3 Anatomie Os Si ATM

8/17/2019 3 Anatomie Os Si ATM

1/8

2- Anatomie oasele + ATM

OASELE MAXILARE

MAXILA

– os pereche– formează etajul mijlociu şi inferior al feţei

– clinic prezintă 3 zone distincte:etajul superior (suprastructura sau zona oritară!

" face joncţiunea cu aza craniului" conţine celule etmoi#ale care amortizează presiunile transmise #e #inţii anteriori

etajul mijlociu (mezostructura sau zona nazo"sinusală! care se #ez$oltă cu respiraţia%etajul inferior (infrastructura sau aza osoasă ma&ilară! se concentrează presiunile transmise #e #inţi

–

Corpul :- osa canină'" proeminenţă #eterminată #e $rful ră#ăcinilor #entare" rol important ' refacerea aspectului facial e&tern" şeile protezelor treuie să urmărească acest aspect

- fosa canină (scoitură!- )n spatele #e fosa canina" #easupra ră#ăcinilor *M se află o" reprezintă un reper chirur+ical important #e trepanare a sinusului ma&ilar

" +aura infraoritară" supero"me#ian #e fosă" reper ,n anestezia ner$ilor #entari superiori şi anteriori

- -uerozitatea ma&ilară

" rol ,n menţinerea şi stailizare protezelor (pol inferior% #istal% lateral!" reperul anatomic pt anestezie (la ner$ii al$eolari superiori şi posteriori!' creasta zi+omato.malară/

– 4 Procese" zigomatic se lea+ă #e osul zi+omatic" frontal participă la formarea foselor nazale" palatin formează planşeul ca$ităţilor nazale şi palatul #ur

" 0 oase incisi$e" 0 procese platine" 0 lame orizontale ale proceselor palatine" suturi' incisi$ă% palatină me#iană (me#io.sa+itală!% palatină trans$ersă" spina nazală ant1post% +aura incisi$ă (palatină anterioară 2 ner$ul nazopalatin! +aura palatină post

"alveolar '

" orientat olis sup"inf şi me#io"lateral astfele 34 joncţiunea cu corpul ma& mai mică ca mar+/ Lieră" se re+ăseşte această ,nclinare şi ,n inclinarea #inţilor ma& şi ,n rezorţia centripetă a crestei/" Alcătuit #in os spon+ios #elimitat #e 0 corticale una e&ternă (mici orificii permite tra$ersarea anest!

şi una internă (lamina #ura se inseră li+amentele #entare!" prezintă ca$ităţi numite al$eolele #entare separate prin septuri inter#entare si interra#iculare" pe $ersantul e&tern sunt proeminenţe #enumite ju+a al$eolaris


2/8


3/8

A-M

IT$%– articulaţie #e tip

+in+limo (permite rotaţia!artroi#al (permite translaţia!cu capacitate re#usă #e #iartroză (mişcări liere!/

– articulaţie =compusă> (34 cel puţin trei oase!/ *tA-M 'con#ilosul temporal#iscul articular (neosificat!

– sin+ura articulaţie moilă ale cărei suprafeţe nu sunt acoperite #e cartilaj hialin/

&' (#P$A)A*A %(%A( T,MP%$AL

,minena temporală sau tu.erculul articular– formată #in ră#ăcina trans$ersă a procesului zi+omatic al temporalului/– forma unei pante con$e&e limitate inferior #e o muchie (limita e&cursiei ma&ime a con#ilului man#iular!– lun+ime #e apro&imati$ ? mm– ,nclinare me#ie #e 0@"


4/8

3' APA$AT#L !I(CAL 0M,I(C#L1:ene– prelun+irea intraarticulară a ten#onului muşchiului pteri+oi#ian lateral/– *ri$it #e sus are o formă o$ală sau patrulateră/– aţa inferioară% corespunzătoare con#ilului% este conca$ă ,n amele sensuri/– aţa superioară% corespunzătoare fosei% este con$e&ă posterior şi uşor conca$ă anterior/– El se inseră% prin e&pansiuni sau aripioare% pe tuerculii me#ian şi lateral ai con#ilului şi pe faţa posterioară a

colului man#iular/– 5on#ilul şi aparatul #iscal formează astfel un comple& anatomic şi fiziolo+ic in#isociail% comple&ul con#ilo"

