25 Scheme Cu Tranzistoare

5/10/2018 25 Scheme Cu Tranzistoare

1/84


2/84

COL E C T I A ..M i I N I iNDEMiNATICEut-.

1 N G. I. C. BOGHITOIU

2 5 S C H E ' M El au i fRANZIS i fOARE 'I

~I

"

D E S E N E D E M A R I N N I C 0 L A 1: EDITURA TINERETULUI


3/84

,J

CUVINT INAINTE

La 17 iunie 1948, saoantii americani I. Bardeen $i\fl. H. Brettain au anuntat p ub lic d es co pe rir ea t ra nz is to ru lu i.~:u aceastii data elecironica in tra in tr-o noua epoca : epocaIr anz is to r i zi ir ii.Rod al unor intense studii $i cercetari, tranzistorul a aptirut'r n ceasul cind tubul electronic nu mai putea oieri nimic nou.

I n t r a t intr-un timp extrem de scurt in [a brica iie d e serie,, 'mLIzistoarele si-au creat 0 lurne a lor, [ormata di n miniaturi-.t.lireile microminiaturizarile am de cunoscute asiazi,Denum irea de tranzister provine de la cuointe le TRANS-t rr -r es l S TOR, luaie prescurtat.1ncii de la inceput tranzistoarele s-au impus ca un COflCU-'"ant series al tubulu i electronic, [apt ce a [acut ca produciia

Ic ira nzistoa re in lu me S c l ating ii cijre en orm e. F oto site fa lncep uiiuii mult I t ; 1 aparatura de radiorecepiie destinata publicului,hem ele cu tranzistoare ptitrund [carte repede in aparaturai-roiesionala si d e la bo ra to r.A stazi eele niai perjeciionate masini de calcul, cele mal;IICctaculoase instalaiii de la bordul satelitilor , cele mal inte-ovante dispozitioe electronice slru realizate cu trunzisioare.~tadioamatorul , emotional de succesul primei experiente cur un zi sio ar e, p iir ds es te curind tubul electronic $i ooluminoasele, , . J accesorii si , airas de minuruiiiile semiconductoareior, incepe

I pasionanta munca de docum eniare si realizari.Tara noastrii, cu 0 indusirie electronica in p lin a d ezvo lta re ,If/,pune astdzi de 0 m oderrui [abricd lie tranzistoare, de diodeI piese m inia turti. Accesibilluuea in permanentii crestere aceiioconsiructorilor amatori tata de aceste piese a [iicu t ca fji

5


4/84

lit iura tehnica destinaui lor sa fie in continua crestere. Pdc:;:;ta linie se inscrie si lucrarea de fa ta , .car~. ar~ drept. s~osa puna la d is po zii ia ti ne ril er r ad io am_ at or t, V lt iO !" 1 t~ hl ll cl ensi ingineri, un numiir oariat de montaie cu /ra n:zlstO ate,. m or;la je destinate alit lucrdrilor de laborator c/~ ~l altor SCOpU ft.D ioersita tea schem elor pro puse sprr: reall::are va ,da " p ?S~bilitatea ttnarului radioconstructor sa p~ata trece "' .II-!Vl!ltoatii gama a oa nta ie lo r o jer ite de tranzistoare, P?SI?tiltal1ca aeesta sc i se [amiliarizeze c u e le me n~ ele , caracteristice scmelor cu tranzistoare. Toate p ie se le [ ol os it e l !~ schem.e le prop 'u~c a: re ziste nte , condensatoare, bobine,. pot II de tlpul. m~~lturd sau de dimensiuni normale .. $aslu! pev care vor r l fIXed.piesele oa fi de cele mai multe on 0 p ia cu t" c: d evtexto ltf, ~ eC l:Uzatii asa cum se arata in [igura 28 sa u 0 placuta ell cabla} tltLprimal, G '5a c um se arata in schema 2.

1. RADIORECEP l fOR c u r U N T RA NZ ISTO R

Cu schema de fata inccpem descr iorea citorva montajs deradioreceptoare, mai mult sau naai putin complicate, darcare v or perm ite rad ioc om silJ"L 1cto ril\o r arnatori s5 ia cunos-Ilinta de mecanism u\ 'receptlici undelor e\eetrof'nagnetice ~i sascsizeze anurnite fenomene caractenistice acestor aparate.1n afara de receptoru l cu galena ~ considerat ee l m aiI ,dmplu radioreceptor posibil - m ontaju l care s-a irnpus'il" r indul incepatorilor este eel cu un singur tranzsstor. Fezul-btele 1)['1l1eobtinute Cll un astfel de receptor put-in pretenjios1(\lil1punct de vedere a l re gl .a je lo r sa u 3 1 mater ialelor folosi te ,";1 facut ca e l sa capete 0 l arg a ra sp in dl ire .Schem a de principiu a radiorecepktoruJui cu un singurtranzistor este arataU i In figura 1 . Acesta cuprinde un ele-men! de selecjie a postur ilor, L in detector ~i un eta] arnp li-I flic ato r d e audiofrecventa.Functionanea lu i este SililTIpla.Sernnalele de radiolrecvenjj;culese de antena patrund In f nf@~u ra re a bobinei Ll prinuna di n bornele d e c onta ct. Functie de p ozitia c on de ns ato -ru lu i v aria bi l Co, va fi .selectata 0 s in gu ra I re cv en ta , 0 singurastatie de rad ioem tsie. celela lte Irecvente sdurgfmdu-se laIpam illt prin borna P . Aceasta frecve-ntil poarta nurnele de[recoen f a de r ez onan ta ~i va loarea e i es te da ta de relatua :

5030fy


5/84

Se observa ca m odificind valoarea lui Cv, vorn olb tine d ife-I"" I sernnalu lui 'radio, D e aici ccJrnponenta die radio frecventar i, te v a lo ri .pentru t r e z : sp~e ~xem pl~ , ci~d condensatorul varia Ii ,lllltata este scursa catre palil1i1r : tyrin C2, i~ r, sen:n!llul debi l Cv a re v alo are a maxima 'teste inohis) , frecventa receptio ,n'\di0 fre cventa c e reprezinta m u,ZIC ~ ,sau yorba IN tra in baz~Ilh', lIzistomlui T un de este anlpllflcat. Sem nalu l poate D l,Ipni ascultat in lca~ tile de 200(8 sau 4 , O C : ) D ?hm i, ~uplate ind l)'j, 'u itu l d e colector. 'Pentru ca montajul sa Iunctioneze co -It'd, trebuie sa avem grija ca d lio~a o, sa fi~ cone~ tata asa",','Ull se arata in f ig ur a , adica cu placuta de cr istal catre bazaIII1Jnzistorulu i.Monta ta cored, dioda D l ias;igu~a ~i polarizarea ~azei

Ilr';lllzisto rulu i, datorita com pop~m te l vde curent c?ntmuuII'iI!I,Ilttata din detectia frecvent~ l p:u~ tatoa~e: M ont,ajul e~ te1" ,lw scierizat printr-un consum cti_eoitiva m l,lla mpe rt, te nsl~ -11('.


6/84

care cornpartiment vom bobina 90 spire . C arcasa cu m ireg lab il va cupr inde un nurnar de 150 spire, Infa~ 'l!!ralte S L : lfo rm a de fagure.A para tu l se va rnonta intr-o cu tie de m asa Iplastica sauplacaj confectionata , ca m ar irne ~ i form a, con'fo rm piesepro cu rate d e co nstru cto r.Pentru 0 receptie buna se recornanda Io 'losirea une i anteflila re cit m ai b ine degajata ~ i a unei prize de pam int c it IIIeficace.A uditia m axim a ~ i cit m ai selled iva a unui post se oh tinprin rnutarea pnizelor A ~ i D In bucse le respec tive ~ i ro tintotodata condensatorul Cv.Banana notata cu D, ad ica aceea ce conecteaza detecto ru lva sta de obicei In pr iza 5 (sau In alta), iar banana A se vmuta pe rind de sus In ~os p ina La 0 audi tie convenabi la.A paratu l da rezu ltate sa t islara toare atitziua, cit ~ i n oaptsiar aud i tiile cu d ifuzor slnt foarte convenabile c ind posernita to r se afla la cca . 50 krn .departa re .

2. RAOIORECEPTOR CU DouA TRA~ZISTOARE

D -aca receptoru lu i d in schem a p~ecedenta i se .1 I1aiadauf"a,'ilea un tranzisto r In etajul am p lilica to r d e a ud io fre cv enta ,~I.' obtine un aparat m ai pu te rnic, cu auditie rnulturnitoareru difuzor.Practic, In locu l cast'ilo r va trebu i sa conectarn 0 rezistentade 3000 ohrni , iar de la co lec to r , pr intr-un eondensator e lec-uo l itic rniniatura de 11 0 MF/9 volti, sa dirijarn sem nalu l d enudiofrecventa la baza ce lu i de a 'l do ilea tranz.isto r , m onta t':11. amplificato r. Se poate rea liza ln~a ~i 0 a l!a sc~er.n~ , to tI'UI dom a tr anzisto are , dar la care sa avern ~l posib ilitateaH 1d la ri i VO IU l1 'lU lu i a u di ti ei . 0 asernenea schema este repre-I'l~ 'lta ta In fi~ura 2.

I R.I % . 1 1 .I

Fig, 2


7/84

Dupa ce sernnalul rad io este selectat de circuitu l L2-'~i detectat In D1 se obtine la cursorul potentiornetrului 'Pun curent de audiofrecventa. D e aici, prin C2 (capacitate '10 m icro farazi, ~ i Ol!l 0 tensiune de lucru de 3 sau 9 volti) se mmalul este condus la baza lui TI, care [ucreaza ca arnplificato r de audiofrecventa. Prjn RI S2 asigur a polarizarea bazeb ra rrz is to ru du i. D a d) c urs oru l lui PI se afla in punctul c , a tune ~~~sem nalu l cules este dirninuat. Po tentioraetru l PI serye ,~ ' -0 _ ---_~+~1-_t-." n~ pe ritru re gla re a a rlirpli1 ic arii d e au dio fre cv en ta . " b / , / , .D in colectorull Ju i TI, prim C:1 ,eranalul audio ataca haz ~~ & 3celui de al doilea tranz isto r. P rin R;j-R4 se asigura polari 2 7 2zarea bazei. I 8 f J I~ -tIl 8 ' 1 I [ 2 1 . c & : : : : ] - : ' r, I ~_'e',f';6,f';C .Sarcina lui T 2 este transiorrnator ul de iesire Tr, III s ecunda ~rul caruia se am i conectat un difuzor de 0,25 W si 4 ohm I'~'rczistenta, .Dioda DI fo lo sita In rnontaj va fi aceeasi ca ~i pentn I 0schema 1. T r a nz i st or ul T.I va fi din tipul EFT-I'51, rII3 ~b.~~~~~~~ -ff- r_~ __. . . . . . : JIlfi, OC-70 etc., iar tranz.isto ru l T2 de tipul 'EFT-121,EFT-321, OC-71, IrII3A, 25'8176 etc.

ii~ I1(illu lsau , rnontaju l poate fi introdus In cutia unui diiuzo rIlk radio ficare sau irrtr-o cutie constnuite de anaator.l"lonta ju l poate 'fi realizat 1nsa ~ i pe 0 p ll aCU 'ta c u c ab la jnnpr imat, terminalele (capetele d e J eg at ud i) Iiecarui conden-'::Ito r sa u rezistenta introducindu-se In onificiele practicate!\1~leciall.

Oil

Bobina se va realiza pe 0 carcasa cu diam etrul de S ImIiPprevazu ta CL i rniez de fer ia. Se vor bobina un nurnar de 1. Pentru a reaJiza un asernenea m ontaj avem nevoie de 0sp ire ~ ento nl L1, C L lsllrm a d e 0,2 rnrn, izola ta ou em ail (even ~u,prafa ta de nnater.ia l denurnit tehnic "stra tifica t pliacat CL ltL l~ 1 '~ l c u naatase}; L2 va avea - S O spire , cy aceeasi slrm tl.. rupru" ~ i care nu este altceva dectt 0 placa de m ateria l nzo-?nz~ 2 se va scoate .a~a fel ca lntre 1-2 sa avern 30 '~pir' .lant, lpeste care este lipita CL i aju torul unui adeziv 0 foilaiar m ire 2-3 !50 spire . , d l'e 'cupru. P laca izo la toare este de ob icei pertinax gros (!IeBob ina se poate reah iza ,~ i ,pc 0 carcass m ra m iez, cum [ 1 '1 ;'a. 2 mm , iar Ioita de cupru are 0 grosirne m edie de 0,04 mrn.fi de exem plu carcasa cu d iarnetru l de 30 111t11. In acest css /'\d eziv lli CL l aju toru 'l caru ia se real izeaza II,ipirea oupruluipentru L1 VOI11bolbina 20 spire cu slrm a de 0,115rnm , Jar pea I'le suport este pe bazii de ra~ ini epoxidice, cauciuc sinte tic e tc .tru L2 120 spire C Llslrm a de 0;3 rnnn, ernaitata .T 'r iza 2 se v Fabr icile constructoare tie asernenea stra tificatc placatescoate llil asa fe l ca infre 1-2 s a aV ej liJ ij40 sp ire. 1 ' : ' . 1 1 cupru PiUIi!n v inzare foi CL i supraia ta m e 900 x 900 rnrnDrept translo rm ator de ie~ ire se va Ife losi unul de la dlifu :, iI '.IU de 900 X I S O O m m, din care , cu a)ju to rul unor Ierastra iezoarele de radio ficare. E I poate fi consb ruit ~ i de arnator nuecanice specia le sau cu ajutorul trafo rajuiui se ta le supra-In care caz va trebu i sa Iolosim un pachet de to le -E - + I er h '~ te le necesare .sect iunea m inim a de 0,5 cm 2. IM fa~urarea pr irnara va ave C are este pr ino ipiul de ob tinere a cab la juhri irnprirnat?I 000 spire , realizata cu slrrna lie cupru emailat de O i l rni Sa consider'arm c a avern 0 s!illprafata d intr-un astfe l dediarnetru , ,iar cea secundara tu n num ar de 100 spire d i" uuateoial placat cu cupru si-I introducem .intr-o solutie slabasdrrna de 0,2-0,3 rnm d ia metru . !llp acid sulfuric sau de clorura Ier i ca , CL l aju to ru l unei ver-Intreg montaju l poate fi construit pe 0 placutJ ll.'ile de stlc la agitam iln perrnanenta p l acuta ifn baia cu 'so lu tie,'(110 x 40 m rn) de m aternal Izolant, .gros de 3 !T Im , d is pun e t im p de IO-J5 m inu te . C e vorn consta ta P T oa ta s upra fa tare a plieselor putindu-se face asa cum se ara ta lli1 figura 3. L de cupru va dispare , rneta lu l fiind CO rD 0at de solutia acida ,

