--~

"Traducere:

Adaptare:.Tehnoredactare:

'1t~~-~J:7~;'< .... ~ ;..ii'~ "":...a..i.:.,101

. .'

cp,Ih/JJ/n A(:DV,UVVIV., .

AngelaMayerSvetlanaSauciucRoxanaCUC01?GabrielGheorghiu

. .Cuvant inainte. ; , ) 5 .

Prefatahi a douaeditie.revazuta!?iimbunatatita 7.' ---

I. ingeriiin diferitetraditiireligioase , 9

II. DionisieAreopagitul~iierarhiilecere~ti ; 34III. Lucifer,ingerulcazut , ~ 41IV~ Papa~ifngerii : ..51V. ingeriimisticilor~iaisfintilor.MU,nteleSan

Angelo~iLoreto.ingerulFatimei~iingerul ,luiGatabandal : .56

VI. ingeriiinviziuneaIuiEmanuelSwedenborg.: : 81VII. Fiintedelumina ..93VIII. ingeruldinnoi A11IX. ingerii~ispiritelenaturii.RudolfSteiner~I

aventuradelaFindhorn."Nolveghem. pePamant" 118

X. Interventiiangelice 134XI. O.anchetaasupraingerilor 145.

XII. .Sfant~1TomaD'Aquino~ijngerulpazitor. .. G.. ' , 4Un mgerpentru lorgla : 15XIII. Motivulingeruluiinacta : 159

XIV. Douainterviuridespreingeri. 177XV. Dialoguricuingerul : 190XVI. incontactcuingerul I 203XVII. "Minfeabicameral'''~icapacitateadea-i

. auzipezei 209

XVIII.in locdeconcluzie,0povestedespreingeri : 216

)

@Copyright 1989Editura Mediterranee-Via Flaminia; 158 j 00196 Roma. Italia

Toate drepturileasupra acesteieditii revinEditurii RAM.

,jj'. ,.-,._"'.~.~. ~.'~.ot. =;:.=.~,.

......

rWOOInI, ~'

Un cunoscutteologa afirmatde curand ea dinnefericireingeriisunt0 "categorieuitatii".in wtimul timpse vorbestetot mai mult si cu tot maimareinteresdeexistenta'diavolilor,demon1lor,deritualuridemagieneagrci,.

. vrajitorie,startdeposesiune;sescriucfu1:i,se~ comerintepeacesteteme. .

Oar foarteputinepersoanese ocupade entita:tileceleste,mesageriidivini,fIinteledeluminacarenegbideaza.

. entitatisubtilecunoscutesubnumelegenericdeingeri.Nucu multtimpin urma,ingeriireprezentau0 partecompo-nenta,necontroversataa credinteinoastre.Astiizi, dID'nefericire,chiarmultiteologinu maloferamultaa~eacestuisubiect.5i aceastanu trebuiesa ne mire.Intr-ohimecvasi-necredinciosasi orientata'strictmaterialistadevenitdificildeavorbidespreOUmllezeusaunemurireaspiritului.Este~imaldificildeaaduceindiscutieexistentaunorfiintesubtilecumsuntingerii,despre-caremajoritateaoamen1lorsuntconvin~icanu exista.

Oar aceastaatitudinenu poateinfirma,realitateaexistenteiacestorf1inte,delumina;faptulcanu sevorbe~teaproapedelocdespreele,sau ca noi credem'saunu inexistentalor, nuvaconducela-disparitiaingerilor.

Oespreexistentalor vorbescmajoritateatraditiilorreligioasealelumii,sublinindroluldeintermediari,pecare-lau acesteflinte,intre lumeaoamenilor1?ilumeadivina.

.

"-..

AceasHiexperientaa cxistenteifiintelordc.lumina.careaughidatintotdeunaoameniiesteconsemnataincadinVechiulTestament. .

. in 1781,candafostfondatain California0misiunespaniola.i s-a datnumeledeLosAngeles.AsUizicandsevorbe~tedespreaceastametropola.a treiacamillimedin

. StateleUnite.aproapentmeninureaIizeazacaacestora~senume~te"ora~ulingerilor",AClimar pareaaproapedeneconceputsaIi sededice~io'singurastrada.Darcumulllimpinaintelucr.urilestateauaItfel.Portah.J.rileeraudeco-ratecuingeri,oameniiconstruiaubiserici~i.capeleincinstealor,urmarindsa exprimein imaginifrumusetea.gloria~iputerilelorsupranaturale. /'. Dincolode indiferentagenerala.chiar ~iin zilelenoastredin timpin limpseridicavocicaredore~csa nereaminteascade existentaingerilor;voci sporadice,darpentruaceastanumaiputinimportante.Acestevociapartinunor oamenicares-au convinsde ghidarea~iprotectiaacestor fiinte, de ajutorul pe care ni-I ofera ca sa nedesavar~im.oamenicare au trait inefabile"experienteangeIice".

De ce sa nu adunamtoateacestemarturii alet~aditiilor.saualediferitelorpersoanecareprinpuritalea~iaspiratialorau traitacesteinefabile":experienteangeIice"?De cesa hu Ie.oferimatentieicititorilor'rio~tri,careincanutrescnostalgiacomunicariicu'ingerii~inu au nici 0curiozitatelegatadeJumeademonilor? .

$i cat de mult mi-amdorit sa reu~escsa ,scriuaceastacarte.Bineinteles,raraa aveapretentiadea faceafirmaridefinitive;doarCl~imensadorintadea prezentacatmaiobiectiviI~fomlatiilegatedeacestsubiett.informatiipemargineacarorameritacuprisosintasameditamcutotii.

.Miepersonal.in aceastaepocain carefoartemultioameniseocupadeexistentademonilor.experientaacestor"intalniriangelice"mi-a oferit pace..multumire ~i imens de multabucurie.

'-6

,..~ .-

ingerii,I7intedelumina

r!AR{ntaIa a doaa .edi!i~ilYI9ll5oai)t~a

~"of"(li}iowttj

Delaap~ritiaprimeieditii(octombrie1989).,lucrareameaintitulata"Ingerii"a calatoritmult. Ea a fosttradusa~ipubIicata in mai m4lte tari. cum ar fi Gemania.Olanda,StateleUnite~idecurand in Franta. . .

COIIiparativcu acumcativaani, astazisevorbe~temultma,iIiberdespreacestsubiect,astfelcasimtcapotpovesti0exp_erienta,pecarepanaacumnuamavutcurajulsa 0 scriu. In unpa munciipe caream depus-opentruaceastacarte~ia.tuturoririformatiilorpecareIe-amcules,.amdescoperitcanueramniciprima,nicisingurapersoanacarea avutasemeneaexperiente.De~iau trecutcatevadecenii.acesteam.intiriincaimisuntfoartevii~icusigurantasuntresponsapilepentn.1interesulpecareI-ammanifestatratade totceeaceeste.misteriossi insolitsi bineinteles. .. ' .pentru lumeaingerilor~itot ceeace0 priv~te.

Aveamtrei sau patru ani ~iera in timp de razboi.Eramun copildestuldefricos,obi~nuitasafiu sculatabruscdin somnin miezulnoptii.atunci canderaualarme.pentrua fi dusa in refugiu.Din acestmotivadormeamdestul degreu. intr-o noapte.m-am trezitbrusc ~iprin intunericuldin casaamzaritspr~capatulpatu~uica un (eldeclaritat~luminoasa.M-amsculat in ~ezut.ca sa vadmai bine~iamobservatin acealumina difu.za0 figura:un tanar imbracatintr-o tunica.alba. cu panlllung. castaniu,cu ochi mari ~ipatrunzatorica(e ma priveacu multa dragoste.Nu mi-a

-- -

8 ingerii,fiintede lumina

fostnici 0 c1ipafrica~ipentru un limp, pe carenu potsa-lestimez,posibil catevaminute,-am,ramas privind plina deincantarefiintadin fatamea,careImi transmitea0staredeprofundapace~isiguranta. " ,

Dupaaceea,aparitiaa inceputparcasaseevapore~icandcasaa fostcuprinsadmnou deintunericm-amlungitin pat~idupa0scurtaperioadadetimpamadomiit,senina~ilini~tita. "

Nu am avut,repet,nici cea_mai micasenzatiedeteama,dorintadeamarefugiarepedein patulbunicii,cumadeseorifaceamoridecateoIj simteamnevoiedeprotectie.Bunicaa continuatsadoarmalini~titafua sa~tieceeacesepetrecuse. ' ,

Nu ampovestitnimanui ceeaceamvazut,dar m-amintrebatdenenumarateori cea fost.Un inger,posibil, d~rnuavea aripi. Mes~ul pecareI-am primit eradeprotectie,de sigur~ta starecare m-a insotit pretutindenide atunciinainte.Intreagameafamiliea fostprotejatapetoatadurata

_ razboiului. ,',

' N;;acum,am maiafirmat deja,aparitia aceleifiinteluminoase din copilane m-a determinatsa scriu aceastacarte~isaculegtaraobosealacatmaimulteinformatiidespre- acest domeniu., ' .

Aceastacartese dore~tei fi un pmagiuadus aceluitanar imbracat in alb ~iinconjurat de lumina, care mi-aaput canderamun copil~icaremi":atransformatintreagaviata,neincetclndnici 0 c1ipasa-mi fiealaturi.

-lOaofa cgiovetti '

iulie 1993

---

-----

.

I

- .1~.in d;{eAiLetUuti(uu:'Wioitde

I]n prologul dramei ingerul lui Cain, d~ Luigi c. Santucci,uning,er imbracat in alb '~iinvaIuit inlumina se adreseaza spectatorilor cu acestecuvintepline de ihsp,iratie:"Oamenibotezaji,, plecati-vaurechea.Eu sunt un inger. Ce sunt ingerii? l~iaminte~te

_ vreunuI'q.intrevoi?Eu inteleggandurilevoasye.Nu"nutoat.elucrurileacestea,nu doaracestelucruri...Tu te-aiganditlamamatat$i tu lacopilultaumort.Voi la'0piesamuzicala,tu la 0 fotografiepecareoai la capulpatului.Darmajoritateanu syportamcsa~timcaaltcinevaar,puteasa ne cu~oascagandurile'~ica existacineva,careeste,aptoapedenoi in permanenta,oriundene-amafla....Dartrebuie sa iIitelegeti ca noi suntem alaturi de voi,botezatilor, de cand a'fost creata lumea de catreDumnezeu,in permanenta.Farasanepermitem0pauzapentrudistractiesau0vacanta."

. In realit.3.te,ingeriisunt permanentalaturidenoiintotdeauna1?iin oricesituatie1?inudoaralatuI1def1intelebotezate,cidetot!oamenii,indiferentcareireligiiii aPartm.Rolullor deintermediariintrecer~ipamant;demesageriai lul Dumnezeu ~i de protectori ai oamenilor estementionatin nenutnaratetraditii. ' '

De~imaia1esincazultraditiiIormonoteisteregasim~xistentaingerilora~acumii cunoa~temnoi astaziprinintermediuldescrierilorcare au ajuns pana la noi ~lalte ,

."-' .---

10 ingerii,fijntede lumina

religii ~jmilologiivorbesedespreexisten~aunor fiin~esupranaturalea diror rol este asemanatoreu cel alingerilor;dea ghida.proteja~iincurajafiinteleumane.ingeriisunt1lin~edeluminacareintermediazacontactuldintre sacru ~i profan. dintre cer 1?ipamant, dintreOumnezeu 1?iom- ingerii protectori, ingeri ai.vieti1$i aimortii. .

Studiind inceputurile religioase ale.popoarelorPamantului gasimvorbinqu-se1?idesprespiritelenaturii,a pamantului,. apei, focului, aerului, despre stapaniifenomenelornat4rale 1?idespredemonii, care incarneazaprincipiul raului. .

in cazul religiilor politeiste, linia de demarcatiedintre creaturilesupranaturale ~idivinitateeste.neclara,in limp cein cazul religiilormonoteisteestefoarteneta 1?ievidenta. .

Numeroaselemarturii literaie'1?ireligioaselegatedelumeaangelicanu conduc,pecelcarestudiazaacest_domeniu,la informatiicaresa atesteinfluentareciprocapecareau avut-ounaasupraceleilaltediferitelereligii1?itraditiialepopoareloriJ?legaturacuaparitiaideei'deinger;clara aparedoar experientacomunacare sta la bazat!-lturortraditiilorchiarpanain zilelenoastre. .

. Primeledovezialecredintei.inexistentaingerilorIeavemchiar din timpurileaSiro-babilonienildr,undefiecarezeitateavea 1?iemisarulei; aceste~erau fiinte inaripatecare strabateaucerul pentru a ajunge pe Pamant, avanddeci rolul de mesageriai zeitatilor. Exista 1?icredinta cafiecarefiinta are d divinitateprotectoare:fiinte subtile c.uputeri paranormale care.sunt un fel de ambasadori aioamenilorpe langazeitati, dar careil abandonau.dacase

.comportaurat, iertandu-l daca se indrepta.in Persia,gasim 0 lume spirituala divizatain doua

mari sectoare(opuseunaceleilalte): prineipiul binelui 1?ial raului. Principiul binelui esteslujit de 0 clasa de fiintedivine.numite"Fravashl', caredin multepunctedevederene reamintescde ingeri. Fiecare om are 0 astfelde fiintadivina, carei1protejeaza1?icareil ajuta sa lupte impotrivainfluentelordemoniace.

PaolaOiovelti II

$i in traclitiaExtremuluiOrientregc1simatestaUiexistentafiinteloran,gelice1?idemoniaee,careformeaza0vasta1?icomplexacosmogonie.Cat prive~teIndia, deexeinplu,inca 1?iin ziua deastazidupa30 desecoledetraditieVedantica,Universulesteconceputcaolerarhiede'fortedetoatetipurile,permanentin actiune,care~casuntveneratede multioamenicredincio1?i.Ca marturiesta !?ibogataiconografiecareacoperatempleleindiene.Alaturi de numero!?izei 1?izeite,regasim0 multitudineindescriptibilade zeitatisecundare,ingeri1?idemoni,spirite ale n.aturii, divinitap ale aerului, mot11?tripamantului.In literaturahindusa gasimnenumaratepovestiridesprecontinualuptadintreingeri1?idemoni.

