22932352 Ursula Schiopu Curs Psihologia Copilului

5/10/2018 22932352 Ursula Schiopu Curs Psihologia Copilului

http:///reader/full/22932352-ursula-schiopu-curs-psihologia-copilului-55a0c36a9e0

__. __ .MINISTERU l lNVJ . . tAMtNTU lU IUNIVE :RS ITATEA -- BUCURE$TI

URSULA S



I

I Capitolul LI Capitolul ILCUPRINS

PARTEA INTlrProbleme Introductlve

- O iJitchIJ .. s",c in il psiholo,iei copillllN i I; 14,dturll psibololie; co -pil~ '" .11. Itiint.. 61. Obiectul ,iproblemele puholosie.i copilului 6.1. Sa1'cinile plihologic.i copilului 0 8~. Legltura plihologici copiJulul cu alte diacipline 9Biblioarafie 14

- MnorUl. In pd/Jolo,i. &opilului 15I. Conlidera~ generale 15LMetodelc de eereeesre in p&iholosia copilului 0 11~. Claslflcaeea meeodelcr 26Bibliografie 27

Capitolul m - F01'm4tea Ii t i. e zvo l llR ' ps ii JokJ ,i e i &Opilzlluj e itii",. 281. Cele mai veehi preocupari eu privire la copil 28a. Marxiamul ti influenpa sa BlUpr. denoltlcii paihologlei cepiluh 36~.A doua etapl1 a dezvoltArii psihologiei copilulu.i 38.. Dezvoltarea plihologiei c.opilului in etapa actual! (occident) 43, . D c :z vol ta rc a p ti ho lo g ie i coplluJui 10 U.R.S.S. 50'Bibliografie 68

PARTEA A DOUAProblem.eJe de bad ale de% voltlril entogenetice " plihicului

Capitolul IV. - Factorii care determinti detrJoltar'lI psibiCiJ II copilului 61I.Cum teebule pdvitA p1'oblema fac:torilor de dczvoltarc a psihicului 612.. Ercditatea ti relul ei In dezvoltarea psihicl. PoziPile blologlsee 63 .3. Mediul. factor de dezvoltare a puhlcului copllului 68.. B ducap,a ti in fluC Jl~ .. uupr. formhll pc.l:looalit 'tii copllului 13BiblioJl'uic 78

PARTBA A TREIADezyolwea oDtogenedciCapitolul V. - AspICt,u 4 b~ t4 /Uf:r;Dlt.,ii &DPiluJMjr, Creltere t 1 matucizate

2.. Dezvoltarea emhriologic.i . 0 0 0,. F en om en ul ,i legile ctefteril (aspeete ale denoltlrii) 4. Dezvo1tarea aiaemului nervos inOlltogenezi. ,. C1teva probleme de b a z A ale dezvoltlrli 10 OJ:ItoSe.nemBibliografie

Capitolul VL

CapitOlul vn.

828285S K10 412 2129PARTEA .A PATRA

Stadille dezyoltlrii psihiccStunls ti,.,.,ii. PriI l ' lMl It# dtl (iillli .I. Na,tcrCl. Copilul nou-nltcut. Ptimde trei luni 02. Dezvoltarea Wdibill~ in prime1e rei luni d. via;!~. Copllul de 1 a 3 la 6 huti .... C op l1 ul de la , luni la 1 an ' 0 BdUa&p. copilului pbli Ia Ull anBiblioarafl.eNut1/1 l " ,coU7nI l .I. Peccesele de amoqtere i. Dezvoltatea afectivitl~

1 3 3IS S1 3 < 414 91 6 01 7 '1 7 6178181I v a

. . .,)



464 CUPJ:tNS

Capitohll VIII.

. .Capitolul lX.

3. Dezvolearea voioStli .4. Dezvoltarea mifcicilor,. jocul la eoplful I1ntepreiCoia[. "6. :Edll~~a ,i'rolut ei Ia .copilul anteprescolarBlbliogcaiic:

- C",c,mnidl. 8snM"u .u co~; "."DIMI.DnVoItarea. fisia a copilului prq



CAprrOLUL IVFACTOR II CARE DETERMINA DEZVOLTAR I :A jPSIHI ,CAA C OP ILULUI

1. ,Cum . trebu ie_ privita .prebleme factorilor de dezYoltara plihic,ului., .Dezvoltarea psihica a copilului este deosebit de. comp1icat4." Cei 2ani ai primei pirti a vietH, ani in care se formeaza Ii se dezvoltA omu

fUnta folcsitoare SOCietitiil sint ann formirii con',tiint"ei Ii personalitatii.primii 10 ani de viaJi se pun bazele conduitei, a capacitAp,i de a gindilmcra, in~eJege, se pun bazele intereselor ~i teebutntelor.: modalitApIorle satisface etc. In legatura cu tcate aeestea se nasc 0 serie de intrebari :anume ,iin ce chip este ~terminati forma.1-eacomplexi multilaterala asonalitilii copilului; caractenil sau, cliferitele capacitAp,l . Aptitudini ? Cunasc intereselel dorintele ,inazuintele la copil ,i apoi la .adolescent l'CIn ce fel? De ce? ExistS vreo legitate in toati sma aceasta .de fenomExisti vreo online ? $i daci exist!, care lint factorii care determina ord,iconfera caracterul de legitate in dezvoltarea psihica a copilului? laserle de prebleme imPortante cirora trebuie S8 le l'ispundi pSiho_copilului. _ . . ..D eoarece once fenomen este determiner de enumite cauze, ,iin .ceepriVette dezvoltarea psihici a copilului .. anwhite cause determini caliIimodalitapJe 'specifice de exprimare a insUfirilor ,i.particutaritap.lor pnalitA Pi sale. A ceste cauze constituie actori de influenta ai. dezvoltA riice ordiD. sint acelti factor!; de ordin biologic" de crdin social .. sau de,

personal, individaal? ... Faart.e ascupti a fost .,i este .4iscupa~"i contFoversa f~inPfjci cuvire 1 a . atabilirea actorilor dezvoltArii psihice a copilului 'l...fe1ul~.~8Ceftia acponeaza asupra dezvoltArii .. tn genere. putem diferen.tia citeva pozitii fundamentale in. acproblema. '



62 PROSLEME; DE BAZA A D EZVOLT AR II ONTOGENETIC A PSIHlCUl..Ula) In primul rind, pozitii care considers c a dezvoltarea copilului se facin ansamblu .. sub influenJ:a unui singur factor. Astfel, teoriile biologiste considera ci ereditaiea este factorul esential ,iexclusi sau cvasiexclusiv de ihfluent! a dezvoltirii psihice. Aceste teorii, idealiste in esenta, considera erditatea ca factor de baza al de~volta.ri.i onlogenetice ...absolutizeazi rolul ~erditap.i, creind un determinism pur biologic procesului complicat al desvc

tirii psihic:e.b) In al ~oilea rind, existA pozitil care consideri ci dezvoltarea psihic. a copilului se datorefjte influen~eia doi sau ma.i multi factori (teoria celor dfactori), dar privesc acefti factori ca fiind neschinibati Ii influenfa fiectruiaca f i i D d independentS. ~Iidirecta, Aceste teoril rimln de asemenea m.etafizicin esenta. Foarte numeroase ,iele.. evolueaza pe 0 gama larga, incare se i: tilnefte pedologia (curent psihologic reacPonar) cu behaviorismul (curent mL terialist-mecanicist americen).c) Tuturor .acestor pozipi Iise opune teeria materialist-dialeeticA a devoltarU psihice a copilu1ui, care, combitind Idealismul ,imetafizica in,problema factorilot de influent3 a dezvoltarii psihice; pomeste de la premisa cdezvoltarea psihici este un proces foarte complex. care se realizeazi in cc b : u l unitipi organism-mediu, in condipUe concrete ale mediului sccial-istoriin c a r e . traie"tp copU~. Procesul dezvoltarii este un proces activ, care se relizeata ca 0 'consecinta a influe'ntei active a conditiilor exteme (educatie .. mdiu), prin intermediul condipUor interne (indlviduale), care ,iele la rindulor au 0evolutie complexa sub influentele exercitate anterior in relatia dintrcopil ; ; i mediul s a u ,ieducatie ~i dezvcltare. Educ:apa., a ce as td a c#u ne . s oc ia. exercitata. in mod activ asupra co pilu lu i .. constiude elementul eel mal apEOpiapirgma cea mai de seanui in dezvoltarea profilului intelectuaI ..moral, culturain organizazea speciiiculu! mu1til~era1 al personalitdpi copilului. De aceeeducaiia .este lactotul esen#al. factorul de baza a1 dezvoltdril psib.ice a cpilului. InsUfi procesul educatie! poarta 0 ampren.ta sPecifici, lind it t esentdeterin1nat social-istcric (de altfel. se ,tie c a .,imediul social se ct.ezvol~ pr, gresead). .. . r .. . . .. . .

Procesul educapei, care este purtatorul ~i .motorul celmai. importanteiclent al infiuentei mc!'diului social-istoric asupea dezvoltadi psihiceexerciti intotdeauna asupra .unei anumite fiin~,. cu anumite partieul8.rilA;Procesul.edUcatiei nu estec sumarecantitativa .Ii 0influenta nemijlocit.nu este un act de asimilare slmpla, un act determinat nemijlocit, ci un p r a c ecare, avind un oaracter activ ..determinA 0 autom.i~are in care se creeazi mreu relapi noi intre f~le Ii influentele exteme ~i dimensiunile forteloi.cerintelor interne, intre -cerintele educative ale societatii fa~ de copil ~.ipsibilititlle ,icerintele lui fatA de societatea in care se dezvoltA.Ca s a lntelegem niai -profund esenta , " 1 aspectele acestei importante probleme va trebui sa ne referim ,isa analizam rolu1 celor trel factori mimportanp in dezvoltarea psihica, aspectele complexe, diferentiate pe cale exercitl acpunea factonlor de dezvoltare asupra acti.vitipi psihice

copUului.



FACrORU C~ D!1TERltUNA DEZVOLT~ PSIHICA A COPILULU r \ 6

2. Ereditatea ,i rolul ei in dezvoltarea psihic6.Pozifiile biologiste. Pozit],ile care considers ci dezveltarea copilului se face sub imperiul s B . Udatorita unui singur factor, foarte adesea sub influenta unei forte interneobscure, atotputernice ,i imuabile, cum este ereditatea, au ,iastizi 0 largarispiDdire. In haze acestor pozipi stau 0 serle de concept.ii filozofice idea-liste ,iagonstice (D. Hume .. L Kant .. H~ Bergson" Idealismul subiectio contemporan etc.) .. oa ,i0 serie de teorii biologiste idealiste IIi dualiste (vitalis:mul, weismanismul, mendelc-morganiamul, preadaptionismul etc.). Dintrepsihologii care au devenit tributari ai acestt;i conceppi .ideologice erede-biclo-giste. unli au adoptat weisman-morganismill (teoria cromozomica a genelor).alpi au ramas in cadrul unui detenninism biologic mal diferenpat (dezvol-tarea .psihologica este .determinati ~delDodificarile anatomice ,ifiziologice aleorganismulw .. ca modificirile ,icresterea dentipei, maturizarea organelQt

sexuale etc}, In sfil"Jit, 0 a treia categorie a considerat ci esentialul in dez-voltare este constituit de mat.u.riz6rea sistemului nerves, de procesul mielc-genezei etc. Dupa cum se vede .. poZltllle biologiste slnt numeroase fi variatein psihologia copilului. .AstAzi, i n cercurile psihologilor occidentali sint fQatte rupindite teoriileeredc-biclogice, Exam 0 literatura foarte bogata in aeealti privinti, literaturice a fost stimulata jn 1896 de lucrarea Hereditary Genius a lui Francis Galton,lucrare c e se situeaza pe 0 pozipe net biologisti , i pledeaza pentru ideeatratlimiterii din generape in generape a unor abilitAp psihologice. Sub influ-en~ lucrarii lui F. Galton lid a altora aseminitoare, s-a instaurat .chiar 0,.metodaH" "metOda monografiilor istorice ale familiilor", folosit! in S.U.A.Lucrarea lui H. 11. Gcddard, The KaIikak Family (Harper, 1948) este foartecuncscuta, printre altele, in aceasta: privintj. Aceste lw;::riri au 1a bazB teoriamendelista. . . _

Astizi. cercetarile biologilte in psihoiogia copilului converg mai multspre teoria weismao-morga.nista, declt spre mendelismul evident in luczjrilecitate mai sus. Psihologi cunoscuti ca A . Gessell H. Garr ison .. Roger Barker.Jakobs KaUDio..H. Hurlock, Herbert F. Wright etc. 0 difuzeaz4 larS in lu-cririle lor. Psihol-ogia behavioristS. a imbrap,at de asemenea 0 pozip.e biolo-gisti genetisti in probJema factorilor de influenti a dezvoltirii psihice,Deoarece influen~ genetici weisman-morganisti este atit de profunda in psi-bologia americana (dar ,iin cadrul multor sisteme psihologice occidentale,inci de 1a sfirfitul secolului a1 XIXlea)" vem expune aspectele mai importante.ale _gene.tlcii formaliste~Genetica sa dezvoltat mal' ales le sfirfitul secelului al XIX-l~a ti Ince-putul secolului a1 XX-lea. Weisman-morganism1.l1 a aparut ca 0 forma areac-tiei ideclogice a. burgheziei impotriva materialismului exprimat in teoriadarwinisti a evolutiei speciilor, De,i webman-morganismul se dec1ar4 curentdarwinist (neodatwinism). tezele ~i. concluziile sale sint expresia unor ele-.

