22.04.2013

A n u l I I , n r. 3 7 5 , 1 2 p a g i n i , L u n i , 2 2 A p r i l i eA n u l I I , n r. 3 7 5 , 1 2 p a g i n i , L u n i , 2 2 A p r i l i e 2 0 1 32 0 1 3

CCeeaa mmaaii lluunnggăă ccaallee eessttee cceeaa ddee llaa uurreecchhii llaa iinniimmăă,, aaddiiccăă ddee llaaiinnffoorrmmaaţţiiee llaa ccoonnvviinnggeerree.. –– AArrsseenniiee BBooccaa

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Locuitorii de pe soşeauade centură a Braduluirecomandă şoferilor săcircule cu 30 km/hMai mulţi primari hunedoreni ar trebui să îşi mutebirourile pe şoselele de centură ce le ocolesc local-ităţile, pentru a simţi cum datul în gropi creează dis-confort, iar maşinile mai au puţin până la punctul derupere. Traficul greu este de obicei redirecţionat, pen-tru ca maşinile de mare tonaj să nu intre în centrullocalităţilor. Şoselele de centură sunt însă departe detitulatura de şosea, fiind mult mai potrivită descriereaunui poligon de încercare. <<< Pag. 12

Halatele albe de la Vulcan, tăiate deasupra genunchiului

Salarii încasate doarpe jumătate din cauza lipsei banilor

Angajaţii de la Spitalul din Vulcan din Valea Jiului vor primi, luni, doar jumătate dindrepturile salariale. Mai mult, la unitatea medicală nu mai pot fi efectuate internări pânăla data de 1 mai. Potrivit liderului de sindicat, Veronica Popescu, situaţia economică aSpitalului din Vulcan este una foarte gravă. <<< Pag. 3

Zeci de maşini de epocă au parcatpe Centrul Civic din PetroşaniExpoziţie în premieră la Petroşani. Piaţa Victoriei din localitate a fost sâmbătăpunct de atracţie pentru sute de iubitori ai maşinilor de colecţie. Aici, doicolecţionari din Valea Jiului au expus mai multe modele de maşini de epocă subegida „Retro Mobil Club România”. Piaţa Victoriei din Petroşani a fost sâmbătăun punct de atracţie pentru iubitorii maşinilor de colecţie şi nu numai.Petroşănenii au putut admira şi afla detalii despre maşini rare, cu o vechimecuprinsă între 40 şi 61 de ani. De asemenea au fost expuse şi trei motociclete, careau fost deliciul iubitorilor de vehicole pe două roţi. Evenimentul s-a desfăşuratsimultan şi în alte 16 oraşe mari din România. <<< Pag. 5

La Petroşani,

Ziua Verde a adunatpeste 1.000 de persoanela ecologizarea oraşuluiCea de-a doua ediţie a acţiunii „Ziua Verde”, organiza-tă la Petroşani, a adunat sâmbătă, peste 1.000 de vol-untari. Acţiunea a debutat pe centrul Civic cu un pro-gram artistic susţinut de elevii din localitate şi a contin-uat în zonele verzi ale oraşului unde voluntarii au plan-tat pomi şi au ecologizat zonele verzi. <<< Pag. 10

Şos

ea c

u lim

ită

de

vite

ză d

estinat

ă tr

afic

ulu

i gr

eu

2222 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luniţă Luni ,, 2222 AApprriilliiee 22001133,, 2222 AApprriilliiee 22001133

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

Antena 1Antena 1 ProTVProTV TVR 1TVR 1 Prima Prima TVTV06:00 - Dupa 20 de ani 07:00 - Stirile Pro TV 10:00 - Tanar si nelinistit 11:00 - Bruce si Lloyd 13:00 - Stirile Pro TV 14:00 - Tanar si nelinistit 15:00 - Treisprezece la cina17:00 - Stirile Pro TV 17:30 - Happy Hour 19:00 - Stirile Pro TV 20:30 - Nomadul 22:30 - Stirile Pro TV 23:00 - Dexter 00:00 - Las fierbinti 01:00 - Romania, te

iubesc! 01:45 - Stirile Pro TV 03:00 - Nomadul 04:45 - Serviciul

06:00 - Observator 08:00 - 'Neatza cu

Razvan si Dani 11:10 - In gura presei 12:00 - Mireasa pentru

fiul meu 13:00 - Observator 14:00 - Mireasa pentru

fiul meu 16:00 - Observator 17:00 - Acces Direct 19:00 - Observator 20:00 - Observator

special 20:30 - Studio sportiv 20:45 - Fotbal: FC

Steaua - FC Petrolul 22:45 - Un Show Pacatos

10:20 - Ora de business 11:10 - Legendele palatu-

lui: Luna imbratiseazaSoarele 11:50 - Legendele palatu-

lui: Luna imbratiseazaSoarele 12:30 - In cautarea vinului

pierdut 13:00 - Germana...la 1 14:00 - Telejurnal 15:00 - Teleshopping 15:30 - Maghiara de pe

unu 17:00 - Vreau sa fiu

sanatos! 17:30 - Lumea modei 17:40 - Legendele palatu-

lui: Luna imbratiseazaSoarele

18:20 - Legendele palatu-lui: Luna imbratiseazaSoarele 19:00 - Ora de business 19:45 - Sport 20:00 - Telejurnal 21:00 - Prim plan 22:00 - Povesti in halate

albe

07:00 - Frumoasa Ceci 07:30 - Cunoaste, Viseaza,

Iubeste! 08:30 - Totul despre mame 09:00 - Teleshopping 09:30 - Sotia perfecta 10:30 - Kiss Cinema 11:00 - Flavours, 3 bucatari 11:30 - Teleshopping 11:45 - Frumoasa Ceci 13:00 - Teleshopping 13:30 - Si eu m-am nascut in

Romania 14:30 - Teleshopping 15:00 - Dragul de Raymond 15:30 - Totul despre mame 16:00 - Cireasa de pe tort 17:00 - Trasnitii 18:00 - Focus 18 19:00 - Focus Sport 19:30 - Iubiri secrete 20:30 - Familii la rascruce

Luni, 22 Aprilie Luni, 22 Aprilie 20122012


RR ee ţţ ee tt aaRR ee ţţ ee tt aaZZ ii ll ee iiZZ ii ll ee ii

Ingrediente:500 g carne de porc pentru sniţel4-5 cartofi potriviţi2 ouăpipersaredelikat50 g făinăulei pentru prăjit

Preparare:Carnea se taie feli subţiri ca

pentru sniţel şi se bate cu cio-canul de sniţel, după care secondimentează. Se lasă carnea lafrigider, câteva minute până cepreparăm compoziţia pentrucrustă.

Cartofii se rad, se scurg bineîn mână şi se amestecă cu făina

şiouăle. După ce am obţinut o com-poziţie legată bine, se ia fiecarebucată de carne şi se acoperă cuaceasta compoziţie (se va insistapuţin).

Într-o cratiţă se pune ulei, iarcând acesta se încinge, se punbucăţile de carne şi se prăjescaproximativ 15 minute la focpotrivit.

Carne de porc în crustă de cartofiSurse din USL au declarat pentruGândul că deputatul liberal Dan RaduRuşanu va deveni şeful Autorităţii deSupraveghere Financiară, funcţia devicepreşedinte revenind celor de la PSD,un nume aflat în discuţie fiind cel al luiMircea Ursache. Conducerea instituţieieste numită de Parlament.

Megainstituţia unică gândită să preiaatribuţiile şi tot personalul Comisiei

de Supraveghere a Asigurărilor, ComisieiNaţionale pentru Valori Mobiliare şi Comisieide Supraveghere a Sistemului de Pensii Privateva reglementa piaţa asigurărilor, a bursei şi apensiilor private, mai exact va face regulilepentru tranzacţii de 6 miliarde de euro pe an.

Dan Radu Ruşanu a devenit favorit pentruşefia ASF după ce Daniel Dăianu, agreat inclu-siv de BNR, a spus pas, acceptând, de princip-iu, un post de vicepreşedinte executiv.Conducerea instituţiei - un consiliu de 15membri între care preşedintele şi cei treivicepreşedinţi - va fi numită de Parlament.Numirea membrilor Consiliului ASF se face pe

o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoiriimandatului.

Conducerea ASF ar urma să fie desemnatăde Parlament până la sfârşitul acestei luni, 30aprilie fiind data la care noua autoritate arurma să înceapă să funcţioneze. Potrivit unorsurse guvernamentale, şeful ASF va fi instalatchiar şi în condiţiile în care legea care aprobăordonanţa de urgenţă nu va fi promulgată pânăatunci de preşedintele Traian Băsescu.

Pe 4 aprilie, legea a fost retrimisă deBăsescu Parlamentului pentru reexaminare cuobservaţia că membrii Consiliului ASF ar tre-bui să aibă minimum 10 ani de vechime, nudoar 7 cum au propus parlamentarii.

Condiţia a fost respinsă în Parlament, cuatât mai mult cu cât l-ar fi împiedicat chiar peRuşanu să aceeadă la şefia ASF.

Iniţial, megaautoritatea urma să fie înfiinţatăpână pe 15 martie. Termenul a fost amânat însămai întâi până pe 15 aprilie, de deputaţi şi apoipână pe 30 aprilie de Guvern, prin OUG.

Sursa Gândul

Înţelegere în USL.

