ASEPSIA SI ANTISEPSIA

I. Definirea unor termeni cheie

1.   Sterilizarea  - metode fizico-chimice de distrugere a tuturor germenilor patogeni;2.     Dezinfectia  - totalitatea mijloacelor fizice si chimice, ce determina indepartarea, inactivarea, distrugerea germenilor patogeni din mediu; Poate fi : - profilactica - pentru prevenirea izbucnirii si raspandirii bolilor cu punct de plecare cunoscut;- in focar - curenta, aplicata de-a lungul intregii spitalizari a bolnavului;- terminala, adresata obiectelor folosite de bolnavul internat, mobilierului, camerei;

3.   Asepsia  - "fara infectie" – stare a unui obiect/ mediu/ incapere/plaga caracterizata prin absenta germenilor patogeni.4.   Antisepsia  - "impotriva putrefactiei" - totalitatea masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu.  Antiseptic - produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori inhiba activitatea microorganismelor; aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin distrugerea lor, pentru prevenirea sau limitarea infectiei la nivelul tesuturilor.

  5. C uratarea - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei activitati sau proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate.

CURATAREANorma tehnica din 6 februarie 2007 (Norma tehnica din 2007)privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitarePublicat in Monitorul Oficial 128 din 21 februarie 2007 (M. Of. 128/2007)

Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli fundamentale:   a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;   b) respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor in vigoare;   c) este interzis amestecul produselor;   d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;   e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului. Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din unitate. Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale. Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii se face respectandu-se urmatoarele:   a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii produselor si ustensilelor aflate in stoc, folosite in procesul de efectuare a curatarii;   b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana la utilizare;   c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1

   -pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;   -zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea;   -trebuie sa existe aerisire naturala;   -trebuie sa existe iluminat corespunzator;   -gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;   d) in fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii produselor si ustensilelor utilizate pentru efectuarea curatarii, aflate in rulaj, si pentru pregatirea activitatii propriu-zise;   e) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:   -pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;   -trebuie sa existe aerisire naturala;   -trebuie sa existe iluminat corespunzator;   -locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de intretinere;   -trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata pentru igiena personalului care efectueaza curatarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare;   -trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite la efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatare se pot face utilizandu-se masini de spalat cu uscator sau masini de spalat si uscatoare;   -trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si alte ustensile;   -trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri, conform legislatiei in vigoare. Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului. Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.

II. Antisepsia

Metode: dezinfectia si sterilizarea.

A. DEZINFECTIA.   Definitie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;- dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor si a unui numar de spori bacterieni pana la 10-4 – probabilitate teoretica;   - dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra sporilor bacterieni;   - dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusilor fara invelis si a mucegaiurilor;

STERILIZAREAR20 -sterilizare - operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea teoretica a existentei microorganismelor trebuie sa fie mai mica sau egala cu 10-6;

2

   -sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se aplica cu strictete dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive si care nu suporta autoclavarea, realizand distrugerea tuturor microorganismelor in forma vegetativa si a unui numar mare de spori.

Se poate efectua prin  mijloace fizice ( mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante), sau chimice ( formol, oxid de etilen, glutaraldehida).

  PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI A MATERIALELOR PENTRU STERILIZARE

 Curăţirea minuţioasă prin -    înmuierea timp de 8-15 minute

în apă rece sau apă cu adaos de amoniac sau carbonat de sodiu în concentraţie de 1-2%;seringile folosite la injecţii cu substanţe uleioase se degresează cu neofalină.

- spălare cu apă călduţă şi carbonat de sodiu 1-2%- clătirea abundentăAranjarea truselor şi pachetelor pentru sterilizare trebuie să asigure:

pătrunderea uniformă a agentului sterilizant în interiorul truselor şi pachetelor (evitarea presării materialelor moi în recipientele utilizate);

evitarea degradării materialelor;evitarea posibilităţilor de contaminare a conţinutului trusei, în momentul scoaterii din aparat şi

în continuare.Precauţii generale. Pregătirea instrumentelor şi materialelor pentru sterilizat se face în spaţii bine precizate. Periile, recipientele şi alte ustensile utilizate la curăţire se spală şi se decontaminează cu soluţii clorigene sau prin fierbere.