Atatbudismulcat~ibrahmanismul,Careau ajunspanain Tibet,Java 1?iCambogia,consemneazaexistentaanumeroasecreaturisubtilecaresuntprieteniaiomului

. ~icareseopunraului'1?ituturorfiintelororientatenegativ.In Birmania1?iPakistansevorbe1?tedespreexistentaunorentitatinumite"nats', caretraiescin interiorul fiinteiumane;eiconsideracaexistaun numarinfinitdeastleldefiinte.avanddiferitemisiuni.Prezentalor,careuneoripoatefi observata.'estein generalbenefica,darpentruamentineprotectia lor se cOllsideraca este necesaraexecutareacu consecventaa anumitorritualuri specialc.onsacrateacestorfiinte.Exista1?i"nats'malefici.

Tuturor a.cestorentitati li se atribuie anumiteatributeumane,carepotfi pozitivesaunegative.Putemspunecamaialesin traditiaExtremuluiOrientdar1?iintraditiaoccidentala,.regasimprezentaingeruluiprotector.. Cuvantulinger (angel)derivadin termenulgrecaggelos,careinseamna"mesaget"1?icares-a transmis ul-terior limbilor deprovenientalatina sub formadeangelos.Oar in Grecia antica termenul"avea 0 conotatie mailimitata,indicandzeitatileprotectoarealedefu;1ctilor:.Ermete, care era ghidul 1?iArtemide.zeitateainfernului,!?iZeus (numit agazosaggelos,adica Olingerbun"), zeulsupremo .