Dan Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii deSupraveghere Financiară

3333GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă LLuunnii,, 2222 AApprriilliiee 22001133LLuunnii,, 2222 AApprriilliiee 22001133

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Peste 10 proiecte pefonduri europenedepuse de adminis-traţiile locale hune-dorene au fost afec-tate de corecţii finan-ciare. MinisterulDezvoltării Regionale

şi Administraţiei Publice aaplicat 20 de corecţii finan-ciare pentru 12 proiectehunedorene. Valoarea totalăa corecţiilor financiare apli-cate depăşeşte 83 de mil-ioane de lei.

„La nivelul proiectelorfinanţate prin ProgramulOperaţional Regional, aferentejudeţului Hunedoara, au fast apli-cate un număr de 20 de corecţiifinanciare pentru 12 proiecte, acăror sumă se ridică la 83.359.879lei. Menţionăm că titlurile de cre-anţă emise de MinisterulDezvoltării Regionale şiAdministraţiei Publice, în temeiulprevederilor Ordonanţei deurgenţa a Guvernului nr. 66/2Q11privind prevenirea, constatarea şisancţionarea neregulilor apărute înobţinerea şi utilizarea fonduriloreuropene şi/sau a fondurilor pub-lice naţionale aferente acestora, aufost contestate de beneficiariiproiectelor cu finanţare euro-peană, ele nefiind soluţionatedefinitiv şi irevocabil de instanţelede judecată care sunt competentedin punct de vedere material şiteritorial să judece astfel delitigii”, arată viceprim-ministrulLiviu Dragnea în răspunsul oferitsenatorului Haralambie Vochiţoiuvizavi de situaţia proiectelor cu

finanţare europeană din judeţulHunedoara.

Ministerul a aplicat corecţiifinanciare pe proiectul PrimărieiPetroşani prin care a fost reabilitatCentrul Civic. Nemulţumiţi desancţiunea primită de la minister,reprezentanţii Primăriei Petroşanis-au adresat instanţei de judecată,cerând anularea actului adminis-trativ. Administraţia locală dinPetroşani a dat în judecatăMinisterul Dezvoltării Regionaleşi Administraţiei Publice (fostulMinister al Dezvoltării Regionaleşi Turismului), Direcţia Generalăde Constata¬re şi StabilireNereguli Fonduri Europene şiDirecţia Generală Autorizare şiPlăţi Pro¬grame. Surse din cadrulPrimăriei Petroşani au declarat căvizat de această este proiectul dereabilitare a Centrului Civic.Procesul a fost înregistrat pe rolulCurţii de Apel Alba Iulia în datade 14 februarie, iar primul termena fost pe data de 13 martie.Atunci, instanţa de la Alba a acor-dat o amânare, la cererea recla-mantului-adică PrimăriaPetroşani- pentru studiul întâmp-inării. Următorul termen al proce-sului este 24 aprilie. Proiectul dereabilitare a zonei pieto¬nale dinPetroşani, a parcurilor adiacente şia zonei Brădet, a avut o valoarede 17.277.091,50 lei (cu tot cuTVA), valoa¬rea finanţării neram-bursabile fiind de 13.629.203,74lei. Centrul Civic a fost finalizatîn noiem¬brie 2012, însă deja asuferit lucrări de re¬paraţii.Dalele de granit s-au mişcat de lalocurile lor astfel că au trebuit,multe din¬tre ele, înlocuite pecheltuiala constructorului-

Acomin.Un alt proiect afectat de

corecţii financiare este la Petrila.Aici adminsitraţia locală a câşti-gat, la Curtea de Apel Alba, pro-cesul pe care l-a intentatMinisterului DezvoltăriiRegionale şi Turismului pentruaplicarea unei corecţii financiarede 25 la sută la proiectul deasfaltare a străzilor de la Cap deLinie Petrila-Cap de Linie Lonea.

Reprezentanţii administraţieilocale din Petrila spun că sentinţaprimită la Alba confirmă corecti-tudinea licitaţiei organizate pentruasfaltarea străzilor ce fac legăturăîntre Cap de Linie Petrila şi Capde Linie Lonea. Sentinţa de laAlba poate fi atacată la ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie.Valoarea totală a proiectului de laPetrila este de 63.930.075,89 lei.Contractul a intrat în vigoare laînceputul lunii decembrie 2010 şitrebuie finalizat anul acesta pânăpe 2 octombrie. Lucrările suntefectuate de Zona D în asocierecu SC Vectra Service

Ministerul DezvoltăriiRegionale şi AdministraţieiPublice gestionează ProgramulOperaţional Regional 2007-2013,ce este structurat pe 5 axe prior-itare de dezvoltare şi o axă priori-tară de asistenţă tehnică. Lanivelul judeţului Hunedoara sunt60 de proiecte, structurate astfel:axa prioritară l - un număr de 15proiecte, pe Axa prioritară 2 - unnumăr de 8 proiecte, pe Axa pri-oritară 3 - un număr de 21proiecte, pe Axa prioritară 4 - unnumăr de 3 proiecte, pe Axa pri-oritară 5 - un număr de 13proiecte.

Ban

i pi

erduţi

de

Huned

oara

.

Nereguli de peste 83de milioane de leipentru proiectele cufinanţare europeană

Angajaţii de la Spitaluldin Vulcan din ValeaJiului vor primi, luni,doar jumătate din drep-turile salariale. Mai mult,la unitatea medicală numai pot fi efectuateinternări până la data de1 mai.

Potrivit liderului de sindi-cat, Veronica Popescu,

situaţia economică a Spitaluluidin Vulcan este una foartegravă.

Sindicalistul spune că dupăce toate sporurile lor au fostdiminuate la nivelul a 1 la sută,acum – la 4 zile de la data încare urmau să-şi încaseze drep-turile salariale, angajaţii de laSpitalul Vulcan vor primi doarjumătate din sumele cuvenite.

Situaţia, spune aceeaşiVeronica Popescu, a fost gener-

ată de plata datoriilor la stat,acumulate în ultimele luni.

„Am primit cele 3 miliarde(lei vechi - n.r.) de la Casa deAsigurări pentru serviciileprestate, dar conducerea a tre-buit să plătească datoriile lastat, pentru că nu ar mai fi pututfi negociat altfel contractulurmător cu CNAS. Aşa că numai sunt bani suficienţi pentrusalarii. Suntem într-o situaţiemai mult decât delicată”, adeclarat, pentru GDD, VeronicaPopescu.

Sursa citată a mai precizat căs-a încercat inclusiv o platăanticipată de la Casa Naţionalăde Asigurări de Sănătate , învaloare de 1 milion de lei, însăsituaţia nu a fost posibilă.

Mai mult, începând de luni,la unitatea medicală din Vulcannu mai pot fi efectuate internări.Serviciile aflate în contractul cuCasa fiind epuizate.

Halatele albe de la Vulcan, tăiate deasupra genunchiului

Salarii încasatedoar pe jumătatedin cauza lipsei banilor

De teamă că stocul de factor coag-ulant din spital nu le va ajunge olună întreagă, bolnavii din Gorj auajuns să-şi facă doar jumătate dinfiole şi păstrează pentru momentecritice. Autorităţile susţin însă căau suficient factor de coagulare. Înrealitate, bolnavii îl economisesc şinu le ajunge pentru tratament pro-filactic aşa cum se întâmplă cupacienţii din celelalte ţări aleUniunii Europene

În farmacia Spitalului Tg-Jiu există orezervă de factor de cuagulare, dar

asta nu-i linişteşte pe bolnavi. Ei spun căun tratament profilactic le-ar uşura viaţa şinu ar mai sta cu teamă zi de zi.

“Este foarte greu când noi de ani de zile

stăm la mâna statului roman. E adevărat căîn ultima perioada nu a mai exista o criză afactorului dar asta nu înseamnă că proble-ma este rezovlată. Eu nu îl fac tot şi asta ca

să nu consum prea mult dinrezerva tuturor. Mai las şialtuia care poate are nevoiemai mare ca mine. În alteţări se face tratament profi-lactic şi nu sunt atâtea prob-leme ulterioare ca la noi”, aspus Mircea Andrei, bolnavde hemofilie.

Pacienţii sunt predispuşila accidente zilnic, iar oricesângerare le poate fi fatală.

Asta spun chiar medicii care se ocupă dezecile de bolnavi din judeţul Gorj.Reprezentanţii Casei de Asigurări deSănătate susţin că sunt suficienţi bani înbuget pentru aceşti bolnavi.

“Au rămas şi bani din fondurile alocate.Nu este o problemă în acest moment şichiar dacă s-ar epuiza stocul noi suplimen-tăm cu cât ar fi nevoie”, a precizat DanielBondoc, director CJAS Gorj. Ca să fie însiguranţă, hemofilicii ar trebui să-şi admin-istreze tratamentul şi atunci când nu au osângerare şi ajung la urgenţe. De cele maimulte ori fac complicaţii şi din cauzaîmbolnăvirii articulaţiilor abia mai merg.

Costin SOARE

Tratament cu porţia pentru bolnavii de hemofilie

4444 Gazeta dGazeta de Dimineaţă Lunie Dimineaţă Luni , 22 Aprilie , 22 Aprilie 20132013



Rodica Muntoi Mîrza

Bursa Generală aLocurilor de muncăMuncii organizată,vineri, în judeţulHundeoara a stârnitinteres unui număr marede şomeri. Aşa se face căla un număr de 450 deoferte de angajare puse ladispoziţie, participarea afost de 1.057 de persoane.

