuluiuniversitar trebue sà i se lase o corn-plecta libertate de mi§cari, pentru a seputea adapta cu cea mai mare Inlesnirecii progresul continua al sciintei.

Un articol ca acela pe care-1 cere d.Ionescu ar if fixat In mod invariabil or-ganisarea interioard a fácultAtilor, §i In-tro dt-va chiar programele liceelor.Aceasta ar fi fost opus in teresulcare este In continua transformare.

Acum cati-va ani, facultatile noastrede scinte aveau done sectii ; adi ati Wei.Cele de litere aveati o singurd sectie ;adi att patru. Legea noue va avea deconsecinta ca i facultatile de dreptse organizeze cu done sectii. i cine sciedacä nu va veni un timp cand estindereaconsiderabila a Invetamintului medicalsd fad necesara i specialisarea acestuiInvetdmint.

Dad' legea din 1864 ar fi continut arti-colul reclamat de d. Ionescu, toate trans-formärile deja efectuate In facultatile delitere §i de sciinte ar fi fost imposibile,sau, In ori-ce cas, foarte anevoioase.

Scopul unel leaf a Invetamintului trel)ue

sciintei,

s5.

24

sd fie oare de a gena libera tut iniFare ?Aceasta nu este pdrerea mea. Legeacum s'a fdcut, e bine fácutd, cu condi-tie Insd ca ministrul de instructie sd-0facd datoria, sd studieze afacerile de cart'e dator sd se ocupe, sd cunoased legea0 sd o Inteleagd. D. Ionescu insd ar voica legea sd fie o ma0nd, rare sd facdtoate aceste lucrurf in locul d-sale, iard-sa se continue a se specialisa in plds-muirea de träddri. Aceasta nu se podte.

*4,

*

Fidel eternului sett sistern de a schim-ha terenul discutiei, pentru a face sd. :.epiardd din vedere Invinuirile ce i se aduc,d. lonescu gdsesce de cuviintd sd pundaldturI cu mesura pe care am criticat-oell, i rare este In adever a monstruasd0 piramidaldh, dupd propria d-sale ex-presie, o dispositie din regularnentul fa-cultdtilor de litere, promulgat pe candme aflam ed In capul ministerului. Darchiar In acest incident, de irnportantd se-cundard, d. Ionescu nu lipsesce a apli-ca metoda sa, de a altera sail de a trun-chia faptele, pentru a trage din ele con-clusiile cari-I convin. Asemenea deprin-deri con stitue o a doua naturd pen tru d-sa.

Mesura care nu place d-lui Ionescu ipe care promit , sd o desfiinteze, este cdsunt declaratl admisibili In facultdtile delitere abso1venV1 tuturor sectiilor de li -ceil. D-sa clice : ((SA votezi licentiat Inlitere pe un orn care In viata lui nu a

25

fa:cut cunoscintitsa 1imbaeIen, fad unluau pirarnidal

complectdm faptele pe cari d. Io-nescu le clisimuleazd.

Mai intãiü, facu1táiIe despre mei vor-besce d-sa nu sunt numai faculteiti delitere. Tit lul tor este : facultati de filo-sofie si litere. Ele dad o licenta specialdin filosofie, una in filologie clasicd, unaIn filologie rnoclerna i una in istorie.

Art. 7 din regulament specificacL absolventii sectiel clasice de liceil

pot aspira la oil-care din acele patrulicente ;

ca cei ai sectiel moderne nu se potpresinta pentru licenta In filologie clasicd ;

iar eel al sectiei reale nu se pot spe-cialisa de cat pentru licenta In filosofie.

A se pretinde, cum pretinde d. Io-nescu, cd nu poate cine-va Intreprindstudiul istorier, filosoflei saü filologieimoderne, fard a sci grecesce, este In ade-ver un bicru pirarnidal. *i a cjice ca sta-diul filosofiei este neaccesibil unor tinericart' posedd cunoscinte solide de sciin-tele naturel i de matematici, dar cartnu scia grecesce, este dovadd cã cel carevorbesce as,a, nu cunoasce de cat filoso-fia cu Barbara, Barilipton.

Filosofia este astal-cli o tiinta', care sesprijing. In mod din ce ln___ce mai exclu-siv pe cunoscinta fenornenelor biolo-gice ; i eel care ,tie grecesce, dar nu po-sedd bune cunoscinte de scintele natu-re!, va re'rnane strain de cunoa§terea celei

:

a.-Sd

26

mai insemnate Orli din studiile filoso-fice cantimporam3,----AV vrea sá ved, spre-esemplu, ce ar face la un curs de psi-chologie experimentaa un elenist, carenu ar cunoasce anatomia i functionareacreerului *i a sistemului nervos.

D. Ioneseu bine-voesce a atribui totunel ge,eli a facultätilor de litere, decare en nu a§i fi vinovat, introducereain regulamentul lor a dispositiei pe careo critic5. Ii multumesc pentru buna-vo-rnta, dar 11 asigur co, nu o merit. Dispo-sitia pe care o criticO, nu mi-a scOpatneobservata ; am admis-o in dep1in5, cu-noscintA de lucru, o gdsesc foarte bund

primesc toatä responsabilitatea el.D. Ionescu, In recentul seu articol,

gdsesce loc ca sd mai anunte destiinta-rea multor lucruri. Era de prisos sãne mai anunte. Puterea d-sale de dis-trugere ne este In destul cunoscutO.

Noroc cä ceea-ce stricd d-sa, se vorgdsi altii cari sa" clreag5.. Lumea va ju-deca apoi, cine are merit mai mare :cel care clddesce saü repard, orb celcare distruge.

Templu din Efes a fost cläclit prinmunca a trei generatil de oameni ; unsingur om l'a distrus Inteo noapte.

La legea instructiei, au muncit osumA de oameni, timp de ani Intregi ;d. Ionescu o distruge In cate-va luni.

Fie-care-0 alege modelele cum ii con-vine.

si

SCHIMBAREA

LEGILOR INSTRUCTIE1-In cliva de 13 Martie MO, d. Ionescu,

ministru de finance, a depus la Cameraun project de lege, prin care se res-toarna aproape intreaga economie a legis-latiei noastre .5,colare.

Este adeverat cã expunerea de motiveeste iscalita de d. dr. C. Istrati, ea mi-nistru al instructiunei publice. Rog insàpe stimatul meil amic §i coleg de laAcademie i de la Universitate, sa-mipermita a atribui lucrarea patronata ded-sa d-lui Ionescu, §i sa o discut caatare.

Sunt o multime de motive carI m'dindreptatesc la aceasta.

Deja din vara trecutd, d. Ionescu a-nunta cá are sd restoarne tot ce se fd-cuse sub guvernul liberal, in sfera ins-tructiei. De atunci, in fie-care lunacliarele oficioase dau detalii, ce e dreptfoarte contradictorii, asupra proectuluid-sale.

28

In Ianuarie, d. Istrati insu0 a decla-rat, i la gimnasiul incai, i la Senat,cä a gasit in minister un proect gata.r6mas de la d. lonescu, i ca" §i-1 in-stll3ete.

Toate acestea ar fi deja de ajuns pen-tru a ne arka, fard indoiald-eine este autorul proiectulut depus alal-tderi. Dar mai este unul, care, pentrumine, este mai puternic de cat toate

; anume, cá lucrarea ce .amsub ochi este aa de contrard orr-c5ruispirit sciintific, in cat este imposibil sàfi eit din pana unui om de sciintd. Inadevèr, nu un om de sciintd s'ar riscasà afirme lucruri neesacte, atri-bue merite sträine, sa.-0 schimbe con-vingerile de doué ori pe an, dacá numai des, sa Perturbeze rnersul regulatal coalei pentru satisfacerea micel salegloriole saU vra'jmds,ier sale contra unuipartid advers. Dar toate acestea poatesä le facet ornul care nu se sfiesce a seservi de acte ca acel fabricat de JancsOBenedek, de aceea f5r5 esitare efivoid discuta proiectul ca apartinêndd-lui lonescu, i nu altuia.

Sciii bine ce are s5, iasd pentru mineaci, pentru c. cunosc metoda de dis-

cutie a d-lui Ionescu, pe care a definit-oo pune in practica cu atat brio.Astd-toamnä, eti am discutat cu cu-

viint5. §i in mod obiectiv cálcdrile d-salede legi i mösurile sale de favoritismpentru unii §i de persecutie contra al-

cele-l'alte

sd-;i

;i

;i

;i

posibild,

de

29

tora ; d-sa mi-a respuns prin injuriitrivialitati, sad prin plasmuire de Inchi-puite vine ale mele. lar In sesiuneacare Inca dureaza, violentele de limba-gid nu ad egalat de cal, absolutul seddispret pentru adever.

Eu Insa nu scrid, nici pentru d. Jo-nescu, nici pentru Camerile sale. Imieste foarte indiferentä opinia ce va avead-sa de mine §i de parerile mele ; nuvoiu lua de loc In bagare de seama niciinjuriile sale, pe cari le preyed i le a§-tept. Eu scrid pentru alta lume de catd sa §i cel ce-1 Inconjoara. Ed scriu pen-tru oarnenii de ,,coalä, i pentru aceiacarl cred cä interesele Orel sunt preascurnpe, prea mar!, prea sacre, pentruca un fie-cine sail permita a face din-tr'insele liLier pentru ambitiile sad in-teresele sale, or! ale coterie! sale.

Imi reserv Insã dreptuLsä relevez nee-sactitatile pe car! cu siguranta le vaspune in discutie, dad vre-o discutieva mai avea loc. Socotese ca aceasta estedatoria mea de bun Roman ; caci, dacäs'ar lovi tot-de-una fard crutare neade-vèrul, or! pe unde se arata, ar veni ne-gre§it vrernea ca oarnenii sa nu se maipoatä ameti numai prin Indrasneala,nu s'ar mai compromite cu atata uu-rinta interesele publice de catre sofi§ti.

De alt-fel, ar ilusorid sà cred cao discutie prin presä ar putea avea ceamai mica influenta asupra soartei vii-toare a proectului d-lui Ionescu. Sis-

pi

fi i

30

tema d-sale constd Intru a indbu§i sad a,escamota discutie. D-sa crede eáklemnitatea parlamentului conservatorstd Intru a tdcea si a vota, §i trebue sàrecunoastem cd existd o perfectã armo-nie de vederi, In astd privintd, Intred-sa §i ale§ii sdi. Ce discutie sd asteptiasupra legilor instructier de la nisceCarnere, in cari afacerea Ifallier, stor-narea celor 13 milioane, §i atalea altele,aü trecut in cate un sfert de orã pefuris ?

De astd data, m6surile cele mai stra§-nice aü fost luate, pentru ca nimic sànu transpire din ceea ce se proiecta,pentru ca sd se Ind irnposibild ori-cekliscutie prealabild.

In 1898, proiectul liberal asupra invd-tdmIntului secundar §i superior fusesepublicat cu o lund Inainte de deschide-rea Camerilor; §1 supus celei mai largidiscutii In public, de care s'a profitatpentru imbunatatirea lul ; iar in Ca-mere, el a fost desbatut timp de patruluni. In 1899, cu toatä scurtimea tirnpu-lui, §i cu toate cà unele imprejurdri afllrnpedecat publicarea mai din vreme aproectului asupra Invetdmintulur profe-sional, s'a cdutat totusi a se provocacea mar Intinsd discutie asupra

D. Ionescu are altd sistemd. D-sa nu-consultd nici chiar consiliul permanentsad consiliul general, §i se ascunde cuIngrijire de ochir indiscreti al tuturor.Proiectul sea abia a fost cunoscut de

-ori-ce

lui.

31

ca.ti-va inspectorf i *eft de servicid, cd-rora insä Ii s'a recomandat a nu divulganimic dinteinsul. El a lost depus la fi-nele sesiunei, cu intentia hotdritd de a-Iface se treacd in doue-trei clile, de oare-ce se pare Ca proiectul de buget al mi-nisterului este deja "alcdtuit pe basa lui.Se mai spune cum cd s'ar fi irnprimatInteun numer mic de exemplare, pen-tru a impedica cat mai mutt divulga-rea lui.

A§a find, este sigur ca aceste arti-cole nici nu vor fi terminate, and pro-iectul va fi deja trecut prin Camere siprornulgat.

Er insd nu me preocup de formali-tatea vand a trecerei lui prin Camereled lui Ionescu. Scopul mei' este de alumina pe cei cam se intereseazd de ochestie a,,a de vitald. Articolele de fatdvor fi docurnente earl' vor fi utile la vre-mea lor.

lc I,

Mai 'nainte de a intra in discutia pro-lectuldt insu0, se caut a pune in evi-dentd. seriositatea ce pune d. lonescu,cand se ap tied a produce o perturbare aade colosald ca aceea a resturnarei uneiintregi sisteme de legislatie, aa de de-licatd 0 de complicata ca aceea a co-lilor.

In Noernbre 1892, luam parte in co-misia pe care o convocaseAtl-sa la mi-nister, pentru a discuta ptoiectul sea de

32

lege asupra Inv'etamintulut primar, pecare, fie clis in treacdt, a marturisit a-tunci ca fusese alcatuit de d. VirgiliüArion. In ultima sedintfi, a comisiei, d-sane-a anuntat Ca peste cloud septchndni neva chema din nod, pentru a ne supune

proiectul asupra Invetamintului se-cundar si superior, pe care nici nu-IIncepuse Inca I D-sa isi inchipuia eã unasernenea project se poate Injgheba indoue septàmâni, ca o brosura. ungu-reasca !

E adeverat cá, dupd ce s'a pus lalucru, a vëclut cá nu merge asa de-lesne. De aceea, ad trecut, nu dou6sdphimâni, ci trel ani, pang. ce sä vaddlumina faimosul sod proiect. Dar sevede cã pentru dinsul nu a mai gasitun arnic priceput si modest, care Sáconsirntd a pune munca i a-i rasa d-salecinstea, si de aceea proiectul sed din 4Octombre 1895 este asa de plin de lacune,de obseuritati, de contraditii, de lucrurire'd studiate si red exprimate.

Cu proieetul de alaltd-ert, se punémai bine In evidenta maniera conserva-toare de a se confectiona legile. Do-veqile sunt nenumarate, dar cii void eitauna singura.

In tparul oficios La Rournanie, care aaparut In seara de Joi 9 Martie, s'a In-ceput publicarea expunerei de motive aproiectului care ne ocupd.

Mai intaitt, s'ar cuveni sá ne Intrebarnpand la ce punct este cuviincios a se

si

si

33

da publicitatel un asemenea document,Inainte de a se ti semnat decretul regalcare-1 da valoare. Dar sa trecem.

;In expunerea de motive data de Bou-manic se (lice textual :

«Legea din 1899 asupra inv'etrunintului pro-fesional,.... trebue sit fie desliintatd. Odatrt celegea din 1899 se desliinta, trebuia frtrrt in-doialü sti se punrt din non, in vigoare legeaasupra invelrtmintulut profesional care existainaintea celef din 1899. Prin urmare,

de agriculturit, de comerciit §i de arte §imeserii vor trece la ministerul de agricul-turd, coinerciil §i industrie, unde se ell lalocul lor ; ele vor trece eu organisarea pecare o aveaft inainte de a ft aláturate laniinisterul de instructiune publica : este insrtbine inteles cä ministrul le va aduce imbu-nritAtirt, dacA va crede necesar».

Aa dar, Jot seara la 9 Martie, proiec-tul d-lui Ionescu cuprindea desfiintareapurd i simpla a Intregei legi din 1899,.,si Intoarcerea la legea d-lui Carp din4893. Lucrul acesta este clis i repetatde mai multe ori, cu insistenta i cu a-manunte, ba Inca cu lainurirea cá Im-bunatatirile ce ar fi de adus coliIorprofesionale, le va .aduce ministerul do-

dacd va crede necesar.Mai clar de cat asba se poate nu

m'am mirat de toe and am citit acesteaIn expunerea d-lui Ionescu. Mi-am adusaminte de rodomontadele d-sale de anultrecut, cand declara In Camera cd par-

3

ce)-lile

rneriiilor,

34

tidul conservator va desfiinta pursimplu legea din 1899.

Ge se intampld insh ? LunI, la 13 Martie,adied la patru clile dupa publicarea fá-

cutã In La Rournanie, se distribue laCamera proiectul, in a carui expunerede motive citesc :

oLegea inv6tAmintului profesional din 1899,..trebue modificatd. Vom trece la ministertil a-gricul turei, comertului i industriei, unde seglisesc la local lor, scoalele de agriculturd

scoalele de meserif, cu organisatja pe carele-o dam prin acest project de lege, r6maind,bine inteles, ca ministerul respectiv s'a leImbuniitilteasca dacä va crede necesarn.

Aa dar, In patru (Jule, gandurile le-gislatorulul conservator se schimbaseracu desavir*ire, §i impreund cu eleintreaga lege. De unde Joi legea din4899, nu merita de cat gheena focului,Lunf li este de ajuns o" rnodificare. Joi,Folile de comerciii trecead la domenii,impreund cu cele de meserii i de a-griculturd ; Luni, ele reman la instruc-tie. Dar ce e mai malt : Jol colile deagriculturd i de meserii trecead la do-menu cu organisarea lor din 1893 : iardupd schimbarea gandurilor, se renuntala aceastá organisare, i li se alcatuescealta noud, numai in patru zile.

Dacà o lege conceputä i alcatuitä inasemenea conditii este alt-ceva de cat oglurna fàrã rost, trebne sa ne facem ociudatd idee de chipul cum intelege par-tidul conservator seriositatea in con-

5i

35

fectionarea legilor. A veni cine-va sardstoarne o situatie de fapt, care, debine, de req, era fructul unei munci In-delungate i con§tiincioase, pentru a-isubstitui o pretinsä lege, ticluita. In patruclile, fard nici un studiü, fara nici un§ir in idei, cu articole de umpluturafacute In pripa pentru a umplea goluri,este o fapta de care, dad ar fi o drep-tate pentru eel man, afl trebuit sapoarte grea respundere cel care se facevinovat de dansa.

In asernenea conditil, sa nu se mire-nimeni de enormitatile ce vom desco-peri In proiect, nici de neglijentele deredactie care se gasesc cu gramada. Ci-tez, la Intamplare art. 18 din legea orga-nisarel ministerulm, care, ma cum esteredigiat, nu are absolut mei un sens.

*

Expunerea de motive voe§te sã justi-lice stornarea Intregei legislatil §colare,prin trebuinta ce ar 11 de a se stabiliinteinsa o unitate de conceptie. «Guyer-nul de la 1892, 'lice ea, a fost nevoit sáimpart:a reforma In mai multe legi, Inloc de a presinta una sigurd de o data,ceea-ce nu a fost bine, din punctul devedere al unitatei de conceptie ; ceea-cen'a putut face la Inceput, este bine säfad' as ta-cli .

Pentru a se rationa ast-fel, ar fi tre-buit sà se demonstreze mai Intaiti cálegislatia actuald este lipsità de unitate ;

3

36

(NI alte cuvinte, cd este IncompatibilitateIntre organisarile date diverselor el parti.Aceasta demonstraVe nu s'a facut, §inici nu se poate face.

Fartile principale ale ediaciulul con-stail din legea InvetdmintuluI primarnormal-primar, din 18963 din legea In-vetamintului secundar din 4898, i dinlegea InvetAmIntului profesional 1899.Legea organisarei ministerului din 1892prives,te un organism care este exterior§Toalei ; i daca. ar fi o nepotrivire Intreea §i partea principald a legislatiel,s'ar Intelege a se modifica partea acce-sorie, pentru a se pune de acord cu ceaprincipalk iar nu aceasta din urrnd. Daraceastd nepotrivire nici nu existd, devrerne ce nu are nimic a face organisa-rea generald a Invetdmintulul cu legeade pretinsd organisare a ministerulufdin 4892, care nu este In fond de cato I4rare de numiri de biurouri i decondith pentru numirea In functiile ad-ministratiel centrale.

Cum cd nu aci a fost nevoia de a seproduce perturbapa ce se pregdte*te,dovada este cd modificdrile ce se pro-pun In legea din 4892, dupd chiar mar-turisirea expunerei de motive, stint deordine cu totul secundard.

fost dar legea din 1893, asupra se-minarelor care sd nu fi intrat In unita-tea de conceptie doritd de d. lonescu?Dar aceasta lege nu are de cat 9 arti-cole i privete numai pe 4 §coli, §i

si

37

nelipsita el enumerare Mire legile con-servatoare asupra instructiel nu are altscop de cat de a lungi lista.

Sa se fi modificat aceste- 9 articole,daca era trebuinta dar nu pentru elesa se desfiinteze cele trel legi principale,earl* nu se pot preface In patru dile decat numal de oamenl cari nici nu-0 dadseamd de lnsemnatatea lucrurilor cuearl se joacd.

Rërnane dar vorba numai despre celetrel legi principale. Dar acestea sunt is-vorlte ale trete din o aceia0 ordine deidel, i desfid pe d. lonescu sa &easedcea maI mica greutate In functionareabor simultaned. Tocmal din contra, d-luieste acela care s'a ridicat contra treceril.colilor de la ministerul de dorneniI lacel de instructie, pentru ca unitatea deconceptie o gäsea ca merge prea de-parte.

Partidul liberal, cand a pus la 1886basele reforrnel InvelamIntuliff, a avutun plan bine hotarit, de o perfecta u-nitate, rational, potrivit trebuintelor è-ru i studiat pand In detaliile sale. *A-ceasta este a§a de adeverat, in cat deatunci chiar adversaril lui, i ln primalinie d. Ionescu Insu0, nu ail pututnimic Intreprinde In aceasta directie,farà a se inspira de la dinsul, i fara aface de la el marl i numeroase im-prumuturi.

Revenind la putere In 1895, primagrijà a partidului liberal a fost sä reia

38

opera Intreruptd la 1888, §i sd o conti-nue cu nestrdmutatd stdruintä pand. lacleplina et des sever0re. Opera sa legisla-tivd din 4896, 1898 0 1899 nu este decat realisarea planului tras In 4886, casingurele modificArt indicate de schimbd-rile In nevoile Orel In acet 10 ant tre-cuti dupd 1888, sail de o studiare matamdnuntita a lucrurilor.

Opera liberald nu este dar o lucrarede inspiratie moment-ind, nici o ticluire-grdbità facutd In doue" septdmant sail Inpatru cjile, cu scopul Link de a-0 atri-bui meritul sec de a se numi reforma-torul InvetdmIntului national. Ea estefructul unei munci Indelungate, care nus'a ferit a utilisa toate elementele ce-Iputeati servi pentru a ajunge la o solutiebund, chiar cand ele veniail de la ad-versart

De aceea unitatea de conceptie nu lip-sesce din opera §colard a partidulutliberal. Va putea d. Ionescu sd cautemultd vreme sd dovedeasca. contrarul ;va putea la nevoe sd-0 inventeze dove-clile, cu cunoscuta sa mdestrie. Silintelesale vor putea face efect Inteo oare-caresferk dar nu vor avea nici o valoare Inochii oamenilor serio0 §i cunoscdtorI Inmaterk

Ceea ce cautd Insd d. Ionescu, nu estede a stabili unitatea de conceptie, ci uni-talea de conceplie conservatoare. Expu-nerea sa de motive este destul de clard.Ea vorbesce despre legislatorul de la

39

1892 i despre conceptia lui, iar nu deo unitate de conceptie nepersonalá. Eanici nu pomenesce despre legile din4890, 1898 §i 4890, ca trebuind sd comp-teze drept ceva ca expresie a unor tre-buinte reale §i a vointei terii exprimatáIn mod conscient. Ea voesce a face olegislatie colard care sal poarte etichetaconservatoare, i nimic alt-ceva.

De alt-fel, cu ce curagiti poate vorbide unitate de conceptie un corn carechiar prin proiectul ce presintá acum, dacea mai evidentà dovada de o complecta.incoherenta In aceastg chestie ?

Expunerea de motive spune ca dacáunitatea de conceptie ce dorWe nu s'arealisat la 1892, causa este ca guvernulconservator nu a presintat atunci unsingur proiect de lege pentru Intreagareformä, ci mai multe.

S'ar intelege un asemenea argument,dacg. diversele legi *i proiecte {-acute dedinsul ar fl fost opera mai multor per-soane deosebite, Intre earl nu ar tl fosto perfectd unitate de vederi.

Dar când toate acelea ail fost fäcutede unul i acela§i om, de d. . Ionescu,ce ideie trebue sd ne facem despre con-sistenta convingerilor sale, despre Orulseil In idei, despre seriositatea spiritu-lui set, dacä legea sa din 1893 nu sepotrivesce In idei cu cea din 1802, iarproiectul din 1895 cu nimic din ce fa-cuse d-sa mai nainte ?

Cand cine-va Intreprinde o reform&

40

trebue sa scie ce vrea. In 1892, anda presintat prima sa lege, d. Io nescu tre-buia sa scie clar unde vrea sa ajungd,

sá tindd acolo, i numai acolo, Intoate lucrarile sale ulterioare.

Expunerea de motive ne spune cd nua facut a§a ; atat mai reil pentru d-sa.Asta dovede§te cd nu a avut o concep-tie unitard a reformei, ci a lucrat In fie-care cli dupd inspiralia momentului,Ora nici un plan.

Dar aceasta se dovedesce In modulcel mai complect, chiar In afard de Ex-punerea de motive, prin Insu§1 proiectuldepus la 13 Martie. Sä se compare acestproiect cu ideile realisate, safi numalexprimate de d. lonescu pana la 1895,

fad, idee fie-care despre ce mi-nunat lucru este unitatea de conceptie,a§a cum o intelege d-sa.

Ca sa nu citez de cat cate-va exemple,la 4895 d-sa organiseaza gimnasiile ; la1900 le suprimd de tot. La 1895, da li-ceelor 8 clase ; la 4900, le reduce la 7La 1895 adoptä plata profesorilor secun-dari pe unitäti de 4 ore, acum voe§tea-i plat in mod uniform. La 4893 orga-niseaza seminariile inferioare, acum ledesfiinteaza. La 1893 organiseazd §coal el enormale de institutor!, acum le clestfin-teaza. La 1895 propune inflintarea docen-tilor ; acum Ii destlinteaza. Cat pentruInvetamintul profesional, la 4895 d-sanici nu are cuno§tinta de dinsul, iaracuru se ocupd a-1 desorganisa.

salt

.54

91

Si

41

Daca, aceasta lnteleg conservatorii prinLuvintele unitate de coneeNie:, recunoscCa ea lipse§te cu totul din legislatia §co-lard a liberalilor. In aceasta, ca i Inmulte altele, nici o comparatie nu sepoate stabili Intre cele done partide.

Din norocire pentru noi, toata lumeacIã cuvintelor sensul pe care li-I damnoi ; iar ceea-ce ne presinta adi d. To-nescu, toatä lumea o va considera ca odovada pipaita de o incoherentä, de o-desordine intelectuald, cum rare oil s'avedut.

*

0 lege alcatuita In patru dile, cu o ne-glijenta i cu o lipsh de eugetare ca aceeacare s'a pus la confectionarea proiectu-lui d-lui D. G. lonescu, nici nu ar meritasa fie discutata. Ea ar fl o dovadd maimult de seriositatea oamenilor earl ilus-treazd partidul conservator, s,i atata tot.

Din nenorocire, aceasta lege este des-tinata sa agraveze Inca sj mai mult chaosulprodus In InviStamint, in urma scenelor.din strada Enei. Pe langa aceasta, ches-tiile .colare at pacatul de a fi destul de.complexe, i In genere putin cunoscute.A§a fiind, este trebuinta ca cine-va salucreze continuO pentru a lumina opiniapublica ; pe de o parte, pentru motivulde ordine curat morala, ea sd fie binestabilite responsabilitatile pentru desor-dinele ce vor urma ; iar pe de alta,pentru a facilita repararea rãului, atunci

/I-

It

42

and vor fi in sfir§it ispd§ite pdcatele pecari le plätirn de un an ibcoace.Schimbarea legif de organisare a Mi-

nisterului.Coasa d-lur Ionescu cade mai Intaiii

asupra legei, facutd chiar de d-sa, a or-ganisärei ministerulul. Sunt opt ani deand a facut-o, i convingerile d-lur Io-nescu nu au durata a§a de lunga. Nume mir dar ca-1 exercitä acum faculta-tile sale destructive asupra proprier saleopere, fie macar prin rnutarea cator-vafunctionari inferiori dintr'o camera Inalta, dupd cum face.

Cu toate acestea, era aci de facut ceva,un lucru pe care d. Ionescu nu l'a in-teles la 1892, §i ved cd nu l'a Intelesnici acurn, dupd cincr ani de experientarninisteriald.

Defectul capital al organisatiei mini-sterulur de instructie este cd Intr'Insulnimic nu se poate face fara amesteculministrului, sail cel putin al secretaru-lui general.

Defectul aceasta putea sä nu fie prea,simtit In alte vremi, and toate afacerile-ministerului se putead coprinde In done"-trei dasare. Dar acli, el constitue unadin cele mai vaste §i mai complicatedin administratiile noastre.

Pe langa acestea, atat ministrul cat §isecretarul general, sunt oatneni politici,de multe or straini de chestiile Folare,In orl-ce cas nestabill.

43

Resultã de ad, pe de o parte, ca ata-cerile volare 8unt la discretia a doi oa-ineni earl, din necompetenta, pot luamésurile cele mai nechibzuite ; iar pede alta, cd nu este un ir, un spirit decontinuitate In ceea ce se lucreaza.

Afar& de acestea, §coala sufere, pen-tru ea' nu se poate da toard ingrijireacuvenita detaliilor car!, mai mult 4 catIn alte administratii, sunt de o impor-tanta capitala In administratia *co larkcare se ramified pana la infinit.

Pentru aceste motive. proiectul d-luiSturdza din 4886 prevedea, ca organeprincipale ale administratiei colare, pa-tra director! af InvetamIntului, can faceailparte de drept din consiliul de instruc-tie ; iar acest consilia trebuia deaavisul asupra proiectelor de leg! §i deregulamente, asupra programelor i car-tilor didactice, asupra tuturor mesurilorgenerale privitoare la instructie, 0 Ingenere ori de eke ori ministrul arcreclut de euviinta.

In intenia autorului proiectului, direc-torn trebuia sa aiba In mand adminis-tratia §colara, in limitele legilor §i re-gulamentelor ; sa ia ei de la sine roatemesurile necesare pentru esacta aplicarea lor ; sa observe resultatele, sa cautemijloacele de Indreptare, i sd faca pro-punerile de Imbunata RI In legislatiein regulamentare, pe cari experienta lorcontinua li le-ar fi ardtat ca necesare. Eitrebuia sa mentina neintrerupt contac-

sail

fi

.;i

44

tul de aproape intre administratia cen-trald si diversele scoff, sa stabileascd sisd Intretind Intre dinsele un continuuschimb de vederi, stt provoace sa in-curagieze 0 sa utilizeze initiativa indi-vid uald.

Consiliul de instructie era organuldestinat a asigura unitatea de vederiIntre diversele directir, a armonisa 8i-1in,tele tuturor, a mentine continuitateaunei traditil si perfectionarea el cutimpul.

Cat pentru ministru, rolul lui era dea reuni in mainile sale vastul sistem demijloace de actiune cari i se asigurailast-fel, de a face dinteinsele un tot or-ganic, si, mai presus de toate, de a usade dreptul sed de initiativd, sustinutd siluminata prin concursul unor oamenilmbatraniti In serviciul scoalei. El aveasa dea directia generald, sa fie purtdto-rul cuvintului In numele scoalei, ape'rd-torul el in sfaturile terii.

Aceasta era conceptia proiectului din4886 : conceptie rationald, pentru cd u-tilisa munca tuturor In modul cel maiproducator ; conceptie democratica, pen-tru cd intr'insa cel mai modest membrual corpului didactic putea sit aibd par-ticica sa de actiune In mersul Intregu-WI organism.

D. lonescu concepe in alt mod lucru-rile D-sa nu crede eit ministerul trebuesa fie un manunchid bine armonisat deinteligente si de vointe. Pentru d-sa, el

45

trebue sá fie o rna0ná, compusd dirkroate 0 rotite, hnbucate unele Intealtele,.hodorogind sub irnpulsia mai mult sailmai putin energicti §i clar veclOtoare auntil ma0nist de ocasie, 0 strivind subdintii lor orT-ce initiativd individualkort-ce incercare de a e0 din fsaga,elebdtute. Pentru d-sa, a administra In-sernneaza, a da porunci, cari sa se stre-coare 0 sá se risipeascd din directie indirectie, din biroft In biroil, pand lacomplectä disparitie, ca apa cascadelorce cad prea de sus, 0 din care nimicnu se mai regäsesce la piciorul mun-telui.

Jatá pentru ee ceea-ce d. Ionescu nu-mesce legea sa de organisare, nu a fostde cat un lung catalog de numiri debirouri, etichetate §i numerotate, ca nisce-pdseri irnpdiate, tot a*a de lipsite de vi-talitate i do vointd inteligenta 0 actiaca 0 dinsele.

D-sa a gilsit proiectul din '18R6 ; avedut In el cã se vorbesce de directort0 de. consiliii de instructie; §i precuma luat dinteinsul 0 alte Incruri ce i-aiiconvenit, a luat 0 pe acestea, 0 le-atrecut in legea sa. D-sa Ins& nu a avutputerea MI Pygmalion, de a Insufletifdptura sa, pentru ca §i aci, ca 0 Inallele, d-sa a vedut cuvintele, dar DU a!metes cugetul care le da viatid §i pu-tere.

Pentru d-sa, directoril nu sunt alt-ceva de cat foVi eff de sectie, ornati

46

cu un nume mai frumos, pretest pen-tru a fl platiti mai scamp §i pentru aavea §i cate un sub-director ; Ins5. ac-liunea lor, initiativa lor, nu aft maimult loc In legea din 4802 de cat aceeaa §efilor de sectie de acum 30 de ant.

Cat pentru consiliul de instructie dinproiectul de la 1880, el a lost Inlocuitcu consiliul permanent, care este redusla rolul de simpla instanta judecato-reasca, far% cea mai mica influenta asupramersului §coalelor. Me *i mir ce justi-fieã numirea lui de Consilifi, de vremece ministru nu este obligat a-1 consultaIn nimic serios. Insu§1 proiectul de legede care me ocup aci este, poate, necunos-cut §.1 Oita alp consiliului permanent.

Legea asupra seminariilor.Nu me void ocupa de cele trei arti-

.cole din proiect cari se ocupd de semi-narii, de cat pentru a releva una dinnenumeratele probe de neconsecinta decar! este el plin.

Nu sunt Inca 7 ant Impliniti de ands'a promulgat legea prin care d. lonescuorganisa invetamintul Seminarial. Atuncid-sa prevedea esistenta de o cam data*a doue seminarii de curs inferior : unulla Roman s,i altul la Curtea-de-Arge.Pentru mai tarclifi, d-sa compta dar caacest nuttier sa creased, dupa cum tn--data a §i fost, caci seminariul din Ram-nicul-VdIcei nici odata nu a Incetat de.a exista.

47

Cu toate acestea, in aceia§i lege din4893, d. Ionescu spunea ca, pentru a fiadmis in serninarul superior, nu era in-dispensabil sa fi absolvit cine-va pe celinferior, de vreme ce se prevedea cd sepot adrnite acolo i,i absoiven tii unui curssecundar oare-care.

Dacd era as,a, care mai era utilitateaseminarelor inferioare, cand tara eraplind de gimnasii §i licee, pe care Insu§i

Ionescu le Ininu Itea necontenit ?In proiectul de acum, d. Ionescu se

pare Ca, s'a convins Ca seminarele infe-Hoare se pot suprima ; dar lucru bizar !nu le desfiinteaza de cat atunci cand sevor fi Infiintat §coalele primare superi-pare, cari §i ele vor veni Incet-Incet sàlnlocuiascd actualele gimnasii.

Insg, gimnasii §i licee sunt adi destule,gimnasiile nu vor putea dispare de

cat In 1904. Atunci dar pentru ce sä nusä suprime chiar de acurn seminareleInferioare ? Recrutarea efectivului se-minarelor superioare este asigurata chiarde acum, din liceele i gimnasiile esis-tente Pentru ce sd se a§tepte triflinta-rea §colilor prirnare superioare ? SA fieCa d. Ionescu crede cà viitorii absolventiai acestor scoff vor Li mai in mèsurd dea urma seminarul superior de cat ab-,solventiT cursului secundar inferior ?

Ori-cum s'ar respunde la aceste Intre-barl, 0 independent de chestia daca,organisarea actuald a seminarului supe-rior mai poate rernanea aceia0, cu noul

ci.

§i

48

mod de recrutare ce i se impune acumlnscriem i aceasta dovadd de unitateade coneeptie, a d-lui Ionescu, in unaaceimI materie, la 1893 0 1900.

Desfiintarea treptatd a Inve'tãtorilorinstitutorilor bãrbati.

Din legea Inv6pirnintului primar, -30articole sunt schimbate saü desfiintate.

Una din principalele moclificari ce sefac, este aceea a Inlocuirel unel marl Vallidin InvetatorI institutori prin Inveta-toare §i institutoare, chiar in §coalelede baeti.

A§a, In art. 26 se prevede Ca pentrulocurile al doilea, al treilea §i al patru-lea de invèldtori se vor preferi femeile,0 se suprimd dispositia care dicea ca.In §coalele mixte cu tin singur invètator,acesta va trebui sa fie barbat. Prin art.31, se prescrie cã pentru clasele 1 0 11urbane de baeti se vor preferi institu-toarele, §i nurnai In cas de lipsd se vorlua institutori. Se suprima restrictia ca§coa ele mixte vor avea numaI prirneledoue clase ; 0 cum articolul, ma cumse modified, nu spune nirnie In privintasexului institutorilor acestor §coli, ur-meazd ca se vor putea numi In ele totfemei, chiar la clasele III i IV. Se su-prima §i dispositia ca In §coalele debdet1 0 In cele mixte directia §coaleI ova avea un institutor, ma ca ea se vaputea da Si unel institutoare.

Expunerea de motive accentueazd toate

s,i

9i.

49

aceste modificdri, 0 se felicitd de ele cade un progres, 13e când legiuitorul din1896, care fusese om practic, care §tiacum rnerg lucrurile In realitatea lor §icare se ferise de a face ideologie pe so-coteala tern, este tratat de retrograd,pen tru Cã hotarlse ca In §colile ruralecu un singur institutor, acesta sd fiebdrbat.

Oarnenii serio§1, call cunosc Impreju-rdrile proprii terii noastre, precum §iresultatul experientei de la 1893, vor ldsape d. Ionescu sd se complacd In adora-tia sa de sine0, dar vor relega In do-meniul fantasiel conceptiile d-sale.

Este uvr sd clici ea'. femeile sunt maibune educkoare de cat barbatii ; dar unlegiuitor serios trebue sd se mai preo-cupe 0 de chestia clack la noi In tar*cu obiceiurile noastre, cu Imprejurdrilenoastre, ataa ajunge pentru a se punesoarta Intregului InveVdmint, a cdrui basdeste cel primar, In mAna unor fete ti-nere, cari nu vor fi In stare a face fatagreutdtilor ce vor Intimpina In cale.