Fig 3

12 13


8/84

14

Ce vorn obtine daca inainte me a introduce placuta tbaia cu add vorn trasa cu vopsea, pe partea unde se a llcuprul , ci teva lioii? R ezu lta tu l este urrnatorul : po r tiunllcare au fost acoperite CLlvopsea vor r arnine necorodate , restunnetalu llu i d in jur fiinel inlaturat. Tocm ai pe acest pr incjpi5 'e b aze aza o btin ere a c ah la ju lu i imprimat .S ii urrnar im In continuare m odul cum trebuie sa procdeze radioamatonnl pentru a -s i re aliza singur monta ju l ecablaj imprimat. Pentru exem plificare v om considers schenrreceptonuiui cu dona tr anzistoare d in 'f 'igura 2. M ai Intiproc ura rn toate p ie se le n ec es are realizar ii rnonta julu i. S e vurrnar i c a a ce ste a sa fie c it m ai m ic i .p os ib il, adica sa fie ritipul m inlatura. D e asernenea, vom procura 0 supraiata ITstrad ilicat placat cu cupru de 110 x 40 rnrn.P e 0 foaLe de hlrtle m jlirnetr ica vom elesena cu creionuun drepbungh i de aceleasi dim ensiuoi. Cu schema de pr irieipiu 1Ii1 fata vorn aseza pe h ir tia milianetr ic a piesa cu piesasa f ieI c a punctele c are tre bu ie conectate sa fie cit mai aprupiate lntre e le . F ire le c on de nsa ta are lo r, tranzistoarelor elit Icare se planteaza, vo r intepa hir tia milimetr ica In loc...uncle se asaza. Ordimea .d e asezare a pieselor este ce a 0 1 'schem a, c~ ~i cum s-ar unm a'ri Iunctionarea rnontaju lui. 1 1acelasi tim p cu asezarca qplamtarea) p ie se lo r , se deseneaaCL i Lin creion, sub form a unor l inii groase de circa 2 m 1r.l1re te au a c ab la ju lu i, ~i care reprezinta capete le pieselor ctrebuie puse In contact. In final vom (i)b tine un desen ca 'C l!d in fig ura 4 a. A cesta este In sa a ju Uito r, de oarece treb vic o n t ra p us pe supralata de cupru a .p lacute i. In acelasi ti'n,se va avea In vedere ca desenul s a apara p e p la cu Fi inversca ~i curn l-am priv i In zare, Insa pe pa r te a nedesenata .Pentru a rea liza a cest IUCLU, vom proceda ln fe 'lu l u rm ~tor: se a sa zii d es en u l din figura 4 a pe geam ul u ne i Ie re strlum inate, au pa r te a desenata rn contact cu gea rnu l. Pesel se pune 0 foaie de calc, eventua l se lipeste In cele palrcoltur i cu gLim a ara bica . D ato rita transparentei vom pw t!desena pe fo aia .d e c aJ c c on tu ru l r et el ei c ab la ju lu i, cit ~ i ce ntu ru l d re ptu ng niu lu i de 110 )< 40 1 1 1 m . 1 1 ' 1 continuare ~ ,trebu i sa copiem desenu l de pe ca lc pe supra lata cupru itaplacu tei de rnontaj.

Fig. 4

P~nt.ru aceasta se a~aza 0 foa ie de indigo pe supnaiata de"II' " t i " ia r peste ea ht r tia de calc, avind gritia ca cele douaI lfJ .ltll~ g.h iu ~i ,( ee l d e pe calc ~ i ee l al p lacu tei) sa se supra-, , ' , t l l . l . I O lt m al perfect. C u un oreion b ine ascu tit vorn urrnari,n!w:nlrile re te le i c ab la ju lu i de pe calc, asa Ie l ca acesta sa, i.1 1!;!lpr!m e,prin interrned iul ind igo ulu i, pe Ioita d e cu pru .I D~u .pa ex~cu t ar ea aceste i operatl] vorn um p le cu vopsearL tc l s au nitro lac to ate conturunile de pe supraiata foitei de"I'"lU, obt inindu-se in final un desen ca eel din figur~ 4 b.'1 mea~la _va fi cdispusa CL i a jutorul unei pensule de mic i1I11f::I I1JSIU~1. Dupa vuscarea vopselei, p lacu ta se leag[l cu unI I I (' ~' c ' nation, dupa care .se introduce intr-un borcan cu acidI ," \:w ra .t b in e in lt e le s v r na i i na in te . Acttontnd f iru 1 1 d e l eg a tu ra :q:11 .agda m ereu p l acu ta in ao id pin@ cind Intreaga supra iata

15


9/84

nevopsita va Ii corodata. Temperatura solutsei acide trebasa fie de 30C.Dupa ce corodarea a Iost terrninata, pentru 11nmepartarsolutiei acide, placuta se introduce lntr-un borcan care ctine carbonat de sod iu , unde de asernenea va fi agita ta iiide citeva minute .l m c on bin ua re rplacuta 'v a fi tinuta su b rrob inet Intr :curent rle apa tim p de 4-5 minute.P 'la cu ta a stfe l pre ga io iia s e sterge b ine cu @ cirpa de bhac, dh1 iPa ca re este observata atent dad. ll-aL l dim as cumpor tiuni fine de oupru Inca neindepartat. In cazul ca seserva asem enea iurrne, e le vo r fi indepar ta te au un virfbriceag. 11n r adiotehnica prin r;eac'tie sc intelege in loarcerea sernna-Indepantarea vqpselei ce acoper a placa se face cu [lIlh lli.de la iesirea unui amplli licator catre infrarea lu i. ID ac3tampon cu benz ina sau cu acetona, Iunctie de vopseaua Irunalul I n t o rs este in faza (se a d u na ) cu sernnalul initiallosita. I,I,)Ik at la ,intra re , abunoi avem me-a Iaee cu asa-nurnita reaciieOdata aceasta operat ie terrrtinafa. vom putea pr iv iI /,!/ 'itioii, ia r daca sernualul este introdus In antiiaza (sc scade)teaua de cabla j Iorrnata d in f1~ iile~ d e cupru ramase n ec or [1 I.l\rn


10/84

aparatul va incepe sa o se ile ze (acrosaj), lueru ce poateconstata t prin apar itia unor flu ieriltm ri in casti. Receptisemnalelor radio trebuie sa aiba la c intr-un pmnct de IuncfinlmlJpifor.. 1--=- 5 Vr + '

C v20

500pf

CJ5DDpf- : r :

nare sub lirnita de aorosaj ; .acest punct se obtine pnin rno fiearea rezistentei din circuitu l ernitorului, eu aju torultentiometrului PI de 5 k .0.Semnaleie radio sint detectate de tranzistorul TI, Iicele de audiofrecventa se asculta In casti. Componenteleradiofrecverita sint scurse la rnasa prin C 4Polar izarea bazei este asigurata de grupul RI- R2Tensiunea de al irnentare recom andata este eea de 4,5consurnul de curent [iind de maxim um 2 m A.Tr anz istorull Io losit va fi de tipul celor de radiofrecventca : EFT-n07, IEFT-W8, EFT-3J7, OC-45, SB-l00, 2SAI0n13 , n14 , n15 etc .Inductanta L11Poate fi realizata pe a carcass de 30 nrdiam etru , bobinind un nurnar de 120 spire , ell sirrna de cupsII

"lr ,U21ila tde 0,3 men. Se poate fo losi ~i 0 bobina eu m iez de'nr 'ocar t. 1m care caz vom bobina um nurnar die 60-70 spire, 'al s ,l lfm2 d e 0,2 mm sau ell lita de radiofrecventa.Radioreceptonu! vafi construit pe 0 placuta de m ateriall'I:'O lant sau pe pllacaj. D im ensiunile ~i form a cutiei apn -,I':l1ului se vor alege In Iunctie de piesele folosite .Condensatorul Co va fi die t ipul celor cu aer sau, maiI,ine, un condensator mindatura.

D aca rad ioconstructoru I nu d ispune de L'1 co nd ensa to r1'1.1 aer 'de 500 pF O IU 0 si,ng ,ura sectiune, poate fo (lsi un eon-rletrrsa tor de 2 > < 500 pF, legind In schem a un sing;ur elem ent.f :@@ensatorul C2 este un trim er ell va l oan' m axim a de: J , r - ) pF . A ceasta piesa poate fi Ins3 coniectionata prin bobi-. II -a re a un ei stnrrre em aiJate tile 0,15-0,2 mm diametru pe 0.rHa s irrn ii iz ol ata eu em ail, dar de 1-1,5 rnrn diametru.Sc va bob ina un llIurrnar de spire, care va cuprinde 0 lungime,i: stratukai G:strc l form at de eea. 25 rnm, Un capat al sinmei1'['1 elinmetru inane v a e on st it ui 0 a rm atu ra a co nd ensa to ru lu i,',!lr u at capM 2 1 1 sirrnei subtir i cealalta arrnaburji . Reglaju l';tce stllii tlip .de trim er se face din micsorarea sa u rnar irneauurnarului Ille spire.

Reglauul receptorului consta in stabi l irea pragului de"6,e ilatie, In asa Ifel ea acesta sa aiba lac atunoi cind cursorulII ID te m tio m etrtl1 1u i s e a fla catre capatul de sus. Praetie , se-lc plaseaza potentiornetru 1 In aceasta pozi tie , eu antenal 'lllplata, se roteste Cv p in s este prins un post oarecare ~ i se11'lare~'teC2 ptna in m om entu l apar itiei Iluieratur ilor : depla-'(nd apoi potentiornetru l In sensu 1 mar irii rezistentei


11/84

1j-!JV~-rPentru auditii in difuzo r, m ontaju l este eficace doar III

1~111!.!1!l1 postu rilor afla te Ia m axim um 50 km departure de punc-I. '11ide receptie ; in acest scop in 100Ull castilor se va conecta1 ,1 1 1l if uz or d e r a< I iio fic ar e, impreuna Cl!l transfonmatoru'l sau.Rezu lta te bune In ceea ce priveste audijia in difuzor aIh 'l pli lor rna i indepanta te se obt in dad se m ai adauga rnon-leJilu -Il'U iun amp l iiica to r de audioirecventa.

antrenament, eel ce [oloseste un astfel de aparat va pu ts a stabileasca c u w \ilJlrin ta punctul op tirn < 'Ie Iu nc fio na rtadica sesizarea praguiui de intrare in o sc id at ie .

Pentru 0 rnai arnpla docurnentare si experbmentare in demeniu l receptoa relo r cu react ie , prezentarn in figu ra 6 trevariante: de schem e cu reactle.Tranzistorul Io lo sit 1a aceste schem e poate fi o ricare dicele ind icate pentru schem a anterioara. D e asem enea, bob inele se vo r realiza dupa aceleasi indlcatui.20

~Pf

A t.J i5C-'OJffL,J IE-SOOp! 2

I , ) " , 3r,\_ t n:JO~Dlre2 -3 " /0 ;\olre

Fig. 6

~ D r

I R 2 1 0 U K S I .


12/84

8ari l('fI/;i--_ ~r"':r:r:,:j,

L_ -~_- / I,t , L I ; , , , "

1m I etc, Dioda DI va fi punctilorrna, ca de exernpku :}111~L I05, D 2E etc .


13/84

caz se va folosi un baston d e fe ritil lung de cca. 150 nrm,diamebrul de il O mrn.Folosind 0 carcasa de [iir t ie sau din plastic, vom bobipentru L1, c u s lrrm a de 0,25 rum cupru-erna ilat sau cu litaradiofrecventa, un numar de 60-70 spire (sp ira I1nga spiria r p ent ru L2, cu aceeasi slnna, un nurnar de .5 spire. B6bnajul L 2 se va executa peste bobinaju! L ] > in partea centralPentru unde Iungi -L 1 ar e 180 sp ire, iar L2 F5 sp ire, fo losidu-se sirma de 0,15 rnrn diarnetnu.In cazul utih izar ii unei carcase sim ple, se recomanda

carcass cu diametrul de 30 rnrn ~ i lungirnea de 100 rnrn. Pea vom bobiria , pentru uncle m edii (L10 , un numar de "~ Ispire; L 2 va avea 6 spire.Transiormatorul d e r ad io lr ec v eu ta Tr J se va realizaun tor cu diarnetru l interior de 10 rnrn sam pe un rniezfe r ita sau ferocart tip "oala",Pentru La vorn bob ina un omm ar de .180~200 spire, ,ialpentru L4 JO O s pire ; 3 rF ll be l'e b ob in aj e sc vo r real iza cu .slnlllde cupru ernailat, de 0, I 111m d iem etnu . A cest transfo rrnatatrebuie sa fie bine ecranat de restu l p ieselor , In care scop .va folosi un m ic cilindru de alarna sau abueniniu , sau 0 cuti~licoalectionata di n acelasi m aterial. Pentru scoaterea conexnnilor se vor rprevedea In peretil cutiei liIilic i or i iici i dtreeere.Transforrnatoarele Tr 2 ~iTr 3 se vor execu ta pe citep a c h e t de tole silic ioase , eu sectiunea minim a de 0,7 011'.2,Tr 2 cuprmde In pr i rnar (I) un nurnar de 1 000 spire, iar Asecundar 400 spire. Se va Iolosi sirm a de 0,'1 rnrn emailatfTr 3 necesita In prim ar (I) urrnumar de 600 spire di

sirrna de 0 , 1 1 mrn diarnetru , iar In secuntlar 80 spire cu sirnde 0,3 mm .