1 v. P u t1L~.r R y a n, .Ale k We. c C row Smit h. EdNc4 t ;Qn4l PlychologYI Bame& Noble Inc. New York* Ed. 6, punct. I "



64 P ,R ,OBL. .LM .E . DE BA.ZA A DEZVOLTAR II OHTc ;>OENET IC E ,A PSUiICULUlmente consistente idealiste in biologie. lntre mendelism ~i weisman~morga-nism exista o,i1iapu,ne.d4"ecti1 de,i fiecare din a~ste"curente: .ale geneticii 0-losesc otenmnologl.e' diferiti iiproprie (G. Mendel a elaborat teeria sa iIitreanii 1860 -1810, Weissman:. trai~ mtr8 1834 -1914 Ii Morgan intre, 1866-194.5). Mendel a folosit foarte mult in cercetarile sale calcu1u1 sta~tic,weisman-m.crgani,tii nopuni .ea-acelea de g~ 'genofon, rezerv! de mutape.suma, plasma germinativa etc. InesentA. wieaman-morganismul sustine ci Inorganism "eXi~tA0 substunta ,specials (Weissman plaseaza a-ceastA substantiin -cremozcmli celulelor sexuale, Morgan in c:romozomii 'fiec4rei celule),Aceasta 'substattp1 neschimbatoare .etema (ale cirei entitip de bUll; genele,sint considerate ca entit8tiipotetice purtatoare' ,de ereditate) este Indepen-::derita ~i refractari 1a toate' Influentele exogene. Cu altecuvintei substantaereditara nu se tonneaza niCiodata din nou, ci se transmite neschimbam dela c generatie la 'alta. In ,afar4 de ,eceaSti substantA purtiitoare de ereditate,in, organism mai existi 0 parte. soma. corpul muritor, 'care constituie' un me-cUuntitritlv, un recipient pentru plasma genninathrj 'nemuritoare, purtatoarede .ereditate, Nimic 'nuschimba esenta plasmei germinative; -de aceea. tn-JUfirilenoidobindite'de organism - in totalitatea sa iluse'transmit'prin ered.i-'tate.:Geneti,tii eXplica diverSitatea, organismelor vii.. a 's.pecillor, inc:rengitu-rilor etc. prin mutatii aie substan~ei ereditare (fenomenul locusului. al pozipeigenelor, fenomenul de allelomorfism ~ia1 crossingVeruIuise referlinspecial la aoeasti problema). Uneol'i,. in decursul timpului, la mii de ani, dinmotive necunoscute, 'au locun-felde explozii, il;npulsuri, inurma cirora aparspecii noi. Aceasta teza'a lui Hugo de Vries ~i Morgan nu arelnid mAcarmerituloriginalitApi. deoarece-mult Inainte C. Cuvier (1169-1832). aexpri-'mat 0'idee similan\ prin' ~ria =etafizici a dezvolmrii prin cataclisme. '. .Considerind organismele vii compuse din douS '.realit4ti distincte.unapieritoare, alta nemuritcare, weisman-morganismul neaga cauzalibatea , i sedevedeste a fi 0 varianm a vitalismului' (care puneIa baza exi.sten~ corpu~rilor vii' elanul vital),' a spirituIui' teologic in ~tiinta. Totodata, 'weisman--mor-ganismul este, din acelee.,i motive, 0 teorie indeterminism ,imeta'fiz1ci' in-ooncluziile ]a care aajuns. Cercethile ,tiintifiee'intreprinse de gene,a,ti au' m e . .merituFde a fi extins mult we de cereetare expe~tali In' biclcgie,-Nlmler08.sele 1 1 1 vanatele 'experimente cu A.D~R.N. (aCiduldezoxiribonucleic-'teo&chimic4 ,a -ereditAtH), cercetlirilenumeroase , i foarte intense en, bom-'bardamente lzotopice,' care modifica ereditatea plantelor JianiDullelor. stu-1iiiie"analitke asupra plastidelor, a nuclecnilcr, a compoz~tiel chimice a ce-lulei, eercetiri elaborate de multi geneti~ti.au adus fapte noi ii interesantekl"]egitura eu problemele geneticii 1. Mai mult decit alit'sub influenpafap-~telor, nameros! genetlfli weisman-morg~ti au jnceput incet-incet, s a parA~sease! unele din tezele celor ce au pus bazele geneticii 'fortnale. ContributLacitop]asmei.,a.somei, esterecunoscuta din cein c:emai mutt cao contribupeOOftstitutivi'in ereditate. Aceasta'inseamna reeunoasterea hl mod tacit a trd-smiterii unor caractere noi, dobindite de organism'indeclU'Sul vi~ ,1 mai,departe, '8eeasta inseamna un nou mod 'de a vedea raportul. dintrepIasma 'germihativl1 ,isoma ,ioarecumde 'a , priVi altfel problema ereditAtii.i .,,' 1 B. Was n er. ,i H.,~, ,M1dee 11. Genetic. , ; mUfli1olismlll.Bd . pmutu limbi Hriine,MOlcova. [955 . ;,



FACI01UI CARE DEttlUwllNA DEZVOLTAREA PSIH1CA A COPILl1LUi 65Aplicarea cotkluaiilor geneticii formaJiste -la am. In aplicarea la OlD, teo-rit! eredobiologisti weisman-morganilti ,i"'8. dezvi)u.itpe de-a-ntresul carac-terul rea.ctional'. Pe aceastA bu4 s-a dezvoltat falsa 'Ii reactionara pseudo-~tiinti numiti "eugeaie", 1mbripfilti de fucism. Eugenia i,i propusese 0selectie a oamenilorprin steri.lUarea .oamsnilor de rind" ca ~i a celor din , ,tasele ipleri~." ii0 proliferare a ata-zi,ilor oameni "superiori". ca zestreereditara de oapacitap, aptitudini ,iconforma,\;je fizica robusta (era yizataimpi11irea oamenilor in rase,i grupuri superioare ~i inferioare - condam-nate la pieire). Conseclntele primelor aplidri ale eugeniei au fost ingrozitoa-rele



66 A AO B1.EM E' D E l l A . Z A A DUVOLtARHONTOOl?NTICf A(~PSIH1C1.!LUJLa animale, schimbarea in ~Dditii nci de mediu tncepe in qlmportament, apoi treptat' se ajunge .la _schimb4ri mal _pro~ ~orfO~09ice,< da.cise m en tin aceleasi con dipi de me(iiu._ ',- ' , ,'" "UtllTll conseTfUltOt/ftJ Ii 14UqA rJtZ7iui14 in ~Mltlll~. DUl cc1ede: : a W . 'us re:m.:.ltidcredi-tatea arc dod laturi ; latura, cOll~l;tVat06lIl? ,i-larura vad.lHll. IJce#c dod ~i, tie e~u..intin cODttnui opozirie ,iin forme de rdativl unitatc. Var.iabilita~ e.te cauctetuticA tu~ror Ipctclor,ca de aldel ,i latura conlervat~ -a erediti~i. 'Nici un individ 1!.Il ' esee absolue: la fcl ell . I i 1 t u . l .de,i fiecate .p~ ate' CAl'l1ctetittici COI!lUuC tutUror iDdivizil~ a.te: lac parte diD acea Ipc;L Cauzd~vuiabilitApi lint CUprinlC In mu1ti~dinea rc1ativA a rclatillor orgamlmuJui a:i mediul.Exercitareadifetitelor organe, hibddatc:a lexuati Ii hibrldarea"auati, la plante In ,pccia1, constiruie p r i J ! . .cipm gami Ii canditiilor carc prllejuiese variabilltatea in domeni.uI fiinfCIor vii.' Variabilitatca Qlatuti a 'euditil.Pi- le exprimi chlat in faptul foatte CUD~cut c A din OU.alHisot se ormeazl,un numlrimenI de celule, din c:ate cdc lUi multc Jint DenemftnA(Dare c u . ,o::lua" ini~!Ili. Corpurile vii auproprietatea de a reproduce nu Duma! elemente asclJllniltaare:, cl ,i (celulc) ncaem!nleoatC. Variabilltatea poate Iii ..e i!:I:pEimcprill variatu selitaee ,(individuale) ,i varia~ii corelati"e (Ia badau legea con:latiei aetterii). UDitatea ,icODtradiqia dil1tre organUm ,imediu determinA aparipa,idezvoJtiU'ea. contradiqiel dintre eIeditate ,i vaciabilitate. T rebuie. m sl. al meD~Oa1m faptul d.variabilitatea expriml difereJl~ mia, care nu depiteac limitele unw anumit tip de metabowm a.raeter'irtic unci. sPete. " " , "Le&ea fu.nd4.memJlll biogenetic. (Mllllcr~HaeckeI). Ca . 0 COAlcclnt!' 1a eele de mal Sill, IC,veriici. CU!lOBcutaeg e fundamentali biogC.llcticl, "f ! ullme Gl JUltogenia (ontogeneza) reUecti lilo-gcnia. La fiecare Bpepl ti 1&fleesee individ creditatea conservi 0 anWDitl .uc.ces1une de mOlllC'llt;QCQtr ale ale e vo lu tie i lpefci. dar, in acclaf,i. timp, 1. fiecate sp* fila Hecare iadivid credlta~se rcalizeazA In condlp.i nol, dcolICbitc, de al e gencrac:Hlor anterioare, til a1tc euvinee, de EicClU'ldati. se exprimA 110 raport nou de unitate fi opoaipe Jtltre 1 A t w : a ,COlllCl"VatoaR! ,1 eea variabili, IIeEeditlpi, mpt catl; nea" c U a 1 e c t i c utti~tea ,i, opcWpa dio.tte latll.ra CODJerVatOuc fi (ft ~-riabil! II. ereditlp.i la generatille anterioate. tn deamul vi~ orp.a.lsmu1w. datoritAco4StaOfeirelative a c:onditillor de mediu, R: conmtliie 0 modificare a laturii variablitttii . In 8cuera~ ut-mitoatt, latuta variabilitlJij eate nogatldialetti" .. e l - Q J . aeeca w,ollerfttoate.- 0 parse din , CCC I lee era I.tura varia bill la Q anumitA generapc po.a~ r .1 devinA . 1 a t w : ' a , con1etVatQal'C 1. de~Acat pEoeeI wmple'k at dClWOlbkii organiflIlClof' vii IC realizazi 1 J l mod dierit pe divendtucpte filoge.netice. . .-' ,,- , . - ,

, :., Ereditatea la om. 5 int valabile ca at4 re' legile ~cU tatll"ipentru,., _Q m1Evident ai da, intrucit om~ este 0 vielUi,toare, un 91'9aniS!)l viui Ereditateaeate un factor i:mportant in dezvoltarea omului. Ea, se exprimi prin tot&..i~tatea cerintelor biolo,gice ale fiintei umane ~tA, de mediul abio~ ~i_bi~~csprin existenta unor particulari~ti lllO rfo ~a na tom ic e .,i a 1:lI1ui,~nWXli t tip demetabolism. Omul este un inel, 0 verigi -in seria. filiitelol' vii care triiesc, peplaneta. noastra.,~ cum intra diferitele tiepte 'ale sciriivieprltOarcioi- existsdiferente calitative, ,i intre om ei toate celelalte vietuitoai'e exiStl' unele deo-sebiri calitative in ceea ce priveJte ereditatea, Medlul de e%iStim~ -a t ,omuluieste foarte complex. Pe linga, aspectul biotic "i abiotic, 'omtil triie~te in'me-diu! social. Dezvcltarea emului iii sodetate , i - - a pU s amprenta nu n u n u u asu-pra conduitei umane, a dezvoltaril creierului UIDanI cl fi asupra organe1or desimt. Simpnile omului -(auzut vAzut,. tactutgustul , i mirosul) au cunostu~]a om 0 dezvoltare specificl. legati de trebuin~l~ preocup4rile soclale aleomulut, Ochiul s-a dezvoltat inconformitate cu -cerlnte1e omului constructor.In dezvoltarea odtiului fi 0 8 urechii umane ,i-su impus in flu en ta ; d ezvo1 ta re aarteJor pi~tura1e ~i 'm~~ ~ dezvoltarea mtinii.~ o : r g a . n 81.. ta~~ (t1 a~cunoafteru tn genere). ~l-a 1mpus ,in flu~ , - c e r i n t e l e numC11 ,1 a l e - artetcomprehensive etc. La rindul sill. yorbirea a fmat. transmis ,r"sintetizat ex-perienta pm:eptiva ; n ideatiVi a Omului . drnd1M, po8ibititati -neJimit:ate~dedezvoitar'e. _



,FACTORIl CARE DETEAAINA DEZVOLTAREA PSUiICA A COPILULUI 6 7 ,La o m . datoriti dezvoltarii mari a capacititilor ideative, auaparut 'nu-meroase cerinte, trebuinte (noi calitativ) alaturi de trebuintele biologice. Dinaceasti categoeie fac parte trebuinta dea trai in societate, trebuintele gno-sice etc. SEera trebuin;elor specifice wnane se compHc.i. foam mult 1a copii,inca de timpuriu. Once actiune $1 reactiune a omului p(jarta amprenta in-fluente! societipj.. Date fiind toate acestea, intrebarea ce ni se impune este :care smt in~irile inniscute ~iereditare la om ? Ereditare sint inprimul rindtrasaturile marl, distinctive, ale spe1:ei umane, cum ar :fi, structura ljii con-formatia anatomica umana. pozitia verti'cala, un anumit fe-I de metabolism ..totaliltatea reactiilor esentiale vitale, (ca cele de nutritie, aparare, orientare},o anumiti fmete sau particularitap. ale diferitelor organe de simt, anumitecaracteristici ale sistemului nerves inansamblu, (ale dinamicii corticale), 0anumita structura ~i debit a glandelor cu secretie intema etc, Acestea sintcaracteriStici ale spetei, Exista transmisii ereditare de mai mica importanta.nespecifice, unele particularrtati anatomice care pot s a apara: 1a citeva gene~rapi de oameni (0 anumita predispozitie la negi, un anumit semndistinctiv,

o sensibilitate scazuta fa~ de anumite maladii, anumite caracteristici in con-formatia corpului, in figura etc.), Dar oricit de numeroase ar fi asemanarileereditare nespeciice, din punct de vedere psihologic au mica importanta.Centinurul personalitatii copilului, volwnul ,i calitatea aptitudinilor ~i capa-cititilor, trisaturile de caracter etc. sint efectul influentei condillilor de mediu~i de educatie asupra caracteristicilor generate de speta (ereditare), 'jare deo-sebesc omul de oricare fiint;a vie.In afara de trisatur.i1e ereditare specifice ~i nespecifice, fiecare om, cade eltfel oriee fHnta vie, prezinta inca de la nastere 0 serie de particularrtatiindividuale (variabUitate). Aceste trasaturi constituie zestrea nativa, speclficulbiologic ce garanteaza 0 anumita. modalitate diferentiala de adaptare,i dereectie, Acestea sint trBsaturile inniscute. Adesea, iri psihclcgie, aceste tra~situri diferentiale au fost numite ..predispozipi natrve", ~i aceste trasaturidiferenpale sint un efect al dezvoltArii complexe biologice de-a lungul generatiilor, un efect at speciicitApi ,i selectivitatii dcbindite. .Factorul eredo-biologic constituie de-abia unpunct .d e plecare. Sub influ~entaCQnditiilorvietii sociale ,ia .educatiei se va dezvolta. se va perfectamodul de a stabill relatii cu mediul inconjurdtor, comportamentul, activitateaintelectuala etc. Baza ereditari a totalitapi posJbilitatii ereditare de .a raspunde cerin;elor vietii constituie fenotipul.Fenotipul exprimA tctalitatea posibilitdplor dobindite. Vorbind desprecomportamentul omului ~ial animalelor, 1. P. Pavlov arata Insa di. ; ' I IModu lin care se comporti omul ~i animalul este conditio nat nu numai de proprie-tApJe'p m a s c u t e ale sistemului nerves, ci ~i de influentele care actioneaza . J lau acponat asupra organismului in funpul existentei sale individuale, depio-zind 'prin urmare de educatie sau de invatare in sensul eel mai larg acordatacestei aapuni" 1.Etapele dezvolbirii ontogenetice slnt etape ale organizarii personalita\.,iiumane sub influenta_condi~iilor vietii sociale, reprezint! trepte Mereu noi ininflhmta condip.ilor externe asupra conditillor interne. CoudiPile es:terD.e,do.

I I. P. P. vI 0 VI I f ,xperi"mft l tI .20 U 1liii, Ed. Acad. R.P.R.i ". jk.,"-. \/



nl! ! d 'z8KII'to '. . . -tw oP ' f .r J

1 1 ( 8I . 1 dPIwi~CI)~UJl r P~JUfiJIt=unlU I:m:tIII-atlid9'f~

roqElm

----_ ---- ~ -----_-._--_..