#iscal% el ,nsuşi strns le+at #e fasciculul superior al muşchiului pteri+oi#ian lateral% comple&ul con#ilo"#isco"muscular/

Lama tendinoasă prediscală– este o+at iner$ată şi $ascularizată– primeşte #ouă inserţii musculare #e importanţă ine+ală şi #i$er+entă'

antero"me#ială' unică şi orizontală% fasciculului superior (sfeno"pteri+oi#ian! a pteri+oi#ianului lateralFantero"laterală' #ulă şi $erticală% fire #in fasciculul posterior al muşchiului temporal

fire #in mar+inea post a fasciculului profun# al muşchiului maseter/– sistem #inamic pre#iscal protector al A-M 2 aparatul tensor

!iscul propriu-zis

– a$ascular şi lipsit #e iner$aţie– orice leziune #iscală $a fi ire$ersiilă/– lentile firo"conjuncti$e% suple% ine&tensiile/– *arte

ant"inf (0 mm +rosime! situată pe $rful sau uşor ,n spatele părţii celei mai inf a tuerculului articularF post"sup (B mm +rosime! situată pe partea cea mai ,naltă a con#ilului% ne#epăşin#u"l ,napoiFinterme#iară (: mm +rosime! centrată natural ,ntre cele #ouă suprafeţe articulare osoase/

Această zonă este #eseori suiectul uzurii şi perforaţiilor/*osterioară ' #iscul trimite prelun+iri spre tuerculii me#ian şi lateral ai con#ilului% care a#eră şi la faţa

profun#ă a capsulei% permiţn# #iscului #oar mişcări #e rotaţie sa+itală/ 9acă o aripioară ce#ează #iscul $afi tracţionat #e partea opusă #e către aparatul tensor/

Z ona .ilaminară retrodiscală – lama comună'

" circa @ mm" lun+ timp confun#ată cu #iscul" reprezintă se#iul perforaţiilor mai ales ,n partea sa lateralăF

– lama inferioară:" #e natură cola+enică" reprezintă porţiunea terminală a ten#onului muşchiului pteri+oi#ian lateral" se inseră pe faţa posterioară a colului un#e se uneşte cu periostul la un ni$el relati$ jos (:; mm!/" $eritail ten#on al lui =Ahile> al acestei articulaţii% putn# fi se#iul

G ten#initei% #ezinserţiei% ,ntin#erii responsaile #e #eplasările #iscale şi #e #isfuncţiiF

–

lama superioară: " +roasă" ine $ascularizată" elastică" se inseră la ni$elul scizurii 8laser " funcţie #e rapel (li+amentul #e rapel al lui *oirier! fa$orizn# re,ntoarcerea #iscală/

– re+iunea interlaminară" spaţiu triun+hiular" umplută cu ţesut suficient #e la&" conţine numeroase ple&uri $enoase (+enunchiul $ascular al lui Hener! "4 amortizor hi#raulic san+$in ce se umple la #eschi#erea +urii şi se +oleşte la ,nchi#ere/" zona o+ata iner$ată (ner$ul auriculo"temporal% maseterin% temporal profun# posterior! "4 ,n caz #e hiperpresiune% se#iul #urerilor şi punctul #e plecare al refle&elor/" sursa principală #e lichi# sino$ial" in urmare leziunile acci#entale sau chirur+icale pot fi sursă #e #isfuncţii şi artroză/


5/8

4' CAP(#LA:– manşon firos #e natură cola+enică– ,n trunchi #e con cu aza superioară inserată ,n sus ,n jurul suprafeţelor articulare şi ,n jos la ni$elul colului/– a#eră intim ,n jurul #iscului 34 ca$itatea articulară #i$izată ,n 0 comp #e #im ine+ale şi cu funcţii #iferite'

