1

“Proiectul european SAMNET - SAfety Management and Interoperability Thematic NETwork for RailwaySystems - este un proiect de cercetare finanţat de către Comisia Europeană, prin cel de-al 5-lea Program-Cadru al său -Competitive and Sustainable Growth” desfăşurat în perioada 2003-2005 la care a participat şi Autoritatea Feroviară Română- AFER; scopul proiectului a fost diseminarea cunoştinţelor privind punerea în aplicare a cunoştinţelor privind Directiva deSiguranţă nr. 2004/49.”. Detalii privind acest proiect pot fi vizualizate pe urmatoarele link-uri:

I. Cadrul organizaţional şi juridicII. Desfăşurarea proiectuluiIII.Consideraţii finale

2

I. Cadrul organizaţional şi juridicÎn anul 2003, Autoritatea Feroviară Română - AFER, a aderat la Contractul nr. GTC2 2001/53012,

încheiat între Comunitatea Europeană – CE şi Consortiul INRETS/UIC, privind participarea la proiectulSAMNET, contract al cărui scop a fost pregătirea cadrului de implementare a Directivei de siguranţă 2004/49.Proiectul s-a desfăşurat între anii 2003-2005 şi a pregătit de asemenea condiţiile necesare pentru desfăşurareaactivităţii de către Agenţia Feroviară Europeană-ERA.

II. Desfăşurarea Proiectului

Prezentare Generală

2.1. Structura proiectului SAMNET

Proiectul european SAMNET - SAfety Managementand Interoperability Thematic NETwork for RailwaySystems (Reţea tematică pentru managementulsiguranţei şi interoperabilitatea sistemelor feroviare)este primul proiect european de cercetare privindmanagementul siguranţei şi interoperabilitateasistemelor de transport feroviar, care s-a desfăşuratîntre anii 2003-2005 şi la care a participat şi AutoritateaFeroviară Română - AFER; proiectul a fost finanţat decătre Comisia Europeană, prin cel de-al 5-lea Program-Cadru al său - Competitive and Sustainable Growth”(Dezvoltare competitivă şi durabilă) şi a beneficiat deun fond de peste 2 mil. Euro.

2.2. Participanţi

Participanţii la acest proiect pot fi împărţiţi înurmătoarele categorii:

- Contractorul: Comisia Europeană care a solicitatrealizarea proiectului şi a suportat cheltuielilenecesare.

- Contractanţii: INRETS (Institutul Naţional de Cercetăriîn Siguranţa Transporturilor, Franţa) şi UIC (UniuneaInternaţională a Căilor Ferate) - care a preluatactivitatea grupului ERRI (Institutul European deCercetări Feroviare) - sunt cei care au încheiat în moddirect contractul de cercetare cu Comisia Europeană,fiind responsabili pentru prezentarea finală arezultatelor cercetărilor.

- Membrii sau subcontractanţii: sunt cei care au semnatun acord de parteneriat cu contractanţii, avândobligaţia de a participa la activităţile grupelor de lucru.

În anul 2004, AFER a semnat un contract de colaborare cuUIC, alăturându-se instituţiilor şi organizaţiilor europeneparticipante – administratori/gestionari de infrastructură,operatori feroviari, autorităţi feroviare naţionale, organismenotificate, organisme de standardizare, producătoriferoviari, instituţii de cercetare, universităţi şi alte organizaţiiinternaţionale - prezentate în tabelul alăturat:

Denumire contractor*/membru

Denumirea integrală Tipulorganizaţiei

1 2 3

INRETS(F)*Coordinator

Institiut National de Recherche sur les Transports et leurs Sécurité

Inst

itute

dece

rcet

are

şiU

nive

rsită

ţiUIC (F)* Union Internationale des Chemins de FerCNTK(PL) Railway Scientific and Technical CentreDLR (D) German Aerospace CenterDTF (DK) Danish Transport research instituteNSR (NL) North Staffordshire RailwayTUBSIFRA/IFEV(D) TU of BraunschweigTU Dresden(D) TU of DresdenTU Delft (NL) TU of Delft

ALSTOM (F) ALSTOM

Furn

izor

ife

rovi

ari

ANSALDO (I) ANSALDO BREDABOMBARDIER (Be) Bombardier transportationSIEMENS (D) Siemens Transportation Systems

AFER (RO) Auroritatea Feroviara Romana

Aut

orită

ţiN

aţio

nale

desi

gura

nţă

Org

anis

me

deno

tific

are

Atkins (UK) WS Atkins Rail limitedCERTIFER (F) Agence de certification FerroviaireEBC (D) Notified Body InteroperabilityIVW (NL) Inspectie Verkeer en WaterstaatRSSB (UK) Rail Safety and Standards BoardTÜV-TIT (D) TÜV Intertraffic GmbHTÜV-TIS (D) TÜV Industrie-Service GmbH

1 2 3

DB (D) Deutsche Bahn AG Op

erat ori

de tran

spo

rtşi

Ma

CP (P) Portuguese railway

3

EUROTUNNEL (F, UK) EUROTUNNELFS (I) Divisione Infrastructura, Direzione TecnicaMAV (Hu) Hungarian Railways companyNetwork Rail (UK) Operator of Britain's rail infrastructureProrail (NL) ProrailRATP (F) Régie Autonome des Transports ParisiensRFF (F) RÉSEAU FERRÉ DE FRANCERIB (NL) NS Railinfrabeheer B.V.SNCF (F) Société Nationale des Chemins de fer FrançaisTIFSA/RENFE (E) Red Nacional de los Ferrocarriles Espanoles

OTIF (Be) Intergovernmental organisation for international carriage by rail

Asoc

iaţii

fero

viar

e

UNIFE (Be) Union des Industries Ferroviaires Européennes

Pentru o bună desfăşurare a lucrărilor, a fost ales unconsiliu de conducere al proiectului SAMNET - ajutat deun comitet tehnic - al cărui scop a fost elaborarea uneistrategii clare privind activitatea comună a proiectelorSAMNET şi SAMRAIL (SAfety Management inRAILways) şi luarea deciziilor optime pentruîndeplinirea obiectivelor propuse prin contract.Principalele sarcini ale consiliului de conducere au fost:- Elaborarea, planificarea şi monitorizarea