D-lui Ionescu li scapd din vedere oobservatie, care are Insemndtatea ei ; a-nume, cd Invelarnintul primar al bdeti-lor nu este Incredintat femeilor de cdtIn America 0. In Anglia. In Germania,ele formeazd exceptia, 0 meritd atentiuneimprejurarea cal o institutoare nu estementinutd In Invethmint de cat pand lacaskorie ; odatd cdsátoritd, ea trebue sdiasd din corpul didactic. In cele-alte teri

4

50

europene, §i in special in acele cart seapropie mai mull de a noastrà prin tern-peramentul populatier i prin deprin-deli, nicderi nu se urrneaza sisternul ced. Ionescu voe§te sà ne impund.

Esplicatia ne-o dã propria noastrá ex-perienta.

D. Ionescu Introdusese, la 1893, pe fe-mei ca institutoare in primele doue clasede bdeti, *i aceastd dispositfe a lost men-tinuta de d. Poni. Inspectorir s,i reviso-ril, precum §i toti cei cari urmdresc deaproape afacerile §colare, vor puteaspune d-lui Ionescu cu cat clasele debdeti tinute de institutoare sunt inferi-oare celor tinute de institutori. Acestaeste an fapt cert, a cdrui explicatie stain mare parte in aceea cd institutoarelenu ad energia necesara pentru a dorninatemperamentul turbulent al bdetilor no-Vri, chiar pand la virsta de 9 ani, pelanga alte cause, pe earl ar fi prea lunga le- expune aci.

Acesta este faptul brutal, inaintea ca-ruia nu are nici un pret afirmarea d-luiIonescu ca ferneile sunt mai bune edu-catoare de cat barbatil. Chiar daca a.;aeste, aceasta superioritate a femeilor estecu prisos compensatd prin aceea ca lanoi femeia are sa lupte cu greutati ne-comparabil mai marl de cat In AngliaSi In America

Acolo lumea toata este deprinsd a re-cunonte autoritatea ferneei In Impreju-ran In call la noi ea Intimpina galante-

51

rie, dar nu ascultare. Pe langa acestea,pe terenul §colar, In Anglia §i In Ame-rica, inv6tatorul, fie barbat, fie femee,este asigurat de concursul grabit §i bine-voitor al tuturor, particulari §i autoritati.Tot ap este la noi ?

Am dis, i repet, fdra teamd de a mise putea dovedi contrariul, ca inurbane de bdet,i, clasele tin ute de femeinu sunt superioare celor tinute de bar-bati, ci din contra. Las sa se judece ceva fi, cand tot nisce tinere de 18 pandla 20 de ani vor fi insarcinate §i cu cla-sele HT i IV, unde vor avea §colaripana la 14 ani, §i care va fi autoritatea lor.

In *collie rurale insd, substittnrea a-proape pe toata linia a Inveptoarelor Inlocul Invetatorilor va fi un adeverat de-sastru. Cand se sciti conditiile in careeste pus inv'etatorul sdtesc ; cand se sciecà el are a lupta contra lumii intregi care-1Incongiura primar, notar, sateni, car-ciumar, de matte ori preotul i proprie-tarul ; cand se sciii condi Vile grele deviata, isolarea, lipsa de sprijin In carese Oa el, este o aberatie tara seaman apretinde ca o biata fatd, nascuta i cres-cutd la ora§, nedeprinsa cu traiul de latard, aruncata Interni sat depärtat, ladiscretia unor necunoscutl, In cea maimare parte adversari din instinct al' §colii,mai tot-d'a-una oameni de o cultura ru-dimentard, inv6tati a nu respecta de catforta ; este o aberatie, dic, a pretindecã va putea ea sä lupte singura, pentru

:

s.colile

52

a face sa se respecte obligativitatea thy&tarnintului, sã facd sä se aplice amenclile§colare, sd oblige pe prirnar a procura§colii cele necesare, sa facd recensamintulcopiilor In vIrsta de §coaM, 0 sa Im-plineasca toate cele-l'alte Indatoriri aleuntil inv6tator. Nu Insist 0 asupra altorconsideratil, de natura foarte grava, maiales cand este vorba de §coald.

In asement ImprejurArI, chiar femeiaanglo-saxond, cu toata energia ei naturald,desvoltata Inca prin educatia proprie na-tiunei e'i, ar fl pusa In imposibilitatede a respunde chemarei ei, §i sunt sigurea Englezii §i Arnericanii, oameni cartnu se iail dupd vorbe goale, s'ar grdbisa adopte tot sistemul, urmat de candlumea la noi, al InOtatorilor barbati.

Toate acestea nu sunt vorbe In vint,aforisme luate de prin carp', ca frasa dinExpunerea de motive ; sunt lucruri cu-noscute de toga lumea, veclute 0 su-ferite de noi de anI lntregf. Cad InvO-tatoare satescl avem 0 acli, §i toatä lu-mea, afara de d. Ionescu, scie ce sunt§colile carl sunt pe mana lor.

Sper 0 cred cä nu va fl tot-d'a-unaa§a, §i cá va veni §i la noi vremea candfemeile sa poata utilisa cu uprinta. Infolosul §colh aptitudinile lor naturale.Dar acli, cand postul de Invetator esteun post de luptator Inainte de a fl unpost de educator, este a ne imbela cuvorbe, cand se pretinde a se impune

53

unor femel o sarcina pe care multi bar-bag nu o pot duce.

Locul i timpul de care dispun nu-mipermit sã cercetez chestia pe toate feteleel, sa insist asupra imposibilitatei ma-teriale in care este feineia de a mai res-punde de bunul mers al unel coale pusdsub conducerea ei, atunci cand sarcinelecasatoriei §i ale maternitatei yin sai semai aclaoge peste acele de invetatoare.Insa pentru cel cari sunt familiarisati cudinsa, chestia este deja clarificatd, chiarfara explicatiile mele.

Cum se face dar ca singur d. lonescunu o cunonte, de *i a fost cinci ani mi-nistru de instructie, §i. de §i are pretentiade a legifera singur asupra el ?

Ed cred insa cã ignoranta cl-lui Ionescueste mai mult aparenta. Cand void faceapropriere mai jos intre mbsura cediscut acurn i alte mesuri ce propuned-sa, vom vedea ca adevdratul gand ald-lui Ionescu este cu totul altul de catde a face, fata de femei, eun act de drep-tate socialaD.

Pentru acum, pot sã afirrn cd unuldin principalele motive nemarturisite aleinlocuirei invetatorilor prin invetatoare,este cä d. lonescu considerd pe eeld'intaid ca perieulos,i pentru societate,ca unii ce ar fi ca.s,tigati in mare partedoctrinelor socialiste; d-sa punefoc morii,ca sa ardd oaricii.

Acest mod expeditiv de a resolva odificultate nu este de loc in desacord cu

54

superficialitatea d-lui Ionescu in toatechestile serioase. Nici o data nu amveclut e§ind din mana d-sale o lucrarebine 0 adanc cugetata, care sa irnbrd-t*ze toate datele problemei, sa-1 cauteeausele depdrtate i remediile radicale.Medicul Intelept 0 consciincios nu semulturnesce cu cercetarea manifestatiilorexterioare ale boalei ; el cauta causa eiintima ; pe aceea cearca sa o faca sadispard, pentru ca boala apoi sa' disparade sine. D. Ionescu preferd sd se uitenumai la suprafata, i sa dea soluthgrabite i nechibzuite, cart' lovesc aiureade cat uncle vrea d-sa.

Mai intaiii, un orn serios ar fi cdutatsà se convingd dacd acusarea de socia-lism, aruncata intregului corp invetato-resc, este meritata or! nu. De facea aa,ar fi veclut cd este aci mai multd sperie-turd de cat realitate.

Ea nu clic ca printre invetatori nu arfi unit pe earl sa-i ft tentat nisce teorilutopiste ,i In mare parte neIntelese dedin0i. Dar sa .nu uitam ca. corpul Invé-tätorilor numera peste 4500 membri.Ce ar fi de mirare dacd dintre atalia s'argasi caci-va can sa cugete ast-fel de catmarea majoritate?

Dar dacd printre invetatori se gasescsocia1i0i, care este corpul, chiar mai pu-tin numeros 0 mai instruit, de alte spe-cialitatt, In care sd nu se constate exis-tenta acestei anomalii? Sunt socia1i01printre medici, ingineri, profesori se-

55

cundari i superiori, magistratl, functio-nari de tot felul, proprietari. Este acestaun motiv pentru a se clice cà Intregulcorp al medicilor, inginerilor, etc., esteinfeudat ideilor socialiste ? Se cuvineca pentru acest motiv s5. se caute ase distruge Intreaga corporatie a functio-narilor, a proprietarilor ?

Convingerea mea este cd corpul Inve-tatorilor, In proportie cu numerul lui,este relativ mai putin atins de ideile sub-versive de cat alte corpuri, cari cu toateacestea nu desteapta temerile .nirnenui.Scid ca acurn doui an!, cand cu turbu-rdrile agraril, cercetarile cele mai severenu au putut dovedi coniventa de cat avre-o patru Invetatori in patru judete.Mai multi altil earl fusesera acusati, uniichiar arestati, s'a dovedit ch nu eraii decat victima vrajmasiilor loCale, cari scid

un mijloc comod de a se exercita,prin acusatii ce gdsesc prea adese-ori cre-clemint. Inni mai aduc amin Le de protestd-rile indignate a o multime de InvetAtori,de prin toate partile t6rei, car! se apdradcu vehementá de invinovdtirea de so-cialism ce se aducea corpului lor. Se scieCa socialistul se considera ca un apos-tol, i ca atare el nu se leapadd In fatanimenui de credintele sale. Invelatoriicari se aparad de a fi socialist!, ori vor-bithi adeverul, ori, In cas contrar, nuerau periculosi, pentru cd nu erad so-

convinsi.In timpul celor doui an! cat am condus

cä all

cialistt

56

ministerul instructiei publice, am ur-mdrit cu atentie aceasta chestie, §i amajuns la convingerea cd propaganda so-cialistd nu a atins de cat In mod spo-radio pe un mic nut:n.61' de invetkori,In genere dintre cei mai putin recoman-dabili prin Calità1le lor de InvetAtorI.M'arn mai convins c5. multi dintem§ii,cari trec drept socia1iti, sunt in realitateoamern cari §i-a d. manifestat cand-vasuperarea pe anumite persoane, iarnu contra Intregii star! de lucruri esis-tente, ceea ce nu este tot-una.

In schimb Insd, am avut odatd a facecu o incercare de a se organisa printreinvetd.torI o vastd miNare cu caracterresvrdtitor ; dar autoril acelei Incercdrinu ad fost sociali5ti, ei membri recu-noscuti i mdrturisip al partidului ordi-nei, cel putin ai ordinei a.,a cum se in-telege in strada Enei. Dar tocmai In a-cea imprejurare s'a dovedit Ca invetAto-ril sant mai In teleptt de cat II cred ad-versarii lor, cad, cu toate adernenirile

cu toate Mgaduelile ce Ii s'ad fácut,lncercarea de a-i resvräti nu a reuit.

Este dar o dovadd de complectd lipsdde chibzuiald de a se lua o mesurd cuadeverat distrugdtoare a §,colii rurale, pemotivul neesistent cd In orl-ce Invetd-tor s'ar afla un socialist.

ir

De cati-va an!, a eit moda de a se a-runca acusdri colective contra unora din

sii

57

corpurile cele mai lnsemnate din Stat.Se vecle ca nu sunt de ajuns trivinuirilepersonale ce cjilnic ne aruncarn unifaltora, pentru a ne satisface mania dedenigrare care ne bantue ; am Inceputacum a opera in massa.

Intr'o vreme, cei pu0 pe seletd erailprofesoril In genere ; ati fost apol ma-gistratii, militarit Acum representantifordinei din strada Enel au imaginat sdia la rind pe inginert Tot aa, oamenisuperficiali, deprin0 a-0 forma convin-gerile dintr'o frasa de cliar sail dintr'ovorbh fail rost a cine scie cm, ail in-globat intregul corp al invetatorilor inacusalla de socialism.

Am atirmat, i repet i aci, ca aceastaacusatie este In cea mai mare parte ne-merilatA. Dar 0 daca in casuri isolateea este justificatä, este de datoria noastra, a acelor car" am fost, sail suntemchernati a conduce hfacerile publice, sanu ne perdem sangele rece, ci sã esa-mindm cu lin*e §i bdgare de seamd careeste causa reulut 0 sá autam a o bird-tura, iar nu a distruge filra, cercetareins41 institutia, precurn face d. lonescu.

In prima linie, este de vind modul cuma fost recrutat corpul invetätorilor.

Legea din 1864 nu cerea viitorilor in-vetatori alte cunoscinte de cat acele alecursului primar. Proiectul de lege din1886 a cerut pentru prima oard ab-solvirea unei col.i normale, ca condi-tie indispensabild pentru a fi numit in-

8

58

vetator, i aceasta dispositie a §i fosttransfermatã in lege In 1893.

Cu toate acestea, d. Jonescu, autorulacestel legi, a gäsit de cuviinta à, chiarprin legea sa, sa-§1 menajeze mijloculde a introduce in Invepinint, cu titludefinitiv, mai multe sute de Invetatorisuplinitori, cu o preparatie de tot ne-suflcienta pentru aceasta eariera.

Pe langa ace,tia mai sant asta-qi vre-o4200 de suplinitori, dintre can o mareparte nu posedd studil mai Inaintate decat acela at unel saü doue clase secun-dare.

Avem dar un mare numèr de Inv.&tätori reti preparati pentru cariera lor§i earl din aceasta causa nu sunt Inve-tetori de cat cu numele. Gandurile lor,sunt mereii indreptate spre alte obiectede cat §coala, §i educatia lor cu totulimperfecta Ii pune la dispositia celui

venit, care Va avea curajul dea cerca sa le bage in cap ori-ce absur-ditate.

De la 1893 incoace, recrutarea a In-ceput a se face In mod mai rational, pen-tru cd nu se mai numesc de cat norma-

Acum insa reul a luat altd fata.Normali§tii Invetatori sunt mai totI fib

de sateni, §i el sunt destinati sa profe-seze i sa trdiasca tot lntre sateni. Eradar logic *i necesar ca, In §coala nor-mala, sa li se dea o educatiune potrivi-Ca' i cu origina lor, i cu ehemarea lorviitoare.

d'intaiil

listi.

59

Ar fi trebuit ca §colile normale deInvetAtori sä fie adeverate §coli lard-ne§ti, a§eclate la tard, organisate potri-vit cu viata tdrdneascd, pdstrand §i des-voltand deprinderile i ocupatirle cam-peneti la normali§ti.

Guvernul liberal dinainte de 4888 alnteles acest lucru, i de aceea el a ho-Cara ea Foli le normale de Invatdtori sdfie scoase de prin orae §i dotate cuterenuri lntinse, pe cari normali0ii sále lucreze cn rnainile lor, ca ni0,e ade-verati tdrani. Atunci s'a hotdrit mutarea§eoalei norrnale Carol I din Bucurescihingd Campu-lung, a celei din Ia0 laCopal, a celer din Ballad In afard dinora, §i ii s'a i procurat terentiri carTau mers pana. la 25 hectare pentru una.

Dar ideea aceasta nu a fost realisatd*colele normale au fost in adever mu-tate la camp, insd instalate in clddiriluxoase, dotate cu luminã electricd, cuma§ini cu aburi i cu incdiclire centrald ;normali§tii aü fost imbrdcati In uniformd,hrdniti ca la ora. i crescuti Intoemaila fel cu fii burghezimei de prin licee ;iar pdmanturile coIilor normale au ré-mas pretutindeni neintrebuintate. S'a fà-cut dar din fill de sdteni ni§te tirgovecrneisprayiti ; §i dupd ce Ii s'a dat deprin-derea i gustul pentru viata de ora§,i-am trimis la lard cu 81 lei pe lund, casã trdiascd din noil viata tardneascd,fdrd chip §i fdrd speranta de a se maiIntalni vre-odatd cu viatá de rentieri, pe

60

care le-o facusem timp de cinci ani. In-tors In satul lui, invetatorul ve traiInteo castita. acoperita cu stuf, cu fe-restre cat palma ; se va brdni cu legume,se va lumina cu un capät de lurninare,va perde ori-ce amintire din vieata inte-lectuald, care i se reversa de pe catedra§i din contactul cjilnic cu ord§enir ; timpulcand se lumina cu electricitate, candse inctilzea cu calorifer, cand locuia in-tr'un palat, i se va 'Area cd a fost unvis. Spiritul lui va fi primit in §coalanurnai atata aliment cat i trebuia ca säinteleaga farmecul vietii intelectuale ;dar Intors la satul lui, el nu va mai a-vea nici un mijloc de all satistace tre-buinta de a-§i tine mintea In activitate,pentru ca singura lui lecturd va fl Mo-nitorul i circularele revisorului.

A§a find, sa ne mai mirdm daca spi-ritul acestor oameni va fi In neastampär,§i daca ei vor prirni fara multd alegereteoriile cari proclamd nedreptatea lu-cruri ler esisten te !

Urmeazd Insa de aci ca situatia numai are rernedi6, §i cd singurul leaceste focul ?

Sunt cu totul de and parere.Mai Intairl, este absurd ca, In vederea

stärii esceptionale a unei OM sä se iamesuri de esterminare in privinta to-tului ; §i apoi, nu meritä numele de omde stat acela care cautä sä desffinteze oforta a§a de mare, un instrument a§a deputernic cum este corpul Invetatoresc,

61

numai pentru c'd nu vrea, nu poate sadnu are curagiul sh-§1 irnpund greutateade a cerceta causele unui red, 0 de aurmari cu stáruinta' vindecarea lui.

Chestia aceasta, care s'ar putea numichestia stäii sufletesci a invetatorului,eft o consider ca una din cele mai gravedin c'ate privesc invetdmintul, 0 de 0 cutotul absorbit de alte griji in timpul catam fost in guvern, am cAutat s'a iadoare-cari mesuri cari sä dried la o fru-bunätAtire. *limn bine cä imbundtalireanu va veni repede, i c'd rnesurile melenu vor fi suficiente pentru a o aduce pedeplin ; dar voiam, pe de o parte, sãfac a se intelege ordinea de idei in carecredeam Ca trebue lucrat, i pe de alta,s'a experimentez oare-cum, in mod corn-parativ, diversele rnijloace ce s'ar pu teain trebuinta.

De 0 cea mai mare parte. din mesu-rile mete nu ad primit de cat un inceputde executie ; de §i unele at fost dejadesaintate ; de 0 personalul harnicdevotat cu care me ajutasem a fost In-locuit cu altul, care in mare parte a cre-clut Demerit a ddrima tot ce se facuse,ed sunt pe deplin multurnit de incercareace am fäcut.

Am dispus ca normali§tii sa' facä in modobligator lucrdri practice de agriculturd§i horticulturd pe terenul §coalei, 0 ammodificat programa invetarnintului agri-col in aceste §coli, fkend dintr'insul uninvetAmint efectiv 0 principal ; de aceea

pi

62

am dat fie-cdrei scoli un rnaestru anurnecare sä diriga lucrarile practice.

Am luat mesurr pen tru ca scolile nor-male 0 Inveidtorii normaliV sa se ocu-pe cu plantarea ..i immultirea de arbori,atat la .,co li, cat si prin sate.

Imi propuneam Inca a modifica regu-lamentul *colilor normale, pen tru a facedin ele §colf cat se poate mai rustice,In locul celor de acli.

Pentru inv64atori, am facut Inceputbibliotecilor rurale, institutie care In 10ani nu cu multd cheltuialä, putea sd fiecomplectata intr'un cadru modest, dartot41 foarte util. . .Aceste me'suri deja sa dea re-sultate apreciabile dupa cat-va timp,mai ales dacã asi fi dispus s,i en macarde jurnatate din silmele pe cari le-a chel-tuit d. Ionescu in eel patru anl de mi-nister al sel, pentru cheltuiell de lux,dad. nu §.i mai r6u, cum ail fost ma§i-nele §i electricitatea de la Campu-lung.In orl-ce cas, ele ail avut de efect a punein discutie chestia educatiei norina4ti-lor, i a da impulsie creatiunei bibliotece-lor rurale, chiar In afara de iniVativa Sta-tului. Sunt ,acII o multime de inv6tAtoricarl, din propria lor pornire, 41 dadmulta osteneald pentru a forma §i el laccoala lor asemenea biblioteci..i,

E probabil ca eel scepticI vor da dinumeri, citind toate acestea. Scepticiipoate vor fi i el buni la ceva, dar nupentru ca sa utiliseze bunele calitall ale

-

63

oamenilor, nici pentru a intreprinde cevaInsemnat cu mijloace restrinse.

Eu aveam credinta ch Invètetorul re:presintä o for te. colosale, care dace estedesmortitä §i intrebuintate, cum trebue,poate. realisa cele mai marl lucruri.

E adevérat cã ceea-ce s'a obtinut dela dinsul pane acum este prea putin.Dar causa nu este numai el. Mai sunt icausele pe Carl le-am InOrat aci- mai sus.Dar mai presus de toate, este peresireacomplecte In care a fost lesat inveta-torul din partea celor cari puteaii seaibe o actiune morale asupra lui.

** *

.

Nu contestez de loc sacrificiile bdne§ti,car! s'au fäcut *i se fac cu dernicie pen-tru e.oala rurald. Ar fl iar41 nedreptse. nu recunosc tragerea de inimä cucare ata pa oameni distiw s'ail preocu-pat de soarta Invetatorului §i de bunulmers al coalei rurale. Gesesc Inse càmai toate aceste preocupéri ail avut deobiect starea materialé, i mai de locpe cea morale.

Se ne punem In locul Invetkorului,din cliva cand, e§ind din scoala normaldse duce In satul unde are se profeseze.Din cliva aceea, ce relatii mai are el cumai marii MY ? Nurnal acelea ale unulfunctionar inferior cu superiorii lui :corespondenta de serviciii, trimitere destate, primiri de leafd, ordine ca se a-plice cutare mèsurd, din cand in cand

64

reprimande, pedepse, revisii grabite.Nici odata insd un consiliU, o vorbabund, o recunoa.,tere bine voitoare asilintelor pune, un indemn spremai bine, pe ici pe colo o modesta re-compensd. Isolarea In care trdeste el,mediul putin cultivat care-1 Inconjoara,nevoile materiale, fac crt pentru dInsuleste o trebuintA de prima ordine de aavea semne vedite cá nu este parasit pelume, ca efii lui se intereseazd de din-sul, Ca urmaresc activitatea lui, i o pre-tuesc cand e bunk cauta sd-1 ajute a oIndrepta cand nu e bund. Este indispen-sabil ca inima lui srt se poata Inc Alclila ideea ca §efii lui, pana la cel maTmare, 11 sunt mai. mult prietem, de catstapani aspri i neingacluitori.

Care din nob nu Intelege acest.senti-ment, care este cu atat mat natural, cucat omul este pus Intr'o situatie socialdmai inferioard ?

Iata pentru ce m'am silit, atat de mult,sa creez ocasiile de a se stabili relatilcat mai strinse 0 mai dese Intre Inve-kon i organele de toate gradele alerninisterulut, farã a escepta nici pe mi-nistru insu0. Doriam sá se convingdori-ce invetator de realitatea i de im-portanta rolului seri In societate-, §i pen-tru aceasta me folosiam de orb ce Im-prejurare pentru a le dovedi cä minis-terul pretuete initiativa i silintele lor.Voiam sa stabilesc Intre el §i minister,oare-cum, raporturt de colaborare volun-

65

tarä, iar nu numai de impunere cu auto-ritate. Speram ca cu timpul sä se stabi-leased In mod durabil Intre Invetdtori0 minister relatil de incredere, de prie-tenie, dad. s'ar fi putut chiar de sim-patie. Sciam bine ca prin aceasta máriamintr'o mare proporpe puterea de muncda Invetatorului, desvoltam initiativa lui,§i fliceam din el un colaborator inteligent§i conscient de ce vrea, In loc de o sim-plä care sal se misce numaidupti ordine.

Se intelege Ca realisarea unui aseme-nea plan ar cere multi ani de silintecontinue In acela sens, i regret cà numi a fost posibil ca, In timpul cat amcondus ministerul, fi putut mai bineilustra prin practicd, de cat pot acumsä o fac prin aceste cate-va rinduri. Cutoate acestea, resultatele ce am doban-dit me umplu de multumire, §i-mi do-vedesc Ca vederile mete nu erau gre0te.

Sunt meindril i fericit cd am veclutpe invetAtori i pe institutori cde:1 Inaceastd privintd nu este nici o deosebireintre unii i altii respunclOnd cu ceamai mare Insufletire la a§teptdrile mele.Mi-ar fi imposibil sd citez aci toate do-vezile co am avut de uprinta cu careei ai sirritit impulsia §i de avintul cucare au urmat-o. Mai cd nu era cli Incare sd nu am cunoscintd de eke oidee band ernisd i pus5. In practicii, fiein mod isolat, fie colectiv. Serbarea cli-lel del() Maiu, introducerea de culturi ra-

ma0nä,

sä-1

5

66

tionale, escursiuni instructive cula cari une-ori se asociad §i teranii,

respandirea In tot modul a cunoscinte-lor igienice In populatia rurald, totuldovedia dorinta de a face bine, i pri-ceperea de a-I face.

Intr'o ordine de idei mai ridicatd, voiuspune cä o recompensh acordatd unuilnveTator, care fusese initiatorul uneisociet4 de ajutor mutual, intre säteni,a fost punctul de plecare a infiintrireide o multime alte societdti prospere a-naloge, sub indernnul inveldtorilor. Peaiurea, el au Intreprins sã introducd sisä populariseze Intre terani cultura le-gurnelor, care 41 este nurnai In mdriastreinilor. In unele judete, ei au orga-nisat conferinte pentra vulgarisarea cu-noscintetor utile, cart sunt urmate cu tininteres nespus de cdtre saiteni.

Dar mai presus de toate acestea, unesemplu cunoscut de toti de ce sepoate face, este ardoarea cu care §i in-stitutorii, §i Invelkorii ad imbrati§at in-stitutia filantropicã a cantinelor §colare.Ceea-ce s'a fdcut pentru ele, intr'un an§i jumdtate, este de necreclut. Mii decopir au primit bine-faceriledin care causd frecuentarea Folard Inunele pairti a trecut peste Indoit ;aceasta, numai prin siline1e invetätori-lor i institutorilor, cdci ministerul nua putut ajute mar cu nimic. Ce do-vadd mai evidenth sà poate da, cà esistdIntre dan§ii, si initiativd, i energie,

institutiei,

sd-I

scola-ril,

si

67

pricepere, i cã trebue numal sd sciecine-va sA utiliseze toate acestea, sprebinele cornun !

aceastd fortd, care trebue, i poatesd fie principalul mijloc de regenerarea clasei tardnesci, d. Ionescu flu scie cesa facd cu dansa, i voesce sã o distrugt1 !

Sã speräm cä nu-I va ajuta Dumnecleu.4, 4,

Un eveniment important s'a IntamplatIn ultimele 24 de ore : onor. d. Al. Ba-ddrdil, deputat, primar de Ia.51 i fostprofesor, a renuntat pentru cate-va orela numeroasele i importantele sale o-cupatii, pentru a repeqi In discutia

instructiei buzduganul sea, sub formauntil" raport. In mania sa pagana, cafacä ghioaga mai grea, d-sa a atarnatde dinsa toate tinichelele vechi, pe earlconservatorii le colectioneazd cu atataingrijire In arsenalul lor, pen tru a lescoate la One de grea cumpAnd.

Acest atac juvenil nu mi-a slábitnima. Mi-am facut cruce, am rugat peDumnecleti sd-mi dea i mie brate vigu-roase, i m'am hotdrit sä urmez lupta,cbiar 0 contra d lui Báddrdii. Insã, caom de ordine ce este, sper eh' d-sa vabine-voi sd-0 a§tepte cu modestie rin-dul, Cad doar nu va avea pretentiadag d-sale locul Intaiii In preocupdrilemele. Tirnpul acesta II va putea utilisacu folos, studiind legea la care este ra-portor i cercand sã facd sä domneascdmacar Intre articolele eI buna Intelegere

sd-T

le-ger

68

pe care ministrii omogenf nu reusescsä o realiseze in declaratiile lor.

acum, sà revenirn la lucrurile se-rioase.

Restringerea InvèldmIntuluipentru saeni.

Când rn'am ocupat de incercarea d-luiIonescu de a inlocui pe invètkori prininvetätoare, am spus cá gandul d-saleera altul de cat acela de a face pentrufemei eun act de dreptate socialdo. Casa.-1 cimoascem gandul, sã cercelam pro-iectul d-sale.

In legea sa din 1893, d. Ionescu creatrei categoril de invètdmint primar.

In orase, copiii primiail invetAmintulprimar complect.

La taxa', inveprnintul primar complectse da num'!" in scolile primare superi-oare, cari nu se inflintaii de cat in sa-tele unde scoala era urmalá de mai muttde 80 de copii ;. aceasta era esceptia.Regula erau scolile prirnare inferioare, incarl erafi mai putin de 80 de copii, siin cari se preda numaf cloue din tretpArti ale inveldmintului primar.

Lrati in fine §i .,coalele de attune, incari nu se da de cat o treirne din in-vkAmintul primar.

Anul trecut, aveam 3575 scoh rurale,dintre cari nurnai in 632 s'ar fi putut dainvetdmintul primar corn plect, dupti con-ceptia d-lui Ionescu. Dar sit nu uitamca, dupa, evaludrile fácute, pentru a se

Si

69

putea prirni In §coala toti copiii de te-rani, ar mai trebui Infiintate inca vre o5000 de §coli, can mai toate vor ii dincele cu ale mai putin de 80 de §colan,de oare-ce In toate satele cele mai maris'aii Infiintat deja §coli, cad intra In nu-merul celor 631

A§a dar, dinteun total de vre-o 8500§coli, ar trebui s'd numeram cel mult4000, In can', dupa conceptia d-lui Io-nescu, se putea da Invetarnintul primarcornplect. Cu alte cuvinte, de bine-face-rile Invel5mIntului primar cornplect nuputeaii sa _se_bucarede-cat--mai putinde a opta parte din fiii de Orani. Cei-l'altl, cari nu avusera norocul a se nasceIntr'un sat mare, trebuiaii sd se multu-measca cu crimpee de invetAtura, pecare sa o capete papa la 10 ani, §i sao 0 uite Indatd, ca orl-ce lucru neisprd-vit 0 nemistuit.

De altä parte, prin proiectul sea din1895 asupra Invetamintului secundar 0superior, faimosul proiect pe care l'a0fi copiat eil pe dintregul, se prevedeacd In cursul secundar nu se vor primide cat copii cu cursul primar absolvitIntreg, §i se puneail 0 nisce restrictiide etate, can faceail imposibild intrareaIn §colile secundare pentru cei mai multidin absolventil putinelor §coli sdtescicomplecte.

Intentia legiuitorului conservator eraa§a de evidenta, In cat pe nirneni nuputea amagi. Era de a se priva de he-

70

neficiile art. 23 din Constitutie cea maimare parte din pOpulatia teraneasca ; erade a se face din Invetamint un adevèratmonopol pentru un mic numer de pri-vilegiati ; era teoria clitei sociale, pe carepe atunci nu se gdsise Inca nimeni caresä albà curagiul a o formula si a o sustinepe fata, dar pe care se sileah a o realisape ascuns.

De alt-fel, parerile partidului conser-vator in aceasta malerie sunt bine cu-noscute. El nu a scapat nici o ocasie dea manifesta ideile sale In privinta r6uluipe care pretinde cal face oarnenilorlatirea prea mare a instructiel, i une-ori fruntash lui nu s'ah, sflit a proclamaaceste vederi chiar de la tribuna Parla-mentului.

Negresit cà partidul liberal nu puteaadmite cu nici un pret, nici teoriileconservatoare asupra unui punct funda-mental al ori-carm program politic libe-ral, nici chipul cum d. lonescu cdutasesa le realiseze. Aceasta a fost una dinprincipalele cause pentru call el a fostshit sa modifice in '1896 legea inveta-mintulth primar tacutd de d. Ionescu.

Acum insd d-sa revine la asalt. Im-batat de victoria din strada Enei, d-sacrede serios ca." a exterminat partidul li-beral, si a intreprins acum se exterminze

ideile liberale din tara aceasta.Cunoastem fabula broascei care voia

sd se facd cat boul de mare ; dar panala d. Ionescu, nimeni nu imaginase Inca

§i

71

o broasca care sa vrea sã inghitä bout.Proiectul ce se discutá acum readuceagraveazd sistemul din 4893. El ho-

tär4te din nod ca. In co1ile de cdtunnu se va preda de cat cursul inferioral invetamintului prinlar ; ba Inca elcuprinde acum un lucru care in 1893nu se cutezase a se scrie, anurne ca in§colile cu un singur invetator, adicà inmarea majoritate a §colilor rurale, numaiinvetamintul inferior i media este o-bligator. Se creath dar pentru copiii dela tard o altä obligativitate de cat pentrucei de la ora; se pune o barierd abso-lutá intre unii i alth ; se face, de cdtreo mand de oarneni, pe can nici meri-tele lor, nicf num6rul lor, Indrep-tatesc a confisca ..coala in folosul lor,o lege care esclude de la beneficiile eipe itnensa majoritate a populatief terel,§i Inca tocmai pe aceea care, cabrazda In tovard0a careia traWe, esteisvorul nesecat din care se alirnenteazdneincetat puterile istovite ale tuturorpdturilor sociale.

llacä mai are cine-va indoiald asuprascopului ce se urmaresce prin asemenidispositif, sa se vadd i partea proiec-tului care se referd la Inveldmintul se-cundar, la §colile normale de invetatori,la s,colile primare superioare, la colilepractice i centrale de agriculturd, desilviculturd, de arte i meserii, de co-mert, profesionale. Pretutideni, conditiaexpresd ce se cere pentru admitere,

nu-I

ei

pi

72

este absolvirea cursului primar complect.In toate aceste §colt este interqisd in-trarea pentru copiii a .apte din optparti din sateni, care nu aCt unde sa-0complecteze InvetarnIntul lor primar,pe catai vreme d. Ionescu decreteazdca in satul lor nu se va preda de cato parte din tr'Insul.

Pentru licee in special, se mai punein fata oropsitilor copii de terani o noudpedica, pentru a opri i pe cei cati-vacari vor fi reu§it a trece prin vre-unadin cele 632 coli complecte. Se puneanume o conditie de etate mai grea decat pentru ora§eni. Pentru ace§ti dinurmd, se pune ca limita maxima devIrstä 12 am, cu putinta de a se mai da odispensa de un an In plus pentru sätentlimita este de 13 ani, cu o dispensanumai de 6 luni. Pentru ce aceasta deo-sebire ? F,;coala rurald este de 5 ant pecand cea urband este de 4. Pentru amentine egaliLatea de conditli Intre ord-§eni ii sateni, trebue dar ca limita pusapentru unii sä fie marita cu un an pentru

Cand aceasta limita se reducecu 6 luni, cu aceasta se face o evidenta,neclreptate satenilor, cu atat mai multCa ei se afla In conditii mai grele pen trua urma §coala, Incep de multe oil maitarcliu, i perd mai multa vreme papasà termine din aceasta causd, dupdcum scie ori-ce revisor §colar, rare-oriun copil de satean termind coala pni.-marä de 14 ant

,

cel-alti.

,

inainte

73

Aceasta o scie §i ci. Ionescu, §i toc-mai de aceea pune d-sa pentru diniio limitã de dispensd pe jumetate maimica de cat pentru ord§eni.

Era Insa In legea d-lui Poni o dispositie,foarte natural& de altminteri, ca in §co-lile rurale cu patru invetatori, duratacursului, in loc de a fi de cinci ani, caIn cele-alte coli rurale, sa" fie numai depatru, ca In cele urbane.

*colarii acestor §coll ar 11 putut prinurmare sà termine cursul primar la a-ceea§r etate ca i cei de la ora§, i prinurmare limita de virsta pusd anume pen-tnt sa nu-i mar Impedice de a mergemai departe cu studiul.

D. lonescu s'a grdbit s Inchida §iaceasta portita. D-sa a suprimat dispositiad-lui Poni ; de §i avèncl patru Invdteitori,ca §i o §coala urbana, §coala rurald, oricat de mare ar fi, va avea tot cinci clase ;§colarir eT vor absolvi-o tot cu un anmai tarziii de cat Ia ora§, §i intrarea lorin liceu va II tot a.a de imposibild.

Dar ostracismul acesta al copiilor desateni nu se creazä numai pentru Heal, ci§i pentru toate colile fãrã exceptie. Nueste nici o §coala mai sus de cat §coalaprimard, 1n care intrarea lor sa fie po-sibild In conditiile normale. Nici chiar§colile practice de agricultura, nici celede rneserii, nici cele normale de Inve-tatori, nu vor fi accesibile pentru 88 lasuta din copiii de terani. Este o inter-zicere absoluta pentru din§ii de a ciipata

el

74

cnnosciftte mai ridicgte de cat_citirea0 scrierea, i In acela0 timp de a-01 creamijloace inteligente de a-0 finbunatatisoarta.

Gaud o lege §colard duce la consecintaca rnajoritatea fiilor de terani nu potintra in §colile de agricultura 0 de me-serif, ce se mai poate clice despre dinsa ?

Un lucru se poate clice, In ori-ce cas :guvernul, care a cdpetat voturi favorabileIn afacerea finului, a Portilor-de-fer, aafacerei Haulier, a stornarei celor 13 mili-oane, va capata de sigur unul §i pentrulegea d-lui Ionescu. Cred insà ca nirneninu va socoti c'6, cel putin asupra punctu-Um de care m'am ocupat aci, partidulliberal va putea vre-o data transige.

Nu void Incheia cele ce aveam de clisasupra Incercdrei d-lui Ionescu de a des-fiinta de fapt obligativitatea InvetamIntu-lui pentru cea mai mare parte din copiiide skull', Med a atinge 0 principalulargument pe care-1 invoca d-sa la 1893,care niei atunci nu avea mare valoare,dar care ach este redus chiar la nimic.

D-sa invoca atunci irnposibilitatea pen-tru un invelator de a preda de o datala cinci clase deosebite ; §i de aceea, In*colile cu un singur Invelator, d-sa nuintroducea de cat cursul inferior §i peeel media, cari Impreuna cer trei clase.

Ar 11 de respuns ca greutate era, Inadever, dar nu imposibilitate. Pedago-

* *

75

gia dd until inveptor mijlocul de a con-duce de o data cinci clase, §i In alteten, chiar foarte culte, Invetatorii suntadesea Insarcinati chiar cu mai multede cat cinci.

Dar acum, discutia aceasta. nici numai are vre-un object, cad! In 1897 s'aadus programei Invdtamintului primarrural o modificare, care represinta unadin cele mai Insemnate Imbundtatiri rea-lisate In acest Invetämint de mai multiaril lncoace.

De §i aceastd reformd s'a realisat Intimpul cand eram In capul ministerului,pot sä vorbesc ast-fel despre dinsa, cad'meritul ei revine membrilor sectiuneiprimare din consiliul general, can s'aügandit la dinsa, i ail i gäsit mijloculde a o realisa.