~sJu~&Q &.uinslr P JzH .1 0 IRu a.6 e mVlJ.loJ.1d 9tlm31t ad ~ea.I as 1& ;tlJ1llUsfIl~aS.tG.IiPHuaA 'B:)"sJJC'l:pBJ~~G- ~90awoH -pzznGoamoq 3 ttawnu (~ ad'tW}~ un v P l i m U 1 J U a d V! a + t : U Q 2 ls alJ n~lU I t UI~JUII8l:o a.QlS! f:I ~'8 J ym1\23.t a ~~:> tr'IDpaum yn8o[Otf!ld ap v;~unua ~lJOOl '+Ill 0

."!'ZJ~3W pam UlO-PIlJA l-i4 'plln~tu v Pl2'!l ~un~ .1I!OP apaA !~ !lS!idlD lS a;So:ll tqM31 In[RJma~ Btug[t'll ~~pxa-msllnl8J:o a U " R e r a r ~tatunu ~ ~ 110 '~s9Dl~ 0 ~l0l[!sd Indmp UI :tUJI pap uJUU~~ F 1 ' ' :l J.60rollJBd -WSJUIlB.tc~ ~OPJu ~nau tlJIM'l Vdnp tUli nu (3Iiq~qo) P J % l J mu~PX3 'Jl1rnttlO:.gpadt Jl lwaat PJP12' ~BO'[ol[lsd pt4mp afnlllluoo ;Jl-tII!"Qa.J:I mId 1l\[llm- 1 f D 1 d l J o arma(~ .: ;.piuptqa.q pe~ 3$ plO~ :P:a:lVat ' . m r uw mU3)'DtuR111:) a[ft JOJrnVIa.% 'l'tft'aS ad ;)ltaWll rnWSltl9.8.to P JI&11f 'tU:J(qo.ro lnaaV J ""n'P~iiJ.l '(sa:Jzo l [WUtnrt UDl ! t rUH) UlMa, uVlpaunt In Bo ro t{ lsd ~ ttB. . . m e t ~JPI:d1 ~ v.ttqVQ1U U! 18l}:l s~ a:i:e.onl ~U! '9'Pfld ap 'riy':J \2ge: taw pom U! ~~Jld ~sa [nlPtu '~ttm ~ atatm U! i t t .10~yq~urrq3aa 'e:J :HApCi' parg: J1lU11 UW ~9a!)1!' 'nlpam ~t~ 1 Q w a = uyd ~WJ a.tW~Q~fPUo:)0 nS'lU lOmdoo 'E l ~sd ~[oAZo:llp U! P ,.mp'StI~ ;mr.l ~PJ.8oi- opod 1 1 ) ' .nmo$1a.l {mlQm Q P rnnm ~!Apd ~S3 'yp[!d ap "sty '~ntQspomO J :atApd 3.lliil tn~pam ,~p;~O U! 1ZV1t potU 1t'{ ;D'fBo[Ol{lsd atlIa.tn:) a13atl 'D !Jt V:l ':npaA lew VJ80IOlUsdU J ; !t'ynmo v.tdnn 1. pvauowre :)1601oJ Q f o i l : ) 1. ~po!Zg yn~ :J~V 'nJPatu 8'[ Al:t:)V ~dwpE' . , , ,at8UJ!ue a[amspm6. to ~eo.t.

'lJI Pa. lD11oazap pu!1u~r~ lJ p!1 '~ 9lm :m iJZ P U!U JU U91~p t n f 1 H U S P Z.DBlO r>. ldnm I 'ztJauor4:m ;,n n "FW ~a 2011 zo13D l H1PfW"J~ 9 ~ 1 1 .tV v!.tvt,em vao ~JU!PP 'a,guaB 1II l :wr:llOAz;oP ap .I~ m t n t n 1 ' P Jm Va.reOt"A ~s;:u1?O '"n!paUl" ~ vaunl1outq~d mramuap VI l~ WfJ8PJIUO:) " i lJ 1lC t; t. l: l ~ .

"a r rmP1" lp-&q. ~o1#loa J 8tlFP'P' 'sn FlpilJ m 1 ~pgdD r f Z P U U 0 1 1:) fIllnu1 D31PSZ-"JP 'l"1Pmf 'DFfDmpa p 'plpuuo mP1F lDUOB. lad W. lt n lonup U! {fJfIUHa [7UoprJJ~ Jnl,,",,~.l~nu P 1lUV eo wa,a;) '&gGpV alf.l3JlP ~J ; tqs ap n1PJA JPU J~d amVl~JlJVd '~ ARVurpco.tdv alia .tOt 9atVlWaJ3 ~ap ..~ \Qv .m.JO~8 atdnsR ;Q'B.loq1r[a .10l1lna::a.l~ .to.m;n:t amznpuo:) ;~ua5 uI

. ';)UJralTA1Dn (~uapt\.lS JZ8) ;mama8 ynop lIre tlARPap dU lR l~ ,pn ls t!' Aa[l1,Ao)I :l113~AOSJD80Io:tUsd "Jdo~ 8( a;)1801odn ' JOn~v .lJ .l tl(-roRJed !t-l110Azap 1mIa[qOld pU1.IWUUn " o r . m z r.l:)~ ( l l6orot{!sd ~m'JII' (aJt~ ap ~~;) '~suou "Ianz U ] : (~AUtJPl tI'llpala laun ntuawxJxa. punJv ; : . ) lUH8l'A'~ .lonu~wa8 'J.1dnlv s~re J1Jm l'.lo[~UA8 11.1dnsv IJPl1+S;qtmsam:a.-tq " aSBo.1~U :m:tt'J tU"'-i an ttO A Zap ..~ ~oI9o~:JVJ l nua lQo.:d J I U ' P " r . l U Jr: ~ndoo V( a.tetloA;l;ap JUl[dUI ~tnsd malA [V t~l'eW JlQ~sqns aJIQnmQ:) '.1opmSJuaBJo ap aw~u;1. a~xa. loml1il3 .t .to.m:tm 1 \ 1 ' tmB.zo :Jsa~v 'U1tt.lDl [tLJala.l:J '~:Jlxa aiWnmoop83UOw.",UOJ,;:' rnnUll~tq upd IJtJ.latU1 ilrmTPll~ U J P ~ yunq 0 t J . t a d-Jsap w '~opadns aseo.uau H ~y;tA !P S' "nBaI V I ~AJXd ne ~.rrqy:\'Atq uy.td'AO[Aect 'd '1 '=nu~t1l JOU~,p uo ~rnw -tu .latlll ~ JZ "uOJPv 'a -a aonpa It n~m



FACTOR!] CARE OETERMINA. DEZVOLTAREA PSIKICA A COPILULUI 59mului. Agenpi fizici aint selectati de organism in confonnitate eu cerintelehomeostazei, aceasta fiind ea insiJi, un prooes de naturA fizicalA.Se ,tie ci organismele animaJe se deZvolti pe sarna unititli organism-mediu. Raportul organiSUNnediu la om eate foarte compls ,iare caracte-ristici proprii. Este in esentA exprlmat in raportui om-lOCietate. .In spiritul conceptiei mamste, A. N. Leontiev anaJizeezi dialectica in-timA a organizArii relatiei omsoeiet8te ti rolul ei uria, in dezvoltarea social-istorica a omului, Plihologu) sovietic 1ubUniaza faptul ca la om deZvoltareapsihici ,iintelectualii., realizal:i sub lnfiuenta, mediului soci-al ,1 a adivitAPi.se formeaza relativ identic, independent de dezvoltarea unor lnsUfiri fi.~iceparticulate.Mediul social ca factor al dezvoltlrii se a E l a :intr-o continua transformare.In mediul social se dezvolta anumite relap.i sociale (in cadrul unui anumltmod de prcductie), amrmite reguli morale. 0 anumiti .structura 1I . familiei etc.Important este faptul ci in cadrul :relati,ilor sociale din mediu se elq'rim8un anumit nivel de cerinte ,1 un anumtt D,ivel de trebuinte~ pentru om ,1copil (in dezvoltare). 'Mediul este, asadar, totalitatea cednte10r ce se fonnuleazd in societatelaM de copi1 (in dezvoltarea sa). Aceasta eu atit mai mult cu Cit un anumitnlvel de dezveltare al soc.ietapi exprima un anumit nivel de organizare a me-diului natural biologic. In mediu fl prin mediu Ie exprimA totalitatea trebu-intelor sOdale ,ia relatiilor in cadrul cArora triie,te, actioneaz! ~ se dezvolticopilul. Chiar latura biologic! nu poate fi privit! in afara mediului. fiin4 uftprodus a1 mundi ,1 viep.tirii omulul in societate, Nu nwnai conduita omului,felul siu de trai. cuitura,i conceptia sa general4 despre lume ,ivia~ s!ntproduse ale convietuirii sale tn societate. dar ,iespectele cele mai simpleale condultei.Omu1 s-a dezvoltat 0 datA cu dezvoltarea mundi ,1 a artel, a vorbirii ~a dezvoltirii diferitelor ,tiinte , i profesU. Mina. organ de cunoastere ,1 demunci# s-a dezvoltat in activitatea de monca. influentind 1.ncea mai marem a s m a d t f t' ivI&"';, f J s t m l r. i C~Of) Izd. A.P.N.B.S.F.S.R., Moskva, Psih, Nallk, v. S.S.S.R. - I - 19'9. .



7 . 0 PROBLEME DE BAZA A DEZVOLTAR:1l ONTOGENEnCE A PSIHlCULUIRolul lamiliei in dezvoltarea psimcij a copilului. In tiltimli 50 de ani $-8scris numeroase studii in proh~ema sttucturii condipUor de mediu , i mai .alea familiei ca factor. de influeitta. asupra dezvcltarii personalitati! copiiloPrintre. ccncluziile 1a care s-a ajuns re ba:za acestor studii semnalam (aptuca familiile cu mai multi copii (3-4) oera' conditil :tn.ai bune de dezvoltarea p~rsonalitaPi ,icaracterului copiilor decit familiile cu un singur -copil. !

scrierile sale, pedagogul sevietic A. S. Makarenko a confinnat intru totaaceasti tezfl. El a ariitat, prezentlnd felul de .iata al familiei Vetkin, caravea 13.copit ca mtr-o fami1ie numeroasa apar ,,ca de Ie slne" forme de oganizare a obllqatiilor ~i a intra.jutorarii copiilor. .',Relatarile l u i A. D. Kovalev 1~care a fac'lit mai multe psiho9'rafii asuprcopiilor prover4ti din familii cu mai multi sau mai pulini copti, merita uinteres deosebti. A. D. Kovalev subliniazA aptul c! in familiile cu un singucopil (ucopilulunic) apar mai numeroase prcbleme- psihologice $i pedagogice delicate. ,($i A. S. Makarenko a atras atentia asupra acestui fapt.)Cercetarile psihclogice, anchetele $ i observatiile facute cu privire 1a rolu.structurii familiei asupra dezvoltarl! caracterului copiilor au 0 oarecare traditie in Franta; in care in ultimii ani au fost facute numeroase cercetari sttistice asupra famUiilor eu copii din arondismentele Parisului ,idin imprejurimi. . .tn genere, literatura de speciallt'ate occidentala care se referS. 1a rolufamiliei in dezvoltarea personalitatii copilu1ui subliniaza fapt:ulca de obicprobleme educative in legatur4 en dezvoltarea caracterului ~i tulburarile dcaracter (dupa 1ni) se manifest! intr-un procent impresionant de marecopil! ce triHesc intr-o familie dezorganizatii 2, !ncerdnd s a patrundi in analiza sociala a conditionarii dezvoltarii personalltatl! copilalui, psihologii, occdentali vAd destul de anevoie faptul c a principalul vinovat iI constituie scietatea capita1istd~care prin conditiile sl structura sa a dus la dezorganizareafamiliei ~.i a relatiilor familiere, (Manifestul oomunisi), ceea ce a dus in zilelnoastre la cresterea fsra .precedent a delincventei minore in ~rile Europeoccidentale ~i in S.U.A.In ManHestuI comunist, Marx , i Engels, anatizind felul cum in (amiliburgheza se og1inde~.te meschina cupiditate ~i mentalitatea "totul se cumpAra ~i se vinde", au aratat c a in societatea comunlsta. familia va !~buise schimbe, .fHode! relatiile dintre barbat ,i emeie se vor schimba. inegaUtatea dintre ei se va lichida.. .. Evident, Intre familia burgheza ,ifamilia oamenilor din societatea sccialisti exist! diferente foarte mario De fapt, familia este un colectiv in carereflect! 0 anwnitA fonna a relatiilor sociale. In decursul timpului, familia sconstituit ~ia evoluat {v. F.Engels ...Originea statului, a Jtimiliei ~ia propriet . a # i " priva te) ,. .,

Relatiile socialiste au creat conditii pentru transformarea morala' a relatin"r familiare, pentru organizarea unei famUii de tip nou~ bazata pe respec------------' "I~D. Ko val e 'V ~i "V . N. Mia li,e e v, Par ti cu l4 r iJ ll il e p s ib k e .I.e. omuluij ool. I, ert.Jclnlll~ cap. VII, Ds:.VolttV'ed ettrllcterului la 0"" B.S.D,P . 19". p. SOC-2+l; ..I Vczi tn aceasti priViD~ t i . ttudiul M. K a p u I~ S, K a p u I. J . R oJ'. J. S inl 0 D iDRdles. et rdation~ datu l4s f l l f P l i U f t 4 f dllMIIs inrultIpth de 14 region .","i/~,. $)ilnfa:oee

nt. ~hp'9. . .