Se IPot Io losi ~ i ~rans;form atoare m iniature , care @ e o biee i se po t p ro cu ra gata bobrnate.Inainte


14/84

I I d t ! 1 0 serie de com ponente pr intre care ~i diferenta f o-f"111',Hl',ita[recoenta intermediarii si notata de obicei cu fi .V;doarea Irecventei interm ediare pentru radioreceptoareI, I II g en era l standar dizata la valoarea de 465 kHz. inIII ;rlleterodina, Irecventa interrnediara este selectata de, d a l j Fl , echjpat cu un filtru care lasa siii tread! Iprin el 0

" , i I ; i de Inecventa In [uru'l valorii de 465 kHz, toate celelalteIV L , ' * Iiind atenuate. A stfe l, dad receptionarn un postI ' 1I ,. c v en ta d e fs =1 375 kHz, iar Irecventa locala f 0 este

1 ~40 kHz, vorn avea [i= 465 kHz.IDud In acelasi tim p intra In antena ~i un al t post cu free-Ilia de 1 390 kH z, va rezulta 0 alta Irecventa inteneedlara,

II", de relatia :?uperheterodina a Iost conceputa si real izata de c '3 tinginerul . f ra l'l c~ z L 'u ,c ie n Levy". Fata de radioreceptoa;~ u am pl1fl~are cd!r~_c~ a, sup~ rheterodin~ s-a irnpus Inca dem cep~ t .prm ca"ta t.tl~ .sa le Inconte~t.ablne In ceea ce privess e le ~ t~ v lt la te a , s .e n s. lb J .t ll ta t~ a , stabilitatea In Iunctiune 'f:Ast~zl ace~ t p.rm~lplu st~ la baza tu turor instalatid lorradioreceptie, indiierent ca este yorba de televiziune radlcomunicatii, radiorelee sal! a lte instalatii. Un mare avlau luat 1 1 1 ultima vreme superheterodinele realizate cu tr)zistoare , care pe ling a Iap tul c a au un consum extremmic, slnt ~i de dirnensiuni reduse.Pentru cititor ii nostr i, care doresc sa se initieze In tairemontaje lor superheterodina, dam In schem a de lata constru

tia unui m enta] lunctiontnd cu un singur tran~istor c apri~ ing~,:iozita tea . cu care a fost conceput perm ite I~C~tor ilor sa ia cunostinta cu 0 serie de principii ce stau la b 'aIunctionari i lui.Intr-o superhetercdina sernnalul i, captat de antenae~ te c?nto ruJui de radio m i~ itar de Ja 'rom r E ) H e I. In august 1917 ' depune ~vetu J pentnu unontaju ! super hete rodina, IN anu l 1]925 rea lizeaza suheterodina monocomanda. Tot e l .rea lizeaza prim ele st at ii radio penautom ob ile ~ i pcntru avioane , pr e cu rn ~i 'prlim ul rad io com pas auton26 27


15/84

[8 1 'Elq~RrJ(

acond. Drept rezu iltat, la haza branzlstorn'lu! T', vom31tit frecventa i" ci t ~i I recventa / '0'Prin construc t ie, s-a ales ca pentru or ic e pbzitie a confsatorului var iabil, / '0 sa fie m ai m are decit /,,, ~i anume (

rrlm frecvenfa este cant'lusa prin L3 ~~iL4 la baza lu i T1, -care, " Iceasta


16/84

materia l plastic cu d iarnetru l exterio r de 18 mm , fo l(;)cu rent In instalati il e electrice. Pentru circui tu l o le inne este necesara 0 teava lunga de 90 mm . IPentru L, se Ineaza, cu strrna de 0,1 nnrn diam etru , un nurnar de 30 ~la 0 distanta de 4-5 mm se incepe bobinajul L2 ca re cu p!'120 spire , cu sir-rna em ai'la ta de 0,3 m rn d iam etru . Pestein partea de jos, vom a~eza 0 Io'ita de htr t ie la ta de @pe care vom bobiria , cu sirrna d ie 0 ,3 mm diarnetru , unde 7 spire , r eprezent ind bob inaju l La .O sc ila to rul se va reai iza pe 0 carcass asernanatoare

cupriude in to ta l 110 spire (1-2are 7 0 spire , iar 2-3 40 slJ lPeste aceasta jtilfa~u rare vom bobjna pe L4, care oupr7 spire . Pentru am bele Infa~urari se va fo lo si sirrna de 012diarnetru.T ranslo rrnatoru l m e Irecventa inrerm ediara fo rm alinduotantele L6 ~ i L7 va tre 'bU li realizat num ai pe 0 ca rcu m iez m agnetic (ferita , lerocat), ca s~ i se ob tina un fade calita te cit m a i rid ica t si ca at a re 0 selectiv ita te citbuna. Pentru aceasta vom procura fie 0 carcass cu m iez edric , fieun m iez tip "oala"* . Inductanta Ltl va trebui sa < H iy a1 lo are d e c ca . 2 50 m ic ro he nry ~iIl:liij f ac to r d e c all it ate Q > -In pr.irnul caz vom bob ina, sub fo rm a de gaile tL UN nude 160 spire , iar ~ in cazu l fo lo sirii .o ale lor" , un num ar despire . P riza 2 se va scoate la jum atatea bob inaju lui. F~L7 vom bob ina, peste L6 , un nU Illla ,r de 50 spire . S irrna

sita In arnbele cazuri va fi lita de radiofrecventa , icu em ail ~ i bum bac sau rnatase .A parata l este conceput spre a functions In lirnite l,garna 500-1 500 kH z (600~200 m etri). In acest in~de frecventa va trebui sa luc reze ~ i circu itu l L2-CV1la torul local va trebu i sa acopere , in sch im b , un im 1ede frecventa cupr ins intre 500 + 46 5 = 965 kH z ~ i L 5 1 ( )+465 = 1 965 kH z.C on de ns ato are le v aria bile CV I si CV 2, montate pe a cax, perm it 0 com anda sirnultana a aco rdului circu ite* Se pot folosi Iransformatoarele de FI tip TURIST, .care segin magazinele de specialitate. In acestcaz La va cuprinde liOspiipniza la [urnatate, L 7 cuprinde 35 spire. Se va folosi lita ' d~ i

f recvcnta.

,~ Iiecare capacita tea m axim a de 500 pF si cea m inim a de1" ' ' '1 50 pF (in aceasta valoare se includ si capacitatile para-1(1 ; ' . Aplic1nd fo rm ula lu i T hom son, putern consta ta ca pen-11II csrzul cind condensatoru l variabi l este desohis, adica ar-e, rloarea m inim a de 50 pF , frecventa de rezonanta a circu itu -II~' va fi m axim a, adica :

, 1tmax = '6'-;8-1(LC . 7 ,, . . . . t - 'm.zn1 1 'pentnl cazu l cind condensatoru l este inchis cornp let14')' frecventa de rezonanta va fi rninim a :

, 1I min = 62817Lc. -., max1 :i1 c11 Indapo r tu i celo r do ua Irecv ente vorn gasi:

1

:~_~::_ = 1 ~ : : :6,28 vtrz;

In cazu l nostru , unde Cmax = = 500 ~ i CmiTi -= 50 , g asim :.

tmax

i.max =/ ~oo = 3.[min .')~

lntr-adevar , c irouitu ll de intrare a lu i L2-CV1 a re l i rn ite lelucru lncadr ate lntre 500 kH z ~ i 1 500 kHz, adica se aW jr ap or t ul 3.C are este insa raportu l Irecventelor deIucru pentru osci la-

1 1 1 ' , 1 1 , 1 loca l? D in calcul rezu l ta:f o~sc.maxf osc.mi n

,1965 kHz = 2,04.965 kblzA ceasta da un raport Intre capacita tea m axim a ~ i cea-IIltl'hm a d e 4,16 . C um CV 2 are aceeasi valoare ca ~ i CVI ' res-I r liv are un raport intre Cmax ~ i Cmin de 3 , rezu ltii ca va11 'fl 'lli sa m od ificam Intr-un anurnit fe l c ircuibal L5-CV2,

III,I~a ob tine raportu l de capacita te de 4 ,16 . A cest lucru este1",(J ,lll!ltecesar, deoarece trebu ie ca pentru m ice ,pozitie a,udensato rului variab il lntre irecventele de rezonanta aleI O l f doua circuite sa existe diferenta de 465 kH z.

Sic


17/84

j\\etoda pr in care este posrbi la realizarea raporbuluicesar pentru circuitul oscilant consta In legarea In ser ieCv a unui condensator fix (C 2) denumit In rnod curent cde~sator pading. Practic, nu se obtine lnsa 1 0 C O Ul CO ;'( jperfects intre cele doua cirouite, In sensul obtlneri i inrnanenta a dilerentei de 465 'ik Hz c are reprezinta Irecssintenmediara, ci acest .lucru se petrece in 2 sau 3 puncte,restu l ~pluncte lor existind abateri in plus ~i In m inusv Incaschemei noastre condensatorul C2 are valoarea de 450Dupa definitivarea constructiei si dupa 0 a 'te~ta .v l!rcare a m ontaju lui, se trece la acordul sup:~rheterodlne,1 . Pacordul aparatului se Inteleg toate operatiile c e ire b~ le e ftuate asupra oirouitelor acordate , pentru ca aces tea sa luerin garna sau lirnite le de gam a necesare. ..!La 0 s l! lp e rl h et er od in a, deci ~ i in c azu !l ~ ont.aJ ulu l noslsint necesare operati i de acord asupra etaju lui de frecveInterm ediara , asupra csrcuitu lui de intrare ~i asupra osr:'tor ului.

Vom incepe eu descrierea modu 'lu i 11ilcare trebuie i aacordul eta ju lui de frecventa i.nt.erm ediara, acor? dedepinde, dupa cu m stim, selectlvitatea aparatului.In practica curenta acor9~1 se poa te [ace. ~u aju 't.aparatelor de m asura SEU faca aparate (practica denuor"aupa ureche").[n primul caz avern nevoie de un -gener~ 't?r de s.em(h ete ro dina m odu late ) ~i un voltm ~tru sensibil. . In~lO ~e

a tncepe acordul Irecventei interm edIare ,. va trebu! s.a ,!?loooscila torul local. Pentru aceasta, cu ajutorul nmu: fir ~scurtc ircuita bob ina L5 sau vorn deconecta unul din capt'oondensatorului C2Generatoru l de sem nale se conecteaza pr intr-un con..1sator de aprox im at iv 1 000 pF tn!re b aza tranzisto ru lu isi rnasa , jar voltm etrul (preferabll un voltm etru electde c. a.) se conecteaza in derivatie pe difuzor. Se alirnentereceptorull ~ i aparate le de rnasura. Fixam gene~atorulfrecventa de 465 kHz si cu un gram d~ moduA latle cyprtntre 30 si 50%. Potentiornetrul PI va Ii ad u s m poaitiaauditie niaxim a.In aceasta situatie va trebui sa ascultam in diiuzornul de audiofrecventa al heterodinei modulate. D ad a

, I II 'rllU se int im p la, vorn ro ti eu 0 surubelnita conlectionataII I II (I) [halra de plexiglas sam alta m asa plastid m ieznl ,m ag-II O l~ bobinei Ln. Rotirea poate avea loc in sensu'! intro-I I d. i IM ' Ji e2 J rn lu is au scoater ii acestuia.!'IlIpa citeva iacercan, VOI ll g a si pozit ia rmiezului pent~u.,. ilevia t1 ia acului vobtrnetrujui va fi maxima, respectiv1II111\'ian difuzor va fi de asernenea maxima. ,H~l'iind in dreapta ~i in stinga butonul de sc 'h irnbarea Irec-IIJlrii generatorului, va trebui ca sem nalul de audiolrecventa!' IfiTIlicsoreze.'III acest m od putern r idica chiar curba de selectvi ta te aurtului de Irecventa interrned iara.rhD a terrninarea acestei operapii se trece la acor dul oscila-

' , ! . I Ill;'; local. M ai lOW se scoate suutul de pe bobina La 'IIdl c;e debioca oscila torul. Generatoru l se cup leaza de illa taII lIl'!ta printr-un condem sator de 200 pF intre borna de antenaII ,I: ~JOrna de parnint r. Se roteste .condensaiorul de ae~r~1 j 'IHnitia corespunzatoare free~e~tel ,de 600 'k .H z, adle~jlII.Ii:11,pee valoarea c;.: Se, a~ Ilea de lla ~e ll 1e ra t0 ~ u .n s em .n~1I I '1 ', tH ) kl-lz modulat el l 30% ~ l cu 0 tensiune de restre mica.II \"ontinuare se roteste rn ie zu l b ob in ei L5 (dad aceasta . es~eI d I izw ta pe earcasa cu In iez m agnetic), p ina cind dev ia] iaII llim i voltrnetru lui este m axim a. Dupa aceasta se rotesteI 1 l , .i l1ens 'a torulivariabil aproape de pozif ia Cmin- (condensa-1IIIId aproape deschis). C~I generat?r~ Il Jixat p.e II 400 kH zI 'V~l ro ti condensatonal trim er C 6 pma cind obtine de asem e-, " deviatia m axim a a voltrnetru lui.

flu pa term inarea o 'per~ t ie i ,de "t:agere" a osci la t orul ~ i,.j Irece la aeordul oircuitu lui de intr are ; aparate le VO lIIII-Ille c onectate ca ~i pentru acordul oscila torului.