Refonna consta In aceea, cd progra-mele rurale s'afi dispus in aa fel, cd ma-teriile clasei II pot alterna cu ale claseiIII ; iar cele ale clasei IV, cu ale clasel V.Resultä de aci, cd §colarii claselor IIO. III pot fl reuniti In aceemi clasa,§i cei de cl. IV cu cel de cl. V ; iar Inanul urmator, cei cari fuseserd In clasaII vor fl reuniti cu cei de clasa I, §icei din clasa III cu cei din clasa IV. Cumodul acesta, Invetatorul nu are a facede cat cu trei clase de odata, In loc decinci. Prin urmare, scopul ce urmariad. Ionescu, cand suprima pentru celemai multe §coli cursul ultimelor doueclase, §i care era de a face ca Invetato-

76

rul sa. nu aiba a preda de cat la treiclase, a fast atins. Intocmai, fiira a finevoie sd se suprime nimic, 0 rnenti-nénd InvetdmIntului primar integral pen-tru toad lumea.

Este cu putinta sd credem ca d. Io-nescu, in cele none luni cat a fost derindul acesta In capul ministerului in-structiunel, nu a aflat despre aceastäreformd, §i nu i-a cunoscut existenta,atunci c'and are venit cu mesura sa ab-surda" din 1893 ? A ceasta nu o pot crede ;nu pentru cd d-sa m'ar fl deprins ehideea c.a.' studiazd afacerile departamen-tului sell, dar pentru cd a avut pe lingäd-sa pe unul din principalif autorl alreformel.

Se fie dar bine constatat ca", de rindulacesta, d-sa nu are nici macar un pre-text, pe care sd-1 poatà invoca In favoa-rea mesurei sale reactionare. 0 ia, pen-tru cb. inträ In ideile partidulul din altevremuri pe care-1 represintd, ca sd In-toarcd tara cu 60 de ani inapoi.

Am tinut se pun In eviden46 acest lu-cru, amintind in acela0 timp 0 impor-tanta reformei din 1897, cacI alt-fel d.Ionescu nu ar fl lipsit sd-I contestezeesistenta, sail sa-§i atribue meritul el,0 sá pretindà pe urmd cä a fost pla-giatà de la d-sa.

Tot a§a, tin sá se constate ca princi-pint Inaintaxii pe toe a Invetatorilor,preveclut de d. Ionescu la art. 61 dinproiectul sea, nu-I apartine. Un proiect

77

de lege in acest sens, §i aproape In a-ceia§i termeni ca §i art. 61 al s6a, afost depus de mine pe biuroul Carnereiin sesiunea din 1898-99, i;i a §i trecutprin comitetul delegatilor ; partidul or-dinei Insa a proclamat obstructiunea §ia Inceput desordinea pe strade, si dinaceastä causa Invetatorli nu ail pututbeneficia de mesura ce propusesem.

Acurn comitetul delegatilor Camereiconservatoare ail gasit ca leafa de 450lei pe hind ce prevecjusem ea pentruInvetaorii lnaintati pe loc, si pe care oadmisese §i d. lonescu, este prea mare,§.1 ail redus-o la 420 lei. Va resulta deaci pentru Stat o econoinie de 3600 pan'a.la 7'200 lei pe an ; dar In acela§1 timpse va fi obtinut resultatul, pretios Inochh dernocratilor asimilatl, de a luacu o mand ceea ce se parea ca se dacu cea-falla., §i de a se reduce aproapela nimic avantagele pe cari proiectul de-pus anul trecut cduta sa le creeze hive-tatorilor merito§i. *i pentru a complectaideea, aceia;zi domni mai adaoga res-trictia, ca aducerea la ora§ a acestorInvetorI nu se va putea face, de catIn lipsa de absolventi aI scoalelor nor-male de institutori.

Salariile Institutorilor.Institutorii vor 'Astra amintirea i*efor-

mei d-lui Ionescu, awl ea va lasa urinesimtite In pungile lor.

Prin legea din 6 Martie 1883, menti-

78

nutd In acest punct i prin cea din4896, leafa institutorilor era fixata la225 lei pe land, plus gradatia.

D. Ionescu a gasit cd aceastd cifrd esteprea mare, §,i o reduce la 460 lei, cuesceptie de 6 orw mai marl*, In cari lise mai acordA o indannisatie, nesupusägradatiei, de 40 lei.

Socotind §i gradatia, a§a cum o regu-leazd acum proiectul de lege, maxirnulde plata la care va putea ajunge un ins-titutor, dupal 25 de ani de serviciu, vafi dar de 224 lei, iar in ora§ele man de264 lei pe lurid.

Eri enunt doar cifrele. Cei cari se pri-cep, vor spune dacd un institutor poatetrdi cu atata, el §i familia lift.

E adeverat Ca expunerea de motiveclice c5, reducerea aceasta se poate facefall nici un inconvenient, pentru mo-tivul cä institutorii se vor lnlocui prininstitutoare, §i Ca' acestea consumd, seImbracd, se InCalzesc *i li nutresceopiii mai putin de cat bdrbatii. A-cesta este un chip inedit de a face ac-tul de dreptate socials& care-i sta lainimd d-lui Ionescu.

Eli unul cred cd se putea rasa In pacebietii institutori, singurii pe can d. lo-nescu aruneä pdcatul de a echilibra bud-getul Statului ; iar economia ce se rea-liseaza rupandu-le bucatica de la gurd,se poate realisa mult mai lesne *i mairepede, fard chiar a se atinge legea esis-

79

tentd, ci, din contra, facand-o sa se a-plice strict.

Inca de la 1861, comunele au obliga-tia de a procura localele pentru §colileprimare. Aceasta obligatie ele §i-ail im-plinit-o foarte red, caci foarte putine co-mune, abia In timpii din urmd, 0-aildada locale sistematice ..i Incapatoarepentru §coli. Majoritatea ad pentru wolfnumai case inchiriate, daruite sad cum -pdrate de ocasie, a..a de improprii 0 deneincapatoare, In cat de unde legea pre-_vede ca un institutor poate sd aibal panala 80 de §colari, In realitate clasele nupot contine de cat 40, 30 sau 20 de copii.

Resultd de aci ca. Statul platesce a0I1110 de institutori, pentru 74.000 *co-lari, pe cand cel mult 1000 institutoriar fi de ajuns, dupd lege. Cu alte cu-vinte, pentru cd comunele nu-0 impli-nesc datoria ce le impune legea, StatulI0 impune sarcina de a plati 410 insti-tutori pe call nu e dator sa-i plateascd,ceea ce represinta o surnd de cel putin1.400.000 lei pe an.

Sã se oblige dar comunele a-0 cladilocalurile 4lecesare, 0 sa se reducd trep-tat nurnerul institutorilor. Nu e periculca prin aceasta se vor lilsa institutoripe dinafard, caci facerea cladirilor inori-ce cas va lua mai multi ani, 0 intimpul acesta se vor face de sine des-tule goluri.

Lucrul se poate realisa fara prea multalgreutate, dar cu oare-care energie. Sunt

80

sigur de aceasta, pentru cà am facut in-sumi Incercarea. Am apasat asupra co-munelor, ca sa.-si Implineasca datoria,si multe din ele au esit din indiferentalor trecutd. Legea cid ministrului un raj-loc de actiune eficace si sigur : acestaeste regularea circumscriptiilor scolareurbane. Operatia aceasta incepusem O.o fac In mai multe orase, si chiar InBucuresci ; ea insa a lost paresitrt cutotul de d. Ionescu.

*ic IK

Intentia mea nu este de a analisaarticol cu articol proiectul d-lui lonescu.Aceasta onoare nu o rnerità o elucu-bratiune, alcatuild in cate-va ilile, Lardnici o preocupare alta de cat aceea dea distruge o opera a partidului liberal,fard macar de a se cauta sã se pund Inloc ceva serios si studiat cum se cade.

Pe langa aceasta, o asemenea lucrarear lua proportii foarte marl, pentru canu este o linie care sa nu contind cevacriLicabil.hDe aceea, me voiu multurni sa corn-

plectez ceea ce aveam de spus asuprapartel din project care priveste inve-tamintul primar, mentionand in putinecuvinte inca cate-va mesuri, cari sepot usor aprecia de eel interesql side oamenii earl cunosc chestiille sco-lare.

Cum intelege d. lonescu rostul sco-lilor normale, se cunoaste din aceea

84

ca d-sa prevNuse In proiectul sea, cd.colarii lor pot fi .i externi ; 0 ca culme,ca directorii colilor normale se vor pu-tea lua 0 dintre doctorif in medicina ll

Intalnind aceasta adrnirabild disposi-tie, eram tentat sa. me 0 opresc, cadnu credeam ca voiu mai psi In proiectalt-ceva mai pirarnidal de cat aceasta.

Felice de §colile a cdror soartd esLedata. pe maia unui om, care le intelegein acest fel ! Me mir pentru ce d. lo-nescu s'a oprit la mijlocul drumului, §,inu ne-a dat putinta de a vedea §colinormale conduse 0 de veterinari, den-t*Y, farrnaci§ti, droglii0i fabrican[i deinstrumente chirurgicale, ortopedi§ti,bandaji0i, etc. etc. etc ? Pe cata vremed. Ionescu crede cd, pentru a conducecine-va o §coald speciald, in care trebuesä se facd educatia de invepori a nor-mali0ilor, esLe destul sa se fi ocu-pat cu chestiile de anatomie i patolo-gie, alegerea este mull. mai larga, 0 nuvecl pentru ce sa se margineascd numaila doctorii in medicind.

Regret sincer cä co'mitetul delegatilors'a amestecat sä faca sd dispara acestedoue perle, can ar il contribuit atilt demult sä ilustreze apecetea spiritului larg0 solid o al d-lui Ionescu, cdruia cu ochiumecli de lacrimi de admiratie ii canta.ditirambe d. Al. Bdclardil.

Cat de mult invidiez soarta d-lui Io-nescu, de a avea un panegirist ca d.Baddrau, §i cat plang pe d. Sturdza, 0

6

82

pe mine insurni, cari nu .0ittprin ce amgresit Inaintea d-sale, 0 ne-am atras sà-getile condeiului se'il celui ager 0 veridic !

Suprimarea scolei normale de. institutori.

Proiectul d-lur Ionescu destiinteaztis,coala normald de institutori, 0 cu a-ceasta ocasie d. Baclarail vorbesce cuo adancã satisfactie despre desflintareaacestei scoli, csingurul vestigiii. de Incer-carile de reformä ale d-lui Dim. Sturdza».

A m aci o nedumerire.Pe cat sciii., dupd anal 1886, and d.

Sturdza a creat vestigiul acesta, a ur-mat o perioada. de 71/2 ani, In care s'ailsuccedat la ministerul de instructie vre-o12 mini§tri conservatori. Unul din el,d. Ionescu, actualul semi-4ed al d-IuiBa'därdu, a detinut singur puterea timpde 4 ani. Cum se face a atunci nu s'a fd-cut sä dispard vestigiul care escitá acumindignarea d-lui Baiddrdri.? Ce clic ? Esteo lege, din 1893, propusà de un d.Tache lonescu, in care, nu numai vesti-giul d-lui Sturdza s'a mentinut, dar Incadin el s'a fdcut unul din organele prin-cipale In recrutarea corpului didacticprimar.

Poate a. d. D'addräll va avea greu-tate a-mi respunde, pentru a sunt 7anI de atunci s,i pentru cd in tabára dincare d-sa face parte clilele se urmeazd0 nu se aseamdnd. Unde mai sunt i-deile conservatoare de acum 7 ani !

83

Unde mai sunt convingerile de ieri aled-lui Ionescu §i ale d-lui Baddrati !

Mais 0 21 sent les neiges d'antan !In ceea ce privesce pe d. Ionescu,

este abia un an de cand d-sa, in §e-dinta Camerei de la 10 Martie 1899, cerearelnfiintarea §colei normale de institu-toare din Craiova, In locitl careia ea dis-pusesem a se Inflinta o §coald secundarade fete. Anul trecut d-sale nu-1 eraü deajuns doue §coale normale de institu-tor!, Ole conservam eil, iar anul acestale desflinteazd §i pe acestea, §i se bu-curd ca le desflinteaza. E consecinte,ca tot-deauna.

Cred Irish' ca d. Al. Baddrail, rapor-torul de la -23 Martie 1900 al legii d.Ionescu, ar putea sa se informeze asupraacestui punct, ca §i asupra altora, dela omonimul d-sale, un d. Al. lIaddrail,care printr'o curioasà coincidenta a fost§i el raportorul legii din 1893, a d-lui Io-nescu. Nu ar putea oare d. Mardi' din1893 sa' explice d-lui Badardil din 4900,car! ail fost motivele pentru cari atunci§coala normala de institutor! era a§a debund, In cat ea se punea ca temelie laun Intreg edificiii 2

Pand cand sa vind respunsul, eil Imipermit a ajuta pe d. Mardi.' din 1900In meritoasa sa vènatoare contra vesti-giilor d-lui Sturdza, §i4 indic aci Incavre-o cate-va, carI se vede cd i-afi scapatdin vedere, §i pe car! trebue sd se gra.-

84

beascd a le face sd dispard de asernenea.1. Organisarea serviciului de control

al invetdmintului, a§a cum era fdeutd.In aineerearea de reformdD a d-luiSturdza din 1886, la art. 13-14, func-tioneazd i açT, consacratd find prinlegea din 1892, a d-lui D. G. Ioneseu,art. 43-55, csare amplified cele doue ar-ticole din 1886, dar nu le modified decat In detaliii.

2. Casa §coalelor ca aautoritate desupraveghere *i control asupra admini-strdrii averilor 15sate §coaleloro, se vedefigurand la art. 17 §i 18, din aincercarea>>de la 1886. Suprimati-o.

3. Preseriptiile cari sä asigure In modefectiv frequentarea obligatorie ; dispo-siile privitoare la formarea listelor decopiii in etate de coard. ; sanctiunilelegii In privinta celor can nu o vor a-plica ; amenclile .colare yregularea invetd-

-rnintului primar privat ; dispensele, ailfost pentru prima oard studiate In amd-nuntime §i regularnentate In art. 21-29din aincercareap de la '1886, pe când se§tie cá legea din 1864 nu coprindea decat indicatiuni de principil, card a regu-larnenta nimic. Legea din 1893 s'a in-spirat in cea mai largd mesurd din ain-cereareah de la 1886, §i mecanismul eieste organisat intocinal pe basele date deea. In deosebi, formarea listelor de co-ph supu0' ohligativitãii colare de cdtreInvetdtori, una din dispositiile princi-pale ale legii, este luatd de acolo ; ba

85

Inca ImI aduc aminte ca, In discutia dinSenat a legit sale, in 1893, d. Ionescua pus aceasta dispositie a sa sub pro-tectia Incercatorului de reforme din4886.

4. Prineipiul esential, ca cbeltuielile co-munelor pentru §coald 'sa se Inscrie dinoficiu In budgetul lor i ca sumele res-pective sd se verse la Stat, se gaseteexpus pentru prima card In eincercareaDdin 1886, la art. 32-37, i mentinut Inlegea din 1893. Unele disposith sunt co-plate Intocmai, precum eke art. 36 din4893, reprodus la art. 82 din 1893.

5. 4Incercarea» din 1886 a pus pentruprima card principiul ca co1i1e ruralesd se repartiseze dup.' importanta aglo-meratiilor de locuinte, In lac de sistemulpe comune, admis In 1861. E adeveratcd la 1893 d. Ionescu conserva acestdin urma sistetn, mai restragandu-1ceea-ce i-ar fi permis a nu crea nici 3000de §coli rurale, dacà ar if voit. Insd la1896 s'a revenit la sistemul aincercarefpd-luf Sturdza, i ved Ca acum d. 13a-daraii nu clice nimic. Nu ar fi oare tim-pul a se suprima §i acest vestigiu, ceea-cear permite a se desflinta vre-o 600 de§coli rurale, §i sd se faca fonduri pentrua se pldti d. ?

6. Tot eincercareap din 1886 (art. 41)reguleazd numerul Invetätorilor dupd nu-merul co1arilor, lucru care se regaseke§i in legea din 1893 la art 27, cu altecifre.

lack

IIallier

86

7. Rotatia, ark In §colile urbane, cat§i rurale), a fost, introdusd pentru primaoard In aincercarea» din 1886, 0 men-tinutd In toate legile §i proiectele ulte-ri o are .

8. dncercarea» a introdus pentru primaoard conferintelor obliga.torii ale absol-ventilor cursului primar pand la vérstade 14 ani (art. 48), pe care d. Ionescule-a preveclut la art. 33 din legea sa,sub numele de cursurt de repetifie.

9. Atelierele de lucru manual In §co-lile rurale se preyed pentru prima cardIn eincercare, (art. 49), 0 se Introdueapoi §i In legea din 1893 (art. 31).

10. D. Sturdza 0-a permis ca, Inaintede d. D. G. Ionescu, sã renunte la con-curs ca mijloc de recrutare a corpuluididactic, §i sd fad. din §colile normaleprimare pepiniera unicd pentru recrutareainvètdtorilor 0 a institutorilor. D-sa aprevezut crearea §colilor de aplicatie pelangd aceste §coli normale. D-sa a sub-stituit, In locul concursului, numirea Incorpul didactic primar dupd tablourI decapacitate, In care se Inscriii In ordineameritului absolventil §colilor normale.

Intregul acest sistem apartine In pro-prid d-lui Sturdza, 0 formeazd una dinpärtile fundamentale ale «Incercdrii o saledin 1886. El a fost adoptat Intocrnal ded. Ionescu In legea sa, cu deosebire ca.,pe nand «Incercarea» nu intra In de-taliul organisdrii §colilor normale, ci sernultumea a pune numai principiile, legea

87

din 4893 intrd In detaliile de organisare.Deosebirea aceasta se esplicd prin faptulcä adevératul autor al legii, d., VirgiliuArlon, fusese mai multd vreme profesor0 director de coald normald, 0 a tinutsá introducd in lege resultatele espe-rientel sale.

11. dncercareap a dat pentru primaoard o sanctiune numirei provisorie carese dd celor ce intrd In corpul didactic,preveclend cd cei ce se vor dovedi in-capabili In timpul provisoratului vorputea fi departati din Invelemint, pe cândIn legea veche se scie c nu era nici odeosebire intre nurnirea provisoriecea definitivd. Inovatia Oncercdrii» a fosttri- curd §i In legea din 4893.

162. In timpul legel din 1864, Invdtátoriiinstitutoril nu erail inarnovibill. Ei

puteail fi transferati, i chiar destituitide a dreptul de catre ministru. PentruInvetdtori mai ales situatia era netole-rabild ; adese-ori ei eraii destituiti numaide revisor sail prefect, iar ministerul luadoar act de destituire.

«Incercarea» d-lui Sturdza este aceeacare pentru prima Ord a pus pe institutori,§i chiar pe Invetdtori, pe acela§ picior cutoti cei-ralti membri ai corpului didactic,

i-a facut inamovibili, hotdrilnd cd nicitransferarea, nici suspensiunea, nici desti-tuirea nu se pot aplica de cat ca mesurãde pedeapsd, aceste doue din urnid nu-mai in urma unei judecati de cdtre ocomisie independentd de minister.

§i

§i

fi

88

Este adev6rat cd In acest punct, d.Ignescu, la 1893, nu a urmat pe d.Sturdza, de vreme ce d-sa a reservatministerului dreptul de a transfera dupdplac pe institutori i Invetatori, 0 nu-mai pentru excludere If trimitea la jude-cata Inaintea consiliului permanent, careeste tot un organ al ministrului. Insa. la1896 d. Poni a revenit la sistemul d-luiSturdza, aa cà stabilitatea de care sebucurd ai institutorii §i Invetatorh esteInca un vestigia de la d. Sturdza, pe care-Irecomand atentiunei bine-voitoare a d-luiBadarau.

13. «Incercarea» a preveclut exclude-rea de drept din corpul didactic a mem-brilor lui condamnati pentru motive in-famante, i legea din 4893 a calcat pe ur-mele ei:

14. Tot «IncercareaD a intercjis In modformal membrilor corpului didactic exer-citiul de comerciu sau industrie, carefigureazd §i In legea de acji.

Märginesc aci aceasta lista, care nuprivesce de cat Invdtamintul primar, re-servandu-mi a indica la timp §i alte yes-tigii de ale d-lui Sturdza, in ce privesceinvetamintul secundar 0 superior.

Toate acestea a trecut In legea d-luilonescu din 1893, si se afla in vigoare

41, sub regimul legei din 1806.Hog pe d. Baddrail sd se tind de vorbdsa profile de ocasie, Ca mprejurdrile

cunoscute pus sä legifereze pentruca sa fad, sri dispard i aceste

;i

Pad;coald,

ei

89

vestigil din incercarea de reformd a d-luiSturdza. Nu va fi red Ca, cu. aceiasi o-casie, sd recomande arnicului seu, onor.d. Ionescu, ca pe viitor, dacd cumva vamai fi chemat a legifera asupra instruc-tiei, sd fie cu mai multd bägare de seamda se feri de a alcdtui proiectele sale pebase cari sd semene asa de mult cucele puse in grosul volum de la '1886.Nu de alta, dar ar putea cine-va sd-1bdnuiascã cd a copiat pe d. Sturdza, siscid cd d. lonescu este foarte sensibilin aceastd chestie.

Ce va mai remdne insd din reformelecl-lui Ionescu, dupd ce se va scoatedintr'insele tot ce va fi luat de la d.Sturdza, asta este o intrebare, la carelas sd respundd cei cari ne ascultd sine judica, si pe d. Ionescu, si pe d. Ed-cldrdit, si pe mine.

Erori, contradicer i. si imposibilitati.Atdt la 1886, cat si la 1896, legislatoril

liberali s'aii silit sd asigure in cea mailargd mesurd posibild stabilitatea mem-brilor corpului didactic de ori-ce grad,si a-i sustrage de la actiunea politicia-nilor. Dupd cum am spus mai sus, es-clusiv lor se datoresce cd institutorii, siin special invetätorii, nu mai pot fi tra-tati adi asa cum erall altd-datd.

Proiectul d-lui Ionescu pune insd re-garà si aci. El cuprinde un mic articolcare pune din nou totul in chestiune.Iacd-1:

90

eArt. 70 bis. In interesul aduceril lat un loc al Invetatorilor, sot 0 sotie,tministerul va putea face permutdriletnecesare, cu avisul conform al consiliu-alui permanents.

A§a dar, transferarea Inceteazd de amai 11 o mesura de pedeapsd, aplica-bild numai In urma unel culpe. Ea re-devine o simpla mesurd administrativd,aplicabila de ministru dupd voia lui. Re-dactia articolului este ast fel, cd ea vapermite ca, pentru a se reuni doui soti,sh se poata face transferdri Intre o mul-time de Inv615.tori.

Las sa se vadd ce va fl aceasta armäIn mana d-lui lonescu care, chiar cu le-gea actuald, avea curagiul sd arnenintepe Invetatorii 0 institutorii suspecti cutransferarea In Dobrogea. Ceea ce voiasa faca d-sa era ilegal ; de acum Ina-inte persecutiile d-sale vor ft puse subscutul legei.

A§ vrea Ina. is5. sciii : art 70 bis pri-ve§te In adever numai pe Invetatori, or!institutorii sunt lasati afard numai dinuitare ?

Aceastd din urma ipotesd nu m'armira de loc. Proiectul d-lui Ionescu estealcatuit cu a§a zor, cu atata nepricepere,negligenta §i ametealk in cat este tinmonument unic In felul lui. Voiti citaaci numai ca' te-va dovecli, pe Fang al-tele cari-mi vor mai veni Inainte maitarcliti.

In noua redactie a art. 18 din legea

91

organisdrei ministerului, s'a fácut eco-nomie de toate verbele ; sá fie oare totpentru echilibrarea budgetului ?

Scolile normale de institutori i in-%

stitutoare se suprimä. Cu toate acestea,se rnentine al. V din legea de la 4896,care clice cà absolventele a trel clasedin sectia 7norma1ã de la Asil aü drep-tul a fi primite la concurs pentru coalanormalei de institutoare.

nit a§a, la art. 61 se spune Ca exa-menele pentru Inaintarea pe loc a in-stitutorilor se vor face dupd programagoalelor normale de institutor!. Gaud a-ceste §coII nu vor mai fi, cum se vormai face examenele de Inaintare pe loc ?

La art. 88, se clicea In proiectul gu-vernului ca institutorii coalelor prirnaresuperioare vor II numai absolventi algoalei normale de institutor!. Prin ur-mare, cand aceastd §coald ar fi dispà-rut, peste patru an!, recrutarea cor-pului didactic al coalelor primareperioare ar fi devenit

La art. 98, al. II, uitat Invetato-rii i InvOlatoarele. In acela0 articolaliniat, se spune ct actualii institutor!provisorii vor continua a primi 0 deaci inainte leafa lor de aqi ; se uitá lush'a se pune aceastä dispositie pentru eel*definitivi. Sa fim sigurl cä d. Ionescuva profita de aceastä uitare pentru a re-duce pe institutorii definitivi bdnuiti depolectivism la 160 lei pe lund. L'am ye-(jut noi agdtându-se de argumente mai

su-imposibila.

s'adsi

92

slabe de cat acesta, pen tru a cornitefapte §1 mai grave.

D. lonescu alatura o sectie normaldpe Lang externatele secundare de fete,pentru prepararea invetatoarelor. Insa laart. 44 d-sa spune ca e pen tru prepara-rea corpului didactic al §coalethr pri-mare rurale, vor servi §coalele normalede invetatori i coalele normale de In-vetatoareD, i uitá sectiile normale dela externate.

Disposip ca elevele din §coalele nor-male. sa nu se primeascã de cat panála numerul preveclut prin budget, setrece intr'un alineat modificat de la fi-nele art. 45, care privesce exclusiv peAsil, In loc de a se pune ca articolseparat.

Reserv pentru locul lor alte dovech§i mai minunate de incoherenta ce dom-ne te In acest proiect de desorganisare.

e unele, comitetul clelegatilor s'a cer-cat sa le indrepteze. Pe altele, i pecele mai insemnate, le-a läsat sa sub-siste. Proiectul, a§a cum s'a votat,poarta dar In adever apecetea spirituluilarg i solidD al d-lui Ionescu.

Ca sä nu contraclic pe d. Baddrad,void admite i ed. cã spiritul d-lui Io-nescu este larg ; me tern insa ca s'alargit de mult, in cat s'a suktiat detot, a§a ca numai putem crede de catcu reserve In soliditatea lui.

a§a

93

Chestia crearii scolilor primaresuperioare.

Inainte de a continua cu analisa pro-iectulur d-lui lonescu, care In momentulacesta a 0 devenit lege, vreati O. là-muresc un mic punct de istorie

In Expunerea de motive, pag. IV, co-loana II, se cjice : eReforma de cape-etenie din legea ce propun, este creareaainvèthrnintului primar superior».

Iar mai la vale, in diferite locuri :a*coalele primare superioare pe carT

«propun set le infiintam...v«Crearea unei ast-fel de §colf va da o

«Insernnatà economieD.«Desfiintarea claselor paralele de la

gimnasii, pe rndsurd ce se vor crea«coale primare superioareD.

Aa dar, d. Ionescu afirmd in modrepetat Ca d-sa este creatorul invetAmln-tului primar superior, 0 Inca spune cdaceastä creatiune este reforma sa decdpetenie.

E bine inteles eà isonul veridicului iiimpartialului d. Bddärdii nu lipsesce dea insoti 0 a intdri glasul d-lui lonescu.Pe o pagind Intreaga, din raportul seu.on. d. primar de I4 i fost profesorcântà laudele inovatiunit fericite a d-luiIonesou.

Indoiald dar nu poate dupd acWidomni, creatiun ea invetdrnintului prirnarsuperior apartine regimului din stradaEnei,

fi;

94

Sa. larnurim Insa In ce chip este d. Io-nescu creatorul invetamintului acestuia.Procedura d-sale este foarte sirnplä,caracteriseaza de minune i omul,regimul din care face parte.

In proiectul de lege _popus de d.Sturdza, In 1886, este un art 60, ast-fel redigiat : «Cand s'ar simti trebuinta,«statul, cornunele saü judetele vor puteaacrea cu spesele lor volt primare supe-arioare, cu o programa mai desvoltataade cat a §cpalelor primare ordinare.aIn acest cas, partea de cheltuell care«va trece peste cheltuiala regulata a unel«§coli prirnare ordinare va prirni esclu-asiv pe autoritatea care face creatiunea.Administratia acestor §coli se va face

dntocmai dupa normele stabilite prineaceasta lege pentru *coalele primareaordinare.Pentru a le Infiinta, e de«nevoie o autorisare speciala a minis-atrului, care fixeazd In ace1aT timp or-aganisarea i programele lore.

Acest articol a fost reprodus in legeadin 1896 a d-lui Poni, aproape cuvintcu cuvint. El formeaza acolo art. 33.

Prin urmare, nu numai idea, darchiar realisarea ideib colilor primaresuperioare apartine In mod necontestatpartidului liberal, 0 In special acelui d.Sturdza, ale cdrui vestigii se indeletni-cesce açli d. Badardii sä le faca sa dis-para. Creatiunea a fost legiferata In bundregula, In mod aa de larg 0 de Inte-lept, In cat se puteair Infiinta §coli pri-

ei

95

mare superioare on cat de multe, fail a finevoie a se face nici o lege noud pentruaceasta. Proiectul din 1886 §i legea din1896 lasa ministrului facultatea de a leda organisarea i rogramele ce ar fivoit, numai prin mesuri de regulament.

D. Ionescu nici nu §i-a dat seamd dece este acest invetamint primar supe-rior, din care acum vrea facá a-tata laudà, i cdruia II acordã atata im-portantd, in cat face din el InlocuitorulIn mare parte a Invetdmintului secundar.Dacá ar fi sciut ce este, l'ar fi introdusIn legea sa din 1893, i nu ar fi ldsatd-lui Poni meritul de a-1 legifera pentruprima oard. Nu numai cã d. lonescunu a fdcut aa la 1893, dar in Senat s'a

opus la un amendament propus ded. Sturdza, care tindea sa dea Invetamin-tului complemetitar o Insemnatate maimare, pen tru a-1 apropia, macar cat deputin, de ceea ce este invet.dmintulprirnar superior.

Cand cine-va are aa de putin Intele-gerea unui lucru, este destul de extra-ordinar sa-1 vecli emitand pretentii de afi ini tiatorul lui. Dar, de §i cunosceamcurajul d-lui Ionescu In asemenea ma-terie, nu credeam cä d-sa sà mearga."pand unde a mers, pentru a escamotaIn folosul s sea meritul unel creatiuni decare este cu totul strain, i care esteproprietatea dreapta i ne contestatäa al tuia.

Iacä ce face d-sa : pe de o parte su-

sa-0

i

96

prima art. 33 din legea d-luI Poni, princare se creeaza §colile primare superi-care ; iar pe de alta, introduce cevamai jos alte articole, prin can Inflintea-za acelea0 §coll pentru Melt. i atata-iajunge d-sale pentru a se proclama cre-atorul co1i1or primare superioare !

Aa dar, dupa d. Ionescu, ca sa fiecine-va creator, II este de ajuns sãscoatä de pe un obiect marca creato-rului lut i sa 0-o pund pe a sa. Cusocoteala aceasta, i-ar fi lesne d-lui Io-nescu sd-0 atribue meritul a tot ce s'afacut i se va mai face In tara aceasta.Ii va II de ajuns sã aplice metoda sa declentarquage la In treaga noastra legislatie ;sã suprime, prin Cate un articol toatecodurile, toate legile, i sd facd imediatalte articole, prin cari sã pund la loclucrurile desfiintate de d-sa cu clece ii-nil mai sus.

Nu e vorbd, nu ar fi aceasta intaiadata cand partidul conservator 10 va fimanifestat In acest fel puterea sa pro-cluctiva. De cand este el, tot-de'auna adat dove(11 de cea mai complecta nepu-tinta de a crea ceva prin sine Insu0 ;tot-d'a-una nu a facut de cat sa' alterezeideile altora, de cele mai multe orl faramacar sa le ir4eleaga, i sa i le atribue

Inchipuindu-0 cöt, dacd le-a schim-bat haina, nu le va mai recunoasce ni-meni.

Dar In casul de fatd, Incercarea esteaa de indrasneata ; ea se face cu Un dis-

siesn,

97

pre asa de mare de ceea-ce va dice lu-mea, In cat nici o data ea nu va puteafi tratata cu toata severitatea ce merita.

In codul penal, este un art. 332, carepedepsesce pe aacel care, in valere dea impartas,i folos, face sa se rimed oamagire In paguba averei altuia, sailfäcênd sa treaca de adeverate fapte min-cinoase, sail prefdcênd In mincinoasefapte adeverate, ori suprimanclu-le detob).

In casul de falà, d. Ionescu voesce saimpartdseascd folosul de a trece drept au-torul unei creatium, In care nu are niciun drept. D-sa cearca sd faca a se nasceo amdgire in spiritul public, in pagubacapitalului politic al partidului liberal,voind sd facd etc treacd drept adeverat fap-tut rnincinos, cd d-sa este creator al unorscoale, propuse deja de liberali de acum14 aril', si create tot de ei acum 4 aril.D-sa mai cearca a preface in mineinosfaptul adevarat ca scale primare su-perioare sunt create de liberali In 1896,iar nu de d-sa In 1900. D-sa mai cearcasa suprime de tot dreptul necontestabilal partidului liberal de a se numi crea-torul Invetamintului primar superior, caunul ce pentru prima oara l'a propus,pentru prima oara l'a prevedut In legesi i-a dal putinta de a se desvolta ori-catde mug, si pentru prima card i-a dat sitin inceput de esecutie, prin cate-va scolicreate deja, In 4897 si 1898.

Sunt dar aci toate elementele cerute7

98

de articolul citat mai sus din codul penal ;nu e Indoiald Ca, daca obiectul ope-

ratinnii, In loc de a fl nisce coIi, ar fiun palton sau o palarie, justitla ar tis. intervind pentru a reda fie-caruia ceeace este al lui.

Din nenorocire, In politica nu mergeca in viala civila Ceea ce aci se chiamdlucru necinstit, In politicá poate servipentru a forma un capital politic unuiom, incapabil de a §i-1 agonisi pe altdcale.

Cel putin d. Ionescu aduce vre-o ino-vatie, face vre-o creatiune, care sa. nu fiputut Incapea in limitele art. 33 al d-luiPoni Chiar ap de era, trebuia sd seadaoge legii unul sah mai multe arti-cole, cari sa o complecteze, dar nu sdse suprime art. 33, care este fundamen-tal In causd, pentru a se inlocui cualtul avOnd acela§i scop. Manopera esteaa de grossieret, pentru a me servi deun termen devenit celebru, In cat nupoate lnela pe nimeni.

Dar articolele substituite de d. Io-nescu in locul celui suprimat nu aunici macar meritul de a fi introdus vre oidee noue, vre o idee care sá nu se fiputut realisa In limitele art. 33 al d-luiPoni. Din contra, ele restring numaila baeti un invetarnint pe care legea din1896 nu opria de a se Inflinta i pentrufete. In colo, ele fixeaza durata studii-lor la tret salt patru ani, conditiile deadrnitere a .colarilor, programa, nume-

pi

99

rul elevilor Inteo clasd, regulele de pro-motie i disciplind, recrutarea corpuluididactic, drepturile absolventilor. Caredintre aceste dispositii nu se puteaillua In virtutea chiar a textului art. 33din 1890, care da ministrulm dreptulde a fixa organisarea i prograrnele §coa-lelor primare superioare ? In ori-ce cas,care din ele era In opositia cu art. 33

reclamau suprimarea lm ?Pand i dispositia ultimä a d-lui Io-

nescu, care prevede transformarea gra-data a girnnasiilor in §coli primare su-perioare, era inutild, pe catd vreme erapreveclutd de art. 85 al legel Invetamin-tului profesional din 1899, cu deosebirecà acest articol era redigiat cum se cade,pe and al d-lui Ionescu este alcdtuitcu ap fel de Ingrijire, In cat lasd a seIntelege cã s'ar tinde la desfiintareaclaselor IIV din toate liceele §i gim-nasiile.

Nu pot iar5.0 trece sub tdcere precau-tiunile luate de d. Ionescu pentru aperpetra fapta sa, §i earl' dovedesc te-merea d-sale de a nu se descoperi micaoperatie de schimbare de proprietar cevoia sd. comitd. Iacd dovada.

Pretutindeni d-sa pune In fatape care-1 modified, disposiVile

modificaloare. A.5a i trebue sd se fad..In ceea ce prive§te insd art. 33, d-saimprirnd in fata lui cuvintele se =prima,la pag. 24 ; iar articolele substituite ded-sa In locul articolului pretins suprimat,

arti-coluluI

si

100

le irnprimd ca articole noui tocmai lapag 35. Cine putea sh se gandeasch shIntoarch 41 pagine, pentru a apropiadisposittile d-lm Ionescu de ale d-luiPoni, §i a se convinge de realitatea pre-tentiilor de creator ale d-lui Ionescu ?De sigur ch nimeni. Dar tot a.,a ar fifost dach articolele de la pag. 35 sepuneaci In fata celui de la pag. 24, duphcum era onest a se face ? Ar mai fi pututatunci cine-va sh ia In serios pe mi-nistrul care pe jumdtatea din stAnga apaginei suprima un lucru, pe carse-1 re-intiinta pe jumätatea din dreapta a ace-leini pagine ? Ar mai fi putut el shtreach drept creator, fie chiar In ochiid-lui Bädtirdu ? De sigur ch. nu. D. lo-nescu §tia aceasta, §i. de aceea s'a feritde a face posibila o comparatie, carei-ar fi fost desastroash.

Chestia credrel scolilor profesionalede bdeff.

Ceea ce a fácut cu §colile primare su-perioare, d. Ionescu a cercat sh fad. §icu §colile profesionale.

*colile profesionale de fete exista dejade la 1870 ; organisarea *i existenta lornu erau Irish consacrate prin nici o lege.

Prin legea Invethrnintului profesionaldin 1899, se umplea acest gol, precum§i acela, Inca §i mai simtit, de a se In-tiin ta asemeni .,coli §i pentru MO.

Atat discutiile urmate In Parlament.cu privire la aceasta lege, cat s,i expu-

101

nerea de motive care o Insotia, ad la-murit destul de bine caracterul acestor§coli, faptul ca cele de MeV se creadatunci pentru prima oard, precurn §iscopul lor.

D. Ionescu a gásit 0 ad Ca era cevabun de anexat, §i nu a lipsit sa o faca,dupd metoda ce am vëclut mai sus, cuocasia §colilor primare superioare. Pede o parte, d-sa suprima art. 38-52,din legea liberald de anul trecut, princare se creazd §colile profesionale debdeti ; iar pe de alta, face E articole nob,prin cari creazd aceleai scoli. Pupaaceea, cu frun tea senina, scrie In expune-rea sa de motive ca eprevede crearea decoli profesionale i pentru baetip, §i-§i

face o coloand de laude pe tema aceasta.De data aceasta Insa, d-sa perfectio-

neazd metoda. Articolele suprirnate nicinu le mai imprima In volumul s6d. D-sase multumesce a strecura pe ascuns,la pag. 74, In capul art. IX, care nu are'Wolk a face cu aceste coli, dispositiaCa art. 38-52 din legea din 1899, «cariprivesc colile de meserii, allele de cat§colile de arte 0 meserii ce trec la mi-nisterul domeniilorn, se suprima 0 seinlocuesc cu art. X, care este pus toc-mai la pag. 81.