FActORII CARE DE.'TP1tMrN'A DBZVOLTAREAPSIHICA A COPILULUI 71

reclprec, pe interese $i Dazumte comune. pe 0 conceptie comunisti construe-tivif despre lume -,iViai!._,Mora1acomunlstA animead. viata ,iactivitatea,relapile ,iearacterul membrilor familiei de tip. nou. To~i. anumite nima-, i 1 l e ale mooaJei burgbfte ~ uneori. pe al~ in familie. iBSupra dez-volta-Iii personalitipi copilu1ui. creeazi ccinditiile de dezvoltare teJ~tiv strli-m e moralei comuniste ~i idealurilor ei. In acesteeoiKUtii pot sa apar4 - I a .c e p it . m e a din 'perioada pre~ari. tr8siturinesinAtoase,' manifestiri deegoism. de orgoliu, de lacomie ori de nervozitate. .superfieialitate, atitudiniboieroase, 9ros91ilnii etc. Toate acestea se vo-r manifesta tn stilul general deviata at ccpilului, carese formeaza dupA sulul de via\A 81 parintilor ~ -alcelor care triiesc in jurul oopilului. -' ' .'. In lucrarea lui A. D. Kovalev ,iV . N.Miasisceev (citata mai sus) sesublii).iad pe buM d.reptate faptul c a adesea prescolarli "rasfa.ta\,r. fiind mu-tap In alte amilii (la rude); dupi cUeva'siptimini ,i-au schimbat foarte multconduita ~i caracterul, purijndu-s~ a,s cum se pearti membrii familiei ru-delor 101'., " ,, tn familie 'existS 0 OOzAmateriala comunS. a conceptiei morale, 0 liniedeaspirapi ~i viata ~i un anumit nivel cwtural, un stil. de a tra.i. de a secomporta al mem-brilor umiliel. Stl'u



. '9'61", 'ro f!JIf0lol1N !SO~OOA 'seueos-nd 71r'o'/fJq"fi u~ " Ql~ Iu !'lq a.J J v waMo ).d ~ 'A 'V 'PIS A I. i J ~~ d ! 'V S It. 0 1" Un~J 0 II l .-JUI1J.t~ 11 'zoIafU!nq;I,Q ~1!l(OAZap. 'ze~ il:lflO U{ 'jl-l~ pow U! :Wl~~-.l0l;) ~ r.ml ~ . o .R .10[atUfDQUl iPl{OAZ;p tv , ~~UO ~sy ."~UQ:) alV' "1lIluaulti'pUI\l atuaUd(3 ~J:l'UOO'ne l~ ~t!lts;J;)QU ap [l'LI.q.:nlil'e;) upd 1.101 rnpU! l V[ '~ '';l~urnq~ o 'l1 'WfS asurn:) JU tn[aJ e a1= \-e.AHom sp x3(dwo;) iJ+ IVOl u8{d un 19 ~Stxa 'nu nfi ~~[ t tQ1Jun n:t ';u;ql! ';)JlBUl;QS{S :)AlP "A~cdmrp ' lRW '~p ~ eeao utP 'a{wvd'ap3dR! ~p.unU1!' ~ J1lS '~JJ:o ~R{d1;U'pUl e r ~'P nu Itap 'nila- '~d~-U l el, ,t !lp11D ; )Sa3P nun lJJ!P il+lvoj: ~lsa aoeJ5 Jl1l6 at !.~rno tnIa:l 'a.l;):1-.WOtn\:) ~. attqnqa.tt ~tlO.I3~U tJ.ItlI ~ua:l~lOPll a:lJ.lo 'tPt: 3p '~el atoUJA,W~ ;mw ..~j +1:'{S~ua~a[op~ v I ~u3 :JSa tope V I ap 'U dm V[. Udo;) l i ? t ap IUap&Acropptmd ~ .. uIP .INa a:> Olt~ua.taJla '~:arofJSlr"s. :JuII n~ U!ld ..IOtroeo[ClttiInl;1AJU U! It U:l '. t0 l ~ t9 llmld tUo ; ), lI! 'a-[ES .tOta4UJ1l~ ~~ne;) 1:$ &.mlOOu! WIJ'dxa as Plll1lil& 3al~ 1t }t pl[nndo:l Hl~!l"ftlOs.r:ad 2InalloAzaa

'1~wu 3 1 vpnPlAw ul etU1Jl~UO:l spun ap '{ir!::JoslI\!pawU{ ~~A. .Jaf iUOO ~Uls 1S J.l(OAZap as ;'1~1l!1'qa.J.l "ii~~:x>S ttl '!nlnudoo I V ,)JUl-lo~P ap tnJpam III me " lOI~tqnqa.tl JILloAZJ 'olvpay '~~tPUOS-.tad l..t~:l~fB OlleJloAZ~ ~ {lll'-k\iU ppdxa tao un at ~l~P iATPU1 . 3~ ! tr .)AOJP.t~S .t0I~a;nq~ H~f.l'S.i~A!p {& H.t~~idmoo tnl~A 'N 'pvmn ~4I' :JH~UOSJild ul ,R ll.-apos .lOJ.Rj.H'''~U ~tp.t lU!za.tda.t;JI~~a.tl \10 ~Ht.3S .



~' .. ,..~,.. .."I :-"" . - ~ I ~

PACI'ORlI CA.R:E DBTERMINA DezvOLTAItEA PSIHICA A COPILUUJI 73

. ponale, constituie un aspect central 81 deivoltirii personaliti~ copiilor subin flUm t a conditiilO r mediului social. . ..Copiit cU.ter.qi In aI.a nuJdiului social , i d~zl101tarea lor psimcil. tnciin anul1694, In Tratatul &Supra senzapilor. al Iui CondiUac. se vorbeste deun e o p J l (biiefel) gasit in Lituania ,icare trAise multi ani printre Ul1i; acesta,ca de altfel fl celebNl copiI dlbatic din Aveyron. aves 0 stare de silbaticieavanNta (acesta din unnA a fost studiat de ltam). Priinul umbla in patrulabe ,i seetea sWlm asema.nitoare morm aielH or de urs, $1 unulei altul nudideau semne de vreo r a p . u n e . Se pare c4 in aceste cazuri era vorba ,i de 0debilitate rbintali, nu numai de influenta defavorabUi. SUInati in timp. a lip-se i de conviefU.ire printre camenl. adici in mediul soCial-istoric. Intre timps-eu mai gaait copU .ilbiticip, in Belgia. Ungaria. Germania .Olanda. Irlanda.tn 1927. au fost.Sisite in India doui etite care-triisera printre maimute. $iacestea aveau prea putine tria.ituri asemiaitoare ell 'liKelea ale copiilor dez-volta~i in tonditiile vietii soclale. 'Capacitatea lor de a se adaptaavea carac-teri6tici specifice vietii aIrima1e. iar rela\iile 10r emu cit se poate de simple~i legate de aspectele elementare ale deservirii trebuintelor biologice. Datelecu privire Ia copiii sj,lbiticiti, confirIll;i caracterul determinant a1 mediuluisocial unum = , relul lui uria, tn dezyoltarea p$ihi~ a copilului. De altfeL ficazuri de salbaticire. de mai pupna durabi. cum a fost nefericitul caz al luiKaspar Hauser (Niihrenbers 1925), care '& trAit un an de zile intr-o pivnita~dincA (und_eoameni necunoscuti iiaruncau ceva de mtncare), confirmi citde mare, de esential este rolul soci~tii, al convie\uirii de fiecare zi in ca-clrW.mediului social. care prin miHoalle de fire nevizute i,iel:emtj infiu-enta profunda ,imultilateral! asupra dez.voltirii copflului, asupra fonnariiperscnaHtitii lui .

.t . Edu.ca, ia ,i i nHuenta 10 C1tupra formarii personalitat i icopitului .Problema rolului educapei in dezvoltarea omului a fast mutt in aten,iafilozofilor Ii literaplol'. a pedagogilordin toate timpurile, de aceea tntilnimreferiri'l't .aceasta problema in foarte multe l~iri.'Din lO1ensUatea de referiri &supra rolulu! eduaa,iei in dezvoltarea perso-nalitipicopilului deosebimdowi 1 0 1 u t i i . . . , -Una J)Himi.Itd, idea1i,tIz. atte afimu\ c a educatia nu are niei un rcl inde%voltatea psihic! (Schopenbauer, Spen(e1" etc.). deoarece natW'8 omului.ereditarm s-. destinuletc. nu pot fi modificate, Ii una matnialistii, 0M'e a

priYit problema la unnivel general ~i teoretic _larg~ a' dat sugestii pozitive.optimiate, mabile. C1 1 privire la rolul d;t.scbit a1 Wuca#,j in dezvoltarea ".i-hicu1u.i copi lu1ui ,i a1 omului (existi' ,iabiolutizAri il l aceasta privinti; ilu-minit_tii matenali,ti francezi din secolul alXVIII -lea, in frunte cu D. Diderot).. Inprimul cu. se ajunge de eele mai multe Ori 1 teorii biologizaDm, careidentif~ .dezvOltarea omului en dezvoltarea interna, concepind fazele dedezvoltare ca- ttrw;tup rigide. (. . . _



- - !pUOO 21 aIV.1depn :)p pipuO} .~;)S tqJd ~~odwal ~[ .3p ~~SlS.capva.rezruV&o ~ VI am nVlA ap nUOl~. ap~~1?l 1'* ,&91 ~~trt. . 'I AO[AV'd 'd '1 ap !CUJ :leJ:)w.suc:>:J.SOJ'B~ttAUl ;>p ~e:l~euompuro JUplX3tp.I ~O:lll tnSU3S 'Ja 9' ;u~!tU&IaJ1P ap I S ; l~plpUOO 1J ~-J5oquq ap 'IoU aA"~e etaa~x~ F"un It 9.J{tnsuS'"'P ' a n q , , , , , , U ! "p ;pe un .~sa- .euortW tIm x aIJ9 .I :p e ~P01ttUO!twuo:> ,nrnxat~ tV Uq lso d :l!lBU Ja tp s~1lIB 1010=>tDoIO!ZJJfnwf!.ueoa.wUJ.Id !aq.uin as :uIt t, ,, ,, ,uS ap tnS3~ 'ran,~-da:>:n?.FQ8roV .: tn~ . 'V I . 'Ql2ldape ~ ~d tr.) '!-1V~'AU!:JeplOO~ Insu3s ~-eq. lOA a~s3 ~fUl \Wia?09 ;Q19 ' U! It it~ ~ alio [o J a s ~ e:l AU! ap B'aunrtou . n r a'a l'R pOS m9"l3 ,l la.I :l!-I0 V 'A ~~d1ipR " vaD OiuA Q[ !.i.3p.1 as ; loU?",-,AU! ap l!UD!~U 'e. aun~a~ll Y1SW=>Vtna!A J' vatUnr eap3A 9 3p 1'-~}:nttnlUBIntin r e '~ilHv~uaUl ~ttUnue !3tm ynlu3uodxa ~U1AaP [nndoo 'a . IlQ ! !AU! ap [al .pqsa~~ llllPauualU! ~d 'l~fl1PUOO3[12'zeq ap 3{;pad5B !.msym azt'tU UJ l,lna:t-:lIP 'IRynmo n~alA tn S J ro ap U ! ;J B :lda ~ 3 IT QH SUO :Ja s a .l'OO '!1 :l3 .llp tq 1S~;)at1P~Ua!ladx:a "g~! lauaSo+uo lllYlloA2ap l"f!.s.:r:nJap U! 'UB. HI ue er ap '~rnur a~BoJa~bJ;) - fP3.J!PU! !S ~ - !Dtfltt40::.e rtS!A 3p l,;,iuiJ~;dxa [Tlloll .(,&&[al-lSQJ a~ae O r.J!!Pri,Aul (8) ~RlA ~ a;pa:l:Jpa!.!~ ~. ~9dxaIn.tp-eo U! 'afDlltruO:t OIS ~S~:lV . ,.oo ,L ~ntf .t auaB v a.i~ !la':lu aw ',SB'P ~p~tuaual-Jed-e !JldOJd a[~::115 aUl!utn aINB[2A lw~A~un a[!.ln1!s~ 'mVIA 1& aw nI .udsapvWi~;)uO:liZeiilWJol as l!&Y 'aI99 H:\~Hl?UOSJ:ad I t !n~l:>BJu:> r S ' tAf,lI4llSUO:luua~ ur ~suapuo; ) IS ~~apHo$uo" as ;',I1t.)'aJJdo.ul mu'nJadX;) 0 a;J tlap-Uiq~ It! JllUdo;) YJo.ty.l p1.lptr.:l ill 'a~uauem.tad 1S alB~ua.xanp a~uanuul vtspcanwam ap .IOn~lpu:OO e axaldUIoo is .~uau1nU.1ad la~uanuu! {1UPS:> u 1'.:l!Jo~s!-le~()s~[n!paUl ~ AR~pg tnlo.t 9"[ ~.xap.J: :IS !J.Ii'~!ILU!e !j!&Bl apeojaunHdiJ~ll tlS "N JV 'n Hu awB o saIl? lew .tep 'anm.l~[ 'aII-Iv[dw!lu! 'Hua tUVOIndoo tKf ~BAU! tnlOl" 'OJ{U:a.J.lll[~W s v etmds Btl!q am:> '!n[Tlwo t;? V(B"pOS,~u~!J3dxa ap 'llf.l.3~fj W.l~ttmO:v. ~ ,.laP-"' as a.I~iAt11 ap HUn!~oU ~tlp.lO:)2eun~da;);)~ 1nU~ '~m1p i1U l l ip f1Utl#ou fIJ'~Od9S a :; pm!1da:1 :t Z1 fa~ al~:>.. . . .. .. 'FJ9ron~t1 !t .!nl11!pam .11uanuuf qns :li,P- tqqop ~uls Jn tn tDO ap a~!q!sd arn~mq!t1ods!p uIP -'0666 i~ i9q!.te e ' l - l ! .:oD[:JIB'S gt3.lmsQtm~ Ut 'AO~S 'W 'I PUI 'tue ap O L ap oi iJtqqiBm ap mtnnJSJPn f A ~SOJ ~ ,waiqo.:rd ilSWOO 'VjJl~!A0B !t !SIl.l v J , 5 0 . 5 e p O K t J. " 8 , ! f l O I O l H S d u I\ '~un~Auo:l 1$ ')n{tl-lt1~e;) lfa.I~(OA2ap It ,zea~c:~ntJU! 'ptQ-~(OJ~U! ~mpxa yzeq iJd a:l9} as .~ .:tv~q;) "1rf~B:)npap waPl wreaAomwd~0fBd 5 a t n C 1D '!60Ioq!sd Hun 'fnlllUdoo al1J 8 ! > tsolD I~ ~~sou6 an~V1pvd~~;)~\qlQ""2;ap 1$ atuRtoun:> ap ~~eq !aun -ea.t9lWo~!ZBatu.mUlllvne:mpa

'plp1[ldoo mfl!twO$lad lJ.lY.ttquO;) lS !!.lfWoJ In'01Jo.ui UI f D F J u a S 3 ~5'~~~'8:)npa (llio l '~Jq!Sd JJ.ti~loAzap 19 n u ~ m ~ ~p .to,J;)UJ " [ Y C ) r cm9 v .I!d.. r ' 'atuJl~ .,t0tsaoll'! apundsi'.l - e .;ptnt arImmQllOd t t t l~oo ~ rtvl a[atuJ.1a~ aqU! atuirp.lo;:,uooau 3HqV.AItm~1I~~' a;1riJtiWl. .Jad BI ' a r e s lOlRl,!l!-1etn:>H v #no wauop Iii'u1



F'AC'TOJUI ~E DE.TERM,INA DEZVOLTAREA PS.IHlCA. A COPILULUI 75Pile multiple ,i variate se dezvolta mereu, ceea ce mire$te treptat capad-tatea de tnv8~ ,ioperetiVitate eficienti a invipirii .. Capacitatea de invitare este 0 capacitate deosebit de important! ~i activaa fiintei umane, Datoriti dezvoltiirii limbaju1ui, celui de-al doilea sistem desemnalizare.posibilitatea copilu1ui de a se adapta oondipilor vietii socialecreste foarte mult, $i raportul intre experienta directaE a.ch~itionati prin in-termediulprimului sistem de semnalizare fi cea indirecti prin intermediu! sis-temului" al dollea de semnalizare, se imbogate~te ~i se restructureaza.tn cadrul primului sistem de semnaliza.re, m c a de timpuril1. se organi-zeazatransferuri interesante. De pilda, 18 4-5 ani, insuliirile tactile ale oblec-telol' se 'pot fearte u,or percepe prin simpla percepere vizuali. dar insu,irilevizuale se pot recuncaste ceva m.ai grau numai prin tact a . Piaget). Untransfer partial se realizeazi "de la auditlvla vizual intre 5 ii7 ani, cind co-pilul poate si recunoasea dupa voce diverse persoane.sa-,i reprezinte vizuallata lor" dispozipa etc. Prin intermediul celui de-al doilea sistem de semna-liza.re, se instituie capacitatea de a se ins~i experienta indirec~ mijlocitA.de a opera cu ea. ExperienPi indirecta este legata de cea directal se sprijina,ieste intaritade ea 1a inceput. Relatiile -dintre cele douA sisteme de semna-lizare se modifka de-a lungu1 dezvoltarii ontogenetice. .Cea de-a treia acceptiune acor&ta notiunii de inviitare se refera la edu-catia sistematica .organizata, care are rolul de a contribui la constituirea unui8i5~ de notiun], la dezvoltarea foarte mare a capacitAplor intelectuale, 1 adezvoltarea calitaplor $i functiilor sale creatoare ~i la dezvoltarea unci perso-nalitAti multi1eterale. -Datorita acestei inf1uen~. copilul poate deveni unfactor social pozitiv. Invitarea se realizeazA in mod sistematic ii organi2;atin tI~oala. Efectele ei sint multiple. Trebuie sAsubliniern raptul ci aceste efectestnt efeete de sumare ,i tranaformare complexi. ce depind de calitatea edu-capei fi de- particularitAtile individuale.