Programului de lucru.- Aprobarea rapoartelor şi sintetizarea rezultatelor

cercetării grupurilor de lucru şi în special a celor cureferire la principalele 5 (cinci) domenii vizate:

Ø Obiective Comune de Siguranţă;Ø Indicatori Comuni de Siguranţă;Ø Metode Comune de Siguranţă;Ø Sistemul de management al Siguranţei feroviare;Ø Acceptarea reciprocă a produselor şi serviciilor

feroviare.- Menţinerea comunicării cu alte grupuri, asociaţii şi

instituţii feroviare (AEIF, UNIFE, EIM, UIC etc.), înscopul transmiterii celor mai bune practici şiîmpărtăşirii experienţei acumulate în domeniulsiguranţei feroviare.

Membrii comitetului de conducere sunt prezentaţi întabelul de mai jos:

NUME FUNCŢIE COMPANIAE.M.El KOURSI Manager de proiect SAMNET INRETS [F]S.FLETCHER Consilier Exploatare/Siguranţă feroviară ATKINS (UK)S.MITRA Manager de proiect SAMRAIl WS-ATKINS [UK]G.BOURGEOIS Director General INRETS F]I.SHANON Manager Divizie WS-ATKINS [UK]Ph.RENARD Director Cercetare SNCF [F]F.SCHRÖDER Director Siguranţă DB [D]Ph.ALCAYDE Director Siguranţă Eurotunel Eurotunnel (UK/F)F.SHEIKH Ofiţer de proiect SAMNET DG-TREN (B)Mr. J.C. RAOUL Director Relaţii Externe FIF [F]Dr. I. KORPANEC Director Adjunct UIC UIC [F]D.NIEUWENHUIS Director General UNIFE [Be]Mr. SCHUETTE Profesor TU Dresden [D]E. Ø. JOHNSEN Director General Inspectoratul Feroviar Norvegian [NSB]

Prin Contractul nr. GTC 2 - 2001 - 53012/MbA 2.17,încheiat în toamna anului 2004 cu UIC, AFER se obliga săasigure prezenţa unor reprezentanţi la manifestărileştiinţifice din perioda 2004-2005 şi totodată participareaactivă a cel puţin unui reprezentant la programul decercetare şi reuniunile grupurilor restrânse de lucru, care săcontribuie la elaborarea şi prezentarea de materialesemnificative. Astfel, până la terminarea activităţii, laîntâlnirile organizate în cadrul proiectului SAMNET (grupuride utilizatori şi workshop-uri), din partea AFER a participatun număr de 17 experţi (majoritatea din cadrulInspectoratului de Stat Feroviar).

Delegatul responsabil din partea AFER cu proiectulSAMNET a fost dl. Stelian PLATON, care, conformresponsabilităţilor asumate, a participat la programul deactivităţi WP1.2, în cadrul grupului restrâns de lucruWG2 (Lille şi Lisabona), privind activităţile "Obiectivecomune de siguranŢĂ", respectiv "Indicatori comuni de

siguranţă". De asemenea, delegatul responsabil AFERa prezentat la sediul UIC, în data de 08.04.2005, temacu titlul "O metodă de evaluarea a riscului şi deinvestigare a accidentelor feroviare", în cadrul activităţii"Metode comune de siguranţă".

2.3. Oportunitatea proiectului SAMNET

Deschiderea pieţei europene de transport feroviar, princrearea condiţiilor de acces nediscriminatoriu al tuturoroperatorilor de transport feroviar, a scos în evidenţănecesitatea unei structuri integrate de siguranţăferoviară, care să implice toate părţile interesate,participante la procesul de transport(administratori/gestionari de infrastructură feroviară,operatori de transport feroviar, organisme de certificareetc.), într-un sistem global de management al siguranţeiferoviare, capabil nu numai să menţină nivelul actual de

4

siguranţă, dar care - în condiţiile creării ReţeleiEuropene de Transport Feroviar de Mare Viteză - săconducă la îmbunătăţirea în mod constant a siguranţeiferoviare.Directiva de Siguranţă 49/2004 a iniţiat schimbărimajore în modul în care este gestionată siguranţa căilorferate atât din punct de vedere al reglementărilorspecifice, cât şi din punct de vedere al culturii desiguranţă; în acest sens, adoptarea şi promovarea uneiCulturi Comune de Siguranţă pentru toate statelemembre, luând în considerare diversitatea sistemelorferoviare naţionale şi de reglementare din aceste ţări,creează premisa armonizării legislative şi stabilirii înmod clar a principalelor obiective, metode şi indicatoride siguranţă care să ajute la crearea condiţiilor optimede interoperabilitate feroviară şi monitorizarea niveluluinecesar de siguranţă feroviară; aceste obiective au fostenunţate prin Directiva de Siguranţă 49/2004, dar eranevoie de un cadru extins sub forma unei reţeletematice (forum) de schimb de informaţii, cunoştinţe şiexperienţă între experţii feroviari din ţările membreasupra aspectelor concrete care trebuie cercetatepentru a face posibilă implementarea Directivei. Acestcadru a fost realizat prin intermediul a doua proiectemajore: SAMRAIL şi SAMNET.