" suprameniscal (temporo"meniscal! #e translaţie" sumeniscal (con#ilo"meniscal! #e rotaţie/

– Jascularizată şi iner$ată– tapetată pe suprafaţa sa intraarticulară #e sino$ială/

G Sino$iala mai aun#entă ,n compartimentul superior/

G ea secretă lichi#ul sino$ial 'culoare +alen palăaspect $scos#ializat plasmatic

o+at ,n electroliţi% aci# hialuronic% proteine şi mucinărol' trofic% lurifiere/

' LIAM,T,L,

ArticulareGene

– natură cola+enică– ,ntinse #e la aza craniului la colul con#ilului– ,ntăresc faţa me#ială şi laterală a capsulei

ligamentul lateral:

– se inseră ,n sus pe tuerculul zi+omatic ant şi mar+inea laterală a fosei +lenoi#e şi ,n jos pe col/– nu inter$ine ca stailizator al articulaţiei 2 rol cu$enit muşchilor 2

ci ca sit propriocepti$ #e control al mişcărilor articulare/– limitează pasi$ mişcările ,n jos şi ,napoi

punerea sa ,n tensiune $a schima mişcarea #e rotaţie ,ntr"una #e translaţie

ligamentul medial:

– mai suţire% mai puţin rezistent ca prece#entul– se inseră ,n sus pe aza feţei laterale a spinei sfenoi#ului şi ,n jos pe colF

,traarticulareGene

– pseu#oli+amente cu semnificaţie mai mult apone$rotică #ect li+amentară'ligamentul sfenomandibular:

" se ,ntin#e #e la spina sfenoi#ului la spina Spi&/" Mai frec$ent s"a oser$at că #epăşeşte scizura 8laser #e un#e se prelun+eşte cu li+amentul malear

anterior #e$enin# li+amentul maleo"man#iularFligamentul stilomandibular:

" #e la $rful apofizei stiloi#e la un+hiul man#iular pe faţa internăFligamentul pterigomandibular:

" #e la croşetul aripii me#iale a pteri+oi#ului la re+iunea retromolară man#iularăFligamentul timpanomandibular:

" prost in#i$i#ualizat% reprezintă partea postero"laterală a apone$rozei interpteri+oi#iene/

5'6A(C#LA$I7A*IA 8I I,$6A*IA– ramuri #in ma&ilara internă şi temporala superficială– auriculo"temporal% care pro$ine #in ramura ma&ilară a ner$ului tri+emen/


6/8

T,9ICA !, ,XAMIA$, A ATMInspectia re/iunii tempro-mandi.ulare

– asimetrii stan+a"#reapta #atorata tumefactiei% #eformarii sau infun#arii/– poate fi #e natura inflamatorie% infectioasa% tumorala sau traumatica– suiectii foarte slai' se poate $e#ea la inspectie e&cursia capului con#ilian

Palparea permite aprecierea'

" amplitu#inii miscarilor con#iliene pe panta tuerculului articular (normala% hipo sau hiprmoilitate!" e&istenta saltului articular " e&istenta #urerilor (t cantificat si notat in fisa!" simetriei miscarilor con#iliene (S 9!

Preauricular (pe fata laterala a articulatiei)

– se in$ita pacientul sa faca cate$a miscari #e #eschi#ere"inchi#ere pentru G repera locul con#ililor – se in$ita pacientul sa inchi#a +ura

9e+etelor plasate simultan la ni$elul pielii #in #reptul A-M% in fata tra+usului% une e reperat . usoara presiune G K #aca #e+etele se pozitioneaza mai anterior cu :cm se $a palpa #e fapt fasciculul profun# al maseterului% semnificatia #urerii fiin# astfel musculara/G IM in can# pacientul stran+e #intii nu treuie sa simtim nimic

– Miscari #e #eschi#ere"inchi#ere pentru a analizae&cursia con#ililor pe panta articulara' normala

limitata (con#ilul nu parcur+e intrea+a lun+ime a pantei articulare! e&a+erata (con#ilul #epaseste polul inferior al eminentei articulare!

uni" sau ilateralsimetria miscariie&istenta saltului articular (saritura a con#ilului peste un ostacol% ca o #ecrosarea a man#iulei!