Condensatorul variabil va fi adus pe rjnd ir q a ce le as il'II ',itii ca ~i pentru aeordul e lectuat asupra oscilatorului ~,. ntru prim a pozit ie se injecteaza de la ge~erator 0 fr~cventaI . i O @ kHz. D ad bobina are m iez m agnetic acesta se 1111~uru-,,"zii pina la deviatia ':T1axilT:a. a aculu~ v?ILmetrului. Se'I '~ (:e apoi condensatorul 111pozijia cealalta ~ l cu I 400 WHzI,' la generator se m odiiica valoarea trim erului C7, to t pe ntru1 \I Jl ia tia m a xim a ,T ot cu aju torul genera .tom lui de ser:rm alle se poaA te etal00al,jlla aparatu lui in valor i de Irecventa. Operatia m cepe din

4;126 33


18/84

pozitia co respunzatoare condensatoru lu i variab il co rm ,pinchis. Cu g en era to ru l conectat ca si mai inainte, se rotbutonul de sch irribarea Irecverite i acestuia, pina oirrdcasca (d ifuzor) va apare sernnalul de audiofrecventa,scala aparatu lu i, in d reptuI indicatoru lu i, vom nota ft :verrta data de generato r. Se sch im ba apoi Irecventa geratorulu icu 100 k l-iz ; ro tind conderrsatoru l var iabi l vom casa "prindem " ~ i aceasta Irecventa, notind noua pozi~ ie.ind icatonului de scala s .a .rn .d . plna la capatul de Sl!lS 3 1 1mei , adica p ina la 1 500 khlz.Cealalta metoda de acord, filra aparate, consta in rtjgrea circu itelor dupa auditia rnaxem a In d ifuzo r.P entru acordul Irecventei intermediate, v orn p ro ce daIelul u rrnator : se pu ne a pa ra tu l In Iunct iame, avind cuplla b orna A 0 antena de circa 10 m etri L ungim e.Se roteste condensato ru l P Illa cine! se receptioneazapost . Ou aju toru l unei surubelrri]e izola te vom roti rnimagnetic al transiorm atoru lu i de frecventa in termedjpina cind audit ia va fi m axim a,A cordu l o scila toru lu i se face in Ielu l urrnator : se adconderrsato rul variab ill in poz itia apropiata Cm"x, undeIapt trebu ie sl1 receptionarn statia de rad io rlifuzlune B~resti, ce Ilucreaza 'pe 550 kHz. D ad receptia nu are I loc ,lasa condensatorul var iab il in aceasta poz it ie ~i actioniasupra m iezului bob inei L5 vom cauta sa aducern pesIn garna.Se deplaseaza condensatorul variab il in ceala'lta ex'm itate a gam ei, catre n 400 kH z, unde vo rn cauta , pren J t ' . Ire a tr irn eru lu i CS, sa pr indem un post puternic , ca de exernMonte C arlo . In acelasi Ib imp vom face si acordut circuitide intrare , In .par tea de jos a gam ei, dun m iezul bob inei, iin par tea de sus d in trim er.D e celIe rnai multe or i aco rdu il trebu ie Iacu t prin retare sal! revenire , adica dupa acordul Iacut asapra oscila te

lu i ~ i circu itu lui die intrare in par tea de jo s a gam ei, se faceeasi operatie in partes de sus, dup} j care se rev ine iain partea de jo s ~ i asa , de citeva ori, p ina la ob t inerea rezta te lo r optim e. D upa realiizarea acordu lu i e ste b ine ca urriezirs a fie b Jocate cu putina ceara sau parafina.

6 . S UP ER HE TE R OD IN ACU TR EI lfR AN Z ISTO AR E

Sem nalu l de Irecverats interm ediara ob tinu t in co lecto-II,I! tranzistorului T _ I d in sch em a descr isa m ai inainte (fig. 8)I 'l Il te f iin continuare Iiltrat ~ Ji am plific at, p rin aceasta obti-uluulu-se 0 selectiv ita te ~ i 0 sensib ilita te m ai pronuntata ,

D e asem enea, pentru obj inerea unei audi[ii in difuzo rIU )" li It aj ul ui i s e poate aciaw ga un eta] am plificato r d e al'l(lIio :I , '1 '11(v8nta.Aljungel]] astfel 'la 0 schem a In care nurnarul tran-tloarelor fo lo site creste, crescind de asem enea ~ i cantita-I" , II d e .p .ie se e~ iN tra In c?m p~nerea d iferite lor eta je . SpreI ,!r:n_plilftcare 1 1 1 schem a din Iigu ra 9 descniern un rnontajII I care sint foJosite un numar d e tre i tra nzisto are si o dioda

1

IIIIIlntaj care face parte din categoria superheterod i~ eJ or e co -1I'1J1IJ1ice,ar care este caracterizat pr in perforrnante bune.Tranzistorul TI Iunctioneaza ca oscila to r-convertm al,'l.l!llea (T2) ca ampl iiica to r de Irecventa interrnediarf ;i In1 1 I1 'j la ~ it imp ~ i ca amp lilica to r de audiofrecventa, fiind mon-

''I I In sis tern reflex, iar u ltim ul tranzistor T3 c a am plif ic a-Ilif de audiofrecventa, lucrrnd In o lasa A. Dioda Dl Iunctio-1IIIIza ca detectoare.

Pnincipiu l de Iunctionare al schem ei, In care se afia co-lli ci tat TI, es.te . acelasi ca . ~ a ~ ontajlJ lI 'deserts la m ontaju lr 'f"reclent. A ici este m od ilica ta schem a oscila toru lu i, careIIII' 0 singu ra bob ina prevazuda cu prize . Sem nalul de Irec-IIIL ta irrterrned iara este cu les In secundaru l L5, de .unde este1 1 1 1 rcta t In 'baza lu i Tz , p.rin C 4 Inch iztndu-se circu itu l deIIII"l:venta interm ed iara . Po larizarea acesuri tranzis to r esteII I~ :~ ra !a prin .g _ru pu l R4-k5 Sem nalu l de Irecventa inter-Illn/lara, arnpiificat de To , este cu les in infasu rarea L . cir-... ,7,

35


19/84

. 1 1 1 : , , 1 [ se inoh ide pr in d ioda detec toare D" grupu 1 R 6-C7,illllI~urarea L5, b aza tr anz is to ru lu i T2, om asa , cu rentu l d in,t 1 1 circu it fiind de auddofrecventa. Sem iperioadele 'de1 . . , ' ~lelqta in terrned iara sin~ scu rse la rnasa pr in ClO'


20/84

Astfel, pentru primul eaz vom Iolosi carcase din rnaten'plastic eu diarnetrul de 18 rnrn (tub pentru instalati i eleetriee)Lungirnea eareaseipentru fieeare bob ina este de circa 60 mraPentru L .l vom bobina en strrna de cupru ernai lat, d0,15 rnrn, un numar de 30 spire. La 0 distants de 3 rnrn 5va Incepe bobinajul pentru L2, care va contine 150 spire sinma de 0,25 rnm. IInductanta infa~l!lrarii L2 este demicrohenry.Inlasurarea La se va realiza cu strrna de 0,15 mm diametru, izolata cu email, sl va cupninde un numar total de 11 jspire. Prizele se VOl' scoate astfel, lncit sa avem: a-b = 8

spire, b-c =1 1 5 spire ~i c-d = 5 sp ire. Inductanta inTisurar iiLa este de 125 microhenry_. Pentru undele lungi

narea bobinelor, TIam in continuare valorile neeesare pentrdoua tipuri de bobinaje: fara miez magrretic si au miez mnetic (figl. 11 si 12).2 I

:2

38

U ND E M ED IIa

U ND E LU NG /.

!'~"ii acelasi tip de carcasa. bobini~d pentru L; un nllma~1 Hill spire c u sirrna de 0,15 mrn (diarnetru), tar pen trw L2~I,Iunrnar de 350 spire, cu sirrna de 0,2 rnrn. vjlllUl~urarea oscilatorului L~euprinde "". nuraar tota.1 ~eI~pire, rea iizate eu sirma d~ 0,15 mm dlam~trLl; Prizele

11 1',1nm atoarele : a-b = 65 spire, b-c = 50 spire ~.lc-.d='II) spire. Bobinajul se va dispune In doua ~straturl, pnz:nul

I~UII cupr inz.ind 70 spire, iar al doilea 65. Intre straturi set Ii. I 0 hir tie lata de 30 mrn . Jnductanta lui ~~ este ?eIlmicrohenry. Dad! vom folosi earease eu mle~ regiabil,,nll'lItajele real izate vor fj de tipul ..Iagure", va lor ile respee-"l'fiil;J.d trecute in tabelul 1.

Fig. II -~--~---~--.-~---! IV,ALOAREA'INO'UCTAN-TEl

NLMi\RUL DESPWE F-ELUL sIRMEI

1"J I 10 .spdrc cupru e~uailat 0,11mmIdiarnetnuI

1-3 = 96 .spire cupru .ernailat + matase IIL .2 1-2 =0 spire I 0,1 mrn d iarnetru II 2-3 =6 ~pire-- II a-d = 85 sp i rcL " I a-


21/84

Bo bin el e o sc it ato ru lu i vor fi ecrana te , J oio sin du -s blindaj cilindric de alurniniu, 50nectat la rnasa rnontajulP entru tre ce re a de 1 2 1 0 garna Ila alta se v a u tiliz a U1 1 cotator eu Q10U


22/84

Tn cazu l de fata intervine In plus acordud c elu i d e-a l'd Jlea eta] de Irecventa internnediara . Practic, cu oscila teblocat si cu semnalu l de Irecventa interrnediara aplicatbaza lu i T.I, se va acorda mai IIcircuitu'l L 6C 6 pIfla Ila m axim deditie , dupa care se va face ace!IUCliU ~ i cu L4C 5 Condensatoarelemer Tm 1 ~ i Tm 2 vor fi confenate asa cum se indka In figu raCapetele R-S se vor .cositori ~inecta asa cum se ind ica In schem apr in oi p iu . Aceste trim ere vor fi rnavrate prin pl im barea stra tu lui de spe suport sau .prin moddf icarea nuru lu i de spire . A cordul din tr itrebuie Iacut la capatu 'l de sus al ga

\ (la frecventele superioare), cautlnd/ T erm ma le- a se .frage" oscilatorul In gama.Este necesar ca pe unde medii,exem p lu, c trid condensa toruleste cornplet descluis , oscilatonul sa lucreze pe cca.

aceasta Irecventa se regleaza di n Tm 2.

c o Em r: ; = fl .! 5mm--/ / CufmQ 'lmmT "

I 'II I

" I~--

7. SUlPERIH!ETE'RODJNA CLASICA

Fig. 14

hlljoritatea radioreceptoarelor cu tranzistoare produse dedlll',t riesi destinate publiculu i stnt realizate dupa 0 schema1 " h'lzlncl sapte tranzistoare, schema devenita clasica. Spre'IIi'h ire de superheterodina Cll trei tranzistoare descr is aI ,lllainte, superheterodlna clasica Ioloseste un tranzistor'I' '~ la tor-am estecator, aoua tranz istoare ca arnplifica tore'dl nventa intermediar a ~ i patnu ca arnp lilicatoare de audio-IVIlll,ta.La acestea -se mai adauga ~i 0 dioda detectoare,1IIIIItil dupa amplificarea de Irecventa interrned iar a .II.I figura 15 se prezinta schem a de pr incipiu a aparatu-I Ipentrru garna undelor m edii.Ihctea de intrare si oscilatorul, precum si prim ul trans-IIlro tor < lie Irecventa interrned iara stnt identice cu cele" 'iherm a precedents. Se observa ca sernnalul obtinut inIIIHllaruI L7 nu intra tn detector, asa cum se tnttrnpla inIlP~~ ljlu l cu tre i tranzistoare , ci este introdus in baza celuilull doilea arnplifica tor de Irecventa interrnediara (T3),, .u ;;ig ud i 0 amplificare a sem nalului de cca. 1GO ori. U r-nd apoi detectia semnalului In DI, audiofrecventa fiindII I ~$''i potentiornetric p rin o urs oru l lui Pl' In continuarelilt 82a doua etaje pream plilica toare de audiofrecventameiaj final In contratimp, Auditia are loc lntr un diiu-I , ' u (i),25 W cu bob ina de 4-5 ohm i.r.:hem a superheteredinei c lasice este echipata cu circuit

,t' A.A. I(contro l autom at de am plificare), care actioneazaII Ifill tranzistorului T2'.ll"incipiall, C.A.A-u l consta in folo sirea cornponentei de"II.lt continuu care rezulta In urrna detectie i pentru sch im -

I

43


23/84

Ie)

','.'.1 ,Ipunctului de Iunctionare a unui arnplblicator allat inI,,~,'.,II d e Irecv enta interrnediara. C ilild semnalu ' l sosit in11 ' 1 ' 1 1 ' 8 e st e p ut ern ic , componenta d e c ure nt continuu ob\illutal ioruele detectorului Dl ar e 0 valoare po z it iva mare si ,.l Pi!ltij prin R 5 la baza lu i T2 [ace ca ampl if icarea acestuiaI l'~ ,c l a. Ca atare, In d ifu zo r sernnahul nu va apare puternic.IV'rs, cllnd semnalul sosit este rnic, componenta de curerrt" Ii inuu este mai m ica decit In si tiratia norrnala, ia r p ola ri-tI~r,' bazei Jllli T2 va ft mai pwternica ~i deci amplificarea11'II'I'luiva fi rnai llllIa re : in fe lu ll acesta ar-e loc cornanda" ,I-area) autom ata a ampl ilicar ii.ll'en tru a se evita aparitia osci!latiilor dator it a c l'l pl aij e-paraz.ite din D antuli doe Irecventa interm ediara, In schem a