in mitologiagreadi !?iin special in celebrelepoemehomerice,gasimzeitaticareaufunctiifoarteasemanatoa.re'

~~~);

,,;.'.,\

1-:1

-- ----

1

~II

12 ingerii; {j;nle. delumina

ingerilordintraditianoastra.Deexemplu.Atena.in primulCantecdin Iliada.actioneaza~i-lprotejeazapeAhileintr-omanieracarese aseamanafoartemult cu modul de aactionaal ingeruluidin traditiacre~tina.Ea esteVizibilanumaipentruAhile~iil sfatuie~tein timpullupteisalecuAgamemnon.Dar~iAgamemnonp~me~teajutordivin:invis ii apare Nestor. care_se autodefine~teca fiind"mesagerulluiZ~us"~iii spuneca aresarcinasa-i deaanumtesfaturi. In canteculnumaruI 24 ~iIride. zeitacurcubeului.careil consolape batranulregePriam intimpceacestadep1cihgeamoarteafiului sau EUore.eramesageralui Zeus.

In Odiseea.UliseestedemaimulteorisalvatdeZeus.parinteletuturorzeitatilor.prin intermediulAteneisauainaripatuluiErmete.Ermeteestecelcareil'ajutasascapedefascinatiacanteculuinimfeiCalipso~itotelesteacelacare0anuntapeni.mfadeciziazeilortiea-i redalibertatealui Ulise.' '

Paola Qiovetti 13

$i in momentultreceriilui prin Feaci~iapoiprintaracic1opilor.Ulis

-~ ~- ------

......

14 ingerii, fiintede lumina

Prin intermedin1 eIementului "demoniac",, consideratdreptsupranatural~iimortal,se manifesta-spunePlaton-arta sacerdotilor,Cll referirila ,sacrificii,rituahlri, profe~ii,magie."Defaptzeii",continuatextul,"nu trateazadirectcu oamenii,ci acestdialog'intrezei~ioamenise realizeazaprin intermediari,carevegheazafiinteleumane.$i ace~tidemoni~ispiritealenaturiisuntnumerosisi demultefeluri,iar unuldintreacestiaestesiEros." . . , . '.

De~itermenul inger nu apare inca, rolul deintermediariihtrezei ~ioamenial acestorcreaturiestefoartebinedefinit.

La fel ~iSocrate,dialogheazaadeseoriC1,.1voceainterioara pe care 0 nume~te daimonion ~i care-lacompaniazaneincetatintreagaviata.Aceastavoceseaflalamijloculdrumuluiintreingerulpazitor~icQn~tiinta."Aceastavoceinterioaram-aurmatpermanentdinfragedapruneie~is-afacutauzitadefieearedatacandtrebuiasaiau0decizieimportanta,iar mesajuleiesteatatdeclar~iputer-nieinealestesufieienteasamaconvinga."(Apologia31d.)

Multedinelementeledesprecareamdiscutat~iinspecialcelecareauderivatdintraditiaasiro-babilonienilor~ia per~ilor,seregasesc~iin religi

'- 16 ingeriLfiintedelumina

roluldeintermediari.similareueeldintraditia'cre~timl.. Apoi. descoperim 0 vasta $i fascinanta doctrina

legatade lmp.eaingerilor inoperele ilustrului filozof.,..poet~iteologA0cenna. care a trait in Persia intre anii 980-1037. El vorbe~tedespre 0 dubla cosmogonie: ceruriinvizibile (subtile) care inconjoadi cerurile vizibile. aleastronomiei~ialefiziciiceleste;despreinteIigentaihgerilorcaredau na~tere.laUniversul cunoscut. Avicennaciteazadeseoriprezentaarhanghelului Gab~el. ca fiind ipgerulumanitatii ~i a arha~ghelului'Mihael. ca fiin~ ingerulprofetilor. -

Fiinte inaripate. intermediari intre 'cer !?ipamant.acompaniaza !?i scrierilemisticilor Sufiti. viziunile!?amanilor.legendeleindieniloramericani!?icum amvazutdeja. hinduismul !?i budismul.' ,

Astfel ca. in conduzie.putemspune fara sa netememcagre~imcanu existareligieaTerreicaresanu fivorbitdespreprezenta~irolul ingerilor.

~

//71flCtiiin rfdli,cl :];"j{fbllwnt

IIn Vechiul Testament'nu efG

,

'sta 0 angeOlogie.

bine ". conturata.caresa ne ofereun sistemdogmatic

legatdelume~ingerilor.informatliasupranaturiilor ~i'a raportului-lorcu Dumnezeu.Dar transpareferm

, convingereaeaDumnezeustabi1e!?telegaturielloameniiprin intermediulmesagerilorsai.,Evreiidinvechimeeraufermconvin!?icaDumnezeuseserve!?tedeingeripentru'casaghideze'!?icoordonezeintreagalume.

Deci ingeriiocupagradinileintermediarecareseafla pe scala dintre om ~iDumnezeu.Pentru a folosifrumoaselecuvintealelui GiuseppeDelTon:

- Naturanu facesarituri.rntreprotozoare1?ifiinteleumane exista 0 intreaga ierarhie de, fiinte. crescand inarmonie!?icomplexitate.avandun numar infinit de forme1?ifunctii. astfel noi putand admira extraordinara

1.,.

PaolaQiovetti 17

intelepciune !?i fantastica putere creatoare a luiDumnezeu.Leifel.cusi~urantacaexista0ierarhiedivinacareseaflaintrenoi !?iTronul CreatoruluiDivin,acestefiinteintermediare.fiind ingerii:spiritepure,inteligentecreatoare.vointeintegratein VointaDiV'in~L))

~ in Gen~zaregasimadeseoripreze~taingerilor.Primalor.aparitieestein c~pit6IuI3.23,,24:"Deaceea,I-a.scos Domnul Dumnezeudin gradinadin.Eden, ca salucrezepamantul.din carefuseseluat. ~iizgonind'peAdam..l-aa1?ezatin preajmagradiniiceleidin Eden1?iapusheruvimi1?isabiedeflacaravalvaitoare,sapazeascadrumulcatrepomt.ilvietti." .

In capitolul16.regasimpovestealui Ismael,pecaredejaam'expus-oin legaturacu traditiaislamica!?ieuorigineaismaelitilor.Sara. care nu 'avusesecopiii, iisugereazasotuluiei.Abraham,.sa seuneasea cu roaba'lor egiptea:flca.penumeAgar.pentrua aveacopii.Agar

" '

......

ingerii,. fiinte de lumina18

Iii

ramaneinsarcinata1?idin acestmomentincepesa 0dispretuiascapeSara,caurmareaceasta0vatrataraupeAgar,~carein finalsehotare1?tesafuga. . "

In continuarecitimin Genezii(cap.16,7):"~iagasit-oingeru!Domnuluila un izvorde apa ~ pustiu 1?ii-aspus:"Intoarce-telastapanata1?isupune-te!...Voiinmultipeunna~iitaifoartetare,mcatnusevormooputeanumaradinpricinamultimii".~iin continuarei-aspus:"lata,tu 00ramasgrea~iveina1?teun fiu ~i-iveipunenumeleIsmael.pentrucaa auzitDQmnulsuferintata."

in capitolulI8, Abrahamestevizitatdetreiingeri,careprintrealtele11antmta-casotiasa, Sara, careerasterila1?ifoartebatrana(peste90deani)vaavea1,lncopilpecaretrebuiesa-lnumeascaIsaac.$i candDumnezeu11testeazapeAbraham,cerandu-isa-ijertfeascapeWliculsaufiu, dinnou un Ingerapare~i-ispune:"Sanu-ti ridicimanaasupracopilului,nici sa-i facivreunrau, caacumcunoscca creziin Dutnnezeu~ica pentruEI n-OOcrutanici pesingurulfiu al tau."(Genezacap.22,II)

in continuare,'regasimtot in VechiulTestamentvisullui lacob,lega,tdescaracereasca:"$iavisatcaera0scara,sprijinitape pamant,iar cu varful atingeacerul;iar ingerii lui Dumnezeuse suiau '1?ise pogoraupeea."(Gen~za28,12)Una1tmo.mentin careregasimprezentaingerilor este lupta dintre lacob ~i Inger (Genezacap.32,25);~ubfonnaun~i"parec\efoc"i searataingerullui Moise:"1s-a aratatingerulDomnului intr-o para defoc,careie~adintr-un rug;~iav~ut carugulardea,darnu semistuia."(Exodcap.3,4), .

in CarteaJudeciitorilor un Ingeranunta0 nouana~teremiraculoasa:ceaa erouluiSamson.lataaceastapovestebiblicapescurt:datoritafaptuluicafiii lui Israelau avutin ochiii lui Dumnezeuun comportamentunit,Acestai-adatpentrupatruzecideanipemanaFilistenilor.Samson era destinat de Dumnezeuca dupa ac~astaperioadadetimpsa-1?ieliberezepoporul. .

Erainsain vremeaaceeaun om...cunumeleManoe~ifemeiah.1ierastearpa1?inu na1?tea.Odatainsa s-a aratatingerul Domnului femeji1?ii-a zis:"Iata tt! e1?tistearpa 1?i

PaolaQiovetti 19

nu na1?ti,dar vei.zamisli~iveina1?teun fiu...pentrucaprunculacestavaincepesaizbaveascapeIsraeldinmanaFilistenilor.")) .

Femeiamergela barbatulei 1?iIi poveste~teca aintalnitun omcaresemanacu un Ingera Iui Dumnezeu~icareaanuntat-ofaptulcavafi gravida.AtunciMano~11roagapeDumnezeusa-l trimitadin nou peomulLui casa-1invetecesa facacu noulnascut.ingerulseintoarce~iIi danumeroaseindicatiilegatedecopil1?i-isfatuie~te.

: sasacrificeun iedpentrua sarbatorieyenimentul.lar infmal:"Canda inceputsa se inalteflacarade lajertfelnicsprecer, ingerulDomnuluis-a ridicatC).lflacarade pejertfelnic..." . .. Ulterior,ingerulnu Iemooaparelui Manoe~isopeisale,darceeacele-aspusseimpline1?te.A~acumc1arseobservadiI1celespusemaisus, ingerulavea0 infati~areurbana,.dar aveaa~a0 maretie1?iera transfiguratde 0lumina supranaturalaatcitde puternic,incat sotia IuiManoea intuit imediatadevaratasa natura.De naturaangelicaainterlocutoruluisau,ManoeseconvingenumOOcand11vedeascensionandsprecer,odataeuflacaracareseinaltadepejertfelnic. .

Totun ingeril ajutapeprofetulIliein fugasa prinde~ert:Jarels-ad.usmoodepartein ptistiu,calede0Z}~is-aa~ezatsubunienupar~ii~irugamoartea,zjdicand:"Imiajungeacum,Doamne!la-misufletul~anu sunteumoobun decatpanntiimei)'~is-a cu1cat~ia adonnitacolosubienupar.$i iataun ingerI-aatins~ii-azis:"Scoalademananca~ibea!"$i a cautatIlie~iiata,IacapatciiuIIui,0turta coaptain vatra~iun urciorcu apa.$i a mancat~ia baut si a adonnitdin nou. Dar ingerulDomnuluis-aintors.adouaoarci,I-aatins~ii-aspus:"Scoalade'mananca.~ibea,caIunga-tfestecalea!"$i s-asculatHie~i-a'niancatsi a bciut si. intarindu-se cu acea mancare.a merspatruz~cidezile1?ipatruzecidenoptf...(IIIRegi,cap.19,4-8)

In Ccp-teaJui [saia (cap.6. 1-7).estedescrisamisiuneaprofeticaaIui IsOOa:inanulmortiiregeluiOzia,amvazutpeDomnulstandpeun scauninalt~irbaret~ipoalelehainelorLui umpleautemplul.Serafimistateau

....... 20 i(1gerii,fiinte de lumina~i

inaintea Lui, fieacareavand cate 1?aset;Uipi:eu doua i1?iacopereaufetele,cudoua picioarele,cu'dOtHizburau. '$istrigau unul ditre altul, zicand:"Sfant,sfant, sfant esteDomnul, plin estetot pamantul deslavaLui!."Din pricinaacestorstrigate,portile se zguduiau din tatanele lor, iartemplul s-a umplut de fum. $i am zis: 'Vai mie, suntpierdut!SUJ;ltomcu buzelespurcate1?ilocuiescin.mijloculunui popor cu buze necurate.$i pe Domnul L-am vazutcu ochii mei!"Atunci unul dintre serafimi a zburat spremine, avand in mana sa un carbune, pe eare-l luase Cllc1e1?teIede pejertfelhic.'$i I-a apropiat de gura mea 1?iazis: "lata, s-a atins de buzele tale '1?1faradelegile s-aucuratat."(Isaia, cap.6, 1-7)

Un aU episodlegat deexistentaingeril~ril regasim. ill cartea lui Daniel. Trei tineri, care refuza sa slujeascazeilor regelui Nabucodonosor, sunt atunc~ti intr-uncuptor,dar suntprotejati deDumnezeu:Regele...grfue1?tesfetnicilorsfu:"Oare,nu am aruncat noi trei barbati legatiin mijlocul cuptorului cu focarzator?..Iata, eu vappatru.barbati dezlegati, umbland prin mijlocul. cuptorului,nevatamati,iar celui de-al patrulea, cti fata unuia dintre

',' fill zeilor."Regeleda ordin sa se deschidacuptorul,de. undetineriiiesvii1?inevatamati,faptcare-ldeterminape

rege!saspuna:"Binecuvantatsafi~Dumnezeullor,careatrimis pe mgerulsau 1?ia'izbavitpe serviiSfu, carei1?ipusesera'nadejdeain EI1?icareaucalcatporuncaregelui1?i1?i-audattrupurilelor ca sa nu slujeasca1?isanu se

, inchine altor dumnezeidecat Dumnezeului lor.."))(Danielcap.3, 24-29) .

RegeleDarius,celcareI-a urmatla tronperegeleNabucodonosor,n aruncapeDaniellagroapacu lei,underamanetoatanoaptea;dis-de-dimineataseducesavadadacaDumnezeulluiI-a ajutatsascape;dupace-lstriga,Danielii raspunde:"Dumnezeu'q trimispeingerulSau 1?ia astupatgura leilor,1?iei nu mi-au facut nici'un rau,pentrucaamfostgasit nevinovatinainteaLi..."(Daniel6,22)

In Cartealui Daniel gasimpentru prima datavorbindu-sedeun ingercareare un nume:Gabriel.El

I

/

1'11

PaolaQiovetti 21

estecelcare-ie:xplicaluiDanielviziuneasa:$icandeu,Daniel,.am vazut vedenia1?im-amstraduit sa 0 inteleg,iataeaatuncia statcinevainainteameacu'chipdeom.

. .AmauzitungIasdeomcare:gtriga1?ispunea:"G,avrile talcuie1?teceluideacolovedenial"$i elavenitundeerameu 1?icand se apropiam"amirispfumantat1?i

am cazut 'cu fata lapamant.(Danielcap.8, 1~1~ .

in continuare. gasim1?inumelearhan-gheluluiMihail:"$imi-amridicatochii1?iia~un om imbracat inye1?mintede in, iarcoapseleincinsecuaur.'cutat 1?idepret. ~pullui casi crisolitulsi fatalui ca.fuIgerul,jar oc11nlui ca fladirQe d~.foc,bratele1?ipicioarelelui

'. ' straluceau ca aramalustrui1A~i'sunetulc\,lvintelorlui cavuietuluneimultimi."(Danielcap.10,5)$iela spus:"irigerulpcIzitoral Persieimi-astat impotriv.adouazeci1?iuna dezil~,dar iam di'Mihail, cel dintai dinire ingeriipazitori,a venit1?im-aajutat...$iamvenitcas~-tifaccunoscutcesevaintampla\poporuluitaulasfar1?itulzilelor."))(Danielcap.10,12-14)

TanayulTobia esteacompaniat'1?iprotejatde;-alungulpericuloaseisalecalatoriidearhanghelulRafael:'~$i

,s-adusTobiasacauteomulsis-aintaInitcuRafael.Acestaerainger,darTobia.nu 1?tia."(Tobiacap.5, 4) ingeruliispuneca 1?tiedrumurile1?ipoatesa-l ~soteasca1?1sa-lghidezede-alungulintreguluisaudrum..InaiIitedeapami,ladrumel0consoleazapemamalui Tobia,careplangea,

'.

~_...

, ingerii,fiintedelumina22spunandu-isafielini1?titacafiuleise.vaintoarcesanatos~iintregpentruca un Ingeral lui Dumnezeuil va insotitotdruinul. '.' /

. in acestfeI,in VechiulTestamentsunt prezenti1?inumiti toti cei trei arhangheli:Mihail, Gabriel1?iRafael..

ingerii din Vechiul Testament au aspect uman,mananca 1?ibeau la fel ca oamenii1?inu au intotdeaunaaripi.

. inlucrarea"Dicponarulfllozoflc',Voltairedeclaralegatde aspectul corpor:a1al ingerilor din Vechiul Testament:"Ac,e1?tiingeri prezinta un corp material format dintr-omaterie eterata,avand aripi pe spate, la fel cum Mercuravea aripi ,Ie picioare; uneori i1?iascundeau aripile subimbracaminte." . . ,

$i toteladaugaca:"Nuse1?tiecuprecizieundest.u,ingerH,daca in aer, in gol (vid)sau pe eliteplanete.Dumnezeunu dore1?tecanoisa1?timaceasta."

~

,CD .

'- ~ 24 il1gerii,fiintedelumina

II

plantelor~ia nld.kinilor lor. Ele au ramas insarcinate ~i',aunascutni~tecopiigiganti.Ace~tia\mancautoatefructelepecareIecultivauoamenii.panacandoamenii~i-audatseamacanu maipotsa-i hraneasca.Atunci.gigahtiiauinceputsa pacatuiascaimpotrivapasanlor.animalelor.reptilelor. pe~tilor.mancandu-Iecarnea ~i bandu-Iesangele.Pamantulacuzade tociteacesteatrocitatipenedoritV' , '

Un altpasajdip Cartealtfi Enochspune:",OdatacuingeI11.cazutiavenitpeParnantraul.ace~tiainvatandu-ipeoameni-citimin continuarein carteahii Enoch-sa, .fabrice'arme~ipalo~e.sacunoascavaloareaaurului~iapletrelorpretioase.sa practicemagia~iastrologia.sa selupte.Pefemei.ingeriicazutiIe-auinvatat~asemachieze.,sa poarte,bijuterii sa se impopotoneze',In consecinta.prezentalor,nu a condusla 0 dezvoltarea cunoa~terii.cila aparitiapacatului.impurificarii~ia razboaielor.

Cu multereferirila prezentaingeriloresteun alt-textapocrifintitulatCarteaGiubileelor,numita~i"MicaGeneza"peritrucain-easuntpovestiteevenimenteledelacreatialuiniipanain momentulin care]\Joiseaprimit.pemunteleSinai.dela Dumnezeulegile.

De~iVechiul Testamentnu spune nimic despremomentulin care Dumn~zeua creat ingerii. CarteaGiubileelorspune cIeri"ca inca-ain prima zi a Genezei;Dumnezeua creatingerii'~ispiiitelenaturii. In 'aceastacarteestescrisca defaptangelusmciei.ingerulcareseafla intotdeaunaalaturi de Dumnezeueste,celcarei-aexplicatlui MoiseprocesulGenezei:"Aicisuntscrisetoatelucrurilecreatiei.modulin careDumnezeua creatlumeain ~asezile~is-aodihnitin ceadea ~aptea.cumcreatiaestesfantapentrucaestea lui Dump.ezeu~ipentrucaEl~i-alasatsemnaturaasupraei.Estescriscumin primazia creat atat cerul din inalturi cat ~ipamantul ~iapele ~i .toate corurile ingere~ti care trebuie sa-l ajute ladesavar~ireacreatieLCorurile ingere~tisunt formatedin

, Ingeri'cu diferite functii; unii ramanintotdeauna alaturideDumnezeu.altii sunt ingerii caresunt alaturi desfinti.ajutandu-i in misiunea lor sau ingerif protectoI."'iai

II

',I.

I'

"

,I '

l

-~ . .,.

paolaQiovetti 25

oamenilor.sau ingerii care protejeazanatura ~ispirite1e~naturii..alefocului.vantului. furtunii. azapezii~igrindinei.ai tunetelor ~itraznetelor. ai friguhii sau ai caldurii. aiperioadelorp1oioasesau ai priInaverii. ai toamnei. ingeriprotectoriai tuturor spiritelorcareexist:ain cer.peparnant.pe culmi ~iin abisur,i. ai lumiJ;ili ~iai intunericului. alzoril'Or'~ial setii. toti fIind ghidati de~inte1epciuneainimii

r. divine.", r. in ~aptezilesuccesiveDumnezeua creatintreaga

