LEPTOSPIROZA

Boală infecţioasă acută: vasculită extinsă produsă de diferite serotipuri de

leptospire.

Zoonoză -> afectează prevalent animalele (domestice sau salbatice);

accidental omul prin contact direct sau indirect cu animalele infectate (infecţie

cronică renală şi excretor urinar de leptospire)

ETIOLOGIE

Leptospire: genul Leptospira -> strict aerobe, mobile (1 flagel – filament

axial); formă helicoidală; L = 6-20m; diametrul = 0,1m

- coloraţia Giemsa, impregnaţie argentică

- examinare pe câmp întunecat

- 2 specii de Leptospira:

1. L.interrogans (peste 250 serovariante) toate patogene pentru om.

2. L.biflexa – serovariante saprofite, nepatogene pentru om.

Serotipuri patogene: L. canicola; L.hebdomadis; L.pomona;

L.grippotyphosa; L.icterohaemorrhagiae (cu virulenţă diferită)

Cultură: medii artificiale

Rezistenţa leptospirelor: ape stătătoare, sol umed

EPIDEMIOLOGIE

1. Răspândire geografică: universală

2. Morbiditate: sporadică, endemică, mici epidemii (rural !)

3. Rezervor de infecţie: rozătoare, iepuri, arici, coioţi, reptile, păsări

migratoare, artropode, moluşte

- peste 180 specii de animale (natural)

- animale domestice: câini, pisici, bovine, porcine, caprine

4. Căi de transmitere:

a. Transmitere directă: - urina rezervorului animal natural

- muşcătura şobolanilor

1

- infectarea conjunctivelor prin aerosoli

contaminaţi

extrem de rar -> interumană: lapte, urină, act sexual,

congenital

b. Transmitere indirectă: - apă, alimente contaminate (mucoasa

bucală), sol

- baie etc. în ape contaminate

5. Sezonalitate: vară-toamnă

6. Receptivitate: generală; - prevalent sexul masculin (risc ocupaţional)

- adolescenţi, adulţi, tineri (înot, ski nautic etc)

PATOGENIE

Poarta de intrare: - tegument intact

- tegument cu soluţii de continuitate

- mucoase (conjunctivală, genitală, bucală, nazală)

Forma clinică: - serotip -> cu factorii de virulenţă

- doza infectantă (1010 leptospire / ml)

a. Poarta de intrare: leptospirele nu se multiplică ci diseminează pe cale

limfatică sau hematogenă în aproape toate organele şi ţesuturile organismului: ->

capacitate invazivă prin mişcările flagelului şi eliberarea de hialuronidază.

- lipopolizaharid (LPS) : conferă specificitate de serovariantă, inhibă fagocitoza,

favorizează diseminarea în SRE, asemănător endotoxinei bacililor gramnegativi.

b. Leziuni ale entoteliului vaselor mici: (Ag de natură glicopeptidică – GLP

toxigene) apar leziuni degenerative ale membranelor celulelor endoteliale ale

vaselor mici (capilare) => creşterea permeabilităţii vasculare, extravazare de

plasmă şi leptospire.

Consecinţa: ischemie locală => hipoxie, şi mici hemoragii la nivelul

organelor vitale

Vasculita sistemică permite migrarea şi proliferarea leptospirelor în aproape

toate organele şi ţesuturile: afectare heaptică, renală, a musculaturii scheletice,

pulmonară, a snc, oculară, hipovolemie cu hipo TA, infecţia intrauterină a

2

produsului de concepţie: avort; naştere prematură cu făt mort; leptospiroză

congenitală (leptospire în ţesutul embrionar sau al N-N; Ac de tip IgM specifici)

- lipoproteină majoră de suprafaţă (LipL32) -> nefrită tubulointerstiţială

Şoc infecţios -> CID (sindrom hemoragipar)

TABLOUL CLINIC

1. Incubaţie: 7-12 zile (extreme 2-26 zile)

2. Evoluţie în 2 faze succesive (bifazică):

- leptospiremică (septicemică)

- leptospirurică (imună)

A. FORME ANICTERICE: 85-90% din cazuri

1. Debut: sindrom infecţios: febră, cefalee, mialgii, artralgii

2. Faza leptospiremică (septicemică) => 4-7 zile

- manifestări digestive

- manifestări pulmonare

- stare de prostraţie

- sindrom cutanat(erupţii eritematoase, purpurice)

- sufuziuni conjunctivale

Leptospire în:

- - sânge

- - LCR

- NU în urină !

