6
Biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 47 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova înaintez cu titlu de iniţiativă legislativă, proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru completarea și modificarea punctului 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 433 – XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative , zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova. Anexă: 1. Proiectul de hotărâre 2. Nota informativă

2600.2012.ro

Embed Size (px)

DESCRIPTION

2012

Citation preview

Page 1: 2600.2012.ro

Biroului permanent

al Parlamentului Republicii Moldova

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 47 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova înaintez cu titlu de iniţiativă legislativă, proiectul de hotărâre a Parlamentului pentru completarea și modificarea punctului 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 433 – XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative , zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova.

Anexă: 1. Proiectul de hotărâre

2. Nota informativă

Cu respect,

Deputat în Parlament

Page 2: 2600.2012.ro

proiect

H O T Ă R ÂR Epentru completarea și modificarea punctului 1 din Hotărârea

Parlamentului nr. 433 – XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative , zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica

Moldova

    Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Art.I. – Punctul 1 litera a) din Hotărârea Parlamentului nr. 433 – XII din 26

decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative , zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova, cu modificările ulterioare, se completează, în ordine cronologică, cu poziția:

”- Festivalul Național - Ziua Nucului (prima zi de duminică a lunii noiembrie);”

Art.II. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării. 

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

Page 3: 2600.2012.ro

NOTĂ INFORMATIVĂ

la proiectul de hotărâre pentru completarea și modificarea punctului 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 433 – XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative , zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica

Moldova

Nucul, timp de secole, a fost şi continuă să fie o cultură pomicolă de prestigiu datorită valorii alimentare deosebite a fructelor, utilizării frecvente a organelor plantelor de nuc (frunze, lăstarii tineri, scoarţă, mezocarpul şi endocarpul fructelor) în industria chimică şi farmaceutică, a lemnului în industria de producere a mobilei. Plantaţiile de nuc şi pomii solitari contribuie la ameliorarea mediului ambiant, consolidarea terenurilor dispuse alunecărilor şi eroziunii, iar comercializarea nucilor şi miezului de nuci la un preţ foarte convenabil serveşte populației ca sursă sigură de completare a bugetului familiei şi statului.

Fructele de nuc au o valoare energetică şi curativă foarte mare, de asemenea Nucul negru (denumirea vine de la culoare negricioasa a miezului tulpinei - duramentului, atunci când se usca) atinge 40-50 metri înălţime și diametrul trunchiului de pâna la 1,20-1,80 metri. La vîrsta de 80-90 de ani este apt pentru exploatare, comparativ cu stejarul (la 120 de ani) sau fagul ( la 100 de ani). Nu are dăunători - ciuperci sau insecte. Pe lângă aceste avantaje, reprezintă o valoare economică deosebită. Lemnul este tare, greu, rezistent, trainic și frumos. Nu se răsuceşte (strâmbă) după taiere, când se usucă, se ciopleşte uşor la daltă şi la strung, fiind utilizat, datorită proprietăţilor sale deosebite, la confecţionarea mobilelor fine, pentru furnir, pentru paturi de arme, în industria aviatică şi în construcţii navale. Un metru cub, la diametrul buşteanului de peste 40 centimetri, costa peste 2500 USD.

Nucile achiziţionate în Moldova, ca produs de export, sunt foarte solicitate pe piaţa ţărilor din Europa ( Franţa, Austria, Grecia, Germania ş.a.). În anul 2008, volumul de export a miezului de nucă şi a nucilor în coajă a constituit 8.097 mii tone în sumă de 41.47 mln USD, iar în anul 2011, respectiv, 9.77 mii tone în sumă de 71.54 mln USD. Astfel, Moldova a devenit unul din principalii exportatori de nuci din Europa şi anual în bugetul de stat prin taxe şi impozite sunt vărsate sume importante de surse financiare (informaţia mai detaliată se anexează).

Odată cu înviorarea exportului de nuci şi a miezului de nuci în ţările din Europa, pe piaţa cărora se simte un deficit de cca 100 mii tone, interesul faţă de cultura nucului a crescut considerabil. Astfel, el a devenit o cultură de valoare şi strategică pentru economia ţării.

Începând cu anul 2008, conform Programului naţional pentru dezvoltarea culturilor nucifere până în anul 2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 8 din 3 ianuarie 2006 , se preconizează ca ritmul de plantare să constituie în fiecare an câte 1000 ha livezi de nuci altoiţi. Acest ritm trebuie să fie menţinut până la momentul când suprafaţa totală a acestora va ajunge la nivelul de 15,0 mii ha.

Page 4: 2600.2012.ro

Suprafaţa totală a pomilor de nuci, a crescut considerabil faţă de anul 2005, de la 5,5 mii ha, suprafaţa totală şi suprafaţa pe rod – 3,2 mii ha, la 11,3 mii ha şi respectiv – 4,6 mii ha, în anul 2011. Conform datelor Biroului Naţional de Statistica, în anul 2011, recolta globală de nuci a constituit 14 mii tone, având o productivitate de 2,99 tone la ha.

Ținând cont de dezvoltarea şi consolidarea continuă a sectorului de producere şi comerţ, necesitatea promovării culturii nucului, precum şi dezvoltarea unei cooperări mai aprofundate între actorii pieţei produselor nucifere, este foarte binevenită instituirea unei sărbători naţionale a culturilor nucifere. Aceasta va duce la dezvoltarea încrederii între actorii pieţei de nuci şi produselor derivate de nuc. Participanţii la sărbătoare se vor concentra pe identificarea, în cadrul „Festivalul Naţional - Ziua Nucului”, a oportunităţilor clare de colaborare, cooperare şi asigurare a unei asistenţe privind implementarea tehnologiilor moderne de cultivare a nucului şi culturilor nucifere. Astfel, eforturile comune ar putea ajuta actorii lanţului valoric să obţină contracte mari de livrări, să facă investiţii comune în infrastructura post-recoltare, să beneficieze de economia de producţie în masă, sau să implementeze transferul activităţilor tehnologice.