Sa se observe ingrijirea cu care, In a-ceastd redactde intortochiatá, se evitanumirea de coli profesionale, pe careaceste §coli, cate exista, o poarta. de 24de ani, precum ,s,;i ori-ce alusie la natura,

102

scopul i organisarea co1ilor suprimate.Pentru ce art 38-52, cari se supri-

fost ast-fel escarnotate ? Pentruce nu s'a pus sub ochii legiuitorilor tex-tul articolelor a cdror desfiintare li secerea ? Ce valoare are un vot dat ast-fel cu ochii lnchii, fdrd a ti mdcar cese voteazd? *i care este scopul acestuiscandal ?

Causa este cà d. lonescu nu voia sd,lase sd se audd eh*, §colile pe cari pre-tindea cA le creazd d-sa nu sunt in rea-litate de cat scolile create anul trecutde liberali, prin o lege pe care d-sa nua aplicat-o, anume pentru a putea sd-§Iatribue meritul creatiunilor ce cuprindeaea. Procedarea onestd, care in mod ine-vitabil trebuia urmatd, era de a seirnprirna fata in fatd textul articolelorsuprimate §i al celor call ledupd cum se face tot-d'a-una, i dupd.cum s'a fácut chiar in proiectul d-luiIonescu, pentru articole mai putin im-portante de cat acestea. Dar o proce-dare onestd nu era cornpatibild cu Intregulspirit al proiectulul d-lui Ionescu, al cd-

unic scop este de a inscrie numeled-sale pe o lucrare facuta de altil. Lu-crurile necinstite nu se pot face prinrnijioace cinstite.

Dacã nu ar fl de cat aceste doue do-vedi de gandurile carl all condus pe d.Ionescu in alcdtuirea proiectului sed,Inca ar fi de ajuns pentru a-1 juclecaa-1 clasa unde meritd. Regret foarte mult

rui

maa, ad

Inlocuiad,

si

.103

cä datoria ce am de a nu Visa sã isbu-teased acdastd nou5, Incercare a d-lui Io-nescu, de a pläsmui lucruri neadevdrate

vdtdmidtoare terii, me obligä sä mdocup mai departe de aceastà parodie delege.

In vechiul Egipt, cand dupd o perioaddde strälucire a venit o serie de Faraoniincapabili, umbre palide 0 ridicule aleeroilor cari mai nainte umpluserä lu-mea cu faima lor, veclut urma0idegenerati ciocdnind numele glorio.0Iorlor predecesori de pe monumentele ne-peritoare ce ridicaser5. i Inscriind Inloc numele lor necunoscut.

Partidul conservator gdAesce cä estebine pentru dinsul s5. calce pe urmeleanticilor... schimb6tori de texte. Din fe-ricire, lurnea de ach are mai buneloace de cal cea faraonicä de a cu-noasce adevdrul, §i de a judeca pe oa-meni dupâ faptele lor. Ea scie ce afdcut partidul liberal pentru tar5.; sciece face 0 partidul conservator, 0 Inspecial acea fractiune a lui careprimit consacrarea In strada Enei ; vedeacurn i mijloacele ce Intrebuinteazd el,pentru a arunca praf In ochi §i ri-dica piedestal cu pietre furate de la Are-

Dacd un asemenea partid va mairesista Inca ridiculului cu care se aco-pere prin aserneni manopere, nu vornmai avea nimic de ce sa ne mirilni pelame

4

mij-

a-0

cini.

pi

sad

pi-a

104

Multi poate se vor mira de stdruintace pun intru a lamuri aceste chestii deprioritate. Pentra lark ele sunt de oordine a§,a de secundard, In cat nici nuar trebui amestecate intr'o discutie aade importanta, ca aceea a legii instruc-tiel.

Aceasta este i parerea mea perso-nald, i a partidului liberal. In 1892 §iin 1893, cand d. Ionescu punea la o a§ade larga contributie proiectul liberaldin 1886, pentru a alcatui legile sale a-supra organisarei ministerului 0 a in-vetAmintului primar, niménui din par-tidul liberal nu i-a trecut prin minte

faca o vind din aceasta, nici sä re-vendice vre-un drept de prioritate. Dincontra, eii, care avusem o parte destulde Insemnata la elaborarea proiectuluiliberal, nu am esitat a rèspunde lachemarea d-lui Ionescu, §i de a-f da a-jutorul ce-mi cerea, pentrii a face ca le-gile sale sa iasa cat se poate mai bune.

Causa este ca, In partidul liberal secrede ca interesul ërii primeazd toatemicile interese de persoane 0 de par-tid ; cã intemeierea unei legi a§a de in-semnate ca aceea a invetamintului esteo lucrare la care e bine sa colaborezetoate fortele vii ale terii, iar nu numaiunele. Se mai crede cä munca depusäde cine-va in timpul cat a condus afa-cerile publice este cdguta in domeniulpublic ; cad pentru a-0 da munca sapentru binele comun este cine-va clie-

105

mat la functii inalte, iar nu pentruImpleti cununi. De aceea partidul libe-ral nu a veclut, nici cu Were de I'M, nicicu invidie, ca adversarul sell politic colmai ne impdcat si mai nedrept sd se foto-seasa de documentele adunate cu atatamuncd s,i de ideile propuse de dinsul In4886 ci s'a märginit numai a discutasoluVile propuse de d. lonescu, andcredea cã nu sunt cele mai bune.

Atunci and, in 1897, ea Insumi amadus in desbatere proiectul men de legeasupra inveldmintului secundar 0 su-perior, de sigur partea dintr'insul careimi era person aid era cu mutt mai con-siderabild de cat aceia care aparlinead-lui lonescu In toate lucrdrile sale an-terioare. Cu toate acestea, on cine aputut vedea cu Má ingrijire am evitatde a vorbi despre cee-ce 'mi reveneade drept ; cum am cdutat, din contra,a pune bine In evidenta ceea-ce apar-tinea fie-cdruia din predecesorii mei Inlucrarea mea, si a o presinta, nu atkca o lucrare personald, cat ca o sin-tesd a ideilor si a stdruintelor tuturorcelor car! lucraserd pentru scoald, dinori-ce partid ar fi fost. Lucrand asa,eu me sileam a da legii ce era In des-batere caracterul unei lucrärt comune,in care fie-cine sà recunoascd ceva dinal sat, i prin urmare sà tind la dinsaca la o lucrare proprie a sa.

Cum am fost recompensat, fie-cine ostie. Imprurnutasem de la d. Ionescu

a-0

'106

ideia trifurcdrii. In acest fapt, d-sa avddut Indatä un mijloc de a lace poli-tied de cea mai proastd specie, 0 a In-cercat s5. revendice ca a sa intreaga lu-crare, pe cand irni era a§a de lesne sãdovedesc filiatia Ile-ctireia - din ideileprincipale desvoltate In proiectul mefi,urcand-o peste capul d-lui Ionescu, panala proiectul din '1886, din care d-sa lu-ase mai tot, tart a-i dice nirnem nimic.

A fost dat d-lui Ionescu sä scoboarediscutia la nivelul unei certe de prio-ritate, pe cand ell me sileam sd o tinIn sfera intereselor superioare ale terii.Este partea d-sale, se vede, a arnestecapeste tot calculele meschine ale sgo-motoasei sale personalit41.

Calculul sea este u0)r de inteles ;0 daca nu l'am fi priceput chiar de lainceput, faimosul program politic de laIa§i, cel cu irigatiile, ar ft fost de ajunsca sá ne lumineze. Era vorba de a serdpi partiduluf liberal meritul uneia dincele mai considerabile din lucrArile sale,0 de a se mari cu clansa patrimoniulsdräckios a celur-alt partici, care, In locsd lucreze 0 sä producã, gdse§te cd emai. comod a-0 petrece vremea In in-trigi i in comploturi, 0 a-0 mdri ca-pitalul politic In comptul altora.

Gdsesc cd este prea multd vreme decand dureazá aceasta. comedie, 0 cd avenit timpul ca sa se pund lucrurile lalocul lor. Cred cd este de datoria tutu-ror celor earl nu admit cd neadeve-

407

rul trebue sa fie principalul element Inviata unui partid politic, sa lupte enenergie pentru a se Impedeca deprava-rea spiritului public, prin falsificareasistematica a adeverurilor celor mai pa-tente.

Acestea sunt motivele pentru cari suntdecis a nu tolera nici una din Incerca-rile d-lui Ionescu de a revendica pater-nitati nejustificate. *i. cum ed nu argu-mentez de cat armat cu fapte concrete,iar nu cu frase goale, am siguranta ab-soluta ca pana in cele din urma voidisbuti pe deplin.

*I, *

Dupa ce de doi aril trecuti d. Ionescuse Incearca prin toate mijloacele sa faca.a se da o importantA mult mai marede cat merita partii sale de actiune peterenul §colar, ved acum, cu destulasurprindere, o neasjeptata schimbare deatitudine. Atat la Camera, cat §i la Se-nat, in discutia proiectului de lege decare me ocup, ambii miniWi de instruc-tie, cel real *i cel nominal, ad decla-rat cri eschimbarile ce se aduc legisla-tiei .5,colare In fiinta nu ating de cat unmic numer- de articoleD, *i ca (tele nuconstitue o reforma fundamentala».

Este bowl sa ne intrebam, ca perso-nagiul lui Beaumarchais : Oui trompe-t-on ici ? Opinia publica, corpul didac-tic, sad alt-cine-va? *i care sa fie sco-pul acestei noui Incercari de a Invelui

108

adevdrul Cad nu este indoiala ca a-ceasta Incercare este realä.

Articolele din legislatia actuala carisunt atinse, i c ,ri afl fost schimbatesad Ifflocuite la Camera In 25 de mi-nute, sunt in nuMer de {99, iar nu nu-mai eate-va. Ele ating Intregul organism§colar In partile lul esentiale. Numat inpartea privitoare la invetamIntul primar,pe care l'am cercetat pand aci, am ye-clut cum se modifieá din fundament ba-sele Invetamintului rural ; modal de re-crutare al institutorilor ; se inlocuescinvetatoril prin Invetatoare ; se reducsalariile §i gradatiile ; se inchide dru-mul co1ilor mai ridicate pentru fill desateni,fara a mai vorbi de altele. MaTdeparte, se creeazd, dupa pretentia Insa§1a d-lui Ionescu, Invetdmintul primar su-perior §i §colile profesionale de baeti ;se desfiinteaza gimnasiile ; se abole.%eIntreaga lege a Invétamintului profesio-nal din 4899 ; se restabilete bacalau-reatul ; se suprimai seminaree inferioare

§colile de comercid de gradul I ;se modified din fundament modul deplata al profesorilor secundari ; se res-toarna sistemul de recrutare al corpuluiuniversitar ; se iad In fine dispositii deacelea cad angajeaza viitorul pentru celputin 30 de ani, precum este disposi-tia de a se da numirea de titulart lamat toti suplinitoril, 1iceniai sau nu,ceea-ce ne dd cu cel putin 22 de aniInapoi.

?

0

-

109

Acestea sunt numai cate-va din punc-tele principale ale legislatiel actuale7atinse, sdruncinate, schirnbate sa h rèstur-nate prin legea escamotatä cjilele aces-tea. *i d nil rnini§tri de instructIe cjicCa nu fac o reforma fundamentald ?

Dar d-lor Insi§1, prin expunerea lorde motive, 0 d-nii raportori prin ra-poartele lor, &II desmintire acestel a-firmari. Nu vorbesc d-lor cu totil, fard,Incetare, de marile reforme ce fac, denecomparabilele creatiuni ce au ima-ginat ?

Fara Indoiald, este aci ce-va pe carenu mi-I pot Inca explica. Faptul certinsa este ca d-nii min*ri de instruc-tie se silesc sa duca escamotarea le-gilor instructiei 0 'Ana dincolo de in-cin tele Parlarnentului.

Incoherenta in chestia inveldmIntuluiprofesional.

Uprinta, lipsa de 0r in idei 0 de cu-getare serioasd de care d. lonescu a datpretutindeni dovada, de cate orb s'a a-mestecat In trebile instructiei, nicaerf nus'a pus mai bine In evidenta de cat inceea ce privesce Invetamintul profesional.

Am ara tat Inca de la inceputul acestuistudia cum s'a alcdtuit partea care-I pri-vete, din proiectul d-lui Tonescu.

Acum un an, 0 anume in edinl.,a de-la 6 Martie '1899, d. Tache Ionescu cliceade la tribuna Camerei : «Una din cele-d'intaill datorii care ni se impu-ne, In

F10

cliva cand vom putea sa transformampdrerile noastre In hotariri de ale Sta-tului, va fi de a desfiinta cu totul proi-ectul de lege care ni se propune astd-Qh.

0 asemenea declaratie presupunea caproiectul d-lui Ionescu sa. contina, Inprivinta Invelamintului profesional, unsingur articol, care sa qica : «Legea din27 Martie 1899 este i ramane desfiintata ;se pune din nod In vigoare legea In-veldmintului profesional din 48930.

Este cert ca. d-sa a avut veleitatea dea face a§a. Expunerea sa de motive,publicatä In mod anticipat la 9 Martiede un giar oficios, spunea fall nici unincongiur ca 6 desflinfeazd legea din 1899,-§i ca toate §colile de comerciu, agri-cultura §i arte §i meserii trec Inapoi laministerul dorneniilor, cu organisarealor din 18930. Cu toate acestea, proiectuldepus la Camera la 13 Martie nu maivorbia de cat de- mo di ficarea legei din4899 : nu mai trecea colile de co-merciii la ministerul domeniilor, iar des-pre §colile de agriculturd i de meserii,pe care le trecea, d. lonescu nu mai cli-cea ca le reda organisatia din 1893, ciaorganisatia pe care le-o dd prin acestproiect de lege».

De atunci, am fost In positie de a aflacá legea coprindea intaiu un singur ar-ticol, privi tor la Invètamintul profesional,prin care se punead lucrurile pur §i simpluin starea dinainte de 4899 ; dar cd Inultimele doue clile, Inainte de depunerea

441

la Camera, s'a schimbat totul, intro-ducandu-se cele 88 de articole ce contineea acurn asupra acestur subject.

Ce valoare mar are lucrarea unui mi-nistru care se joacd ast-fel cu legile ;care da aa dovadd de neseriositate ;care arata in mod asa de evident caceea ce pretinde sa irnpund ca legea or-ganica este o alcdtuire facuta din zor,in cate-va One ; care aratd ca asupra u-nei materif a§a-de importante ideile salefluctueaza de la o qi la alta, cum seschimba fumul dupa bataia vintului

cdnd vedern pe d. Ionescu, careschimba in 48 de ore intregul sei sis-tern, afirmahd cã acest sistern este re-sultatul meditatAilor sale de opt ani, neintrebam daca am auclit bine, sari dacdcl-sa voesce salt batil joc de cei car): 11asculta

Nimic nu este esact din ce spune.Meditatile sale asupra acestor lucruri sereduc la zero. Proiectul seu l'a Mout faracea mai mica meditare, fard nici un stu-

fard nici o convingere. In momentulcdnd a luat condeiul sá 1 scrie, atuncis'a gandit la ce va pune intrinsul, 0 cumva resolva chestiile cu cam se lua la lupta.Aceasta reiese din tot : din us,urinta cucare l'a schimbat de trei ori in 16 clile ;din erorile, din uitarile, din contradictiilecolosale ce contine la fie-care linie.

Cat pentru meditatiile d-lui Ionescu,ele se indrepteaza in alte directii. D-sase ocupd sa injghebeze tradari imagi-

?

did,

§i

!

142

nare, In colaborare cu mercenarii depeste botare ; sa sdruncine lemebile Sta-tului, substituind regimut stradei in loculregimului legei 0 al ordinei ; sd orga-niseze onecesitatile inexorabilen; s'a urn-ple serviciile publice cu oameni lepadatide rnorald, *i avènd drept unicd reco-mandare de capacitate inscrierea princluburi conservatoare. Este Insa incapa-bil de ali fixa mintea asnpra unui lucrucare cere un studiu aprofundat, pentrua gas! solutia cea mai bund a unei dill-cultati. Ca o pasere cdlatoare, inteligentasa atinge numai vlrfurile lucrurilor,trece neincetat de la unul la altul, esteIn neputintd a se opri mai mult asupraunuia. In lucrurite cele mai grave, d-sase multumesce numai cu aparenta, ielddesce intr'o clipa un Intreg eclificiu,ale cdrui base staii pe nisip, dar care-Imultumesce, dach poate epata pe ceinaivi §i superficiali. Ce-i pasai dacd, peurrnd, editiciul seri 11 va lua vintul, saildaca 11 va arunca la pämint prima lovi-turd ce-i va da experienta I In minutulacela, d-sa a avut satisfactia sa de amorpropriu, §i a reu0t sa scape din 1ncurcd-tura mornentului. Ce va mai fi pe urrnd,va valea.

Aceastd superficialitate nevindecabildexplicd multete neajunsuri pe cari d. Io-nescu le seamand in drumul seri, pentrutot!, adversari §i amid.

Anul trecut 10 pusese in minte sdfie ministru, Indata, numai de cat. A

113

pus In mi§care mijloacele cunoscute,a fost. Dar pe urmd, nu a mai §tiut cesä facd cu victoria sa. Ca sd nu vorbescde cat de afacerile ministerului care möocupd aci, eine nu §tie cum tirnp de§ease luni nici nu a plecat urechea casä audd nevoile §colii ; iar cand a bine-voit sd se ocupe 0 de ele, a luat Intrei (file mdsuri cari ar fi reclamat lunide studiii. Ce a e0t de aci, o §tim cuto til .

Ridicase lumea pe chestia rentei coa-lelor din Bra§ov. Naivii credeail cd aresolutia gata In buzunar. De loc. Dupdce a ajuns ministru, a luat ceasolutie ce i s'a presintat, i fdrd alegere,fdrd o Incercare mdcar de a gdsi cevamai bun, s'a grdbit sà adopte ceea-ce ise oferia, putin pdsandu-i dacd prin a-ceasta punea totul In chestie, 0 in pre-sent, i mai ales in viitor. Timpul eear fi trebuit sä consacre In studiiimuncd, l'a. consacrat pe urmd ca s5.-0organiseze reclama, ca sa Inabu§eascdglasul ratiunei prin sunetul cimbalelor.

Un Intreprincletor indrãsne i fdrdscrupule ridicd preterilli absurcle 0 jig-nitoare pentru onoarea §i creditul Verii ;el reu§e§te asigura protectia puter-nicilor din alte WI. Cu putina cercetare,osteneald i staruintd, era uvr sk sescape tara de ru0nea ce se cerea a i seimpune. D. Ionescu Insd nu se gan-dete aa departe ; d-sa acordd jute ce ise cere, remanCnd ca mane sd caute

8

a-§1

pi

d'Intaid

114

tot asa sà scape de dificultatile ce i leva fi creat precipitarea sa de acli, a treiacli de cele de maine, i asa mai departe.

Cu un ministru care 1ntelege in acestfel trebile Statului, invetarnintul in ge-nere, i eel profesional in particular, nuavead sd se astepte la lucruri bune. Inasemenea materie, espedientele nu merg ;lungile meditatil de 48 de ore nu stintsuficiente pentru a se face lucruri temei-nice, si perioadele retorice pregatite Inlinistea cabinetului nu pot drege strica-ciunile causate de lipsa de chibzuiala.

D. Ionescu ne vorbeste de lungile salemeditatil asupra chestiilor de InveAdmint.Ce consistent:à aü meditapile acestea,dacA nu dus la o ronvingere bad-Mil 1 De la 6 Mrtie 4899 pand la 9 Mar-tie 4900, convingerea d-sale era cd sco-lile de cornerciii trebue sä treacd, im-preund cu cele de agriculturd si de me-serii, la ministerul domeniilor. Idea a-ceasta d-sa a sustinut-o cu o mare abun-den ta de vorbe nu si de fapte candcu discutia legif invetamintului profesio-nal. De o data insä, intre 9 si 14 Mar-tie 4900, convingerea sa se darlmä ca ocladire luata de apd. si la doue (Juledupã ce vorbia despre «necesitatea inexo-rabildp de a se desfiinta tot ce se fa-cuse in 1899, ne pomenim cà colile decomercid r6man tot la ministerul de in-structie !

Tot asa, pang la 9 Martie 4900, d. Io-nescu se convinsese, din meditatiile sale,

tad

115

ca se impune restabilirea legil din '1893a d-lui Carp. Done dile In urma, numai este a§a ; d-sa restitue cele eapte§coli pentru cari Meuse atata sgomot,Insa nu cu organisarea din 4893, ci cuo altd organisatie, pe care ne spune d-saCa le-o d prin proiectul seri de lege.

Pentru d. 4onescu, i pentru admira-torii sei, se poate ca o asemenea legesd se cheme o lege serioasd, nu Insä,pentru oamenii serio0. *i nu trebue sãfie cine-va mare profet, pentru a predicecã nu ea va fi In stare sd presicleze ladesvoltarea invetdmintului nostru pro-fesional.

Ar fi interesant sh scim prin ce ratio-nament d. Ionescu, care a sustinutanul trecut, i cred ca sustine i acum,

§colile de agriculturd i meserii flUpot remane la ministerul de instructie,pentru cd nu e competent sä le admi-nistreze, gasesce totu0 cd el este com-petent sa le dee o organisatie, §i aaorganisate de el, sá le restitue celui dedornenii !

Toata lurnea scie Ca trebue mai multacompetentft ca sà organisezi un lucru,de cat ca, odata, organisat, sä-I conducidupa regule deja trase. Expunerea demotive a d-lui Ionescu este Insä de pa-rere opusa : Inca una din minuniled-sale.

Cu toate acestea, sd nu ne grabim acrede ceea ce spune Expunerea de mo-tive. Am avut rabdarea sá Gercetez de

SCS

16

aproape organisarea care se spunese da colilor de agriculturd §i de me-serit, i am constatat, cu destulä sur-prindere, ca nu e alta de cat Intocmalacea din legea de la 1893 a d-lui Carp,cu o singurd deosebire, despre carevoiri vorbi.

Ce sa fie aceala ?In prima redactie a proiectului sèi

§i a expunerei de motive, d. Ionescuabolia pur i simplu legea din 1899revenia la cea din 1893 ; In a doua, totrevine la aceasta din urrna, nu Insd prinabolirea celei din 1899, ci prin restabi-lirea articol en articol a celet din 1893 ;iar In Expunerea de motive, umblii sa.disimuleze aceasta revenire, afirmandun lucru neesact, anume ca dä coli-lor in causa o organisare noud, pe candIn realitate nu e a§a ; caci modfficareade detalin, impusd prin crearea §colilorprimare su erioare, nu poate justificapretentia de a numi organisare nowt a-ceea care se da acestor Fob.

Este dar §i aci un mister, pe carepoate 11 vom putea patrunde o data.Cand 11 vom afla, poate vom sci tot deodata i pentru ce d. Ionescu §i-a pre-facut jumatate legea In interval de douedile, i pentru ce cautd acum sà ascundacá revine la legea din 1893, dupd ce unan de clile a anuntat cã va face aceasta.

A danci i nepatrunse sunt mistereleoficinelor In cart se fauresc legile con-servatoare !

ca.

i

117

Economia legit.* din 1893, asupra in-vdtamintului profesional.

Nu este nevoie sd discut punct cupunct partea din legea d-lui lonescucare se ocupa de invetamintul profesio-nal. Pe cata vreme d-sa nu face alt-cevade cat sd strice tot ce s'a fácut anti!trecut, Med sd pund la loc nimic altde cat scohle profesionale de bdeti, cannici acelea nu-I apartin, chestia remaneIntreaga, 0 se va resolva la vremea elIn 1ifiregime, precurn meritä o chestie-de a,a insemn5tate. Ba Inca' trebue säne felicitám Ca e ap, pentru ca ames-tecul d-lui lonescu intrinsa nu ar fifäcut de cat s5. o Incurce §i sà o corn-promita pentru multd vrerne, dup5 cums'a Intarnplat cu Invetknintul primar, se-cundar 0 superior, uncle nenorocirea avolt ca d-sa sa intervind tocrnai in mo-mentul transformaireI.

TotuV, nu pot s5. me opresc de a con-stata iremediabila Ingustime de vederi decare cu aceast5, ocasie a dat o noue do-vadd partidul conservator.

La 1893, el a tacut o lege pe care aintitulat-o a invetitmintului profesional.0 lege care purta acest titlu trebuia,negre0t, sa aibd drept obiect de a tindela crearea 0 Intdrirea until invetärnintpropriii pentru a de0epta 0 a Incurajapornirea spre comerciu 0 industrie, 0de a crea In acela0 Limp elementele ne-cesare pentru Infiintarea industriei in-

11 8

se0. Era dar locul a se trage atunci untplan general, care sa Imbrat*ze In-treaga chestie, 0 care sd se executegradat Inteun ir de ani mai mult saiimai. putin lung.

In loc de a face wi;a, legea din 4893nu s'a ocupat de cat de cele 14 colicar! erau atunci In fiintä, 0 nu mai cu a-§eclarea de regule privitoare esclusiv ladinsele. Singura ei inovatie a fost .;coalade silvicultura, care 0 aceea nu afost creatã atunci, ci numai despartita.de cea de agriculturd de la Herestraii.Cine o cite1e, vede chiar fara greutatecä ea este in realitate o reunire de treileg! clistincte i juxtapuse: i faptuleste ca ele sunt opera a trei persoanecari ocupat in parte, unul cu *co-lile de agricultura, all ul cu cele de me-serii §i al treilea cu cele de comercia.Fie-care a avut In vedere nurnal

cu cap avea aface, §i resultatul afost cà legea nu are nici o unitate. Eaeste lipsita de o idee generala, care sãcoprindd la un loc §i agricultura, §i me-seriile, i comerciul, sa caute a le spri-jini unele pe altele, §i a forma din eleIrnpreund un organism viu, In care fie-care parte sti aibd rolul sea bine deter-minat in viata i desvoltarea Statului.

Dar chiar daca legea dela 1893 nu voia,sau nu putea, sa" ridice pand acolo con-ceptia sa, ea avea Inaintea sa problemeleInvepmintului agricol, al meseriilor.

s'aU

Sca-the

419

al cornerciului, carl erad in tregi, *i. a§-teptail solutia bor.

In ad ever, In Leo tard unde cinci din §éseOrli ale populatiei se ocupd *i trdescnumal cu agricultura, §i nude totul estede fäcut pentru a preface Intregul nostrusistem agricol, este cu putintá a secrede ca cele patru s,coll de agriculturace aveam, i pe care l,e avern §i adi,vor putea fi de ajuns? Nikni Intregi amtrait cu ilusia ca transformarea agricul-turel noastre se va face prin cei de sus.Aceasta nu este i nu poate sa fie. Pro-prietaril in mare parte 41 arendeazdmo,siile ; arenda§ii ad interes sa scoatàde pe ele cat pot mai mull In cel maiscurt timp, i null turburd mintea cupertectionäri i Imbunatirl pe car! sd leexperimenteze pe socoteala lor ; iar Sta-tul exploateazd imensele sale domenii In-tocmal ca proprietaril, earl nu dau niciodata pe la moiile lor, §ili cheltuescnumal veniturile pe car! yin de li le var-sd regulat arenda0i bor.

Imbundtatirea nu poate veni de cat dela aceia cari sunt in realitate agricultori,de la tOrani, Carl traesc esclusiv din pa-mint, O. pentru car! cea mai mica per-fectionare in sisterna de lucru represintao cre§tere de venit nepretnita, avèndIn vedere modestia singurului venit dincare trdesc. Acolo trebue lucrat pentrua se deterrnina cu incetul o schimbareIn bine. A se crede cá se poate face a-gricultura buna fard tarani instruitl In

420

meseria lor, este o absurditate. Dar ase crede ca instructia lot o vor face is-pravniceii i logofeth boeresti, este onaivitate, ca sà nu clic mai mult.

Can sunt insa mijloacele noastre dea lucra asupra imensei mase teränesci ?Ce am facut nol pentru a face sd se in-filtreze In teinsa, macar cat de incet,cunoscintele practice agricole de cariare trebuinta ? Ce am facut pen tru a In-vinge forta de inertie care este inheren-ta ori-carei multimi, si pen tru a o punein miscare catre tinta pe care pretindemCa o urmarim ? Nimic.

Am inflintat, e adev6rat, cele patruscoff de agriculturd, din earl una dato-rata initiativei private. Fara indoiald, in-fiintarea lor face onoare celor cari le-ailcreat, cad ele rèspundead unor trebu-inte evidente. Dar ele nu rèspund de catunei part): din problemd, si Inca pärtiicelei mai usor de resolvit.

In adever, scoala superioard de la He-clupa cum se marturisesce in

legea de la 1893, are de scop de aforma personalul necesar serviciilor sta-tului si buni administratori pentru

particulare ; iar scolile practice deagricultura aü de scop de a forma is-pravnicei i logofetI, tot pentru mosiileparticulare, dupd cum i-a scdpat vorbasa spuie anul trecut In Senat insusi d.P. Carp, autorul legel.

Unde mai este loc aci pentru simplulOran, care nu are s6 fie nici adminis-

restrail,

mo-iite

121

trator de mo0e, nici isprtvnicel, nicilogofèt? Uncle sd se instruiascd In agri-culturd modestul proprietar de 11, de 70 de 4 pogoane, rare din ele trebue stlartneascd, sá Imbrace §i sá incd1cleasca.Watt familià sa? De sigur d. Carp nuspera st-i Incasarmeze pe toti In celetret §coli practice ale sale, st-I imbracepe toti In uniformt i st-I hrdneascd petoti cu rasol cu brean, dupa spiritualaobservatie a unui Malt functionar de laministerul domeniilor, care a scris asu-pra acestei chestil.

Ajungem dar la acest resultat feno-menal, Ca pentru Orani nu este nici unloc In sisternul de invetAmint agricol allege! din 1893. Attta este de ajuns cast o judecdm.

Legea din 1893 este legea §,colii de laHerestrtu §i a celor trei §coli practicede agriculturd, dar nu este legea

agricol.Ceea-ce lic pentru Invettrnintul agri-

col, se poate repeta aproape cuvint cucuvint §i pentru acel al meseriilor 0 alcomertului.

Este o inchipuire ca cu cele douö§coh de meserh din Bucuresci i Ia§ivom avea vre-o influentd serioast asu-pra Injghebtrei unei industrii nationaleele abia sunt de ajuns pentru a da me-canicii necesari ctilor ferate. Este olusie de a spera Cà din gimnasiile i li-ceele comerciale de la 1893 vor e§i fi-neri care st stea la tejghea.

i-

inad-tamintslui

'122

Legea din '1893 este dar legea celordoue coli de meserii, a §colilor de co-mert de ori-ce grad veti voi, dar nu elegea inveteimintului meseriilor *i al co-mertului.

Sistemul conceput de legea din 1893-dacd a avut In adever in vedere unsisterneste acela al unui virf de pira.midd, fard base. El construesce pgrtilede sus ale edificiului, si nici nu banu-esce cã ar fi nevoie sd se ocupe §i decele de jos,

Aces La este defectul lui fundamental.InvetamIntul profesional trebue sa se

adreseze cu deosebire stratelor de josale populatiel. Pe cata vreme nu se vaInte lege adeverul acesta, nu vom aveaInveTarnint profesional.

Legea din l899 se deosebia In aceastaprivinta cu totul de cea din 1893.

Pe cand aceasta din urm5, nu se o-cupa de cat de un InvetamInt reservatunui mic numer de ales,i, legea liberaldcia principala sa atentiune InvelAmintuluielementar profesional, §i se silesce a-1face cat mai respandit posibil, cat maieftin i cat mai accesibil oarnenilor sa-raci, can formeazd grosul armatei agri-cole, industriale i comerciale. Legea ii-beralà se silea sa lumineze i sa for-meze pentru munch' masa cea mare amuncitorilor, in loc de a se multumisä lucreze numai asupra pojgbitei de lasuprafatd.

Asupra modului cum a cdutat ea sa.

423

realiseze acest scop, putem diferi An ve-den' ; partidul conservator poate sdcreadd contrariul de ceea ce credem noi.Dar cand vedem cd nici alp Inca el nuIntelege necesitatea absolutd a Invetd-mintului profesional elementar, sun ternIn drept a repeta cii nu partidul con-servator va fi acela care sa lntemeiezeinvetdmintul nostru profesional.

Mai Intelegearn ca la 4893 sd se fi fai-cut o lege necomplectd, ca aceea de a-tunci. Dar acum, cand problema a fostpusd anul trecut in toatd generalitateaei, a vedea a un partid care se pretindede guverndmint continua a avea tot ve-derile inguste de acum eapte aril', i cdnici lucrdrile altora nu-1 pot lndrumaspre o conceptie mai larga a lucrurilor,este a perde ori-ce sperantd. de a aveadin partea Jul vre-un contingent de muncaspornicd, In resolvirea acestei chestiiI nsernna te.

Consideratii privitoare la legea din1899 asupra

inveTamIntului profesional.

D. Ionescu a crequt cd a spus tot ceera de spus, In privinta legei din 4899,cand ln patru-cinci linirf-a aruncat cdte-vaInvinuiri Nu este Insd una dinteinselecare sá resiste la o critica serioasd.

D-sa dice cd degea de anul trecut dis-tribuia matematices,te un numer egal des,coale de acelaV fel In fie-care judet,

124

fard nici o considerare pentru mijloacelerelative ale diverselor judetev.

Aceasta este neexact. Legea prevedeaca un minimum nurn6rul de patru §colide fie-care fel pe judet pentru Ca cu maiputin de cat atâta, chiar in judetele celemai mid, nu se putea clice cd ar II e-xistat un Invetamint elementar serios ;nimic insa nu Impedica Infiintarea deori-cate §coli peste acest numer, In ju-cletele mari §i avute. Intocmai aceea§1dispositie se afid §i in legea Invetamin-tului primar, and se impune creareauner fp'coli in fie-care cdtun care are 40de copit In vIrsta de §coald, fall con-sideratie dad, catunul este avut sail nu.

De alt-fel, este neexacta §i afirmatiad-lui Ihnescu, cà crearea acestor coIiar fi dat loc la o cheltuiald excesiva.In expunerea mea de motive de anultrecut, eü am facut socoteala aplicareilegei ce propuneam, i demonstram Caea nu ar fi costat pe Stat mai mult deo jurnatate de milion pe an, exigibil in

ani. D. Ionescu se multumete numaisã afirrne, färd sä ne dea nici o cifra.D-sa are oroare de cifre §i de fapte dare§i precise, precum am si eu oroare devorbe goale, de declamath seci, de sofis-me §i de neadeveruri.

Pentru ce nu ne spune §i d-sa cat vacosta realisarea sistemului seu de inve-temint pri mar superior, de la care cere satie locul Invetamintului profesional ? Dece nu ne face socoteala *i a coliior

6

125

profesionale, de MeV 0 de fete, nacum le organiseazd d-sa, In comparatiecu costul lor dupd organisatia ce li sededese anul trecut?

Pentru aceste din urrnd, nu s'ar puteaface de alt-cineva un asemenea calcul,pentru cd proectul guvernului nu dädestule indicatii in privinta intentiilorce are el ; nu se .tie nici ce nurner decoli crede st infiinteze, nici cari sunt

detaliile lor de organisare, pe can artrebui sd le cunoasjern, pentru a stabilibudgetul lor aproximativ. Pe cat se pare,principala economie ce crede sd realise-Ze- d. Ionescu de aci, ar proveni dinschimbarea de nume a protesorilor, pecari-i va intitula institutori, pentru a lepldti 225 lei pe lung, In loc de 300 lei.

In ceea-ce prive02 insd s,colile primaresuperioare, evaluarea este mai tfoard.Socotind in mijlociu la 3240 lei pe anleafa irnpreund cu gradatia unul institu-tor, calculate dupd legea d-lui Ionescu, oasemenea §coard ar costa cel putin 43.000lei pe an ; a§a cd. din cei 500.000 lei cucad, clupd legea liberald din 4899, seputea inflinta 250 §coli elementare 0cel putin 32 s,coll practice, can sd. poatäinstrni cel putin 28.000 de copii, in siste-mul d-lui Ionescu nu se mai pot face decat 38 de ,-;,coli cu un efectiv de cel mult7.600 de §colari, .i cari nu vor respun-de la trebuintele pe cari cduta se le sa-tisfacti legea liberald.

Dupd aritmetica d-lui Ionescu, asta

126

va sd did. cd sistemul sed este mai ief-ten, 0 nu va ruina tam ca sistetnul li-beral.

Mai critical, d. Ionescu legea liberald,pentru ca fixa prea do aproape organisa-rea unor Noale, cari trebue sa fieIn vecinicá transformare. Este adeverat.cd aceste Noll trebue sa fie In vecinicatransformare ; dar numai ele stint Ineasul acesta ? Nu este aceasta tota§a de adeverat §i pentru §colile prima-re, ca .i pentru cele secundare, ca 0pentru cele superioare ? Evolutfunea estelegea cornund a tuturor organismelorvii, 0 dad. §coala este, dupd cum nuse poate contesta, un sistem organic,trebue sä evoldeze 0 ea.

Asta Irisã nu va sd cjicd cd legea nutrebue sd prevadd oare-cari norme, cartsä regulariseze aceastä evolutiune pentruun numer de aril. Meritul legiuitoruluieste cu atat mai mare, cu cat el poatediscerne mai bine 0 pentru un timpmat lung desfdwrarea fenomenelor carisunt in legdturd cu materia pe care olegifereaza, .0 cu cat el se pricepe a sta-bili norme mai In acord cu dansele, a,.,acà evolutiunea materiel legiferate sA sefaeà cat se poate In mod mai concomi-tent cu aceea a factorilor cu care ea esteIn relatiune.

Dar facultdtile omene01 sunt margini-te, 0 de aceea legiuirile au nevoie a fidin cand In cand revedute, pen tru a sepune mersul ion In acela0 pas cu mer-

127

sul societatei, precum trebue din candin cand sä se potriveasca mersul unulceasornic. Tot de aceea, este prudent ase thisa unel legi oare-care elasticitate,pentru a-i permile sd se acomodeze ealnsäI cu imprejurtirile, in oari-cari Ii-mite.

D. Ionescu gäses,te eä nu m'arn pc-trivit la vederi cu d-sa, in stabilirea a-cestor limite. Aceasta este chestie deapreciere. Eu cred cä o lege, ori-catde elastica ar Il, pentru ca sh-V me-rite numele, trebue sã reguleze ceva ;d. Ionessu crede Ca, pentru a face olege, e de ajuns a stabili oari-cari nu-

§i a läsa cu totul In vag limiteleIntre cart se vor mica organismele re-prese n tate prin Lel nsele.

Dar discutia aceasta esteaci, pe câtä vreme d. Ion'escu suprimäpur i simplu toate creatiunile liberate,afard de acea a .colilor primare supe-rioare si a colilor protesionale de baeti,pe care anexeazd Dacd de-fectul legel liberate era de a fi preastrinsà, d. Ionecu trebuia sA o lárgea-sea ; dar sä suprirni cu totul nite lu-cruel", sub cuvint cd au fost prea multlegiferate, ce fel de logicd este aceasta?