Primul elect al tnvAtarii (in sensul eel mai propriu) consti in fonnareaunor cunostinte latgi. complexe, precise. Dar. concomitent ell dezvoltarea eu-no,tintelorE hlvitaree contribuie la dezvoltarea unor deprinderi de a gindi.tntre. t ,i11 ani se constituie operapile logice concrete, o n ele, de,i au leepe baza limba;ulut constituie 0 rea1itate mult mai profundi declt limbajul.Efectele secundare ale invatarii smt foarte diverse, apar oa efecte de sumatie,ise rea.ercuteaza in Interese, capacita~t caracter $1chiar temperament, deciin sfera 'personalititii copilului. A fA se dezvolta intere&e cognitive ~i capaci-t A t i . aptitudint abilit!~i. deprinderi.. de munca intelectuali. asa apar ii Bedezvolti tl"isaturi ale personalitatii, ea perseverenta, corectitudinea, atitudineaeore~ fata de r;nunca ,i ariee ~tivitate etc, Toate acestea se dezvoltA intr-unfel anumit. in conformitate cu specificul lnvitarii (conditiile ei) ~icu specificulpsihoindividual (conditiile interne) .. AcpW1e& educativi se e.xerciti prin in~termediul perticuIariblpJor individuale ..Procesul edu~tiv Be rea1.izeazi ca un proces deosebit de complex. Nueste un proces de simpl' ~tie. ci este un proces calitativ. tn care la unpol se afl;' educatorul, cu CUilo~tintele sale, cu metod.ele prin care va transmiteelevilor cunottmte cu personalitetea sa. La celilalt pol se afl6,ielevul. cu CUAnotltin~e tdexperien~a sa, cu capacitAt.ile sale intelectuale. cu particularitcip1e:perstmaUtitii sale.Dm aceasti (1IUd; proee&ul aaimilirii a1D.QftmteJor este



lJI5 1

e~ds!

... ~--..

'~I"'lU ".sod"S'l! lfM'N 'p~", 'pqv IpeAoQ 'I:-n ~.,!unwo) 'all!1ImIF ! !" " !P t J p lUS1 !' II~ ; J t t J ~'!''1Of!14!!1!fJU'l' "pun '~:i 11 til!N 'S 'W t nou dn ;tp WO Jmm, 8 ' .uvotpund83.l0~ ~H1?anptl uJoJd 'ea.l~[OA ~P lU ltcK i'FlHe~n~ pqUo . : : t } ad ~l~oau .101,~dnI l;)ptltAOS 6o~ OJICt.lVWOl{UCU:lfl[i?W'S V~ ~Ul:iqQ OJIQlVlp1AI 3!-Ul+lm nell n u t A J o I 4 !lSBa~~ Ul ' I & I I I V aa';;J.l~ nun ftllo)[~ ~ $~ !tet~ i~iJXa J!l'~POS ~atuanUtq ;$ (~~1IOn~yndoos) atQ~H;).!qo ~U! lP 'n;J ~u"Aa lllW ~n1!'it;) ~sa J~R e;m pa ~:l3ia

"!tl{llUto 318Ol[enpalalUf!t ''''AfI~318 ';;;JIl!'lOW .l0Ht~HtJ:) 8a.IY~lOAzaP i.mSiUl .I1lW ttnU sa.) UI aptIldap13}:l80ope VO):tSU[8:>ap P ItQdi?J f.liOulpe ,2Hws o..quf.1d azal twuap Vii ~!*nOlJnv 'Aanu031 'lPlIlsoX 'A a i!UQUY "A oue 'AHa s 'AOUWOX 'UfiOJlsu!qnll 'AOJIAcrr e::J.'P1t3!Aos n.6o{OIlfSd ~I ".ta :J~R rnw !assOJamnu lUls O1Af1l lOnpa- antq:nes. ,nln~Ia. BalapazdVO- ln8 f~ !Uln.t..o~~:mpa 1!ual~d1i' a,QuIP .lOUtPJPv~uo:> f.lJ.:lol"lp s-'IVi JW 1 ;tUVde v 'ila!"vq'n;) l~B ul sua sp e.taJ.UKlV.IlKie- tis ~8od 1punw v nu ~JT1Py.qs V-I nu ,:)aunds alii!S aAIUzod a~l!lrnZ9.1 ~nUJ..tqo If nu .1 W p 1puuw i? l~fnPPlS .,,_s tnA atay:)'iQ ',np"q 0 ;J.1lQ~suoa as is AnOW t~R' U J P [dtuNUI es nu ' .,f1s;.,npfJ:ls~ nu 'R tao.umu 1\K" : aunds as 1 J $ a~a.AU! is . . ,~sa!np~s, Ba.Id as nu InndoopBp ' iPtJd aa ' t l3}o1Bq atvd. ' ra ap ~e; ytU!OA,unq :I F m ! s d n tP !n[1Uol~p9~R~ a : } t . , A J . 1 d tnfldoa -.re~ u1 am.t~Js U ! 191~ds uI "ntle \ 1 , .ledv nu IS'Hdoo n u n 9[ a.tede suas ap ~J..leq Ja . lg~,Um:iKv apeol H~tPuoJo ul ',:J l~d&l~8:J&1HtOO I!~S 'suas ap rual-lVCl Ii' e , ! a . Q I? W ltm lleA ne ,.m~\l'6al U! (A It IIItI!anp) 1-1&103 !* P1110~a.Id .toljJdO;) B.Idnsl) J!}'tQs ~lUWl l!' tl[.t1nU!3N o s W;)WlIAOS In6010111Sd 'I !doo il l Ue ap ~vi !ntnnd~ elu~S!Z~ ~za[tlue VS pU!JA ' [ I l .1OfG3o.u i p~a yueouad iHwnue 0 ap Pl{nudo:> ~n.taJ:JU!',-a~ ala:> ~ ~trJ SUOJ$ a p 8 '.I aJ .1 vq a .I tld s '! nun at aA~wn~ n~!1JAn:."e It ~An\f[;.t Jajuapuau! ~;[q, ..o.uf J * PWlJAOl PJtiolOt[!sd ~".laln U! 'l~lllI '~iOJ 9 J U S - HWntn ul.

. B tm(JWIno pros J V l U aUlA un tUluad 'aHtwB} U1 J t -lP muo;,S u! n te '~AHtmlpa~1~Q:Qn.wq I II ~81pvdo mW!A8fV 0 W lA JJUR tIl a' ' !MP n u n 1t[ 'nft 'oJA~~t1Ja -waS i fU : p ; q s . ~Bl1"~ '~IV '(aJ.~ Ii ;uaBaI~U! &P 9 lH f lPoov=> uJ ) anoll..al[ll ~. at8JPaU ll ~ ~oJ a:pap n e " =>U l:'O n.tJ a s .1053Joui atrp/ap aspu. sue .t :l a~up90 tm;: J '1Aata n u n V I 1J0 a:n nur ~ .&a[a V I AS Ia V - Iap + f J ~W , auYO}In'lOOlHISd v



FAQ 'rOIU I CARoB D fJ I"B1 tM JNA OEZVOI ..T .ARE.A PSIHICA A COPILULUI . 77Educati8 comunista priveste inainte ",i opereazi cu modele.Ea este 0 nece-sitate a societitli Uri explcatare, 0 trebuinta a. ei, Are sarcina importantade a difw:a succeseleactiviti,pi umane,. de la generatie la generap.el de atransmite amtmutul valoriior moNle neeesare societitii comuniste ,iva-lorUe ei cultura1-socia1e specifice. E d . u c a p a se efectuead. prin proceaul in-8tructiei in ~ dar, ~iprin a ite n tiJ 1011 ce .In. fCOiI l~ educatia Ie' efectueazi conform unui aistem amplu de programel inst"ruqiuni metodici etc. Inf C O a l i . elevul ia cuno~tintA cu dierite dometlii ale tiintei.Rolul- f C O l i i in viata copUului J i in dezvoltarea sa ps:ihici este foartemare dupi 7 ani. Aid. are loc educ;:apa comunllta. $coala educe la copii inaltesentimente .morale. ca ptltriotismul. internaponalismul proletar, spiritul civic.prabitatea. dnste8 ,iformeaza norme ale purt.irii civilizate.Scoala lArg~~ in mod organizat cimpul cunoftinteler ccpilului, le fruc-tifici. organizeazi interese intelectuale ,i le satis6ace. dez.volta capacitap deactivitate productivi p calitip specifke in legitura ell aceasta..Prin rela~ii1e coroplexe pe care ledezvolta, prin spiritul de emula;ie.&eriozitate. sobriebate, disciplinA pe care le prcmoveaza. prin cerinte complicate de respectare a unor reguli de conduiti. absolut necesare bunei des-fl~uriri a activitipi inatructiv-educative. ,coala d.ezvolti 1acopil ,iadolescentaut latura intelectual1 a personalitl\tii, cit Ji numercase trAsitwi de caracter.At&, in fCoala Be dezvolta con~tiiDPldatoriei. a obligativltitii, simtul de r a s . ; .pundere. respectul fa~ de monca, stipinirea de sine etc.~la. dezvoltind la cepit capecitatea de a cUi_ , i aserie, de a intelege,i a gindi, creeazi condipi ca . treptat sa ia ceotaet cu marile valeri de cultura,i artS. ale omenirii, cu bazele ,tiintelor ~i.prin toate acestea, ise deschide eperspectiv8 din ce in ce mai largi asupra lumii fi societip.i. Inluenta ,coliiin dezvoltarea multilaterali a peraonalitapi copiluIui este foarte mare. Inurma masurilor luate in ultimii ani in vederea legirii tot mai strinse a (lcoliide viati. sceala ,i-a largit &fera de aqiune ,1 inflaenlA asupra dezvoltirii psi-hiee multileterale a cepilului. Vizitele infabrici, col'ltactul cu munea prodUc~tivi. contactul prin tcoalA. c:u fruntafii in produc;_ie, cu personalitatea lor amirit inf1~ "oolU asupra dezvoltirii Ie. copil a un tris4turl cetateoetti.Rolul _organizap.iior de tineret asupra copiilor incepe fnainte ca ei s afacii parte din vreuna din organizatiile de tinert. Copilul din clasele I~i aII-e doreste cu ardoare sa devina pionier, sa poarte cravata rosie, sa duca. 0activitate in cadrul organizapei. OrganizaJ i i Ior de tin ese : le reu ine sa rc inade a dezvolta cOl1tiinta valorii activitapi wnane la copii, de a le forma spiritu l d e o rgan iza to r, sen tim e.n te le d e coZ ec tiu g i de so lid axiu ue , s in uu l deriis pu nd iU e m o ra ld ,i ce td f ,eneascd . d e . a i ed uca in spit i iu l patdotismului Iiin te rZW# oM lis m ulu i p lQ Z e ta r. Tot organizaPiJ,e de tineret dezvo l td la ,colan# L a ad clescen# lauaa ero ica a C IlIa c teru lu i. 0 v iz iU tU l l ar gi i. 08upra ro l tdu isocial 'a1 muncij d, inviJtdtura o ri a su prll im p ozta n.t.e i indeplinii sarcinilorob,te$ t i . $edin~le de analizA a munciiin cadrul organizaPilor de tineret dez-volta spiritul critic ,i autocritic. criteriul aprecierii politice a actiunilor pro-prii $i a aqiunilor celorlalU cepii.. Rolulorgani7.aPilor de tineret este foarte mare in oonstituirea conceptieicomuniite despre lume ~i viata la copii, 'in dezvoltarea celor 'mai impor-tame taturi ale personalititii lor.



18~I' ,.J "_~ .~ !.IlII'qIUt!~QQ:I;I'J ~!HutDa.' ! Z t D ;1= ~~. vmpdx=o ;1 'lIdo:) VI A U i l J A-F. ~p ~FQJ. lOJ \I P . JOn~ Wl!~!l1D~'_I.1O UJ'!!l'PJAtij ~1I1p1t13 ~~ lI~'nJJ'" ul' J"C'S'lI'I) I.J6I/o1 'lIZ ..~~Bp:ld t!!1!1f;l;'AaS"

' f I ' 1 ' I 1 I 4 ( ) _ { 1 ~!~aliI-l' ,I ~~. ~7qo4 "1 '~!Jt/. n~ -' '611' 'm..Wlf t t ISOhp:Jd ' 8 ! I " I t G A O S " "' f " 1 I I P . 4 t > , p;~p !I ~,,~ hlll!P "~~lIJou,1U{ : ilJ4W(J -1l!1o..q IQD!) 'W1

'~_.'f .up::I w : 'V 'N'PlIU ;I[All!jD 51 .N 'Q'/."1", 'm ' , ,~JOIflld-O~~$'ll'V"'tuUl4'ipaIq ~ l'm~o.t4ut ~omdO:1 " pmT1OoUp .J41~a- A ; ! '1 1 UV 'I '0

