24443709 01 Elemente de Mediu

7/22/2019 24443709 01 Elemente de Mediu

http://slidepdf.com/reader/full/24443709-01-elemente-de-mediu 1/33

1

ELEMENTE DE MEDIU ÎNURBANISM

- ORAŞUL ÎN ISTORIE -

Prof. Dr. Arh. Doina CRISTEA 2008/2009



2

CAPITOLE CURS

1. Elemente de mediu în urbanism. Dezvoltarea durabilă.2. Formarea oraşelor. Elemente preluate din perioada preurbană.3. Oraşele în Antichitate (Mesopotamia, Egipt, Asia Mică).4. Oraşele civilizaţiei antice greceşti.5. Oraşele civilizaţiei antice romane.6. Oraşele în perioada Evului Mediu.7. Oraşele în perioade Renaşterii.8. Oraşele în perioada secolelor XVII – XVIII.9. Oraşele în perioada secolului XIX.10. Oraşele în perioada primei jumătăţi a secolului XX.11. Oraşele în perioada celei de a doua jumătăţi a secolului XX.

12. Centrele oraşelor în a doua jumătate a secolului XX13. Tendinţe actuale în dezvoltarea oraşelor 14. Probleme şi principii actuale ale dezvoltării oraşelor în ţările

Uniunii Europene şi în Romania



3

BIBLIOGRAFIE

Al te t it luri recomandate:• Hall, Peter - Oraşele de mâine - o istorie intelectuală a urbanismului secolului XX, Editura ALL, Bucureşti, 1999• Choay, Francoise - Alegoria patrimoniului – Editura Simetria, Bucuresti,1998

• Norberg - Schultz, Christian - La signification dans l’architecture occidentale, Ed. Pierre Margada, Bruxelles,1977

- Genius loci, ( Towards a Phenomonology of Architecture), Ed. Rizzoli, New York, 1992

• Lynch, Kevin - Good ciry form, M.I.T., 1981

- Typological & Morphological Elements of Urban Space, Academy Ed. 1979

- The image of the city, MIT Press, Cambridge Mass.1960, reedit. 1976

• Gibberd, Frederic - Composition urbaine, Dunod, Paris, 1972

• Cullen, Gordon - The concise townscape, The Architectural Press, London 1971

• Vasari, Giorgio - Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor , Ed. Meridiane, 1962

1. Benevolo, Leonardo, Oraşul în istoria Europei - Editura POLIROM, Bucureşti, 2003

2. Cristea, Doina - Elemente de mediu în urbanism, capitolul III - Evolutia Oraşelor ,- curs bibliotecaUAUIM, 1997 (in curs de revizuire)

3. Laurian, Radu - Probleme de estetica oraşelor , Ed. Tehnica, Bucuresti, 1962

4. Moughtin, Cliff – Urban Design – Street and Square, Ed. Architectural Press, Washington, 2005

5. Mumford, Louis - La cite a travers l’histoire, Ed. du Seuil, Paris, 1964;

6. Sitte, Camillo - Arta construirii oraşelor – Editura tehnică Bucureşti, 1991

7. Vitruviu – Despre Arhitecturǎ, trad. G.M.Cantacuzino, Ed.Academiei, Bucureşti, 1964

8. Sârbu Cătălin, Pascariu Gabriel – Preocupări recente în planificarea spaţială – Spre confluenţatendinţelor europene cu priorităţile naţ

ionale, Editura universitară”Ion Mincu” Bucureşti, 2008

9. Zevi, Bruno – Communicare l’architettura,Venti Spazi Aperti Italiani, Edizione Seat, Torino, 1986



4

MEDIUL CA SISTEM

m ediul socio - economic

MEDIUL

ANTROPIC

OM

m ediul artificial

( construit şi amenajat )

aria de relevanţă pentru o localitate

TERRA MEDIUL

NATURAL

COSMOS



5

ABORDARE SISTEMICĂ“Declaraţia asupra mediului ambiant ” Conferinţ a Mondiale ONU pentruapărarea mediului ambiant (Stockholm, 1972)

SUBSISTEMELE MEDIULUI

mediul natural mediul socio -economic

mediul artificial

alcătuire • litosfera• atmosfera•hidrosfera•biosfera• elemente compuse:⇒ relief ⇒ sol

• populaţie (mărime,caracteristicidemografice, necesităţi,aspiraţii, mod de viata,credinţe etc.) • activităţi • tehnologie• instituţii, legislaţie

• aşezări umane • construcţii şi amenajări în teritoriu pentruexploatarea resurselorşi infrastuctura tehnică(transporturi, teleco-municaţii, alimentare cuapă şi energie etc.)

organizare •peisaje geografice• ecosisteme

• organizare socială(familii, gospodării,asociaţii pe criteriieconomice,profesionale, politice,spaţiale, etnice,culturale, sportive)• organizare administrativ

– teritorială (ţări, regiuni, judeţe. comune) • organizare

internaţională (ONU,Uniunea Europeanăetc.)