Agenţiile Locale deOcupare a Forţei de

Muncă din judeţul Hunedoaraau fost luate cu asalt de sutede persoane fără loc de muncă,tineri absolvenţi, dar şi de per-soane interesate de ce maioferă piaţa hunedoreană amuncii. 81 de angajatori aupus la bătaie 450 de oferte deserviciu, în diferite domenii.Cele mai multe pentru per-soanele cu studii medii,respectiv confecţioneri, opera-tori prelucrare date, muncitorinecalificaţi, operatori de pro-ducţie, ospătare, barman şimulte altele. Şi pentru cei

care au absolvit studiisuperioare au fost disponibilecâteva oferte. Puţine, ce-idrept, faţă de numărul mare deabsolvenţi de facultate.

De asemenea, au existatmulte oferte pentru personal înasigurări, respectiv inspector şiasistenţi.

Cele mai multe angajări aufost făcute în municipiulPetroşani, unde 33 de persoaneau fost încadrate în câmpulmuncii. Locul doi pe judeţ afost ocupat de municipiulDeva, cu 22 de angajări, urmatde Simeria şi Haţeg cu câte 15şomeri angajaţi pe loc.

La bursă şi-au găsit pe locun serviciu 130 de hunedoreni,11 dintre aceştia urmând să fieangajaţi pe posturi cu studiisuperioare. Alte 250 de per-soane au fost selectate în ved-erea angajării.

Agenţia Judeţeană pentruOcuparea Forţei de MuncăHunedoara va monitoriza dupăun interval de 30 de zile câtedintre persoanele selectate aufost încadrate în muncă.

Sute de hunedoreniSute de hunedorenişi-au căutat unloc de muncă

Centrele de colectare vor plăti contraval-oarea deşeurilor feroase şi neferoase prinvirament bancarMinisterul Economiei asupus dezbaterii publice un proiect deordonanţă de urgenţă care să regle-menteze achiziţionarea de la persoane fiz-ice a deşeurilor feroase şi neferoase.

Guvernul vrea să interzică achiziţionarea dela persoane fizice a deşeurilor metalice

feroase şi neferoase provenite din sectorul energetic,inclusiv sectorul producţiei de petrol şi gaze natu-rale, al telecomunicaţiilor, serviciilor de apă şicanalizare precum şi din alte sectoare de utilitatepublică, fiind permisă numai achiziţionarea de astfelde deşeuri care provin din gospodăriile proprii.

Centrele de fier vechi vor plăti deşeurilenumai prin virament bancar

Hoţii de fier vechi care nu au conturi în bancănuz vor mai primi bani de la centrele de fier vechi.Potrivit actului normativ supus dezbaterii publice,cei de la centrele de fier vechi vor trebui săefectueze plata contravalorii bunurilor achiziţionateîn condiţiile exclusiv prin virament bancar, în contulspecificat de vânzător, cu respectarea dispoziţiilorlegale în materie fiscală.

Potrivit documnetului, amenzile pot fi de la10.000 lei la 50.000 lei, iar în cazul abaterilor

săvârşite de centrele de fier vechi, limitele minimeşi maxime ale amenzilor se majorează cu 50%.

Deşeurile metalice feroase şi neferoase care nurespectă prevedrile legale vor fi confiscate şi val-orificate în condiţiile legii, iar sumele obţinute înurma valorificării acestora se fac venit la bugetul destat.

Administraţiile locale din judeţul Hunedoara, darşi operatorii de telefonie mobilă, societăţile de elec-tricitate sau transportatorii feroviari se confruntă cuo avalanşă de furturi. Componente feroase sauneferoase ajung la centrele de colectare a fieruluivechi. Pentru continuarea activităţilor, păgubaşiialocă anual zeci de mii de lei pentru a înlocuicapacele furate sau echipamentele furate. Cu toateacestea, aleşii neamului – cei care ţin tocmaisteagurile teritoriului în Parlament – nu s-au grăbitsă-şi sprijine colegii din ţară.

Parlamentarii au retrimis, la începutul acestui anla Comisia pentru administraţie publică, organizareteritorială şi protecţia mediului tocmai o propunerede modificare a Legii deşeurilor. Prin acest act seurmărea tocmai asigurarea unui cadru legal care săgenereze amenzi şi pedepse mari pentru cei carefură „deşeurile” şi le duc la centrele de colectare.Acum Guvernul vrea să reglementeze activitatea decolectare a deşeurilor printr-o ordonanţă de urgenţă.

Numai la Petroşani anul trecut administraţialocală a alocat pentru înlocuirea capacelor de canalsuma de 40 de mii de lei.

GuvernulGuvernul

vrea Ordonanţă de Urgenţă

5555wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

ActualGGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luniţă Luni ,, 2222 AApprriilliiee 22001133,, 2222 AApprriilliiee 22001133


Dacă până la sfărşitul săptămânii trecute se spunea căelevii vor recupera zilele de 2 şi 3 mai sâmbăta, respec-tiv în 20 şi 27 aprilie, vineri aceste lucruri s-au schim-bat. Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara a emis oadresă prin care se precizează că zilele libere vor firecuperate în cursul săptămânii.

Elevii nu vor mai fi nevoiţi să vină sâmbăta la şcoală.Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara a emis, vineri, o

hotărâre adresată tuturor directorilor şcolilor din judeţ, în care esteeste precizat că recuperarea zilelor de 2 şi 3 mai 2013 se realizează peparcursul zilelor lucrătoare până la data de 24 mai. Prin urmare con-ducerea unităţilor de învăţământ va întocmi un program de recuperarecare va fi aprobat în Consiliul de Administraţie al unităţii, iar orelerecuperate vor fi consemnate în condica de prezenţă, atât pentru per-sonalul didactic cât şi pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic.


EleviiEleviinu vor mai mergesâmbăta la şcoală

Expoziţie în premieră laPetroşani. Piaţa Victorieidin localitate a fost sâm-bătă punct de atracţie pen-tru sute de iubitori aimaşinilor de colecţie. Aici,doi colecţionari din ValeaJiului au expus mai multemodele de maşini de epocăsub egida „Retro MobilClub România”.

Piaţa Victoriei din Petroşania fost sâmbătă un punct de

atracţie pentru iubitorii maşinilorde colecţie şi nu numai.Petroşănenii au putut admira şiafla detalii despre maşini rare, cuo vechime cuprinsă între 40 şi 61de ani. De asemenea au fostexpuse şi trei motociclete, careau fost deliciul iubitorilor devehicole pe două roţi.Evenimentul s-a desfăşuratsimultan şi în alte 16 oraşe maridin România.

„Expoziţia este o premieră atâtpentru judeţul Hunedoara cât şipentru muncipiul Petroşani. Noiorganizăm acest eveniment subegida „Retro Mobil Club

România”. Maşinile sunt privitede oameni ca fiind nişte curioz-ităţi, mai ales din cauză că sunttot mai rar sau chiar deloc văzutepe străzile din România şi suntfabricate în perioada 1953-1978.În general sunt maşini care auaparţinut blocului comunist,Germaniei Democrate,Cehoslovaciei, URSS-ului şi maipuţine care provin din ţări occi-dentale, Fiat-ul fabricat în Italia”,a declarat pentru GDD, GherghinNicolae, organizator.

În judeţul Hunedoara suntdoar trei membri ai clubului,însă doar doi au reuşit să ajungăcu preţioasele maşini laPetroşani. Colecţionarii aurăspuns tuturor întrebărilor şi auşi ponit câteva dintre maşini.

„Oamenii sunt foarte încântaţi,mai ales tineretul care nucunoaşte mărcile expuse încadrul expoziţiei. Mulţi ne între-abă date despre maşini şi dinacest motiv am şi făcut o micăprezentare a fiecăriei maşini laînceputul acţiunii. Totodată,fiecare maşină a avut în interiorulei date despre model, anul fabri-caţiei, numărul de modele fabri-

cate, puterea motorului, denu-mirea, cu alte cuvinte un scurtistoric al maşinii. Publicul a fostnumeros, mulţi s-au pozat cuexponatele şi ne-au întrebat dacăsunt funcţionale. Ei bine, pot săspun că toate maşinile de aicisunt funcţionale, au venit pe roţi,mai puţin una care a fost adusăpe platformă ca nu am avut timpsă îi montăm radiatorul”, adeclarat Ovidiu Zaharia, organi-zator.

Privitorii au admirat toateexponatele, au schimbat păreri şiunii, mai în etate, au fost chiarnostalgici

„Eu chiar am condus o astfelde maşină. Eram tânăr şi îmiaduc aminte cu câtă fală urcam lavolan. Atunci nu erau atâteamaşini ca şi acum şi dacă aveamun autoturism, il preţuiam şi îlîngrijeam ca pe o bijuterie depreţ. Mă bucur că am avut ocaziasă particip la expoziţia aceasta.Nu credeam că voi mai vedeavreodată în Petroşani maşiniltinereţii mele”, a declarat un viz-itator.

Tinerii însă au profitat deocazie să facă fotografii pentru

site-urile de socializare.„Sunt foarte tari. în

viaţa mea nu am crezut căvoi vedea aşa ceva în real-itate. Am făcut poze cuele şi le voi pune peFacebook. Oricum, amvăzut şi noi ceva intresantpe ziua de astăzi!”, a spusun tânăr.

Primăria Petroşani asprijinit organizarea aces-tei expoziţii retro, carepână la urmă s-a dovedit afi un real succes.


Zeci de maşini de epocăau parcat pe CentrulCivic din Petroşani

Complexul Energetic Oltenia va trece printr-o perioadăcritică în acest an. Următoarele luni sunt vitale pentruviitorul financiar al companiei. Deşi până acum enti-tatea energetică a reuşit să iasă pe profit, viitorul estesumbru pentru companie.