0 1 1 '- inkodus condensatoarele de decuplare Cn ~i C1o de va -lli t' ioarne mica, ~i care po t fi realizate ClIwpa procedeulI 1 ', lil t i n f igu ra 14 , CLI specilicam a ca nu rnarul d e spire esteI j u r r de 1O~ IS .[nobinele vor fi realizate c on fo rm i,nd ic atiilo r d lin fig uri,le

I~,'i 112, l inclusiv cele pentru gam a undelor lung i. T ransfor-1111'(Jalre1ee MF se VOl' execu ta @i ll Jp ai nd ic a tii le rlate la sche-Id in fig . 9. T ransforrnatorul d eiazor Tr 1 se va confectionaum miez de tole s i licioase, Cll sectiunea de m inim umK nn2. Inlasurarea I cuprinde I000 spire cu strrna de cu -'II -ernai lat de 0,1 rnm, ia r Infa ~u ra rile II ~i III cite 350Ill.n;efliecare, iolosind sirma de 0 ,15 Il11m diametru.Transforrnatoru! final Tr 2 va fi real izat pe un rniez de, I " " 0 1 . ' 1 sectiunea de m inimum 1,5 cm 2 Inlasurar ile I ~i III i irind cite 500 spire fiecare, Ioiosirtdu-se slrrna de 0,15 rnrn",tlM etru , ia r III lin nurnar de 8 0-100 'spire Cill slrrna de

1'\ mm diarnetru.In cazul Iolosir ii tra ns lo rrn ato are lo r rn in ia tu ra , Cll tole

[l u permalloy , au sectiuni cuprjnse intre 0,25 CfiI12 p ina laI ~, cm 2, se va recurge In general la acelasi nu mar de spire,'I exceptia diarnetru lui sirrnei, care va fi m ai m ic.o'\:stfel, pentru Inia~urarea I de la Tr 1 se va folosi sirrna

II ID ,08 ml il lJdiarnetru, ia r p en tru II ~i III sirm a de 0,1 mm ."'llltru Tr 2 strrna de 0,1 mrn, respectiv de 0,25 rnm diametru.Cu bobinele recornandate a fi construite ioo schema de1 ( 1 1 , aparatul au poate fi utilizat decit in v arra nta sta tio na rafI',)arece pentru Iuncjionare este necesara cuplarea unei-IS


24/84

Un aparat superhetercdina portab il de rnic i d im epoate fi rea lizat nurnai cu cond it ia ca 0 serie de piesed ifu zor, po tent io metru , tra nsfo rm ato are, condensator vbil etc., sa fie de m ic i dimensiuni.Dintre acestea, cel care aiecteaza schema din figuraIn ceea ce priveste re aliz are a b ob in aje Jo r este cQnd~u.>u, ,_variabil. Acest condensator variab il, care se gase~ te Inmer], are de obice i valoarea de 2 X 280lPF ~i nu 2 X 500asa cum am fo losit In schem a descrisa mai inainte.acest m otiv atlit bobina de intra re, cit si cea a o scilavor trebni sa a iba va lori m ad m ani. Schem a circu itu Iintrare si a stajului oscilator amestecator , In cazul feondensatoru lu i de 2 X 280 pF , va fi cea din figura 17.Sernnalul este cudes cu ajirto ru l une i bare de Ierita,su r.area de acord L2 cupr inztnd un nurnar to tal de 120rea liza te ca In fig lh lra. lP entnu reg lajul induc tante i Inacor dului portiunea de 30 spire bobinata In Iagure trebu ifie rn ob ila . Sirrna iolosrta va fi liP i de rad io frecventastrrna izolata cu matase s a il ! burnbac , cu diarnebrul de 0,25B o bin a o so ila to ru lu i L3 se va rea liza pe 0 carcass eum etru l de 7--8 mm , prevazuta cu N !1 iez de fer ita de 4

L3' 270 f ! ! I~t-C'13spke.cI 6 spire

antene exterioare. In cazul c lnd vrem sa realizarn .un Ip orta b ill , este necesara prezenta unei bare de feri>ia.Schem a de princ ipiu rarF Ilne aceeasi, cu exceptiara ri,lo r d e antena (L} si L~) care nu m ai srnt necesare.Considerind ca [olosim to t un condensa tor2 X 500 pF , valor ile ~ i modul de realizare a bobine~ i L~ este ce l d in figura 16.

t-2' 150sp1re -Cu .fm /aZmm2 -3 ' 2 5s pl r[ '- Cu Em /o .Zmm .

1 '2 ' " :is pi re C u. E m /5 .2 Sm m, 9, 3' I O sp ir E! -CuIin /o.ZS/TI/Ti

IFig. 16J f8D,7K//z\ II\

II I:L _!y~O 1' . __ -~- .- - - -;Fig. 17

1 1 1 1 I'('iru. Bobinaju l se va rea1Jiza. c u slrrna de cupru izolata" rIllE illil~ i b um bac d e 0, I mrn d~ame~t ru .r-J 'l ,spunerea p i ese}or pe 0 placu ta se va face urrnind1l'11!~~ iile da te In fjlgu~a ?8. . .. .~,("ordul oscilatorului s: a ,1 C lrC lJll~ tulu l de intra re se vaI" Ir a f.e l ca ~ i pentru supeiihete rod ina cu trei tranzistoareI!d isa mai fna inte. . f I I vI lw 0 rd u \ f re e ve nt ei intermedlare se va ,face in evu _ U lrm ~ -I' '1)1 iesire , pe hob in a d ifuzoru lu i, se cQ nt:c~eaza l~ den-' I I . un voltmetru elec tronic d e cu re nt alternahiv. La intrare,

II "IH7.B. lui Tv p rin ililte rrm e diu l u nu i ~ o~ de nsa 'to r c l~ 2 ~oo--:~" (\)l~O pF , se eonec teaza 0 h ete ro dln~ fflIIo ~ulata, f.lxataIt'e c~ ve nta d e 4 65 k Hz. S e sunte aza b ob ina o scd ato ru lu l(L a)

47


25/84

A s~m~re~te niveiul sernnalului dat de heterodina pcind In d!fuzor va apare un sernnal. Cu ajutorul unei surunite conlectionate .d in m ateria l plastic se vor roti, pe rlde la detector spre intrar e, m iezurile de Ier i ta a le transfertoar~lor de frecv~nt~ interrne~iara , urrnar ind s a ob ] in:aXll11Um de deviat ie a acului voltm etrului, respectivxirnul de audit ie In difuzor.Pe m asura ee aud it ia creste , se va reduce semnalul acat la intrare. Aceasta opera] ie se va repeta de cltevaP lna cind toate circuite le vor fi acordate pe a ce ea ~i f re ev e

8. M ICROAM PERM ETRU CU UN TRANZ lSTO R

'\Iunci cind trebuie s a m asu r a rn curenti de or dinul m icro-lll'l 'rilor si nu dispunern de un m icroamperruetru , putern1 1 ' 1 , 1 eu succes un aparat m ai putin sensibil (un rniliarnper-

1 1 1 1 ) la care vorn conecta un tranzistor lunctionind caqdificator de curent eontinuu. _ ..'\, tfe l, orice m iliarnperrnetru de 1 lllA -o ll1A~1 chiar IIIa Ihill. poate fi tr a nslorrnat. fo losind sch.erl!a din Figura .l~ ,III 1 1 1 1 lllicroalllperm etru destu l de sensibi l. D rep t amp l ili-1 I I I de eurent cont inuu se poate folosi or i ce tranz istor.Id ilalu l de intr are (de arnp liicat) se apjica pe_ baza tran-

I hH lllu i. el fiind de orcliriu l m icroamperilor. In circuitu!I jl'~ ;ire (de colector) sem nalul este de ordinul m iliarnper i-J I\ornele + si - se Inseriaza In cireuitu l de curent ceIlilie m asurat: Pentru ca eventuale sernnale alternative sa

Fig. 18


26/84

nu patrunda lIn circu itul de baz_a s-a IPrevazU lt un condtor de decupllare de 50000 pF . In circuito l < ile colectorconectat miliampermetrul si sursa de alirnentare ceavea valori cuprinse intre 1, 5 V ~i 4,5 V.Cind Iprin circuitul bazei va trece un curent contiatunei In c irc uit al c ol ec to ru lu i va apare un curent demal mare ~i care va face c aa cu l m il iampe rm e tru iu i samai mulJt sau mai put in. In mornentul In cane intrerII e st e c on ec ta t, ia r la in tra re nu este aplicat nici un ,prim oircuibul de co lector va trece curentul de(destul de m ic), care va d eplasa _putin acu l indicator dz . i t ia sa de zero .

Aceasta deviatie mica poate fi corectata pr in deplmecanica a acului apar atului catre .zero, aoesta constitun artificiu unecanic.

Tranz istorul 'ioiosif va fi de tipul P-/;-P_ de m idtere si cu un factor m e am plificare 1 [ 1 ] [ur ~ de 50_ Se rECOt ipur ie : EFT-15[, EFT-319, n14 , O C-4 5, n 401 etc.C lnd mi liamper metrnrl este de 0 sensibili tate m aise vor folosi Itranzis~oare ca: 0G-71, E 'FT-12IJ, Eetc. E talonarea m ioroarnperm etm alui, respect iv scr icneaaparatule i de masur a In valori de uuioroarnper i, se fIolosind un rnicroamperrnetru eta lonat de Iabr ica. fiesind curbe le car acter istice ale tranzistorului intrcbuinIn primul caz, In serie cu 0 sursa de curent continuubi la, se c o ne o te a za m i cr oa rn pe rme tr ul eta Ion preo_um ~inele + ~i - ale rnontajului nostru. Reglind sursa de:m en tare si citind indicatii le aparatului etalon vorna cele asi va lor i in d re ptu l po zitiei lu ate de acul indic 'uni liarnpermetru lu i. D eoarece acul aparabu lui va devila capa t pentru vaLori de curent i de intrare ce nu100 f . I - A, pentru ex tinderea g alil1ei de rnasura ~ i p estecifra VO I:-msunda aparatul de m asura cu a}lJIltoruil reziR, ~i a int re r up to ru lu i 12 , E talonarca se continua innoua poz itie rnar ind curentu l din aproape in aproafpe,clod aoul indicator ajunge din non la capatul scalei. 'Valoarea lu i R , se stabileste experim ental, Iuncpatranzisto rul Iolosit si de t ip ul r nil iamp er ru e tr ul ui. Incaz, rezistenta va avea 0 valoare de citeva zeci de oh

II confect ionata fie din sirm a de nichelina izolata, fie din1 , ' 1 ' ' ' ' " de oupru em ailatv de 0,1 rn rn d ia rn et ru , bobinata peIII1 m .ic naosor.

1 : , 1 cazul cind I ~ U d ispunern de LIn m icroampermetru eta-' . n , 'J lu tem face totusi etalonarea aparatu 'lui folosind InII I' seep c urb ele c ara cte r istice (fig. 19).'hdfe!, daca considerarn tranz istorul rornanesc E FT -307 ,,( 1"l'vilrm di n curbele Ie = f (Ue) ca pentru un anurnit curent,I , !:u.J:zilorespunde un anurnit curent prin circuitul de colec-tHI [)e aici rezulta clar Co3ap licind in circu itu'l de baza un11I'lli'ta c aru i v alo are nu 0 cunoastern, In503 care face ca apa-1 1 1 1 1 ' 1 de m asura tnser ia t II I colector sa indice, sa spunem ,I , liliA, djn curbele Iprezentate In figura L9 reiese c a valoarea

1 1 1 1 1 /) este de aprox im ativ .50 f . I - A. IL a fe l, pentru un cu rentI rll\)lector m e 1 mA, va corespunde un curent de bJaz3

If,l/i '~" 10(1 f ' /,

ursorI n fllnct, " ' ' ' '8 CU5 25 3 WI!'

V e E2

50


27/84

I J i b == 25 [LA, iar pen tru Ie cc= .2.5 mA un curen t I b ,~ 75Curentul de co lector se citeste d irec t pe scala aparatude rnasura, care este de fapt un m iliamperm etru . C idrelepe carlranul acesbui instrument se po t sterge, iar in Illllor sa fie sorise va l or i le corespunzatcare In microamjsau ele po t rarnine asa cu m sint, urm ind Insa ca pe un bseparat sa notam ce valoare expnirnata In I J . A corespunpentru fiecare.Curentul reglahil dill circuitul de 1)3"~~:iolosit pentru nra~ ia de etalonare se va obtine In fe lu l urrnator : in tre Ib .o rm inus a sursei de alirnentare si baza tranzistoru lui se CO lteaza (In serie~ un potentionaetru de 200 k n salm 500 kastfel inert 11llUI din contactele acestuia sa flie pe baza, icontactul cursoru lui (cell d ill muj lot .) pe rrunusul sursei.E talonarea va incepe cu ipoten] iom etru I com p'let desdtiastfel ca lntre ag a sa valoare sa fie introdusa In cjrournt : rtimd usor axu l potentiometrului vo m observa cu m intensrlte a curentului djn colector creste. Dupa etalonare, potentlrnetru l se scoate din rnonta j.

Operatia de etalonare se recomanda a fi eiec tuata la tpe r atura carnerei, 1m jur de 20'(; de asernenea, aparatulbuie Iolosit in rncaper i un de tem peratura arnb ianta estrju ru l ce lei la care s-a Iaout etalonarea. Rezistenta de inhaa unui asennenea aparat este de cca. 1 000 ohnei, adica 0 floare aproplata de valoarea rezistentei interne a rnicroarnprnetrelor obisnuhte.In cazul c ind dispunern de un tranzistor de tip n-p-Jilputern Iclosi cu acel1ea~i rezultate, cu conditia ca po lan'ltea surse i 'cle a lim ent are sa fie monta ta invers, ad ica b o r apl ll !l s ca t re colector. Inversarea polani tatii trebuie facuUla bom ele de inbrare, n.o tind In loculI sernnu 'lu i plus dingura 19 sernnul minus ~ i invers, ad ica pe baza va tre]ap lic a ta 0 p ola r ira te p ozu tiv a.