lumecu ajutorulingerilor.a separatparnantul'deape.acreat~oaiele~i1uria.plantele.anim~((le~ioameni.cum,sespune de.fapt ~iin Geneza.Astfel ca. it;l -CarteaGiubileelorcreareaingerilorinca din primazi a Genezeiesteun elementnou. desprecaretextelecanonicenuVorbesc.darinformatiilesuntfoarteimportante~imeritasa Ieoferimtoataatentia.

~

I.!kWQtii in '-,JOftt2JeiJlii11le1d

j,

;..-"

I]n NoulTestament.interventi.aangelicaestemulti. mainuineroasadecatin VechiulTestament~ia, ~spirat 0 infJJlitate de'opereartistice.PrimaexperientaangelicapecareointalniminNow

Testamenteste cea relatatade Luca (cap.1. 11-1-2);.inteleptulZaharia.caredejaerainaintatinvarsro.nuaveacopiiide la sotiasa Elisabetasterila~i,eafIind dejain,varsta.~iiaro c;l intr-o zit candslujeain templu,is-a.aratatingerulDomnului, stand de-adreapta;lltaruluitamc1ierii.~ivazelndu-l,Zaharias-atulburat~Hricaacazutpesteel.~icumestescris,ingerull-aanuntatpeZahariacas'QtiasaIi vana~teun fiu,~icapcacestasa-lnumeascaloan.~ipentru.caZaharias-aaratatneincrezator,ingeruli-a,Iuatglasu1,rarnanand'~utpanain momentulin ~arece1epecareel Ie-aspuss-au indeplinit.Acestanuntnereaminte~tefoartemultdevesteabunapecarea adus-oingerul intr-o situatie similara lui Abraham si Sara si lui

/. .,, -

. / ' --......

26 ingerii,fiintede lumina- .Manoe~isotieisalein VechiulTestament:un motivpecarein SfantaScripturail regasimin maimulteocazii.

Dar cel mai ctinoscutmomentesteacelain careathanghelulGabrieliiapare FecioareiMaria1?i0 anunta

. cavaaveaun fiu.Legatde.aceasta,Lucane relateaza(Cap.1,26):ina1?asealuna(degraviditatealui Elisabeta)afosttrimisingerulGabrieldelaDumnezeu,intr-ocetate

.din Galileea,al careinumeeraNazaret,catre0 fecioaralogoditacu tin.barbatnumit losif,din casa lui'David;iarnumelefecioareiera Maria. ~i intrandingerul la ea, azis:"Bucura-te,ceeacare'e1?tiplina dehar, Domnulestecu tine.Binecuvantataestitu intre femei.""Si aceastaafosttulburatad~un astfeldesalut~iseintrebacefeldeinchinaeiuneesteaceasta.~iingeruli-aspus:"Nuteteme,Mariacaciai aflathar dela Dumnezeu.Si iata,veilua inpantece1?iveina~teflu ~iveichemanumelelui Usus..."

\

PaolaQiovetti 27

.

Matei(cap.1, 19) poveste~tecum Mariadugacearamasinsarcinatacu.Duhul Sfant.candI-a anuntatpelogodnlcul ei, acesta prima data s-a hotarat sa 0paraseasca:Josti,logodniclilyi,dreptJiind1?inevnlndsao vadeasca,a voit sa 0 lase in ascuns.~i cugetanqelaceste!a,iata ingerul Domnului i s-a ariHat'~nvis,graind:"losife,fiul lui Dayid,nu te temea lua,peMaria,logodnicata,caceeaceazamislitintr-insaestedelaDuhU1Sfant."" ~i ingeruli-a spus di astfelsevor implil!icele.spusedeproroculIsaia:"lata,Fecioaravaaveain pantece~i.va na1?teun fiu~.."~i continua apostolul'Matei:"~ide1?teptandu-sedin somn, losif a facut a1?acum i-aporuncitingerulDomnului1?ia luatlaelpelogodnicasa..."

Chiar~ina1?terealui lisusafostanuntatapastorilordecatreingeri:~iin tinutul acelaeraupastori;stahdpe

.ca.mp~ifficanddestrajanoapteaimprejurulturmeilor.~i iata ingerul Domnului a statut langa ei 1?islavaDomnuluia striilucitimprejurullor,~iei s-au infrico~atcu frica'mare.Dar ingerulle-a zis:"Nuva temeti.Caei,iata,vabinevestescvouabucuriemare,careva fi pentrutotpoporul.Cavis-anascutaziMantuitor..."(Lucacap.2,8)~icandUsusa fostcircumcis,Lucavorb~1?tedinnou

. deaparitiaunuiinger:"~icahds-auimplinitoptzile,casa-Ltaieimprejur,i-aupusnumeleUsus,cumafostnurnit

. deInger mai inainte de a fi zamislit..."(Lucacap.2, 21)Apostolul Matei poveste1?tecum imediat ce regele

Irod a dat ordin sa fie uci1?itoti pruncii, un Inger ii aparein vis lui losif ca sa-l previnasa fugain Egipt:lataingerulDomnului se arata in vis lui losif, zicand:" Scoala-te, ia

. Pruncul1?ipemamaLui 1?ifugiin Egipt'1?istaiacolopanace-'tivoi spune, flindca Irod are sa cautePruncul ca sa-Lueida..."(Mateicap. 2, 12)Dupa moartealui Irod, candpericolula disparut, ingerul revine.a~a'cuma promis.1?i-ispune lui Irod:"Scoala-te,ia Pruncul ~ipe mama Lui ~imergipepamantullui Israel, caci au murit cei cecautausa ia sufletul Pruncului." (Mateicap. 2, 20)

Cand Usus, inainte'de a-~iincepe misi.uneaspiri-tuala, a postit in de~ert40 de ztle, dupa ce a rezistatispitelord~avQlului.esterasplatitdeingeri:"AtuneiI-a lasat"

'.

-\---

2X - -ingerii,fiihtedeIllmina

diavolul1?iiaUlingerii.venindla~lilsll~eau,"(Mateicap.2,12)Viata lui Usus estetot timpul acmnpaniatade

prezen~aingerilor.lisus facandadeseareferirila ajutondpecarei-I oferaIn permanentaingerii.Citim.deexemph.1.In parabolagnlunteluidemU1?tar:"Trimite-vaFiul OmuluipeingeriiSai,vorculegedinimpara~iaLuitoatesminteWe1?ipecei

.........

-,

30 ingerii fiintedelumina

deodaUi.iar in cameraa stralucitlumina.$i lovindpe'petruin coasta.ingerulI-a de~teptat,zicand:"Scoala-tedegraba!A$ilanturileJ.aucazutdelammni.$i azisingerulcatreel:"lncinge-te~iincalta-tecusandalele."$i elafacuta~a.$i i-a,zislui:"Punehainapetine'~i~inodupamine."$i. ie~ind.mergeadupaInger.darnu ~tiacaceeaces-afacut prin Ingeresteadevarat.ci i se pareaca vedevedenie.))(cap.12.7-12)

Candapost0lulFilippome~tesa-iconverteascapeetiopieni,un Ingerestecelcare-lghideaza:$iun IngeralDomI;1uluia graitcatreFilip.,zicand:"Ridica-te~imergispremiazazi,pecaleacarecoboaradela lerusalemspreGaza...")(Faptecap.8. 26) ,

in episodulcaredescriemomentulmortiiregeluiIroct,regasimun Inger care are ca functie ghidareasufletelorcareparasescaceastalume:"$iindataingerulDomnuluiI-alovit,pentrucanu adatslavalui Dumnezeu.$i mancandu-lviermii,a murit."(Faptecap.12,23)

CandapostolulPetruseindreptaspre!talia,poves-,te~tecelorcar~-linsotescviziuneapecarea avut-o:(Mi-aaparut.innoapteaaceasta:un'ingerallui Dumnezeu,alCaruiaeusunt~iCaruiamainchin,zicand:"Nuteteme,Petrule.Tu trebuiesa stai inafnteaCezarului;si iataDumnezeuti-a darnitpetotic~icaresunt in corahiecutine."Deaceea,barbatilor,aveticuraj.caeiamincrederein Dumnezeu,caa~ava fi dupacummis-aspuS:))(Faptecap.27.23)

$i apostolulPavel,in EpistoJaintai catrecorinteni,intr-tmadintrecelemaiminunatepasajecareaufostscrisevreodatadespreiubire,pomene~tedespreingeriastfel:"De'a~graiin limbileoamenilor~ialeingerilor,iar dragostenu am. facutu-m-am arama sunatoare ~i chimvalrasunator."

lar in final.in ApocaIipsacitim:"$ieu, loan,suntcelcareavazut~iauzitacestelucruri.$i candIe-amvazut~iIe-amauzit,m-ama~ezatplindeverieratiela picioareleingeruluicaremi-adezvaluittoateacestelucrUJ;i."Defapt,in Apocalipsaingerulestecel careii reveleazalui loanimagi-nile,pecareni Iedescrie;~ipentrucasa-lconvinga

...,

\ Paoli!Qiovetti31

sascrieviziunilecareis-au oferitafosttrimisdin'nouunInger. '

SfantaScripturanuprezinta0doctrinaclaradespreingeri.Cinepunedirectin fataconstatariiexistenteilor.Oarcandau fostcreatiingerii?A~a:cuman;tmaispus inCarteaGiubiJeeJor(cap.38,7)gasimdeclaratiicaresustincaacestefiinteauaparntvesele~iplinedeviatadinprimazi in care Dumnezeu a'.inceputsa realizezecreatia

.intreguh.iiUnivers:"B'ucurandu-sein cor toate stelelezorilor~iaplaudandtotii fiii lui Dumnezeu."LucrareaapocrifaCarteaGiubileeJoraflrma,a1?acumdejaamviizut,ca'ingeriiau fostcreatideDumnezeuincadin primazi aManifestarii. ,

in SfantaScripturanu sespunenimicclarlegatdenatura ingerilor~ide raportullor cu Dumnezeu~icuoamenii.Din numeroaseleexemplepe carevi Ie-amdatreiesecaDu~ezeu stabile~telegaturicu oamenii, prinintermediul mesagerilorsai, ingerii. '

ingeIii pe careii intalnimin Biblie au in primulrand caracteristicispirituale,dar ei pot sa-~iasume~icaracteristiciflZice,astfelincatsadevinavizibili~iaudibili,putandsaaparasausadispara.DincatereiesedinBiblie'einu au varsta,.sex:"Cacila inviere.nici nu se-1nsoara,Dicinu semanta,ci suntcaingeriilui Dumpezeuin cer",citimin apost~lulMatei.Dar mai existapersoanecareconsideraca sepoatevorbidesprediferentede sex.~ilaingeri;vomvedea0 asUeldeparerein capitoluldedicat'mistict!lui~iclarvazatoruluisuedezEmanuelSwedenborg.

In Vechiul,~i i1;1Noul Testament ingerii suntpomenitidecircatreisutedeori.DupacumestescrisinBiblie,ei suntin numarfoartemare,miriadesi miriade.Davidspuneca ei sunt douazecidemii (in Psalmicap.68-17);in Deuteronomul(cap.33,2)estedescrisaprezentaazecemiideingericarecoboarapemunteleSinaipentruaconfirmaprezentaluiDumnezeucarei-adarnitluiMoiseLegile. ,

ingerii, a~acum reiesedin 1ecturareaB!bIiei,'aufostcreatideDumnezeuasemanatorioamenilor.Ingerilor,pe lfmga alte functii, Ii se atribuise ~icea de pazitori ai

32 ingerii,flintedelumina

iJ!

!If

t

I'

Pl?rtii Edenului. (Geneza 3, 24) Ei .erau deci santinelelecelestecare trebuiau sa-i interzica omului sa se intoarcain gradina paradisului, de unde Dumnezeu,i-aalungat.

Alte atributiuni ale ingerilor, in afara de cea de aintermediaintre Dumnezeu 1?i9ameni1?icea de gardieniai gradinei Edenului, este cea de protectori ai omului,atributiune care transpate inca din'Vechiul Testament.Citim defaptin Psalmul91, 11-12:IIPentiuca Dumnezeua comandatingerilorsM sa tepazeascain fiecaremomental vietii, sa te conduca astfel incat piciorul tau sa nurastoarnenici 0 piatra.1I ,

Biserica 1?iin ziua de azi le'spune credincio1?ilorcafiecareomareun ingerpazitor-1?iacestoringeriIe este.dedicatain traditiacatollca1?i0sarbatoareanuala pedatade 2 octombrie.

IIFragilitatea naturii umane, pierdtlta in hati1?ultentatiilor 1?icare este .dezorientatain acest pelerinajterestru",spuneIosll delTon,unul dintreceimai redutabiliangeologimoderni,"estesustinuta desublima sa'existentaspirituala,. care-l ajuta sa depa1?easca limitele 1?i

Paola'Qiovetti 33

.~J:'obstacolele,prin intermediulunui spirit care are ca $copsa-ighideze.1?i.protejezesufletul.lI , .

, 'in EpistoJa c;itreevreJ.a Sfantului ApostolPavel(cap.I, 14), acesta~eexprima,Jegat de rolul ingerilor~

. fIinte care protejeaza1?ighideazaoaII1enii-astfel:lIingeriioarenu sunttotiduhmislujitoare,~mis~casaslujeasca~pentru_celcarevorfi m01?tenitoriimantuirii?1I

. . \ Ingerii, dupa cum..reiesedin SfantaScriptura, auq.lno1?tintesuperioarefjjntelor umane;>dar nu suntomniscienti.pe fapt,Iisusvorbinddea douasavenire.sp~ne:IIIardespreziua aceea1?idespreceasulacelanimeninu 1?tie,riici ingeriidin cer,nici FiuI, ci numaiTatal.lI(Matei13,32). . . _ .'

4 fel, putem spune 1?idespreput~rileingerilor: eiau puteri superioare.puterilor oamenilor, dar nu sunt,omnipotenti.Un singuringer a fostsuficientpent~ a opri,omonireanoilor nascuti in Egipt 1?ipentru a-i opri pe lei.,sa-l sfa1?iepe Daniel,.toti ingerii fund total supu1?iVointeiDivine:IIBinecuvantatsa fie Cel Etern 1?ivoi ingerii sm.puternici, care indepliniti Vointa Sa, supuhandu-va.'cuvantuluiSau.II(Psalmi103,20) .

. " Biblia facecatevareferiri1?ila existentay.neiierarhiiJ, angelice,vorbind despre ingeri, arh;mgheli,'heruvimi 1?iserafimi.fara sa ofereinsa 0 i~rarhieclaradin caresa!,eiasaatributille1?imeritelefiecaruigrupdefiinteangelice.In primul secolal cre1?tinitatii,DionisieAreopagitulareal-izat0 descriere detaliata a ierarhiilor angelice,codificandtrq.ditiileC'arene-au fos.ttrimisede la sfintiipclrinti,deaceastaocupandu-nein capitoiulurmator.

,

'r

II'

II

I~

.1

I.

w_

II P'~

gj)im11AW~.~ .~./

I ionisieAreopagitul.denumit1?iPseudo-Dionisie(termencare va fi explicat .in nindurile careurmeaza),esteceamoomareautoritatein materiedeangeologiecre1?tina.Operasa includemoomultecfu1.ilegate de lumea ingerilo~ dintr'e care enumenimurmatoarele lucrari:" !erarhia celestii', "!erarhiaec1eziastic',"Numeledivine'1?i"Epistola".Acestelucraris-au bucuratde stima1?iadmiratiamajoritatiifigurilorilustreale bisericiidintrecarelieyom numi pe SfantulToma,pepapaGregoriocelMareiar dinparteascolasticiipeDante,MeisterEckhart1?iSfantulloanal Crucii.

Dionisieinsu1?ise.prezintaca fUnd discipolulluiSffultulPaul,martorla Eliopolia1eclipseisolarecareainsotit moartealui Iisus, fUnd prezent impreuna cuapostoliiPetru1?ilacobla moarteaFecioareiMaria.

Totu1?i,prezentalaacesteevenimente,lacareDionisiesustinecaa asistata fostpusade-a"lungultimpuluisubsemnulintrebarti,iar analizaprecisaa limbajului 1?iacontinutuluiopereisalerealizatala Jnceputulsecoluluinostrua exclusfaptulcaopereleatribuitelui Dionisiearfi pututfi redactateinaintedesf8.r1?itulsecbluluialV-lea.Datorita imposibilitatii de a identifica cusigurantaadevaratulautor,cerceta~oriis-au pus de acordasupranumelui de Pseudo-Dionisie,astfelfiind numit astaziautorul~ui"CorpusDionisiacum"(operaintegralalacarei

PaoJaQiovetti 35

autoresteconsideratDionisie),din 'c~reamintimin modspecial "lerarhia celesta"', pretioasa marturie a

., misticismuluioccidental1?ia cre1?tinlsmuluitimpuriu,celebrutextal angeologieicre1?tine:acestareunt?1?te1?icodificaintelepciuneamilenaratransmisade-a lungul

, secolelorde oameniicareau atins celemai inaltestartspirituaJ,e.in aceastalucraregasimmulteinformatiiinlegaturacu "beatificeleierarhiian~eliceprin careTatroCeresca manifestatpUndegenerozitateluminaSa !?icuajutorulcaroranoi putemsa ne elevain.fiintapanalasplendoareasaabsoluta." .

. . Aicitrebuiespus,deexemplu,camembriiierarhiilorcere!?tisunt precumni!?teoglinzitransparente"aptesaprimeascar~a LuminiiPrincipiuluiDivin,umplfuldu-sede splendoarea ei !?iraspandindu-!?i.la..randul lorstralucireacatreceicare-jurmeazadin punctdevedereierarhic."$i in'contip.uare:'Vorbinddespreierarhiacelesta,intelegemprin aceasta0 ordonaresacra, imagineafrumusetii!?iperfectiuniiPrincipiuluiDivin,careare casupremafunctie.desav8.r!?ireaproprieisale iluminart!?icaretindesa asimileze,atatcat ii estepermisla nivelulevolutivla careseafla,propriulsauPrincipiu",devenind

.astfel,"colaboratori00lui Dumnezeu"1?idovedind"modulin care cu ajutorul lor, pe cat este cu putinta, sedesavar!?e!?teactivitateadivina."

lerarhiilecere!?ti,moospuneAreopagitul,participala guvernareaintregiicreatii!?isunt multmai apropiatedePrincipiulDivin,reflectfuldintr-oproportiemt,dtmoomarevointadivina decatse produceaceastain caz~loamenilor:intr-adevar"iluminanl~PrincipiuluiDivin seimplinescmai intai in ei $i apoiprin ei ni se transmitpoua,oamenilor.revelatiilesuperioare."

Devenind mai specific, Dionisie Areopagitulcontinua:"EuvadI ca ingerii au fost primit initiati inmisteruldMn al iubiriilui Iisus fatadeoameni!?icaapoi,prin operalor vinecatrenoi gratiacunoa!?terii.Aceasta

I Dtonisie a avui. evideJ;}t,anumlte revela,tii care i-au conftrmatpovestlrilebibillce

:-..... 36 infjerii,fiintedelumina

convingereestecomflI"rmata~ideepisodulbiblic in carearhanghelulGabrielarevelatin secretintimpulsomnuluisacerdQt1l1luiZaharia ca pruncul a cartH tata va fit

. Imp(i)trivatuturora~teptarilor.datoritagratieidivine.vafiun J!urefetatopereiome!1e~ti~ial celeidivine,pecare0vainIaipU Usus..celcarevafi pentru.lumedivihulsalvator.~,tCIJt.la fels-apetrecut~icandGabriela revelatin secretMarieicain eas-adesavar~itmisterulPrincipiuluiSupremoFeferindu-sela inefabilaincarnaredivina.Unalt ingeri-acomumcatlui losif cum;intr-adevarau tost implinitep~si1mile divinefacutestramo~uluisauDavid.TotunIngera adusvesteaceabuna a na~teriiMantuitoruluipastC:>I:ilor.a.carorviatadesolitudine~itacerei-a purificat. .tacandu-isameritesa participela acestevenimentdivinalaturide "mareaarmatacelesta",carea trimis imndelaudatuturorlocuitornorpamantului.

" "Dar,mavoiinailitachiar~ipanalacel~mciiinalteiluminarialeLoghia;,.ei1:euvadintr-adevarcaInSu~iUsus,cel careestedir'-ect,raspunzatorde existentaentitatilorceTe~ti.a venit. pana la noi ramanand imuabil;neprecupevm.dnici un sacrlficiupentrua-~iducela bunsfar~itmishwnea,supunandu-sepliri deumilintaVointei1mDumnezemTatal.vointacaret-a fosttransmisaprinintermedi1J1lingemar.Deexemplu.ingeriisunt ceicare-lanuntapeIQsifcatrebuiesafugacuUsusin Egipt~itoteisuntceicamre.dupaanidezile,exprimanddinnouVointaDtvinaiLaauntasaseintoarcainapqiin Israel.Ast,fel,de-alungulimtIFegiiSalevietiil vedempeUsussupunandu-selegilor1?iyminteiTa:t~i>1:mSau. vointapecare6 aflaprinintermediltillingerilor.Am omissa-ti spun. tie caresuntsig1Jl!I'"ca ~tii2.informatlilece au fostrevelatedecatre~e sacerd()ta1edespreIngerulcareI-a incurajatpe.Eisms,sat!lfaptul ca jnsu~iUsus. intrat in ordinul revela- ~tcmrwemtruoeneficasa operasalvatoare.a fostproc1amatcIngeral mareluiconsiliu.jnsu~iUsuSspune.in modu)