3. Faza leptospirurică (imună) – după 1-5 zile de afebrilitate

- reapare febra, cefalee intensă

- afectare meningeană -> NU leptospire în LCR şi sânge, (însă prezente în

urină) dar Ac specifici, IgM prezenţi (?)

- fenomene digestive

- afectare oculară: uveită, irită, iridociclită, corioretinită

=> durată: 4-30 zile

3

B. FORME ICTERICE: L.icterohemorrhagiae

- disfuncţie multiorganică

- evoluţie severă, NU bifazică => boala Weil

- decese în 5 – 10% din cazuri

- faza leptospiremică: 4-7 zile urmată de:

1. Afectare hepatică -> icter sclero-tegumentar

- TGP crescut

- insuficienţă hepatică acută

- hepatosplenomegalie

- sindrom hemoragipar (prin sufeinţă hepatică şi CID)

2. Afectare renală -> IRA (nefrită hemoragică, glomerulonefrită ! ?)

- oligurie, anurie

proteinurie, hematurie, - azot , K+, creatinină serică

cilindrii granuloşi, hialini - proteinurie, hematurie, cilindrii granuloşi, hialini

3. Afectare pulmonară: - tuse, spută hemoragică, hemoptizie

- infiltrate alveolare, alveolo-inter-

stiţiale sau interstiţiale => sindrom de detresă

- afectare pleurală respiratorie

4. Afectare miocardică: - miocardită

- +/- hipo TA -> colaps

5. Afectare oculară: - precoce: hemoragii conjunctivale

- tardive: uveită, irită, iridiociclită, corioretinită

- complicaţii: hemoragii retiniene, cataractă => cecitate

6. Afectare meningiană: NU leptospire în LCR (imună ?)

FORME CLINICE

I. Forme benigne: meningiană, pseudogripală, pulmonară

II. Forme clinice severe: 1=15%

- boala Weil

4

- prevalent serotipul L.icterohaemorrhagiae

- mortalitate: 5-10%

COMPLICAŢII

- sindrom de detresă respiratorie

- complicaţii cardiace: insuficienţă cardiacă congestivă

- complicaţii hemoragice

- complicaţii oculare: hemoragii retiniene, cataractă => cecitate

- complicaţii neurologice: meningoencefalită, mielită transversă, sindrom

Guillan-Barre

PROGNOSTIC:

- bun în formele anicterice

- rezervat în formele icterice

DIAGNOSTIC POZITIV

1. Date epidemiologice

2. Date clinice

3. Examinări de laborator:

- VSH, leucocitoză cu neutrofile

- CRP, creatinfosfataza

- Afectare hepatică, renală

- Evidenţierea leptospirelor în: sânge, LCR (în prima săpămână de boală),

urină

- Cultura leptospirelor: Tween 80 – albumină

- Tehnici PCR pentru evidenţierea ADN-ului leptospirelor (sânge, LCR,

urină, umoare apoasă).

- ELISA: anticorpi monoclonali pentru evidenţierea antigenului de

leptospiră în urină

- Reacţii serologice: - reacţia de aglutinare (IgM ) -> 1/100

- ELISA

- RIA IgM (săptămâna 2 – 3 de boală)

5

- Imuno-blot IgG

TRATAMENT

I. Antimicrobian, etiologic

1. Penicilina G -> 6 000 000 UI/zi -> 7 zile

2. Ampicilină: 3-4 (4-6)g / zi

3. Amoxicilină + acid clavulanic (2,4 – 3,6 g/zi)

4. Cefotaxim, cefriaxonă

5. Doxiciclină I zi -> 200 mg

zile 2-7 -> 100 mg/zi

6. Eritromicină

7. Claritromicină i.v.

II. Patogenetic

- reechilibrare HE şi AB

- depleţie: manită, diuretice -> afectare meningiană

- hepatotrope - afectare hepatică

- sânge, plasmă -> sindrom hemoragipar

- combaterea amoniemiei crescute

- corticoterapie (afectare miocardică, pulmonară)

- hemodializă în IRA

III. Simptomatic: antitermice, antialgice, sedative

6