Managerul privat, Laurenţiu Ciurel numai garantează nici cănu vor exista disponibilizări în anul 2014. Ciurel a prezentat

situaţia financiară a companiei, recunoscând că în lunile aprilie şimai CEO va ieşi pe minus. Pe primul trimestru, CEO Oltenia a înreg-istrat un profit de 117 de milioane de lei din exploatare şi 56 de mil-ioane din cursul valutar. Conducerea Complexului Energetic Olteniasperă ca la finalul anului compania să nu termine pe minus pentru căîn acest caz se poate lua în calcul privatizarea. În privinţa disponibi-lizărilor, managerul privat afirmă căîn acest nu vor exista, însă în anul2014 nu se ştie, întrucât 242 deoameni se află în pragul pensionării.În acest moment, compania mai areîn rezerve peste 400 de mii de tonede cărbune la Rovinari, 257 de miila Turceni şi 224 de la Işalniţa.

Costin SOARE

Complexul EnergeticOltenia a intrat înzona crizei

GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă LLuunnii,, 2222 AApprriilliiee 22001133LLuunnii,, 2222 AApprriilliiee 22001133

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo6666


Dimineaţa reuşiţi să faceţirost de banii necesari pentru aîncepe o afacere. Ar fi bine săvă asociaţi cu un prieten, depreferinţă unul care se pricepe.

Traversaţi o perioadă favora-bilă pe toate planurile, în careaveţi ocazia să rezolvaţi prob-leme importante. Vă sfătuim săacţionaţi calm şi să nu vă grăbiţi.

Sunteţi într-o formădeosebită, de care ar fi bine săprofitaţi. Este o zi bună pentruafaceri şi călătorii, dar puteţi aveasucces şi pe plan sentimental.

Intuiţia va ajuta să prindeţio afacere care vă vaîmbunătăţi simţitor situaţiafinanciară. Consultaţi-vă cupartenerul de viaţă!

Vă gândiţi că aţi putea şidumneavoastră să începeţi omică afacere. Fiţi realist şi luaţiîn serios eforturile care văaşteaptă!

S-ar putea să reîntâlniţi unprieten vechi care va propune săfaceţi afaceri împreună. Merităsă încercaţi, însă ar fi bine să nurenunţaţi la prudenţă.

Este o zi foarte importantăpe plan sentimental. Fie văîndrăgostiţi, fie relaţiile cupersoana iubită trec într-onouă etapă.

Pe plan financiar începe să văzâmbească norocul. Puteţi câştigao sumă frumoasă, dacă văhotărâţi să colaboraţi într-oafacere.

Efectuez non-stop transportintern şi interaţional cu maşini

MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24t la cele

mai mici preţuri. Relaţii la telefon

0721749069 şi 0763633998.

PrestăriPrestăriServiciiServicii

Vând spaţiu comercial înPetroşani,strada Maleia –

prima construcţie pe stângamai sus de Insemex. Pretabil,

depozitare, punct de des-facere, cu o suprafaţă de 350

mp şi trei nivele. Preţ 99.000 euro negociabil

Relaţii la telefon 0722779324

VânzăriVânzăriAveţi un program foarte încăr-

cat. Sunteţi nevoit să faceţi omulţime de drumuri.Urmează săplecaţi într-o călătorie importanta.

După-amiaza aflaţi căurmează să primiţi o sumă marede bani, probabil o moştenire.Gândiţi-vă şi la aşteptărilepartenerului de viaţă!

HHoorroossccooppuull zziilleeiiHHoorroossccooppuull zziilleeiiDimineaţa sunteţi în formă

şi plin de entuziasm, sprebucuria partenerului de viaţă.Relaţiile cu prietenii sunt exce-lente.

Sunteţi hotărât să începeţio viaţă nouă. Puteţi să intraţiîn afaceri, pentru că aveţişanse să începeţi să lucraţi pecont propriu.

Administraţia locală dinPetroşani a început proce-dura de recuperare a cre-anţelor de peste 260.000de lei pe care FundaţiaGigi Becali le are pentruneplata taxelor şiimpozitelor locale la unimobil pe care această îldeţine în localitate

Potrivit purtătorului decuvânt al Primăriei

Petroşani, Nicu Taşcă,inspectorii de la Taxeşi Impozite localeau remis un titluexecutoriu cătreFundaţia Gigi Becalipentru recuperarea cre-anţelor înregistrate înultimii trei ani.

„Datoria este de peste260.000 de lei şi rezultă dinneachitarea obligaţiilor finan-ciare faţă de administraţialocală pentru imobilul pe careFundaţia Gigi Becali îl are înPetroşani”, a declarat, vineri,pentru GDD, Nicu Taşcă.

Acesta susţine că reprezen-taţii primăriei au trimis titlulexecutoriu la sediul Fundaţieidin Bucureşti, de unde au şiprimit o confirmare de prim-ire. Totodată, înştiinţarea deexecutare silită a fost afişată şila imobil.

Datoria de peste 260.000 delei este acumulată în perioadă2010-2012, plus un rest deplată din anul 2009 în sumă de25.000 de lei şi penalităţi.

Anual Fundaţia Gigi Becali artrebui să achite către PrimăriaPetroşani o sumă de 38.000de lei. Ultima plată făcutăpentru acest imobil a fost înaugust 2011 în valoare de20.000 de lei, sumă ce areprezentat datorii din aniiprecedenţi.

Fundaţia Gigi Becali esteproprietara unui imobil înCartierul Aeroport dinPetroşani. Imobilul a fost

cumpărat de patronulechipei de fotbal

Steaua în urmaunei licitaţii orga-nizate în luna ian-uarie 2007, cu

intenţia de a-i mutaîn Valea Jiului pe cei

din cartierul bucureşteanGriviţa care nu aveau case.

La acel moment, pentrureabilitarea imobilului, Becalispunea că a investit peste600.000 de euro. De atunci,nimeni nu a locuit vreodată înacel bloc, preţul cu care aufost scoase la vânzare aparta-mentele fiind unul foartemare, de aproximativ 30.000de euro/locuinţă.

Petroşănenii nu sunt dispuşisă dea atâţia bani pentru olocuinţă, mai ales în condiţiileîn care camerele sunt pline deigrasie, mucegai, iar podelelesunt umflate.

“E foarte scump. Nu sepoate. Este umflat parchetultot, curge apa pe sub el. Păi,de ce nu e niciunul vândut,

“Aici nivelul de trai efoarte jos şi cu 30 de mii deeuro se cumăpără un aparta-ment cu patru camere. Nu m-aş muta aici”, susţine bărbatul.

Acesta este de părere căapartamentele ar putea fi

închiriate tinerilor căsă-toriţi, pentru că “nucumpără nimeni lapreţul acesta, pentrunimic în lume”.

Blocul lui Gigi Becalidin Petroşani este anual

supus sechestrului asiguratorpentru că fundaţia patronului

Stelei nu achitădările locale.

credeţi că nu sunt destui tinericare ar vrea să cumpere unapartament? Se duc acolo şivăd parchetul ala de calci pe elşi sar lemnele în cap, nu sepoate”, spune un petroşănean.

Bărbatul afirmăcă are o ofertămult mai avan-tajoasă decâtcea din blocullui Becali.

“Stau la etajulunu, am centrală, îldau la cheie (apartamentul– n.r.) Are două balcoaneînchise, cu termopane pestetot. Şi îl vând cu 900 de mil-ioane. Cine să-i da luiatât?”, spune bărbatul.

Un alt petroşănean afir-mă şi el că 30 de mii deeuro pentru un apartament efoarte scump.

Cu datorii „executate”

Blocul părăsit al lui Becali nu este oofertă tentată pentru petroşăneni

Nicu Taşcă

Un părinteacuză pediatrii de la Spitalulde UrgenţăPetroşani deindiferenţăUn bărbat din Valea Jiuluiacuză personalul medical alsecţiei de Pediatrie dincadrul Spitalului de UrgenţăPetroşani de indiferenţă.

Ionuţ Tănase spune că şi-ainternat vineri copilul, în

vârstă de doar trei săptămâni, dupăce a fost diagnosticat cu pneu-monie.

Din păcate, l-a externatdupă doar două zile de

spitalizare pentru că, spune el, atâtcondiţiile din spital cât şi ati-tudinea personalului au lăsat dedorit. Vom reveni cu detalii înediţia de marţi.

7777GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă LLuunnii,, 2222 AApprriilliiee 22001133LLuunnii,, 2222 AApprriilliiee 22001133

Actual


Două persoane din Lupeni, unbărbat şi o femeie, au fostarestate preventive. Potrivitanchetatorilor, acestea făceauparte dintr-o grupare special-izată în traficul de persoane.

Arestarea preventivă a celordoi lupeneni a venit ca

urmare a unei decizii a Curţii deApel Craiova.

“Poliţiştii au pus în executaredouă mandate de arestare preventivăemise de Curtea de Apel Craiova.Mandatele au fost emise întrucâtcele două persoane sunt anchetatede către Tribunalul Gorj într-o cauzăde trafic de persoane”, a declaratcomandantul Poliţiei Lupeni, DănuţMocanu.

În aceste condiţii, politiştii dinLupeni au pus, vineri seara, în exe-cutare mandatele de arestare preven-

tivă. Bărbatul şi femeia care au

fostridicaţi de acasă au fost predaţipolitiştilor din Gorj care i-au şi dusîn judeţul Gorj pe raza căruia a şifost cercetat cazul

Cei doi sunt acuzaţi că au traficatminori din Lupeni în judetul

vecin,iar mai apoi victimele au ajuns pestehotare. În acest dosar, potrivit poli-tiştilor, sunt zece inculpaţi şi 50 devictime.