• zone funcţionale• reţele de localităţi • reţele majore de

infrastructură tehnică •peisaje culturale

structură • relaţii bio-geo-chimice• lanţuri trofice

• relaţii interpersonale, degrup, sociale etc.,formale şi infor male, peplan spiritual şi material

• relaţii fizic-spaţiale • relaţii funcţionale • relaţii spaţial -

configurativef uncţionare(comporta-ment întimp)

• entropie• echilibrare ecologică • degradare, poluare,

riscuri naturale,

reducereabiodiversităţii

• opunere la entropie darcu provocarea uneicreşteri de entropie(globalizarea

proceselor)•dezvoltare durabilă

• opunere la entropie darcu provocarea uneicreşteri de entropie(epuizarea resurselor

neregenerabile)•dezvoltare durabilă



6

DEZVOLTARE DURABILĂRAPORTUL “ VIITORUL NOSTRU COMUN” (BRUNDTLAND) – ADOPTAT

LA A 42-A ADUNARE GENERAL Ă ONU – NEW YORK 1987

PRINCIPIUL FUNDAMENTAL:• „ satisfacerea actualelor necesităţi ale populaţiei

astfel încât să nu se compromită şansa viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi”

IMPLICAŢ II:– declanşarea unui proces complex de schimbare a direcţ iilor de

orientare a dezvoltării faţă de perioada anterioară a industrializării în ceea ce priveşte:

• exploatarea resurselor

• direcţionarea investiţiilor

• orientarea dezvoltării tehnologice

• schimbarea instituţiilor

– protejarea mediului natural:• protejarea resurselor naturale

• diminuarea poluării

• conservarea biodiversităţ ii

• refacerea peisajului degradat



7

URBANISM= ŞTIINŢA, TEHNICA ŞI ARTA CONSTRUCŢIEI ORAŞELOR

INTEGRARE SECTORIALĂ - „ORIZONTALĂ” SPAŢIAL

INTEGRARE PEPALIERE

TERITORIALE –-„VERTICALĂ”

ECONOMIC SOCIALteritoriu mediu

SUPRANAŢIONAL

NAŢIONAL

REGIONAL / ZONAL

JUDEŢEAN

LOCAL

ACTIVITATEINTEGRATĂ

2.spaţiu

1.timp

3.nivel de

cunoaştere



8

1.TIMPFORMAREA ORASELOR - MILENIILE 7 – 3 IEN

PRINCIPALE ETAPE DE CONSTRUCTIE A ORASELOR

MILENIUL 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3

FORMAREAORASELOR

ANTICHITATE

EVUL MEDIUSEC V- XVII

RENASTERESEC XV-XVI

SEC. XVII-XVIII

SEC XIX

SEC XX

SEC XXI



9

1.TIMP Intrări(fluxuri depersoane,materiale,

energie,informaţie)

Timp

d i s c o n t i n u i t ă

ţ i

s t r u c t u r a l e

d i s c o n t i n u i t ă

ţ i

t e m p o r a l e

Formar ea

oraşelor

Evoluţia oraşelor



10

2. SPAŢIU- de la global la local -

- nivel global - mari regiuni ale Terrei –Uniunea Europeană (25)+2(Elvetia, Norvegia)

490 millioane locuitori

27 + 2

peste 6 miliarde locuitori



11


22,73 milioane locuitori (2003)

bazine

hidrografice



12




13


-zone functionale, aşezări şicoridoare de trafic

zone ruralezone urbanizate,

aglomeratiiconurbatii,metropoleBERLIN

regiunea

aglomeratia GERMANIA



14


ARII FUNCTIONALE

URBANE (FunctionalUrban Areas – FUA)

ORIZONT POTENŢIAL

URBAN STRATEGIC(Potential Urban

Strategic Horizont -PUSH)

ARII POTENŢIALE DE

INTEGRAREPOLICENTRICĂ

(Potential PolycentricIntegration Areas - PIA)

R= 45 minute

Inima urbană şi aria

înconjurătoare integratăeconomic cu centrul. Înţările cu peste 10milioane locuitori AFUsunt definite dacă au oinimă urbană de minim15.000 locuitori şi o ariecu peste 50.000 locuitori.Inserţiile de comunerurale sub 10% dinsuprafaţă sunt

considerate urbane

Potenţial de

policentricitate bazat peproximitatea morfologică.