2.4. Scopul general al proiectului SAMNET şiobiectivele cheie ale acestuia

Proiectul SAMNET a avut ca obiectiv general creareaunui suport ştiinţific necesar activităţii de monitorizare,de către Agenţia Feroviară Europeană, a modului deimplementare a directivelor de siguranţă şiinteroperabilitate feroviară, asigurând în special gradulnecesar de coerenţă între nivelul actual de siguranţă alsistemului feroviar european şi noile cerinţe desiguranţă ale acestuia. În acest sens, proiectulSAMNET a urmărit să aducă unele contribuţii privindvalidarea liniilor directoare de îndrumare şi aprocedurilor necesare pentru îmbunătăţirea siguranţeiferoviare, perfecţionarea şi armonizarea sistemeloreuropene de management al siguranţei feroviare;Comisia Europeană, prin Agenţia Feroviară Europeană(ERA), trebuie să ţină seamă de aceste contribuţii, înluarea deciziilor de politică feroviară europeană.În particular, scopul proiectului a fost să identificeelementele de bază în vederea implementării Directivei deSiguranţă 2004/49 şi să propună soluţii practice deimplementare; în acest sens au fost înfiinţate grupuri delucru ce au lucrat pe studii de caz, în vederea validăriiaplicabilităţii unor concepte (obiectivele comune desiguranţă, metodele comune de siguranţă, indicatoriicomuni de siguranţă, managementul siguranţei feroviare),au fost organizate workshop-uri şi simpozioane pentruprezentarea rezultatelor şi diseminarea cunoştinţelor, aufost emise documente reprezentând poziţia comună agrupurilor de lucru, care a fost adusă la cunoştinţaDGTREN din cadrul Comisiei Europene.Totodată, prin amploarea proiectului, s-a urmăritcrearea unei mai strânse colaborări şi coeziuni întrepărţile interesate în domeniul siguranţei feroviare,incluzând şi administraţiile de cale ferată ale ţărilor carenu sunt încă membre ale Uniunii Europene, astfel încât,la momentul aderării acestora, să fie asigurate deja

condiţiile tehnice pentru o extindere optimă a reţeleieuropene de transport feroviar şi crearea unei pieţe detransport unice în Europa.Principalele obiective ale proiectului pot fi sintetizate astfel:Ø Facilitarea dialogului între participanţi privind

problemele de siguranţă operaţională,interoperabilitate şi de reglementare feroviară.

Ø Contribuţia la implementarea Directivelor Europenede Interoperabilitate şi Siguranţă feroviară.

Ø Împărtăşirea experienţei şi a celor mai bune practici îndomeniul siguranţei şi certificării feroviare.

Ø Susţinerea cercetării strategice în domeniulmanagementului de siguranţă la calea ferată încontextul în care UNIFE, UIC, CER şi UITP au creato Strategie Comună de cercetare feroviarăeuropeană până în anul 2020: Către un singursistem feroviar European (“Joint Strategy forEuropean Rail Research –2020: Towards a SingleEuropean Railway System”).

Ø crearea unei Culturi Comune de SiguranţăFeroviară care să cuprindă:- definirea şi implementarea unui Sistem de

Management al Siguranţei Feroviare – SMS;- identificarea Obiectivelor Comune de Siguranţă

– OSC;- identificarea Metodelor Comune de Siguranţă –

MSC;- identificarea Indicatorilor Comuni de Siguranţă –

ISC.Unul din obstacolele deschiderii pieţei de transport esteabsenţa unei evaluări comune pentru demonstrareanivelurilor de siguranţă ale sistemului feroviar. Înprezent, Autorităţile Naţionale de Siguranţă utilizeazăpropriile lor evaluări în scopul de a accepta un sistemsau părţi din sisteme care s-au dovedit a fi sigure şi careau fost dezvoltate în alte state. Pentru a facilitaacceptarea comună a sistemelor/subsistemelorferoviare între statele membre, metodele utilizatepentru identificarea şi managementul riscurilor trebuiesă fie la rândul lor armonizate.În scopul menţinerii, armonizării, respectiv îmbunătăţiriinivelurilor de siguranţă, Agenţia Europeană Feroviară afost mandatată să identifice nivelurile actuale desiguranţă în toate ţările membre şi să determine pentrufiecare stat membru, dacă e necesar, domeniile în caresiguranţa trebuie să fie imbunătăţită în mod practicabilşi rezonabil.Astfel, Agenţia Feroviară Europeană, pentru a realizaaceste obiective, şi-a planificat activitatea în perioada2005 - 2010, astfel:- primul set de obiective comune de siguranţă privind

examinarea actualelor performanţe de siguranţă trebuieelaborat până la 30.09.2008, în vederea aprobării pânăîn 2009; acesta va avea în vedere identificarea şidefinirea obiectivelor în scopul asigurării şi menţineriinivelului de siguranţă;

- al doilea set de obiective comune de siguranţă privindprioritatea domeniilor în care siguranţa trebuie să fieîmbunătaţită mai departe trebuie elaborat până30.09.2010, în vederea aprobării până în 2011; acestava avea ca scop îmbunătăţirea nivelurilor de siguranţă,pe baza unei analize cost/beneficiu care să confereraportul optim rezonabil/practicabil;

5

- primul set de metode comune de siguranţă trebuieelaborat până la 30.09.2007, în vederea aprobării pânăîn 2008;

- al doilea set de metode comune de siguranţă privindmetodele folosite pentru evaluarea conformităţiiconform cerinţelor trebuie elaborat până la 30.09.2009,în vederea aprobării până în 2010;

- în ceea ce priveşte indicatorii comuni de siguranţă,aceştia trebuie să fie disponibili conform Reglementării91/2003 privind Statistica feroviară, începând din anul2007.

2.5. Principalele reglementări şi sisteme de lucrucare au stat la baza activităţii proiectului SAMNET

Activităţile în cadrul reţelei tematice SAMNET s-au bazat peDirectivele de Interoperabilitate (reţeaua convenţionalăşi de mare viteză), Directiva de siguranţă, precum şi peSpecificaţiile Tehnice de Interoperabilitate, agreându-sesistemul ERTMS/ETCS ca sistem de bază în armonizarea

tehnică a traficului european. Finanţarea proiectului a fostposibilă prin intermediul Programului Cadru European deCercetare nr. 5 - FP5, denumit „Competitive andSustainable Growth” şi finanţat de către UniuneaEuropeană între anii 2002 - 2006.