Construc tiv , intregul montaj va fi Iixat intr-a cut ie (XlIectionata din placaj sau m aterial plastic. Panoul fronpoate avea aspectul recornandat l i ,n figura 20.

Intreruptoarelle 11 ~i 12 vor fi de tipu l celo r bascullae 'f-care se gasesc in comer]. P en tru fo lo sire a acestui rnicroarnprnetru se [ac urrna toarele recom andari.:52

Fig. 20

_ aparatu l sa fie conectat cored in ser ie cu circuitui ceIp 1: I, n ie .masL lTa t ; .' ._ ina infe de a conecta sursa r u e al irnerrtare, pr m actio-I IlI'ili lu i 11 ' tntreruptorul 12 sa fie inch is, adica R, sa fieIII h ,,'llu sa in c irc uit;_ dupa 'intrebuintare va trebui sa avem grija ca ' I sa Tie1 (1 1.llt lin poz it ia de repaos.


28/84

9. VOLTMETRU ELECTRONIC DECURENT CONTINUU

Un vo ltrne tru o bisnu it de cu rent continuu, de tipu llo r ce intra In com punerea AVO -m etrelor sau m u ltizete lI1U poate fi fo lo sit pentru rnasu rarea tensiunilo r d in anuc ircu ite , pentru sirnplul m otiv ca el s u n t e a z a sursa 1 1 1 8 S U rd a to r ia rez is tentei interne m ic i.In schirnb vo itrnetre le elec tro riice , caracterizate prinrezis tenta de intrare m are , se preteaza foarte b ine aco lo unse irnpune ca aparatul sa nu fie "sim pt" de su rsa carernasurata, ca atare el sa nu absoarb.i, sau sa absoarba citputin cu rent din c ircu itu l In care este conectat, inm asur ar ii.

In schem a d in figu ra 21 descriem un asem enea volte lec tronic , realizat cu doua trauzis toare , care se bucurao mare stabihtate In Iuncj ionare , precum ~ i de 0 bunacizie . Vo ltm etru l poate rnasura tensiuni intre 0 ~ i 500 ve lavlnd divizat acest interval In 6 scari de lucru :

1-0 O .S volti :II-O 2volti;III - 0 10 volti :IV - 0 '" SO volti ;V - 0 ... 200 vo It i;

VI - 0 '" SOO volti.Scar il e sint astfel trnpar tite Inci t ~a permits efectu Iu no r rn as ura to r i e ft m ai precise , Iunct ie de m ar irne tensicontrola te .

54

~;:~~~~'~


29/84

56

I I r mdul lu i acest dezech ilib ru este determ inat de schim -H I I punctului de Iunct ionare al tranzistoarelo r, respectivI 1 II I'I liu l d in baza tranz.istcarelcr.III cazul schemei noastr e, pentru ca prin br atul C-D sa

Ii II 11IIcurent de 100 I .LA,CLIal t e cuvinte daca microarnper-I11111tolosit ar avea sensibilitatea de 100 ! .L A , e ste n ec es ar1,1111haza tranzistoarelor sa treaca L In cursnt de 4, I [LA;III II 15 0 fLA un curent de 6 ,2 [1-A, pen.tru 20 0 fLA , unul

I [Ll\ ~i, 1 1 1 sf irsi t, penlru un microamperrnetru deI " ' 1'/\ un curent de 1 2 y _ A .hl'st curent din baza este absorb i t de la sursa pe care 0IIIilill ~i care se conecteaz a la borne!e -;- ~i - ale vol t-1 1 1 1 1 l 1 i . Astfel, dad sursa m ilsurata are valoarea de 0,5

Alirnentarea aparatului se face de la 0 sursa de 9 vferm ata din doua baterii de 4,5 volt i sau diutr-un redralim entat de la reteaua de curen t a l ternativ ~ i realizatcum se arata I I I figura 2 1 jo s. C onsu mu l propr iu de cueste de m axim um 2 mAoSe observa ca este yorba de 0 punie Wheatstone realie u d ou a tra rrzisto are TI-T2 ~i rezistente de echi li br aj .Intre pu nc te le A-B se eplica alim entarea puntii (dianala de alim entare), iar intre C-D se mascara echil ipunlii (diagonala apar atului de masura).C ind la baza tranzistorului I 1L1 S ap l ica niei 0 tensiumontajul este in eeh ilib ru ~i ea atare prin aparatul de masnu circula niei un curent. Adueerea [a zero a puntii se rcu aju to rul lui PI ~i P 2. In momentul in care la baza trantoarelor T; ~i T2 este aplicata 0 tensiune, atunci rezisteinterna a acestora se schirnba, puntea se clezechilibreaiar prin aparatu l de masura - LIn mic m icroarnperrnetru -circu la un curent ; acest curent va fi eLI atit m ai m are, eLItensiunea ap licata la baza tranzistoarelor va fi m ai rnaDeoarece, In general, tr a nzistoare!e Iolosi le nu sint egdin punct de vedere al rez.istenjei interne - desi sin! de alasi tip (neornogenitate datorata procesu lui tehnolog ic)fost necesara introducerea potentiom etrului Pl de 10 kprin interrnediu l car u ia se face ech ilib rul punti i.Pentru regl.aju l de zero, cind intrarea nu este scur tcircta ta se Io lo se ste p ote ntio rne tru l P 2 to t de 10 k Q ~i care reazeaza echilibrul tensiunii de polar izare ce se ap lica bazeprin grupurile de rezistenta R7-RS ~i Rll-R12.Apar atu l de masurf ce se conecteaza In d iagonala C-trebuie sa fie un m icroamperrnetru cu sensibilitatea euprinintre 100 fL A s i 30 0 [LA . Valoarea sensib ilitatii m ieroam pmetru 1 u i trebu ie cunoscu ta Insa precis, deoarece Iunct ieaceasta se schimba ~i valoarea grupului de rezistente deintrare,M otivarea acestui Iapt este urrnatoarea : in momentdezeeh ilib rului puntii, pr in aparatul de masur a va treun curent electric. Valoarea maxima a curentului din accircuit este dictata de sensibilitatea apara lului m entadaca acesta este de 150 m icroamperi, at unci prin d iagona

C-D nu va trebui sa treaca un curent m ai m are.

TABUUL 2SFNSIBII.l SENSIHILr SENSIBILI- :!SENSIBILI.TATE A TATE A TATEA TATEAAPAHATI) APARATlI- AP.\RATli-.:I, APAHATIJ-LUI DE MA- LUI DE MA- LUI DE M;\- LUI DE 1I\A-

S'UH A ~ lO[)!-L!\ SU R A Co 1,,0 IL"ISUR A - 200 IL'\ su R A :lOO iJ.~\

R1= 120 kQ I R1=80kQ R,=60 kQ R1=40 kO~)=240 ~ - I.,=IGO vo 1- 1 ------ !-----R:r=I,2;\M2 Ra=820kO------1

It\ COMU-t)IIULql!~NSIUNE

11,1 -1 1 1 Ii R 2=500kO R2=:l20 kQ_. --------

'1 \ i R3"oo2,5MO R3=1,6i\\0> I \ i R4=12 MQ R,=8 MQ

_ 0

ol t i R5=50 I\m R5=321\\0

G,2 ;!A

R,=;6 MO R.= 4 M.o1-----1-----1- 1R5=241\\.o 1 R5= I 6 j\\ Q I

I -----I I~_i __ I R6o='120j\\~ _R_"_'-=_8_0_M_O_" =GO ,\\n R. ,=40 MOlilul absor-]de la sur- iI' se 1 1 1 3 - 12 [1./\~--.--- ---- ---_-tenta de Iare a vott-ullii elec- 1 Iie 1250 k O/voll, IGOkQ/volt I20k O/volt 1 80k il/lol I I.

57


30/84

volti si lucrarn cu un microarnpermet ru de 100 (J-A , va nltl radio prevazuta cu un fir flexib il, care va juca rolu lc a re zi st en ta RI ce se introduce in serie cu baza tranzisto ru l qu lu i cornu tato r. S criind In dreptul Iiecarei bucse va loa-5a aiba 0 va loare rna i m are fata de cazu l cind pentru a I scar ii de rnasura , vom putea com uta cu usur inta 0 scarssituatie apara tu l fo losito r ar avea , sa spunern, 300 [LA. III alta, prin sirnpla introducere a bananei Intr-o bucsePentru a da posibi li t a tea constructorilo r sa fo ,~u~uu '''_ III alta.m icroam perrne tru l pe care ~ i I-au pu tu t procura , darn l~estu l piese lo r se vor m onta pe 0 placu ta de m ateria ltabelu l 2 va lorile rezistentelo r R1-Ru ce trebu ie Io losi d ilO t, care se va fixa de panou l frontal para lei cu acestaIunc tie de sensib ilita tea apara tu lu i. Inlj)sind 2 s au 4 distantier i), sau perpendicu lar (fo losind douaT rebu ie no tat Iaptu l ca acest m icroam perrne tru -qnre).rnina ind irec t si valoarea rezistente i de intrare a vo ltm et l'otentiorrtetru! PI va fi montat in inte rio r pe placu talu i e le ctro nic , ;'e zis te nta ce se exprirna 11 1 ohm /vo lt. I p iese, regl indu-se 0 data pentru to td ieauna . Pe panou lTranzistoarele T] ~i T2 VOl' fi de acelasi tip, dupa cum I" lllal se va scoa te nurna i axu l po tentio rne tru lui P 2, cu a ju-indicat in Iigur a. Se impune ca fac to ru l lo r de am plifica rul caruia se face .aducerea la zero" a acu lu i apara tu lu is a fic cel pu tin 50. . . masura .C onstruc tiv , vo ltm etru l poa te avea aspec tu l d ill Iigura B ater ia va fi Ii xata intr-un locas cit m ai b ine erm etiza t deC utia va fi conlectiona ta d in p laca j , m ateria l plastic h i m outa ju lu i, deoarece gaze le dega jate de ea po t pro-tab la . Panou l frontal pe care se m onteaza aparatul de m as III~ corodarea m icroam perm etru lu i ~ i a ce lo rlalte piese ,bornele de intra re ~ i ce le lalle piese va fi fixat de cu tie cu a j , aceea este b ine sa fie introdusa intr-o pungulita de m ate-torul a patru surubur i. I I plastic. In cazu l cind aparatul e st e a lirn en ta t p rin in te r-D aca nu dispunern de lin cornutato r ro ta tiv (K) , ll pu u - i l i u ! unui redresor , acesta va fi introdus In locu l ba terie i. _inlocui pr intr-un nurnar de sase bucse radio izolate ~ i 0 Dupa definitivarea partii m ecanice ~i a conexiunilo r

I dl.ipa 0 atenta y erificare , se va trece la irnportanta opera-de eta lonare. In esenta aceasta o pe ra tie consta in a no ta, cadranul m icroarnperrnetrului Iocul unde se opreste acu ln.lica to r , cind tensiunea apl icata este, de exem plu , 0 ,1 V ,V, 14 V etc .C ea m ai rap ida m etoda consta in etalonarea aparatu lu iIr< 'ct dupa un aparat constru it de Iabr ica, P entru aceastaconecteaza ce le doua vo ltm etre In derivatie pe 0 sursa

II iah ila si punct cu punct se Iixeaza ~i se scriu va lorile de'1 1 'iu ne n ec esa ra .In situa tia c ind nu avem la d ispozitie un apara t eta lon,u tn face uz de 0 a lta m etoda destu l de prec isa. Pentru aceas tanevoie de c iteva ba terii si m ai m ulte rezistente ch im iceva loare cit m ai exac ta. .lnalnte de a trece Insa la eta lonare vom face pregatireatrnetru lu i; prega tire care consta in urrna toarele opera tii :- se va trece com uta to ru l K In p oz itia c ore sp unz ato areIt'ii de 0,5 volti ;- se trece bu tonu l .Jntrare" 1 1 1 p oz itia .P orn it" ;

! o c a . ' ! p e f i f f I JMime.

Fig. 225 9


31/84

~', u. II e

I,I K p _

B2 0 1 1 1 _

j'? U O " I I S, , ~,

,. .2 0 U J l

1c i,,..~ -e,.. c;

2 O U " j . . . , ,


32/84

10. VOLTM ETRU DE C lIRENT ALTERNAT IV

3500 ohrni, asa fe l rnctt In to tal sa avem valoarea de 13ohrni. Curentul ce va trece prin acest sir de rezistente vU 13,5 volli1= R " ' ' ' ' ' 13500 ohrni = 0,001 A = 1 rnA .

P e fiecare rezistenta de 1 000 ohmi va apare tensiU=R X [=1 000 ohmi X 0,001 A=I volt.

Este clar, deci, ca dupa fiecare rezistenta vom adunavo lt ill ptus, av m d astfe l posib ilitatea ca aceasta scaraetalonata d in vo lt in vo lt.Etalonarea celorlal te scari nu mai este necesar a, depentru scara de 50 vol]ine vorn serv i de valorile scroca zia eta lonar ii celei de 0,5 volti, inrnulj ind rezu lcitirii cu 100. Astfel, dad! rnasurarn pe 0 scarasi acopreste in dreptu l lui 0,35 c orn uta to ru l fiin d i~ pozi tia a Iinsearnna c a sursa are 0 tensiune de 35 vol]! (100 > < 0Aceeas i situatie este pentru scara a V-a , c ind valorile cD e scar a a Il-a vor fi inmultite to t cu 100, iar pentru u lscare (VI) valorile citite pe scara 0-0,5 vor fi lnrnucu I O D D .Pe cadranu l aparatu lui de m asura vor fi tr asate cucom pas trei a rce de cere. Pe prim ul vor fi scr ise cu tus ciscar ii 0-0,5 volti, pe a l do ilea cele corespunzatoare0-2 volj i, iar pe al treilea ce le pentru scara 0-10Pentru 0 corecta fo losire a vo ltm etrulu i este bine ca dinin cind sa fie contro lata valoarea sursei de alim endeoarece 0 scadere a acesteia sub 8 vo lti duce lao inderonata a tensiunilo r.Este b ine iarasi ca atunci cind m asur arn 0 tensiunecare nu 0 cunoastern, aparatu l sa fie trecut pe cea m aiscars de masura 'si d in aproape in aproape sa cobor imniul de c itire, pl~ a cind acu l va devia p ina In a doua jta te a cadranulu i.Inainte de Iiecare masur a toare vom act icna asupra lu iaducind acul aparatu lu i In pozitia de zero .