 

I.MIJLOACE FIZICE:

1. Mijloace mecanice - curatarea cu bureti speciali si spalarea cu apa, detergenti si sapun, in vederea pregatirii instrumentelor, a materialului moale pentru sterilizare, dar si pregatirea mainilor chirurgului.- filtrare prin umpluturi fibroase;- filtrare prin materiale poroase;- filtrare prin membrane;

2. Caldura - mecanismul prin care actioneaza caldura este reprezentat de precipitarea proteinelor din membrana bacteriana, la temp.de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si denaturarea proteinelor.-sensibilitatea la caldura este direct proportionala cu cu continutul in apa al celulei- microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la caldura, formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative.

A.     Sterilizarea prin caldura uscata

Flambare - sterilizare rapida si sigura, dar strica instrumentele, fiind folosita doar in bacteriologie (sterilizarea ansei bacteriologice, a gurii eprubetelor);

Fierul de calcat , realizeaza temp. de 200-300 grade, folosit pentru distrugerea germenilor de pe tesaturi, in sterilizarea lenjeriei pt nou-nascuti.

Incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate, fără valoare, reziduuri septice de la săli operatorii, cabinete de tratament, piese anatomice, cadavrele animalelor de laborator

B. Sterilizarea prin aer cald

3

- se realizeaza cu ajutorul pupinelului ( etuva), la temp. de  minim 180 grade timp de o ora sau la 160 grade - 2 ore; un ciclu complet dureaza aproximativ 4 ore; aparatul nu se deschide inainte ca temperatura sa ajunga sub 50 de grade;- se pot steriliza instrumentar cromat, obiecte din sticla pentru laborator, ceramica, unele pulberi. - cutiile cu instrumentar se aseaza pe jumatate deschise, sticlaria cu gura in jos, neinghesuite, pentru ca aerul sa poata circula;

Ciclul complet al unei sterilizări are trei timpi:încălzirea la temperatura indicată pentru sterilizare;menţinerea temperaturii realizate în tot timpul indicat pentru sterilizare;răcirea aparatului.

Controlul sterilizarii se urmareste prin controlul temperaturii din interior, dar si prin culoarea hirtiei sau a dopurilor din vata care trebuie sa fie galbuie.

Se lipeste o etichetă pe capac/banderolă pentru a identifica dispozitivele medicale şi materialele sterilizate. Se notează data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va efectua sterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea. Se noteaza în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor), temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii.

Evaluarea eficacităţii sterilizării la sterilizatorul cu aer cald:     Se citeşte temperatura termometrului (dacă aparatul este echipat) sau temperatura afişată pe monitor. Temperatura se notează în caietul de sterilizare.     Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie.    Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer cald, care controlează timpul şi temperatura. Ex. tuburi Browne. Indicatorul integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost îndeplinite condiţiile pentru o sterilizare eficientă - temperatura atinsă în interiorul pachetului şi timpul de expunere.

A. Sterilizarea prin caldura umeda

Realizeaza o penetrabilitate mai mare si sterilizarea se poate efectua la temperaturi mai mici. Fierberea – în apă la 1000C, abur 1000C: distruge în 10-20' formele vegetative ale

microorganismelor patogene şi unele forme sporulate mai puţin rezistente. Este utilizată pentru alimente, apă. pentru tetine si biberoane – sugari;

Se pot adăuga substanţe care ridică punctul de fierbere (carbonat de sodiu - pentru lenjerie). Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru material moale, cauciuc si

instrumentele chirurgicale din otel inoxidabil, prin autoclavare-  metoda are la baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii - 1 atm-120 grade, 2 atm- 136, 3 atm- 144 ( la 120 grade sunt distrusi toti germenii, inclusiv formele sporulate); - se lucreaza la presiuni de 2-2,5 atm; - in functie de tipul de material supus sterilizarii – durata:15-30 min/120 – 134 grade;- autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid;

Personalul care efectuează sterilizarea la autoclav trebuie să asigure:deschiderea colierelor casoletelor şi orificiilor cutiilor cu mănuşi înainte de introducerea în

autoclav şi închiderea lor imediată, la scoatere;respectarea timpilor ciclului de sterilizare (încălzire, purjare, sterilizare, uscare) potrivit cărţii

tehnice a fiecărui aparat, a performanţelor reale ale aparatului şi fiecărui tip de încărcătură.