2.6. Activităţile desfăşurate în cadrul proiectuluiSAMNETActivitatea SAMNET s-a desfăşurat în strânsă legătură cuactivitatea proiectului SAMRAIL, bazându-se şi perezultatele altor proiecte europene de cercetare feroviară,precum TRAINSAFE (siguranţa vehiculelor feroviare) şiPROMAIN (mentenanţa infrastructurii feroviare).Au fost organizate 4 grupuri de lucru, 6 grupuri deutilizatori, 18 ateliere şi 11 întâlniri ale consiliului deconducere, respectiv ale comitetului tehnic, prezentatepe scurt în continuare.

Grupuri de lucru:Grupuri de lucru Programe de activităţi SarciniWG1 Strategia de cercetare

WP1.1 Elaborarea unei strategii decercetare în domeniul siguranţei feroviare

Să dezvolte un document privind strategia cercetăriiprivind managementul siguranţei folosind toaterezultatele şi concluziilor proiectelor anterioare, şi săidentifice necesităţile viitoarelor activităţi de cercetarecare să constituie un suport în luarea deciziilor.

WG 2Siguranţa funcţionalăşi reglementare

WP1.2 Elaborarea unor documente -normă privind siguranţa operaţională

Să întocmească şi să prezinte documente privindsiguranţa operaţională în strânsă conexiune cuaspectele organizaţionale şi economice, precum şi cuevaluarea accidentelor/incidentelor feroviare; să facilitezedialogul dintre părţi privind aspectele legate de siguranţăoperaţională, interoperabilitate şi reglementare.

WG 3Managementul Siguranţei

WP1.3 Elaborarea Managementului desiguranţă,a obiectivelor de siguranţă,respectiv procedurile de acceptare comună

Să dezvolte obiectivele comune de siguranţă şi săasigure implementarea ghidului de îndrumare privindManagementul Siguranţei Feroviare; să asigurediseminarea rezultatelor.

WG 4Certificarea şiacceptarea încrucişată

WP1.4 Examinarea şi evaluarea practicilorde certificare respectiv elaborareametodologiilor corespunzătoare

Diseminarea şi promovarea rezultatelor, a experienţeişi a celor mai bune practici acumulate în timpulproiectelor.

Grupuri de utilizatori:Grupurile de utilizatori au avut rolul de a promova procesul de armonizare asupra aplicării managementului siguranţeiferoviare, printr-un schimb intens de informaţii şi rezultate prezentate în cadrul proiectelor. Atelierele grupurilor de utilizatoriau fost libere şi deschise tuturor companiilor feroviare europene, inclusiv a celor neparticipante la proiectul SAMNET; auavut loc 6 ateliere ale grupurilor de utilizatori în care au fost prezentate şi diseminate rezultatele parţiale privindManagementul Siguranţei Feroviare, MSC, OSC, ISC, şi acceptarea comună a materialului rulant.Atelierele grupurilor de utilizatori sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Data şi locaţia Grupuri Obiective01.07.03Paris

Primul Grup de Utilizatori

A prezentat informaţii generale privind proiectele SAMNET şi SAMRAIL (au participat103 participanţi din 20 ţări)

15.12.04Sevilia

Al 2-leaGrup de Utilizatori

Dedicat Managementului Siguranţei Feroviare (95 participanţi din 20 ţări)

03.06.04Budapesta

Al 3-lea Grup de Utilizatori

Dedicată Managementului Siguranţei Feroviare, STI şi acceptării încrucişate amaterialului rulant (au participat 95 participanţi din 20 ţări)

18.01.05 Londra

Al 4-leaGrup de Utilizatori

Dedicată OSC, MSC, ISC, STI şi dezvoltării acceptării commune a materialului rulant (auparticipat 105 participanţi din 18 ţări)

09.06.05Copenhaga

Al 5-leaGrup de Utilizatori

Acceptarea încrucişată a materialului rulant, OSC, MSC, ISC şi aspecte ale strategiei decerecetare (au participat 81 de participanţi de la 54 de companii)

06.12.05 Lille

Al 6-lea Grup de Utilizatori

Concluzii

6

Workshop-uri SAMNET dedicateAu fost organizate 8 workshopuri dedicate unorprobleme specifice;

Întâlniri Data şi locaţia ObiectivePrimulWorkshop

14.10.03Utrecht,Olanda

Prezentarea rezultatelor,discuţiilor şi dezbaterilorSAMNET şi SAMRAILprivind proiectul de ghidîndrumător asupramanagementuluiSiguranţei Feroviare (52participanţi)

Al 2-leaworkshop

27.11.04UNIFE,Brussels

Workshop privindacceptarea încrucişată amaterialului rulant. Au fostprezentate exemple dinFranţa, Germania şiOlanda. (24 participanţi)

Al 3-leaworkshop

01.12.04Braunschweig,Germania

Prezentarea rezultatelorSAMNET şi SAMRAILprivind Ghidul deîndrumare aManagementuluiSiguranţei Feroviare,respectiv dezvoltareaconceptelor de OSC,MSC, ISC şi acceptareîncrucişată (47participanţi).

Al 4-leaworkshop

08.04.05Paris-UIC,Franţa

Workshop dedicatprocedurii de acceptarecomună a materialuluirulant. Au fost prezentateexemple variate deacceptare bilaterală (58participanţi)

Al 5-leaworkshop

18.05.05London, UK

Workshop organizatpentru a dezvolta şidiscuta conceptulMSC.(38 participanţi).

Al 6-leaworkshop

30.06.05Warsaw,Polonia

Prezentarea rezultatelorproiectelor SAMNET şiSAMRAIL; discuţii şidezbateri privinddocumentele deîndrumare realizatedespre SMS, CST, CSM,CSI ŞI acceptareaîncrucişată a materialuluirulant. (43 participanţi)

Al 7-leaworkshop

20.09.05Lisbon,Portugalia

Acest workshop a fostorganizat în 3 sesiuni(MSC, OSC, ISC (80participanţi)

Al 8-leaworkshop

13.10.05Florence, Italia

Workshop-ul a fostdedicat procedurilor deacceptare a materialuluirulant, cuprinzândnumeroase exemplebilaterale (55 participanţi).