I PDDn.,acesttermemseintelegeceeacea fosttransmisdeDumnezeuae-almmguliliimpultili"pllinintennediullextelorsacre.2 DitmiSiei~iaIilreseazaCari:ea.fratelui Timoteb

,.."

PaolaQiovetti 37

specifica)ingerilor,cavavest~toatelucrurilepecarele-aauzitdelaTatal."

Catdespreierarhiilecere~tipro.pIi1a-lise.Dionisiesubliniaza~a:"secunoa~tecu exactitatedoa1'PIincipiullor divininitiator."Nouaoamenilorneeste'00nepm.1Ii.m~sacunoa~tem;ltainelecere~ti.~adCJ!.aclangaDioniSie"noinu spunemnimic~ carevineDumaide la noi. dar yomexpune.dupa"capacitatnenoastre.acelevizi\J;nicere~ti"care au fost contemplate'de sfintii cunoscalto11iai luiDumnezeu,si decatrecarenOOmsineamfostjmjj,1iiaitii."

lerarhiilecerestisuntiNnutmm-denOlla,la'ranmw. . . .lor subimpMtit~in trei ordine majaFe(triade):prima :8eafla cel mai aproapede Dmmnezeu~icuprmcleSerafimm,

. Heruvimii ~iTronurile. cei "cu multiodlli ~iTI1ulteaJIii.pJi".AI doileaordin esteformatdin Domnii.Vrtu.ti(sallil~)~iStapaniri;"tar cel de-:?ltreilea ordineste ifmmalf:,1itimIntaietori..Arhangheli ~iIngeri.

Numele fiecarei inteligente ceTe~ti,:indica" caracteristica divin.aproprie ei. illmtr-adew.ir.ne(ex.pxliica

Dionisie Areopagitul: "Sfantul num,ea:l Set:alliilJil!lJiil!OO"""semnifica aceia care ard sau mai c1ar Sp1!lS'caccia(cmrepurifica. Cel al Heruvimilor semnifica "cunoa1?1!eFeaplenar~i"sau "efuziW1eain~elelDci1mmii".i'fumele TrCiJil!ltllri1mrindica vecinatatea tronului clWtm.fiind vorbadleci 'rile"I . .entitatifoarteinaltecarese aflainimediataaprn;pieItea

"' lui Dumnezeu~iprimescin manieradiJrecta~iimmediataperfectiuhea~icun~terea divilna." "

Despresemnificatianumelor.dateSerafnml(!Jf~" Hemvimilor.Dionisie a:firmaca.:"Neobosita~icontinualCiJI'mi~arein cadrulRealitatiiDivine.caldura.fierbinteala,

'.c1ocotulacesteieternemi~cii1ricontinue.stabila1?iferma,careurmare~tesa-iaducapesubordona1ifilor1erarhicilaacela~iDivelcu ei.elevandu-Ieenergia.rncandu-isaard:1

,~isase"inflacareze"panaating0 vibratieegalacu a lor.puterepurificatoarede0intensitateasemanatoarecuceaafulgerului.naturaluminoasa~istralucitoarecarenu seoculteaza~tcarenu poatefi stinsaniciodata.luminandoriceobscuritate~isublimandtot ceeaceestenegativ.

" Jaceastaestesemnificatianumelui de Serafim.

'-

1

I

I

1I

--~._-

38 ingerii,.fiintedelumina.

Cat despre numele Heruvimilor. aeesta reveleazaputerea lor de a cunoa1;)te 1;)i contempla D~vinitatea.

capacitatea de a primi darul de lumina c~l mai inalt ~i dea contempla demnitatea Principfului Divin in afotputerea saoriginara, capacitatea lor de a se umple de intel~pciune 1?idea 0 comunica, tarainvidie, celor din ordinul urmator propria lorcunoa~tere... . '

Cat desprenumele TronurUor,spirite foarte inalte _ 'si sublime, acestane 'arata ca ei tran-scend datoritapur~tatii lor oriceinc1inatii negative,

ca ei aspira catrevarful desavar1?irii

intr-un mpd supra- ,omenesc, ca se dezic ferm de once atitudine josnica, ca

stau intr-un mod ferm 1?inec1intit in jurul Celui Preainalt.

ca poarta ceea ce pogoara din Principiul Divin cu un calm

de necrezut ~i in sfar~it ca s\:lnt-purtatoriilui Dtimnezeu.

deschi1?i sa pi-imeasca darurile sale." ,Sa vedem acum, ordinul intermediar al fiintelor

ingere~ti, numite Domnil, Virtuti sau Puteri ~i Stapaniri,nume care ne reveleaza caracteristicile lor. "Eu cred" ,

spune Dionisie. "ca numele revelatbr al sfintelor Domnii

ne arata capacitatea lor de elevare, care niciodata nu este

diminuata, fiind libera de orice compromis; ele nu coboara,

nu raspund ni,ciodata u,nei realitati dizarmoniose 1?i

tiranice, sunt deasupra oricarei aserviri degradante... intra

cat mai mult posibil in comuniune cu Principiul Divin.

Numele sfintelor Virtuti semnifica curaj in toate activitatile.

un curaj care nu obose1?te niciodata sa cumuleze luminaPrincipiului Divin 1?icare este intens 1?iferm orientat spre

a-I refelecta pe Dumnezeu in fiinta lor... Cat despre numelesfintelor Stapaniri aceasta arata egaIitatea in grad cu

, Domniile 1?icu Virtutile, abilitatea de a acumula daruridivine, puteri supraomene1?ti. Ele nu abuzeaza tiranic de

PaolaQiovetti

-...

39,

foqele lor. utilizandu-Ie in mod egoist,ci urmaresc per-manentsaseelevezepesine1;)isa-1;)ieleveze1;)isubordonatiicatrerea,1itapl.edivine,caretind sa asimileze Principiulputerii, izvoruloricareiputeri~ipecare0 reflecta;pecat.posibil,ingerilor...'" , . , ' "

Si iata in sfarsit a tteia ierarhiecereasca,care, _.' "- .cuprinde Intaie.tori, Arhangheli.~i'Ingeri. Dionisiespune:"NumeleIntaietorilor indica un caracterdivinsuver~ 1?i0 putere de,comanda, care este in perfecta .consonantcl cu puterile suverane; ei se.modeleazadupaacela~iPrincipiuUnic, izvoral tuturorprincipiilor;ei,euajutorulbuneicoordonclria ierarhiilorsuverane,exprimaacestprincipiucaPrincipiuordonatorsuveran...SfantulordinalArhanghelilor,prinpozitiasacentralain ierarhieestelegata'inmodegalatatdesfintii Intciietoricat~ideIngeri...eiprimescpesearaierarhicaluminaPrincipiuluiDivin pr.ininterm~diulordinelorprimare 1?iIe transmitplini debunatateIngerilor,.carela randullor ni Ie mani-festanoua,caraspunsla sfinteleatitudinialecelorcaredevin iluminati de Divin." '

, "Cu Ingerii",continuaDionisieAreopagitul,"cumamspus,seincheie~isecompleteaza ordinele Fiintelor cere~ti,pentrucaingerii,ultimeledintreentitatilecere1?ti,poseda.caracteruldemesageri1?isunt ceimai apropiatidenoi; deaceea,maimultlordecatcelorlaltiIi sepotrive~te numelede ingeri deoareeesarcina loreste aceeadea se ocupa detot ceeace este manifestat1?imaimult, delucruriledinlumeaacea.sta... ,. Dinacestmotiv,IntelepciuneaDivinaaincredintat'Ingerilorierarhianoastra,desemnandu-lpeMihail principeal poporului evreu,1?ichemand1?ialti ingeri sa prezidezepestediferitepopoare.Deaceea,in antichitatesespuneacasestabileschotareleunuipopordupanumarulingerilorlui Dumnezeucare.::.loctotesc."1

Rezumandin final indatoririle si rolul ierarhiilorcere1?ti,DionisieAreopagitulafmnaca:"Ihteligentelecere$tisunt toate-revelatoare1?imesagerea ceeaceIe precede.

I Deut. 32, 8

'"j

'--

11

II

IiI

I,

I'

40 ingerii,fiintedelumina

Celemai elevatesunt animatedired de pumnezeu,intimpcecelelalte,fiecaredupafortelelorsunt sub tutelaentitatiloranimatedeDumnezeu.Armoniasuveran'aatuturor lucrurilor a prevazut.in dorintasa de a ajutafiintelesa se eleveze,~ase desavar~easca,dispunereafi,edireiflinteratione~iiriteligentein cadruluneiierarhiiaordiniisacre,deaceeaexistaaceastaimpaqireaierarhieiingere~tiin treiordine:primare,intermediare~iultime.,Dar pentrua fi ~imai exa_ctitrebuiesa'sRunemca eaasubdivizat~ifiecareordindupaacelea~iraporturidivine.Deac~eaceicareau atinscunoa~tereaultimadeelaradi'inallli Serafimistrigaunul la altuh, eu considerandCelaceastaseprod\,1ce,pentrucaeidorescsademonstrezecasuntprimiicaretransmitcelorIalticuno~tinteleceIeau'despreDumnezeu." , ~

in sfarsif, Dionisie acorda atentie numaruluiiilteligentelorcere~ti~ilegatdeaceastascrie:IIDupaparereamea,mal esteun lucru caremerita0 reflexieprofunda:traditiaLoghia-eispune despreingeri ca sunt miidemilioane~izecemildemiriade-repetand~imultiplicandpentruaceastanumerelecelemai mari pe care noi Iefolosim,cu intentiadea'reveiaelar,caordineleentitatilorcere~tlsunt pentrui1oiincalculabile.Multe sunt, intr-adevar, fericirile' manifestate de Inteligentelesupraomene~ti,mult supei-ioarecapacit~tiinoastrelimitatedeanumara,definitedesavar~itnumaidegandullor~idecuno~terealorcereasca,supraomen~asca,daruita,lor dePrincipiuldivin omniscient.Izvoral Intelepciunii,PrincipiuSuveran,/CauzaCreatoare,Puterecarecupriiide.~iimbra.ti~eazatoateflintele." "

-.

III"""'1

~, i/J~ ~d

I-

. Cum ai eazutdineer,0, lueeafaral diminetii;fiu al aurorei,Cum ai fost doboratla pamant,Tu, biruitorde neamuri!Tv eare-tispuneaiin inimata:''Mavoisui pana la eeruri,imi voi ridLeaseaunuldomniei

Mai presus de stelelelui Dumnezeu,Celui Puternie

Voi a$eZ8jiltul meu!in munteleeel.sfantvoipune sala$ulmeu,in adaneimilemiaza-noptii.Ma vo;ridieadeasupranorilor'$i asemenea eu Cel Preainalt voi fi.I/'$i aeumtu fepogori in iad,

ill eelemafde jos adaneuri.

I "n aceste verSete ale lui Isaia (4, 12-15) este. cuprinsapovestearevolteilui'Lucifer, "fiuldiminetil" ~i'a caderii sale. originea eonflictuluidintre ingerii fideli lui Dumnezeu~ieeieares-au alaturatingerului rebd: un mitearede-a.1ungultimpului a faseinat '

\.

"

'- 42 inu.erii,tiintedelumina

j

. .fiinteleumane1?ia inspiratpoetiide la Da,ntepana laByron.

Origeneconsideraca ar mai fi existat1?iingeri"indeci1?i",ceicarenu seputeauhotansa treacanici departealui Dumnezeu.nici departealui Lucifer.EI con-sideracadinacestecreaturiindecises-artrageomul,carependuleazatottimpulintrebine~ifau1?inureu1?e1?tesa-1?iasumepozitiiprecise.

Cand a intervenitscindarea?Evident.inaintecaD4mnezeusa-'i alunge pe Adam 1?iEva din gradinaEdenului. intr-apevar. cand au intrat ei in gradina"Ispititorul'"eradejaacolo.atent1?igatadeactiune.Pedealtaparte.chiarla fiintelecreatiei.inaintedeoqihnadinceadea1?apteazitDumnezeuavazutcatotceeacefacuse"erabun".decirevoltanu avuseseincaloco

SfantaScripturanu intrain detaliiin ceprive1?tedesfa1?urarearevoltei;eaeste-mentionatain anumitePclrti

I'

I

"\

. PaolaOiovetti 43

/

aleVechiului 1?iNQpluiTestament,dupa cum amvazut in.lsaia. Din Apocalipsalui loan aflamca Lucifer a luat cu elo par:ted~ steleledepe cer:"~iiata apareun alt semn pe

. cer:un maredragonr01?u.careavea1?aptecapete.zececoarne1?i1?aptediademepe capete:Coadalui tara0 treimedinsteleledepecer1?iIearuncapepfunant.."(Apocalipsa12.3-4)

Un alt versetbiblic SputJ.~:'~~Candoamenii auinceputsa se inmulteascape fataPamantului1?iei aunascutfete.fiii lui Dumnezeuauvazutcafiiceleoameniloreraufrumoase1?iIe-auluatdesotiipecelepecareIe-auales."(Geneza6. 1-2) .

Acestapoatefi consideratun alt posibilmotivalcaderiiingerilor1?!al rataciriilor:ingeriicares-auunitpepamantcu fiiceleoamenilor1?i-aupierdutstarealor depuritate.Dumnzeus-amaniatsi ahotaratsa-iexterminepe.toti.cu exceptialui Noe.Estepovesteapotopului.inaceasUia douatraditie.pecare0gasim.cumamvazut1?iin lucrareaapocrifaintitulata"Cartealui Enoch".nu sefacealuziela Lucifer.ramanandmisteriosraportulsaucucelpecareSfantulPavelin scrisoareacatreEfeseni(2.2)il defme1?teca "principiualputerii".Despreelsevorbe1?te1?iin Ezechiel:"Tuaveaipeceteaperefectiunii.eraiplin deIntelepciune1?ide0 frumuseteperfecta.stateaiin,Eden.gradinalui Dumnezeu;haineletaleerauimpodobitecutotfeluldepietrescumpe:cu rubin.cu topaz.diamante.cu crisolit. onix 1?iiapis. cu safir. smarald 1?iaur;tamburinele1?iflauteleerauin slujbata; pregatitepentruziua candte-ainascut. Tu erai heruvimul-pus ca saocrote1?ti...Fost-aifaraprihanain cailetaledinziuafaceriitale1?ipanas-a incuibatin tinenelegiuirea...Dinpricinafrumusetiitaleti s-aingamfatinima1?ipentrutrufia~ati-aipierdutintelepciunea.(Ezechiel28. 12-17) .

Lucifer."cel care poarta lumina" era cel maidesavar1?it.cel mai straluCitor dintre ingerii pe careDumnezeu i-a creatpentru a-L glorifica.Nu a 1?tiutsa-1?ipastrezeacest rol 1?ia ravnit sa guvernezecerul in locullui Dumnezeu.a doritsa fieautoritateasuprema.A comispacatul orgoliului 1?ia vrut sa-1?iinsu1?eascaceeace nu-iapaqinea.

..Jo-...

,,

iif'

I

44 ingeriLfiffntedelumina

Dacane gandimbine, esteacela.!?irmtiv pentru CaIieoameniise lupta intre ei.Contlictul initiatin Gerconfu:naa,pe Pamant 1?iIi impIidi pe toti. zi de zi;lfortele_bilIe~1t1iimpotrivaceloraleraului, inca de la inc~putulttmpuriIor,azica1?iieri~hiar dacaavemcertitudineacaforteIe-raulminu vorinvinge. \ .

Existenta EHavolului este parte integl\anta adoctrinei Bisericii; subiect adeseoridezbatut chiar ~i'de,catre Papi-1?i pu arareori pu~ in discutie de catmecredincio1?i... " " ' I

SintetlzandaceastadoctrinaCotradoBalducci,cweadedicatdiavoluluilungi1?iaprofundatestudii,seexpEirria'astfelin carteasa.Posesiuneadiabolica:

"Satana este inainte de toate 0 creatura a.1m'Dumnezeu,la fel ca 1?iomul,de1?ide0 natura 1?icu putem,mult superioare.Mill exact,eI esteun Inger decazut., ,

Chiar 1?iingerii, pentni a se putea bucura aefericireaeterna,au fost supu1?iun~iincercari: 0 partedinei s-au intors impotriva lui Dumnezeu 1?i.nuIi s-a millacordat, precum omului,i posibilitateamantuirii. ei fUndin momeritulFespectlvperfectcon1?tlentigestatutullor 1?ide Dumnezeu.Din acelmomentsevor~te de dembni1?ide infern..., in timpceingeriii1?i,folosescputereainscopuri~bene-,fice, demonii se"servescde'ea pentru arrealiza diferiteactiuni malefice 1?iperverse, fUnd plinLde ura 'pentruDumilezeu1?ipentrucreaturilelJmane.Ii)(J)IDllularfi~pututsa-i alunge pe toti in infern, luandu-leqJ6sibilitateade amill vatama. Dar cu 0 intentie pUna de-inte1epciune1?iplina debuna-vointa,a permiscamulti dintreei sa.r.amanape acest Pamant pentru a indeplini, intn-adevar,actiunimalefice~dar care reprezinta,e!ellsele un stimul 1?iuJ;1mijloc deperfectionaremorala. In acestsens, demonulsepoate spune ca este un instrument eficient,subordonatvointei divine,al dirui scop estede a determinafiinta sadepuna eforturiconstantepentru a evolua.Deci acestas-pectesteconvenabileconomieidivine,care1?tiesa utilizezetotul in 'guvernarealumii, chiar 1?ilucrurile cele Iilill rele,pentrua 1eorientain final spre bine:.."

"

Iii,

Ii!i~

JIjIi

j!

~

PaolaOiovetti 45

Prin unnare,un proiectextremdevast1?idecom-plex,carea rasturnatintr-un binepotentialun gestderevoltacare pareasa sem'nifice0 scindaredefinitiva:,ingerulrebelesteimpIicat,fara sa 1?tie,in proiectulde ?mantuirecainstrumentdeperfectionareal omului.careexpus tentatHlorsale, iese mai devreme'Saumill tarziu 'victorios.Aceastaesteinvataturq.Bfsericii.

~.J

!,'!Ali~d CiiglllWlojll1lirtllll/Jai-ii: Polel'

I]asimo ampla,poetica 1?ipasionanta-chiar daca. prea puti.n ortodoxa-descriere a,.revolteilui Lu-cifer 1?ia caderii sale, intr-un text singular scrisacum circa 0 suta~patruzeci de ani'de catre un modest

, muzicianaustriac,caresenume1?teJakob Lober.Istoria.acestuipersonajmeiita sa fiepovestita,la fel cum meritade altfel sa fie amintitecuvintelesale.'. .

,Jakob Lober(l800-1864) s-a nascut si a trait toataviata la Graz. in dimineata de 15 martie 1840,aces1:'omsimplu a trait 0 expertentacare I-a tulburat profund: aperceput0vocecarevene'adin apropiereainimii1?icarei-adat un ordin precis:"Iastiloul1?iscrie!", '

Acestecuvintecu siguranta au dat 0 directietotaldiferiUi vietHsale. Chiar in aceazi. Lober ar.fi trebuit sacomuniceTeatrului din Trieste, care doreasa-l angajeze

, dreptcapelmaestru,acceptareasapentruacestpostfoarteavantajospentru el. Scriind insa ceeaceVocea i-a dictatde-alungul intregiizile,a realizatca din lumeasuperioarai se transmitea0 lucrarea extraordinara,cu siguranta cuIPult maivaloroasadecatarJi putut fi"muncasa laTeatnildinTrieste.A renuntat la aceaoferta1?ia renuntat chiar 1?ila casatoriacare era programatain viitorul apropiat. Deatuncia trait aproaperetras, ca1?tigandu-1?imodest exis-tentac~lectiile depian ~ilocuind intr-Qsingura camera.

In fiecarezi. oreintregiscria ceeaceVoceaii dicta.Manuscriselenuau fosfdeloccorectate.Cand au fost-tipa-

.'

*"

~