D ad schem ei preceden te i sc adauga in c ircu itu l de in-11lre Lin grup de redresare, ea va putea fi Iotosita Ioarte bine1 pcntru m asur area tensiunilor alternative.P r i ncipial, tensiunea a l ternat iva ce trebuie masur ata esteII'iI['(;sa ta lntr-o punte Graetz, sem nalu l de curent cont inuu1 I'/ Iil ta t f iin d introdus In baze]e celor doua tranzistoare, asa

Iitill se proceda cind se masur au surse de curent cOlltinll~l.Schema acestei anexe este d ata it] fig ura 24 . Ea se compuneoItlllr-un d ivizor rez istiv prevazu t cu cornu tato ru l 1\, d intr -o1IIIIde prevazuta cu 4 diode de tipul celor puncti formeR,.5k'n

v fa r,l

L_~~ __/ {I - J, Ii - , ) -gIII' (; - 3 0I I' - 11 -

5 1 l 0 0 p FR, ! 5{1Ks< 1012 +


33/84

I -0 3 vol] iII ~ 0 9 vol tiIII - 0 30 volt!IV - 0 300 volt:

I:li aceasta anexa se pot masura tensiuni cu Irecvente1 1 1 , 1 la 50 kHz.. 1 ': la lo n ar ea apar atului se va face iie fo losind spre com p a-III' un voltrnetru etalona t, fie ap Iicind metoda descr isa rna iII ilute, cu cond it ia ca in Iocul sursei de curent continuu 5 ;1

1 1 ) . . . im un generator de curent alterria tiv, CL i ('J tensiuneII(" cunoscu ta.I't'ntru reusita montaju lui va trebui acor data mare a ien-Ii t';i1 iti1 tii d io de lo r ~ i rezistentelor folosite, precurn ~i rnon-I nil corecte a sensului de conduct ie a celor pa tru diode.P c n tr LI I n x is u r ator ile de laborator vorn Intilni il15a si tuati ihfd posibi litatile voltrnetru lui de curent al ternat iv descris

I .d inainte s ln t in su fi ci en te ."pre exernp lu , pentru r idicarea caracter istic ii de Irecvent.,11111'liarnp lif icator , sau pentru masurarea coeiicientului. unp l il ica re . avern nevoic de un apara t care s5 masoareru.iuni alternative de ordinul rn ilivol ti lor (mV) sau 3 zeci-I,,,, de m il iv olt i. Un astfe l de aparat se nurneste .rnillvolt-

IIH'lrLl de curent alternativ" ~i este mai totdeauna realizat '1 apara t de sine stM iltor. Pentru acest motiv in cele cel li ll ea z, 'j ( fi g. 23) vorn descr ie realizarea unui asernenea in -1111111('nlde masur f ~i care are urrnatoarel caracterist.cibaza :- intervalu l tensiunilor I113SUr(]le: 10 ITTV- 300 V;-- numarul pozit iilor de lucru : zece (2)< 5) 10 IIIV , 30 mY,1 1 1 0 mY, 300 mV, 1 V , 3 V, 10 V, 30 V, 100 V, 300 V. Apa-

I III!! poate fi real izat si cu un nurnar rnai m ic de poz.it iiII' lucru , de exernp lu doar 5;- re~ist~nta de .intrare a aparatu lui este de 500 k n pen-I1I1 tensiunile cupr m se in tre () ~i I volt ~i de I 1\'\ Q pen-cele la lte :-~ gama irccventelor masura te pentru care abater ile de1I110nare ra:11ln neimpor tante este cuprinsa Intire 20 J Iz siI /r..\llt:; ,- al i rnentarea se face de la 0 sursa de 9 volti, consumul, i i , curent fi ind de cca. 5 lllA ;- nurnarul de tranz istoare Iolosile : patru (se vor IolosilJal17 istoare de radiofrecventa ~i de m ica putere , ca de cxem -11111IT401, IT 402, IT 406. AF-12LJ, AF117;

,(EFD-I05, OA-150, ,D,2r e tc .) , re zis te nt e de l i rn i ta re si-condensator i de filtraj. Tensiunile alternative ce potrnasurate sin! cupr inse intre 0-300 volti, acest intfiind lmpar t i! in patru pozitii :

,64 - 4126 65

C urentul abso rb it de la sursa rnasurata este de rn a200 mA, re zis te nt a a pa ra tu lu i fiind in acest caz de 5 0000pe volt pentru prima poz itie ~i de 500000 ohrni peritruz if ia de 300 volti.Tensiunea alternativa ap licata la bornele a=b lacecircule un curent 1 1 =200 mA prin una din rez istentR 1-R 4 ~i prin R5 conectata in ser ie.o mica parte din curentul 1 1 este ram if icat c apunte, valoarea lui 1 2 fiind Iunct ie de sensib il iatea aptului de m usLlra (iLA ) folosit. A cesta are 0 sensihilitate150 rnicroarnper i, cind curentul 1 2 > 6 rnicroarnper i.curent de 6 (1 , A , redresat de diodele punti iv a p atru nd e c ab az el e t r a n zis to are lo r T 1 ~i T 2'Rezistentele R1-R4 sint astlel calculate incltorice pozi tie de lucru sa avem 1 1 , ~ , 0,2 A si deci la

lu i R5 aceeasi cadere de tensiune,Cind rnicroamperrnetrul Ioto sit a re a lta se nsibilita te ,tru reglarea deviatiei m a x irne v orn act iona asupra rezis[ e lo r R I) ~i R , mar indu-le sau m icsor indu-le, dupa caz.Constructiv , anexa poate Ii introdusa chiar In cut iaruetrului de curent cont inuu , sau poa te sa constitu ie 0 papar te. In am be le cazur i va Irebui s a introducern un cotater care sa mute legaiura bazei tranz istorului T' , deschema de masurat cu curent continuu , adica de la grud e rc z is le nte RJ-R6 d in fig ura 21, la punctu! notat CLIIZfigura 24. Punciul notat eu Y poate stain perrnanentata t la baza lui T2 Pentru alegerea tensiuni i de lucru se va Iolosi, ca ~ itru schem a precedenta, fie Ull comutator ell patru pozfie Lin fir cu banana ~i patru bucse.


34/84

- puntea de redresare se va realiza CLl patru diode puncti-Iorrne de tipul : EFD-105, EFD-108, OA-160, 112f etc. ~- la scaderea tensiuni i de alirnentare cu 20% , eroareacitir ii tensiunilor indicate nu trece de 511(,.Tensiuni le ce trebuie rnasurate si care au valori ptna 13!ruax irn un volt se vor cu p la la borna notata cu A, iar celeIll'ste un volt la borna B.Alegerea unei anurnite scar ide masura se face cu ajuto-1 1 1 1 cornutatoarelor K I ~i K 2.C u a juto ru l c ornu tato ru lui K I se face cornutarea de laborna A (unde sint aplicate tensiuni p ina la I volt) la d ivi-- or u l RI--R2 (pozitia b), p r in interrnediul caruia se m ascaratcnsiunile plna I[ a 300 vo l ti.D ivizorul este astfel calculat, lncif atunci cind se apl icala borna B tensiunea maxima de 300 volt l, la bratullu i K I (in poz itia b) se culege 0 tensiune de aprox im at ivI volt.D in bratui lu i Kl se rnn alu l a lte rna tiv ce trebuie m asu-ra t este aplicat prin C 2 la baza tranzistorului T1, care valrebui sa aiba un factor m inim de amplificare ~ egal CL i60. M ontat cu sarcina in em itor, tranzistorul nu amp lif icaem nalul prirnit, in schim b realizeaza 0 rezistenta de intrareloarte m are. Cuplat galvanic CILI TI, tranzistorul T2 pr i rnestede la bornel'e R 6 atit tensiunea de polarizare a bazei, cit si

ernnalul al ternat iv. I n em itorul lu i T2 se afla conectatrliv izorul de tensiune, de la care se culege, pentru T3, indi-Ierent de scara aleasa, 0 aceeasi tensiune. Prin grupul C4-C5se asigura 0 react ie negativa care perrnite ca in final etajula se com porte Ila fel atjt pentru frecventele joase, cit ~ipentru cele inal te.Prin bratul K 2 ~i grupul C ij~C7 sernnalul patrunde inhaza lu i T3 rnontat ca amplif icator de tensiu ne ; cu plajul cuurrnatorul e ta] se face capaeitjv , dupa care de la colectorultranzistorului final T4 sernnalul de masurat este introdus

to puntea D-D . Transior mat astfel In curent continuu,scesta va face sa devieze m ai mult sau m ai put in acul indica-lor a l m i cr oampermet ru lu i conectat in d iag onala X Y. Seva folosi un m icroam perrnetru cu 0 sensi b iIi t ate In j ur de[LA . Pentru aparate le mai sensib ile se va monta in deri-'atie 0 rez istenta de suntare.

67


35/84

,...

Punctul W al punt ii nu este conectat direct la m asa,pr in intermediu l lui RI3 ~i a potentiornetru lu i P2' P rjaccasta se asigura 0 react ie negativa de curent, iar dinse poate regia In acelasi l imp deplasarea p ina la capatcadranului a acului indicator a l a pa ra lu lu i d e m {lsIA ra .In cazu l cind nu dispunern de U ll asernenea potentiometrreglajul se va executa pr in ta tonare. incerc ind succesivrezistente cupr inse inlre 20 ~i 100 oltrni. In rnontaj vaconectata va loarea convenabila.

Grupuri Ie de condensa toare CCC5 , C(j-C7, C8-C9 etcupr ind doua capacitati : una de vaioare mare, iar aliavaloare m ica, conectat In der iva] ie. l~ostul acesiui tipconectare este urrnalorul : la Irecvente m ici trebuie valode capacitat i mar i: pentru Irecventele rnar i aceste condesatoare, care 1 1 1 general sint de tipul c el or e le ctr ol it ic e, przinUi 0 anum ita inductanta si ca at ar e VOl' opune 0 rczitenIa trecerii curentului al ternativ. Pentru acest motieste necesar C3 in derivatie cu pr irnul condensator sa fin trodus unul d e c apa cita te rn ic.i si care este convenablucru lui la Irecvente r idicate .1n t reg m on ta ju l poate f il l t ro d us in tr-o rn i ei i: c u t ie de placam ateria l plastic sa u tabla. 0 piesa m ai g l'C ou d e procur.e st e c or nu ta to ru l cu zece poz itii. E ] poate fi InsiJ inlo cu-printr,ull nurnar de 10 bucse radio , care si! corrsti tuie plotr ie si d intr-o banana cu un iir Ilexihil, care s a r nd e pl in ea sfunctia bratu lui cornu talor. l n troducind banana in tr-o bucsa u alta vo rn putea cornuta scara de lucru a voltm etruluA celas: lucru se poate face Z ;i pentru /(1'

Calculul g rUptlilli de re :.-:istenta din erni toru l lui 1' 2 se Iaas a fe l ca, indi lerent de poz it ia lui /(2' tensiunea l a i nt ra rlu i 1 ' : 3 s a fie aceeasl.Sa consi d er a rn ci.l surna re z istentelor Rn-R1o este eg aeL I :.)(')0 0 o hm i. C ind ne af larn cu K 2 In pozl tia 1 vom culegetensiune corespunziltoare lui 10 mV. C ind trecern in poz i]11,13 orni toru l lui T2 va apare 0 tensiune conespunz atoare I30 mV, adica 0 tensiune de trei or i mai mare deci t in primcaz. Cum la baza lu i T3 trebuie injecta ta 0 tcnsiune eg acu cea din pr irnul caz, deoarece aceasta tensiune m inicluce acul apar atu lui de rnasur a p ina la capat, va trebu ic ule ge rn p ote nt io m et ric 0 valoare corespunz3ioare lui 30 rn68

. ' 10 mV. Practic, aceasta lensiune se culege la 0 zecimedill valoarea de 300 ohm i, adica la borne le unei rez istenteiiI' 1 000 ohm i. Ia ta, deci, ca rezistenta R 6 va trebui sa aiba0 1 000 ohrni, iar surna rez istentelor R ., R R ' R 9 si R si J fi eI 000 ohrni. Ie, 10

In contiriuare, lu crur ile se [udeca 1n acelasi mod. DeI'\t'mplu , pentru u l tirna poz.itie unde se m ascara tensiunirle m ax irnurn Ivolt, va trebu i ca sernnalu l cules la borne leIlli RI.o S a fie ~e 10 0 orim ai rnic, deoarece tensiunea ce apareI : i ernitorul lU I T2 este de 10 0 de ori rnai mare dectt tensiuneanecesara bazei lui, T'; RezulUI, asadar , ca RIO va avea 0 va -loare de 3000 : 100 = - 30 oh rni.Pentru pozi tia II I rcz istenja de la care S f : . ' va culege sem-