Reuniuni ale grupurilor restrânse de lucru s-audesfăşurat după cum urmează:

Data Descriere Atelier Locaţie20.05.2003 Atelier SMS Madrid23.05.2003 Atelier Siguranţă

funcţionalăUtrecht

03.06.2003 Atelier Siguranţăfuncţională

Munchen

18.06.2003 Atelier MSC Paris23.06.2003 Atelier Strategii de

cerecetareBrussels

09.12.2003 Atelier acceptareaîncrucişată

Paris

14.04.2005 Atelier OSC, ISC Lille17.05.2005 Atelier-studiu de caz

(Eurotunnel)Londra

21.09.2005 Atelier OSC, ISC Lisabona

Rezultatele proiectului SAMNET

Rezultatele finale ale proiectului SAMNET şi nivelul lorpractic de aplicabilitate au fost expuse în Raportul sintezăprivind Managementul Siguranţei şi Interoperabilitatea,prezentat pe site-ul www.samnet/inrets.fr urmând caaceste rezultate împreună cu cele desprinse din proiectulSAMRAIL să stea la baza activităţilor viitoare desfăşurateîn cadrul ERA.Principalele rezultate ale proiectului SAMNET pot fistructurate în cadrul a două secţiuni distincte: SecţiuneaSiguranţă Feroviară şi Secţiunea Interoperabilitate.

2.7. Secţiunea Siguranţă feroviară2.7.1. Obiective Comune de SiguranţăObiectivele comune de siguranţă alături de indicatoriicomuni de siguranţă, au rolul de a măsura performanţa însiguranţă a sistemelor/subsistemelor feroviare precum şieficienţa sistemului de management al siguranţei; în modconcret aceste obiective reflectă nivelele de siguranţă caretrebuie cel puţin atinse de către diferite părţi ale sistemuluiferoviar (sistemul feroviar convenţional, sistemul feroviarde mare viteză, tunelele feroviare lungi, sau liniile feroviareutilizate numai pentru traficul de marfă) sau de cătresistemul feroviar luat ca un întreg, nivele care se exprimăprin intermediul unor criterii de acceptare a riscului atât înraport cu societatea cât şi cu indivizii. Deoarece despremodul în care trebuie exprimate obiectivele comune desiguranţă (cantitativ sau calitativ), Directiva de siguranţă nudă detalii, aceşti indicatori au fost evaluaţi şi analizaţi încadrul proiectului SAMNET, prin programul de activităţiWP1.2. Pentru evaluarea obiectivelor comune de siguranţăa fost propus un model generic bazat pe descompunerefuncţională, pe baza modelului arhitecturii feroviareelaborate de către Agenţia Europeană de InteroperabilitateFeroviară (AEIF); acest model a avut în vedere analizadetaliată a fiecărei funcţiuni în parte pentru a putea stabiliresponsabilităţile, riscurile asociate şi consecinţele.2.7.2. Metodele comune de siguranţăMetodele comune de siguranţă au fost analizate în cadrulproiectului SAMNET pentru:- a evalua nivelele de risc feroviar (prin tehnici de

identificare a hazardului, de analiză şi reducere a riscului),- pentru evaluarea conformităţii cu cerinţele prevăzute în

certificatele şi autorizaţiile de siguranţă (prin tehnici dereducere, control şi monitorizare a riscului) respectiv

- pentru satisfacerea cerinţelor de siguranţă necesare

7

subsistemelor feroviare care nu sunt acoperite despecificaţii tehnice de interoperabilitate.

2.7.3. Indicatori comuni de siguranţăIndicatorii comuni de siguranţă au fost studiaţi în cadrulproiectului SAMNET pentru a facilita evaluarea realizărilorobţinute ca urmare a stabilirii obiectivelor de siguranţă şipentru a monitoriza performanţele realizate; în modconcret, indicatorii comuni de siguranţă trebuie să indicemodul în care ar trebui obţinut nivelul optim de siguranţă,folosind tehnici de evaluare a riscului.2.7.4. Sistemul de management al siguranţeiSistemul de management al siguranţei a fost studiat îndetaliu prin proiectul SAMNET, luînd în consideraţie,comparativ, sistemele de management al siguranţei dincelelalte sisteme de transport; evidenţiindu-se faptul căgestiunea siguranţei alături de sistemul calităţii, sistemul degestiune al mediului şi sistemul de sănătate profesională şisiguranţă la locul de muncă, constituie o parte componentăesenţială a sistemului global de management al uneicompanii de transport.

În mod concret SAMNET a definit acest sistem ca fiindaranjamentul formal al unei organizaţii de transport realizatprin promovarea unor resurse, procese şi politici necesarepentru asigurarea activităţii în condiţii depline de siguranţă;în cazul activităţii feroviare, managementul de siguranţăeste promovat atât de către administratorul/ gestionarul deinfrastructură cât şi de către operatorul de transportferoviar.SAMNET a scos în evidenţă faptul că un managementeficient al siguranţei asigură identificarea efectivă ariscurilor la interfeţe, în condiţiile în care noile structuriorganizaţionale introduc interfeţe noi şi implicit noi tipuri derisc; astfel este posibilă gestionarea nu numai a riscurilorinterne (proprii companiei) respectiv limitarea riscurilorexterne companiei (care nu depind de politica companiei)dar şi gestionarea riscurilor de interfaţă împărtăşite cu alţiparticipanţi la actul de transport. Aportul adus prin proiectulSAMNET evidenţiază faptul că pentru a avea unmanagement performant al siguranţei este nevoie atât deun sistem de planificare şi control al riscurilor cât şi de unsistem dinamic de învăţare/instruire adecvat.