4

In tehnică se preferă sterilizarea umedă, care poate fi urmărită în funcţie de punctul termic mortal şi timpul termic mortal. Punctul termic mortal este definit prin valoarea temperaturii la care sunt omorâte toate celulele unei anumite specii, în timp de 10 minute. Timpul termic mortal reprezintă acea valoare a timpului de expunere la o anumită temperatură necesară distrugerii tuturor celulelor sporulate.

Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează (banderolează) notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea. Se noteaza în caietul de sterilizare: data, numărul autoclavei atunci când sunt mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată), rezultatul testului Bowie & Dick, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.

Pentru menţinerea sterilităţii obiectelor şi materialelor sterilizate este necesar să se asigure etanşeitatea containerelor cu sterile, păstrarea acestora până la distribuţie în depozite de sterile sau în locurile cu această destinaţie, în dulapuri închise întreţinute în perfectă stare de curăţenie. În aceste locuri este interzisă depozitarea sau păstrarea altor materiale.

Durata de valabilitate a sterilelor este de 24 ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii containerului închis.

3.Sterilizarea prin radiatii

*Raze ultraviolete - sursa de emisie: lampile cu vapori mercur;radiatiile UV pot produce ozon – toxic, se prefera cele care nu produc; functioneaza la o lungime de unda de 253,7 nm la care efectul germicid este maxim.- actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusuri si germeni anaerobi;- raza de actiune 1,5-2 m, durata eficienta de 30-40 min;- sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete.

**Radiatiile ionizante- radiatii produse de substante radioactive. Pot fi:- corpusculare – alfa, beta, electroni, protoni,deuteroni;- electromagnetice – X, gamma.

Pentru sterilizare utilizata este radiatia gamma.- apare prin dezintegrarea substantelor radioactive – cesiu 137 sau cobalt 60 - si realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si ionizarea atomilor materiei cu care vine in contact;- o parte din germeni sunt distrusi, la altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibata cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp;- avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele de sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani;- se poate aplica pentru: solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura, instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi;Se stie ca formele vegetative sunt mai sensibile decat cele sporulate, cele gram-negativ sunt mai sensibile decat cele gram-pozitive, iar rezistenta virusurilor se apropie de cea a sporilor.Actiunea radiatiilor gamma asupra bacteriilor este direct proportionala cu doza administrata. Distrugerea bacteriilor poate fi accelerata de prezenta in mediu a diverselor substante chimice ca: acid iodacetic, acid oleic si incetinita de prezenta alcoolilor si glicolilor.

5

***Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, si actioneaza prin disruperea membranei si liza celulara.Avantaje: - metoda complementara la curatarea mecanica;  - indeparteaza depunerile de sange si crustele de pe suprafata instrumentarului, dar si din locuri greu accesibile (cavitati, canale, orificii);  Instrumentarul se curata deschis (ex: instrumentar articulat).

4.ALTELE:

*Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temp. sub 100 grade, urmata de racire brusca – lapte si produse din lapte, bere, medii de cultura - asigura distrugerea a 90-95% dintre germenii patogeni;- inalta - fierbere 2-3 secunde la 120 grade sau- joasa - fierbere 15-30 min la 63 - 65 grade.** Liofilizarea – desicatie in vid la temp. de -138grade, in sterilizarea serurilor, vaccinurilor, produse biologice – singe.

II. MIJLOACE CHIMICE:

- reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).Reguli generale de utilizare- completează curăţenia, dar nu înlocuieşte sterilizarea- e condiţionată de o curăţenie riguroasă prealabilă- se aplică numai când nu e posibilă dezinfecţia prin căldură umedă- se utilizează un număr scăzut de dezinfectante cu spectru larg bactericid şi virulicid- în focar se utilizează înaintea curăţeniei- în condiţii de protecţie a muncii

Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide. Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 si 2. Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul 1 de produs sunt utilizate pentru tegumente iar cele incadrate in tipul 2 de produs sunt utilizate pentru: dezinfectia suprafetelor; dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini automate;dezinfectia lenjeriei (material moale).