11


36/84

d citirn 0 tensiunede 25 mV. Cu K 2 In poz.itia IV, tensiunedtita este de 250 mV.Pu tin rnai greo i se fac citirile cind K 1este trecu t In bIn acest caz se va fo losi nurnai eta lonarea d in par tea de josCind K 2 va fi In I, ceea ce se citeste se lrnpar te cu trei, rezu ltatu] expr im ind vo lti. A stlel , daca acul este oprit In dreptulu i 20, avem de fapt 0 tensiune de 20; 10 =2 volj i. Cu J(In p oz itia II valorile citi te se vor tnrnulti cu 0,3 (practic sim part cu 10 ~ i se inmultesc cu 3). Astle! da d citirn 20, dJapt avem aplicata la intrare tntre borna B 5 i m asa 0 tensiunde 20 X 0,3 = 6 volt i. In poz itia II I tensiunile se citesdirect, pentru poztt ia IV ele se vor inrnulti cu 3, ia r pentrultim a pozi tie, a V-a, se vor inm ulti eL I 10. Dupa putinpr actica, cel.ce va folosi aparatu l va calcula mintal valoarete nsi u ni i m asu ra te .Apara tu l poate fi realizat nurnai eL I cinci pozifii de masurare, adica sa m asoare tensiuni lntre 0 > 5i I volL In aceassi tua t ie din schem a de principiu vor lipsi cornutatorul Ksl divizorul R1-R2 cu borna B, sernna lul de rnasurare introducindu-se prin C2 direc t in baza Lu i TI

J I. GENERATOR DE AUDIOFRECVENTA

Pentru rid iearea earac terisiicilor de frecventa ale unuiiupl ificato r de au d iofrecventa, pentru v erific are a d iv ers elo rch erne lucr ind I I I gam a de audiofrecventa sau pentru contro-lul diverselor instalatii aud io , se ioloseste drept sursa de!'II\\lale un aparat denurni t g en er at or d e a ud io lr ec ie nia .U n asem enea generato r trebuie sa p erm its o btine re a unuiiulerval continuu de Irecvenja cupr ins de regula intre 20 ~i

1 1 1 1 (lOO H z, cu tensiunea sernnalului d e ie sire re gla bila , C L i GIlIrrna a undei c it rnai apropia ta de 0 sinusoida.In prineipiu , scherne le dupa care se realizeaza aserneneanucr atoare sint doua : schem e tip RC si schem e LC prinIwlcrodinare.In cele de rata vom descr ie reai izarca unui genera tor derudiolrecventa de tipu l celo r pr in heterod inare. Principiul

d c Iunctionare a l acestc i scheme este urrnatoru l : daca supra-l'llllem doua Irecvente oarecare f l si fz , are loc un Ienornenjl'l1urnit heteroditiare sa u amestec, In urrna carui rezu lta 0vrie de com b,!natii tntre cele doua irecvente, pr i ntre care ~i, Ilferenta f J - t 2 (unde f I > f2 ) care ne intereseaza ill cazu lIi' fata. A stfel, dad presupunem ca t.= 150430 Hz, iar/. = 150 120, in u rrna arnestecului (heterodinar ii) celor doualn-cvente va rezulta si diferenta 150430-150 120 = 310 HzIlire e ste 0 frec venta aud io .

lata, deci, cum din doua irecvente r id icate se poate obtineII Irecventa joasa. D aca una d in Irecvente este fixil, iarII il de a doua var iab ila (reg lah ila} , reiese ca putern obt ineJ lI i ll acest procedeu L In interval desiu l de mare de sernna le

71


37/84

sinuso idale d in spectrui audiolrecventei. Schema-blocgenerato rulu i bazat pe acest principiu este aratata In figura. A ceasta cupr inde un osci lator G1 tip LC, realizat cutranzistor de tipu l EFT-307 , EFT -3l9, OC 45, IT '14 ct~i CM e pro du ce 0 Irecventa fiX e) in valoare de 400 k

{;jimH r'J.J

~ __ _J,-_~~9LII

fig 26 o(Urrneazf apoi u n am plificator rcalizal cu un tranz istoracetasi tip, tensiunea de la iesirea acestu ia iiind introdIn etaju l de arnestec (/1). To! in acest eta] este in!rod~i Irecventa genera!orului G2 rcalizat ell tranzistoru!Frecventa generatorului al doi lea este reglab ila intre lim i400-450 kHz. La iesirca din etajul de arnestec, reatic u tra nz is to ru l T5, se afU i un Iiltru RC c are o pre ste frcu"""-tele ridieate sa treaca rnai depar te. Sernrialu l este am plifiin cele d in urrna de un am pli iica to r final real izat cu TH Tr an z itoarele T2, T3, T" si 1'5 vor fi de acelasi tip;;;~T1, ia r T6 va fi de tipul celor de joasa IrecventEFT-121, EFT-lS I, OC -71, IT 13-/\ etc,Schema de principiu a generator u lu i e ste aratata in f ig u raOscilatorul G1 esre realizat dupa 0 sc he ma C olp itts,asigura 0 buna stabi litate pentru Irecventa de 400 kl-lzcare 0 genereaza.Oscilatorul G2 este realizat dupa 0 schema Hartley , frventa acestu ia pu tind fi var iata Inire 400 kH z ~i450 kH zaju torul condensatorului var iabi l Co de 500 ,pF. Yom ob] i


38/84

deci dup{1 heter odinarc 0 [recventa cupr insa50000 Hz.Semnalcle ambelor oscilatoare seintroduc simultanb az a t ra nz is to ru lu i To , care este usor polar izat prin reztenta R15. La iesirea di n T5 se afla conectat u n filtru constrcu RIG ~i condensatoarele c., ~i C12.Sernnalu l se culege, dupa amplificare III Te. fie dinto r (V2), f ie po ten ti ome t ri c (Vl). Tensiunea obtinu ta laeste de maxim 100 mV ~i este caracter izata prin aceeaprez.inta 0 mica rez istenta de iesire, Tensiunea culeasa prl J _ I ar e 0 _:auloare rnax irna de 2 v olti , s er nna lu l putind fi regdi n p} pina aproape de zero . A ceasta iesire prez inta 0tenta mare. .

Pentru sch im barea Irecventei se ro teste ax ul conde~ or~ lu i v aria b.il Cv, care deplaseaza in acelasi tirnp si aind icator de ci tire al Irecventei.B?bina L } se va. realiza pe 0 carcass d e m ateria l plastcu diarnetru] exterior de 18 mm (se va folosi tub izolaintrebuintat in instalati ile electr ice). Se vor bobina III tun nurnar de 19 0 spire Iolosind sfrm a de cupru ernailat cu dirnetr u ] de 0, I mm . Pentru L2 se va intr ebuinta aceeasicasa si aceeasi srrrna: se vor bob ina pentru portiunea 1-2numar de 12 0 spire, iar In continuare pentru 2-3 UD nurnde 10 spire.Dupa procur area tuturor p ieselor ~i realizarea celor dobobine se va trece la real izarea m ontajului propriu -zis ..tru aceasta vorn procura 0 placu ta de textolit sau per tingros de 2-3 mrn ~ i cu 0 suprafat a determinate de dirnensiunp ieselo r procurate. Pentru Iixarea pieselor pe placu ta seface In accasta niste g311r i CL l un burghiu de I1lI111 di aGaur ile vor fi date la d istante corespunzatoare d irnensiunpieselor, term inalele acestora fiind introduse prin acesasa cum se ar ata In figura 28.Consolidar~a capetelor , precurn ~i legatura electrica dittre ele se realizeaza cu bucatele de strrna de cupru neizola. gr oa s a~ de 0,8 rnrn. La capetele lor vor fi Iacute cite un minel. In aceste inele se introduc term inalele pieselo r, ducare se cositoreste. Pentru legatura dintre piesele de pe plu~i piesele ce trebuie moni ate pe panoul frontal, se fixla una din latur i mici cuisoare lungi de 10 mrn, conlecti

Gi /Jr idef l ia reJp l i C I J l e i

3Fig. 28

I ' t~sirma de cupru de I mrn diarnetr u, as a cum se ar at a inIlgur.a .28 a.Cutia generatorului va fi confectionata din tab l[1 sau rna-kr,ral plastic. D ispunerea pieselo r pe panou se face asa cum,I'arata In figura 29.Pentru reglarea Irecventei zero, pe panoul aparatului selI(i)aie axul crestat a! trirner ului Tm din circuitul acordatII oscilatoru lu i a l doilea. Pentru alim entarea generato ruluieva Iolosi 0 sursa d e c ure nt cont inuu de 9 vol] i(doua bater ii,If Iantema legate in ser ie), sau u n re dre so r al irnentat de laII 'feaua de curcn t al ternat iv 110 V sau 220 V, realiz at asa1 1 1 , 1 1 1 se :aratii In fig ura 27 S e I S .

~PI~ Inlr.,

l'filrNIVEL

Fig. 2974


39/84

Translorma torul iolosit va fi de tipul eelor de soneriede rnarirnea transform atoarelor de iesire, el l sectiuneaminim 2 em 2. l nlasur area pr irnar a se realizeaza cu sde cupru emailat gros de 0,15 rnrn, iar cea secundara cu sde 0,25 mm . Tensiunea din secundar va fi calculata penvaloarea de 1 8 v ol.t i, scot indu-se 0 pr iza mediana (a-b=b-c).Diodele D J - D2 vor fi de tipul ) J , r u : - - 2] sau ) J , 7) J , 7 )IC Cu rezul tate bune pot fi folosite ~i diodele punctifPen tru regia rea tensi un i i de iesire, precurn ~i pe n trugurarea unui Iiltraj rnai bun, se Ioloseste 0 rezistenta Rvaloarea de c1tiva zcci de ohrni. Ea se va conlectiona dsrrrna de nichel in.i, bohina ta pc un ci llndru izclat ~i vareglata, cu rerlresorul eonectat I I I circuitul de al imentareapar atului, as a fe l ca tensiunea deb ita tf sa fie de 9 vo lScala ap ar at ul u i , cu aiutorul careia se vor citi irecventese va realiza in acelasi mod I I I Care s-a realizat dep lasaacului indicator la aparal ele .de r adiorecep tie obisnuite,va cauta s~~ se Ioloscasc.i un disc cu ~allt CLI d iarnctru cit Inmarc, spre a avea 0 cursf cit mai lungaEtalonar ea aparatutui se va face dupii L in generatorrect etalona t. Cea rnai rap ida metoda estc cea a figLll-ijLissajou, faclnd'u-se uz ~i de un osciloscop catodic.Dupa et a lonarea aparaluiui este posibi l ca dill cliferimotive punctul cle frecventa nuiil sa se dep laseze. Pentrurcctare se arluce acul indicator ill poz it ia 0 H i, si CU 0de cast i introduse inlre U2 si rnasa, se regleaza Tr n pcind dispare o r i ce su nct.

t 2 . FRECVENTMETRU DE A lJD fO FRECVENTA

Atunci ctnd masurjim tensiuni sau curen] i al ternativi,IIJroape into tdeauna ne intereseaza in ~ fa r.il ( ~~ v a.l oril ~ y.i I ale acestora si irecventa lor de 05CI1a\I('. l:.xj)W l1ata InIlcrti (Hz). irecventa de lucru a unei surse oarccare rcprez intauurnar ul de osc i latii pe care aceasta lie produce lntr-o secunda,A stiel, daca 0 sursa produce 450 oscilati i injr-o secunda,uisearnria ca avern de a face CLi 0 Irecvenj.i de 450 Hz. Inl'p'11l1ica de astaz.i m asurarea procisa a valor ii Irecverrtclor,'U care lucrarn este de rnare impor tanta. deoar ece pr in aceas-ta avern posibilitatea sa sUJpirrim anurnite fenornene, siiI idicam car acter isf icile de lucru ale unei i n v l a l al ii oarecare,ij controlarn rfunctionarea sau stahili tatea unci aparatur itc. in acelasi tirnp se poate face si urrnatoarca remarca :III clectronica spectru l Irecventelo r Io lo site esle ioar te lars,1 ,1 lntinzinclru-se de ia dtiva her] i Ia rniliarde de her ti . Ca.itare. apar al u ra iolosi ta in scopul m asurator ilor de irec-venta va pur ta aceasta amprenta, il l sensul c i : l vom fnU I.lliuparate destinate. r:'lasuratori! frecventel~r joase~ n~llllt.e[recventrnet re de audiofrecventa, a ltele destinate m asur ator i-lor frecvenjelor ina lte. iar altele ce vor rnasura frecventefoarte tnalte.In cele ce urrneaza descr iern flU i!c~ionarea si construct iaunui Irecventrnetru de audiolrecventa "CLl citire d irecta" ,care perrnite masurarea foarte cornoda a Irecventelor cupr inseIntre 20 H z si 50 kH z.A par atul ~upril1de ca piese principale~ dO L~a tr~nzistoare,doua diode p Lind i Iorrne. un a parat de masura (m rcroarnper-metru) ~i clteva co~densatoare ~i rez.istente; Datel~ tehniceale Irecventm etr ului prop us spre r ealizare srnt urrnatoarele :

7 7


40/84

- gam ele de m asura u pl ic at a t ra nz is to ru lu i T2 . Acesta lucreaza ca l irni t a tor derup li tudine ~i ca atare la borne Ie r~zist~ntei. R G s~ ~nal:l.l va"Vt'a 0 fo rm a dreptunghiu lara, vir lu r ile sinuso idei Iiind taiate.P ropr ieta tea acestu i lim itator consta In aceea ~a. te~-1IIIle a d e iesire cule asa 1 3 bornele lui Ru este aceeasi, ind i-h-rent de va/orile de tensiune mai m ari decit IS mV aplicatah i b orne le a-b. Prin aceasta este asigurata independenta- tensiunea m inim a cle intra re a Irecventei tndicatie i apara tulu i de rriasura fata de valorile lensiuni ideIS mV; urtrare. A cest lucru este de m are irnpor tanta, deoarece apara--. alim entarea aparatu lu i: su rsa de curent continuu 1111in ansarnblu trebu ie sa dea ind icajii re ler itoare nurnai9 vo lt i, consurnu l to tal al aparatu lui fiind de 4 rnA . . r supra valorii Irecveritei sernnalu lu i introdus ~i IlU lunettePrincipiul de lunc tionare al aparatulu i este destul de tensiunea acestuia.simplu. In esents el cuprinde un eta] arnp lilica

Documents

25 Scheme Cu Tranzistoare