În acest sens asocierea dintre Sistemul de management alSiguranţei şi Ciclul Deming a condus - în cadrul proiectuluiSAMNET - la elaborarea unui ghid propriu de îndrumare,comparabil ca structură cu unele standarde de calitate(ISO9001 and ISO14001, 18001) dar care conţineelemente specifice de gestiune a siguranţei feroviare, cumar fi gestiunea accidentelor şi incidentelor feroviare,gestiunea siguranţei comunicaţiilor etc; elaborarea unuiastfel de ghid care să aibă o structură comună pentru toateţările membre a fost necesară pentru a uşura promovareaunei certificări şi autorizări comune de siguranţă.Nu în ultimul rând, proiectul SAMNET a relevat că unmanagement eficient al siguranţei feroviare se bazează peo cultură de siguranţă performantă.

2.7.5. Cultura de SiguranţăDeşi nu este menţionată în Directiva de siguranţă sau înSpecificaţiile tehnice de interoperabilitate, Cultura deSiguranţă ca parte integrantă a culturii unei companiireprezintă suma tuturor valorilor, standardelor şi modurilorcomune de comportament privind siguranţa în cadrul uneicompanii determinate atât de atitudinile persoanelor cât şide structura organizaţională, şi care se reflectă atât pe planintern cât şi pe plan extern. Importanţa Culturii de Siguranţăderivă din faptul că este un indicator relevant al calităţiimanagementului de siguranţă utilizat în cadrul companiilorferoviare. Acest concept a fost susţinut şi expus de altfel încadrul proiectului SAMNET cu ocazia unor workshop-uri şiprezentări, de către promotorii proiectului SAFECULTURE1 (UIC, SINTEF, NTNU).Având în vedere aceste aspecte, armonizarea culturii desiguranţă în cadrul reţelei de transport feroviar Europeandevine un obiectiv de maximă importanţă, care trebuieatins în realizarea interoperabilităţii feroviare.

2.8. Secţiunea Interoperabilitate feroviară2.8.1. Specificaţii tehnice de InteroperabilitateDirectivele de Siguranţă şi Interoperabilitate şi în particularSpecificaţiile Tehnice de interoperabilitate constituie părţi

1 AFER a luat parte la extensia proiectului SAFE CULTURE înRomânia, prin proiectul RAIL SAFE finanţat de către Comisia

ale procesului de armonizare a transportului feroviar, lanivel european; concluziile proiectului SAMNET au reiteratpunctul de vedere al Comisiei Europene:interoperabilitatea materialului rulant (în special cel motor)trebuie realizată în mod practic şi cu costuri cât mai reduse.Proiectul SAMNET a adus de asemenea, precizări şilămuriri privind:- armonizarea regulilor operaţionale;- efectele specificaţiilor tehnice de interoperabilitate asupra

operaţiilor din sistemul convenţional de cale ferată(Directiva 2001/16/EC);

- diferenţa dintre Specificaţiile Tehnice de Interoperabilitatepentru calea ferată convenţională şi Sistemul demanagement al Siguranţei: în timp ce primele descriuobiectivele care trebuie certificate în cadrul statelormembre, sistemul de management al siguranţei descrieîn ce mod (cum) aceste obiective certificate trebuiegestionate de către operatorii de transport/gestionarii deinfrastructură pe baza unui sistem dat de gestiune asiguranţei; regulile STI definesc cerinţele necesare unorpărţi ale sistemului feroviar de management al siguranţei(atât pentru administratori/ gestionari de infrastructură câtşi pentru operatori de infrastructură) fără a trata interfeţeledintre subsisteme. Astfel principalul efect al STI asupraSMS constă în crearea unui cadru necesar pentru unsistem optim de managenent a siguranţei prin stabilireaprincipalelor valori tehnice limită, cerinţe tehnologice şireguli ce trebuie aplicate pe toate nivelele dereglementare. În ceea ce priveşte specificaţiile tehnice deinteroperabilitate pentru operaţiile feroviare, acestea sereferă în primul rând la regulile de operare pentrupersonalul de la bord, regulile de pregătire a trenurilor,cerinţele medicale, în timp ce sistemul de managemental siguranţei are în vedere politica şi obiectivele desiguranţă, modul de instruire, evaluarea riscului şiinvestigarea accidentelor etc.

Specificaţiile tehnice de interoperabilitate specificăcondiţiile de siguranţă şi interoperabilitate la niveleuropean, lăsând statelor membre responsabilitatea de a

Europeană prin Programul Cadru nr. 6, în perioada august 2004-iulie 2005, fiind reprezentată de către dr.ing. Stelian PLATON

8

specifica condiţii relevante la nivel naţional sub aprobareaUniunii Europene.

2.8.2. Certificate de siguranţă

Pentru a depăşi barierele puse de către diferitelereglementări naţionale, a fost lansat Procesul de Aprobarea Siguranţei cu următoarele obiective:- operarea trenurilor de către operatori de transport care să

deţină un certificat pentru managementul propriu desiguranţă, precum şi certificate care să confirmerespectarea cerinţelor specifice de acces pe reţeauaferoviară, cum ar fi respectarea Specificaţiilor tehnice deinteroperabilitate, a regulilor naţionale de siguranţă,respectarea cerinţelor de competenţă a personaluluiprecum şi de autorizare a materialului rulant.

- în mod similar, administratorii/gestionarii de infrastructurătrebuie să deţină un certificat pentru managementulpropriu de siguranţă şi autorizarea care să confirmeîndeplinirea cerinţelor specifice pentru proiectarea,mentenanţa şi exploatarea infrastructurii, cum ar firespectarea specificaţiilor tehnice de interoperabilitate,regulilor naţionale de siguranţă şi a cerinţelor decompetenţă a personalului.

Deoarece încă, în unele state membre UE, regulilenaţionale de siguranţă nu respectă directivele europeneprivind interoperabilitatea, activitatea desfăşurată deSAMNET a căutat să definească cele patru categorii deprocese necesare de aprobare a certificării de siguranţă:1. Certificarea la nivel de componentă cum ar fi

pantograful, sau unitatea de semnal.2. Certificarea la nivel de subsistem, cum ar fi materialul

rulant, sistemul de semnalizare.3. Certificarea unor module integrate incluzând

organizaţiile şi sistemele de cale ferată cum ar ficertificarea operatorilor de transport (prin certificareamanagementului propriu de siguranţă feroviară) sauautorizarea exploatării materialului rulant pentruporţiuni specifice de infrastructură (cum ar fiacceptarea comună a vehiculelor feroviare).