Este format dinmunicipalităţ i / comune în care minim 10% dinteritoriu se află la maipuţin de 45 minute de celmai apropiat centru alariei funcţionale urbane (n.n. din lipsa unor

izocrone detaliate, înacest studiu s-aechivalat timpul de 45minute cu distanţa de 30km., deci o viteză mediede 40 km/oră)

Ariile în care cel puţin

două entităţi (PUSH) sesuprapun pe minim 1/3din teritoriul fiecăreiadintre eleOraşele ale căror arii denavetă se suprapun, sepot integra funcţional,pot beneficia decooperare şi au cel mairidicat potenţial de adezvolta sinergii.

Termen similar: Aglomeraţie Urbană(Franţa, Germania) –introdus în România din1918 şi exprimat efectiv

prin „comune urbane”între 1930 şi 1947

Termeni apropiaţi:Zonă urbană

policentrică

sau

Zonă intercomunală

urbană

Termen similar:Conurbaţie

(Olanda, RepublicaCehă etc.)



15

2. SPAŢIU- zonificare -

BUCUREŞ TI



16



17



18



19



20

CUNOAŞTERE Aveţ i de completat cadrul construit sau amenajat din

lungul arterei A-B. Recunoaşteţ i tezaurul cultural alamprentelor lăsate de epocile anterioare ???

A

B



21

CUNOAŞTERE

STRATEGIA LISABONA/GØTEBORG – 2004DETERMINANTELE DEZVOLTĂRII UNIUNII EDUROPENE

Resurse umane

Cerinţe locale Clustere

regionale

Interacţiune

global/local

Calitate

(proces, mediu,producţie, servicii)

Inovare & Cercetare

Utilizarea eficientă a

resurselor şi a

fondurilor

Localizare strategică



22

STRATEGIA LISABONA/GØTEBORGDETERMINANTELE DEZVOLTĂRII

Factorii cuantificabili care susţin competitivitatea şicoeziunea în ţările UE 25 + Bulgaria şi România +Elveţia şi Norvegia (2006)

A. competitivitatea economicăB. competitivitatea din perspectiva capitalului teritorial şi a capacităţii de

adaptare la piaţa integratăC. specializarea teritorială în domeniul serviciilor.D. cultură şi creaţieE. cooperare teritorială, accesibilitate şi profile funcţionale

F. conectivitatea teritoriilor cu porturile maritimeG. capacitatea de trecere de la „guvernare” la „guvernanţă”H. evoluţia populaţieiI. bunăstarea locuitorilor



23

A. competitivitatea economică

• PIB/locuitor,• PIB/persoană angajată,• rata de ocupare a forţei de muncă,• ponderea angajaţilor în vârstă,• cheltuieli din PIB pentru Cercetare

& Dezvoltare,• dispersia regională a şomajului,• rata şomajului pe termen lung



24

B. competitivitatea din perspectivacapitalului teritorial şi a capacităţii de

adaptare la piaţa integrată



25

C. specializarea teritorială în domeniulserviciilor.

PERSOANE OCUPATE PE SECTOARE DE ACTIVITATE %

80

10

10

40

80

30

3010

100

1020

30

4050

60

7080

90

TI T2 T3

%

SECTOR I - agricultur a, silv icu ltura, pescuit

SECTOR II - industr ie, constructii

SECTOR III - serv ici i

ACTIVIOCUPATI

45%

SOMERI

5%

INACTIVI

50%

35.7

25.2

39.1

11.9

33.7

54.4

0

10

20

30

40

50

60

1. AGRICULTURA,

SILVICULTURA

2. INDUSTRIE,

CONSTRUCTII

3. SERVICII

2003%ACTIVI OCUPATI 2003%VNB

CONTRIBUŢIA LA VENITUL NAŢIONAL BRUT A

POPULAŢIEI OCUPATE PE SECTOARE DE ACTIVITATE (ROMÂNIA- 2003) - %



26

• .

C. specializarea teritorială în domeniulserviciilor.



27

D. cultură şi creaţie



28

E. cooperare teritorială, accesibilitate şiprofile funcţionale



29

F. conectivitatea teritoriilor cu porturilemaritime

.



30

G. capacitatea de trecere de la„guvernare” la „guvernanţă”

.



31

H. evoluţia populaţiei



32

I. bunăstarea locuitorilor



33

ROMÂNIA ÎN CADRUL U.E.

- METROPOLE EUROPENE

- ARII URBANE DEIMPORTANŢĂ

INTERNAŢIONAL Ă ŞINAŢIONAL Ă

- ARII URBANE DEIMPORTANŢĂ

REGIONAL Ă ŞI LOCAL Ă

Documents

24443709 01 Elemente de Mediu