Produse folosite: oxidul de etilen, aldehidele, substante pe baza de clor, iod, alcool, care elibereaza oxigen.

1. Oxidul de etilen- gaz cu mare penetrabilitate, incolor,inflamabil, dar amestecat cu freon isi pierde aceasta capacitate;- penetreaza plastic, cauciuc, lemn, hartie, textile;- actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, sub forma vegetativa sau sporulata;- etuve speciale, la 40 grade, 4 ore, 1-1,5 atm;- se foloseste pentru :instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi, catetere, ace, materiale de sutura, etc.

2. Aldehidele -   glutaraldehida si formaldehida , pentru sterilizarea prin imersie.

- glutaraldehida - Cidex, Deconex cu actiune bactericida,fungicida, virulicida, tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui,  plasmei, urinei ;

6

utilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic, laparoscopic,alte instrumente din plastic , in solutie de 1%, 30 min, cu valabilitate de 14 zile;

- formaldehida 40% - formol- sub forma de vapori la rece ( pastile de 1 g paraformaldehida), pentru cistoscoape si sonde cu  minim 24 h contact si  la cald pentru dezinfectia incaperilor.

1. Caracteristici substanta antiseptica :- capacitate bactericida, fara miros neplacut persistent- usor solubile in apa, sa actioneze in orice mediu, sa nu afecteze tesuturile pe care se aplica.

2. Grupe de substante antiseptice si dezinfectante :Ø     Elemente chimice - oxigen, hidrogenØ     Metale grele - Ag, Hg, CuØ     Halogeni - Cl, I, Br, FØ     Compusi anorganici - acizi(boric), saruri(azotatAg, permanganat de K), peroxid de oxigenØ     Compusi organici - detergenti anionici si cationici, fenoli, alcooli, eteri, aldehide, sapunuri.

3. Mecanisme de actiune substante antiseptice- denaturarea proteinelor celulare, cu suprimarea activitatii metabolice- alcooli, acizii, bazele, cloroformul- blocarea enzimelor celulare - aldehidele, substantele oxidante- actiune tensioactiva - fenolul, detergentii, prin solubilizarea lipidelor din membrana celulara, cu dezorganizarea functiei de membrana, cu iesirea compusilor activi din celula

Dezinfectante

A. HALOGENI (fluor, clor, brom, iod)1.       Substanţe care eliberează clor - clorul activ pus in libertate din aceste substante isi exercita

capacitatea bactericida, dar nu actioneaza pe sporulate si nici pe virusuri.1.1.Clorura de var (var cloros) conţine 25% clor activ.

Acţiune: bactericid, virulicid, sporicid.Eficacitate: pH = 6, temperatură = 25-350CConcentraţii: 10-15, 20, 40, 50, 100 g‰ (100 g‰ conţine 2,5 g% clor activ)                      1-1,5; 2, 4, 5, 10%Indicaţii:         

   dezinfecţia suprafeţelor (pavimente, pereţi, băi):  soluţie 20 g‰   dezinfecţia lenjeriei de pat, echipament de protecţie: 1-2h, soluţie 40 g‰   recipiente de colectare a reziduurilor, pubele, platforme prin spălare, stropire sau ştergere:

soluţie 50-100 g‰   excrementele bolnavilor contagioşi: pulbere, 200-400 g/1kg excreţii                                 

Păstrare: recipiente de culoare închisă, etanşe, temperatură constantă.Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor (dermite), iritaţia căilor respiratorii şi a conjunctivelor.                                                                                      1.2.Cloramina conţine 25-29% clor activ (cloramina B)- Cloramina B cea mai utilizata, solubila in apa, degaja lent clorul,.