4. Certificarea efectuării unor servicii cum ar figestiunea traficului pe anumite secţii de cale ferată sauautorizarea unui gestionar de infrastructură de agestiona şi de a întreţine anumite secţii de cale ferată.

Contribuţia proiectului SAMNET constă în identificarea şiexplicarea în detaliu a acestor procese, punând accentulpe:- actori (organizaţiile participante) la actul de transport

feroviar şi rolul lor în certificare;- criteriile de evaluare în vederea certificării de siguranţă,

cum ar fi de exemplu respectarea standardelor,conformitatea cu regulile de siguranţă şi cu criteriile deevaluare pe bază de risc, etc.;

- procesul concret de certificare de siguranţă (incluzândreînnoirea şi anularea certificatelor);

- identificarea problemelor privind acceptarea încrucişată/reciprocă a certificatelor la nivel de componentă,subsistem şi organizaţie.

2.8.3. Acceptarea reciprocă a produselor şi serviciilorferoviare

În acest sens, proiectul SAMNET a avut o contribuţie

majoră în sublinierea rolului esenţial al acceptăriiîncrucişate în vederea implementării Directivei deSiguranţă; au fost avute în vedere următoarele aspecte:1. Identificarea cerinţelor obligatorii din specificaţiile

tehnice de interoperabilitate (STI) şi din prescripţiilortehnice unificate (PTU), în perspectiva admiteriiCOTIF.

2. Tendinţele de ierarhizare între cerinţele STI,standardele EN şi regulile naţionale şi internaţionale; înacest sens, în vederea acceptării reciproce amaterialului rulant; proiectul SAMNET a sugerataplanarea treptată a divergenţelor prin abordareapragmatică a problemelor bazate pe estimareariscurilor calculate şi acceptate, urmând ca treptat,regulile COTIF să tindă la unificarea cu cerinţele STIaplicabile în Uniunea Europeană.

3. Necesitatea unor evaluări suplimentare la nivel decomponentă şi subsistem, înainte de acceptareacertificatelor de siguranţă şi elaborarea unui cadrucomun al documentelor de referinţă pentru admitereatehnică reciprocă a materialului rulant motor.Rezultatele preliminare SAMNET prin prismaexperienţei rezultată în urma acceptării reciproce amaterialului rulant au avut în vedere câteva cazurisemnificative:

- studiul de caz al admiterii materialului rulant TGV şi ICE3 pe reţeaua franceză de infrastructură LGV E (LinesGrand Vitesse Est) şi pe rutele germane de infrastructurăcătre Frankfurt şi Munchen incluzând reţelele DB, SNCF,DB Netz, RFF şi Autorităţile respective de Siguranţă(EBA şi DTT); acest studiu de caz a evidenţiat faptul căacceptarea reciprocă trebuie abordată în primul rând lanivel de vehicul/subsistem şi apoi la nivelulcomponentelor iar pentru aceasta, cerinţele naţionalespecifice trebuie să fie cât mai clare; în acest sens a fostsubliniată necesitatea adoptării unui cadru comunsimplificat bazat pe documentele de referinţă acceptatede autorităţile feroviare germană -EBA şi franceză –DTT(în prezent el conţine 40 de pagini şi acoperă 250 aspecteesenţiale). Pentru a obţine condiţiile de acceptareîncrucişată, a fost realizat în prealabil un caz de siguranţăcare să descrie diferenţele dintre standarde pentrufiecare tip de material rulant, să ofere mai multe soluţiiacceptabile şi care în final să conducă la rezolvareaoptimă a problemei de interoperabilitate, în condiţiileevaluărilor suplimentare şi ale testelor obligatorii care auconfirmat compatibilitatea vehiculelor cu cele douăinfrastructuri naţionale.

- cazul legat de omologarea trenului CDT 680 (Pendolinoîn varianta cehă); au fost evidenţiate costurile ridicate aleacestui proces datorate în primul rând faptului că proiectula fost demarat înainte de apariţia specificaţiilor tehnice deinteroperabilitate iar adaptarea lui la acestea a necesitatinvestiţii majore(costul modificărilor constructive ale ICE3 depăşesc 8 milioane de euro iar costurile omologăriiating 24 milioane de euro) iar în al doilea rândinflexibilităţii EBA (generată de impunerea de condiţiitehnice stricte) care a condus în final la reducereadrastică a ariei de interoperabilitate faţă de ceapreconizată iniţial.

- acceptarea reciprocă a materialului rulant pe coridoruleuropean Rotterdam – Milano

4. Realizarea interoperabilităţii vagoanelor trebuie

9

“acoperită” de către regulamentele existente (RIV,RIC, RID) rămânând ca problemele legate de unităţilede tracţiune să fie abordate direct prin prisma STI.Actualele proceduri în cadrul RIV au însă numeroaselimitări, nefiind în deplin acord cu cerinţele Directivelorde Interoperabilitate şi Siguranţă.

Există două categorii de factori necesari pentru a acceptaca interoperabil un vehicul feroviar:

· Factori de care trebuie să se ţină seama indiferentde infrastructura pe care operează vehiculul feroviar(cum ar fi rezistenţa la rupere, gabaritul static,eficienţa de frânare, viteza maximă etc)

· Factori dependenţi de interacţiunea cu infrastructurape care operează vehiculul feroviar (cum ar fiinterferenţa electromagnetică dintre vehicule şisistemele de semnalizare, sistemele radio, gabarituldinamic etc.).