Pardelean Marius Lăcătuş şiTamara Lăcătuş (fostă Rostaş) auacasă copii minori care au rămas îngrija rudelor.

În iunie 2011, Tribunalul Gorj l-acondamnat pe Marius Lăcatuş, într-un dosar de trafic de minori, la 7 anişi patru luni de închisoare. Aceeaşiinstanţă a decis confiscarea de lalupenean a sumei de 1000 de euro.Tamara Rostaş, devenită între timpLăcătuş, a fost condamanată la patruani de închisoare. Prin aceeaşisentinţă instanţa de la Gorj a dispus,invocând două articole din CodulPenal, ca mai multe persoaneacuzate de DIICOT Gorj să fie elib-erate şi să nu aibă dreptul de apărăsi ţara.

Lupeneni arestaţi preventivpentru trafic de persoane

Nou-născutul din Târgu-Cărbuneşti a fost viu, dar a muritsfâşiat de câini. Acesta este rezul-tatul necropsiei. În prezent s-aînceput, in REM, urmărireapenală pentru omor calificat a per-soanei care a comis fapta. Vineri aexistat şi o suspectă, o asistentăcare a fost audiată câteva ore, iarapoi la controlul medical s-a sta-bilit că nu are nicio vină aşa cum adeclarat încă de la bun început.Cert este că lucrurile au căpătat onouă dimensiune după ce man-agerul Spitalului a decis să trimitătoate angajate la un control gineco-logic pentru a elimina orice suspi-ciune.

Vineri, în urma rezultatului necropsiei s-a stabilit că nou-născutul găsit mort lângăspital a fost viu, dar a murit sfâşiat decâini. Micuţul a prezentat şi câteva leziuniîn zona capului. În momentul de faţă,procurorul de caz a dispus începereaurmăririi penale a persoanei care a comisinfracţiunea.

„Procurorul din cadrul Parchetului depe lângă Tribunalul Gorj a dispus începereaurmăririi penale, în rem, pentru săvârşireainfracţiunii de omor calificat în cazul nou-născutului găsit decedat şi parţial devoratde animale în curtea spitalului orăşenescdin Târgu-Cărbuneşti, la data de 18 aprilie2013. Din actele premergătoare efectuatepână în prezent rezultă că nou-născutul s-anăscut la termen, a fost viabil, iar moarteaacestuia a fost violentă, datorându-se acţiu-nii sau inacţiunii unei persoane”, a declaratCristina Ciobanu, purtător de cuvânt al

Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.Lucrurirle au căpătat o altă faţă spre sfârşit-ul zilei când femeia suspectată de ancheta-tori că ar fi mama bebeluşului s-a dovedit afi nevinovată. Acest aspect a ieşit la ivealădupă ce femeia a fost supusă unui control

medical de specialitate. Aceasta lucra chiarîn cadrul Spitalului din Târgu Cărbuneşti.Oamenii legii continuă cercetările pentru ao găsi pe cea care a dat naştere copilului şiapoi l-a aruncat în curtea unităţii medicale.

Costin SOARE

Angajate controlate ginecologicAngajate controlate ginecologicla spitalul din Tg. Cărbuneştila spitalul din Tg. Cărbuneşti

Pregătiri pentru alegeriîn localitateahunedoreană

DensuşLocuitorii cu drept de vot din comuna hune-doreanp Densuş sunt aşteptaţi, în data de 26mai, să-şi aleagă primarul. Alegerile suntcauzate de faptul că primarul ales în vara anu-lui trecut, Sorin Ştefoni, a renunţat la mandatpentru funcţia de secretar de stat în MinisterulMuncii.

Astfel, pentru scrutinul din mai, persoanele intere-sate să ocupe funcţia de preşedinte sau locţiitor al

biroului electoral de circumscripţie sau la birourile elec-torale ale secţiilor de votare îşi pot depune dosarul. Suntacceptate doar persoanele care au absolvit studii juridiceşi nu fac parte din niciun partid politic.

Cei care îndeplinesc criteriile se pot înscrie la sediulInstituţiei Prefectului până marţi, 23 aprilie, ora 12.00,pentru funcţia de preşedinte sau locţiitor al biroului elec-toral de circumscripţie al comunei Densuş, Şi până în 14mai, ora 10.00, pentru funcţia de preşedinte şi locţiitoral birourilor electorale ale secţiilor de votare. La înscrierese va prezenta actul de identitate şi dovada absolviriistudiilor juridice. Desemnarea preşedintelui birouluielectoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se vaface până în 28 aprilie. Tot până la finele acestei luni,Primăria Densuş trebuie să delimiteze şi numerotezesecţiile de votare din comună.

Popicarii juniori ai Inter Petrila au ocupatnumai locul al patrulea la CampionatulNaţional. Antrenoul Marcel Dobrică adeclarat , încă de la începutul acestei luni,că va fi greu să urce pe podium. Deşi aujucat acasă, în faţa propriilor suporteri şipe pistele pe care le cunosc foarte bine,juniorii de la Inter nu a reuşit să urce pepodiumul Campionatului Naţional dejuniori ce s-a desfăşurat între 17-20 aprilie

la Petrila.În urma partidelor disputate la masculin, cam-

pioană naţională la juniori a devenit echipa CFROlimpia ABC Iaşi, urmată de CFR Câmpia Turzii şiICMRS Galaţi. Inter Petrila s-a clasat pe poziţia apatra, fiind urmată de Unio Satu Mare şi pe ultimulloc Siderurgica Hunedoara.

La fete, campioană naţională la junioare a devenitRomgaz Târgu Mureş, urmată de Conpet Ploieşti şiCorona Braşov.

Mihaela MIHAI

8888 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luni, ţă Luni, 2222 AApprriilliiee 2222 AApprriilliiee 2200113322001133

Actual

ColegiulNaţional deInformatică„CarmenSylva” dinPetroşani îşiprovoacă tal-entele. Eleviide aici suntinvitaţi la com-petiţie valorilorindividuale.Sub egida„Info are tal-

ent”, liceenii petroşă-neni de aici trebuiesă convingă juriulpentru a primi biletul nece-sar participării la fazajudeţeană a concursului detalente.

Info şi talentul la vedere...Liceenii au intrat în competiţia

talentelor. Elevii ColegiuluiNaţional de Informatică „CarmenSylva” din Petroşani vor avea joiocazia să demonstreze că sunt tal-

entaţiîn cadrul primei ediţii a concursu-lui naţional „Info are talent”.

„Este vorba de un concursorganizat în toate liceele din ţară,cu scopul de a identifica eleviitalentaţi. În unitatea noastră deinvăţământ preselecţia va avea locîn cursul zilei de joi, când eleviitalentaţi înscrişi în concurs vordemonstra juriului că sunt cei maibuni. La concurs pot participa ele-vii liceului care ştiu să cânte, sădanseze, să picteze sau au alte tal-

ente”,a declarat pentru GDD, LucianResmeriţă, directorul ColegiuluiNaţional „Carmen Sylva” dinPetroşani.

Acţiunea este coordonată deprofesorul Carmen Gheviza.

Concursul reprezintă o iniţia-tivă a Consiliului Naţional alElevilor, iar câştigătorii desemnaţiîn liceele participante vor mergela faza judeţeană şi ulterior la ceanaţională.

Rodica MUNTOI MÎRZA

Sună

gongu

l pe

ntr

u t

alen

te Elevii Colegiului Naţional“Carmen Sylva” scot talentele de la naftalină

Îndrăgita artistăTatiana Stepa ar fiîmplinit, duminică,

50 de aniCunoscută şi apreciată solistă de muzică folk, TatianaStepa ar fi împlinit duminică 50 de ani. Cei care i-auapreciat melodiile nu au uitat-o, pe 21 aprilie, aupostat pe site-urile de socializare melodiile regretateiartiste şi mesaje comemorative.

Tatiana Stepa, cântăreaţă de muzica folk, s-a născut la 21aprilie 1963, în Lupeni, judeţul Hunedoara. Duminică ar fi

împlinit 50 de ani dacă nu ar fi fost răpusă de o boală incurabilă, în7 august 2009. Totuşi, împărăteasa folkului, cum a fost numităTatiana Stepa, a luptat cu boala, şi nu a renunţat la scenă. Ea a susţin-ut ultimul concert cu doar câteva zile înainte să se stingă, pe data de31 iulie, în cadrul festivalului Folk You, din Vama Veche. O săp-tămână mai târziu, pe 7 august, avea să moară la Spitalul Militari dinBucureşti. Tatiana Stepa a plecat la ceruri la 46 de ani, după o lungăsuferinţă cauzată de cancerul de col uterin.

Prietenii din Valea Jiului, oameni care au cunoscut-o şi apreciat-o, au postat duminică mesaje şi melodii ale regretatei artiste pe site-urile de socializare, în semn că nu au uitat-o, în semn de respect pen-tru cea care, cu vocea ei, i-a îmbucurat ani la rând...

„Draga Tatiana îmi este foarte greu să aleg o melodie, dar dis-tribui doua melodii care îmi plac foarte mult. TU nu ai murit, rămâiîn sufletul nostru prin cântecele tale. În memoria Tatianei vă rog săascultaţi măcar o melodie a ei „, este scris într-un mesaj de pe un sitede socializare.

Tatiana Stepa a fost înconjurată de muzică de la o vârstă fragedă.A cântat prima dată pe scenă când era la grădiniţă. În copilărie aurmat cursuri de balet, vioară şi pian. În septembrie 1982, pe sta-dionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit"Şi-am să-mi fac o doină", rămânând în componenţa acestuia până înanul 1985, iar din anul 1992 până în anul 1996, a fost membră aCenaclului "Totuşi Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole.Din anul 1996 până în 2009 a mai susţinut spectacole pe majoritateascenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa,Republica Moldova şi Bulgaria.