" uni sau ilateral" in cursul miscarii #e #eschi#ere% sau si in cursul celei #e inchi#ere" in lateralitate% #eseori si in propulsie" #iscret pana la foarte puternic

Preauricular (pol posterior)

– *alparea preauriculara poate fi completata cu palparea polului post al con#ilului% can# pacientul #eschi#e lar+ +ura9e+etele se rotesc si se palseaza in locul ocupat anterior #e con#il/G In cazul #epistarii unei #ureri la aceasta palpare se poate suspecta o capsulita (inflamatia capsulei articulare!

sau o retro#iscita (inflamatia tesuturilor articulare retro#iscale! Endoauricular (la nivelul partii sale posterioare)

– se face plasan# simultan in#e&ul in con#uctul au#iti$ si policele in fata tra+usului/– nu e recoman#at' se preseaza cartilajul canalului au#iti$ peste partea posterioara a articulatiei

G poate pro#uce e&istenta unor salturi sau z+omote care in mo# normal nu ar aparea/G #atorat fie tesuturilor auriculare comprimate% fie presiunii #i+itale care poate #etermina #eplasari ale articulatiei/

Auscultatia 0cu un stetoscop! G intr"o articulatie sanatoasa nu se percep #ecat usoare z+omote #e +lisare/ G *atolo+ic 'a' cracment'– acestea se insotesc la palpare #e salt articular – umar poate fi unice la #eschi#ere sau #ule sau reciproce la #eschi#ere si la inchi#ere (=reciprocal clicin+>!– Intensitatate poate fi #e la #iscret percepute #oar #e pacient (care relateaza ca =ii pocnesc articulatiile>!

fie #e intensitate mare% percepute si #e anturaj

– fiziopato'" ele apar can# unitatea con#il #isc a #isparut (ruperii insertiilor #iscale #e pe polul con#ilian lat sau me#ial!" #iscul nu mai poate urmari miscarile con#iluluiG #eranjament intern tip #eplasare #iscala re#uctiila (99R!" IM' #isc situat usor mai anterior #atorita tractionarii antero"me#iale #e catre muschiul pteri+oi#ian lateral" In momentul #eschi#erii ucale la un moment #at con#ilul $a trece peste partea posterioara a #iscului (care

este mai in+rosata! si se $a centra pe #isc% #e un#e saltul articular si cracmentul/" In continuare comple&ul con#il"#isc $a translationa pe panta articulara pana la #eschi#ere ma&ima/" La sfarsitul miscarii #e inchi#ere capul con#ilian $a sari #in nou #e pe #isc% situan#u"se posterior #e acesta%#e un#e cramentul si saltul articular #in inchi#ere/

– 5racmentele sunt e$aluate in functie #e pozitia man#iulei in #eschi#ere ca'" precoce' apare in primii :@ mm #eschi#ere ucala" interme#iar' apare intre :@"B;mm #eschi#ere ucala

" tar#i$' peste B;mm #eschi#ere ucala.' crepitatiile'– z+omote perceptiile pe tot parcursul miscarii #e #eschi#ere sau inchi#ere ucala– #e intensitate sonora mai mica– #escrise #e pacient ca un z+omot #e pasi pe nisip– fiziopato' frecare a suprafetelor osoase (artroza% perforatii sau mo#if structurale #e+enerati$e ale #iscului!