Acţiune: bactericidă, virulicidă. Efect asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative; în concentraţii mari distruge M. tuberculosis(B. Koch)Concentraţii: 5, 10, 20 g‰ (0,5; 1, 2 %)Indicaţii:         

   dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor 5%   pereţi: sol. 20 g‰   pavimente: 20 g‰

7

   muşamale, huse din material plastic:  soluţie 10-20 g‰   dezinfecţia lenjeriei de pat, a echipamentelor de protecţie: 1-2h, soluţie 10-15 g‰   dezinfecţia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porţelan: soluţie 10 g‰, scufundare 30-60'   dezinfecţia veselei: soluţie 5-10 g‰, 30-60', spălate în prealabil   termometre: soluţie 10 g‰. irigare continua a plagii -0,2-1%

dezinfectia mucoaselor sau produse biologice 1-2%

      Soluţia se schimbă la 12h.   dezinfecţia mâinilor: 5 g‰

Se evită asocierea cloraminei cu alte substanţe, mai ales cu cele alcaline.Conservare: vase închise, ferite de lumină, la rece.Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor, căilor respiratorii (mai puţin intense decât cele provocate de clorura de var). 2.       Substanţe care eliberează iod - au capacitatea de a patrunde in porii glandelor; - solutii cu alcoolul, detergenti- tinctura de iod - solutie alcoolica 2% + iodura de Na 2% - tegumente- iodoforii - combinatii cu detergentii, polivinilpirolidona, substante stabile in timp, mai putin iritante, cu putere mare de penetrare - betadina- pot produce iritatii tegumentare, alergii, necroze.

Septosolul - iodoforAcţiune: germicidă (bactericidă, virulicidă, fungicidă). Efect scăzut în prezenţa sângelui, puroiului.Concentraţii: - soluţie 10% (apă distilată) - antiseptic

- soluţie 5% - dezinfectant

Indicaţii:antiseptic: pentru mâini , 5%dezinfecţia suprafeţelor (mese de operaţii, de pansamente, ginecologice): soluţie 5%instrumentarului medical nemetalic (sonde, catetere) înainte de curăţare şi sterilizare): soluţie

5%Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor; foarte rar, hipersensibilitate la iod.

 

B. ALDEHIDE Formolul = soluţie de aldehidă formică 40% Acţiune: bactericid, virulicid, fungicid; timp de acţiune: 6h, max. 24hFactori favorizanţi: umiditatea relativă: 80-90%, temperatura: 22-300C.Acţiune la suprafaţă, nu difuzează.Metode: pulverizare, vaporizare, înmuiere.a) Pulverizareab)Vaporizarea

   etanşeizare   acoperirea prizelor, aparatelor electrice   aşezarea saltelelor şi pernelor suspendate sau oblic   încăperi încălzite, min. 220C   după 6-24h, aerisire 2-4h   pentru neutralizarea vaporilor restanţi se utilizează amoniac, jumătate din cantitatea de formol,

timp de 3h8

   concentraţia de aldehidă formică: 3-10 g/m3 aer

c) Înmuierea   pentru dezinfecţia lenjeriei: Deroform, Lizoform   concentraţia: 2%   timp: 2-3h

Conservare: în recipiente bine închise, parafinate, temperatură până la 100C.Toxicitate: iritaţii ale mucoaselor, tegumentelor (dermite), alergii. 

C. TENSIDE DE SINTEZĂ 1.Bromocet = soluţie 20%Acţiune:

   bactericid cu efect asupra florei microbiene gram pozitive şi unii gram negativi   nu acţionează asupra M. tuberculosis şi Pseudomonas aeruginosa   fungicid   pavimente: soluţie 1‰, 2‰ prin ştergere, stropire   pereţi: 1‰ prin ştergere, pulverizare   mobilier: 1‰ prin ştergere, pulverizare   receptoare telefonice, jucării: 1‰ prin ştergere   veselă, ustensile de bucătărie: 1‰ prin imersie 30', după spălare   chiuvete: 2‰   salvări, mijloace auto: 2‰ prin pulverizare