Rodica MUNTOI MÎRZAInter Petrila, înInter Petrila, înafara podiumuluiafara podiumului

GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă LLuunnii,, 2222 AApprriilliiee 22001133LLuunnii,, 2222 AApprriilliiee 22001133 wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


9999

Actual

Deputatul PPDD de ValeaJiului, Monica Iacob-Ridzi,crede că specialiştii ausoluţii pentru mineritul dinValea Jiului însă deciziacontinuării acestei activităţieste una politică.

Aceasta este concluzia pecare parlamentarul hune-

dorean a desprins-o după celedouă zile de discuţii din cadrulworkshop-ului ce a avut loc laPetroşani şi a cărui temă princi-pală a fost identificarea de soluţiipentru dezvoltarea durabilă aresurselor minerale convenţionaledin România.

Potrivit deputatului, în contex-utul reorganizării sistemului ener-getic, aportul specialiştilor, alcadrelor academice şi al tehnicie-nilor din producţie este unulesenţial, „chiar decisiv”. Soluţiiletrebuie să vină din Valea Jiului.

„Am înţeles că soluţii pentruun viitor sigur al activităţiiminiere şi termoenergetice existăşi încă nu puţine. Pentru ca aceste

soluţii să poată fi puse în apli-care, este însă nevoie de o deciziepolitică. Tocmai de aceea, m-amangajat ca raportul pe care spe-cialiştii participanţi la workshop-ul de la Petroşani îl vor întocmiîn urma acestei sesiuni de lucru,să-l prezint în ParlamentulRomâniei”, a declarat MonicaIacob Ridzi, citată de un comuni-cat remis mass-media.

Potrivit sursei citate, printresoluţiile identificate se regăseşte

şi construirea unui nougrup energetic la termocentrala dela Paroşeni, care să foloseascăhuila din Valea Jiului şi retehnol-ogizarea termocentralei Mintia, în

vederea utilizării în continuare acărbunelui, ca şi combustibil şinu a gazului, aşa cum s-a vehicu-lat în ultima perioadă. TotodatăComplexul Energetic Hunedoaratrebuie inclus într-o nouă con-strucţie energetică, bazată pe pro-ducţia de energie pe utilizareaunui un mix de resurse (cărbune,apă, vânt, soare etc.).Revitalizarea sistemului de ter-moficare şi extinderea lui lanivelul tuturor localităţilor din

Valea Jiului şi asigurarea, în acestfel, a încălzirii locuinţelor la unpreţ competitiv, investiţii minimeîn cadrul exploatărilor minieredin Valea Jiului sunt alte soluţii

pentru mineritul şi energia dinHunedoara. Totodată, specialiştiiau ajuns la concluzia că trebuieexploatate resursele aurifere şicuprifere din Munţii Apuseni,ceea ce ar însemna o mare piaţăpentru energia produsă pe bazacărbunelui din Valea Jiului. La felde importantă este şi imple-mentarea unui mecanism decolaborare între administraţiile

locale din Valea Jiului, CEH şisindicate, precum şi societateacivilă.

La workshop-ul de la Petroşaniau participat personalităţi alevieţii academice, ştiinţifice, eco-nomice şi sociale din ţară.

La workshop-ul de la Petroşaniau participat personalităţi alevieţii academice, ştiinţifice, eco-nomice şi sociale din ţară.

Monica Iacob-Ridzi cheamă Guvernul să ia decizii pentru minerit.

Un nou grup la TermocentralaParoşeni pentru huila din Valea Jiului

„Îi rog şi pe această cale pe domnii miniştri Varujan

Vosganian şi Constantin Niţă să ţină cont de părerile spe-

cialiştilor români în ceea ce priveşte soluţiile pentru

viitorul industriei miniere şi energetice din România.

Aplicând aceste soluţii, întocmai şi la timp, salvăm zeci de

mii de locuri de muncă pentru oamenii din Valea Jiului,

Deva din judeţul Hunedoara şi, în acelaşi timp, asigurăm

independenţa energetică a României” - Monica Iacob

Ridzi.

Judeţul Hunedoara,aproape izolat derestul ţării. Ieşirilespre vest-Oradea şispre sud-Oltenia dinjudeţul Hunedoarasunt reprezentate derute rutiere extrem dedegradate şi pericu-loare. TronsonulŞoimuş -Vârfurile,care face legăturaîntre judeţeleHunedoara-Arad şiBihor este chiar maidegradat decâtDefileul Jiului, rutăce asigură accesul înjudeţele din sudulţării.

Trafic infernal întreDeva şi Arad

Tronsonul dintre Bradşi Ştei este unul greu accesibil,carosabilul fiind degradat şi plinde gropi. În timp ce GuvernulPonta susţine că reabilitareaDN76 între Deva şi Oradea estenecesară, lucrările întârzie săapară. Sutele de gropi din caros-

abil fac drumul aproape imprac-ticabil, iar şoferii sunt nevoiţi săse deplaseze cu o viteză demaxim 30-40 km/h. Nici măcarîn aceste condiţii nu au sigu-ranţa că pot evita craterele dinasfalt, riscând, în unele locuri sărămână cu maşinile suspendate,fără roţi, planetare sau bucşe.

Guvernul condus de VictorPonta a eleborat un proiect de

hotărâre pentru aprobareaexproprierilor pe tronsonulDeva-Oradea, aferent DN76,suma estimată a fi necesarăfiind de 36 mii lei. Licitaţiapentru reabilitarea acestui tron-son a fost realizată încă de anultrecut, dar între Brad şi Ştei nua fost aruncată nici măcar olopată de asfalt pentru a acopericel puţin unul dintre craterele

formate în stratul de asfalt. DN 76 Deva-Oradea a fost

împărţit în şase tronsoane:Şoimuş-Brad, Brad-Ioneşti,Ioneşti – Vârfurile, Vârfurile-Ştei, Ştei-Beiuş şi Beiuş-Oradea.

Tronsonul cuprins întreŞoimuş şi Vârfurile a fost scosla licitaţie încă de anul trecut,dar lucrările au întârziat să

apară. Valoarea estimată a con-tractului este de 274.370.981lei, acesta permiţând achiz-iţionarea ulerioară de lucrări înva¬loare maximă de 54.874.196lei. Termeul de finalizare alucrării este de 36 de luni de ladata atriburii contractului.Contractul de reabilitare a DN76, Şoimuş- Vârfurile, va fiîmpărţit în loturi. Astfel, lotul 1cuprinde porţiunea Şoimuş-Brad, lotul 2 porţiunea Brad –Ioneşti, lotul 3 tronsonul Ioneşti– Vârfurile.

Investiţia presupune reabil-itarea a aproximativ 64 de kilo-metri de drum naţional.

DN 76 (E79) este situat înpartea de vest a României,având originea în DN7 la ieşireadin municipiul Deva, în comunaŞoimuş, iar punctul terminus lakm 184+390 în municipiulOradea, unde se intersectează cuDN1. Este prinipala cale deacces din Hunedoara în Oradeaşi Arad, iar pe partea hunedore-ană E79 a fost recente modern-izat între Deva şi Valea Jiului,urmând ca lucrările pe DefileulJiului spre Gorj să înceapă încurând.

Mihaela MIHAI

Ieşirile din Hunedoara spre vestşi sud, poligoane de încercare

Lic

itaţ

ia e

ste

adju

dec

ată.

Se

aşte

aptă

lucr

ările

Cea de-a doua ediţie a acţiunii„Ziua Verde”, organizată laPetroşani, a adunat sâmbătă, peste1.000 de voluntari. Acţiunea adebutat pe centrul Civic cu un pro-gram artistic susţinut de elevii dinlocalitate şi a continuat în zoneleverzi ale oraşului unde voluntariiau plantat pomi şi au ecologizatzonele verzi.

Peste 1.000 de persoane s-au întâlnitsâmbătă în parcul de pe Centrul

Civic cu autorităţile locale pentru a marcacea de-a doua ediţie a acţiunii din cadrulforumului Pro Urbis, „Ziua Verde”. Deşi laînceputul lunii acţiunea care are la bazăvoluntariatul a fost amânată din cauzavremii, acest lucru nu i-a descurajat pe vol-untarii care au venit în număr mare pentrua demonstra că se poate trăi într-un oraşcurat.

„La eveniment au participat peste 1.000de tineri, reprezentanţi ai unor asociaţii dinmunicipiul Petroşani. Am deschis aceastăactivitate în noul nostru Centru Civic cu unmoment artistic în care fiecare instituţie deînvăţământ a avut un reprezentant care şi-a expus punctul de vedere privind viaţasănătoasă într-un mediu curat. Ne bucurămcă a venit atât de multă lume, am primit şisolicitări telefonice de la alţi cetăţeni careau dorit să se alăture acestei acţiuni”, adeclarat Elisabeta Wersanski, PrimăriaPetroşani.

Tinerii au primit din partea autorităţilorlocale saci menajeri şi mănuşi pentru ecol-ogizare. De asemenea, în cadrul programu-lui Ziua Verde au fost plantaţi peste 200 depuieţi de pomi în localitate.

„Am ecologizat în special zonele dinjurul unităţilor de învăţământ, adică fiecaregrup de elevi a curăţat zona din jurul şcoliide unde învaţă. Cei de la asociaţii au ecolo-gizat Parcul Central Carol Schreter şi celde pe centrul Civic. Pot să mai spun că omare parte din puieţi au fost deja plantaţi laşcoli şi în zona verde în cadrul programului„Scoala altfel”, a adăugat ElisabetaWersanski.