7/8

T,9ICA !, ,XAMIA$, A MI(CA$IL%$ LIMITA MA!I"#LA$,

Cantitatea 0amplitudinea1 miscarii limita - Deschidere maxima

–


8/8

!ia/nostic musculo-articular

!" #$normal% &$normal% rectilinieA-M sanatoasa fara afectare musculara

'" #$normal% &$sinusoidal cu cracment unilateral #eplasare #iscala re#uctiila (99R! unilaterala/G articulatia afectata este incetinita in miscare pana can# con#ilul reuseste sa treaca peste polul post al #iscG In momentul captarii #iscului apare cracmentul si saltul articular

B/ #$normal% &$* (deviere spre D% apoi % apoi re$enire la linia me#iana!% salt articular% cracment in fiecare art99R ilateral si asimetric/

+" #$micsorat semnificativ% &$liniar cu lipsa cracmentelor #eplasare #iscala ire#uctiila (99I! ilaterala/

G #iscul articular mult tractionat spre inainte in IM 34 capul nu mai poate capta #isculG 5on#ilul jenat #e meniscul pliat si nu $a putea face intrea+a e&cursie pe panta tuerculului articular%

locan# miscarea #e #eschi#ere ma&ima a +urii/(=close# loc>!/G E&ista posiilitatea ca z+omotele articulare sa se re+aseasca #upa o $reme% prin frecarea suprafetelorosoase in zona retro#iscala si se poate ameliora #inamica man#iulara prin #eplasarea pro+resi$a a#iscului inainte% impins #e con#il% prin intin#erea insertiilor retro#iscale (recuperarea translatiei! sau prin

elo+area li+amentului lateral (cu accentuarea rotatiei fara translatie!/

@/ # deschidere $micsorat dar # propulsia si lateralitatea normale afectiunea proail #e ori+ine musculara/

" spasmului pe musculatura ri#icatoare(musculatura care nu este responsaila in mo# esential pentru miscarile #e propulsie si lateralitate!

" latero#e$iere a man#iulei in functie #e pozitia muschiului ri#icator afectat/E& ' spasmul m maseter 34 #e$ierea ipsilateral cu muschiul afectat

spasmul m pteri+oi#ian me#ial 34 #e$ierea pe partea opusa a muschiului afectat

," #$usor micsorat si &$laterodeviat 99I unilaterala pe partea pe care are loc #e$ierea/

E&ista posiilitatea ca con#ilul sanatos sa #ez$olte o hipermoilitate care sa compenseze con#ilului patolo+ic/9ia+nostic #iferential @"C ' test oeson

" in#e&ul pe mar+inea incisi$ilor inf si policele pe mar+inea celor sup G pt a mari pasi$ #eschi#erea ucala/" treuie o presiune mo#erata% ferma% lenta pentru a nu pro$oca #ureri inutile pacientului/" 9aca senzatia e =moale>% amplitu#inea poate creste usor 34 proail muscular" 9aca senzatia e =#ura>% fara o crestere a amplitu#inii #eschi#erii 34 proail articular

-" #$ usor marit si &$deviat ( de partea sanatoasa% opusa condilului care subluxeaza)hiperla&itate capsulo"li+amentara sau sulu&atie unilaterala/

#e partea afectata con#ilul face o e&cursie e&a+erata #epasin# polul inferior al eminentei articulare%#iscul articular pozitionan#u"se posterior #e con#il in pozitia cu +ura #eschisa/

." #$mult marit si &$rectiliniu% nedeviat

subluxatie bilaterala" #atorata rela&arii structurilor capsulo"li+amentare si a aparatului #iscal/" 5on#ilul poate fi situat in fata meniscului in IM iar in #eschi#ere ma&ima con#ilul poate #epasi

tuerculul articular/" iperla&itatile pot e$olua spre

sulu&atii (re#uctiile spontan!lu&atii a#e$arate ,n care% la #eschi#ere ucală forţată% con#ilul se lochează ,naintea eminenţeiarticulare% #iscul fiin# situat ,napoia con#ilului% con#ilul nu poate re$eni ,n fosa +lenoi#ă jenat #econtracţia muşchilor ri#icători şi #e #isc/ (=open loc>! G re#ucere manuala prin meto#a elaton

Documents

3 Anatomie Os Si ATM