241488898 Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Pielii Curs

Embed Size (px)

DESCRIPTION

d

Text of 241488898 Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Pielii Curs

Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii

1. Rolul asistentei medicale in sectia de boli dermato-venerice

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii3. Planul de ingrijire la un pacient internat in sectia de boli dermato-venericeAs.Univ.Asistent medical Generalist Principal Licentiat M.Cucu1. Rolul asistentei medicale in sectia de boli dermato-venericeIntroducere

Obiectul dermato-venerologiei l constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la nivelul organului cutanat (piele, mucgggoase accesibile, fanere), la orice varsta.

are competenta de a le trata prin mijloace medicale si chirurgicale.

Venerologia-are ca obiect tratarea in totalitatea infectiilor cu transmitere sexuala, apartine acestei specialitati deoarece atat calea de contaminare cat si majoritatea manifestarilor clinice a acestor infectii sunt localizate la nivel cutaneo-mucos.

Rolul asistentei medicale

Analizeaz semnele si simptomele specifice din afectiunile dermatologice.

Identific problemele de dependent si stabileste diagnostice de ingrijire la pacientii cu afectiuni dermatologice.

Elaboreaz planul de ingrijire in functie de prioritatile problemelor si a satisfacerii nevoilor de baza Fixeaza obiective realizabile pe termen scurt si lung,urmarind atingerea performantelor specifice individului

Atitudine de intel colaborare cu persoane abilitate,cunoscandu-si rolul si locul in echipa de ingrijire Aplic interventiile proprii si delegate specifice bolilor dermatologice

Pregtirea materialelor si instrumentelor adecvate interventiilor

Pregtirea fizic si psihic a pacientului

Efectuarea interventiilor Aplica regulile si normele de prevenirea transmiterii infectiilor Asigura mediul de siguranta pentru pacient si pentru sine

Asigura cofidentialitatea persoanei ingrijite

Cunoasterea modului de sterilizare al instrumentarului utilizat

Cunoasterea regulilor de asepsie si antisepsie a mediului,materialelor,tegumentelor

Cunoasterea tehnicii de tratament,de recoltare a analizelor,toaleta,circuite septice,aseptice

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a pieliiPielea, un organ senzorial care potejeaz organismul fiind o barier ntre organism i mediu extern si experimentand senzatii de atingere / presiune, temperatura si durere prin intermediul multor terminatii nervoase si a receptorilor care recunosc si transmit acesti stimuli.

La aduli, pielea are o suprafa de 1,5-2 m2 , iar masa ei se ridic, lund n considerare i hipoderma, la 18-20 kg. Grosimea pielii este de 0,5-4 mm - cel mai groas n palm i pe tlpi (do 80m) i cel mai subire pe abdomen (6-36m).

Grosimea hipodermei (esutul adipos) se modific cu odat cu vrsta, se modific de asemenea n funcie de sex, hran i condiiile de via.

Funciile pielii(fig1) funcia de aprare, mpidic ptrunderea unor ageni patogeni n organism (bacterii, substane toxice, radiaii)

funcia termoregulatoare la meninerea unei:

temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii reduce temperatura prin exaporarea evaporarea apei din sudoare, temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de pr prin Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd aspectul de piele de gsc.

funcia de aprare fa de razele ultraviolete aceast funcie e realizat de stratul cornos stratum corneum absoarbe i reflect cam 50% din radiaii, absorbirea radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din piele melanin producnd bronzarea pielii, la o expunere extrem la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele.

funcia imunologic a pielii este realizat de celulele Langerhans din piele.

funcia de organ de sim este una din funciile de comunicare a pielii cu mediul nconjurtor, aceasta fiind ndeplinit de receptorii:

de durere (fiind pn la 200/cm2),

de presiune (corpusculii Vater-Pacini),

termoreceptorii (corpusculii Krause),

receptorii la ntindere (corpusculii Ruffini),

receptorii tactili sunt mai dei la buze, degete, limb, sfrcul mamelei, organele genitale externe (corpusculii Meissner i celulele Merkel).

pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este folosit de chirurgie n transplanturi.

Fig.1.Functiile pielii

functia secretorie-este asigurata de glandele sudoripare si glandele sebacee si difera in functie de sex,varstaStructura pielii- pielea este formata din trei straturi distincte(fig.2si fig.2 a):

hipoderma (esutul subcutanat) (subcutis);

dermul (pielea propriu-zis) (corium);

epiderma (epidermidis).

Fig.2-Structura pielii:epiderma (cu straturile sale, remarca lipsa vaselor de sange), derma (care inglobeaza vasele de sange si limfatice, nervii, firele de par si muschii aferenti, glandele sudoripare si sebacee).(Sursa: J. Malmivuo & R. Plonsey) Hipodermul(esutul subcutanat (subcutis, hypodermis)-numit de asemenea hypodermis sau subcutis este cel mai adanc tesut al pielii. Este format din tesut conjunctiv si cu exceptia catorva locuri acesta este bogat in celule grase (grasime subcutanata) Tesutul subcutanat este flexibil, are o elasticitate la stimulii mecanici si poate face cute. Vine in contact cu fibrele musculare si periostul. Vasele de sange, nervii (receptori tactili) glandele cutanate (foliculii firelor de par, glandele sudoripare) se gasesc in subcutis.