~~~

"."

.......

..

46 ingerii,fijntedelumina

rite.dupamoarteasa,aurezultatinjur de10000depagini.o partedin scrierilelui Loberaucaracter~tiintific

~icontin descrieri~icl;tno~tiinteabsolutde neganditpentruacelevremuri:dupacatsepare,acesteinfonnatiiaufostdatepentnla demonstracalaoriginealornu esteo minteumanaci una divina.Anumiteafirmatiiale luiLober in ce prive1?teatomii. particulele elementare.cunostinteleastronomicesi multe altele,sunt astaziconfn-inarlexacte~i.perfect'inteligibileale ~tiintei,de1?ila epoca la care au fost scrise nimeni I)U era inmasunl sa precizezecat sunt de exacte.Intr-adevar,

, lui'Loberi s-a zis chiarca scrierilesaleeraupentruomul secoluluiXX. .. Cealalta.parte.ceamaiimportanta.a scrierilorlui

Loberestede facturareligioasa,fiind denumita"Nouarevelatie",0 edituraa tipariteditiagermana~iau fostfacutetraduceriin numeroaselimbi.Nouarevelatieexplicaomul ~iUn~versulde la originipana astazi,ilustreaza.proiectuldivin,reveleazasensulascunsal Scripturilor.Este 0 opera monumentala, in care gasim chiar 1?idescriereacaderiilui Lucifer~ialalaiuluisau.lat-o:"CandDumnezeu,trecandprinetapecarepentrunoivorramanetotdeauna invaluite in mister. a individualizat $i arecunoscutin el spiritul cr,eator~iatotcunoscator..s-aprodusin el0transfonnare~i0tensiuneputemicacarei-avorbitluiinsu~iastfel:"EuvreausaemandinMine),pentrua vedeaprin aceastadecesunt capabileputerileMele!"Atata vremecat nu a actionat.Dumnezeus-a pututcunoa1?tein elpeEI Insu~iintr-oformalimitata.Numaiprinoperelesaleapututsa-~irecunoascaadevarataputere~isa se bucuredeea(a1?acumfiecareartistintelegecuajutorulcreatiilorpropriiceeaceesteinlauntrulsau1?ise-bucura prin aceasta). .

Divimil a vrut deci sa creeze1?i1?i-aspus astfel: " InMine seaflalatentatoatafortaeternitatii.sa creamdeci0fiinta caresa poatadispune ca ~iMine,'de toateenergiile.

,

./

I.Voceaii vorbea lu! Loberla persoar1aintcii.EI era eonv!nsea.Dumnezeuinsu~!.iIdeterminclsaserleaeestea

, /

PaolaQiovetti 47..-,

~

in a1?afel incat sa poarteaceleinsu1?iriin caresa marecunoscpeMineinsumi!1I-

, A fostdecicrec~.tunspiritcarmais-audaruittoateputerile.pentruca Divinulsa vadatoatefortelecareseodihneauin el, in potentialitate.Dacava spun acumeaacestprimspiJ;i.tcreat.secheamaLu- -cifer (care inseamna purtatorulluminii).Yetiintelegedecese chemaastfel1?inu in altmod.E\purtain sineluminacuno1?terii~i,ca primafiintaspirituala, era in masura sarecunoasca cu c1aritate limitelepolaritatilor.interioarespirituale,

El. investitcu .atotputerniciaMea,va daviataaltorfoote.in totulasemenealui..:;acesteasunt fifntelecreate.,. daruite cu toci.tafortaspirituluiMeu. .

Lucifer,1?tiindca trebuiesa reprezintein sine 1?ipolulopusallui Dumnezeu,a crezutcaesteposibilsa.-Lcuprindain totalitatepeCreator.facandgre1?eala,dea-1?iasumalui insu1?iputerea,ca1?icumelarficre4.tin!initul.,'-FinitulnuvaputeaniciodatasacuprindaiItfinitul.Inciudaacestorlucruri,Lucifera crezutin nebuniasa cail poatefaceprizonierpe Dumnezeu.Astlels-a indepartatde la .caleaceabuna,s-a instrainatdecentrulinimii Melede.dorintanestavilitadea reuniin jurul sau fiintelecreatedeMinepentruoperasa,pentrua dominaspatiilepopu-latedefiintedeoricetip..

A aparutun conflict.0 separarea paftilor.careaavutcaefecteretragereaputerilorconferitelui Lucifer.elramanfuidlipsitde fortacreatoare.impreunacu fiin1elecares-aualaturatlui. Cerezolvareareaceastaproblema,cesepoatefacecuaceastaannatadedecazuti.caresuntasemeniunor fiintemoarte?Aveamdoua posiblilitati.Prima era aceasta:sa-l distrugpe LuciferimpreunacusuitasapentruacreaapoiJ..lI1altw.carearfi facutprobabilaceea1?igre~eala,pentrucanu poatefi creata0fiintaper-fectain sinedacaaceastaestedesprinsadeMine 1?ide

?

... ,I.I

II

,

,

I

48 ingqil fiintedelumina

VointaMea,Nu era0 dificultatesa creezma~inicaresa .indeplineasdr ordinile mele fara a avea vointa prpprie,dar. nu acesta era scolml.

Pentru a obtine lumina. auto-cunoasterii caleaurmata panaacum' era singura'Viabila. in ce mod ar fiputut Lucifer, a dirui cadere a survenit dintr-o gre~eala(datoritaorgoliuluiexagerat),sa remediezeaceastaeroare?~i unde ar fi fost intelepciunea Mea daca e1,J.nu a~ficunoscut ~iprevazutposibilitateaunei caderi? ~iinOOntedetoate,undear.fifostiubireaMea, dacanu a~fi renuntatla distrugere, gasind un mijloc intelept de a reconducefiintelepierdutela lumina cunoa~terii~idea Ie facesa-~ipastreze un. perfect echilibru al aspectelor polare? Nuramaneadecidecatceadea doua posibilitate,ceapecareo vedetiaplicata in Creatie..." .

Pentru a face.sa se inteleagamoobine complexadinamica a universului material dorita de Dumnezeu,consecinta a revoltei lui Lucifer, Vocea recurge la un' .'exemplufoarte frumos ~i sugestiv:Uncristal, odata ,. ",.cristalizatnu moopoatefi modificati~ esentasa. EI se .poatecristaliza sub formaunui romboedru,cub saudbdecaed~,dupavibratiacbrespunzatoarenaturiisale.Dacatotu~i,cristalelenu au ie~itperfectpure,estenevoiesa Ie tope~ticu ajutorulca~durii(iubirii)pentrua puteasasecristalizezedinnou,cand'(mrentulcaldal iubirii s-a racit,ceeacecorespundecu eliberareavointeivoastre.Acum esteposibilaformareaunor cristalenbi ~ioricechimistptudent~imeticulosvaputeasa obtinacelemoopure,clare~imartcristale.

Vedeti,Eu suntacestchimist!Eu topesccristaleledeveniteimpure(Lucifer~iadeptiisill)in caIduraiubirii~iIe facsa cristalizezedin nou, panavordeveniextremdepure.~titicumreu~esc:pentruaceastaestenecesarcaspiritulsatreaca,prinlumeaminerala,apoiprin ceaveg-

-~tala,animalapentruaajungeinfmalom.Dupacesufletullui Lucifervaajungesa inteleagalegilecreatiei.vatrebui .saseexprime~iin formaumana....

Pentru aceastaa fost creata lumea materiala,universulin'treg,omul.in el,dupagradullordeimpuritate

I

"

[i

I

Pao/aQiovetti 49

.spiriteleau fostimbracateinmaterie,pusefatain fatacutentatii,dureri~ilupte,in primulrandpentrua Iefacesainteleagagradat,ill acesteconditii,gre~elilepecareIe-aufatut,iar in aldoilearandpentrua Iedaposibilitateadeaseputeareintoarcela puritateaesentialadin proprialorvointa.Deci,primulesteprincipiullibertatJ-i,iarprincipiulevolutieidecurgedinprimul...ToatacreatiavizibilaconstanumOOdinparticulealemareluispiritinitialallui Lucifer~ial suiteisaledecazute.$iexilatein materie....