De alt-fel, putem vedea i judecasistema pe care d. lonescu ar fi opus-osistemei din 1899, prin ceea ce face cu§colile profesionale de bdetY. D sa ia dinlegea liberald cele mai multe din dis-positlile care le privesc, rnultumindu-se

min,

§i iriutilá

sie-0.

§i

428

a suprima Impartirea lor In trei cursuri,0 impingand elasticitatea legei salepana la a ldsa in alb cifra salariuluimaestrilor ! Atka elasticitate, se Intele-ge ca ea nu wiiü admite nici odatapentru vre-unul din proiectele mele.

Cat pentru Impartirea .colilor profesio-nale In trei cursuri, atat mai red dacäd. fonescu nu a conservat-o ; cu aceastaa dovedit ca." d sa nu discerne bine des-f4urarea evenimentelor, despre carevorbiam mai sus, caci dacd vre-o re-forma era logica, era de sigur aceasta.Scolile profesionale de fete, pe call le%

avem de 24 de ani, tind in mod fa'al0 neresistibil spre aceastd organisare ;0 in sesiunea consiliului general din1897, la care a luat parte rnulte persoa-ne de o competenta recunoscutd orga-nisarea aceasta a resultat clinteun lung§ir de discutii. EA am in trodus in legeadin 4899 aceasta organisatie ca ceva do,bandit, i care putea servi ca punct deplecare. D. lonescu prefera contrariul.Eu persist a crede cd sistema d-sale nuconstitue un progres.

\Tin In fine la cea din urma din cri-ticile sale, la aceea asupra careia a in-sistat aproape esclusiv In discutiile dinCameras' de anul trecut ; anume, cd 4 ,co-lile profesionale, dupd legea liberala, eraiide mai rnulte grade, suprapuse unulaltuia, i servind In ordine asceden CA fiecare de pepiniera pentru Fb;coala imediatsuperioard, §i in ordine descedentd de

129

scoalA normala, care sd furniseze das-calf pentru scoala imediat inferioarA».

Cum cd prima acusare nu are nici untemeiti, se vede de ori-cine va citi legeadin 4899. Pentru fie-care fel de sward,recrutarea se prevedea a se face din maimulte pepiniere, dintre cari una era, ne-gresit, i colile de acelasi fel de cate-goria inferioard. Ce reü vede aci d. Io-nescu ? Este un red ca un tindr, care astudiat Inceputurile agriculturei Inteoscoald elementard, sá voiascd a-si corn-plecta studiile intfo scoald mai superi-oard, tot de agriculturd ? Asemeni In-vino vätiri nici nu meritd aten tie ; ele suntinventate nurnai pentru a permite au-torului lor de a-si lungi discursurile.

Cat pentru a doua c, Wed, void observad-lui Ionescu c. legea din 1893, facutilde d. Carp, colegul pe atunci In ministeral d lui Ionescu, coprindea Intocmaiaceeasi dispositie. Ea clicea textual cA,aprintre cele-alte scopuri ale scoalei su-perioare de la HerCstrAti, este si acelade a forma personalul didactic pentruscolile practice de agriculturAP. Unde seafla d. Ionescu, cu teoriile sale actuate,pe cand se vota acea lege a d-lui Carp ?Pentru ce flu l'a facut atunci sü vagdeste absurd a se gandi cine-va sA pundca maestri la o scoalA profesionalã peabsolventii unei scoli profesionale de a-celeasi fel, dar de un grad mai Inalt ?

La 1893 lnsä d. Ionescu nu se afla Infata unei legi liberate, cdreia se aibA in-

9

cii

130

teres a-f cduta cusururi, fie cat de glurnete.D. Carp a inscris lini§tit in legea sa a-ceasta dispositie, de care nu se puteadispensa nici un legiuitor serios. i esigur Ca dacd legea *sa ar fi preveclutmai multe categorii de §.coli de meserti,ea ar fi coprins §i pentru ele dispositia,naturala pentru ori-ce legiuitor altl 1 decat d. lonescu, ca maestrii unei §coli safie trebuit sä absolve o s,coald de ordinsuperior.

Dar asemeni lucruri nu se pot discutacu d. Iooescu. Ca sa se convingd cine-vade logica d-sale in asemenea materie, sevadd legea ce a espediat d-sa In 25 mi-nute la Camera. Ea nu spune nimic Inprivinta conditiilor ce trebue sã impli-neasca personalul didactic al .coalelorpractice de agricultura, iar pentru celede meserii, spune doar cà candidatiitrebue sà dovedeascd ca aii absolvit ocoald industriald saü profesionald a Sta-

tului sad din streinatateD. Cu alte cu-vinte, absolventul unei colT profe,sionalede MeV va putea fi §ef de atelier skimaestru in §coala de meserit din stradaPolizu, care-I este cu mult superioara.Pentru ca sà ddrirne legea liberald, careera logicd i consecuentä, d-sa nu s'asfiit a Inscrie in legea sa absurdittiti caaceasta, numai pentru ca au meritul dea fi an titesa sistemului liberal.

Eaca consideratiile de earl se conduced. Ionescu, cand vine sá arunce In §coald

131

cea mai colosald perturbatie ce a caclutpeste dansa, de cand exista.

Nu pot trece sub tacere Inca, un faptcaracteristic.

Am dis ca d. Ionescu, sub cuvintul demodificare a legit din 4899, n'a facut altde cat restabilirea purd :,,d simpld a legiid-lui Carp din 1893. Aceasta insa cu osingurd esceptie : d-sa a suprimat din-teinsa dispositia ca e§coala de la He-restred sà poata da personal didactic§colilor practice de agriculturd». A pre-ferit ca aceste din urma §coli sa nu aibade unde-§i lua personalul didactic, decat sa lase in pace pe legislatorul liberal,care nu a facut de cat sa urmeze §i el re-gula urmata de cand e lumea ; cd, pentruca sä Eli profesor la o §coald mai de jos,trebue sa fi fäcut o §coala. mai Inalta deacela§ fel.

Este imposibil sd credem ca d. Ionescunu Intelege ca teorii ca ale d-sale nu suntbune de cat pentru Intrunirile in carTse caterisia d. Sturdza, iar nu pentruoameni serio§i. Dar cand e vorba A, striceceea ce ad facut liberalii, vederile d-salese Intunecd pand Intr'atat, !neat nu estenici o enormitate pe care sa, nu o poataicomite.

Legea din 1900 asupra invètämintu-lui profesional.

Nu ar avea nici un interes sa ne maiocupdm de partea din legea d-lui Io-nescu care se ocupd de Invetdmintul pro-

132

fesional, pe cata vreme ea nu este decat reproducerea aproape literala a legeidin 4893. Cu toate acesLea, nu me potab[ine de a nu culege si din ea cate-vadovecli de ce aü lost olungile meditatilode earl ne tot vorbesce d. Ionescu.

Am ara tat cum alungile meditatilbprodus o lege In care s'a uitat a se spu-ne cum se va recruta corpul didactic alscolilor practice de agriculturd, i Incare s'a spus ca absolventii unel scollprofesionale inferioare pot fi maestri siseft de ateliere Inteo scoala superioara.

Dar nici macar copiarea legel din 1893nu s'a lacut cum se cuvine. In art. 56, Inloc de aplicein de tulturei, s'a copiatexplictiri de culturd, ceea ce nu are niciun sens ; la art. 55, mecanica lucrittoru-lab, In loc de mecanica necesaret lucrei-torului ; la art. 66, se cere ca candidatade rnaestru sa fi participat, In loc depracticat in ateliere. In art. 71, relativla scale comerciala de gradul I, s'auiLat a se copia un intreg aliniat, ca§colarii vor 1 externi, care insd este pusla scolile de gradul II ;si nenumaratealtele de acelasi fel, call votat asa,

carl vor remanea, ca sa ilustrezeriositatea legilor conservatoare.

Dar, dintre toate, aceea care le intreceeste lasarea in alb a cifrei salarului ma-estrilor scolilor profesionale, la art. 98.Aceasla este prima data cand un proiectde lege se suptine semnaturei llegelui0 se depune pe biroul parlamentului,

§i se-

art

550

133

eu uitari asa de extraordinare. *tiam Cad. lonescu nu respecta nimic ; dar, pecat t,iii, pana acum Inca nu ajunsesea.,a de departe.

El bine, legea a trecut prin doue co-mitete de delegati, prin doue" Carnere,§i a fost votata ce votare ! cu toateaceste uitári *i schirnbari, cari-i dal!" a-spectul cel mai caraghios, pentru celcare o citesce cu atentie. Asta va saclica pentru. d. lonescu o lege resultatadin ulungi meditatii !D

Ce ar fl fost, Doamne ! claca medita-tiile ar fi fost mai scurte ! Dar cumerat sd fie mai scurte de cat doue 4ile?

cad In atat s'a ticluit ceea ce pretinded-sa sa ne impuna ca lege a Inveldmin-tului profesional.

Dad, crede d. Ionescu ca o asemeneaglum6 se poate trece, se In§eala foartemult. A trecut vremea cand tara roma,-neasca servea de jucarie boerilor celormail ; cu atat mai putin se va Idsa eaa41. sa fie jucaria d-sale.

*4( Ic

Nu pot sd Incheiti ceea-ce aveam declis asupra partii din legea d-lui lonescuprivitoare la invetarnIntul profesional,fdrä sa constat ca pretentia d-sale de afi legiuitor In aceasta materie este dedata foarte recenta, §i Ca sistemul seil,dacd se poate nurni ast-fel, nu poateMCI Intr'un cas sa fie fructul a opt ani

134

de olungi meditatirh, clupd cum ne asi-gura d-sa.

In adevér, in 1895 a lasat un proectde lege, prin care se Fauda cá tidesavIr-§e§tev reforma invetamintuluI nostru, pu-blic §i privat. In acel proect, se ocupdde toate : §cob secuadare, superioare,de bele-arte, de musical i declamatie.De organisarea Insd a unui InvetamIntprofesional, nu se ocupa de loc. i cutoate acesta, d-sa avea pe atunci In re-sortul seri un nurner de Foil profesio-pale de fete caff datau de 20 de ani, .§ial caror nurner intrecea intregul numeral §colilor ce depindeair de ministeruldorneniilor. Afard de aceasta, invetarnin-tul lucrului manual luase inceput in §co-lile primare, §i era evident Ca trebuia sase preocupe cine-va de viitorul

Pen tru d. Ionescu insa, la 1895 acestechestir insemnate nu existau de loc.Meditapile sale asupra lor nu pot darsä dateze de atunci.

In aceasta privintd, ca §i In muRe al-tele, este o complectd deosebire lntred-sa §i legislatorul liberal, care Inca deIa inceput a considerat problema In In-tregirnea el, In sensul ca pentru dinsulorganisarea invetamintulur profesional afost privita Inca de la '1886 ca facandparte in tegran EA §i indispensabila din si-stemul organisarei rationale a inveta-mintului national. In adever, proiectuldin 1886 vorbesce In repetate rinduri,§i in text, §i In expunerea de motive,

135

clespre necesitatea acestei organisarI. larIn 1898, cand cu proieetul asupra Inve-tämintului secundar 0 superior, s'a a-nuntat In mod precis apropriata presin -tare a unuI project asupra Invetämintu-lui profesional, considerat ca o complec-tare necesara a celm d'Intaid.

Pentru d. Ionescu, aceasta era materienouä, 0 In pretentia legiuitorului din1898, de a se ocupa de invettimintulprofesional, d-sa nu a veclut alt de cato meschind ambitie de a incalca in do-meniul alLuI minister. Cand cu discutiaIn Camera a legei din 1899, d-sa a luatcuvIntul de nenumerate orl ; nu a facutInsd nimic alt, de cat sa insiste asupraacestei ipotese copilarescI, sau sa se a-.gate de chestii infirm de detalid. pen--tru a trage din ele, dupa obiceiul d-saleconclush in disproportie cu importantalor. NicI un moment Insa nu a doveditca, cel putin atunci, la patru ant dupafaimosul sad proiect din 1895, ajunsesea-0 face o idee clara despre aceastaimportanta chestie, i cä dat seam&de economia proiectului liberal.

Nici un moment, spre exemplu, nrtl'arn veclut ocupdndu-se, nici chiar Intreacat, de invetamIntul profesional ele-mentar, pe care proiectul liberal II creape dintregul, i pe care-1 punea ea basaIntregulul sed sistem.

Prin urmare, acum un an d. Ionescuera Inca tot aa de strain de cele cepriviad invetamintul profesional ca i In

sim

136

4895. Meditatiile sale sunt dar de datasi mai recentä.

Anul acesta, la 13 Martie presinta unproiect, care la 9 Martie Inca nu exista.

aceasta ne permite a fixa In fine ve-chimea meditapilor sale : origina loreste posterioard oilei de 9 Martie 1900.

Suntern dar departe de eel opt ani devechime, pe care le-o atribue d. Ionescu.

Resultatul cugetarilor d-sale se resu-meazd acum In aceste puncte :

a) A desfiintat ceea ce ai facut Ube-ralii ; aceasta era tinta sa principala. iiesentiald, pe langa care toate cele demai jos nu sunt de cat preteste.

b) A trecut Inapoi la ministerul do-meniilor un num6r de s,aptevor avea clestinul de a fi conduse devre-un §ef de birofi de acolo, care vamai avea, ca principald ocupatie, afa-ceri de exploatarea de WI rninerale,de arendäri de mo01 0 de titiere depaduri.

cf A conservat la ministerul de in-structie §colile de comerciu, contra Le-oriel sustinute tot de d-sa pand In clivade 9 Mantle 1900 inclusiv.

cll A conservat biroul comercial, In-fiintat de legea liberala pe langd aceste§coli, i combdtut de d-sa anul trecut.

e) A conservat clasa comerciald de pelanga co1iIe secundare de fete, Infiin-tatä tot In 1899 0 combátutd de d-sa,de 0 in acela0 tirnp sustinea creareaclasei normale pe langd ace1ea0 §coli.

ti

cobi, cart

437

Pentru d. Ionescu, se vede, e mai lesnesd formeze o invetatoare de cat o prd-vdliasd, si de aceea sustinea cd creati-unea liberald nu va da nici un resultat.

f) A incercat salt atribue meritul crea-tiunei scolilor primare superioare si ascolilor profesionale de bdeti, create dejade liberali, unele In 4806, cele-l'alte In1800.

gl A desflintat intregul Invetdmint pro-fesional elementar, creat in 1899.

Nimic din toate acestea nu meritd nu-mele de reforma, pe catd vreme nu co-princle nici o creatiune originald si pro-prie a d-lui fonescu, ci din contra,distrugerea a ceea ce exista deja.

Legea d-lui Ionescu dar nu a lacutalta de cat sd ne dovedeascd Inca o datacat de putin intelege d-sa 0 partiduld-sale chestiile cele marl privitoare laInvetdinint, cata sterilitate de idei deorganisare se ascunde sub potopul decuvinte sub care ineacd lucrurile celemai simple si mai evidente,. cad Inver-sunare au de a strica ceea ce nu ail fost,nu sunt i nu vor fi In stare sd facä eisinguri.

Legea aceasta nu Insemneazd altcevade cat o oprire, si din multe puncte devedere un regres, In istoria desvoltäriiinvetdmintului profesional la noi ; eainsd lasdintreagd problerna lui, a cdrei so-lutie va veni la vremea ei, si in condi-tii ast-fel, In cat sd nu mai fie posibil

138

ori cdrui ambitios de rind sd-§i exerciteasupra el furia lui destructoare.

Organisarea liceelor si a gimnasiilor.Tree acum la partea din legea d-lui

Ionescu care se ocupd. de Inyetämintutsecundar.

Prima idee pe care o Intimpin aci,este suprimarea gimnasiilor i Inlocui-rea lor prin co1i1e primare superioare.

Este ingrata. §i fastidioasd sarcina a-celuia care trebuie sá pund in evidentacontradictiile §i lipsa de §ir In idei,chiar In lucrurile ,cele mai insemnate,ale reformatorului conservator Ai puteadice cd In nici unul din punctele prin-cipale gins de pretentiile de reformdale d-lui Ionescu, ideile sale de adi nuse mai potrivesc cu cele sustinute ded-sa In 189'2, In 4895, §i chiar In 1899.

'Am dat deja cloyedh despre acest a-dever in ceea ce privesce invetarnIntulprimar i profesional ; am aratat, cumanul acesta d. Ionescu adoptà lucrurrpe cari anul trecut le combdtea. Nicderiin incoherenta d-sale nu a mers a§ade departe ca In privinta organisdrei In-ve (Amin tului secundar.

Este sciut cà mci odatd nu s'a dat In-vetdmintului liceal i gimnasial o des-voltare mai mare, mat repede §i maiputin chibzuitd de cat In cel patru anTat priinului minister al d-lui D. G. Io-nescu. Nu era an In care sd nu se In-fiinteze gimnasii nol i clase divisionare,

439

gra nici o socoteala ; iar gimnasiile e-xistente se transforman In licee. In o-ra§e a caror populatle totald nu treceapaste 6000 de suflete, se Infiintail catedoue clase I divisionare, dupd ce se ri-dicaserd barierele pe can d. Sturdza, la1885, Incercase sa le punä unei invasiiprea marl a cursului secunclar de cdtrecel cad nu eratt In stare sa-I urmeze cuprofi t.

Abia revenit la guvern in 1899, d. Io-nescu reia Inca cu mai mare vigoare ac-tiunea sa intrerupta la 1895 ; d-sa Infl-,inteaza clase divisionare absolut inutile,ca cele de la liceeleSt. Sava, s,i transforma In 1iceti gimna-siul incai, acesta din urma cu calcareafatisa a art. 99 din legea de la 1898.

Aceste din urmä inflintari sunt cu deo-sebire caracteristice, pentru Ca ele sefaceati intr'un an de crisd mare, candori-ce economie nu trebuia neglesd. Eleveniati apoi in urma Incercdrilor

liberali de a stavili pe cat posibilcurentul care lmpingea tinerirnea In modaproape esclusiv catre Invetämintul se-cundar.

Cand dar In Septembre 1899 d. Io-nescu nu tinea seama de aceste incer-cad, i revenea la vechia sa sistemd,de a Inmulti mereu clasele secundare,se putea erede cä penLru d-sa era unsistem de a face din licee i gimnasiipepiniera esclusiva din care sa scoatiltot ce era necesar terh, pe terenul cul-

Mihaiti-Viteazul gi

minis-triter

140

tural. Sistemul era absurd, nu e vorba,dar tot4 ar ft avut meritul de a repre-sinta o convingere, de §i aceasta con-vingere costa pe tara pentru invetamlntut secundar un budget colosal ,i cu to-tal In disproportie cu ceea-ce se consa-cra invetämintului primar, i mai alesceluI profesiOnal.

Dar proiectul din 1895 coprindea unsistern cu total opus acelui pe care d.Ionescu II punea In practicd, atat Ina-inte de dinsul, cat ,,,i dupd dinsul. Peand, pe de o parte, d-sa era unul dincei mai aprigi IntemeietorI de gimnasii,pe de alta, proiectul WI le desflinta defapt, pe cata vreme facea din ele un telde §coli hibride, calificate de d-sa ca§coli secundare, dar nemeritand acestname ambitios. In adever, d-sa le danumai patru clase, pe cand biturcareaIn licee o facea dupd clasa V. Afard deaceasta, programa gimnasiilor diferia cutotal de a cursului inferior de heed.Din aceste cause, era interdis absolven-tilor gimnasiului de a-V continua s,i ter-mina studiile In liceil. Ce fel de colisecundare erail dar gimnasiile d-sale, pecard vreme Inveldmintul lor 'nu faceaparte din Inv6tamintu1 de transitie In-tre cel primar cel superior ?

De alt-fel, la 1895 ideile d-lui Ionescuasupra definitiel invetämlntulai secun-dar erail destul de confuse, de oare-ce11 vedem grupand sub acest name 'Dana§colile profesionale de fete !

gi

gi

141

Reese dar din toate acestea cà pana.la Septernbre 1899, spiritul solid al re-formatorului conservator plutea Inca innesigurantä. Pe de o parte, in fapt dainvetilmintului secundar o desvoltare e-sagerata, nevoind sh profile cel putinde silintele celor din urma minis,tri li-berali de a schimba directia curentulut ;iar pe de alta, In proiectul sea de legerestrIngand acel invel'amint a se da nu-mai In licee.

Proiectul seri, devenit acum lege, din1900, vine sa rnareasca Inca confusia.Intr'insul, d. Ioneseu renunta §i la sis-temal practicat de d-sa, §i la cel propusIn 1895, *i adoptä un al treilea. D-sadesfiinteazd pand .s,i numele gimnasiilor ;pune In locul lor s,colile primare supe-rioare, pe cart' la 1893 nu voise sa le ia,ea pe alte lucruri, din proiectul d-luiSturdza de la 1886 ; le da 3 sail 4 clase,in loc de numerul fix de 4, c5t da gim-nasiilor la 1895 ; reduce pe profesorif ac-tualelor gimnasif la rangul de institutor.

Fi-va acesta sistemul sat clefinitiv ?Ajunge-va oare vre-o data d-sa sã scieinsu§f, §i sa spunk §i tèrif ce vrea ? Re-ti§,i-va In fine sa stapaneasca imaginatiasa neastimparata, care inventeazd la fie-care 24 de ore cate un non sistem deinvetämint, s,i are §i pretentia de a-1 irn-pune tarn ? Nu avem nici un rnotiv de acrede ca va fi a§a. Remane Insii ca oa-menif carf inteleg interesele cele marlale (eriii, i cari-§i dart seamd ca ele nu

142

pot s& serve de jucdrie ambitiilor &l-earnt: pretendent la numele de reforma-tor, sä vadd dacd se cuvine sä permitdmai departe acest joc revoltdtor.

In expunerea sa de motive, d. Ionescubine-voiesce cel putin a ne -da motivulpentru care adoptd acum §colile prirnaresuperioare. Ar fi fost interesant sá nefi dat i motivele pentru earl la 4893 lerespingea.

Motivele d-sale actuale- sunt : cã gitn-nasiul, considerat ca o jumdtate de li-ca., este o institutie bastarda, i cd elconduce prea mult la functionarism.

Este cert Ca gimnasiul, a.a, cum e-xista inainte de legea din 1898, nu a-vea nici un rost, pentru ca el nu con-stituia o §coald de sine stdtdtoare, ciera, In adever, o jumdtate de liceu, dupdcum 4ice d. Ionescu. Ce poate fi maiabsurd, spre exemplu, de cat sà se vaddtimp de 49 anf aplicandu-se o programàdupd care jumdtate din fisicd se predaIn clasa IV, iar cea-l'altd jumètate inclasa V, a§a Ca marele numer de absol-venti de gimnasiii cari nu putead urmacursul superior al liceului, de multe oridin causal cd nu era heed in ormul lor,sd remand cu cursul de fisica. netermi-nat ? *i tot a§a era 0 cu alte materil.

D. Ionescu insd, care In timp de pa-tru ani null daduse searnd de acest lu-cru, i nu cdutase cel putin a atenua

4. 4

143

re'ul prin aledtuirea unei programe maiIntelepte, nu bine voiesce nici acum atine seamd cd legea din 1898 coprindeaIn art. 3 frasa urmdtoare , a Aceste o-biecte (din programa gimnasiului) vorfi predate in a§a mod, in cal s'a. for-meze un ciclu complect de cunoscinte.»Aceastã frasd fdcea din primele patruclase secundare un ce de sine statátor,aa ca irnputarea d-lui Ionescu, care arfi avut valoare Inainte de 4898, astd-clinu se mai potrivesce la nimic.

Sciu bine cà d-sa a pretins in 1898cd va fi imposibil a se realisa desidera-tul lege. Dar de atunci s'au alcgtuitprogramele analitice, cari-i dovedesccontrariul. Cu aceste prograrne, *i cumetodele noi de predare, call trebuiailsd se Introducd In mod obligator §i Incursul secundar, pe unde Inca nu erauintroduse, este cert cd realisarea desi-deratului legei din 1898 era, nu numaiposibila, dar chiar relativ ward.

De alt-fel, legea din 1898 asupra a-cestui punct are in favoarea sa un faptcare-I face multä onoare, i de care sevede ca. d. Ionescu nu are cunoscintd.Anume, comisiunea Insdrcinatd de Ca-mera francesd ea sa facd o vastã an-chetd asupra Invetdmintului secundar 0.sä propund mesuri, comisie care a lu-crat la Inceputul anului 1890, a publicatanul acesta resultatul lucrArilor sale (Larefonne de l'enseignement secondaire, deA Ribot, preedintele comisiei). Printre

144

propunefile ce face ea, gasim i pe a-ceasta : dnvelamintul clasic i inveta-mintul modern vor fi impartite fie-careIn cafe douè cicluri, de cate trei anifie-care».

A§a dar ideea Impartirei cursului se-cundar In doue cicluri, nu numal cá nueste o idee aa de nepracticabila, cumpretinde d. Ionescu, In cat sa nu me-rite nici onoarea unei mentiuni In ex-punerea sa de motive, dar Inca se pre-sintã in mod natural mintil oamenilordistin§1 can, In urma noastra, se ocupaIn Franta cu reorganisarea InveTamin-tului secundar. Ba Inca ei cred posibila se face In trei ani un lucru pentrucare legea din 1898 acorda patru.

Aceasta confirmare stralucitä a uneiidel pe care eu am sustinut-o cu stä-ruintii Inca de la 1881, me consoleazacu multä uFprintä de disinvoltura cucare d. lonescu o arunca la o parte, failmacar o vorbä de explicare.

Cat pentru credinta d-lui Ionescu, cá§colile primare superioare vor fi o sta-vita' curentului spre tunctionarism, cesä mai clic? D sa insusi scrie in legeasa, ca .absolventii $:,;coalei primare su-perioare se bucura de aceleaV avanta-gii ca §i absolventii gimnasiilor,de dreptul de a se Inscrie In cursul su-perior al liceelor». Dar toata. lutnea ;51ieca absolventii gimnasiului, car! MI pottrece In licei), din on-ce causä ar fi,sunt toti postulantt de functii. Ei for-

afard

'145

jneazd adeveratii declasati ai societAtil ;pentru cã, odata ce an gustat din o cla-sa on dou6 mai sus de cat clasa pri-mard, el nu se mai Intorc la plugul saflla rneseria parinteascd, ci toti asediazaautoritatile cu cereri de functii, oil catde micl.

Din acetia se recruteaza armata ne-numeratb. a eop*ilor de la supretec-tun, a notarilor de sat, a inspectorilorde bariere, a .5efilor de rnaturatori, a a-prozilor i u§ierilor de pe la ministere,§i, in lipsa acestora, a htitau§,ilor earl a-sediazd primaria Capita ler qiva in amia-Oa mare. Cel care a terminatmai are oarecare rost In viatA ; dar celcare a facut una, doue, trel, saü chiarpatru clase peste cele primare, este cudesavar§ire scos din randul oamenilor.El perdut anii cei mai buni, In earlse poate Invèta o meserie, Ord a-§i creanici un mijloc de existentd ; ce se cie-vind el alt-ceva de cat ceea ce amspus mai sus ?

E adeverat Ca d. lonescu 1*.i face Hu-sia Ca absolventii §colilor primare su-perioare, o data ((bine pregAtiti cu odosa de cunoscinte generale, vor ti maiapty spre Insu§i cunoscin tele spe-ciale ale fie-cdrui comerciu sau ale fie-calif meseriip. Cu alte cuvinte, d-sasperd cä tinerii can vor ajunge la vir-sta de '16 ani inveland In §coala primarasuperioara, vor incepe de atunci Inaintesa invete o meserie, pe care camaraclii lor,

10

aim

si-a

146

e0ti odatà cu ei din coala primard, darintrai indata in §coala profesionald, vorposeda-o deja la aceea0 virstal de 16 ani.

Asemeni ipotese nici nu se discutd.Tot as,a, refus de a discuta alineatul

addogit de 6. Baddraii, pen tru a corige,se vede, utopia articolului d-lui Ionescu.Acel alineat dice : a La aceste co1i (pri-mare superioare) se vor putea alipiseeth profesionalev. Promit insd sa meocup de dinsul, atuncI cand d.va bine-voi sä ne lainureascd, cum in-telege d sa Ca in §colile primare superi-oare, in trei sai patru ani, se vor puteainvèta, pe langd materiile proprii progra-mei acestor coli, i o meserie care, in§colile profesionale, reclamd de reguldcinei anl pentru a fi Invetata ea singura.

Cand se apuca cine-va sä facã legi, se cu-vine sä se gandeascala ce scrie, i sd facdo socoteald, m'acar cat de sumard, decum ar realisa el ceea ce punein lege.

Voiii scurta foarte mult desbaterea a-supra chestfilor privitoare la Invetarnin-tul secundar. In adever, votarea legeIdin 1898 a fost insotitä de discuth aade insemnate, de indelungate 0 de o-biective, In cat se poate clice cu dreptcuvint cd nu s'a lasat atunci In umbranimic din ce interesa organisarea Inve-tamintului secundar.

A venit pe urma desastrosul minis-ter al d-lui Take lonescu, care a distrus

13addrail

#

447

In mod sistematic, cu pismd si Inver-sunare, intreaga lucrare atat de muncitaa atator oameni devotati colii. Aceastami-a impus obligatia, grea i neplacuta,de a discuta In public mesurile ilega-le sad nechibzulte ale d-sale, i cu a-ceasta ocasie am putut làmuri Inca multelucruri, despre cari poate nu se vorbiseIn de ajuns cand cu discutia din Camera.

Ar fi dar acum o repetitieobositoare se revin asupra acelorasilucruri cu argumente deja espuse, i lacart' d. Ionescu nu a opus argumentecontrarif, ci numai arbitrariul sed dis-strugator.

Me voiil m'argini dar a trate in revistaprincipalele dispositif ale legei din urmaa d-lui Ionescu, pentru a pune doar In evi-denta contradictiile-, uitärile, greselile decari e plinA. Gel cari aü urmarit aceastacliscutie de la Inceput, vor putea apoltrage singuri conclusiile.

ic

D. Ionescu da acuin liceului sapte-anide curs, in loc de opt, cat i da legeadin 1898. In proectul sal de la 1895, 0d-sa II da tot opt clase. Argumentelepe carl ni le da acum pentru a face a-ceasta reducere ar fi putut se le dee si In1895 ; pentru ce dar atunci d-sa propu-nea liceul de opt clase ? sa fie si aceastacontradicere unu din resultatele lun-gilor sale meditatii?

Este Insa de notat cä, pe cand d. Io-

inutild

4,

448

nescu reduce clasele liceului la §eapte,pentru a face economie de un an destudid, pe de alta parte restabilesce ins-titutia odioas i absurda a bacalaurea-tului, care va face pe cei mai multi ab-solventi ai liceului sã piarda mar mult decat anul ce se pretinde c. Ii s'a econo-misit Inteleagd cine va putea logica a-ceasta.

Espunerea de motive mai vorbescecu rnultumire despre sistemul trifurca-trei, pe care se felicita Ca l'a conservatca in legea din 1898, ca unul ce a lostpropus pe,ntru prima oard prin proectuldin 1895. Cred insa util sã fac aci cu-noscut ca, nu cu mult inainte de depu-nerea in Camera a proiectului de legeal d-lui Take Ionescu, seride la ministerul de instructie mi-a cerutparerea asupra oportunitatei de a se in-locui trifurcarea prin bifurcare. Negre§itcä eu, care nu-mi schimb parerile a§ade lesne ca d. Ionescu, §i care cand a-doptasem ideea \d-sale de trifureare, ofricusem numai dupd ce me- convinse-sern bine de utilitalea i posibilitatea a-plicarer el, rn'am opus la inlocuirea des-pre care mi se vorbea: *i de ore-ce desigur,actualul ministru de instructie nuar fi luat asuprall ruspunderea de areveni asupra singurei ider originale e-mise de cl. Ionescu la '1895, si din cared-sa 1§1 face Atka laudd, lard a fi avutaprobarea prealabild a autorulur el, sevede cà en am fost pus in situatia ne-

loc-tiitorul

149

Weptata de a apara ideea trifurcarei incontra veleitdtei de a o distruge a pro-priului el' autor.

Baca atata tine d. Ionescu la ideeasa favorita, careia i-a consaci at dragos-tea pe care o are un parinte pentru fiulsett unie, de ce sä ne mai mirarndacá asupra altar lucruri 4i schimbade doue on pe an parerile pe cari le-aImprumutat de la altif ?

Tot cu privire la trifurcare tin se maiconstat un lucro.

Atat In proectul seri din 1895, cat *i in.legea din 1900, d. lonescu nu a preve-dut trifurcarea de cat pentru ultirneletrei clase. Ba Inca in legea sa din anulacesta, s'a adaos un alineat pretios,pentru ca larnuresce punctul de vederedin care a privit d.- Ionescu trifurcarea.Acel alineat dice: a Programele se voralcatui ast-fel, in cat in clasaVil a li-ceului cel mai mare numer de ore safie dat limbilor clasice in sectia clasird,matematicelor in sectia reala*.

Pentru cine scie ca studiul limbilorclasice este centrul Invetamintului clasic,precurn al maternaticelor este centrulcelui real, dispositia aceasta Insemneazdcd caracterisarea reald a celor doue In-vetdminte nu se va face de cat in clasaVII. Nu este dar vorba aci de doue in-veprninte desvol tate fie-care in toatä de-plindtatea, ci numai de o pregâtirepentru trecerea esamenului de bacala-reat, a.a de scump d-lui Ionescu. Sis-

'150

temul d-sale nu este alt-ceva de cat sis-temul bifurcarei francese, introdusä la4857 de Fortoul, i destlintata peste 42ant', din causa relelor ei resultate, de oare-ce prefacuse liceul Inteo simplá coalade preparatie pentru cele doue baca-laureate.

Asupra acestui punct, legea d-lui Io-nescu difera si de sistemul propus In1883 de d. D. A. Laurian, si de acel allege! din 1898. Aceasta din urrna a voita da fie-cdruia din cele doue Invètäminteesistenta sa proprie, si a admis In modfranc si complect sistema trifurearei, Inloc de a lua numal aparentaDe aceea, in 4898 trifurcarea se fãcea inultimil patru, iar nu trei ani, si In tottimpul acesta limbile clasice absorbeaupartea principald din atentia scolarilordin sectia clasica, stiintele esacte pe alecelor din sectia realg.

Aceastä deosebire capitald Intre ambelesisteme este evidenta mai ales pentrucine studiaza de aproape alcatuirea pro-gramelor analitice din 1899. Ea este desigur mai Insemnata de cat aceea careesista. Intre sistemul de recrutare al cor-pulut didactic, acela de plata a lui, acelde organisarea Universitatilor, asa cumle admisese d. Ionescu in 1895, i sis-temele corespuncletoare din proiectul dela 1886 al d-lai Sturdza. Et a fi fostdar mai in drept a riclica pretentii lapaternitatea trifurcarii, de cat a fost d.lonescu de a se pretinde autorul legii

lucruluT.

'151

din 1898, s.i chiar al propriulur seri pro-iect din 1805. Nu am facut-o insà, inici nu a face-o, pentru cã eu tin totatAt a nu-mi insu.5i lucru altuia, pe catnu permit altuia a-§i aLribui merite pecan nu le are,

Restabilirea esamenului de baca-laureat.

D. lonescu restabilWe esamenul debacalaureat, Insai numai pentru absolven-VI de liceil cari vor sä urmeze Univer-sitatea.

AceastA dispositie este absurdä. Orlistudiile fAcute In liced sunt In de ajunssanctionate prin esamenele de fine dean, *i in acest cas un esamen final esteinutil ; ori nu sunt in de ajuns sancti-onate, i atunci esamenul final trebueimpus tuturor. Cand consacra cine-vaeapte ani din viata sa pentru a urma

liceul, este pentru a face studii serioase,cari sd-i formeze cugetarea ; acesta nueste un apanagiu nurnai al celor cari vorurma Universitatea. Mbsura trebue darsa fie una §,i aceias,i pentru toti.

Dar absurclitatea sistemei se vede maiales, cancl ne IntrebAm pentru ce baca-laureatul sa se ceard celor cari se vorlnscrie la Universitate, §i sd nu se ceardcelor cari vor urma o altä coala su-perioark cum, spre esemplu, §coala depoduri §i osele, sail o §coald de mine,sau §coala politechnicd din Paris? Credeoare d. Ionescu cd un viitor inginer are

152

mai putind trebuinta de a avea bine for-matal cugetarea sa, de cat un viitor ad-vocat de judecdtor de pace '?

Poate Ca Intrebarea mea nu este lalocul el, adresald flind d-lui Ionescu,cad se §tie cà regimul sofismel nu vedecu ochi bum pe ingineri, carI flU suntdeprin0: a restálmAci lucrurile ; de unan, nu e cli in care sA nu le o dovedea-scd In toate ocasiile. Dar ed am spusdeja cd nu scrid ca sä conving pe d. Io-nescu.

Restabilirea bacalaureatului conslitue oadeveratá eresie. Bacalaureatul este in-stitutie francesd, i Francesii se muncescde 3.), de anI sä scape de el. Mai ales dela Jules Ferry Incoace, ei se silesc säintroducd §i la eT un sistem analog cuacela al legil din 1898, i sá suprime ba-calaureatul, care ridicA protestdrile una-nime ale oamenilor ce cugetä drept. SãIntroducd acum cine-va aceasta inslitutiedecrepita discreditata Inteo lege noudde organisare, este ca i cand ar con-damna pe un om tiner i viguros sá trä-iascd legat de un cadavru.

Este adeverat cA d. lonescu nu cautda reint5oduce bacalaureatul In modD-sa pastreazã frasa fundamentald dinlegea de la 4898, Ca scopul acestui esa-men va fi de a a dovedi influenta

asupra formAril cugetdriI §colari-lorh. 1i da Insd toate caracterele baca-laureatului : 11 pune In Septembre, iii locde Iunid ; il tine numai la BucureV

;i

fans.

stu-diilor

;i

153

Ia§i, in loc de a-1 tine in fie-care Heed ;11 face nurnai la Universitate, Main tea u-nei comisii de profesori de licea 0 deuniversitate, in loc de a se face chiar deprofesoril prin mainele cdrora au trecut§colarii, deosebire esentiald. Pe Land a-cestea, Introduce In lege pa.na §i enu-merarea probelor ce se vor trece, §i carinu mai lasá nici o Indoiald asupra na-turei exarnenului. In fine, insu0 nurneleodios de bacalattreat este reintrodus. Etse gdse§te In art. '18 al. X, care clice cu-rat : «Candidatii respin§1 de trei ori, nuse mai pot nresenta la examenut de ba-calaureato . Se rnai gdse§te presdrat 0 inalte pArti in lege.

Caut explicatia acestei persistente ad-lui lonescu, de k mentine o institutiecare nu a Matt de cat req, 0 nici nupoate sd Ned alt-ceva ; nu gäsesc alta decat cd d-sa §tie numai ceea-ce a v&jutla Paris, dar este strein de cele ce sefac pe aiurea, 0 chiar de cele ce se scriuin Franta insd§i asupra chestiilor de in-vetärnint.

*# .I,

Trebue sd relevez aci incd una din ne-numeratele dovecji de neglijenta nepo-menitd cu care s'a alcdtuit legea d-ItnIonescu.