5. Au fost studiate în cadrul proiectului SAMNET 5 tipuridiferite de scenarii de acceptare reciprocă între 2 statemembre A şi B (pentru diverse situaţii existente înstatul A, în vederea operării şi în statul B):

Scenariul A – Materialul rulant a fost autorizat de cătreAutoritatea de Siguranţă a statului membru“A”;

Scenariul B – Materialul rulant a fost deja autorizat în statulmembru “A” dar nu este acoperit pe deplinde STI;

Scenariul C – Materialul rulant a fost pus în funcţiuneînainte de adoptarea Directivei deSiguranţă de către statul membru “A”, fărăa avea emisă autorizaţie de punere înfuncţiune;

Scenariul D – Materialul rulant a fost pus în funcţiuneînainte de adoptarea Directivei deSiguranţă de către statul membru “A” şideţine o autorizaţie de siguranţă din parteaAutorităţii de Siguranţă;

Scenariul E – Cazul în care a fost realizat un vehicul noucare nu a fost încă autorizat în nici un statmembru.

6. În condiţiile necompletării în totalitate a STI, douăstate membre pot coopera pentru a promovaacceptarea bilaterală a materialului rulant şi aoperatorilor; astfel de situaţii cum a fost cazulTGV/ICE3, trebuie să aibă în vedere următoarele:

- principala sursă folosită pentru elaborarea cadruluicomun de referinţă sunt STI şi cadrul specificnaţional.

- excepţiile de la aplicarea STI trebuie avizate de cătreautorităţile de siguranţă în baza articolului 7(§a).dinDirectiva 96/48;

- în lipsa unor referinţe STI, trebuie adoptată orecunoaştere mutuală a cadrelor de reglementarenaţionale ca o garanţie a menţinerii nivelului actual desiguranţă.

3. Consideraţii finale3.1. Beneficiile generale ale proiectului SAMNET

- au fost realizate ghiduri de îndrumare şi proceduride lucru privind modul de implementare aobiectivelor Directivei de Siguranţă în scopul unei mai

bune înţelegeri de către personalul interesat(decidenţi, manageri, personalul executiv, etc.) acerinţelor ce trebuie respectate în acest scop.

- au fost luate în consideraţie rezultatele practicerezultate în urma unor studii de caz pentru a verificadacă estimările propuse sunt aplicabile în cazul ICS,MCS, OCS ŞI SMS; au fost valorificate rezultatele a3 studii de caz.Ø Eurotunnel, pentru a analiza aplicabilitatea

procedurilor de lucru pentru SMS; concluziile au fosttipărite în “Guidelines for Safety ManagementSystem”, şi “SMS assessment criteria, Positionpaper”.

Ø Woippy Manaheim, pentru a analiza aplicabilitateaprocedurilor de lucru pentru OCS; concluziile au fosttipărite în “Specific CSTs report Case study”.

Ø ICE3/TGV POS pentru a analiza aplicabilitateaprocedurilor de lucru pentru estimarea acceptăriireciproce a materialului rulant; concluziile au fosttipărite în “Cross Acceptance of Vehicles under theInteroperability & Safety Directives”.

- concluziile cercetării au fost raportate la cele maibune rezultate şi practici în domeniu fiindconsultate asociaţii şi organizaţii tehnice de prestigiuprecum AEIF, EIM, CER, ERRAC, CENELEC,ILGGRI, instituţii de cercetare, furnizori feroviaritradiţionali etc.

- rezultatele proiectului au fost făcute publice şiaduse la cunoştinţa celor interesaţi în vedereaculegerii de informaţii şi comentarii feed back dinpartea unor decidenţi precum ministereletransporturilor, autorităţile feroviare, furnizorii deservicii şi produse feroviare etc.

- preluând o parte din rezultatele proiectului SAMRAILproiectul a dezvoltat - pe baza unor studii de caz,modele şi cercetări - concepte esenţiale promovatede către Directiva de Siguranţă 49/2004, creândsuportul necesar Agenţiei Feroviare Europene pentrua putea promova, pe etape, implementareaobiectivelor prevăzute:Ø Obiective Comune de SiguranţăØ Indicatori Comuni de SiguranţăØ Metode Comune de SiguranţăØ Sistemul de management a Siguranţei feroviareØ Acceptarea reciprocă a produselor şi serviciilor

feroviare- proiectul SAMNET a propus adoptarea şi promovarea

unei culturi comune de siguranţă feroviară pentrutoate statele membre UE, luând în considerarediversitatea sistemelor feroviare naţionale şi dereglementare din aceste ţări, pentru a creea oarmonizare legislativă adecvată şi pentru a stabili înmod clar principalele obiective ce trebuie îndepliniteîn politica de transport feroviar.

3.2. Beneficii AFER

Din punctul de vedere al Autorităţii Feroviare Române,proiectul SAMNET a avut de asemenea conotaţiirelevante:

- a reprezentat prima participare internaţională de

10

anvergură la un proiect important privind identificareaproblemelor de implementare a Directivei desiguranţă 49/2004, cheltuielile ocazionate dedeplasarea celor 17 delegaţi AFER, în valoare depeste 8 000 EUR fiind suportate de către ComisiaEuropeană prin Programul Cadru European nr 5;

- a oferit delegaţilor participanţi - pe întreaga durată aparticipării - posibilitatea comunicării cu alte grupuri,asociaţii, inspectorate, administraţii şi instituţiiferoviare şi împărtăşirii experienţei acumulate îndomeniul siguranţei feroviare în scopul transmiteriicelor mai bune practici;

- prin intermediul grupurilor de lucru nou înfiinţate încadrul ERA, atît în cadrul secţiunii Interoperabilitatecât şi în cadrul secţiunii Siguranţă feroviară, s-a datposibilitatea experţilor români participanţi în proiectulSAMNET - începând cu anul 2006 - de a-şi continuaactivitatea de cercetare şi colaborare în cadrul ERA;

- prin amploarea, importanţa şi actualitateainformaţiilor transmise, prin înalta ţinută ştiinţifică amaterialelor prezentate precum şi prin calitateacontactelor realizate în cadrul activităţilor, se poateaprecia că participarea delegaţilor AFER la proiectulSAMNET a fost deosebit de oportună şi a deschisposibilitatea unor colaborări benefice cu experţi dinţările membre UE, în vederea respectării cerinţelor deimplementare a Directivei de Siguranţă 2004/49.

11