Vedeti,cateam facutEu din pricinaunui singuringertrufa~?Euvaspuncan-~ moofifostcreatparnantul.soarele~inici altcevadin lumeamateriala,dacael ar firamassupus... Evolutianenumaratilormei fii care inprezentsuntimperfecti.darcarepotentialsuntni~tefIinteperfecte,cre~tereacapacitatiilo'rdeintelegere,activitatile10)"din cein cemooelevateimi genereazaceamoomarebucurie.Bucuriavoastracareaparein momentulin car~ati reu~itdupa0 perioadadetrudasa va treziti0 nouacalitate,este~ibucuriaMea.,f '.

Nu se poatesa nu recunoa~temgrandoarea~ifrumuseteaacestorcuvinte,careneofera-dupaparereamea-o interpretareineditaarevolteilui LuciferimpotrivaCeluicareI-a creat~iacilli alesedeDumnezeuin iubireasainfinita,pentnia-ireaducerespectaridu-lein totalitateliberta!eala caleadivinapeingerulreb~l~ipealiatiisill.

. In continuarein text,legatdeparabola"ingeruluiratacitor",Voceaii_dalui LoberalteexplicatiidespreLuci-fer,.ingerulcazut:"InSfantaScripturanu existaversetsaucapitolcaresacuprinda!llOOmultaintelepciunedecatp~rabolafiului ratacitor...In numeleLuciferestecontinutaesentaparabolelfiuluiratacitor.Ganditi-vanumOOcatoataumanitateanu estealtcatuitcldecatdin astfelde "fiiratacitori",defiinte~~anedescinzanddillAdam.Fiecareomrecunoa~tein 'sine"fiulratacit9r"...in fiecareom,caretrille~tein luminainvataturiiMele~irena~tepriricuvant~imantuire,Eu regasescfiulpierdutatMdedragMie(aceaesentadivinadinmntasa),careseintoarcelacasaTatalui.inreclutate,toatamateriadincareesteconstituitUniversulesteoperalui Dumnezeu~iin eaesteascunsDivinul.Aici

,/

r'

.;

50 ingerH,fiintedelumina

descoperimminciuna. nltacirea.amagireadin carederivainvidia. orgoliul ~itrufia. persecutia~iapoi toateyiciile.faranumar~ifaramasura.$i aceastafalsitate.minciuna..amagiresunt considerate.din punct devederespiritual..ca fiind "Satana" si diferitele vicii care deriva in modnecesarsuntceeacesechealna"diavol". .'

. 'Lui Loberi s-amaidictat~icaproiectuldivindeareaducetoatefiintelededizuteinapoi in casa Tatalui prinintermediuldiii materieiseva realizacu siguranta. chiar"daca intr-un timp indelungat.Vor veni timpurile in carenicLSoarelefizic si nici Pamantul fizic (material)nu sevorroti in spatiul inflnit. .ci 0 magnifica noua creatie spiri-tuala cu fiintebeatifice~iperfectcon~tienteva umple dinnou spatiul infiriit ~tEu voi fi din-eternitatein eternitateEternul Dumnezeu.Tata al tuturor creaturilor.$i aceastastare beatificanu s~va sfar~iniciodata. Va fi 0 singuraturma. 0 singura stana. un singur pastor. Cand se vapetreceaceastanu poatefi spu~cu ajutorul anilor tere~-tri.$i chiardacaeua~facecunoscutnumarul.tu nuveireu~i.niciod~tasa-l intelegL..!" .J~. In baza a ceeace i-a fost dictat lui Lober, creatia

materiala va n rnijlocul prin care iubirea Divina varascumpara~isalyaspiritelecazuteimpreuna cu Lucifer.Caleamantliirii caretreceprin planul materialetelunga

. ~imaialesdureroasa.darva~far~iprin a-I aducepetotiifiii ratacitoriinapoila Dumnezeu.. . .. "Acum",it mai spuse Vocea lui ,Jakob Lober.referindu-sela totioamenii."voisuntetiGani~teembrioniinpanteculmatern.Odata.,demult,atifostcon$tienpca

. suntepspirit$ivepredevemdinnoucon$tienpdeaceasta!"...J

'i. ,

IV..

{)i~

I eologiacre~tiriaa fostinteresataintotdeaunade~nger1~ia incercatchiar sa puna.bazeleuneipropriu-ziseangeologii.Parintii bisericii~i maiapoiteologiiaudi,scutat~ianalizatdin toate.puncteledevederenaturaingerilor.misiunealor.dacaau~icorpsausuntnumaispiritpur ~imultealtele.

Nu a lipsit 0 anumita ambiguitate.banumitacontrov~rs

~\

:-......

I'

I' ,I

I'It

~-

52 ingeriLfiintedelumina

"Ar fi momentulsa ni-i aminti,mmai des,ca mini1?triaiProvideIiteiin guvernareaoamenilor."

Mai recent,in varaanului 19861?ipapaloanPaulal II-lea a vorbitin mai multeocaziidespreingeri1?iadefinitanumiteconcepte"pentrua nu sediscutadespreaceastain n~cuno1?tintade cal.{Za."Acesteprecizariaufostfacutein timpulauditilorgeneraledemiercuri1?iau.fost comentatein ziare;de altfeltemaa fosttratatadeloan Paul al II lea 1?iintr-o publicatiefoartecunoscutain Italia.

Suver:anulpontifa spus chiar ca sa teindoie1?tide existentaingerilorinseamnasa"revizuie1?ti radical.SfantaScriptura1?icuea toata istoria man-tuirii". Tot el a definitingerii ca fiind "fiintepur spirituale, libere,rationale"1?ia precizatca "adevarul despreingeriesteinseparbilderevelatia ese_ntialaacre1?tinismului,care.esteexistenta,maiestuozitatea1?iglorialui-DumnezeucarestraIucescin toatacreatiavizibila1?iinvizibWir"

Papa a amintit ca "existenta1?imanifestareaingerilornu reprezintacontinutulcentralal cuvfu1tuluidivin"si ca "in revelatii,Dumneze'uvorbesteinaintede'toatefrintelo~umane'

~154 ingedi-fiintedelumina

slujitoare-trimisesa slujeascapentru cei care vor fim01;>tenitoriimantuirii?" ( .

)n legaturacu a,ceasta,Papaciteaza~iPsatmuf90/91 care spune:CaCiEI va porunci ingerilor Sai pentrutine, ca sa te pazeazcain toate caile tale. Pe .mmnite vorinalta ca nu cumva sa impiedici de piatra piciorul tau.'

$i apoi:lisus atril?uie ingerHor ihtre altelefunctiunea demartori la supremajude~atadivina asuprasortii celor care cfti rectlnoscut sau I-au negat- peChr;istos:"Peoricine Ma va marturisi inaintea oamenilor,il va marturisi ~i Fiul Omului inaintea ingerilor luiDumnezeu; dar cine- se va lepad~ de Mine inainteaoamenilor, van lepad'at ~i el inaintea ingerjlor luiDumnezeu," (Luca 12, 8-9) ,

Acestecuvintesuntsemnificativepentnlca,dacaihgeriiiau parte la Judecata Divina, aceastademonstreazaincao dataca ei se intereseazain mod directdeviata omului."

Sa consemnam~iceeace Papa spune in legaturacu arhanghelii Mihail. Rafael ~iGabriel:"Este importantsa notam ca Biserica onoreaza in liturghii trei figuriangelice, carora in Sfanta-Script:uraIi se precizeaza ~inumele, Primul este Arhanghelul Mihail. Nufnele sauexprima sintetic atitudinea esentialaC!-spiritelor el~vate."Mica-EI"lnseamnairitr-adevar':CineestecaDumnezeu?"in acest nume este exprimataaiegereasalvatoare gratiecareiaingerii"vadfataTatalui"careeste.jnceruri.AI doileaesteGabriel. Arhanghellegat mai cu seamade misterulincarnarii Fiului lui Dumnezeu. Numele sau semnifica"putereameaesteDumnezeu"sau "puterealui Dumnezeu"ceea ce vrea sa spuna ca incarnarea cu care cr-eatia~ulmineazaestedovadasuprema a omnipotenteiTatalui.In sfar~it,al treilea arhanghel se nume~teRafael. "Rafa-El" inseamna"Dumnezeuvindeca",EI s-a facpt cunosctit-prin intermediul povestirillui Tobia din Vechiul Testa-

(ment, atat de semnific'ativain ce prive~teincrederea iningeri a fiilor lui Dumnezeu, careau totdeaunaneyoiedeprotectie,ingrijire9ighidare. .

Retlectandmaiadanc,vedemeafiecaredin acestitrei arhangheli:Mica-EI, GabrFEI 9iRafa-EI, retlectain

'l;)

.paolaQio'vetti 55

''-j

mod particular adevi3.ru1continut in intrebareapusa deSf. Pavelin EpistoJacatreevrei:"Nusuntei oaretotiduhurislujitoaretrimiseSaslujeascapentru ceicarevor mo~tenimantuirea?"(Evrei 1, 14}

Papacu aceea~iocazie,a vorbit~ide "ingerii.decazuti"~i'a explicatca impartireain ingeri-buni,~i'decazuti"nu a fost doritade vointa,diVina"ci in b_~alibertatii creaturilor eare "au fost'supuse une! probe Cll ".caractermoral.CandDumnezeui-a creatcaftintelibere.nu a putut sa nu ia in consfderareposibilitatea-dea.pacatui,dea cadeala aceastaprobe,"

"ingeriidecazutisuntspiritecreatedeDumnezeu,darcareaualessa-Lnege,"Decizie"radicala~iireversibila,la felca~i'ceaaingerilorbuni,dardiametralopusa:In loc'sa-lacceptepeDumnezeueelpUndeiubire,I-aureftizatdatoritasentim~ntuluilordeauto-suficienta,deaversiunechiar~iura carein finals-atransformatin revolta."

"Caderea",mai.afirmapontiful,"cohstain liberaalegerea acelor spirite ct:ate,care I-au renegatpeDumnezeu~idomniasa,urmanndsa-iuzurpedrepturil~suverariesf sa eliminesansamantuiriisi sa rastoarneinsu~iordIlleaintregiicr~atii,Retlectareaa:cesteiatitudiriioregasimin cuvintelepecareispititorullespuneluiAdamsi Evei:NetificaDumnezewSaUcanistezeh).(Geneza3,5),. Astfelspiritulrau urmare~tes'apatrundain.fiintaumana prin intermediulatitudiriilor de rivalitate,denesubbrdonare~iopozitiefatade Dumnezeu,careI-auindepartatde.adevaratulsensal existenteisale,"

Am puteasa credem'ca Dumnezeunu va iertanicioda.tapacatulingerilordec,azuti.Raspunsulpontifuluila aceastaproblemaafost:"Aceastasevaintamplanumai

, atat timp cat ei vor ramane in"pacat, cat il VOIi'negapeDumnez~u,dupa care vor beneficiade gratia'de'careau'beneficiat~ila inceput."

"Diavolul",acohc1uzionatPapa,"estetotuningercazut."

~

rf

~J'

~),-~, J~"'It;

~.

"

v.- ~.....'!hF 1~' ~ai ~vtil{)li.

A ' ~ude fJJ([;nJ!h~ ~ !;wlo.!htpUd :([;tWlla~ iIlwntWtIui ~({/tajPll/Jlclai'

n viatamisticilor ~ia sfintnor"intalnirile angelice"nu au fost rare. Sa' vedem cateva exemple dinsecolek trecute ~i apoi sa ne oprim mai mult

asupra unor cazuri recente,contemporane.IoaneiD :Arci-a,aparutla 30 deani arhanghelul

Mihail, pentru a-ianunta misiunea sa dea salvapatria-arhangheluls-a manifestatsub formaunui tanar, frumos~istralucitor, 0 figura ge luptator, inconjurat de ingeri.ArharighelulMihail ~i-aasumatrolul deindfumator (ghidspiritual) al loanei ~ia fost alaturi de ea tot timpul-aajutat-o sa gaseasca spada pierduta, a sfatuit-o indiscutiile cu soldatii, a impulsionat-o constant pentru areu~isa-~iindeplineascamisiunea. in timpul procesulu~,Joanaa fost interogataindelung~iin moddetaliatdecatrejudecatori, iar ea a dec1aratde muUeori ca a vazut ingeri~ica ace~tiaau inspirat-o in tot ceea ce a facut. A maispus ca de mai muUe ori arhanghelul Mihail s-a plimbatatingand pamantul cu pidoarele, ill jurul campului delupta.Acestlucru le-aparut ireal~imincinosjudecatorilor.Cu toateca a fost condamnatala ardereperug, Joana nua retrasnimic din ceeacedec1arase.

Angela din Foligno (1248-1309)a aIirmat ca a fostinundata de0bucurie imensalavedereaingerilor-" Dadinu a~fi simtit-o, nu a~fi crezut ca vedereaingerilor arputeasa-mi daruiasca0asemeneabucurie".Angela,sotie

I]

~imama, se covertisein 1285 dupa 0 viata care a fostdefinitadebiografica "decazuta".A primit confesiunea1;>ia mceput un drum mistic care a jacut-o sa devina sotiaperfectaa lui Iisus, care-i apanise de mai muUe ori inviziunilesale,impreunacu ingerii. ' . .

Agnesa din Montepulciano,0 alta q1isticadin EvulMediu, aprimit-spun cronicile-in;ai bine de 10 ori'comuniuhea din mclinileuIiui inger, care a ajutat-o sanu~~iintrerupa legaturaC,ilDumnezeu, iar de mai multeori a fost "consolatadeviziunea ingerilor".De la un ingera primit chiar indemnul dea ridica 0 manastire.

SfantaRosa din Viterbo(1235-1252),carechiar dela varsta de 7 ani ~i-amanifestat dorinta de a intra lamanastire~ia carei scurta viata a fost plina devindecart~ideevenimentemiraculoase,a povestitdespreaparitnle'

frecventealeunui Ingerj care 0 anunta despre

evenimenteleviitoare.printre care1?imoartealui Frederic al II-lea.

D~dicam unspatiumaimarepentrusian ta Clara dinMontefaJco (1268,-l308), numita ~iSoraClara a Crucii datorita.marii sale devotiuni'fata de crucifix. Clara

'er'a 0 fetita foarte'.frumoasa, de 0 familie

aleasa, ~i inca de lavarsta de 6 ani a cerut~ia obpnut dreptul dea intra in cClsa derugaciuni creata demaica superioaraloana. Toata viataClarei este marcatadefenomene extraor-

" Paolaaiovetti

~':1

57

1J1'14r

"-...

Ii1'

Iii

II 'I1 A. .&;;.Ii

f!