Este evident cd d-sa a cautat sal evitenernulturnirea generald pe care §tia binecd o va produce reintroducerea bacala-ureatulut, §i de aceea o inveluie in a-

154

Oleo. circumlocutii. Cu toate acestea,scapd cuvintal Insu§I de bacalaureat, du-pa ce iii toatd legea, i in expunerea demotive, II numes,te examen de absoluire.

In aceia0' ordine de idei, gilsesc la art.31 din legea organisdrei rninisterului, ti-cându-se cd in consiliul general vor fi-gura tref delegati numitii din lista dele-gatilor liceelor i girnnasiilor. La art. 18al Il al legil invetdmintului secundar sevorbe§te despre diploma de absolvire aginnasinlut. Cum asta ? Girnuasiul estedesilintat prin legea Ionescu ; pant

nuinele la! dispare de prin §coli. Ge in-semneazd dar aceastd glumd de a ni sevorbi aci despre representantii gimnasii-lor in consiliul general, i despre di-ploma de absolvire a gimnasiului ?nu e vorba de o eroare de copist, carenici aceea nu era scusabild intr'o lege.In art. 18, diploma gimnasiulul se bu-curd de un alineat special, aldturi cu unaltul consacrat diplomei de liceri. Estedar evident cal la art. 48 se creazd o di-ploma fictivd, resultat numai al nease-mdnater ameteli care a domnit la toatdpfdmddirea acestel nepomenite dovecli deincapacitate, de neglijentd §i de maniedestructoare, ce este legea discutatdvotatd in 25 minute luna trecutd

Tot a;a, la art. 8 din legea organisdrifministerului, se pune intre atributiiledirectiei invetdmintului secundar i su-perior, *i inspectoratul superior, când

d-lui

ti

gi

gi

455

prin art. 46 al aceleia0 leg! acest inspec-torat se suprima.

Imi propuneam ca la sfir0tul acestorarticole sä fac o in0rare a tuturor con-tradictiilor i erorilor de acest fel. BagInsa de seamd cd ele sunt a§a de multe,In cat singure ar putea forma o bropra.Me voiii multurni dar a ardta pe id', pecolo, pe cele mai fenomenale dintr'In-sele, remanend ca, dacã voiii gäsi cã aasemenea elucubratiune mai merita o-noarea de a me mai ocupa de dinsa, sdfac aceasta cercetare alta data.

Constat insa ca alcatuiri ca legea d-luiIonescu nu ail trebuinta sa fie impinseca sa cadd la pamant. Ele se derima desine, §i se arunca la o parte, ca un lu-cru netrebnie.Restringerea numdrului burselor in

licee.Este caracteristicá insistenta cu care

legea d-lui Ionescu impune ca nu cum-va numérul burselor din internatele se-cundare sa treacä peste un sfert dinnumerul total al locurilor.

Existentel burselor din licee 0 girnnasii,o multime din oamenii cei mai de sea-ma ai terii datoreaza putinta de a-0 ffi

facut studiile, 0 de a fi devenit utilipatriei lor. Chiar d. Ionescu trebue säcunoasca bine pe unii car!, fard acestmijloc, nu ar fi ajuns ceea ce sunt as-td-cli.

De acli inainte, nu va mai fi asa. Fill,

456

de oameni sdraci, oft -cat de merito0 arfi, nu vor mai putea urrna liceul, de catin proportia de cel mult unul din patru.Restul locurilor se va reserva feciori-lor de bani gata, cart vor fl in stare sdplateasca ((taxa anuald de cel putin omie de lel, deosebit de plata pentrumusica instrumentalà, i fard putinta dea fi dispensati de plata taxei, sub niciun motiv i in nici un cas». Prin urmare,de aci inainte representantii teoriel elitelsociale nu vor mai It scandalisati despectacolul fiilor din popor ajun0 prinmunca §i inteligenta lor la cele d'intaiupositii In stat, pe cand el, deprin0cheltui tineretea in petreceri i tranda.-vie, sa fie redu0 a esecuta meseria decaramidari sau de samsari de afaceriveroase, pentru a-0 duce viata.

E adevarat Ca d. Ionescu a conservatdispositia din legea Iiberalä, ca cel putinun sfert din nuinérul locuitorilor debursiert in licee sä fie reservat fhlor desateni ; dar cum nurnerul burselor nupoate trece peste un sfert din numerultotal al internilor, urmeaza ca abia a46-a parte din internii din licee vor pu-tea 11 lit de sateni. Dupa num6rul deacli al internilor, cele cinct milioanede sateni ar avea drept la 27 locuitort Ininternatele Statulut ; fill burghesimei, la83 ; iar restul de 329 de locum, arapartine de drept claset sociale care aavut fericirea de a-0 asimila pe d. Io-nescu.

457

Vom vedea clacd dreptatea distribu-tivd a d-lui lonescu va fi .5i pe gustulcelor cari muncesc §i platesc. Me temInsa ca bncuria clientilor d-sale din stra-da Enei nu va fi de lungd cluratd.

Nu pot iar4i sa trec cu vederea dis-positia de a se pune o limita, superioarade virstä pentru admiterea in liceu. A-ceasta mesurd este Indreptata tot contracopiilor saraci, earl* foarte aclese-ori suntsiliti sa, lupte ani Intregi pana sd4i cree-ze putinta de ail face studiile. De celemai multe ori, tocmai acWia sunt celcari merg mai bine §i mai departe, pen-tru ca numai oamenI cu vointa tare §,i

cu energie pot ast-fel sri. Infrunte greu-latile, pentru a atinge un scop. Pe cattirnp va dura legea d-lui Ionescu, calealor va fi inchisa.

Toate aceste mOsuri fac parte din In-tregul sistern al legei d-lui Ionescu, caretinde prin toate mijloacele a face dinInvetarnint un monopol al pretinsei e-lite sociale, care viseazd sd readuchtimpurile de acurn 60 de ani, Memoriulcorpului didactic de deund-cli a dat a-cestei nazuinte adeveratul ei nume : Ob-curantism.

Sper insri ca se va convinge in curindd. lonescu §i partidul sau ca legea d-lora venit cu cate-va decenii prea tarclid,§i. cã pentru asta-cli ea nu mai este vi-abila.

158

Proiectul guvernului, la art. 16, pre-Tecluse dispositia ca enici o noua §coaldsecundard nu se poate Infiinta de catprin legea budgetarch, §i comitetul dele-gatilor Camerei mentinuse F,i 0 aceastädispositie. Nici guvernul, nici delegatii,nu observaserd insa cà legea din 1898coprindea un art. 99, care gicea ca eniciun gimnasig sail heel"' nu se va maiputea Inflinta de cat printr'un anumeproiect de lege)). S'a lásat dar SA sub-siste .i acest articol, alkuri cu cel nodintr6dus, i cu care se batea in cap.

Ce dovacla mai bund se poate da descandaloasa negligenta cu care s'a alca-tuit legea ? D. Ionescu nici macar nusi-a dat osteneald sa citeascd legea pe-care 14mb1a sä o desfiinteze, dupd ce cdnu 0.-a recitit nici propria sa lucrare,in care a Idsat sa subsiste multimea ne-numeratä de greeli §i contracliceri, dincall nu am semnalat pand aci de cat omica parte.

Liber era d-sa sa aibil despre Came-rele d-sale opinia ce voia, O. pe care eleail dovedit cã o meritd, prin modul cum*i-ail bdtut joc de ele InsW, votand oasemenea lege in cate-va minute. Darera o supremd neeuviinta a se aruncateril Intregi desfiderea de a i se impu-ne o lege, pentru care autorul ei nu §i-adat nici osteneala de a masca, cel putinpentru ochii lumel, necompetenta, gra-ba O. necugetarea cu care a ale:knit-a;mai ales cand scia cd ea intereseazd pe

459

un corp numeros §i luminat, care nuva läsa sa treacd neobservate aseinenimonstruositaci.

Contradictia despre care vorbesc acia lost relevata de d. N. N. Saveanu,singurul membru din opositie care afacut legil d-lui Ionescu onoarea neme-ritatá de a se ocupa de dInsa. Numaigrape acestel Irnprejurari ea nu a fostpromulgatd cu done articole contradic-torii. Am aratat Insa, intr'un al t articol,ca Indreptarea nu s'a facut nici ea Inmod corect ; caci, dupa ce legea a fostvotatä la Camera fard nici o modificare,articolul cu pricina a lost escamotat peurma In textul care s'a depus la Senat.

Nimic nu lipsesce dar legit' d-lui Io-nescu, pentru a fi demnd de origina ef,pand nici frauda.

Recrutarea corpului didacticsecundar.

Disposithle privitoare la recrutarea cor-pului didactic secundar ail fost modifi-cate de d. Ionescu In mai multe pri-vinte, al cdror caracter comun este dea cauta sa slabeasca seriositatea opera-tiilor de selectiune a candidatilor. Ast-fel, a Imputinat numerul lectiunilor cariconstituesc probele de praclica pedago-gicd, a marit de la doi la cinci ani du-rata inscrierei pe tabloul de capacitate,

a dispensat de proba experimentaldpe licentiatii can ail obtinut diploma demai mult de 5 ani. \Torn continua dar,

i

160

gratie d-lui Ionescu, sd avern profesorfde sciinte fisice, de acel carl nu vorputea face cea mai nelnsemnatd expe-rientd de fisicd sail de chimie, In fata§colarilor lor. *coala nationala va pläticheltuiala necesit4ilor electorale aled-luf lonescu.

Printre cele-l'alte modifiari, este insa.una care merita o mentiune deosebitä.

Legea liberald prevequse cd, dintreprobele ce erail a se trece pentru esa-menul de capacitate, acele orate sd fieesternporalev. D. lonescu a §ters cuvin-tul orale, ,i a fácut ca §i probele orale,§i cele scrise sä fie tot estemporale. Cumodul acesta, un esamen a§a de im-portant ca acel de capacitate se va face,Mil ca candidatil sa aiba nici odatit ora-sia, sail posibilitatea de a da dovadd dechipul cum §thl sii expung cuno§tintelelor, nici de a trata vre-o chestie in modcomplect §i desvoltat. Se vor numipro-fesorii in urma until examen, la carevor fi putut respunde numai prin momnosi 1 abe.

Ina" ce va sa ciicii o lege facutd de unom, care nu cunoa§te nici macar valoa-rea termenilor pe cari-i Intrebuinteazi:L.Ce reil ar fi fost dacd d. Ionescu ar 11

Intrebat pe vre-unul din CO trei sail pa-tru inspector! cu cart s'a consultat, ceInsemneazd cuvIntul estemporal? De là-cea w, poate nu scotea la iveald unarticol ca acela, care va provoca mira-

161

rea, dacd nu vi mai mult, a intregii dds-

Dar, pentru ca dovada incoherenteicar& a domnit in mintea legiuitorulut sdnu lipseascd nici aci, voiü spunepentru catedrele de religie, d. Ionescua conservat dispositia din legea liberala,ca numai probele orale sä fie estem-porale.

Pentru profesorif de limbi moderne,d. Ionescu prevede dispositia de favoareea el sal poatd fi adrnii la esamenul decapacitate, neavênd alte studil facute decat liceut sad coala secundara de fete.

Sã apropiem aceastd dispositie de aceleprivitoare la recrutarea mae*trilor, cd-rora nu le cere de cat sã fi fácut (lardsd absolve ?) o §coald oare care de spe-cialitatea lor, precum i de aceeapand la infiintarea colii normale su-perioare de fete, d-sa nurnete la cate-drele colitor secundare de fete pe ab-solventele acelora§1 coli, i va devenievident §i pentru cei mai optim*1 Catendinta d-lui Ionescu, In aceastd partea legei sale, a fost peste tot de a scoborlnivelul capacitatei viitorilor profesortmaestri secundari, mai jos chiar de catcum fusese 1nainte de legea din '1898 ;65(.1' Inca de la 1879 profesorii de lilmbimoderne tot trebuia sa poseadd dipomade licenta.

E adevdrat cd .d. lonescu inlocuiesce11

cOlimb

ca,

ea,

.81

462

aceasta diploma prin calitatea de absol-vent de coli private, sail prin aceea destrein, cad pentru d-sa, ca 0 pentru in-treaga clasa sociala In care s'a introdus,calitatea de a nu face. parte din neamuloropsit care stapanesce aceasta tart,primeazd pe toate cele-l'alte. D-sa lipromite dar sh ne fact sa asistam laspectacolul scandalos al numirei unorstreini lipsiV de ori-ce studit serioase,lipsiti pand 0 de cunosciata limbet ro-mane, pe care nu le-o cere, cu prefe-rinta asupra Romanilor, pentru cart con-ditia licentei remane obligatoare. Ar voisa facd posibile pentru tot-d'a-una, i sàdea putere legald, unor numiri revolta.-toare, ca acele pe cart le-a facut d-saastá toamnd, la catedrele de limbi mo-derne 0 la acele de maestri. *i nu poateInte lege cd pot fl oarneni In carl sa mai-a rèrnas un plc de demnitate 0 de sirntde dreptate, i cart sd se indigneze con-tra unor asemenea apuckurt.

Din fericire, tam reald nu este tarad-lui Ionescu. Pentru d-sa, sirntul dem-nitatef nu poate fi altul de cat al aceloracari rail ridicat pe umerif lor acolo undeeste. Insd nu tot ap simte restul. *i.poate cri risca sä se triple cel care credeca ea va suferi perpetuarea sistemeid-lui Ionescu. *

163

Numirea 0. plata profesorilorsecundari.

Legea din 1898, la art. 22, prevedusecosmografla, ca specialitate deosebita.Scopul era de a permite licentiatilor Insciinte sh se presinte la examenul decapacitate pentru cele doue speciaIitàicerute de lege, lard a se scoborl nive-lul acestuf esarnen.

In adever, pentru un licentiat In li-tere, este tot-d'a-una posibil a trece e-samenul pentru cloud specia1i1ãY, fardo preparare anumita pentru una din ele.Cel care poseda licenta In specialitateafilologica, spre exemplu, poate lesne säse presinte pentru limbile latina, elena,romand, francesa. Cel din sectia

poate fara mare greutate sä se pre-sinte pentru istorie sad pentru limbajatind, ca specialitate secundard. Nu estetot na la sciinte. Acolo, licentfatul Inmatematice nu se poate presinta nicipentru sciintele fisice, nicI pentru celenaturale. Abia dad. licentiatul In sciintefisic- poate trece esamenul de matema-tice ca specialitate secundard., i licen-tiatul In sciinte naturale pe cel de sd-inte fisice, §i Inca. §i aceastä §ansa. de-pinde de oare-carf dispositii, carI tot-d'a-una se pot schimba, In regularea e-samenelor anuale ale facultatilor de sci-inte.

Pentru a inlatura acest inconvenient,legiuitorul din 1898 introdusese specia-

filoso-fica,

164

litatea cosmografrei, pe care lesne o pu-tead trece toti licentiatii In sciinte, pen-tru a satisface esigentele lege].

Dar spiritul larg i solid al d-lui Io-nescu a trecut i pe aci, §i a Igsat urme.D-sa a suprimat cosmografia ca specia-litate, i pentru a ajunge la scopul ce-§ipropusese legiuitorul din 1898, a scobo-rit, pentrit toate specialitatile secundarefara deosebire, nivelut esamenului de ca-pacitate, pane, la acela al unur simpluesamen de

Deja de la '1879 nu se mai numiaüprofesori secundari numai cu cunoscin-tele de Heat. Legea d-lui lonescu neintoarce acurn Inapoi la epoca aceea.

In legaturd cu aceste ndzuinte i cucele ce aln sernnalat prin articolul pre-cedent, la art 24 al. X. legea d-lui lo-nescu coprinde dispositia prohibitivd ca,pentru probele de practica pedagogicd,sd nu se faca mai mutt de doue lectil

pentru lie-care specialitate.z De cand lu-mea, o lege care are de scop sä asigurerecrutarea dt mai serioasa a corpulurdidactic poate sa puna o Jirnitã inferi-oard pentru numèrut probelor de filcut ;dar sa le pund o limitã. superioark §isd se opund chiar ea ca examenut saaibd gradul de seriositate cerut de im-prejurri, aceasta nu s'a mai veclut, niCichiar In legile conservatoare; caci papala d. Ionescu, inii conservatorii tncánu formulaserd In mod nsa de cleschis§]. de Indrasnet intentia lor de a rule-

ken.

165

*ora cu ori-ce pret calitatea invetamin-tului public

D. Ionescu a mai gasit de cuviinta sasuprime i deseinnul liniar, dintre spe-cialitatile preveclute de legea din 1808.Legiuitorul de atunci *tia cal lipsa cu-noscintei desemnului liniar constituepentru absolventii liceelor noastre ofoarte insemnata causä de inferiori-tate, and intreprind sa facd studif su-perioare de sciinte aplicate, chiar dacápreparatia lor curat sciintificd este foartebund. In momentul cand, prin trifur-care, se da invetarnintului real des-voltarea pe care o a*tepta de aproape25 de ani, legiuitorul liberal a so-cotit cd nu va face o lucrare deplind,daca va Elsa neispravita instructia viito-rilor realiti, necomplectandu-o prin in-vetamintul desemnului liniar. De aceeaa preveclut el *i specialitatea desemnu-lui liniar, care nu are nirnic a tace cuaceea a desemnului artistic. Aceastao *tie ori-cine dar no o *tie d. lonescu,pentru cd nu a gdsit desemnul liniarprintre materiile preveclute in progra-mele liceelor francese, *i de aceea s'agraft sa-1 *tearga, precum a *ters *icosmografia.

Ca model de sciinta de redactie,de intelegere a legil care se desfiinta,voiu mai cita un esemplu.

Legiuitorul liberal prevedea geografiaca specialitate care facea parte, atat dingrupa literara, cat i din cea sciintifica.

,

*i

466

El esprimase acest lucru In mod foartesimplu, punénd geografla sub. lit. k, Inenumerarea specialitdtilor, i clicOnd peurmd: dSpeci alitä ti le de la lit, a pAndla -lit. k inclusiv formeazd grupa literard ;cele de la lit. k pand la o inclusiv, grupaViintificdp. Cu moclul acesta, era evi-dent cd geografia fácea parte din am-bele grupe.

Legiuitorul conservator a simtit Insànevoie sii inoveze §i aci. El a schimbatredactia din '1898, 0 a ciis: specialitd-tile de la lit, a pand la lit. k inclusiv,formeazd grupa literard ; cele de la lit.1 pand la n inclusiv, grupa sb,tiintifich).

Pupa aceastd redactie, este iarilFii e-vident cd geografia, cea de sub lit. lc, re-mdnea cuprinsä numai In grupa literard,0 esclusd din cea tiintificd.

Dar cu patru linil mai jos, dupe cese vorbe§te de lucruri cu totul de altdnaturd, i se pare cd s'a Inchis chestiaclasificdrei specialitätilor, istetul legisla-tor conservator 10' aduce aminte sa maiadaoge noul aliniat urrnator : uGeograllaface parte din ambele grupeb.

Cum se potrivesce asta cu ceea ce sespusese cu patru linii mai sus? *i cumsd calificarn aceasta furoare de a sestrica un lucru bine fdcut, pentru a sepune In locul lui un altul prost, chiarcand intentia este de a se lasa In fondtot ceea-ce fusese 0 mai Inainte?

'167

In al. I al art. 24 din legea d-lui Io-nescu, se mai gase§te disposi(ia ca enicilimba englezd, nici limba italiand nu sepot socoti in numerul de doue specia-litatiD cerute unui candidat pentru a pu-tea 11 numit profesor.

Nu-mi pot explica de loc rostul aces-tel prescriptii. Poate ca scopul este dea se reserva aceste limbi ca un mijlocde a se introduce In Invetamintul se-cundar mai multi Streini, de aceia pecall ministrul 'I va putea numi, fail saposeadd cunoscinta limbei române,fara nici un titlu universitar superiorabsolvirei liceului, a unei §coli secun-dare de fete, sad chiar unei .coli pri-vate oare-care ?

Cat pentru maestrii *i maestrele se-cundare, d. lonescu li acorda fail niciun Incongiur dreptul de a-i numi directcu titlul provisor, fard nici un concurs,esarnen sad alta proba de capacitate, decat bunul sed plac ; caci nu se poatelua in serios prescrierea nedefinita dea se face elucrari §i, lectil practice despecialitatea lor eu suceesp. A ceastä frasäpoate dovedi lipsa de cunoscinte gra-maticale ale celui care a scris-o, dar nuare nici o valoare pentru a ingradi catde putin apucarile arbitrare ale unui mi-nistru ca d. Ionescu.

Sa ne aducem aminte cd d-sa a comisadeverate scandale, cari ad desonoratInvetamintul, prin numirile ce a fäcut,atunci cand avea o lege espresd, care

pi

168

prescria anurne normele cum trebuia sase fach numirile. La ce va trebui sä nea§teptdm acum, cand d-sa desflinteazdacea lege, aroga dreptul de a numidirect un sfert din personalul didacticsecunclar

Negre0t, nu putea ides!: aci s5. nu segdseasca nelipsita prescriptie a introdu-cerei sträinilor.

#

In ceea ce privesce remunerarea cor-pului didactic secundar, am ardtat cualtd ocasie cum pdrerile d-lur Ionescuaü variat pand acum de patru mi. Indeosebi, In proiectul seu din 1805 co-piase Intocmal disposithle d-lui Sturdzadin 1886, fdrd, ca pentru aceasta fiopus cine-va pretentil de paternitate,cum face d-sa pentru toate nimicurile,

chiar pentru lucrurile cari nu-I apar-tin. Cu toate acestea, la 1898 aceastanu l'a lrnpedicat de a combate proiectulpropus de mine, care In acest punctera identic i cu proiectul d-lui Sturdza,§i cu al d-sale.

Dacä nisce meditatir de opt aril nu adavut pentru d. Ionescu un alt resultatde cat a-1 läsa in aceeas,I stare de ne-hotdrire i de nesciintd a lucrurilor Incari era de la Inceput, cred cá ar aveamotiv d-sa sa regrete cd. nu a intrebuin-tat acei opt aril cu mai mull folos inalte lucrurr.

Ori-cum ar fi, d-sa se opre;,te acum,

.i-§1"

sa-i

t

169

In 1900, la sisternul de a pune o ciiráfixd ca salariu pentru profesoril §i ma-estrii secundarl, fixiind in ace1a4i timpla 15 ore pe se'ptdrnAnd cantitatea delucru ce li se poate impune, «in specia-litatea lor sau inteo specialitate inru-dad.)). Asupra motivelor cart ail dictatd-lui lonescu aceastà noud schimbare lafatd, expunerea de motive este cu totulmutd. ; ea constatd, Incrul, fdrd a-I ex-plica. Ceea ce resultã de aci este numaicd (I. Ionescu nu cunoasce, sari nu esteIn stare sä restoarne argumentele car!ail fdcut pe legiuitorul din 1898 sd a-dopte sisternul Oita pe unitilti de ore.Sail poate cd, atunci când a fost chematsh-1 aplice In toamna trecut5, a bdgat deseamdcam LAI-did-6 nici nu-1 intele-sese atunci cdnd 11 copiase In proiectulsed. din 1895.

Sistemul adoptat In legea din 1898 eraexcelent, .5,i ar fi dat cele mai bune re-sultate, aplicat find de un ministrucare ar fi avut respectul i Intelegerealegei. Sistemul actual al d-lui lonescureaduce pur t;i sirnphi toate causele earlconduseserd, sub regimul legei din 4864,la neregularitdtile cart fdouserd indis-pensabild o reformd. Ba Inca d. Ionescuagraveazd reul, prin mdrirea numeruluiobligator de ore de curs de la 12 la 15 ;del dacd exigent,ele prograrnei impedi-cart chiar mai nainte a se da unui pro-fesor cele 12 ore, cum se poate credecd va fi mai lesne a i se da 15 ?

170

E adeve-rat Ca d- Ionescu a gasit lea-cul In aspecialitdtile inruditeD. Profeso-rii secundari, cari aü avut deja ocasiasa Incerce pe socoteala lor elasticitateape care o are sensul cuvintelor la d.Ionescu, vor avea ocasia In curand sa.facd o experienta §i mai simtità. D. Io-nescu care astà toamná a gasit mijloculde va Inrudin dreptul cu limba francesa

istoria cu sciintele naturale, va puteaacurn i cu mai mare Inlesnire, la add-postul legei sale, sa Inrudeasca compta-bilitatea cu religia, igiena cu limba e-lend, girnnastica cu mecanica, filo-ofiacu caligrafia.

Se vor mai vedea frumoase lucrurlcu ocasia aplicarei ingenioasei dis-

positii. de a se tocmi profesorii cu cea-sul pentru ore suplimentare de curs,cari li se vor da i li se vor lua abso-lut dupa voia ministrului. Vom vedeaatunci sistemul Sultanului-Mezat prac-ticanclu-se In *coald, pe o scara maimica, dar In rInduri mai repetate decat in alte afaceri, in car! de regula In-florWe industria, eminamente boereascka samsdriei.

Sa se a§tepte dascalii nu bine cuge-Caton'!" a face cunoscinta de aproape Cumodul conservator de a lntelege apli-carea legilor, cad ce a fost In toamnatrecuta nu a fost nimic pe langd ce vafl de acum inainte.

Se gice ca, In cliva de 4 Octombre4895, cand d. Ionescu a pardsit minis-

pi

471

terul, d-sa ar fi spus cd de rindul acelapusese la regula pe Invetatori 0 pe in-stitutori, 0 ca atunci cand va mai re-veni la minister, i§i propune sa facet totap 0 cu profesorii secundari §i supe-riori.

Nu §tid dacd aceastä anecdota este a-deverata , dar ell ved cal d. Ionescu lu-creaza ca §i cand ar fi adeveratd, §i ca§i cand 0-ar prepara mijloacele de a setine de vorba. Modul cum asta toamnapresa oficioasa trata pe delsceilqii caricutezad sa protesteze contra abusurilorde putere ale d-lui Ionescu, 0 cum liameninta cu fulgerile ministeriale, dacdnu 0 cu cele politiene§ti, este de naturade a ne face sa credem cá tocmar a§a.este.

Suprimarea autonornieiUniversitatilor.

Am observat deja tonul dornol cu carecei doi mini§tri de instructie publica adaparat in Camera 0 In Senat proiectul lorde lege, presintandu-1 doar ca o modi-ficare partiala §i putin importanta a le-gilor existente. Am ardtat cum aceastapretinsa modificare partiala consta Inrealitate in abolirea complectä a legiIInvetaimintului-13rofesional, i In Inlocu-irea principiilor fundamentale ale ce-lor-l'alte prin principii de reactionaris-mul cel mai pronuntat.

In ceea ce privWe Invetamintul su-perior, legea d-lui lonescu suprima sad

172

schimba toate dispositiile fundamentaledin legea de la 1808, si le inlocueste cualtele, al caror caracter va resulta Inmod evident din simpla lor expunere.

4, 4,

Tendinta legei din 1898 fusese de aface din Universitath niste institutii au-tonome Inteo masurd cat mai largd.

Fara a mai vorbi de rnotivele care a-tunci ai dictat legiuitorului liberal adop-tarea acestui principid, ceea ce s'a in-timplat anul acesta cu legile instructieiar fi fost de ajuns pentru a-1 justifica.S'a vequt ca este Inca posibil la nob cão intreagalegislatie, de o Insemndtatede o complicatie asa de mare ca

scolard, sa fie destlintata in 25 deminute, fard nici o discutle i fara nici ocercetare, i inlocuità prin o alcatuire in-jghebatä In patru dile, de un ministru alcarui unic mobil a fost dorinta de a stricaceea ce facuse partidul advers, s,i de a-sipune numele sed pe o lucrare ce nu-iapartinea. and legislatia noastra esteInca In asa stare de nestabilitate, si ex-pusà a fi resturnata la fie-care momentpentru motive wa de josnice, nu esteevident cd se impune, ca o mesurd decea mai elementard prudenta, de a creapuncte de sprijin, call, la asemeni mo-mente de crisd, sä nu lase ca ruina sáfie deplind ?

Universitdtile erau indicate pentru a-ceasta. Aceste institutil supreme de cul-

.

§ilegis-

latin

173

turd i de educatie trebue sã aibil in in-vetdmintul national un rol directly i pon-derator, pe care Mc] o altä institutie nu 1poate implini. Inalta situatie sociald, cu-noscintele i esperienta corpului lor di-dactic, prestigiul si resursele de tot fe-lul de cari se bucurã ele, fac dinteinseledepositary! natural al traditiilor, i Ina-inte-rnergfi torul progresului coa I ei nati-(Male.

Pentru aceste motive, legea din 4898nu a esitat de a acorda UniversitAtilortoatd autonornia care era compatibild culegi le noastre §i cu ideea noastrd de Stat.

Sciu bine cd adversarii Universitdtilorpretind cà ele nu stint coapte Inca pen-tru aceastd autonomie, i chiar d. dr.lstrati, in §edinta Senatului in care atrecut legea d-lui Ionescu, a Qis cd, Inaceastä privintä, legea din '1898 nu a datbune resultate.

Dar ea nu s'a pus in aplicare de catla 4 Septembre 4898, i Inteun an nu sepot judeca resultatele unei asemenealeg!. Afard de aceasta, era natural ca inprimul moment Universitdtiile sà aibd.oare-care esitari i nesigurante la apli-carea nouei legi in spiritul, nu numai inlitera ei. Rolul ministerului era de a leclirige la inceput, i de a le face sdse pdtruncyi de adeveratul spirit al legeicelei poi. i acest rol de Mentor nu eranevoe sd-1 aibd multd vreme: CurindUniversitAtile 0-ar ti dat searnd de si-tuatia, de drepturile §i de datoriile celi

174

se creel prin noua lege, 0 ar fi sciutele pe urmd sa-0 urmeze calea, fära in-terven Oa nimènui.

Nenorocirea insa a voit ca aplicareanouei legi sa revind unui om a cärui pre-ocupare unicd 0 exclusiva este aceea aconsideratiilor politice, in sensul lor celmai rah La un moment cand un altministru ar fi cautat sali faca un titlula recunos,tinta terei, c'autand O. scoatacel mai mare bine posibil din aplicareaunel legi care-i deschidea un camp deactivitate a§a de vast 0 de mänos, d.Ionescu nu a cautat de cat foloasele ceputea trage dintr'Insa pentru ali creapartisani, F.,4i pentru a lovi in adversari.*i. pentru aceasta, nu s'a OA a stoarcetextul, a tortura sensul cuvintelor, sail-chiar a calm legea pe fata, pentru a scoatedintrinsa beneficii ilicite pen tru un par-tid, care nu-0 mai poate plati datoriilecatre eel ce-1 sustin de cat in socotealaIèrei 0 a institutiilor ei.

In asemeni conditil, ce este de miraredaca s'a produs confusie chiar de laprimul moment, 0 dacg, prescriptii dare..0 precise al cdror efect util era evident,nu ail dus la resultate bune ?

Dar ceea ce trece peste marginele ce-bor perrnise, este cd acela ministru,care s'a facut vinovat de calcarea sailfal0ficarea legil, sd invoace pe urmd re-lele facute de dinsul, pentru a cere des-Eintarea el.

*

175

St cercetdm pe rind principalele dis-positium ale d-lui Ionescu.

Legea liberald prevedea (art. 51) ca fie-care facultate va putea fi impartita insectiuni» ; i c5. »cursurile, conferintele,lucrarile practice, examenele privitoarepe fie-care sectiune, se vor fixa printeunregulament comun, elaborat de comisiimixte din ambele Universitäti, impreundcu deleggi al ministrului» (art. 60).

Prerogativa aceasta de a-0 revula in-v6ttimintul dupd propria sa chibzuiald,-este cea mai insemnata, i aceea caNremai mult de cat ori-care alta face ca oUniversitate sa-0 merite numele Le-giuitorul din 1898 cdutase sa asiaure a-cest drept Universitatilor noasEre, in-gradindu-1 cu prescrippi car)" stabiliadsolidaritate, nu numal intre facultatile a-ce1eia0 Universitati, dar chiar intre am-bele Universitati i minister.

Aceastd tendintA, de a stabili cea maistransa legaturd intre diversele facult410 de a nu lasa sá se facd nimic impor-tant in Universitate fard concursul tutu-ror facultAtilor el, este generald in legeadin 12498. Ea avea scopul bine determinat,de a face din fie-care Universitate oinstitutie unitara, iar nu o juxta-positie de facultati, cum era mai inainte.In adev6r, sub regimul legh din 1861,fie-care facultate lucra in mod cu totulindependent de cele-l'alte, a§a cd nu eranici o legatura, nici un spripn intre in-vetdrnintele lor, iar numele de Univer-

simpld

176

sitate nu se putea aplica de cat uneiclikliri comune In care se aclapostiattpatru sad cinci scoh distincte, §i nicide cum unei singure institutii, ale careiorgane sa fie diversele facultati.

Regimul pe care voia sa-1 stabileascälegea din 1898, era acela pe care-1 ur-meazd de reguld Universitatile germane,austriace, italiene i suedeze, .0 care aasigurat stralucirea §i admirabila desvol-tare a lor. Regimul care domnia sublegea din 1864, era ,acel frances, subcaire nici nutnele de Universitate nu e-sista. Dar inconvenientele acestui dinurrnd sistem era] asa de evidente, eleconstituiau o pedica asa de mare pentrudesvoltarea culture! inalte, Incat Francesiiin§i§1 ad renuntat la el, §i aii adoptatei pe cel german, prin constituirea unoradeverate Universi tat!.

Legea liberala avea dar o tintti binedeterminatä, la care tindea peste tot, Inurma unei hotariri luate dupa matura.chibzuintti.. Din aceastä ordine de idetderiva creatiunea Senatului Universitar,cu toate prerogativele 1w, interventia luiIn numirea personalului didactic superior,In chesLiile generale de organisare u-niversitara, etc.

D. lonescu nu a §tiut sä distinga a-ceastä idee dominantd a legit liberale,de aceea-I vedem luand dispositil pecar! nu §tie cine-va cum sa le clasifice.

D-sa conserva. Senatul Universitar cuo bund parte din atributiile lui ; con-

si

'177

serva 0 art. 60, citat mai sus. S'ar pa-rea dar ca admite 0 d-sa ca Universita-tea sa fie un corp unitar, solidar §i au-tonom, In loc de o juxtapunere de §colimai superioare de cat liceul, dar nedi-ferind de loc de dinsul ca organisare.De altä parte Insd ia mêsuri cari, Inmod evident tind sa reduca Universi-tatileda regirnul frances dinainte de noualege care a creat 0 In Francia Univer-sit.tile.

A§a, la art. 54, d-sa introduce noulaliniat urmator : a Impártirea in sectiunipoate ori-cdnd fl. modificata de cdtre mi-nikru, cerand §i avisul consiliului fa-cialdlii respeclive.a

Nu mai este ad vorba de loc desprecolaborarea ambelor Universitati 0 aministrului, nici chiar despre colabora-rea facultatilor similare ale ambelor Uni-versitäti ; caci d. Ionescu cere avisulfacultdlit, iar nu al facultdlilor respec-tive. Vom reveni dar la sistemul absurdca intreaga organisare sti difere- Intrefacultatile de acela§ nume, 0 ca diplo-mele Universitätii de Bucure§tY sd nuse potriveasca cu ale celei din Ia0.

De alta parte, nu mai este nici vorbadespre autonomia Universitatilor, pecard vreme ministrul va putea ori-cdndsã creeze sail sa desfiinteze sectii, Im-preuna cu toate cursurile, conferintele,esamenele 0 diplomele ce presupun exi-stenta unei sectii, din propria sa pornire,fard ca Universitatea, ca Universitate,

19.

178

macar sá scie. Acestea insernneazA a neduce la o stare mai inapoiatd de cat a-ceea a legii din 1864; ca'ci atunci celputin se cleduse unei dispositii cam ob-scure din lege interpretarea cd minis-trul 9à nu atingà regulamentele facultá-tilor fara avisul lor conform, §i de la a-ceastd interpretare, pe cat scid, nici unministru nu s:.a. abatut. De acum, vomvedea biurourile ministerului luAnd

cari vor interesa in gradul celmai inalt Invdtdmintul universitar in ceare el mai esential ; §i cine a veclut cumse pot alcAtui legile, cand ministrul esteun om superficial §i dominat de On-duri strAine de interesul §colii, i§i vaputea inchipui ce va fi and va fi vorbadespre crearea sad desfiintarea de sec-tii §i de diplorne. Sd nu ne mirdm dacavom vedea intreaga organisare a uneifacultali rAsturnata dintr'o Intealtanumal in vederea asigurdrii succesului.vre-un pretios Beniamin de cdramidar.

Legea d-lui Ionescu (art. 18) specifiedea insd§i In ce facultate anume dA. drep-tul de inscriere diploma de bacalaureatclasic, modern sau real.

Aceasta e o noud §i insemnatd mic-§orare a autonomiel Universit4ilor, sta-bilitd prin legea din 1898, §i aceasta toc-mai intr'un punct in care ea era mainecesard.

In adev8r, inteo institutie de cultura

dis-positif

ci

479

Ina lta, cum este Universitatea, unde In-vetamintul trebue sa aibd toata liberta-tea de micare necesara pentru a se tinemereu in curentul *tiintei, care este inperpetuu progres, nimeni altul mai binede cat Universitatea insa§1 nu poate sastabileasca ,,,i prograrnele Inveldmintu-lui seri, §i conditiile necesare pentru a-Iurma cu succes.

*tit"' bine cd i aci parerile d-lui Io-nescu sunt allele. Pentru d-sa, idealulunel Universitati este ca ea sa, fie unsimplu servicirl dependent de unul oarecare din birourile ministerului, care sáprimeascd de acolo ordinele in privintalucrurilor celor mai In afar5. de price-perea functionarilor, i prea adese-ori§i chiar de a ministrului insu§i. Alt-felcum s'ar explica dispositia, pe care amanalisat-o mai sus, ca ministrul sd poataori-cdud sd creeze sad sa desfiintezesectii, Cara amestecul Universitgtilor ?

D. Ionescu este logic, caci crede caeine poate face mai mult poate face .imai putin ; i este evident cá demai mica Insemnätate este dreptul ce-§1ia, de a hotdri insu-si, fard sa fl con-sultat pe nimeni, unde anume sa se In-scrie cutare sail cutare fel de bacalau-reat, de cat acela de a preface cu de lasine patere intreaga organisatie a Uni-versitätii.

Dar chestia aeeasta eii am tratat-o de-ja In deosebi intr'o serie de trei articole,§i nu voiu insista acum asupra et Nu

180

pot Insd sd nu relevez persistenta In e-roare a d-lui lonescu, cand ved modulingust cum lute lege d-sa lucrurile. Védcã d-sa nu recunonte bacalaureatulutmodern de cat dreptul de Inscriere lafacultdtile de drept §i de medicind, pecand el este a§a, de propriii pentrusectiile de istorie §i filosofie de la fa-cultätile de litere, i pentru cele desciinte fisice i naturale de la facultd-tile de sciinte. Pentru d. lonescu, concep-tia facultktilor de litere §i de sciinte estetot acea care i-a rèmas in minte de caticlera §colar In liceu, pe cand se credeacd la cele d'Intaia nu se invatd de catsd facd cine-va versuri §i discursuri, iarla cea-altd &IA resolve probleme de ma-tematice.