'aId:VlJDOI'IaHI

Ja olOtattqnqall !t .t0UU?,J?; 'H~ma~:)OS .teSatt InrntUO 9Q1V2;-H~;I ''H~~lrsuoB.tad ~ ' tVJ3~1r[Ornm 1ta.tEI:aIOAZ~ 'l~"e '31t::uvuun ~ 1 ! ' O r t p g'9.11r~'fZUl1dla.t03 aunlf:lp_ ' e ' f W.Ia:>a.J:1, ;* t~A U! ! t fapl tnun ~u~q][a ' l ~1Q; )ed-B:l .10ffi.ldO.td =.t9tboun:l 3.QUJ ~'nun ! 3UD 'eaJ:1?Q.o 'a:>J~mal l :iI'[1?J~:aB[H1fl.W~ untO tm :) .loan 1i'atetIOA ~p ap l'ep2' tI! 'O Jlm w uun as a~1?:m pa 1 I J . I c l ' ~ ~ ~-alBa 'J1euo~sa;Old '1];)luqantod '~''Zl1 'V-'~Hod-re:om uH9:lnp:) '.IO[p:ol'pUlldap 1 i'.IOtatullOun::> H.I' l (OAZt lp rns~:lO.td '9{ !J.a}3J as a.1v.:> ' ( 'AHeUUOJ ! 'A~em.zOJ.~ ) 'Ilm .p al~ trf D!~a::mpa : m o a x w ;nynm rem U! ~reou as ilJ~B:lnpg'atuatuJ . t e r m-!puo:J 1l3.1ft lU'E'6.to tq ;rt~~tUf 0 ~deJ til ~ ~B t3':IIllIAP:m ap ales .TOlam...t0l e 1 0 n lP 9w ut l11tnudo:: l . tom~tl l3. l 1t a . T e : Z ' l U ' e B . t o 0 rt atl!lnUW 1~ ~ en tv~rmnu'() 0 ap '(a~AU!) a.tWllOJUl "p ~'mwsue.Q ,0 atqAap ~~sonpa O).re.Jo II!amtTPuo~ t t t 'ahnwnpa lOtI n$lpuoo alaun na dllIH ?I u'!fnaAomlUllt '~l!~d~ vax-vpe.l8 '"pazO;) aAne-:mp" J:0TIPlpuOO v ~tIilt.retu..md "el l .neI3.l 'Vitrv.l . Ioouq amwilp n qaso op a.IV "azauo!pe- is aptq3."q ~9ale : J ' .: r . . . : ) qns ~3nu()1pt~ ~UlatX;.IOrmWtlo:) 1f 9 .te 21 tn !B .tO 0 ~ t'b .1 p : )16o I0 tUsd alapilA ap ptmd irrp a+~atqpp asl::1R tr.m pa (tlsa:lO Jd '; ,umm tnltQ atpts p Oi' - l3 u JBuJ" !..t0 1H l:) Sa p ~ ,m~mll i?3~~la !t l~fUlllu~sol mt ;!-I0~2Onp; 'ga a: ,.e ~ r euco ,l. ~E luaJ .To a 'ttlq p fuel AHeo-np~ t :>anm ap ttm lslS un aundnst l l . Id mJPuoo aunq u! Jartll:m pa -ea.:nmpaJ3:

og:yePNUS at l!' ap .lou ,hnmqrsod r t .IO[~~:J nJOreAwlaBala~U! ap 3!pUt1J U! l~ ~ '~1mqJsod au1-tdO.Id ap al~:)tmJ U! 15 FI ap tv}vn:q.1m as' 3 :1 - a '[VJaua8 a la tu !- Ia :l ap 3~ ; )unJ ul !Z V an tO A 3 1 1Q ls a:> ll .l~ 11uwn~-w;t muatm~ ul an arso latuimTlUf;;Qfa:re a~sa;~d nu nw :;'l~atIIJ.ZdiU12: : l'A~'P ~3,qns ftltm v.n1nse ~p,I~l:Q 3S all '~arnuV' as nas ;)sa~~U5 as '1]Z1!'0)~-apalttl as 'yreawns as m:>alfP !. apruB '1tl!suontl! ~~p:aJ!P ap gl~U~nl~I. ' fX3Idwo:> ap n qas oO JP ;;lIl~ 3..18:) 'a :l!1 {~ ld 1 !- l l{ oA2ap '( lQXa :auc :) U! \ ! 'Z'eauolpe V:: llUluad aJQtdm~ ttqB laR'IrnllW atal:%la 'mOl!A r 9 (ltdptq.td tndoos 'BZJu~.toft-nptmod '[11tw;:Jsa:roprr sare ,em r ~ t n u d c t . > 'npndwH ap a m n suoo as vlP1 A 1~Sluml a.tdS'iilp anp n~:luoo ; an n I J.1 l[ oAz ap are a[V! .W11mt iOJ[aslwa.ld ataf.ldoltt!s ;;)~a:lnp:J J!.lYlQ::JaJ;) a U H J P U O ; ) "al~ttm J!.. at9Uop.rOOO 1sPCiJ 'm~a'30s'B !!12.m~l?Ul:szvq Jt aT~S1Udns atuanUU1-apaw. lOJ 3HJaJ!p atS;J:Je 9.llUIPUI :: l " .t -1 tI~ It.lunm l';)lW;)1U11'i VUJ", tds '(':l~a 'E l '. Iado '( lU+~1 ~ln :F .I80!1Il tUat l1 :tItn~~.t) 'fIV.l1Q{IC ~ it ~p,[&'pO! ~l?!A :U~e '=ls.;):)s aluo~ VSU l T ~ d .n'(l

m1a;llHtsd v 3~J..L'3NaOOJ.NOID'110AZ'3CJv YZVB :.to ~a11IO~d ilL



FAcrOlUI CARE DE.TBRMINA DEZVOL TAREA PSIHIC.3. A COPILULUI 7 9T.' S. Ko s eiu k - U net pr.o b141116 a le inttmupendetl/ei dint1d dduca~je ,; de:.-voltare. "A.R.S.-Pedagogie-Ptihologic". nt. 2JrfJ~7.

- PlirtiC14l4Titi#l~ teoretic6 41~ d~ollt lt;; 'PJibice Ii (;opiluiW,'.,5ovetlkaia pedago!hika'. m. 61lfJ17 (I.R.S ..).- Desp,.r rolul ",.rdittl tii. mtS dUdu i Ii educatiei 1n Jormarea per-sonalit4tii. "Revilta de pedagogi.c"', 01'. II,i u, 19:16.- Invd,Metl C4 prohlemd II psibolt)giei, ("Vopros! psihologhii",nr, Ih9n) .. .A.R.S.Pedagogie-PBihoiogic", nr, -ll'I9H-- Desl're btJU fiVologic4 II d~(Jlt4rii Ii tl4Ncfl/itli copiluUR.. .A .R .S . PedagogiC-Psihologic", nr. )119".- OPMe pedl lgOgiC6 lIlese. vol. I ,iII, E.S.L.~.D.- Des/Jre prohlemele inl.t11'lupendenlei deVJoltwu si IJ i l ,uca, ie,eeplllor, "Soveukaia pedagoghika". Dr. VI9H (I.R.S.).- helegeri dupre aceivitatea nervou,j superiofUd, Rd. Acad.R.P.R., prclegere.a 2:~. .14.- Dl!fpre prohlema edt4:tl#ei Ii it d~oUl,ii (Bilan~l dis,ulii-lor) ,.A.R.S .Pedasogic-Psihologie", or. Jh!n8.- Un~u prohleme fjlo'l.olice r~lerito,"e 14 teom b4:{elor m4t6-rialiste Ilk 4I'ed,i4lii, "Probleme: de filozmie". nr. 7/r9~8.

- Despr flprecitn'ttll lilo!f.olk4 II C 01 lc eP t;$ ; weu11Jtlnist-IIIQrga-nistl {I erdit4lii, ..Probleme de: filozofie". nr, u/r!)58.- ProbleJMU filo~D/ice till' geneticii conlempOrtlM, .problemede filozofic". ae, 1119'S.

A. N. Leo n tie vE.MafteA. N. Leo n tie vA. A. Li 1, 1 b lin Ika. iaA. S. M a k are D k 0S. 0 go rod nik 0vI. P. P a V 1 0 vZankov

G. A. PIa e 0 D O'VN. V. Turbin

,-\ .



ASPECTELE DE 8A.ZA ALE DEZVOLTARII COPILULUI 119Numlrul de ore d 'WK lmD DeCela re in 24 de ore

Prlmel!! I Ian I 2-3 r 4-15 6--7 8-10 11-12 13-16 17-18hml Inl ani I n i ani ani ani ani20-22 I 16-17 14-151 13 12 II I 10 9 8,30ore ore ore ore ore ore ore o r e or e

Scooerea relativa aorelor desomn ~i cresterea orelor de veghe constituieun indicator pentru cresterea oapacitatilor functionale ale ce1ulelor creierului.Curind dupa nastere incepe s a se dezvolte I i inlzibitia conditionata, ca 0forma superioara de travaliu cortical in procesul adaptarii.Fonnele de inhibitie conditionata (stingere, diferentiere, intirziere). inca.Ia sfi~itul primului an, sint mult mai fine ~i mai active Ia copil decIt 1a ori-care elt organism animal superior. Inhibitia asigura organismului 0 stare func-tionala optima. Ea poate fi de intensitate, stabilitate ~i intindere diversa.Specializarea inalta a inhibitiei condltionate se manifests mai ales inparticularitdtile diiereniieril, care incepe sa deviruideosebit de activa in le-gaturi eu excitantii mai frecventi din mediul ambiant al copilului. Sugaml

~,iapoi copilul mic incep sa diferentleze diferite1e zgomote, obiecte, persoanedin [urul lor. Reactiile copilului au la .inceput un caracter generalizat, ~i nu-mai intiirirea unuia ~i aceluiasi stimul duce la diferentierea functiei sale sem-nalizatoare, La sflrsitul p~ului an. capacitatea de a diferentia se dezvo1t.foarte mult in legatura cu perceperea stimulilor verbali, a cuvintelor. 1 n l U . -bifia de aiferentiere devine din ce in ce mal fina la copilul prescolar $i apoi1a {Jeolar. La scolar aproape to p enalizatorii exteroceptivi ating perfor-mante marl pe linia pragului diferenpal, ceea ce indica gradul mare la carepeate ajunge inhibitia de diferentiere ca forma a inhibiti;'i condlticnate. .Une-ori, in legatura en diferentierea unor analizatori, inc! 1a 7-8 ani copilulpoate ajUnge Ia foarte marl posibilitap de diferentiere, Copiii cu auz absolutpot diferentia sunete foarte apropiate.Dar $i in ceea ce priveste capacitatea de stinqere a legaturilor conditio-nate 0 data formate. dar care nu mai au importanta, se pot constata modifieariontogenetice. Posibilitatea sccertei cerebrale de a inactiva legaturi1e inutileeste mult sca.zuta la copilul mic fatA de adult, dar treptat devine tot mai mare.Sugaml mic, dupa ce is-a format un reflex conditionat, acel reflex d.mine activ chier dupa zeci de situaUi in care exdtantul ccndltionet nu mai esteintArit. Maiales dnd e yorba de reflexe conditicnate alimentare de gradul I,stingerea se efectueaza foarte greu.&ism 0 alta propiretate a reflexelcrccnditionate, instabilitatea, care une-on creeaza aparenta prezentei stingerii. Instabilitatea se exprimi ca 0 formaa caracterului i.nactiv al reflexului ccnditionat, care nu a ajuns inca in fazade autcmatizare, spre deosebire de stingere, care se manifesta ca 0 formi deInhibitie conditionatA proprie situatie! in care un stimul, care a fost intiritprintr-un excitant neconditionat, nu mai este insotit de acesta din u r m a $i i$ipietde ca atare functie semnalizatoare.Inhih#iQ de intir.ziere, desl se dezvolta incet, este evident! ~i la sugar.C..V. Koltova, descriind reaqiile de s~iune ale copilului sugar de 18-20



CAPITOLUL VIn

C ARAC TE R IS T IC IL E G EN E R AL E A LE CO P llUL UI PRESCOLARPerioada. pre~ars. intre 3-7am I oonstitme cea de-a doua copilcirie fieste 0 adevsratii vinita de aur a copiliriei. .In perioada preJColaril cepHul se va transforma. intr-lfll ritm foarterapid, se va dezvelta aUt fizic cit fi din punct de vedere psihic inh"un moddeosebit de in~ J JDatoriti faptului ci in genere copilul prejCOlar este viol. vcrbeste bine$i utor, stabile,te repede relatii cu oricine, putind fi u~or antrenat in diverseactivititi. a suscltat to_tdeauna un interes deosebit.

1 . . Dezvoltarea fizica a copilului preJcolarDin punct de vedere fizic, pref}Colarul are cam urmatoarele caracteristici:aproximativ 92 em la inceputul perioadei prescolare ~i 115 em la sfir~itul ei,14 kg la inceput , i 21 la sfirfit, 0 dezvoltare fizicA relativ constanta. Trun-}hiul sau este reletiv lung. membrele scurte iiplinute,In decursul. perioadei prescolare, procesul de osificare continua mai ales1a nivelu1 epifizelor oaselor lungi. 1a nivelul oaselor toraclce, claviculare etc.Dezvoltarea musculara este de aaemenea intensa ; desi muschil copilului sintinca paHzi. contin multi apa. Treptat, structure muschilor se modifici, tesutuldevine mal dens, mUfchii netezi ~i muschii striati Incep Sa 'piartU 0 parte dinprocentul ridkat de apA ; procentul tesutulut adipes descreste relativ din masagenerals a corpului,Chimismul intern incepe sa devina mai activ. Glanda tiroidA in specialeste implicata in procesul general el cresterii. Procesul de crestere a1 celuleloreste foarte activ, mutt mal acnv decit eel de maturizare. Tocmai din aceastA

eauza exista in permanenta in organism inca 0 mare propcrtie de celule ne-mature. ~i echilibrul ~i dintre ele inca este instabil.Din cauza formei cutiei toracice - lata ,isourta - din cauza unei oan-titap scazute de hemoglobinS. din singe, din cauza formel specifice a capila-relor ii ela5ticiti~ii ~ relativ scazute a a.rterelor. venelor ,i tesutunler ingenere. procesele de oxidare sint inca lente, ceea ce. face ca retistell~a orga-nismului s a fie ind, mica. La aceasta seadauga iritabUitatea mucoaselor rino-faringiene. mica lor rezistenti Ia prat la temperatura sc8zutA, la invazii mi-



CAAACTESUSTICIL! at!:Nl!RAL! A.Lll COPILULTJI PU$COLAR 207crobiene. Din toate cauzele de mai sus, pre,colarii ccntracteaza ~ornumeroasele boli de copii. boli epidemice specifice .. BoHle epidemicel slAbindreziBtenp organismului pentru un timp relativ indelungat, creeazA terenpropke pentru contrat:tarea altor bali.In aceasti fazi ate evidenti trecerea de la axa.rea activitA\ii vitale aorganismwui pe aatisiace:rea necesitatilor imediate, vegetative, spre stareain oare~ pe planul larg a1 viepi de relatit se dezvolti ,i se complici din cein ce mai mutt satisfacerea lor.Se dezvolta mult ,i sistemul nerves, in ansamblu, ,iin special creierul.ca organul sau coordonator. Procesele de mieJiniure continua,In legitura eu dezvcltarea genetal



208 STADULE DBZVOLTAJUI PSIHlatToaW acestea se ~in c:oodip,ile dezvolt!rii cont;inutului activltitiipsihjce a copU\1lut . '. . .Dezyoltarea Interesalor, mai -ales a celor intelectuale(gneaice). Be maniesti prin curiozitatea vie a oopilului prescolar fa~ de tot ce ilinconjoarii.E1 vrea s a , t i e . s a in~leaga tot ce vede, .tot ce aude. Cauti raspwlsuriii-~ cia raspunstiri. In activitate. in joe, in casi~ pe stradiv peste tot esteatent la totcese petrece in jurul s a u . urmirejte cu o e m meri, observi totul.Inactivitatea sa divers! ~imultilaterala se organiz.ezi fi Be dezvoltA de .ase-meuea interese- noi, se dezvolta ~i complica experienta eognitivii. COpilul pre-,colar manifesti Interese active pentru persoane, copii etc. E1 obterva atentch!pul, .infAti,area~ expresiilemimke ale celor din.Jurul sau. le analizeaza, Iejustifica.lnteresele .sale gises



_ , - . . . . . . -.."..,-:-- .. ~ ~- - . . . . . _ .- . . . . ~----.----- .. __,....