'-

1,1

Ii

!!. 58 ingerii,fiintedelumina

dinare.maJalesviziuni 1?iapari~ divine.ingeriii-au aparutClarei de multe ori. tnai ales in timpul viziunilor despreviata. crucificarea 1?iinvierea lui Usus. impiedicata de aprimi comuniunea alaturi de alte maiei. ea a primit-o-citim in croniei-in 'eelula'sa. de la insu1?iUsus. "insotitdemultiingeri". -

Chiar 1?iloana. sora Clarei, s-a bucurat devedereaingerilor. ea "a fost raspUititapentru inoeenta1?ipentruviata sa foarte pura 'prin faptul ca un Inger al LuiDumnezeuaproapein fiecarenoapte.in ultihlii SIDani deviata.coborala ea1?i0 faceasa auda-stmeteIeparadisului..De aceastagratie.s-a bucutat1?iClara". Demulteori.cele.douasuroriauauzitimpreunamuzicacelesta1?iauv

'-

It

':1I"i,/IiI,I

I

60 ingeriLffjntedelumina

d'j

stralucitardecatprfmui",de ierarhie'superiaara,carearamas cu ea pana la maarte. In apropiereamartH,Francescaavazutingerulcateseacuavitezadin cein cemaimarefirelepanzei,carereprezentauviatasa 1?icareacumse aprapiade sfar1?it.Fresceledin seeal XV-lea,.apera lui Antaniazza Ramana, care arneaza capelamanastirii 1?icare a prezinta pe,sfanta in campaniaingerului,stau ca marturiea faptuluica ingerul :iI.fostpermanentalaturideFranc~sca,carea fastfaarteiubitade catr,epapulatiaRameidin cauza,generazitatiisaleextraardinare1?ia vindecarilarmira~ulaasepe carele-arealizat.' , '

Sfantul italian, Francisc din Assisi, a primit'stigmatelein 1224pemunteleVema" undeseretrageadeabicei pentru meditatie 1?irugaciune; in acea pe~iaadaadeseari el,se gandea 13 arhanghelul Mihail. Intr-adimineata, in timp ce era absarbit in caritemplatiasacrificiului lui Iisus, fUnd lntr-a tatala salitudine, vedevenind catre el un serafim ~u1?asearipi inflacarate, cuaspectulunui amcrucuicat. In timp cecantemplaaceastaviziune spirituala a simtit ca cevamaret 1?imisterios'sepraducea in fiint~sa-1?i imediat a realizat ca pe mfunile1?ipiciaarelesale aparusera rani care pareau praduse decuie graase,ip.timp ce1?ipieptMIincepusesa-i sangereze.

lata acest fapt in descriereaclasica a SfantuluiBanaventura din Bagnaregia (1217-1257), c~re traind,aproapein aceia1?iperiQadacu Sfantul Ftancisc ayututsa se dacumente4e asupra fiecarui detaliu: "Intr-adimineata, in timp ce se pregateaintr-un lac izalat'dinmunte pentru mamentul sfant al Pa1?telui, a vazutcabarand din cer un Serafim cu 1?asearipi de facstralucitaare.Cand acesta,intr-un zbar rapid, a ajuns inzana in care era Francisc, intre aripi a aparut imagineaunui amcrucificat,cu mclinile1?ipiciaarelerastignite.Dauadintre aripi s-au ridicat deasupra capului, daua s-audeschi~pentru zbar 1?idaua i-au acaperitcarpul.

In fataacesteiviziuni, Sfantul ramaseuimit, in timpce inima sa a fast cuprinsa de un sentimentcamplexdetristete, dar simultan ~i de a bucurie faarte mare. Se

i

\.

"

,":1

.J.,~

Paalaajavet~ 61.

~ I

bucpra, de fapt, de dragasteacu care se vedeaprivit de'Usus careii aparusesub farmaimaginii Serafill1ului,darvazandu-l crucificat, sufletul sau se simtearanit de faculuneidurerinesfar1?ite. '

, Era incantat de aceastaviziune',careIi pareairisa.deneinteles,1?tiindbinecadurereanu sepotrive1?tedelaccu beatitudineaunui Serafim.In final.insa,DumnezeuI-afacutsa iriteleagaca aceastaviziunei-a fast aferitadecatrePravidentaDivina.ACestferventadaratarallui Iisusa fastprevenit'cavafi trahsfarmatin tatalitate,ajungandsa fieasemenilui Usus. . ,

Cand vtziuneaa disparut, aceastaa lasat in inimahii Francisc a minunata fervaare.Dar 1?i~ncarnea luiramaseseraurmele semnelarnu mai putin minunatealeiubirii sale nesfar1?itepentru Usus. Imediat, au inceputsa-i apara pe mfuni 1?ipepiciaare semnelecUlelor, a1?acumIeviizuseputin maidevremein aceaimaginea omuluicrucificat. ~i umarul drept arata ca 1?icum ar fi faststrabatut de a IC!llce,fiind acaperit de a rana ra1?ie,dincare curgeasange. .

Daar dupa'multe ezitari Sfantul a povestitcanfratilar smceea ce i se petrecuse,relatandu-Ie taatedetaliileviziunii. ?fantul Bonaventuraadauga:"Cel careii aparuse i-a spus 1?ianumite lucruri pe care el nu le-arevelatnimanuL Trebuie sacredem,deci,caacelecuvintealeSerafimuluiau fastatatdemisteriaasejncatacelbarbat,nu a cansideratca trebuiesa Ie dezvaluie".CanfratilorsalFrancisc le-a spus: "Secretulmeu estepentru mine".'

.~' In viata Sfantului Francisc ingerii au avut un ra1impartant.Deexemplu,vecheabisericadedicataFeciaareiMaria, aflata in 'aprapierea lacalitatii Assisi, numit"Parziuncala", era numita chiar din antichitate SfantaMaria a Ingerilar."Acbla",paveste1?teSfantulBanaventura,"erau frec:ventevizitele spiritelar celeste". ~i SfantulFrancisc, dataritadevatiuniisalefata deingeri 1?idataritaiubirii salefaartemari pentru Mama lui Usus,a restauratbiserica si s-a stabilit acal6alaturi de canfratii sm.

I .' .AdesearimuzicaangelicaI-aalinatpeSfant."Odata,

cand'erafaartebalnav1?inu seputeami1?ca,fUndatatde

J,~,'

'II

"'

.,

62 ingerii,'fiinfe"deluminasHibit din cauza infirmitatilor sale",spune SfantulBonaVentm;a,"a.dorit sa asculte sunetele anumitorinstrumentecaresa-ima."1gilie~ufletuL$i iatacadintr-odata,pentrua satisfacedorintaSfantuluia venitun cordeingeri..." . . .

Muzica i-a produs Sfantului "0 asemeneabucurie, indit acrezutcasegasea,dejaintr-oaltalume".Muzicaafost auzita 1?ide confratii sm cei mai apropiati.

. Devotiunealut$fantulFranciscpentruingerie1:1tedescrisadeSfantul Bonaventurain urmatorii termeni:"Cuoinseparqbilalegaturadeiubire eraunit cu ingerii, acestespiriteceard de"focul"iubirii divine,cu acestainflacarandsufleteleale1?ilor.Datorita devotiunii fata de ei, ince'pand'dela sarbat6areaSfinteiMarii,apostit40dezile.rugandu-sein continuu. Mareasa dorintade a salvatoatesufletele,nfaceasa fie devotatin mod specialArhanghelului Mihail,acesta avand sarcina, 'dea "infati1?clsufletele"lui Dumriezeu".

Sfantul Fran-cisc a fost primulstigmatizat al catoli-cismului, ranile luiIisus, aparute in modmiraculos in fiinta saau fostautentificatedemartori ce se aflaudeasupra oricareisuspiciuni, martoricare au sugeratvoca-tia sa de a continuaoperade salvarea luiIisus.

. Multe secoledupa aceea,mult maiapropiatdenoi in timpPadre Pia de la'Pietralcina primeastigmatele intr-un

IiiI'

r'

:Jl~

/;,

!H'iI11

II'

i!

1;1',

1'"

,).

~~,

~

!II.

,~

1t.~,

Faola Qiovetti, 6~

".1.'

,mod asemanator. Francisc Forgione, ace~ta fHndadevaratulnume allui Padre Pio. a simtit demic vocatia

. sa de.preot1?ichiar d~la varsta de cinc{ani, in 1892,a .avut primelefenomeneparanotmale,extaze1?iaparitii. 0vedeapeFecioaraMaria,aveaviziuneainimiisacrea lui ,.Iisus. La aceea1?ivarstaau inceput ins.a1?i"aparitiilediabolice",care"precumascrisPadreP~oirisu1?iinjumalulsau, "aufostsub formeobscene$i chiarbestiale".Erauprimeleatacurialenlului,.careI-autulburatpePadrePiotoataviata.0 viziuneinsa i-a dat forta1?iI-a sustillutmereu:s-a vazutalaturide~'unbarbatmaiestuos,de 0rarafrumusetestralucitorcaun soare'" carehiandu""ldemanaI-a incurajatcu,0invitatieprecisa:Vinocu minepentru ca astfel vei putea'sa lupti ca un luptator

-' adevatat.In bataliilenume'roase 1?idure, pe carePadre Pio a trebuit sa Ie sustina impotriva raului.personaju~luminos(upInger)i-a fostmereu_alaturi,I-aajutat1?ii-a datforta.In primaviziune,I-a asigurat1?idevictoriafinala: '

FranciscForgioneaimbra~athainadecalugarin 1903.s,iafostnumitpreot1?apteanidupaaceasta.Panain 1916 p ramasin casa parintHor,din cauzasanatatiisale precare,apoi a fost invitat la Sfantul GiovanniRotondo.pentruarespiraunpicdeae(curatdemunte- ,aceasta, ar fi trebuit sa fie0 1?ederep,rovizorie,careinsa a,durat mai bine'de 52 de ani, de fapt pana la moarteasa.

, Tanarul frate s-a'facut cunoscut curand-chiar'inainte dea primi stigmatele.Oameniiau descoperitin elun trimis allui Dumnezeu1?iau inceput sa vina la el innumar foarte mare. Padre Pio ramanea si 19 ore inconfesional.fiind in mod constant asaltat'de "0 multimede sufleteinsetatede Dumnezeu". '

In searade 5 spre6 august 1918PadrePio aprimitmisterioasarecompensa.divina-in timp ce Ii confesapecredincio1?iism. dupa-amiaza p..ela ora 5 i-a aparut un"personajeelest"careaveain mana"un fel de uhealta,.caresemanacu 0teavalunga defiercu varful bineascutit1?icare parea ca.abiaie1?isedin foc".Cu' aceasta,linealta"personajul celest"n lovi pe.Padre Pio "in suflet"-urma~

jj

';0.,:'.f

..

64 ingerH,fjin~edelumina

un geamat,'un spasmfara sfan;;it:Era primul stigmat,aceladepetorace. . _ '

in 20septembrieataceluia~ian,dupa slujba,operaafostdesavar~itainca0datacuajutoruluneifiguriangelice.lata descriereafaptelor, chiar cu ajutorulcuvintelorlui Padre Pio: M-am vazut in fata unuipersonajmisterios,asemanatorcueelpecareI-amvazutin searade5august,fIinddiferitdeacestactoarpentrucaaveamilinile,picioarele~icoastelesangerande.Vedereasa m-a uimit, iar .ceeace am simtit in acelmomentinminenu a~puteasa va spun. Simteamca mor ~ia~fimuritdacaDumnezeunu ar fi intervenitpentrucasa1;11asustina.Viziuneapersonajuluiseestompa~ieu vedeamcamilinile,picioarele~fcoastelemeIesangerau.Imaginati-vastareape caream experimentat-0 atl,mci~ipe caredeatunci0 experimentezcontinuuaproapein fiecarezi".

in cazul unei alte mari misticecontemporane,TeresaNeumann, contemporanaeu Padre Pio, yomdescoperi0 legaturapermanentacu ingerii.inaintedeavorbidespreaceastaestenecesarsa mentionam'unele.lucruri .despreTeresa,care s-a.nascJt intr-un sat

"I

lI;"

I -

l

'I

,

iJ

,

!'{,11

I.

'

,.,

!;/ 66 ingerii,fiintedelumina

Postul"sau.tdtal,careadurat36deani;a fostcontrolatde.diferitecomisii,careaufoststabilitelaRatisbona,regiuneadecaredepindeKonnersreuth~iafost declaratautentic,

, in modoficial. 'Stigmatele, postul ~i viziunile au fost. 0

caracteristica constanta in viata Terezei. Stigmatele 0dqreau in mod continuu ~isangerauin timp\11viziunilorde vineri. Postul era in mod clar un simbol al valoriieuharistiei-Terez'a spunea, de fapt, ca traia"ca.Salvatorul",adica anafuraconsacratapecare0primeainfiecarezi, a fo$tceacarea sustinut-o de-a lungul celor36deani. I .

Vizi.unileerau pentruTereza0 componentapracticcotidianaa vietii sale.Ele erau caracterizatede0pierdereo con~tiinteifizice, care 0 faceau sa pfarda instantaneulegatura cu timpul ~icu'10cul iricare se afla, facand-oinsensibila la orice lucru terestru.Acesteviziuni priveauatat chinurile cat ~imoartealui Iisus, dar ~iepisoadediniviataLui, saudin aceea.aFecioareiMaria,a Sfintilor~ia 'apostolilor.In timpul viziunilorTeresa vorbeain aramaica '~iin alte,limbi'pecarein modnormal nu Ie cuno~tea(ca0taranca siq1pla,ea vorbea,claardialectul dinsatul sau):fapt autentif)cat de catre experti ~i de catre profesoriuniversitari. Intre 0viziune $i altC[lTerezatreceaprin eeep'cea fostnumita" stare de repaos",ill care descria eclorprezentieeeacevazuse~iraspundeaintrebarilorlor. DemaimulteoriTeresaNeumannaavutcaobiecta1viziunilorei lumeaangelidi-cu ingeriidesprecarevorbe~teBiblia~iingerulsau pazitor.Ea pereepeaprezentapropriuluiInger pazitor :n vedeaIn dieaptasa,'ca un ,"barbatluminos" ~ivedea~i ingerii vizitatorilor sai: Teresamehtionaea ingerul sau estecel care 0 prot~jeazadedemoni,~i0inlocuie~tein cazdebilocatie(eaafostvazutadeseoriin doua locuri simultan). 0 ajuta in situatiidificile. ' ,

Teresa avea~f darul de a asista la treeereamuribunzilorpelUII1eaceala