De sigur ca UniversiLdtile Inte leg maibine lucrurile de cat d. Ionescu, i elear fi fdcut parte mai bund fiului preaiubit al d-sale, bacalaureatulut modern,de cat i-a fácut Insusd. d-sa. Noud do-vadd de cat de putin a cugetat d-sa a-supra lucrurilor pe can le-a pus in pro-iectul seu de la 1895, si cat dp putin§i-a dat seama de Insemnätatea chiar aacelnia care-1 revendicd cu atata std.-ruintd ca apartinandu-1 esclusiv.

Nu pot iard§i sd nu me Intreb, cumse potrivesce fixarea aceasta a sectiiloruniversitare uncle sd pot Inscrie bacalau-reatii, cu necesitatea Ca va fi de a semodifica cu timpul actuala ImpArtire afacultdtilor In sectii, i mai ales cu drep-

Te

181

tul ce §i-a luat ministrul de a face elinsu§i aceasta modificare ori-cdnd. Tre-bui-va ca la fie-care data cand regulamen-tul facultâtilor se va schimba In acestpunct, sã se schimbe in acela§ timp §ilegea ? Logica comuna a§a ar cere. Dard. Ionescu are lpgica sa proprie, §i eposibil ca d-sa sa fi crequt ca nu enici o legaturd Intre una §i alta. Maiprobabil insa este ca nici nu s'a ganditla aceasta urmare a legii sale, precumnu s'a gandit nici la atatea allele.

*. .In art, 58, d. lonescu a introdus noul

aliniat urmätor : «Studenth facultatei deteologie vor fi clatori sa urmeze la fa-cullatea de litere cursul de limba latind§i de limba greach, obligati find a lucrain seminarine acestor cursuri,D

Ce rost are In lege aceasta dispositie,care privesce exclusiv regulamentul fa-cultatei de teologie ? Sau, dacd d. Io-nescu a cre4ut ca e bine sd se ames-tece aci, pentru ce nu a mers paha lacapat ? Pentru ce nu a preveclut, spreexempiu, ca studentii de la drept, carttrebue sa, citeasca pe Justinian, sd ur-meze cursul de limba latind de la fa-cultatea de litere, §i mai ales pe cel delogica, pentru a se mai mic§ora cu tim-pul nevoile ce cad pe fie-care (li asupraterii din dispretul cu care logica estetratatã de ataVa torturatori al legilor, a-jun§i oarneni mari ? Dar de unde §tie d.

182

Ionescu can vor fi, i earl sunt, nece-sitdtile invOtimintului superior, §i cumvor intelege universitdtile sà useze dealiniatul introdus chiar de d-sa la art.54 : eUnele din cursurile universitatiipot sd fie comune la mai multe facul-tali)) ?

Chiar in privinta facultdtilor de teo-logie, odatd ce d. Ionescu a creclut ne-cesar sä le indice cursurile ce trebuesd le mai anexeze din facultatea de litere,cum de nu a preve4ut §,i pe cel de limbaromand, pe langd cele de limba latindelend ? Viitorii preoti vor avea clatoriaa vorbi din anvon, datorie care pentruel trebue sd primeze pe toate cele-l'alte.Afar% de aceasta, art. 29 din lege su-pune, pe aceia din ei can vor sa devieprofesori de religie, la un examen decapacitate de limba romand. Pentru once om care cugeta, aceste argumentesunt cel putin tot atat de tan cat §i a-celea carl aT fdcut pe d. lonescu säirnpund viiforilor teologl urmarea cursu-lui de limba

Dar am spus deja ed. d. Ionescu cu-getd asupra lucrurilor pe can le legife-reazd just atata Limp cat trebue ca s.le scrie.

Recrutarea corpuluf didacticuniversitar.

Partea din legea Ionescu care seocupd de corpul profesoral universitareste una din acelea In can s'a exercitat

lair&

§i

'183

cu mai multd putere mania sa clestruc-toare, 0 in cari tot de odatá se punemai bine In evidenta lipsa de seriositate0 de cunoascere a subiectului, la acestspecimen tipic de legislator conservator.

Legea din 4898 (licea, la art. 62 : aCor-pul profesGral al Universit4ilor se corn-pune din profesori, agregati .0 docentip.i in articolele urmdtoare, se ldmuria

destul de bine rolul lor ; iar discutiileurmate, In Camere 0 aiurea, nu au maildsat Indouial5. In spiritul nimenur, afar5,de al d-lui Ionescu, asupra scopului ceurmárea legiuitorul liberal.

La doui aril dupil promulgarea aceleilegi, vine d. Ionescu 0 clice : aCorpulprofesoral al Universitatilor se compunedin profesori §i agregalis. Iar expunereasa de motive ne c1à aceastá foarte scurtaexplicatie asupra causel suprim5rei do-centilor : este e'd eel fact dub15. Intrebuin--tare cu agregatib.

De astä data, d. lonescu a reu0t säne dea Inifo singurd linie de chief cu-vinte mesura ldrgimel 0 soliditátir spi-ritului seri, precum 0 a valorii legilorce la.uresce d-sa.

Void explica care era economia legilliberale, nu pentru d. Ionescu care niciacum nu o va intelege, ci pentru aceiacari vor fl perdut din vedere cbestiaIntru cat-va.

Inca prin proiectul liberal din 1886,corpul universitar se impàrtia in profe-son orclinari, profesori extraordinari,

484

docenti i rnae§tri de conferinte. La1898, s'a simplificat sistema, prin faptulcá mae§trii de con ferinte lásat a selua dintre docentl ; iar celor eari la 1886se numiait profesori extraordinari, ii s'aclis la 1898 agregati, fárd a se schimbaInsä in vre-un punct esential dispositiilecari-i

Dupä aceastd organisare, agregatii dinlegea liberald nu aveati nimic corium cuagregatif din facultdtile francese de drept

de medicind, afar% doar de nume.El corespundeaa in parte cu fo§tit pro-

feson provisorii din legea de la 4864,§i in parte cu profesoril extra-orclinaridin Universiatile germane. Art. 65 eradestul de clar : «Profesoril i agreggiifac cursurile universitare fundamentalesaü desvoltätoare, precum §i conferin-tele i lucrdrile practice, can se raportdIn mod nernijlocit la aceste cursurID.Agregath emit dar adeverata profesoriuniversitari, de call nu se deosibearI decat prin aceea cd, dacd. nurnirea lor caagregati se facuse in urma unui con-curs, conform art. 70, aceastd numire nuremanea definitivd de cat dupà trel anisbi dupA imphnirea oare-cdrorDar tot a§a era §i cu profesorii provi-sorii din legea de la 1804, §i cu toateacestea nimenui nu-I trecuse prin mintea le contesta titlul §i calitatea de ade-verati profesori universitarl.

Iat6. acuin In ce mod definea legea din1898 pe docenti : Ei fac In Universitate,

priviad.

conditii.

Wad

si

185

asupra ori-cdrei ramurd ,de sciintd, cur-suri libere i gratuite, saft retribuite nu-mai de stUdentili cart le ascultd, in afardde cursurile tacute de profesori sad agre-gati, sad paralele cu acestea... Docentiinu sun t salariati pentru cursurile ce facea docenti.D

Ce asemdnare va fi gdsit d. Tonesculntre aceste doue caregorii de oameni, Incat sd pretindd cd, fac dubld Intrebuintareunii cu altii, este un adeverat mister ;nu Insd pentru acel care va if eunos-cand iremediabila d-sale superflcialitate.

Ceea ce a Incurcat pe d. lonescu afost numirea de agregat, intrebuintatd delegiuitorul liberal. D-sa nici nu si-a datosteneala sd mai citeased legea, ca sdvadd care era sensul ce se dd acestuicuvint ; sail, claca a citit o, nu s,i-a datosteneala de a-i intelege rostul. Cand aaudit de agregati, d-sa a credut cd e vorbadespre agregatI ca acei din facultdtilefrancese de drept -si de medicind, can,In adever, nu au nimic a face cu profe-sorii, precum nu ail a face nici cu agregatiidin legea de la 4898. *i fiind-ed agre-gatii francesi ail o situatie cam Idtural-nicd, fatd de inveldmintul universitar,clupd cum isi Inchipue d. Ionescu ert ailsi docenth din legea liberald, a creclutcl-sa eil nu mai este nici o deosebirelntre et., si s'a gait sä desfiinteze pedocenti, si sd. justifice rnesura sa prinargumentul ca «fac dubld Intrebuintarecu agregatiin. D-sa si-a inchipuit cd le-

'186

gea de la '1898 a fost fdeut d. dupd siste-mul conservator, de a se lua de printoate pairtile lucrurile ce es inainte,nici o cercetare, fdrd nici o incercarede armonisare, i de a alcdtui din eleo lnjghebare oare-care, lärd grijd dacdea respunde vre-unei trebuinte, i dacdare sorti de a träi.

In acest punct, ca i In nenumerate al-tele, d Ionescu s'a

Legea din 1898 a voit sä facd din pos-.tul de profesor universitar cea mai Ina ltdsituatie in Invetamint, recompensa su-prernd a unei activitäti §tiintificeprima ordine. Dar se putea In tampla sd nuse dispund ori-cand de oamenl cu titluritiintifice car! sd corespundä la o na de

Inaltd situatie. De altd parte, catedreleuniversitdtilor nu puteau rernAne ne-ocupate, pand ce sd se iveascd candidatidemni de titlul de profesori universitari.In fine, era i necesar ca locul cel maiInalt invetdmint sd nu se capete decat dupe un stagiu In care candidatulsd fi putut da mesura capacitAtei sale,§,i sd fi avut chiar putinta de a0-o des-volta. Pentru aceste motive, legiuitoruldin 1898 a adrnis ca norma ca profe-sorii sà se iee dintre acei cari fácuserddeja un stagid In Invetdmintul superior-ca agregati, indicand Insd cu precisiune§it casurile cAnd un candidat cu rneriteexceptionale putea sä fie dispensat deacest stagid (art. 69).

Adevèrata deosebire intre agregatul

fdra.

§i,

1n8elat.

do

la

187

profesorul universitar nu std dar in felullserviciului pe care unul sail altul erachemat a-1 face, ci In aceea cd, pe candcel d'Intaiil era un om Inca' noil in tiinta,sail un simplu erudit chemat a rdspunde-la trebuintele curente ale InvetamIntuluIuniversitar, cel de al doilea mai its-pundea, pe langa aceasta, la conditia dea se fi ilustrat prin lucräri proprii, deacele can fac sa progreseze tiin.ta.

Prin conditiile severe sub can legealiberard acorda titlul de profesor, eacduta pe de o parte sa facd din acesttitlu un stimulent pentru cel tineri, casá cultive cu staruinta ..tiinta ; §i pe de-alta, ea voia sä evite inconvenientullegil din 4864, de a suprima de la In-ceput ori-ce indemn la muncd, prin a-cordarea ,cu prea multã inlesnire a lo-cului celui mai Inalt In invelgimint, unoroameni Inca tineri, Inca nu destul dedepri4 cu activitatea tiintificii, ,.i caridin aceastd causä renuntau prea curandla o munca ce nu mai era pentru danOiun mijloc de a-0 deschide calea cgtreo situatie mai buna Cu un cuvint, legeadin 1861 permitea a se ajunge cu preamultä inlesnire la gradul suprem, carenici Du avea destul pret, In ochii celuicare-1 cdpdta, tocmai din causa acesteiInt esniri.

Cu aceasta organisare, Universitatilelegiuitorului din 1898 ar fl putut la ri-goare sa functioneze, caci cursurile, lu-cr6ri1e practice, examenele i cele-ralte

.

188

lucrari ale lor avea cine sä le facA,afarä de aceasta dinteinsele ar fi pututsã iasd i lucrAri originale, cari sa leilustreze.

Insd conceptia liberalA era mai largd.Ea voia ca UniversitAtile sä reuneascdInteun mAnuchiii In treaga activitate tiin-tificä a terei, i sá o IntAreascal princontactul Intre cef cari se consacrd

Scopul acesta nu putda fi Mins, dacdse rnArginea numal la profeson i agre-gati. Numdrul lor era de nevoie limitatprin consideratiile budgetare ; i aaflind, Universitatea ar fi remas o §coaldInchisA, al cdrei principal, dacA nu u-nic scop, ar fifostliberareade.diplome.Ea nu mai era un centru puternic deculturA, o tribunA fiber& de pe care sàse propage sciinta tn toatd nenlarginitaei varietate, märitA Inca prin transfor-marea ei con tinud. Invetdmintul dat maimult sail mai putin In vederea unei di-plome, este prin natura lucrnrilor res-trins fare oare-cari limite, dintre carianevoie poate une-ori sä ias5. ; o voaldcare ar fi organisatá nu-mai in acestscop, nu. mai poate pronto de o mul-time de forte 1ntelectuale cari, i fall atinti la o resplatA bAneascd, sunt foartemultumite sä aibA putinta de a se ma-ni festa.

1acd pentru ce legea din 1898 crea do-centil. Ea avea credinta CA sub acestnume, UniversitAille li vor asigura con-cursul activitAtii tiintifice a o multime

§i

el.

i

'189

de tineri, cá va canalisa i va reuninumeroasele curente cari iaü na§Leredilnic, i carI Indatà se perd, pentru ca,nu se cunose 0 nu se sustin Intre din-sele.

*tim bine ca d. fonescu §i altii aüpretins ca nu se va gdsi niment care sAaspire la titlul de docent, din causd cd nuera plátit. Cei cart rational' a§a flU cu-no*teail realitatea lucrurilor. Nu estegreü sd se citeze o multime de tineri,earl nu cer maI bine de cat sá consacreo parte din timpul i din activitatea lorInvetArnintului universitar, fArd altã re-co mpensd de cat satisfactia de a face partedin corpul universitar, 0 de a gdsi uncamp larg in care sá se manifesteze. Inace0T dot' anY, unit' au i cerut abilita-rea lor ca docenti, cu toate nenumera-tele §icane i pieclici ce ii s'a pus ca sànu li se acorde. Dad"' nu s'ar fi vedutCa ministerul este vrajma§ul declarat allegei §i at institutiei docentilor, clacd nuar fi resultat de aci o mare nesigurantàpentru doritorii de a se abilita, este ne-Indoios ca am fi avut aiJi Un nurnbrdestul de lnsemnat de docenti.

Pe langã acestea, este inesact a sedice cà legea din 1898 nu acordd niciun avantagiii situatiunei de docent. Daca"nu ar fi de cat prescriptia, cä un stagiiide trel ani ca docent dä drept de a finumit agregat, i chiar profesor, precum

aceea cä eursul gratuit al unui do-cent, dacä avea merite suficiente, putea;i

.

190

dupa trei ani sá devina curs obligator,iar docentul sa capete de drept titlul deagregat, Inca era destul pentru a face caacest titlu sa fie destul de cautat.

In fine, Insa§1 legea preveclea cá do-centit puteati ocupa posturile platite deajutoare la serninarele universitare, con-ferentiarT, *eft de lucräri practiee, pro--sector! sail preparatori, §efl de lucrdriIn laboratoril, asistenti de clinica In spi-talele alipite pe langd facultatea de medi-cind. In momentul acesta, esistä sub a-cest nume in ambele Universitati unnunAr de 118 posturi. Toate acestea arfi putut fi ocupate cu docenti, dandu-seprin aceasta mijloc de studiu mai departela tot atatia tineri, cari ar fi fost o esce-lenta reservà pentru viitor. In aclea§timp s'ar fi asigurat o recrutare rationala.unui personal al cdrui rol In Invëtämin-tul superior devine din cji in qi. mai In-.semnat, §i care pana acum s'a recrutatnumai la intimplare.

Dar sa clicem cá toate aceste argumentenu valoraii nirnic. In ori-ce cas, ce retifacea institutia docentilor ? Ea nu costanici un ban, nu aducea nici o jignire In-Nètdmintului, ci, din contra, puLea preabine sa-1 aduca un contingent Insemnat.A tunci ce nevoe era sä fie desfiintata. ?

Intelegeam ca d. Ionescu sa nu §tie SAse serve de aceastá creatiune liberala.Dar sá o desfiir4eze, cand ea nu-I puteaturbura Intru nirnic In realisarea vaste-lor d-sale conceptri, aceasta nimeni nu

191

o va putea trite lege. Singura esplicatieposibild, este *i aci sentimentul putinrecomandabil de a distruge ceea-ce d-sanu a fost In stare sd -Ned, *i ce ai Meataelversarii sei

Pentru unii, ambitia stã in nazuintade a face mai bine de cat altii, *i de ainerita prin aceasta recuno*tinta con-timporanilor lor ; areasta este un sen-timent nobil.

se silesc a rërnane ei mai sus,cdutand sd scoboare pe cei-alti mai josde cat ; acestea constitue unuldin cele *apte 'ideate capitate, *i celmai uricios din toate.

Am vecInt cum distruge d. Ionescu ;acum s5. vedem cum edified. Cu aceastaocasie, vom putea constata Inca odatd,*i Inca In una din chestiile cele mai in-semnate, lipsa totala de convingerede reflectie a omului care are pretentiade a lefigera *coala cu ori-ce pret.

In proiectul sed. din 1805, d. IonescuImpartia corpul didactic universitar Inprofesori, agregati *i docent.T. Pe langaace*tia, mai prevedea *eft de lucrarisad conferentiari, asistentir prosectori,preparatori, ajutori, desemnatori, cus-tocii, inecanici, etc.

Aceasta era tocmai organisarea propu-sa la 4886, cu deosebire eà numelede agregati Inlocuia pe acela de profe-sori extra-orclinari. 1)ic numele, caci inreatitate agregatii de atunci ai d-lui Io-

din*ii

*

*i

Alin,

192

nescu'eaveail toate indatoririle profeso-rilor, 0 se bucurail de toate drepturileprofesorilor, de la cari nu sunt exclu§io(art. 75). Modul lor de numire, prinesamene de capacitate, sail dintre do-cent)", numirea provisorie pe trei ani,erail identice cu cele din proectui de la4886. Pe docenti de asemenea d. Io-nescu ii admitea, ca 0 d. Sturdza, s,i nugasia cà ofac dubla intrebuintare cuagregatiro.

De la 1895 ail trecut cinci ani, s'ascurs rnulta apa pe Dâmbovita, 0 s'ailprefirat multe sisteme prin mintea d-luiIonescu. Acel pe care l'a prefacut inlege anul acesta nu searnana de loc cucel din 1895.

Anul acesta, d-sa suprima pe docenti.Ei erail bunl acum cinci ani ; dar, pen-tru nenorocirea lor, ei ail fost infiintatiacum doi ani, de un gavern liberal, 0de aceea anul acesta nu mai meritail decat anatema conservatoare.

Cat pentru agregati, d. Ionescu se In-dura sä le conserve numele ; dar eandcautam sa vedem .ce mai represintä a-cest nume, gasim lucruri diametral opu-se, nu numai celor din legea de la 1898,dar .i celor din proiectul de la 4895.

Agregatir de drept 0 de medicind dinnoua fabricatie se numesc prin concurs,la care, in unele casuri, sunt admisichiar candidath earl nu posedd de catdiploma de lice*. Leafa lor este re-dusa la 300 lei pe luna. In fine, chiar

103

aceasta leald nu li se pldte§te de catcinci at-A, clupa carl ei reman sa functio-neze gratuit, ede i vor avea aceleas,Idrepturi i datorii ca §i agregatii carlvor prirni leafaD. De alt-fel, legea estemutd asupra atributiunilor ce vor aveaace§ti agregati.

Toatá aceasta Injghebare nu este decat copia servila a legit" francese. In Fran-cia, in facultatile de drept i de medici-na, ca §i In cele-Falte, invetamintul uni-versitar proprih Clis se face numai deprofesori, carI sunt in nurnèr suficientpentru a face fatã tuturor trebuintelor.In adever, se §tie cã sludentil in clrept

in medicind sunt asa de numeroV sipldtesc nis,te taxe a§a de lnsemnate, Incat din ele se acopera toate cheltuelilede personal i material al facultatilor,

resulta Inca §i un beneficid pentruStat.

Pe langd profesori, mai sunt Insdagregati in medicind i In clrept, can'tsuplinesc la cursuri pe profesorii absent)",fac unele cursuri accesoril, sau iau partein comisii ca examinatori El se nurnescprin concurs, pentru un Lermen de cleceam, in cari sunt plãtii, si dupa can con-serva nurnai numele de agregat, de §icei mai multi din ei nu mai continuaa face nici un serviciu in facultate.

In Francia dar institutia agregatiloreste o institutie accesorie, care nu joacdde cat un rol foarte ..ters in mersul in-vetämintului superior. Ea se pare a fi

43

si

Si

si

494

destinata mai mult pentru a crea titluri()cornice pentru eati-va medici sad a-vocati, de cat de a eontribui in modreal la desvoltarea invetdmintului me-dical si juridic. Alta data ea exista si infacultatile de stiinte s,i de litere ; a fostinsd desflintata. Inca de acum 30 de am,ca inutild.

St& se compare acum superfetaVa failmiez creata de d. Ionescu cu institutiafecunda a agregatilor asa cum if Intele-sese legiuitorul liberal, §i sa se Unaconclusia. Pe cand d. Ioneva nici nustie cum sa defineasca roluf agregatilorsei In invetdmintul superior, legea din1898 facea din el' adeverati profesori, §ile impunea si condnii de recrutare se-rioase. D. Ionescu li nurneste numai cudiploma de licenta, si-I plateste cu 300lei pe land, adica cu 50 lel mai mult decat un ajutor de sef de birod din minis-ter, sad cu jumatate din leafa unui sub-pre-fect. Pe langd aceasta, li tine numai cincianl In invetdmint, caci doar null vaInchipui cine-va ca, atuncl cand nu vormai primi nimic, agregatii d-sale vormai conserva vre-o legatur& cu Univer-si tatea.

In resumat, legea liberala se silea sagrupeze In jurul Universitatilor cea maimare parte posibila din aetivitatea stiin-tifica a Orel ; eacauta sd o utiliseze pen-tru a Intari s,,i desvolta InvetAmintul su-perior, considerat nu numai ca un mij-loc de a se ajunge la diplome, ci In

195

sensul cel mai larg 0 mai nobil al lui.In schimb, conceptia conservatoare

este ca Universitatile sä continue a figcoll inchise, consacrate exclusiv la fa-%

bricarea de mandarini, refusAnd in modsistematic ori-ce concurs serios ce le-arveni din partea celor cari nu ad ajunsdeja la gradul suprem, ferindu-se deori-ce contact cu altd lume de cat a-ceea a studentilor inscr* In matricu-lel e eL .

0 singurA Ora este In Europa care amo0cnit din alte timpuri aceastä orga-nisare, 0 care face silinte energice casa se scape de dinsa, 0 d. Ionescu.tocmai acolo se duce sEili caute mode-lul de imitat, 0 Inca agravandu-l. Dacdera vorba A, ajungem aci, dupä 36 deani de silinte, de studil .,T de lucrári, cenevoie mai era sa, schimbdm legea din4861? Greatiunea d-lui Ionescu institueun organism parasit, care, ca ori-ce pa-rasa, nu poate face nici un bine, darpoate face destul red. Mai bine ar fi fostdar sä se lase ceea ce era.

*. .Am constatat in nenumerate rinduri

pand acum deplina lipsa' de consistentda ideilor d-lui lonescu In materie deorganisare colard. Am vedut cum omulcel cu lungi meditatii nu se sfie§te allschimba piirerea asupra unuia §i ace-1uia0 lucru de cAte mai multe ori pe an,-i une-ori In interval numai de ceite-va

19G

(tile, cum s'a intimplat anul aresta intresi 13 Martie.Trebue Insà sã fim drepp, i sh re-

cunontem ca este cel putin un punctasupra cdruia nkzuintele sale nu au va-riat nici odatà : acela de a cduta sã tackdin Universitkp ni§te simple agentii e-lectorale conservatoare.

Nu este locu sa reiaü aci istoria celorpatru ani ai primului minister al d-luilonescu, 0 se In0r toate imprejurarilein cam a trecut chiar peste cele mai e-lementare regule de cuviintdcaci delegalitate i de dreptate nu putem vorbicu d-sa,-- cand a fost vorba sa, tack skserve Universitätile la scopurile sale desectar politic.

Dar aci me ocup numai de lege,vreau sã vorbesc numai despre diosa.

Deja In proiectul seu de la 1895 d. Io-nescu introdusese, la art. 74, aliniatulurmator : eCei dIntaiu agregati, In nu-merul care se va bot5r1 prin regulamen-tul de punere in aplicare a acestem IegL

care nu va trece de...- la Universita-tea din Bucuresci, §i de... la cea dinIa$1, se vor numi direct cu titlul deli-nitiv de catre ministru, fara nici o altacondipe de admisibilitate de cat di-ploma de studiu specificata mai sus».Diploma aceea putea sã fie i cea .delicenta.

De cand existä o organisatie $colarkIn tara noastra, nici o data nu s'a veclutun ministru cutezänd sa-0 aroge un

§i

0

si

197

fdrept aa de esorbitant ca acela de anumi el insql, deadreptul i In moddefinitiv, pe membrii corpului didacticcelui rnai Ina lt. Aceasta nu s'a Mcut IlidodatA nici la noi, nici pe aiurea. kipoate inchipui ori eine ce ar fi fost a-semeni numin, facute de d. Ionescu,care In Septembre trecut, sub imperiulunei legi precise, cum era cea din 1898,prin care se excludea cu totul arbitra-rul aventurierilor politici ce s'ar fl ga"-sit adu§i In capul §colilor, a avut cutoate acestea tristul curagiA de a facenumin sub conditia de inscriere In clu-burile conservatoare !

Caderea «din consideratil de ordinemoraldp a conservatorilor de la '1895,a scdpat pentru atunci Universitätile deumilinta §i de desastrul pe care li-1 pre-gaitia d. Ionescu.

Dar, In aceasta, materie, d-sa nu cidInapol nici odatd. *i de aceea, In legeasa de anul acesta, a inserat dispositiaca «in cas cAnd exarnenul (de agregati)nu va da nici un resultat, sag comisiu-nea thnp de doue luni de la convoca-rea el nu va recomanda pe nirneni, mi-nistrul poate numi deadreptul agregatpe ori-ce persoand care Intrunesce con-ditiile lege] v.

bupa o alta dispositie, «Ministrul maipoate numi (ca profesor universitar) §idintre Romani ajun0 profesori ordinari,agregati, prosectori sau profesori extra-

.198

ordinari In Universitatile renurnite dinstrainkate».

Scopul acestor dispositil este evident,si usul ce va face de dinsele d. Ionescueste i mai evident. Dacä atunci candavea o lege care-1 opria, d-sa a pututsä recompenseze prin numiri In invetb.-mint servicii fácute In nalemna aven-tur a. din strada Enei, ce va fi acum? Poatecä vorn trai sd vedem Universitatile re-duse la rolut de deversorWal clienteleiactualei administratil a Primariei Capi-talei, care nu va mai avea loc de capà-tuiala. acolo.

Nu pot Insä sã nu relevez dispositia,care ar fi ridiculd In alte ImprejurAri,ca ministrul sä poata face numirea a-tunci cand concursul nu va da nici unresultat. Aa dar, dacã candidata ce sevor fi presintat la un concurs vor fi topde o nulitate absoluta, nu se va puteaevita nici Intr'un chip numirea cm-vacare ar ft In bunele grata ale vre-unuiinspector politienesc; cad, dacä comi-sia va respinge pe toti candidata, va daprin aceasta ministrului dreptul de anumi el pe ori-care va voi.

In adever, Imi este greil sa-mi inchi-puesc ce Injosire mai mare de Cat a-ceasta se putea face Universitätilor; §ime intreb ce altd ruOne nu va mai pu-tea sa le infliga un ministru de feluld-lui Ionescu, de oare-ce li s'a putut.impune aceasta.

*ii ii

199

Ca sa, termin cu cele ee aveam de cpsin aceastd ordine de idei, sa mai amin-tesc si dispositia cä destinatia catedre-lor universitare se poate schimba prinlegea budgetard.

Legea din 1898, consecuentä cu ea In-esclusese aceastd din urmä posi-

bilitate, pentru ca a socotit ca nimeninu poate cunoasce mai bine de cat U-niversitatea Insksi trebuintele invetamin-tulm ei, §i destinatia cea mai potrivitace se poate da unei catedre universitare.

D. lonescu, de asemenea consecuentcu sine Insusi, a creclut ca nu se cu-vine sa lase Universitatilor nici acestdrept natural al lor, i ca e bine ca In-vetämintul superior sa poata 11 turburat

Pprm interventia nesocotita sail interesataa ori-cdrui deputat care va gasi in Ca-mera cinci

In acest punct, ca i in atatea allele,legea d-lui Ionescu organiseazd desor-dinea.

De asemenea, ved reinviati dispositiadintr'o fosta lege ce fusese tacutd tot de-d. Ionescu, ca, dupd trei- cleci de ani deserviciu, profesorii universitari si agre-gatii sä poata fi pu0 la pensie din ofl-du, Cu simplul avis conform al consiliu-lm permanent. Cu modul acesta, situatiace se creaza din noil pentru profesoriiuniversitari este mai rea de cat aceeacare se face prin art. 46, tot al legii deanul acesta, protesorilor i mae*trilorsecundari. In adever, la acestia se mai

sas;1,

isedlituri.

900

cere hotärirea motivatà a consiliului in-spectorilor, precurn §i statul personalcu notele de inspectie ale profesoruluisau maestrului ; §i la nevoe, consiliulpermanent poate hotgri o noud inspec-tie, facut'd sau de inspector, sau chiarde unul din membrii sseI. P.entru pro-fesorif superiori, toate acestea lipsesc :simplul avis al consiliulul e de ajuns. Darse *tie cd sub mini;tri ca d. lonescu a--cest avis nici odatti nu se refusd.

In orl-ce cas, consiliul d-lui Ionescudin primal sea minister nu ad fost pentrud-sa o piedicd la luarea unor me"surI decel mai revoltätor arbitrar, indreptatecontra unor adversarl politici, sag unorsimpli vinovati cã nu fuseserd destulde docili In fata omnipotentei conser-vatoare.

Deja ve'd pe cer cari, pand sá nu seimplineascA 12 luni, vor ft victima acesteiarrne pusä In milna guvernului din stradaEnei, precum §i pe aceia cari le vor lualocul.

Chestia profesorilor stráini laUniversitag.

Ideea aducerii de profesorI timporaridin straing.tate la Universitãtile noastreeste o idee proprie actualilor mini;tride instructie, i ca atare nu putea lipsidin legea de la 1900, cum n'a lipsitnici din proiectul de la 1895.

De *i sunt de acord cu marea majo-ritate a profesorilor no§tri, earl gäsesc

201

ct foloasele promite d. tonescu depe urma acestei Inovaii sunt curate i-lusii, nu am nimic de clis contra intro-ducerel el in legea d-sale. Aceasta esteuna din foarte putinele dispositil ale elcare nu ail drept unic scop de a dis-truge ceva, §i care, avénd deja o ve-chime de §ase ani, are aerul de a pro-veni din convingerea celm ce a emis-o.

Ast-fel find, ea poate fl discutatä Insine.

Dar lucrul acesta s'a fácut 'deja deciitre d. N. Iorga, in L' InclependanceRoumaine, 0 de aceea cred Ca e de a-juns sá repet i sã complectez aci ar-gumentele d-sale, can in cea mai mareparte mi se par faira. replica.

Este o ilusie a crede cä noile cursurivor atrage la nol studenth din terilecircurnvecine.

Aceia din el carl vor avea mijlocula-0 face studiile aiurea de cat in taralor, vor continua a se duce tot la Uni-versitdtile cele marl din Occident sail dinRusia. Ei vor gdsi acolo un Invetarnintcomplect, expus In una i aceia0 limbd,care singurd le va fi de ajuns pentrua-.0 face studiile. Cei ce vor merge laParis, spre exemplu, vor trebui sä cu-noascà singura limba francesä. Nu totasa va Ii cu cei ce ar veni la noi. Eiar trebui sa' cunoasca i limba romand,s,i limbile tuturor profesorilor streint ce0-ar propune el sa asculte la noi cacieste evident cá aceste cursuri vor trebui

ce-0

a

t

;

202

sd se complecteze unele pe allele, de vre-me ce nu e de gandit ca sa organisdm oUniversitate straind complecta alaturicu cea romana a noastra. Este oare decreclut ca studentii bulgari, se'rbi sailgreci vor intreprinde studiul limbei ro-mane, anume pentru a ajunge la acestslab resultat ?

De alt-fel toatd lumea scie ca stu-dentii cart merg sa studieze gall dintara lor, nu cautd numal cursurile Uni-versitatilor straine, ci i rnecliul socialmai Inaintat sail de o organisatie diferitade a celui din tam lor, al cdrui studiüsa deschida orizonturt noi cugetdrei lor.A.a find, este evident ca nu Romaniava fi aleasdrnai cu seama cand In alteparti toate avantagele, pand i aceleaale vietei materiale mai comode i maieftine, sunt mai mail de cat la noi.

Este Inca al`i face ilusie cine-va de acrede cá nisce cursuri, mai mult con-ferinte, de cate-va luni, vor putea aveavre-o influenta serioasa asupra directiei

calitatei invetAmintulut nostru supe-rior. Oameni de sciintil de o valoare ex-ceptionala nu vor consimti nici odatdsa vina la not pentru cate-va lectii, iarcei-l'alti nu ved ce autoritate vor aveapentru a se impune, §i pentru a deter-mina un curent oare-care la noi. Cuatat mai mult, Ca cercul unde ar trebui

cdutarn este foarte restrins, pe cadvreme limba francesd este, putem ()ice,sari

pi

203

singura In cal e am putea admite a seprofesa la 'noi.

0 esperientä s'a facut, In astd privintA,cu aducerea d-lui Binet, acum cali-vaani. Cari ad lost resultatele ei ? Salaunde se tinead cursurile d-sale era plindde o lume, In cea mai mare parte strd-MA de studiile Inalte ; ca efect de cu-riositate, nu se poate contesta eh el afost mare, dar ca influenta asupra In-v6tAmIntului nostru superior, ea a fostnuld, ca sa nu clic negativa, dupd cumafirma d. Iorga.

Nu insist asupra chestiei budgetare,care nu are nevoe sd fie amintità, pentrua fl Inteleasd de ori-cine. Nu scid catad costat conferintele d-lui Binet ; darchiar dacd nu ar fi costat de cat juma.-tate din cat se clice, Inca este cert cänu adese-ori am putea sa ne permitemasemenea fantasii, cari vor rèmane prinurmare tot-d'a-una ca nisce incercari i-solate. Unde mai sunt atunci straluci-tele resultate ce-§1 promite espunerea demotive a legii d-lui Ionescu ?

Este permis a banui cd origina acestelinovatii st6 tot In vecinica neincredere cucare conservatorii ad tratat tot-d'a-unapoporul romInesc i tot ce face el. Nutrebue multd socoteala ca sd vadà cine-vacd, cu ceea ceti propune d. Ionescu sacheltuiasca cu profesoril sei str6ini, sepoate face foarte mult pentru a se u-tilisa mai bine fortele intelectuale pecari le avem la fa Trebue sd fie cine-va

204

de tot orbit de preventii, ca sa nu vaddsa inteleagd cá aceste forte esistä la

noi In mai mare cantitate de cat suntintrebuintate, 0 este lucru paradoxal ase adresa cine-va strainatatii, pentru a-icere forte noui, cand cele pe can' le a-vem in tail sunt departe -de a fi dat totce pot da. Am cunoscinta c. tineri in-struiti, care nu cer mai bine de cat salucreze i sa prodund, ad primit de laputernicii dilei indemnul formal de a seduce sa.-0 caute de lucru In alte teri,cad la noi nu ad la ce sa, fie intrebuin-tap ; i in acela0 timp, se promulga, olege prin care se face apel la concursulstrainilor !

Cred ca, nu este'p(=red

sä se prevaddeh conceptia d-lui lonescu are foarteputini sortl de reu0td.

Chestia suplinitorilor.Dintre dispositiile transitorii ale legii

d-lui Ionescu, nu void releva de cat peaceea coprinsà in art. 105, §i relativd lasuplinitorii inveramintului secundar.

In seria articolelor ce am publicat inSeptembre trecut, am denuntat angagia-mentele luate de d. tonescu NA de su-plinitori, i intentia d-sale de a-i numiIn bloc cu titlul definitiv, chiar pe ceilipsiti de diploma de licenta. Am ardtatatunci cu deamanuntul reul ce va re-sulta din aceasta mesura extraordinard.

Jn proiectul presintat la Camera, amconstatat insa, cu surprindere, cä dis-

§i

205

positia ce prevedeam nu figura, §i càpartea legir din '1898 privitoare la su-plinitori remanea aproape neschimbatd.Surprinderea me t venea de acolo, Casciu Ca d. Tonescu nu este om care s5.dea Inapol cand are in vedere un ca§tig politic, fie el §i In socoteala teril, §ipresumtiunea rhea nu merge pana acrede ca modestele mele articole degazeta ar fi avut efectul de a-1 fare sailschimbe Varerea.

Suprinderea .mea a Incetat Insä, candam veclut legea a§a cum a fost depusala Senat. Intr'insa, disposiiiIe cu pri-cina au fost introduse pe dintregul decomitetul delegatilor, §i Inca agravateprin modifirdrile ce adus In §e-dinta Camerei de la 25 Martie, atuncTcand, dupd cum am constatat deja,introdus In proiectul delegatilor modifi-cArT nevotate de Camera.

Fusese dar vorba pur §i simplu ca d.Ionescu voise sà scoatd carbunii din foccu mana altuia, dup. cum Mcuse §i cutaxele pentru invetamIntul secunclar.

S'a. fie care ca se sfie§te §i d-sa de .ceva pc lumea asta?

Ce va fi de fácut.

Termin aci cu exarninarea legit d-luTIonescu.

Am clus pand la capat aceastã lucrareobositoare, cu convingerea cá Ian irn-plinesc datoria ce am, ca cetlitean,

Ii s'aa

s'ad

200

de a cauta pe cat pot sa impedic savir-sirea unui lucru red,

Din cele ce am aratat, fie care 10poate face convingerea daca legea d-luilonescu este facuta. In vederea bineluipublic, sau dad, din contra ea este o lucrarede vrajma0e politica, de invidie, de ma-nie destructoare i neputincioasa, de in-coherenta i lipsa de cugetare. Cei carise intereseazd de s,coalá vor judeca pre-curn merita pe ministrul care a credutcã ea poate servi de jucdrie in mainileuntil politician fard scrupule, i ca o-biect fdra valoare in calculele meschineale unui pretins partid politic, cules depe strade, care, incapabil de a crea ceva,se multumesce sa probeze existenta sanumai prin ruinele ce acumuleazd lin-prejurul lui.

D. Ionescu a credut de cuviinta saprofetiseze cä Intocmirile sale, fruct de48 de ore de lungi meditatii, monumentde nepricepere 0 de rea voinp, vor re-mane neatinse atunci cand va inceta pe-rioada de scadere nationala, creatarepresintata de regimul din strada Enei.