Printre voluntari a fost prezent, primarulTiberiu Iacob Ridzi, împreună cu soţia sa,deputatul Monica Iacob Ridzi şi micul lorfiu, Andrei, care şi-a ajutat părinţii săplanteze puieţi de Tuia.

„Am aşteptat cu mare bucurie această zi,pe care am intitulat-o generic „Ziua verde”şi la care s-au angrenat peste 1.000 de par-ticipanţi: şcolile, colegiile, voluntarii CruciiRoşii, Casa Pollicino, Asociaţia ProParâng, Asociaţia Sfânta Varvara, Asociaţia

Petro Aqua, Centrul Cuore, AsociaţiaBujori de Munte.

Am fost de asemenea bucuros să potparticipa şi la acţiunea de plantare de puieţide Tuia, în curtea viitorului aşezământ pen-tru persoanele în vârstă, care va fi amenajatîn clădirea şcolii din Dărăneşti. Cu atât maimult cu cât am făcut o echipă excelentă cufiul meu Andrei, care a participat astăzi laprima sa lecţie de ecologie”, spune TiberiuIacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroşani.

Elevii prezenţi la acţiune s-au bucurat căpot să facă măcar pentru o zi oraşul maifrumos. Ei consideră că Ziua Verde ar tre-bui organizată măcar o dată pe lună.

„Sunt bucuros că am venit astăzi sădemonstrăm tuturor cât este de uşor şi deplăcut să trăieşti într-un oraş curat. Eu credcă petroşănenii ar trebui să înţeleagă căomul sfinţeşte locul adică este necesar să

ne mobilizăm şi să îngrijim de mediulînconjurător. De asemenea, este foarte binecă se mai plantează pomi atât în curteaşcolii cât şi în zonele verzi din oraş”, adeclarat Mihai, un licean din Petroşani

Şi cei care nu au participat la acţiune auavut doar cuvinte de laudă cu privire lainiţiativa autorităţilor publice locale.

„E foarte bine ceea ce se îăntâmplă aici.Nu am ştiut mai repede că veneam şi eupregătită să ajut cu câte ceva. Cert este cănu trebuie o zi anume pentru curăţireaoraşului. Fiecare trebuie să facă ordine sisă păstreze spaţile din jurul blocurilor şi sănu arunce deşeurile la întâmplare. Aşaputem avea un oraş curat cu care să nemândrim” a declarat o petroşăneancă.

Tot sâmbătă, a fost inaugurat mini-amfiteatrul amenajat lângă TeatrulDramatic I.D.Sîrbu, pe Centrul Civic.

Rodica MUNTOI MÎRZA

11001100 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luni , 22 Aprilie ţă Luni , 22 Aprilie 22001133 22001133



Coadă ca pe vremea luiCeauşescu la Târgu-

Jiu. Nu la alimente sau laalte produse ieftine, ci laBursa Generală aLocurilor de Muncă, orga-nizată , vineri, la Casa deCultură din municipiu.Aproape o mie de gorjeniaflaţi în căutarea unui jobs-au călcat în picioare ca săajungă primii în faţa anga-jatorilor care au pus labătaie aproximativ 500 delocuri de muncă. Poliţiştiiau făcut cu greu faţă celorcare s-au îmbrâncit pentruo slujbă.

Prima probă pentru şomeri afost cea de rezistenţă fizică.

La ora 10.00, chiar când s-a datstartul, sute de persoane aşteptaudeja la coadă să intre în Casa de

Cultură din Târgu-Jiu. Dupăcoate, nervi şi îmbrânceli, gor-jenii au ajuns în faţa angajatato-rilor, care i-au supus unui alt test.Dacă unii tineri au tratat totul cape o glumă, cei trecuţi de 40 de

ani au fost vizibil îngrijoraţi defaptul că nu îşi pot găsi un loc demuncă.

“Am ajuns să ne batem laintrare care ajunge primul.Doamne fereşte! O să fie din ce

în ce mai rău, iar noi cei mai învârstă nu o să mai avem nicioşansă”, a spus o şomeră.

Unii nu au fost mulţumiţi deoferte, alţii au tot sperat să-şigăsească un job. Cei mai norocoşiau fost cei care au intrat primii la

angajatori. Un post de inginer afost ocupat în câteva minute.

Puşcăriaşi dornici demuncă

14 deţinuţi de la PenitenciarulTârgu-Jiu, care mai au doar câte-va luni până la eliberare, au trecutpragul Casei de Cultură pentru aparticipa la Bursa Generală aLocurilor de Muncă. Nu s-auîmbulzit şi chiar le-au făcut înciudă celor care stăteau de orebune la coadă ca să ajungă laangajatori, întrucât li s-a dat drep-tul să intre în sală imediat cum auajuns. Dar să nu vă gândiţi că auvenit neînsoţiţi. AngajaţiiPenitenciarului au stat cu ochii peei chiar şi în timp ce studiau ofer-ta. Optimişti, deţinuţii au fostconvinşi că se va găsi şi pentru eiun job. Unul dintre ei mai are deexecutat doar trei săptămâni şivrea să se angajeze imediat dupăce va scăpa de cătuşe. Alţii s-auîntors dezamăgiţi în penitenciar.La bursă au fost prezenţi aproxi-mativ 50 de angajatori, care auoferit aproape 500 de joburi.

Costin SOARE

Disperare fără margini la bursaDisperare fără margini la bursalocuri lor de muncă din Gorj locuri lor de muncă din Gorj

La Petroşani,

Ziua Verde a adunat peste 1.000 de persoane la ecologizarea oraşului

Nu ştiu cum şi cucine va fi făcută aceaacademie de fotbaltrâmbiţată dinspreLunca Jiului, dar unlucru este clar.Există oameni de fot-bal, foşti jucători,care chiar îşi doresc

să mai vadă fotbalişti cres-cuţi în Valea Jiului.

Nu voi face acum un inventaral valorilor locale din anii `90, oadevărată cohortă de fotbalişti tal-entaţi dar important că la niveluleconomic accesibil acum, existăun interes din partea unor foştimari fotbalişti.

La Jiul, Toni Sedecaru şi Sorin

Henzel se chinuie cu ce au. Deşirezultatele cu Jiul II sau cujuniorii A1 nu-i prea ajută, ei seîncăpăţânează să creadă până laurmă „puşcă” ceva.

Pe de altă parte, MarinTudorache, Cosmin Kanduth,Viorel Stancu sau DamianMilitaru (acesta din urmă, tot laJiul) încearcă şi ei, din poziţia lor,

să resusciteze fotbalul local. Aiciexistă un alt plan, despre care voivorbi mai pe larg într-o ediţieviitoare, legat de o şcoală de fot-bal.

Henzel, Sedecaru, Militaru,Tudorache, Stancu, ce generaţii!Vor putea ei oare să insufle cevamai departe?

Pagină realizată deGenu Tuţu

11111111GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luni,ţă Luni, 2222 AApprriilliiee 220011332222 AApprriilliiee 22001133

Sport

Henţ cu mânaHenţ cu mâna SSiimmbboolluurrii îînn mmiişşccaarree

Sportul universitar dinPetroşani aniversează în acest an65 (1948) de ani de existenţă, prinprezenţa echipei de rugby ŞtiinţaPetroşani şi 50 de ani (1963) de lacâştigarea titlului naţional univer-sitar de către echipa de fotbal.Prilej cu care vom prezenta peparcursul mai multor episoadecâteva momente din aceşti ani,selectate dintr-o carte jubiliarăaflată în lucru „65 de ani de sportîn Dealul Institutului”.

Episodul 3

Prima performanţă:titlul naţional

universitarOdată intrată în circuitul com-

petiţional, fie chiar şi numai la niveljudeţean, Ştiinţa Petroşani nu treceneobservată. Cu o pregătire rig-uroasă, sub bagheta aceluiaşiantrenor Gheorghe Irimie, ţinteşte,într-o provocare naţională, spre unobiectiv îndrăzneţ: finala campi-onatului naţional universitar.Reuşind un comportament bun înjocurile eliminatoare cu echipe dinalte centre universitare de renume,câştigând o grupă preliminară laBuşteni, după care în semifinale, adispus cu 2-0 de MedicinaBucureşti.

Ştiinţa Petroşani ajunge să dis-pute finala pe ţară a campionatuluiuniversitar! Adversar, în iulie 1963,

echipa Politehnica Bucureşti, undejucau printre alţii Maksai, Şt. Miu,Mândru etc. Ştiinţa Petroşani vaînvinge cu 1-0 (gol I. Dinu) intrândîn posesia titlului, cu o garnitură dejucători ce va intra în istoria insti-tuţiei de învăţământ superior dinPetroşani: Holda (P. Tudor) –Pâsculescu, Stănilă, Silv. Popescu, I.Dinu, Noje, Liviu, Lică, Marina, V.Papură, D. Marinescu, I. Nagy,Trânc, Milea.

A fost o bucurie imensă în medi-ul studenţesc la Petroşani, demon-strându-se cu acest prilej că oechipă dintr-un centru mic, poaterealiza o performanţă atât de mare.

Echipa din „Dealul Institutului”va trata la fel de serios şi următorulsezon, 1963-1964 în cadrulCampionatului Naţional Universitar,când se va clasa pe locul 4, pentruca în sezonul următor să ocupe locul2, vicecampioană, după o finală

pierdută cu 4-5 la lovituri de la 11m (1-1 la sfârşitul timpului regula-mentar) cu Universitatea Cluj.