-1l0~ lU I t-:a.1lU! mdD.:) lUfuad : a e p v .Iattl~S .t{:) 'An~!S feqwu u f o I da . x e p i i J , I ap .lOl~901fftlI n.l!sOtDt tIl tJltm atuaIaJW !t ~~ndo~ V[ ~npull1'nqe::loAva.mpu~~ Ul a(enptA!pcl aluawnp !-lew ,~sJl,a W.relO:lA:;ud epvo!Jad V I

'3td~!s a r t t l ' ~.;xunua ap ~olhm :lp I~ARtIv.I''tns :lp ( " : : : > ; a 01~ 'pre "~vt'ela;,e- ''etSV;J:JV)aA!le~suowap ClUIDuo. idAtp m~;)U'! als~ It.U{q.toA aruzodQ.1d ap SVa5 no ~13;.1ilAn:)'''~~3dor8mOlIO't~Olr!W 'C lUqna



." "" '_._- . . . . . . . . . .---~~-~

c.\RA.CTE}{ISTICILE OBNEIULI ) ALE COPILUL'UI PRE~COLAR. 23 9rele cifre medii'~ vooabular maxim' Z350cuvinte, .'.vocabular minim 538.W. Stern a dat media de 2500 ........000 euvinte pentru' copilul de 6 aoi~Altiauto~ dtead alte cifre~ Proceintl: ~terii vocabularului se prezintA cam intennenii U!'ll!itori ; .", "

,700;800 ,1000, 60 0, ' 20002600

. . .V~~I".mhumtrata coputor

1000I S O O19002508, '3 20 0

'.- 4 0 0 ,. 6 0 0 ,. J 0 0 0 ".. f 50 0, 2 0 0 0

,3 Int" ini5 ani6 an f' 1 _ 1 . . . .'Oupi ~um se ' p e a t e .~edeai dln tabelul. demal sus, dezveltarea vocabtiIa:'1 U 1 u i (a limbaJului) este fOarte m a r e in perlcada 'pre,colar4. Rapoitul' 'infre.

limbajulactiv ,i pasiv se modif_!camult inaceasta peri()ada._Lim~j\il,',activcre,t, vertiginos. . .'Mecanismele transmi~i .din limbajul .interior i n limbajul"~~rior sedezvolti .de asemenea :mult, ceea. ce va face. ca Jn ImprejiLririle ..de ij~re ziritmul ,idebitul verbal a1 prefCOla~uj, $ a devini _tat ll18i ap.t9P~t' dealcopiUor' mari.. . , , _ .' " . , ..In genere, ccpilul i~i insuseste rapid , i cu placere cuv,inte. noi, fololefteaceiv numeroase cli,eeverbale (expJ:eaii ~. u.;uflle fplosite de adult), A fostsemnalatchiarunfenomen specific coPi).ului 'prefCQLa~:lllic. ,atal).~ta qea~ieverbali a (;opilului (T. Caza~)., Creatfa verbali.a Prqcoia.ruluj,mic repre-zinti felurite fantezii verbale, evidente mai ales in joe. Iati,"dteva, ~vintede acest fel : clcntesc (ceva urit ,iriu -seauUficatia cuvintului, este legatide "Baba Cloant,a.").; .-broscoi dJlt4ric:i (btoacoi care dnti). pisoi utlAret (pisoicare urla), hodrobete (lucruri aruncate- indezordiDe).,La prefCQlarii maimari, aptesivitatea vorbirli se o~ ,mai ales prinelecte verbale. prin coupnutul ~ ,tructura propoziliei. ,prin epitete omante.comparapi. repetiri. ,i,evident, prin iDtonat,ie. Prqooluii mai marl utiUzeazinumeroase verbe1, adverbe, adjective:in vorbire. l'lvpozitii!e laoep s a .fiemai de%voltate. Morfologja ,i sintaxavorbirii orale:,se ,dawolbl, foal'te.multSe subliniazi 'uneo1'i faptulci la (; -ani'semantica vorbirii"pre,colarulwi ramine In urma dezvoit4rii morfologie1 ,isintaxei Copilul folOse$te ,i ueele

.;,', I .

i V. $ c e l' D : la tlU1'*11b. If. luaan: ~sptfJcb, '(1912); ICrid impreunl: Co :1~ , U.Clara, ti In luc:nraa Pr,~N Ut / r i i I . n 'KitrIlhIlit bis (JU1t stdllten LAbmsja[", . f:XPWlC . .. ..nu-mit.. leorie a eelot trd .adU In 4cavo1tatea ~ditii ,iUmbaj"lui: I) a t a d i u , l IU~. (~rizat prin a p a r l f i a I~btt.ntivdor F a ~tai~r c :a prime forme. gramaticale) i 2) adiul aecilUlii(a l aparlpei vemctor l c l . vorbire}; V 1 t8 ." iU J rc Ja .~ lo .r '( .1 a pa ri pe i Cuv; .n ie fc ir c : e daemnem c:aIi-i ip Je , .t rib ute le t t . ida$iile). '$tem it ~t' d de' ~i' veaabularul 'cltoNi' c opU " l oc cp lD .d e u'rintde i:impuril (t$;rc care ~ vocabularuJ ..6kei 'sal~ . Hade). Dupi oSta:n exiJtl 0, le lJC 'a cdottrei atadii de. d c:w oltarc a. "~"Mui,.~ JCU Jituie ~ .1epa d~ldrii. . 1 D i a ~ t c . Coaceppa.CI!INta 8. J Q I t up:uaiti~ d in C8uza IChCSDaUsml ,ll ui ei lra.matica,l. a ab.olut iz i ri i I ramawmuluLne"'akfe.l, ccrce ti ri le numll !l 'o ,u e efci:cu:aft. l t l _ privinFapdmelof ca;'cq:ririi:gn.matitat. "m limbaj auduala C D O . t r o Y c r I e foam mario tn fapi, titNc:ttKe gma.tieal'i a limb.;liluj, dikrm'lPa 'IOGIatiQdi. Ie face tl'ti*1 de clttli COlli! ,1 relativ !--.



_ 2!!!!!2!!

'uvqnA ." ,,~ tar-un) 'o1.I1J'Olf(dl:EfNU! 'alep,reze'l{ a:pRO~ :eas!+,,! .Id ptq:\JAlq' r n n doo 'JUv S V[ !U!d ~!HV-I-TA~e-.e cuE?Z!ueB .to ap ~J lit aA muSOO t a two 1-adD iiUft!J a p - ~J ' aleoJU1t t I IO~ ep Brt:xn'lj' 'B~ '3tmq.IodUf! lBm at" mil"'*'tmJ 1I8.11t:JIoAzap I't). l~nmoottoi> : 3 O t a.mjntnfeqmn e arem iqreOl' WJ1l110A- m a "pI1JO:"Jh2dmd", " l1!Z1qlon 1PP11 fM1 t 1p ~fD9[DP8dJ ~Mtm "t1!:J"VtfI T t 1IUt\ ~tatTq&OlU1IBJ030':nqt fiq~t Ulold ' ( 1 a - , : l 1 l U J 6 l R i I J ) lS;zatUVJ ;[0'[- r a ! . 6 r c n " ! ~co U l fmT.:rdn as ~~trJ v n w . D !~~H U!~ M : J P U ! I I 'U J ~ . 'areo;w.m' aA~Vapf ~ '~To4zap , a s (9 .'.to~tpi!6 v atug ap ~pa9,. !llP '"plfl1iU!AntIIt ~lDCO -.p ~ V ~pa ~ Ii~ 1t .U1lJ10AZaJ) 'n~308J lFCauafi-rns r n t ~s;m ' ' I n '( 1 1 ~ t I JA 1 1 O flVU~ ~IU~ {g .

'~ rnfeqtUf(tI!.JO~tq .tnfaqutH u n > Hr.nmdl~ 'IV dn~ tnma~ltB YltOAzap a s (t'~ U! ~sqa 'aped t1! ~ 'RaJa6a~tq ' t J P i d l U Ra.1VZfiB~ti , n e t .-~ "ptq:lJ~um ;fl118 ap T t VA!lW\l6;QQl ~v:n:>adl?;) VltOAZaP a s ('ta q,DA lo !J 3 dn s ll1tnIO .ltQ:Q.'l- ~t TI.T!IB:u . ,tnm:na;s 9ttOAzap as ( r : ;"(onO.&nu iI~-.1p- ~A~V pn1tmt .lOUD v attruq f l . I 0 1 P ! t { : > U ! p1.101l=>V.tm a~ta.t;) lO ti lo lll- l 6-at .10lm 8N1mL1OJ ' .!YJ 'map o-.tturp a J V O t - m tU8 la~mJ~&: lfllllO[OJ U t J . \ \ q U N- S O d f.llOA~ aI 'al'iZl(VU1tl3 ap ttl.al1J1 wnop 'l90-ap l1\~ '~tlowa (t'~JlSW:)8u! a.retlI a:aaoJ atra Q.1H'!PUW;S as UI~S!S W H O P r e 3p tnF' e:laantJUl

.~ lliJ&10 .Mq.tOA ' ( 1 2u ' (dUZQ; l ynGJlO9.Ia~' a!mnSUOO,;,\5 ,~putl ~ i'ltO A ~ as n .:rJ q.1 0Av J IV O fIB IU-v . tB 1W1PIl~ 'rrq.mA. .fI\tndtuR Ii1 0 t J.I llZ & :l t l2 tw~etU1l.tB tnp tp t03 v t QOQ I OOA~ V C L t f So lOJ 1tl1'lfllqmrl _IQlDtdtum ;rnm aQ .MCq ~~ Ittlftf!doow.q:q.lOA urp ~p '~uoo 'Wom.IiiJMfJJ:ad ,nKfllW v a



C AR ACT E.R ;IST ICILB O BNB RA L! A LB ' CO PILU LU I P .R ; 2S0 0LAR 241verbalidrile prescolarulul mijlociu ,sint organizate. Cam dupi 4 ani incepeii fie caracteristici eopilu1ui vorbirea de altemantA, fenomen 1'1'ezent in joculfiri. parteneri aau cu parteueri pres putini. Vorbire8 .de altemanta caraete-fizeazi si~uapa tn care, in joe, copilul joaci douA roluri. In juml vitstei de4-5 ani, verbalizarea:-..!,e coloreaz.i fQUte mult afectiv) p.refcolarul, min-giind un animal de pluf. Ie substituie mamei ca rol ,ig~te mi;loace ver-bale nuanpte numeroasede a mingiia jua\ria atunci dud nu e vizut denimeni. Se intrerupe 'brusc daca vede ci este observat.Concomitent cu dezvoltarea mare a capaci~i de vel'baliAre oral', areIcc in perioada pre,colari ~i un proce. intens de dezvoltare avorbirii inte-rioare. In acest sens prm;intA un mare interes lucrArlle lui B. F. Baev. care aicut 0 aerie de~erimerite prin care a 'ajuns la observap.a interesanti c ainca de 1a vil"5ta de 4:-5 ani eepiii folosesc vorbirea interioari. Rezolvind ingtnd diferite 5itUaJij-probleme, de pild! intocmirea sau reconstituirea depovestiri dupA serii de ilustrapi. in CMe au fost uaele emise, prefQOlarul in~cepe s a m e a ob8erva~ii eu glas tare, dialogind (..a,a", ..iabi" ... nu inte1eg ces-a intimplet aiel", a spus un copil, sesizind 0 astfel de omisiune).lDezvoltarea vorbirii interioare se face prin eliberarea ei treptatA de Ie-g a t u r a nemijlocita cu ~unea conereta.Vorbirea incepe s a indeplineasdi funepi psiholcgice, Spre sfillitul peri-oadei prescelare, copiii folosesc foarte mutt vorbirea in gind. COnform retatirilor lui Baev, automatizarea , i restringerea vorbirii interioare are toe 0dati eu intrarea oopiilor in scoala. . . .Dupre tulburcirile de. votbire # tsa ta xea lo r. Defectele de pronunpedin perioada antepl 'e fCOlara sint 0 consecinta a . unui proces deficitarde analiza ,ismteza la nivelul aualizatorul~ auditiv verbal (nuse face clardisoriminarea sunete10r ,i at!ticulatillor fonemaIt ice ale UDui cu.vlnt.. din C l a u . z anedezvo).tArii funqionale a activ1tatii analizatorului eu'ditiv-verbal ~ motor-verbal, '8 COOt"donirii s. inergiOe a adivitipi1or). In CIODJlecin;i, pronUatia de -fectuoesa ]a antepreta'lari rimine un proces fiziologic ce nu depifefte ca-drul normalului. Cind defectelede VOI'birepersisti la copihw pref(olar. avemde- face eu tulburiri de vorbire.Tulburirile de vorbire se expr imS. pe 0 gami f06rte largiL aUt prinmanifestirile lor simptomatice. cit ,iprin ca-uzele ce Ie produc. Ele pot s aapari de timpuriu, din perioada prefCOlarA.. dar pot s a se manueste ,i caforme de anomalii verbale, relartv tirziu,. mult dupi ce copilul a invi$t s avorbeasci inmod curent. Pot si apari chiar ,ila ernul adult. Tocmai de aceea,o trecere in revistA e cauzelor ce pot provoca tulburiri de limbaj are 0 mareimportant! ,ipoate ajuta Ja lichidarea lor inmai mare mAsuri ticu mai maeeficacitate., In primul rind. tulburirile de vorbire Be pot datora unor cause apareDtde m i c a importan~, feptului c a a existat pupn interes la adult;i pentru dez-voltarea vorbirii oorecte a copi.ilor incA din prima copilirie, adici atunci dnd

1DiD ~ lui B. P.B. e v, VorWM "".._~ ,. c~.,mU .,td 1 " " " 0 " ' ' ' . DaladiAkademi i . Pedaloahicelchii nauk R.S.F.S.R., ,11960.16 ~ CUTS de 1 )5 1 ho l0 2 11 ~ ll ut uL