Imi permit a crede cd era mai binesd nu mai facd prediceri, candad e§it a§a de red chiar acela a carorrealisare depindea esclusiv de d-sa. S6-0aducä aminte ca la 31 Ianuarie 1898,d-sa qicea In Camera : «Nol nu vom fianimati de loc de dorinta copildreascd

deartai de a strica ceea-ce at facutnumai ca sà stricam . Punem a-

i

t.ie ca

0altii,

207

laturi aceasta declaratie cu legea de laMartie 1900, si ne intrebdrn Irani ce sedeosibesce d. Ionescu de cef-alti pro-felt veniti dup5. Cristos ?

Ed nu-1 voiu urma pe d-sa pe tere-nul profetic. *lid Insa ca pentru parti-dul liberal chestia organisdrel inv4amin-tului constitue unul din punctele prin-cipale ale programuluf sen politic, a ca-rat realisare el a urmarit-o cu neinfrint6energie timp de clecirm de aril. Convin-gerile lui in aceastd privinta nu sant is-vorite nicI din pofta nesa.buitá de atrece in ochif agramatilor drept legisla-tor, nicf de furia de a distruge cu ori-ce pret lucrul facut de altif, thra macarsa stie ce va pune in loc. Meritul a-cesta il lasä celor cari InlocueSc prinspiritul de intrigh si prin lipsa de scru-pule, calitatile de muncd, de onestitatesi clesinteresare politica, indispensabileomului de stat demn de acest nume.

Asa find, partidul liberal ar trebui saremit* la trecutul sed de mundt con-sciincioasd pentru binele public si pen-tru desvoltarea institutiunilor democra-tice ale terei, pen tru ca sa poatd toleraca desorganisarea creat g. de d. Ionescusä dureze cat de putin. Am convingereacd particlul liberal va sti sall faca da-toria, cu taria reclamata de märimea reu-luf ce va avea sa. indrepteze.

Nu void clice si ed ca auna din celed'intaid datorif ce se vor impune parti-dulut liberal va fi de a desfinta cu totulp

208

legea d-lui Ionescu. Aceasta ar fi o fan-faronada de reti gust, 0 am avut ocasiasà ved in ce situatil ridicule se gasescune-ori pui eel earl se fac culpabili deasemenea intemperante. Ceea-ce credInsa ca pot afirma, far a. temere de ame in§ela, este ca remediile ce se voradopta la vremea lor nu vor fi remediTernpirice, de acele cart incap in tr'o frasade doue huh, 0 cad se adopta. In 25de minute, ci remedii bine chibzuiteapropriate reului. Dar o data admise,ele vor fi aplicate cu toata energia pecare o va da convingerea cd se face obund lucrare de indreptare 0 de curd-tire. Recompensa partiduluI liberal, pen-tru aceastä munca de reparatiune, vaconsta pe de o parte in recuno0inta te-riT, iar pe de alta intr'o noue recrudes-centa de vrajmid0e din partea celor cart'vor vedea zadarnicite silintele lor de aopri in loc, i chiar de a da inapoi,

coaba Romaneascd, in mersul el spreprogres.

Se intelege, nu cutez sã afirrn cEt lu-crurile vor putea fi repuse Intocmat instarea in care erau Inainte de aceastatrecere a d-luT Ionescu la ministerul deinstructie.

Se poate ca curentul devastator careva fl trecut peste scoald sä Ii causatunele rele nereparabile, precum focul,pe unde trece, tot lasä urme ne§terse,cu toate silintele ce §i-ar da cine-va dea le face sd dispard. E cert insa Ca lu-

gi

209

crarea de reparatle va fi Intreprinsd Inintregimea ei, cu curaghl 0 energie, 0urmdrita ani Intregi, de va fi necesar.A fost tara In stare sd teargd. urmele0 ale altor nenoroeiri, 0 mai man, cead c4,1ut peste dinsa In alte vremuri.De ce sä disperdm acum ?

Consultarea corpului didactic.Ca sd lichidez pe deplin, de astd data,

afacerea pe care o discut, voiu sta unmoment de vorbd 0 cu cdti-va seigneurssans importance, can ad crecjut de cu-viinta sa intervina Inteinsa.

La acusarea perfect fundatd ce se fd-cea legei d-lui Ionescu, cd a fost aid.tuitä _in pripd, pe ascuns i cu toate pre-cautiunile posibile pentru a se evitacunoa§terea 0 cliscutarea el din vreme,unul din ace§ti domni, al cdrui numeImi pare red ca-mi scaph din mernorie,a gdsit de cuviinta sd afirme ca legeadin 1898 se alcatuise in acela§1 fel, deoare-ce parerile cerute consiliilor §co-lare nu fuseserd luate in seamd la re-dijarea definitiv;1 a legel.

Lucrurile sunt Inca proaspete In me-moria tuturor, §i de aceea a putea same dispensez de a respunde onorabilu-lui anonim. Doresc 0 partidului conser-vator sa ajungd vre-o-datd a avea laactivul seu o lege macar una caresa fi fost discutatd In mod ap de larg ide complect ca legea din 1898, §i caresa represinte ca dinsa párerile aproape

I 1.

210

ale unanimitdtel celor cari s'ad ocupatde chestie.

Cred insd cä se cuvine se me oprescun moment asupra acestei acusdri, pen-tru cd-mi a ocasia sd ark Inca odatd,deosebirea care este Intre modul dealcdtuire al unui proiect ca cel din 1898,si al unuia ca cel de anul acesta.

Se §tie ca la eOrea sa din minister,in Noembre 1895, d. Poni lásase unproiect de lege. asupra invetdmintuluisecundar §i superior. Succesoruld. Marzescu, a crezut necesar sã ceardavisul corpului didactic asupra acestulproiect. Discutiile urmate atunci aü datloc la numeroase memorii, dintre car!unele imprimate, pe car!, la venireamea in capul ministerului, le-am gdsitdeja reunite. Intrinsele am gdsit nume-roase parer!, Intre car! multe foarte ra-tionale, de cari am tinut searnd Intr'olargd maisurd In alckuirea ante-proiec-tului

Vorn cita in special done" cliestiuni, incar! avisele consiliilor §colare ail a-vut o influentá mare in solutiile ce amaloptat.

Una este aceea a recrutdrei corpuluididactic secundar §i a modulul de dis-tribuire a orelor de curs. Partea aceastase pdruse cä da loc la nesigurante Inproiectul d-lui Poni ; consiliile .;colaresemnalaserd inconvenientele, §i multedin ele facuserd i oare-cari propunerl.

sea,

med.

211

In ante proiect, eti am profitat de toateacestea.

A doua chestie este aceea a trifur-carei.

Separatia studiilor clasice de cele re-ale In ultimele clase ale liceului, dupdcum am mai spus i altd-data, fuseseobiectul unor discutii foarte serioaseInca de cand cu proiectul din 4886. Sis-temul acesta existase In Franta, subnumele i sub forma de biturcare ; eraaplicat in Belgia, sub forma de rarnifi-care succesivd ; §i se introdusese decurind In Norvegia. Era dar imposibilsà fi scapat din vederea legiuitorului din4886. Dar, afard de aceasta, intre per-soanele cu earl se consulta atunci d.Sturdza, era un om de §coala, d. D. Lau-rian, al cdrui cuvInt a fost tot-d'a-unafoarte ascultat in asemenea rnaterie.D-sa era aparatorul corivins al bifurcd-rei, aduc annnte in deosebi de o§edintd in care d-sa, timp de mai binede o ora, a sustinut cu tärie adoptareasistemului sea. Unul din adversarii selatunci am fost ; nu insa pentru Caeram opus din principid sistemului bi-furchrii, pe care Inca de atunci 11 gd-siam bun. ci pentru ca me temeam cacorpul nostru didactic, i publiculvor prirni cu prea mare nelncredere oasernenea inovatie radicala, cu ideiacdreia Inca nimeni nu era deprins lanoi, i care Inca nu se ridicase dindiscreditul in care il aruncase fiascul

insu0,

en

212

ce suferise in Franta. Afard de aceasta,proiectul din 4886 continea prea multealte inovatii, cari, dupd cum era lesnede prevèrjut, avead sà facd foarte greaadrniterea lui. Era dar prudent ca sä searnane pentru mai tarcjiii o reforma pen-tru care, dupd parerea mea, nu eramInca destul de preparati.

A trecut Insa vreme de atunci. Intimpul acesta, incercarea facuta In Nor-vegia reu0a aa de bine, In cat ea segeneralisa ln mai toate liceele de acolo,ceea ce, negre§it, a contribuit mutt pen-tru a face populard ideia bifurcarii. Deand parte, la noi In Ora cameni con-vin0 ca d. Laurian continuau a-§1 aparaideile a deprinde lumea éu dinsele.Aceasta explica faptul cal la 1895 d. Io-nescu a avut curagiul a Introduce Inproiectul seri, nu numai ideia bifurcarii,dar de a merge chiar pand la trifurcarecea ce §i constitue originalitatea siste-mului sea, dar a cam deteptat nein-crederea initiatorului, d. Laurian, care§i a1i exprima Inca temerea cã succe-sul propagandei sale a mers prea de-parte. Aceasta explica. Inca pentru ce i-novatia d-lui Ionescu nu a lost Intim-pinatä cu micarea de nelncredere decare se lovesc toate inovatiile ; este caterenul era deja lntru cat-va pregatitpentru a o primi.

In aceste Imprejurdri, In 1897 am fostchemat la onoarea de a presinta pro-iectul de reorganisare al InvetämIntului

i

213

secundar, i, prin urmare, sa me ocupvi de chestia distribuirei Inveldmintuluilasic §i real. Dacd a fi fost animat de

spiritul d-lui Ionescu care nu s'a snita declara Insql In Camera cA a renun-tat la unele idel ce admisese in 1895,nu pentru cà erail rele, ci numai pen-tru CA fuseserd mai nainte propuse ded. Sturdza grabit sA arunc lao parte trifurcarea, ca un lucru care arfi fost contaminat prin aparitia lui inproiectul until ativersar a5a de putin...scrupulos ca d. Ionescu. En Insa mi-aminteles alt-fel datoria mea de ministru,

de acea singura mea preocupare alost de a vedea dacd obiectiile ce pre-sintam la 1886 mai avearl fiinA sail nu.

La aceasla respuns avisele con-siliilor colare, cerute de d. MArzescu.In mai multe din ele, provenind dincentrele §colare cele mai importante, seopina pentru admiterea trifurcerii. Imiadue aminte cu sigurantd CA intre a-cestea era Ia.iT, i dacA nu me in§elPloiescii, Berladul0 Craiova. Aceasta erao dovadd ca ideea separArei celor doueinvetAminte In licea 11 facuse drum dela 1886, as,a ca principalul motiv careme Ikea atunci sa me tern de adopta-rea el nu mai exista.

lad pentru ce nu am esitat a intro-duce In proiectul meu o idee a unui ad-versar politic, chiar cu riscul de a pro-voca temerile unora din amicil mei, cumai mulla experienta politica de cAt

fi

mi-ail

m'as

si

si

214

mine, cari prevedeail, ceea-ce s'a i Intim-plat, ca acest incident va da pretextd-lui Ionescu §i satelitilor s6i de a ri-dica glumetele revendicdri cunoscute.

E adeverat ca am adus sisternuluid-lui Ionescu modificdri destul de in-semnate, pentru ca sa justifice din par-tea d-sale un discurs de douè ore pen-tru a le combate. De eram In locul d-luiIonescu, aceasta m'ar fi Indreptatit sarevendic ca al mei. Intregul sistem. A-ceasta Insä nu a Impedicat, nici pe d.Ionescu de a pretinde ea al seu tot ces'a facut in astã privinfa, nici pe minede a-i rasa nediscutat meritul Intreg, con-vins flind-ca am de unde sã at gene-ros cu d-sa. *i se inala d-sa cand cliceca. eil continuir a sustine ca ideea ar fifost emisa de un membru al comisielce a consultat, ,si nu de d-sa. D-sascie bine ca, indatä ce a contestat a-cest lucru, pe care-1 spusesem pentruca-I auclisem, i fard a-i da nici o im-portantd, m'am grabit a-i da dreptate,si de atunci nici odata, nu am mai re-%

venit asupra acestel legende. In orl-cecas, grepla mea atunci a fost mult maimica de cat aceea ce a.5, fi comis dacaa.§ fi faurit acte fal§e, pentru a aruncacontra unui adversar o acusat,de in fa-manta, cu scopul de a culege din acea-std fapta necinstita profituri nepermise.

Dar ca sd revenim la chestie, iatá unpunct din cele mai importante din le-gea de la 4898, In care parerile emise

9.1.5

de consiliile §colare ad avut cea mai bo-taritoare influenta In alegerea solutiei a-dop tate.

Cum rdmane dar cu afirmarea ono-rabilului care spunea ca nu am tinutnici o seama de parerile corpului didac-tic ? Se vede, din contra, cã aceste pa-reri ad avut o parte insemnata chiar laredactarea anteproiectultri. *i. nici nu seputea alt-fel. Ce logicä ar fi fost ca, Inmomentul cand impingeam dorinta de aprofita de priceperea tuturor pand laadoptarea chiar a ideilor d-lui Ionescu,sa dispretuesc contingentul de idei 0esperienta ce'mi putea aduce corpul di-dactic, 0 care pretuia de sigur multmai mult de cat bagagiul d-lui Ionescu ?

Cand anteproiectul fusese alcatuit inasemeni conditii, erarn in dreptul meusä me multumesc cu cat facusem, 0sd-1 depun in aceasta stare pe biuroulCamerei. Cu toate acestea, ca esces deprecautiune, cu §ase septamani inaintede a-1 depune, i-am dat cea mai Intinsapublicitate, 0 am adunat cu ingrijireobservatiile la can a dat el loc. Au re-sultat 0 de aci oare-can modificari in-tr'insul, dintre Carl unele de oare-careinsemnatate.

Ar fi voit insa onorabilul anonim savadd anteproiectul resturnat pe cleplinin urma acestei noui consultatii ? De fa-ceam a§a, a§ fi dat dovadd cá nu amcunoscinta de rolul meu de ministru,nict de respunderea ce aveam in fata

216

parlamentului. A§ fi dovedit ca credin-tele mele In materie nu aveail nici oconsistentitca ale d-lui Ionescu, spreexemplu§i ca asupra principiilor in-se.§1 ale legi imi pot schimba pdreriledintr'o cli Intr'alta. Gu ce autoritate a§fi sustinut eu atunci proiectul subsem-nat de mine ? Ell nu eram ministruconservator, ca sa-mi permit a aducelnaintea parlamentului un proiect alcd-tuit in ultimele 48 de ore, §i nici Ga-merele liberale nu erail Garnere conser-vatoare, cart sã lase nepedepsit --pe mi-nistrul care si-ar fi permis aceastä su-premd necuviintd.

Dar pe urma, consultatia din Oclom-bre 1897 nici nu putea sd duca la mo-dificgri radicale In proiect. Pe catàvreine principalele desiderate ale cor-putul didactic se gäseau In cea mai mareparte deja satisfilcute Inca de la alcätui-rea anteproiectului, era evident cd a-ceastá de a doua consultatie nu puteasã dea loc de cat la observatit dedetalia, iar In privinta punctelor prin-cipale, numai la repetarea acelor desi-derate earl* deja fuseserá formulate laprima consultare, §i pe cart din con-vingere nu le adoptasem atunci.

Nu trebue in fine sà se creada ca.. ne-voia ce este ca, In alckuirea unei ase-menea legi, s'a. se tind searnd de pgre-rile oamenilor de meserie, merge pandacolo ca ministrul sá renunte la dreptulsea de initiativd. In ceea-ce me prive§te,

217

declar ca sunt lucruri asupra carora pa-rerile mele erail a§a de bine stabilite,in cat chiar daca m'a§i fi gasit in opo-sitle cu Intreg corpul didactic, nu a§ fiesitat a le mentine. In casul meil, a-ceasta nu s'a intamplat pentru nici unadin chestiile cele insemnate, cad toatesolutiile ce am propus au fost admiseeel putin de o insemnata parte a cor-

-pului didactic, cand nu air fost admisechiar de toti. Spun Irish aceasta pentruacer cari ar fi tentati sa me acuse ca,atat prin procedarea mea ea ministru,cat §i prin unele din articolele de fatd,a§ manifesta ceva apucaturi demagogice.Cred, in adevèr, cä procedarile unui mi-nistru de instructie trebue sà fie altelede cat ale altui ministru, care ar fi che-.mat sa conclucd un corp mai putin nu-meros §i luminat de cat corpul didactic ;dar de acolo §i liana a me Inrola In§coala d-lui Fleva, este departare mare.

Acum, ca termen de comparatie, sà ye-dem cum a procedat d. Ionescu.

Proiectul seü, cu toate cele clise de d-sa§i de d. Istrati, atingea In partile saleesentiale, nu numal o parte din organis-mul §colii, §i intreaga legislatie §colara.El schimba, resturna, strica, distrugea

destlinta 199 de artieole dintr'insa, §iin unele Vaal avea pretentia de a creasisterne noi. Cu toate acestea, d. Ionescu,dupa ce l'a alcatuit in secretul cabinetu-

si

218

Jul sell, l'a tinut ascuns de off-ce vederestreind pand la e§irea sa din minister.Inlocuitorul se'd l'a citit, cu permisiad-sale; §i ca sa, se acomodeze §i cu ce-rul, a facut o consultatie ( u patru in-spectori §i *eft' de serviciii din minister,Insd cu poruncd stra§nicä ca nimic dince se fdcea acolo sá nu ajungd la ure-chile publiculul -§i ale intamei oposith.In cele din urmd, proectul s'a imprimatIn 200 de exemplare, care s'ail trimis si-gilate acasä la d. ministru, pentru ca nucum-va sä se rdtkeascd vre-un exemplarIn mâni indiscrete. El s'a depus la Ca-merá, §i nu a fost de ajuns ca s5. se Im-parta la toti deputatii, ceea ce a provo-cat protestarea chiar a unuia din mem-brii Panurgianel majoritdtl. D. Dr. Istratis'a scuzat clicand cd nu a avut bani casd imprime mal multe exemplare ! Re-gret foarte mult c.a.' nu am §tiut din yremede aceastd lmprejurare neplácutd, pentruca." m'a§ fi gräbit sa organisez o colectála clubul liberal, pentru a procura gu-vernului cei 30 lei de cari avea trebuintd.Faptul insd este ca din ordin proiectulnu s'a comunicat nimenui, nici chiarfo§tilor rnini§trii de instructie can legi-feraserà asupra materiel ! Eu Insumi abiaam putut s'a-mi procur, printeun amicdeputat, exemplarul care mi-a servit pen-tru a Incepe discutia de fatd.

Cat pentru editia primitiv 5. a proiectu-lui, aceea care a fost modificatä pe din-tregul In 48 de ore, §i pe care La Rou-

219

manic incepuse sà o publice la 9 Martie,de abia mi-a fost procuratd acum treidile de o 'nand conservatoare, care tre-mura la ideea primejdiei la care se ex-punea, comitOnd crirna de a divulga se-cretele conservatoare In materie de fau-rire de legi.

Cat despre discutia din Camera, ce samai vorbesc ? Ce se poate spune desprenedemna parodie petrecutii acolo, des-pre trecerea In cate-va ore prin sectiiprin comitetul delegatilor, despre vota-rea in 25 de minute a 199 de articole,despre organisarea de bande de intre-rupdtori, conduse de Insu0 d. lonescu,cari sá intrerupa §i sa fand imposibilavorbirea singurului deputat liberal carea Incercat se iee cuvIntul, despre Intro-ducerea In fraudd de articole nevotate ?...

Toate acestea märesc bagagiul politicconservator, dar nu-i stricd omogeneita-tea, cad se gasesc In buna companie a-l:kart cu discutiile chestiilor IIallier, arentei coalelor din Bras,ov, a Portilor-de-fer, 0 a atator alte turpitudini.Pentru Bad'aráu i Delavrancea.

In discursul sèd de la 25 Martie tre-cut, d. Ionescu constata ca, dupd cumai mers desbaterile asupra proiectuluiseri, d-sa are motive sa fie magalit.

Este necontestat ca i preotii, i pa-raclisierii §i-ad fäcut datoria In consci-inp., i ca MCI can tarile, nici tamaia nuafi lipsit deului in templul umplut de

d-nii

si

220

dinsul cu adoratori. Dar aceasta era lu-cru natural §i lesne de preveclut. Con-trariul ar fi trebuit sa ne surprinda

In aceastd privinta insd, pot §i eti saspun, ca §i d. Ionescu, cd am avut des-tule motive de a fl rnagulit ; cad dacanumele d-sale a fost pronuntat de multeoil in discutie, al rned a fost pronuntat0 de mai multe ori.

E acleverat ca a fost oare care deose-bire in chipul cum arnbele noastre numead intervenit In desbateri. Dar di suntom modest, 0 me multumesc cu putin.Din partea unei Camere ca aceea carea votat, a§a cum a votat, un proiect caal d-lui Ionescu, eti me multurnesccu elogii ca acele ce mi-ail fiicut d-niiBaddrait §i Delavrancea. Ce clic ? Mesimt chiar foarte onorat de dinsele. Datfiind-ca aceasta Camera este aceea carea votat desflintarea in parte a obliga-tivitatei Invetamintului primar pentru sa-ten! 0 restringerea invetamintului secun-dar 0 a celui superior, care a fecut dincultura terei mijloc de capatuiald ne-cinstita pentru nulitatile Inrolate In ban-dele din strada Enei, care a desfiintatInvetamintul profesional, abia innintatanul trecut, este lesne de Inteles cd mevoid simti cu atat mai magulit, cu catse vor gramadi mai mult doveclile calabsolut nici un punct cornun nn poatesa fie Intre mine 0 o asemenea Camera.

De altä parte, sciu ca. intensitatea §ipersistenta- atacurilor adversarilor este

221

cel mai bun mijloc pentru a-0 mesuracine-va propria sa putere de actiune, Inaceastã privintd, oratorii d-lui Ionescunu mi-au ldsat nimic de dorit.

# #

Onor d. Badardil este unul din aceiacare mai mult me onoreazd cu deosebitasa atentiune. In articolele sale de gazetd,d-sa intreprinde sá dovedeasca ca denuinirea d-lui Dogaru, vechea cunoscintaa d-lor Istrati §i Virgolici, nu d. Ionescuar II de vinä, ci eti ; tot aa precum unalt asimilat. cam de aceea0 apà cu d.

punea in socoteala d-lui Sturdzaafacerea Ranier, impEeunã cu propriuld-sale vot, cu samsdriile fratilor mini-trilor cu necesitatile inexorabile. Inraportul seü asupra legii, preocuparead-lui Rai:Farad nu este atata legeacat de a dovedi Cã eu am plagiat ne-comparabilele productiuni ale d-lui Io-nescu, i ca d-sa nu a putut digera pecele pe call nu le plagiasern. In discur-sul seu din Camera, d-sa s'a ocupat sádernonstreze complecta mea nepriceperein materie de §coald.

Regret cd neinsemnata mea persona-lilate a putut distrage eminenta activi-tate a d-lui Bddärdu de la alte obiectemai demne de dinsa. II asigur Ca numerit.

Ni cet exees d'honneur, ni celle indignitd.

Ea nu am pretins nici odatà cä pri-

Bdclaraii,

d1

222

ceperea mea ar fi Intru ceva compara-bild cu a d-lui D. G. Ionescu, i cd spi-ritul meU ar avea felul de largime 0 desoliditate a spiritului d-sale, i nici nu-am plait lduddtori cari s spuie asemenIlucruri in locul meti. Atunci pnntru ceatala muncd, ca sä se spargd o u§5. des-chisd

In chestia m6surilor administrativeale d-lui Ionescu, acum de cand scia. cãd. Sturdza este autorul afacerei Hallier,dupd cum probabil este §i al mdceluluide la Slatina 0 al afacerei finului, nufac nici o dificultate ca sá recunosc càeti sunt vinovat. Nu esceptez nici chiarcumpdrarea laudelor desinteresate aleunui onorabil primar, cu pretul a douèleff ce i se pldtesc din punga tèrif, cucdlcarea a doue legi.

Afacerea plagiatelor o socoteam dejalamurild, cad se insarcinase cu aceastainsu0 d. Ionescu, cand astä toamnd nu§tia nici de unde sd Inceapd aplicareaunora din pärtile legiI din 4898, car)" seaflau 0 In proiectul seti din 4895, dupdce se aflaserd 0 In cel din 1886 Cre-{leam cà era deja admis cá adeveratulvinovat era i aci tot d. Sturdza, carela 4886 nu se pricepuse sá plagieze inmod inteligent proiectul d-lui Ionescudin 1895.

Remane chestia stomachulul d-lui TM-ddraii, care se plange cal nu a putut di-gera legea invetdmintului profesional din1899. Dar aceasta este o chestie de idio-

?

223

sincrasie, in care nu ve'd ce parte devind am en. Se §tie ca sunt stomachuriearl mistue cu wrMtd lucrurile celemai indigeste, dar nu pot asimila altelemult mai ware. Strutul digereazd pie-tre, 0 nu §tiü dacd ar digera pe d. Ba-dáräü. Tot a§a, d. Báddrdil a mistuitvagoanele de fin, afacerea Hallier, pecea de la Slatina, pe cea a Portilor-de-fer, pe a celor '13 milioane, i altelemulte, plus dou6 left de dascdl, d-sa carenu este dascdl ; pe cand acela§, stomachnu a putut mistui legea inveTdmintuluiprofesional. A cui e vina A ceasta dinurmd era un aliment intelectual, §i se§tie cã creerul nu lucreazd bine dupdospeturi copioase. Dacd d. Bäddr5n voiasä mistue legea din anul trecut, ar fitrebuit sá nu-0 fi deranjat stomachulla ospèlul conservator.

Onorabilul primar al primei Capitalea tèrii nu a voit sà remand mai pre josde colegul sèü din cea de a doua Ca-pitald. A tinut i d-sa un discurs, incare a intreprins sä estermine ceea-cemai remdsese din mine dupd d. Bd-cldrdn.

E adeve'rat cd nu am siguranta depli-nä dacd acest discurs a fost tinut inadevèr. piarele oficioase, cari, dupd cumse §tie, spun tot-d'anna adeverul, an datestracte dintrinsul ; unii deputati ii uniiasistenti din tribune pretind chiar cd.

# #

?

224

Fail aucjit In Monitor insd. pand acji,§eapte se"ptdrnini clupd §edintd, el nu sevale publicat, i nici nu se face celputin mentiunea obicinuitd : eAci ur-meazd discursul d-lui X, care nu s'a tri-miso. Prin urmare, on câ discursul nus'a tinut de loc ori cd el a fost stornat.Dar In acest din urmd cas, ar trebui säadrnitem cá d. Delavrancea a Meat In-su0 d-sa onorurile coplui unuia dindiscursurile sale politice, i, pe catd-sa nu are acest obiceiu. De ordinar,lasd grija aceasta adversarilor d-sale,saü posteritdtii.

CheStia nefiind ldrnuritd, voiu urmaversiunea 4iarelOr oficioase, i void ad-mite cà discursul a fost tinut In adevèr.

D. Delavrancea are cea mai proastaopinie despre oamenil muncitori, dup.&cum a declarat odatd la Ia0. Pdrereaaceasta, din partea unui fiil de munci-tor, poate sd. surprindä.

Fie eine Insä are dreptul de a aveaopiniile sale, 0 ea respect pe a d-luiDelavrancea, precurn respect i pe aunui alt cunoscut al meil, care are celmai adanc dispret pentru oamenii ce nuse pricep de cat sd vorbeascd, §1 cadpun facultatea lor de palabrare la (nil-nit In serviciul ori-cdrei cause, dar cariIn colo nu sunt buni de nirnic.

Insd legea instructier este un lucrufoarte cornplicat, 0 nu ar fi fost rèü, Ininteresul chiar al insemndtkii discursu-

seu, ca d. Delavrancea sd-0 fi dat pu-

§tid,

lui

;

225'

tina ostenealä, ca s. tie macar desprece este vorba. Cu aceasta s'ar fi dispen-sat de a afirma lucruri fárà fiinta,carl nici nu comportä un r6spuns.

Dar poate cä in aceastá imprejurared. Delavrancea nu a voit de cat sä-§1implineasch Insdrcinarea ce are In par-tidul conservator, i care aminte§te in-dustria ce esercita acum 3500 de ani unonorabil cetatean din vrernile biblice,numit 13alaam. Despre dinsul dice Bi-blia : trdmise Balac soli care Balaam,dicêndu-i : Vino i blesterna poporulacesta, ca mai tare de cat mine este,doar 11 vorn putea bate. i injungbieBalaC 01 i vitei, i trimise lui Balaamo.

Precum vedem, meseria de blestema.-tor cu plata nu dateazd de astddi ; doarCa adf cei ce o esercita nu se mai mul-turnesc numal cu trimiteri de 01 i devitei.

15

i

CONSTATARE

Cand am Intreprins seria de articoleintitulate Schimbarea legilor instrurfiet,am spus cd nu le scriii in vederea dis-cutfilor din parlament. In conditiile incart' se lucrase si se depusese In Cameraproiectul de lege, stiam bine cd acelediscutii nu erati sa fie de cat 0 curatãparodie, cum aii si fost.

De aceea, eil le consider ca un inci-dent fara nicI o important:á, si am con-tinuat lucrarea mea, fdra sä le daft vre-oatentie.

Dar, pentru ca sd se stie bine care esteseriositatea regimului care ne guver-neazd, chiar in lucrurile cele mai' grave ;ca sa se cunoasca ce respect are el pen-tru Camerele pe carI singur si le-a al-catuit In chipul cunoscut, si pentru-cafie-care lucru trebue sa vie la timpullul, fac aci o constatare.

Se stie ca, In Camera, proiectul d-lui

228

Ionescu a venit la ordinea 41lei la fi-nele §edintei de la 24 Martie, cand avorbit numai d. N. N. Säveanu. In ceade a doua cli, 25 Martie, aü urmat maiintaid discursurile d-lor GhibdnescuBadarad, Delavrancea §i Tache Ionescu.Acest din urma vorbia Inca in discutiegenerala la ora 5 §i jumatate ; iar la

§i 25 minute, §edinta s'a ridicat,dup5. ce se votase legea In total cubile.

Prin urmare, intr'un interval de maiputin de o ora a avut loc votul cubile asupra luàrei in consicleratie, citireaproiectului, care are 115 pagine de tipar,votarea pe articole, i votul cu bile Intotal. Singurd citirea legei ar flieclamatun timp cel putin indoit. Fgra sa fi a-sistat cine-va la §eclinta, poate dar a-firma a priori ca," nirT citirea proiectuluinu s'a facut ; cu atat mai putin e decre4ut cà ar fi putdt avea loc macarvre-o umbra de discutie.

tharele oficioase nu permit nici o in-doiala in astd privinta.

Epoca, Gland seamd de §edinta din 25Martie, dice, in numerul sea care poartadata de tuni, 27 Martie 1900, la pag 3,col. V : 'Se include discutia. Se ia inconsiderare (legea). Se trece la votul pearticole. Se voteaza nemodificateart. 1-13 (cel din urrna). Se pune la vollegea in total §i se admite. *edinta setidied».

Iar Timpul, in numèrul cu data de

si

6

229

Marti, 28 Martie 4900, la pag. 3 col. III,4ice : Discutia se inchide, proiectul seia in consideratie. Articolele I, II, III,IV, V i VI se voteazä fard discutie.Laart. VII, d. Dimitrescu-Mirea desvoltäpropune un amendament, care serespinge.Art. VIII, IX, X, XI, XII,XIII i cel din urma, se admit cu mid

neinsemnate discuii, respingan-du-se amendamentele propu-se.Se pune la vot legea in total,se admite cu unanimitatea de 7:3 de vo-turi.--S.edinta se ridica la orele 6 §i 25minute».

Deputatii Carl erati presentf i publi-cul care asista din tribune sciu cä am-bele aceste relath sunt exacte, i ca, in§edinta, nici o modificare nu s'a votatla proiectul presintat de cornitetul de-legatilor.

Cu toate acestea, in textul depus laSenat Luni, 27 Martie, se dá ca votatde Camera un proiect de lege ce diferacu totul de proiectul comitetuluf dele-.gatilor Camerei, care fusese votat deaceasta fard nici o modificare, §,i curespingerea tu turor arnendarnentelor pro-puse.

Nu pot In§ira aci toate schimbärileintrodus ast-fel In textul votat

de Camera, pentru ca abia acurn amreuit a-mi procura un exemplar dinproiectul depus la Senat, §i eü, ca sirn-plu colectivist ce sunt, nu am faculta-tea miraculoasa de a da gata in 45 de

;i

carI

si

si

sad

minute o lege organica de IOU do arti-cole, cum pot sa facd representanyi na-tiunei conservatoare. De alt-fel guvernula luat precautiunea prudenta de a nuindica prin tipar deosebit partile schim-bate, dupd cum se cuvine, asa ca estefoarte lung si greil a se face o colatio-nare de aproape.

Cu toate acestea, pot indica chiaracum urmatoarele puncte de deosebireintre textul presentat la Senat i celvotat de Camera.

La art. 30 din legea organisdrii minis-terului, alineatele III si IV sunt addogitecu dispositii noi, incomplecte i acelea,cari nu se aflail in textul comitetului de-legatilor Camerei.

La art. 16 din legea Invetámintului se-cundar s'a suprirnat un alineat, pe caresi guvernul, si comitetul delegatilor IInitroduseserd, de si era in oposi ye [la-granta cu art. 99 din legea Inv6tamln-WW1 secundar §i superior, pe care-1 la-sasera neatins. Aceasta dovadd de cepretuiail litiujte meditatil ale d-lui Io-nescu o facuse In ajun d. Säveanu. Nuconvenea Insfi, d-lui Ionescu i majori-rata sale sa recunoasca ceea ce le spu-nea d. Saveanu ; aft preferit rnijlocul maiputin cinstit, dar mai apropiat de sis-tema d-lui Ionescu, de a altera un text.

La art. 105, s'a scoborat la 10 ani ve-chimea cerutd suplinitorilor licentiatipentru a fl numiti deadreptul titular!

La art 85 din legea Invëtämtntului pro-

230

231

fesional, s'a restabilit ultimul alineat dinlegea liberald, care infiinta clasa corner-ciald pe langd §coalele secundare de fete,0 care se suprimase la Camera.

Aceste alterdri le-am observat indatdce am deschis cartea. Trebue sd fie Incamulte, pe carl o cercetare mai de a-proape ni le va ardta, i pe cari le voidexpune i ell la timp.

De o cam data, cele ce am ardtat acisunt de ajuns pentru a demonstradupa ce aproape jurnetate din lege afost prefacuta de sus pánd jos In inter-val de doue dile, Intre 11 0 13 Martie,dupa curn am ardtat In primul meuarticol, ea a fost iard§i prefdcutd inintervalul dintre seara de Sambdtd 25Martie i dimineata de Lunt, 27 Martie,de astd data insd cu circumstanta agra-vantd, cd se falsifica un vot al Camerei.Nu e vorbd, cã voturile unei Camerecare dd gata o asemenea lege in cate-vaminute nici nu meria un tratament maibun dar e bine sd o constatdm acum,pentru diva cdnd ne va cere socotealdd. Ionescu de ce nu respectarn fructulindelungilor sale meditatii.

Constatarea ce am fácut prin arlicolulprecedent a cdpetat o deosebitd gravi-tate, In urma revelatiilor fácute de d.G. A. Geanoglu, fost §ef al serviciuluiproceselor verbale ale Carnerei, prin oscrisoare a sa cdtre d. Pre§edinte al

cd,

;

** it

232

Camerei, publicat5, In Voinfa Nalionaleidin 12 Maid.

Acea scrisoare, nu numai ca confirmaIn totul constatarile facute de mine, darInca arata cal lucrurile petrecute suntmai grave de cat le sciam. D. Geanogluarata cum «din potopul de amendamentece cadeaü la biurou In timp ce legea sediscuta pe articole, nici unul nu s'a ci-tit, nici nu s'a supus votului Adun'aril,ci fie-care s'a investit nurnai cu resolu-tia presidentiald : admisb.

aDup0, ce s'a proclamat de biurod c aAdunarea a adoptat proiectul de lege,d-nil G. Ghibanescu §i Badaraii, Impre-una ca. d. Ministru de finante, a dat de-fmitiva redactie textului legilh.

e La 31 Martie, cand d. Geanoglu seocupa cu redactarea desbaterilor Adu-Ward, relative la ipsa lege, d-sa a con-statat cd legea reimprirnata ,.i tramisdde guvern In desbaterile Senatului nuera intocmat cum se votase de Adunare,cacl In cea reimprimata se intercalaseretpeirfi de articole ce fuseserd respinse deAdttnare, i se suprimaserd alineate intregi,de qi, adoptate de Adunareh.

Mal pe urma, In urma reclamatiiloYd-lul Geanoglu, dar dupet ce legea fusesevotald de Senat cu alleretrile ce i se adu-seserd de d-nii Ionescu, Bcideircid i Ghibd-nescu, s'a retiparit un exemplar as,a cumfusese votat de Adunare 0 s'a depus Inarchiva eI, desfiintandu-se exemplarul

233

ce se trimisese la Senat, §i dupe carese facuse votul acestuia.

Din toate aceste deosebite redactil,prefacute §i fal§ificate, eil posed ale unesemplar, a§a ca nu se pot contesta tri-potagele la care a fost supusa legea, Intrecerea ei prin Camera §i Senat.

Este ceva fail precedent ca o lege safie promulgatd, alt-fel de cat cum a fostvotatii. Dar de la un regim e§it din fra-uda, §i fal§, ce se putea a§tepta alt decat frauda §i fal§ ?

TABLA DE MATERITPagi na

Aplicarea leg asupra instrucfiei secundaresuperioare. 5Inscrierea in facultatea de medicinh a

absolventilor liceului. 5Schimbarea legilor instructeunci. .. 27Schimbarea legil de organisare a Minis-.

42Legea asupra seminariilor. 46Desflint,area treptatb." a invettitoritor si ins-

titutorilor bitrba(.1. .. 48Restringerea inv4iniintului pentru siiteni. 68Salariile institutorilor. 77Suprimarea coIi1 normale de institutori. 82ErorI, contradiceri si iniposibilitii4T. .. 89Chestia crearii scolilor primare superi-

Chestia creäril scolilor profesionale de

Incoherenth in chestia invimintuluiprofesional. 109

Economia legil din 4893 asupraprofesional. 147

Consideratii privitoare la legea din 1899asupra inveciimintuluI profesional. .. 123

Legea din 1900 asupra. invOcamintuluiprofesional. .. 134

Organisarea liceelor si a gimnasiilor. .. 438Restabilirea esamennlui de bacalaureat. 451Restringerea numOrului Lurselor in licee. 155Recrutarea corpului didactic secundar. 459Numirea si plata profesorilor secundarI. 463Suprimarea autonomiel Universit4ilorRe cru tarea corpului didactic Universitar. 4 82Chestia profesorilor streini la Universitdci. 200Chestia suplinitorilor . .. 204Ce va fl de .. 205Consultarea corpuluT didactic.. .. .. 209Pentru d-nii Badiirtiti i Delavrancea. .. 219Constatare.. .. 227

93

100

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

..

..

aicut.

. . . . . . . . . . . . . .

Inv016.-mIntulut