Trebuie spus că în vara lui 1964,echipa Ştiinţa Petroşani ocupă locul1 în Campionatul regional. A fost unfinal cu peripeţii, ştiinţa ocupândprimul loc, la egalitate cu AurulBrad. Dar s-a făcut o şmecherie,Aurul Brad jucând după 24 de orede la finalul ediţiei, adică în ziua deluni, meciul cu ConstructorulHunedoara, câştigând cu 18-0 (!!?),suficient pentru a depăşi Ştiinţa lagolaveraj. Ştiinţa face contestaţie laComisia de sport a C.C. al P.M.R.,care decide un rezultat la „masaverde”, 3-0 cu Minaur Zlatna (rezul-tat iniţial nevalidat), astfel căpetroşenenii sunt declaraţi campioniai regiunii Hunedoara, cu dreptul departicipare la barajul de promovareîn Divizia „C”.

Meciul tur de baraj, cu cam-pioana Olteniei,Progresul Strehaia estecâştigat, pe stadionulde la Lonea, cu 2-0 deŞtiinţa Petroşani, daroltenii întorc rezultatulîn retur cu 3-0, pro-movând în Divizia„C”. Au jucat atuncipentru Ştiinţa: Holda,P. Tudor (portari),Păsculescu, Rakosi,Noje, V. Tudor,Bulbucan, I. Dinu, I.Nagy, Bursumac, T.Munteanu, Mercurean,Stănilă, Răsădeanu,Feri Covaci.

Jubileu

6655 ddee aannii ddee ssppoorrtt îînn6655 ddee aannii ddee ssppoorrtt îînn„„DDeeaalluu ll IInnssttii ttuuttuu ll uu ii ””„„DDeeaalluu ll IInnsstt ii ttuuttuu ll uuii ””

Ştiinţa Petroşani 1963

Ştiinţa Petroşani 1964

Special

HHoorraaţţiiuu LLaassccoonnii,, ddee llaa00--44 llaa ddeebbuutt,, llaa ttrreeiimmeecciiuurrii îînn NNaaţţiioonnaallăă!!În prima decadă

a acestei luni, maiexact pe 8 aprilie,ultimul jucător pecare Jiul l-a datechipei Naţionale(dintr-un total de 10),Horaţiu Lasconi, aîmplinit 50 de ani.Atacant de mare rafi-nament şi viteză,Lasconi a acumulat200 de prezenţe înDivizia „A”, marcând34 goluri.

Cele mai multesezoane, 8, le-a

petrecut la Jiul (1979-82,1983-87, 1989-91), dar amai jucat la Chimia Rm.Vâlcea (1982-83) şi Steaua(1988-89).

Debutul lui HoraţiuLasconi în Divizia „A” s-aîntâmplat pe 26 martie1980, la Cluj, într-un meci„U” Cluj-Jiul Petroşani, peactualul nou stadion al lui„U”. Gazdele au învinsatunci cu 4-0, HoraţiuLasconi care încă nu

împlinise 17 ani

(născut pe 8 apr.1963), era introdus lascorul de 3-0 pentru clu-jeni, în min. 54 în locul luiPetre Grigore, de cătreantrenorul Viorel Tălmaciu,alături de Cavai, Varga,Stoichiţă, Bucurescu sauSălăgean.

Anii au trecut, Lasconi aacumulat experienţă, larevenirea sa de la Steauaunde a jucat în sezonul1988-89 a intrat în vizorulselecţionerilor echipeiNaţionale, el fiind convo-cat în iarna lui 1988 deantrenorul Emeric Jenei. Ajucat în trei partide,România-Polonia 2-2 (6febr. 1988), Irlanda-România 2-0 (23 martie1988) şi R.D. Germană-România 3-3 (30 martie1988), printre coechipieriilui Lasconi, amintindu-i peS. Lung, Rednic, Andone,Klein, Mateuţ, Covaş,Cămătaru, Bölöni, Geolgăusau Ov. Sabău.

Se poate spune, un saltimens de la momentul 0-4la Cluj în `80, la meciurileîn echipa Naţională în `88.

Horaţiu Lasconi

11221122 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luni, ţă Luni, 2222 AApprriilliiee 2222 AApprriilliiee 2200113322001133

Actual

Mai mulţi primarihunedoreni ar trebuisă îşi mute birourilepe şoselele de centurăce le ocolesc local-ităţile, pentru a simţicum datul în gropicreează disconfort, iarmaşinile mai au puţinpână la punctul derupere. Traficul greu

este de obicei redirecţionat,pentru ca maşinile de maretonaj să nu intre în centrullocalităţilor. Şoselele decentură sunt însă departede titulatura de şosea, fiindmult mai potrivitădescrierea unui poligon de

încercare.

„Valurile Dunării” peşoseaua de centură aBradului

Brad, unul dintre municipilehunedorene care are şosea de cen-tură. Aici, pentru că intervenţiaautorităţilor aproape că nu seîntrevede, iar craterele din piatracubică sunt greu de depistat şi încondiţii perfecte de vizibilitate,locuitorii au amplasat un bannerprin care fac apel la şoferi să cir-cule doar cu 30 de kilometri laoră.

„Viteza maximă admisă 30km/h. Vă rugăm insistent sărespectaţi prevederile acestuiindicator. Locuitorii acestei străzivă mulţumesc!” sunt cuvinteleinscripţionate pe un banner

amplasat la ieşirea de pe şoseauade centură a Bradului dinspreDeva.

La intrarea pe şoseaua de cen-tură nimic nu îi pregăteşte însă peşoferi pentru ceea ce vor găsi petronsonul în cauză. Drumul, con-struit în urmă cu ani din piatrăcubică este greu practicabil.Carosabilul s-a lăsat aşa că, înmajoritatea lui, este doar „un valşi-o dună”, şoferii fiind nevoiţi săfie cu ochii în patru după gropi.Principala senzaţie atunci cândtranzitezi şoseaua este „rău demare” din cauza mişcării „val-urilor create aici”.

Proiect de reabilitarePrimarul municipiului Brad,

Florin Cazacu, susţine că admin-istraţia locală are un proiect pefonduri europene pentru reabil-

itarea acestui tronson. Lucrărilevor începe numai după ce se vaobţine finanţarea şi se va stabiliconstructorul. Până atunci înăşoferii, dar şi locuitorii acesteistrăzi, vor trebui să aştepte intro-ducerea canalizării şi modern-izarea reţelei de apă. Edilulrecunoaşte că această şosea nu afost proiectată pentru a susţinetraficul greu, iar reparaţiile exe-cutate nu au rezistat.

„În acest an vor începelucrările. Este un proiect pe carel-am depus de vreo trei ani şi careare finanţare pe fonduri europene,iar acum se află în faza de con-tractare a execuţiei”, a declarat,duminică, pentru Gazeta deDimineaţă, Florin Cazacu, pri-marul municipiului Brad.

Potrivit sursei citate, proiectulare o valoare de 1,5 milioane deeuro. Cazacu spune însă că vaîncepereabilitarea şoselei de cen-tură numai după ce va fi intro-dusă canalizarea şi va fi modern-

izată reţeaua de apă. Este vorbadespre un alt proiect care însă seaflă numai în faza de obţinere afinanţării.

Nici şoseaua de centură amunicipiului Deva, deşi nu este lafel de „bombardată” ca şi cea dinBrad, nu este una „decentă”. Şiasta cu toate că acest tronson afost asfaltat în ultimii ani. Gropidestul de adânci au apărut şi aici,iar cei care nu cunosc drumulsunt victime sigure.

Până nu demult şi şoseaua decentură a municipiului Petroşania fost tot un poligon de încercare.Administraţia locală a plombatînsă gropile, dar operaţiunea esteuna care are ca şi garanţie„viitorul apropiat”. Pe şoseaua decentură a municipiului Lupeni,deşi reabilitată pe fondurieuropene, gurile de canal suntmai înalte decât stratul de asfalt,iar câte o groapă poate să îşi sarăîn faţă fără să te semnalizeze.

Şos

ea c

u l

imit

ă de

vite

ză d

esti

nat

ă tr

afic

ulu

i gr

eu

Locuitorii de pe soşeaua de centură a Braduluirecomandă şoferilor să circule cu 30 km/h

Poliţiştii Secţiei 7 Poliţie Rurală Turbureaau fost sesizaţi de Poliţia Filiaşi că unbărbat de 36 ani din comuna Ţînţărenijudeţul Gorj se află internat la SpitalulFiliaşi fiind victima unui accident de cir-culaţie produs pe raza localităţii sale.

Urmare a primelor cercetări efectuate depoliţişti a rezultat faptul că un conducător

auto de 46 ani din Tg-Jiu, în timp ce conducea unautoturism pe D.C. Floreşti, a părăsit partea caros-abilă răsturnându-se pe partea dreaptă a drumului,după care a părăsit locul accidentului fără încuvi-inţarea organelor de poliţie. În urma impactului cusolul a rezultat accidentarea bărbatului de 36 de ani,pasager în autoturism, care a plecat la domiciliu.

Ulterior s-a prezentat la Spitalul Orăşenesc

Filiaşi, judeţul Dolj, unde a solicitat îngrijiri med-icale. Poliţiştii continuă cercetările în vederea sta-bilirii împrejuărilor în care s-a produs accidentul decirculaţie. În cauză s-a întocmit dosar penal subaspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corpo-rală din culpă şi părăsirea locului accidentului fărăîncuviinţarea organelor de poliţie.

Costin Soare

A fugit de la locul accidentului

Documents

22.04.2013