Dermul (corium)-impreuna cu epiderma sunt cunoscute sub numele de cutis. Este format dintr-o retea de: colagen si fibre elastice,

nervi si vase de sange si nu contine tesut adipos.

Dermul se imparte in 2 straturi:

Stratul reticular(stratum reticulare) -acesta este stratul cel mai de jos al dermului si este format dintr-o retea densa, neregulata de tesut conjunctiv.

Dermul papilar(stratum papillare)-stratul superior al dermului vine in contact cu epidermul, fiind conectat prin punti dermice. Tesutul conjunctiv al dermului bogat vascularizat si inervat este raspunzator pentru aspectul pielii cat si pentru elasticitatea si fermitatea acesteia.

Epiderma(epidermidis)-este un epiteliu scuamos gros, keratinizat, pluristratificat care acopera corpul si a carei grosime variaza intre 0.3 mm si cativa milimetri. Straturile epidermului sunt:

Strat bazal (stratum basale)-celulele epidermale noi se formeaza in stratul bazal. Celulele migreaza incet si se keratinizeaza catre stratul cornos (invelis cornos). Melanina care este necesara pentru protejarea pielii impotriva luminii solare este sintetizata in stratul bazal. Strat spinos(stratum spinosum)-spatiile intercelulare pot fi gasite intre celulele stratului spinos si acestea contin provizii de nutrienti si oxigen pentru celule.

Strat granulos(stratum granulosum)-este format din celule fusiforme care contin granule de keratina necesare pentru refractia luminii.

Strat cornos(stratum corneum)-este tesutul superficial de la suprafata pielii si este format din celule epiteliale keratinizate moarte care sunt continu indepartate prin procesul de descuamare. Formeza bariera principala impotriva factorilor nocivi ai mediului.

Fig2.a1. Muschiul;2.Fascia;3.Vena;4.Artera;5.Nerv;6.Vase limfatice;7.Tesut adipos;8.Fibre de colagen din tesutul conjunctiv

9.Glande sudoripare;10.Foliculul firului de par;11.Papila;12.Glanda sebacee;13.Receptor (ex. receptor tactil);14.Por al glandei sudoripare;15.Strat cornos;16.Strat bazal;17.Melanocit;18.Muschiul erector al firului de par

Terminaiile nervoase libere-recepioneaz excitaiile tactile, termice, dureroase, presionale i vibratorii. Sunt situate n toate straturile pielii.

Cropusculii Meissner(M) sunt stimulai de atingeri fine. Se gsesc la nivelul papilelor dermice.

Cropusculii Ruffini(R) recepioneaz excitaiile pentru senzaia de cald, traciunile i deformaiile. Sunt situai n derm i hipoderm.

Cropusculii Pacini(P) sunt stimulai de micri slabe, rapide i de intensitate mic. Sunt situai n hipoderm, muchi, tendoane i articulaii.

Cropusculii Krause recepioneaz excitaiile pentru senzaia de rece. Sunt mai numeroi la nivelul minilor i feei (n derm).

Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteaz lent i parial. Sunt situate n epiderm.

Anexele pielii:

Glande sudoripare ecrine-distribuite pe intreaga

suprafata,predomina pe palme,plante,frunte

Secretia acestor glande este merocrina

Gande sudoripare apocrine- se dezvolta complet la pubertate si

sunt grupate in:

regiunile axilare

perimamelonare

inghinale

pubiana

perineala

perianala

Glande sebacee-glandulare-sunt distribuite neuniform pe suprafata

cutanata,pe pielea paroasa a capului,frunte,braji,barbie,reg.mediana a spatelui si presternal(nu se gasesc pe plante si palme)

In 24 ore ele produc 1-2 gr.sebum,aceasta realizandu-se in flux continuu Firul de parprezinta din profunzime spre suprafata: papila foliculara-constituita din tesut dermic,bine vascularizat cu rol in nutritia firului de par bulbul-reprezentat de extremitatea profunda,bombata,care coafeaza papila radacina-portiunea din grosimea pielii

tija(firul de par)-partea vizibila a firului de par

Unghiile-sunt lame cornoase se afla pe partea dorsala ale ultimelor falange

cresterea lor este mai rapida ziua decat noaptea(ritm cicardin)

unghiile cresc mai rapid la tineri,gravide

in caz de afectarea se ajunge la o patologie infectii,psoriasis

modificarile unghinale pot fi congenitale sau dobandite

Inflamatia este totalitatea reactiilor biologice determinate de patrunderea unui agent flogogen in piele, fie din mediul extern, fie din cel intern.

Leziunile cutanate elementa