-.-"~ .-- ..,_ p- - __-

tn~re~p [nun .tep a2;a~~na. ta:J.~p ltflII as nu v s ~J aj W3:) ' (RUW ! s ;)znq) JU"!tzod a:Js~::ntU J ~tU "fodo;)5 at~auns \l'zn~ atE:> UfP 'YJnltrep ap alep,d~ 1t : nUpJU! dsnp aIaznq T1;)a;,vJ 38 'Bai;IJq.lOA lVGl t I ' : l [Tlldtt; up:d ~zea21-l;;:peltr.:l as ant) ~'Ol"9S0.loqIOfl- : a+Iro :leJ sn s rew ~V1P ; ; Il fFtofmm 1I!a~(aTme[ 'B) nQJZlA ~uarroll A~OWun '.I!'J eal1q.toA V-leql t {U! ~S & nps ' ~ ;ounst~ eiJV . l l3 '~S a .re{nop.: lt ! ap VULlO} so '01 tua.I;;1JJ!PU! '~ au ns m tm v a.rn 1u nu o.Idn'B~~f\'l' atsa a~ 'ttl !~qrm 18 s o '~ l- llq ;loA ( tlx ng tl! am.mqtnt 9p auamou:-aJ 3UlA.I~uJ .ll1'p '~'Blatl8' u~nd !l?W 3!J 119 CI:ttl'od ~otattqAro ~sw ~~ U!' fvqtUH ~ p ! Jym qrn ; a - p atw o J at[e as~mn u !:nI!m~G lBttI 'a.1 vtroH.I B ~ .to r~:);l}ap ta(l! lWl ,nalC$p as aIOO txV.mq~ ap Jmdn ~~S! S F iJ:VJV. 'e3l~ur,quO;) ' ezO l ze tam 'eC t .IW.laAas .I ad '(rml'e ~.td~trnS mun valpl~n!iqns) ~HeIwed ' 1Wtm~ZJ[a~UJ9~uaA03.t l lew ~pt.n?A apoojau S :Jed 'nretsJp ;mmnu 'a-rtunuOJd "p nw .,rt'ByronlB ap a~aJ3a "as!Z~nlld-OJd l~~euoJ [nraAlU !t .tole.ttdsal lnl'~A1u ~lO+l!rn~Jlol~ {nr9A!U : lUIs lJn[a/qn 1a.llal9a:>V "Pl[I1l l I!An~~ ~lOO N.la$untto.td 91 ~uanUIOOUOJ pom tq .,dp~ed ~J.Ulr~Mtu l~ .l0t.,~ [V ~,6J3U!s rwonoun1 [nU'2Id Ul !tIn1PaPP law l!3.t~S-ttl ~u!2O).tdi)J:' teqJ.u.. tnirndf.J~s 3 ( 'B J.I![B~ lU!s r v q l l f ! t ap ~[P,.mqtn~'!p!qJO A ate aS t!'oA lau .JOtawS'!UB:l&W ( 1 i i ' [3:l' 'l~6.Io ~aa::>oo !VW 'nott 112U t~ t n [ 9 A .! U 'E '1 'ale '.ll+ T o:) !P !um u,p Ie ' laA Ju nw nue un V[ !-liI.6aJap an.mZR:)i l lVOl rem U l ~:)!ptIJ a.I1Q.IOA i1p i i lu.tVJnqrm ~ iUfq.xOA ap ; lppaJaO ' m [ n n do,:)e ~t~Ul 3.tElt0A . z a p 'B6B3l~U! ,JfW a + t & C I l ,.InS,W tij U J Q - p ztl'a-l:la}V n ufequrn;tp 3YflVmq{1ll '5ns !UWallU~umtla ~[~nzro alOOl rew ul'awuaS ul'(l'qttqr ap l.l;rnqln~rotm t?J~-~P til ! . . l 1 1 Z ' B : l a{:lun Ul a::mp :too 'ndo:> et atU~A:l3.q: 3p =IRe 'aseo~Bmuoo an I-oq lett[:) '("qWlt ap !.np.nqlm ~~m;)SB ap xedI: ' ('~a tIOStqt{~d BrBoq 'l=>'ldjaun l!Zo.tOJpS 'JPqrnq tnmo.rp~!s 1 r . l ) ":>J.S0I01'Bdo~tt auamou:al . toun ynre::>U! 'S3J3~U!3U!g "(axaue- _al \?O~ol .I otaU 1 3 'fu o e p o 'ao('BOOA lOIlz.roo 'E'3.mUOlt.:nm} ,ZGUop.tOO:> ;Ul?:) nuo.mau . 'PHd ap) .IOl'B'UOJ tn'l1l+IVde ? .,.t1;l::>aleo:\.I!d~~un ea.muoIP1:m1 i.mJj~S~ a.np nuo.mau Clzazay as !B = 1 0 0 FV.m{;udml 3tsa: :J2III "Jnrnr-eqmn ilre sp a.td JVtu' ' !! - llqJOA are f.lV.mq'(1Q' w!tUJa:}ap ~od (~'BO.uilUep::Iatlrn) .,J'EtW eI1~asoqo. 'a .m.mqt tQ nes ararnp uettt 0 'JUlf'BdS 0 '~:>~Ul:3lnd~llHllB~1l'J.l '!J03Saa 'ltI!AnO mtrn !lolvtrmao.td areta:.au ~!W ap H13S zoan-e::mr,s~tUO nss ~q.tOA rndW R U l J~'iUo; fTl.}m'e.ted1l atl? ~JaJ6 ntrzod 'a~u-O!ptnlJ n r emotTe ilt:Mm f21Kl V I ne 3l!q .IOA ap ; ; {0Q:)3FP 'pn7m ataun U1- . ~ . I O m u w vsdU "aP!oapv m V : J O l B a A ara:nOAzap aotm 1l'wxu;rodwet DtuilZ.ud "(!Ilytuosnmo) !il:t~nT \?sdn ' (3(V.1!U3f1UOO) .Iop.t~HXll'm a r emewoue 'p ,lrnQ lp uem a re l J f t 1 l . T 0 1 i l p '(atndat ap ,mq) .nnq ' B ' ( 3 -'!W 0 l1 ?UB 3 l:Y c:l1..ap zoun t4u;za.1d U ! WI%aolyzn'BO .tOot", 'S' 'eqmn ap lll.mq'(tl+ \!tS~ ;rea. . 'azQznuOlIl?tlLI~ as " ~lBod !seon.p;;pp~unuo.;rd tQ.sw~ 'yndt1l9n:) ',notQ:spp 3.l'!q.IOA lS23=n! !t xaUil.I pow U!mJUll n!l I J U U r UW 13;) ;d =ltnw: 31l1?01i+~ iUm Inndo:) ~a.ttPUl sa (1~1mII l1?p1:>a.lfP poar u! '!t 'a.Jlq.20A ap ap;;J;pp 3 lJam ull il.tl? 11 ltnf !do: J -eC1 .t a1do .zdl? U f P8A;tq::> i:J !n~d~J' -e v:\tlpaeg;oo 0 W Jede f l ! q t U J t i1 p ~~ltQ ~TJoallV. . a~ udoo vtU!.ldtqp ~1I~le ap ap3pp l c m n ' Ia1l!ZJ+uatl'BttLr.XI UlJd 'asuorq:ta};)p (n.lO:\BtI0l)~reqnA {olapupdap JOUD .quazaId ~d ~-dYa at ~:J {eqaqt ap afloIi.mqyml I4Dl apo.6a}e:l 'l9,!~ lIJ -snas 1saov tt! PU~U! aredt1.:)a.Id 0 3p 9!OA~U ~sa

tPIHI$d nn.noAZBQ ~1.11Q"(J,~



CARACl"ER .I :: 'f lC ILE . i ll aNERALE AU! COPILULUi PRE$COLAA , 24 3Pe1t ic ia consti in rostirea cuvintelor ell retragerea excesiva a celtun-lo~_gurii.._ ..... R ino ltWa . (nazalir,area) este 0 alterare generalS. a vorbirii. provocata de

insuficienta izolare a cavitiPi b~ de cea nazaIa. "De cele mai multe ori.rinQlalia se dato1'e$te nedezvoltirii ;.uficiente a valului palatin.Tahila1ia (batarismul sau vorbirea accelerate) este produsa de emitereaaglomerata a sunetelor ,icuvintelor intr-o singura respirape, Acest defectde vorbire are la baza 0 slaba putere de frinare a sistemwui nerves , i 0mo-bilitate eDgerati, a vorbirii. Contrerie tahilaliei este bradilalia.BradilalitJ consti in vorbirea cu un ritm mult prea lent. Se caracterizeazaprin faptul c a , in urma incetinirii exagerate a ritmului vorbirii, sunetele, si-labele 'Ii cuvintele se lungesc, articulatiile se deformeaza datorita. unei iner\iia : organelor de articulare. De fome. multe orl. persoanele care prezint.i feno-mene de bradilalii au un tip inhibabil de sistem nervos.UltimUl tip de tulburare de limbaj asupra caroia mai in$isWn este disar-tria. Disartria consta intr-o dezorganizare gray! a limbajulw. ce are la bazalezi-uni ale aparatului nervo. care as)gura func~(lna~ea organelor Ionatcare,DislaliUe pot fi polUalii sau dislalii, simple.Clasiiicarea dislaliilor. In practica logopedici., dislaliile se clasiica maiales dupB sunetul pron,un~t defect. A J a avem :Pentru defecpuni in pronWl~rea sunetelor b. prabetacism..Pentru defec1iuni in pronuntarea sunetelor d, tradeltacism,.Pentru pronunPltea incorectA a sunetelor i,u - fetacism , i parafetaci6m.Defectiuni in pronunpa suneteler 9 ,ih due la gamacisme $i paragamacisme; cele ale sunetelor i, ,._ iotacisme \Ii paraiotadsme.Defeqiunile in pronunt,area sunetu1ui I se numesc landacism , i paralan-dacism r cele in pronuntarea sunetului m - mutacism , i paramutaciam. de-fecpunile in pronuntarea sunetului n - nitacisme ,iparanitacisme.In sfjt'fi~ mai exista rotacismele fipararotacismele. defectiuni ale pro-nuntiei sunetului r, ,i sigmatismele f i. parasigma.tismele; defecpuni ale pro-nunpei suneteJor s ~i z.Mai frecvente sint rotacismele ~i sigmatismele.Rotacismele , i pararotacismele sint ~i ele de mai multe fe1uri :Rot a cis m Iin 9 val s pie a 1 - clnd emisia sunetului se face inpozi&la de ridica.re a virfului limbii spre alveole.- Rot a ci8m l in 9 val n e v ibra t - de obicei, in cazul acesta,limba are 0 pozipe corecti.. dar deearece airentul de aer (care provoaci emi

sia sonora) trece intre l imbS. ,ialveole, limba nu vibreaze,Rot a cis m u 1 v ibra t (graseiat) se produce din c a u z a e a vibrareavatului palatio are Icc cu lise.rea. virfului limbii :in jos ~i ridicarea pirtiiposterioare. .. $1 sigmatismele sint de mai multe feluri :S igm-a ti8min t e r de J1 tal (sisiit), clnd jetul de aer se ramificiintre mnp prea larg.

. . .betacism fi pa-deltacism ~i pa-



"

i'AH~lB ~Bli 0 i[ trnlp nuadwooa.l 'a J~ t? n.n s a p [;)]lSB O-.IlUJ 'undap a;1l1J.l-~"W au ;~ Jaxm Wolluq.t4 lIlP f ;B lln 2: a.l f iX 9 [4WOO !AtpaJlf ~s 0 9tH3.t2WV l ;UBoqwoq (ntUo.tpUlS 'Pfo.todWZ aqp .ap SJ.OSaP .. ..~a-ttre 1awoqmoqt nmOJp .D1s" ~ 2:l.Ilutnuap qns ~rosollm eaa:m H ole ttm::t 'a;tqasoap a-AnomaJ o l n r ~laX;)ld1Uo:) IflU ' ~PUt1 l~ lam a-tffiOta3 '~tJalSISJad pm u!ASp amt-lzod'lP ";)mPom as VI :BlJnpuro '!UI a , l~ t rx>Sa . Id }ap8opad tnBunl e.;,a,asape 2V .Iqo Qd ~ no ap!J. 'dU l!l Jtti1~ vi ap!-f 1t a.6und :)tm.I'e[o:JlaJd ynudo;) !a ztlJUo:J aA l1 :J aF ~ s a~vud'Wl ~u5s a.llr.l Ul'~'i~U~U:lu;JUlVJ.1od'mO::lap au:lVtllllpOUl tUls 3luap!Aa lW I U ~ e n,:) '{nolv[03fa.td : : t I U t prm~sa ;p n:> ..Tel00da. td {tl['!doo vI PRstJape.I~ Qyaun aze V.4 .R ::JIafB'.ta}S 1i'.Bn.q.-at , t u31mmqvaof1.ufaq '!a~-en~3 n.xaW2~ re B.teI p19a: lQ. Id ap Ji~3:l~'as~~atI J . m t U lJ.l!21nda If It a!{;laUCI e l l ' PetIt apeol Ht3~I~:~npRZnW utP 'a~tl-.looqns J t aJlr.'!l-1~ JP!I:tnnllP 3[8 a:>H'F)~s Hf.Hl9(t1~d .loan ezn~ Uta '.

-

'amIVlf!P PeQAo.:td ~ .tOla:l a.ntOlMtuH'l fit\tr.) V2Wq .at aD lO(3Zo.IMu0801 oR P& d" 'i.ntyo:JtaJ:d epvoplJd tIl 'P',;quao SOA.RU ' J 1 l r n m-at'll sal~lA~ ~pow ?a.tds " !U{aJ~ It tuozq op l = J l t U :nop no !luatUV~&'~U J.~tq !dotJO! ~rnw 'p tlZ 1P ~ t9 u n U! '~2Ottdttl ;p .I1IfIP It a Jd u;QO tnidsp ~U Jp~jJj (!PfPGtdo . 5 0 1 PJtUlt-I tIl aIJq.IOA) iJnuJlP!lD If ~lIt[oJ atte.ttOla.J3p fl1rtp .Jax~ upd pOOo60 1 ~:) ep a :: re J a s .IOp~zO.IAattoBol [mUilwe:l2J: l ..(J'a.~ toKJ) aFlo:nqtt{Ul onou.auo6o] ap ~bq.IOA pK1J a s';c)IUOI:x:lGO+ lOIS 1.to ~"[tlm ~J ~ 3lazo.tAatiOSOl ,.d~ ~ '(SN:JtIl ~1IR[ tq~- tI nuo .1d ~u ll ataqeus) ~u~ ~Ot ap I' '(~~A11!) [9 ~tm. [ftWJ.Id odp!Jdo) ~op \lzouauoBo( ap ;qNq.IOA ai ~lllHepgds ilp 1U1ll12l~n U X'pm.u.auoB

-O l 9 !:lJUJ(;) ~mJZUnJouJ ,t RtVltJm ~l3 P 'Iit~t12' ap a:l ~:.' I 'asnpat!1nU nes !6.ml !8tU n&aUlS f P U t J d T 1 : ) ,s Q. lvod flWoJPtntJ 'Ra.JVlfl:uaa 'iJtml.12tn;)~ 11aJ. t~8111dla. t wanaop.zooo ~pd ~ &a~ tq 1. lP 'ulf!6tqDl tlal-e .. tt In.6 s.q U ! ~ taA ;td a:) wa:) U! l~8 ";~mH dm oo a~ vo J aJ1 ntO JP an J !-l'UOPJCOOap tua~"sW yzvq a r aJV tvq.raA .t~tU tndp~S 'tmt3AJU a y R S ~ra&~AlP V[[uq,lQA J~om !118.mq1lnrn~S'i ~nl~ Iq.td ,mpdx; as ~ ',~! !tR.QuaJ a .nunq ln t 0 ynq V[ tuV' no.t~uo.6orz 'QlI'It.)OA ol0 la~ v 9(Rtl101Ouea.tB.tq!A ':llpa~dm!aJ:~ 'aua-!6UJ.lBr amslXi8 .lOW 1fZZ1B:) ll!P ~q.lOA mupuO:lnus ~5 v ap 9UVlU9mOUlennq'lodUl~ U! n1!1SU~ ~s~ "(9(V3A,BIq8' v IV ! tqUQ) fPlq.lOA ala ~o.tA aU F olf .U1q~ ~ UJs . a 1 a z 0 .1 A au 0 B 0 'I

pad0Bol ~.;q~ & p o ~ ~s .Jotn(llIBJP 1iI~QlOO~itl\1 lJDlU ' 9 : J o l f f i ' O U l

ee va33 'mp rnflPd a.uIs ~rnmnopu] ~ra l~ a l Q 1 e < 1 1 P093F. l J A l s P U " J ad A.1l.a: PIllIJ IIQwU pup !(~llpnw ~uns) ~U 1 2 'nq 11 I n Uti H e UI B 1 S.puat"T aBnl .ute ap ~ ! f C J I I A r e ep nn 1JopaJilt UAlSPtIl ap ~adH C ISn Q U1!l(l1Jl!A PU! ; ] ( B 0 1 tu .z&w ~uns, un) l1t.l a III { In mIt; Illll S t s.rnw ea.td !~U!Pad YUJfpds as lKlttf![ V::J fZllV:> uIl' amd~ &O unW >a~.~ : (c ap ~O[ u! P rt l ep PJ un) pq u ~P 9< .J 'B d In tD ., It. m til S,. .~ . .ttr;,


http:///reader/f

Documents

22932352 Ursula Schiopu Curs Psihologia Copilului