Observaţie: nu e compatibil cu săpun şi detergenţi anioniciToxicitate: slab iritant pentru ţesuturi şi mucoase. 2. TEGO 103 G Acţiune: în diluţie 1:100

bactericid (18-210C) asupra Staf. auriu, Corynebacterium diphteriae, E.coli, Proteus, Pseudomonas aeruginosa, M. tuberculosis;

fungicid (Candida).Concentraţie: sol. 1% = 10 ml TEGO + 990 ml apăIndicaţii:

pavimente, pereţi, mobilier, aparate telefonice, jucării, mijloace auto, salvări - timp de contact min.10'

veselă - imersie 10'După dezinfecţie, clătire cu apă.Toxicitate: D.L. = 3g/kg corp

 D. COMPUŞI ORGANO-MERCURICI

 1.       Soluţie de borat fenil-mercuric 0,2% (Merfen)Acţiune:

   bactericid, fungicidConcentraţie:

   sol. 0,04% = 20 ml sol.0,2% + 80 ml apă   sol. 0,02% = 10 ml sol.0,2% + 90 ml apă

Indicaţii:   suprafeţe (mese, instrumentar): sol.0,04%, prin ştergere   instrumente: soluţie 0,02% + nitrat de sodiu 2‰

Toxicitate: crescută

9

Soluţia apoasă 2‰ borat fenil-mercuric, pentru uz extern = Fenosept. 

E. COMPUŞI FENOLICI 1.       Vesfene 256Acţiune:

   spectru larg cu efect bactericid asupra florei G+ şi G-   fungicid   în concentraţie de 1%, în 10', distruge M. tuberculosis

 ALTE DEZINFECTANTE 1.       Clorhexidina - sprayAcţiune:

   antiseptic topic cu efect bactericid asupra germenilor G+ (acţiune intensă) şi G- (acţiune mai puţin intensă)

   Concentraţie: sol. 1% ca atare, prin pulverizareIndicaţii:

   asepsia pre-, post-operatorie a pielii în zona câmpului operator   asepsia zonei cutanate în care se face injecţia   dezinfecţia plăgilor

Observaţie: e incompatibil cu săpunul.Toxicitate:

   reacţii de sensibilizare a pielii   dermite de contact   interzis în chirurgia O.R.L.

2. Substante pe baza de alcool - etilic, pentru dezinfectia tegumentelor, bactericid, dar nu omoara sporii, inactivat de proteine, cu concentratie optima de 70-90%

3. Substante care degaja oxigen - activ pe anaerobi- apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3% peroxid de hidrogen) si perhidrol ( 30% peroxid de hidrogen), cu actiune de curatire mecanica datorita efervescentei si actiune hemostatica - pentru plagi delabrante, cu potential gangrenos.

Altele: -  acid boric – pulbere, solutie 3% sau vaselina 10% , iritant, bacteriostatic, doar pentru uz extern.- permanganat de potasiu - cristale violet,  solutie 1/1000 pentru mucoase; folosit in ginecologie.

  UTILIZAREA DEZINFECTANTELOR ÎN PRACTICĂ 1. Dezinfecţia chimică a saloanelor, la maxim 45 zile în unităţile cu profil neinfecţios:

   pulverizare formol 3-5%   vaporizare formol 5 g/m3

   nebulizare Vesfene 10%Anterior, curăţenie generală:

   îndepărtarea prafului, spălare, ştergere umedă   ştergerea pavimentului cu apă caldă, carbonat de sodiu 1-2%, cloramină 2%   ştergerea mobilierului du detergenţi cationici, Bromocet 1‰; detergenţi amfolitici, TEGO 103

G 1% 2. Dezinfecţia bolcurilor operatorii, săli de naşteri se face zilnic prin:

10

   ştergerea lămpilor cu dezinfectante   ştergerea meselor operatorii cu detergenţi amfolitici 2%, TEGO   ştergerea mobilierului, suprafeţelor plane, pereţilor cu detergenţi cationici 2% sau cloramină 1-

2%   săptămânal formolizare şi nebulizare cu Vesfene 10%      

 3. Cabinete stomatologice:

   ventilaţie   formolizare de două ori pe săptămână   spălarea zilnică a pevimentelor cu sodă de rufe 1-2%, cloramină 1-2%, detergenţi cationici 1‰   ştergerea mobilierului, a pereţilor cu cloramină 1-2%, detergenţi amfolitici 0,5-1%   dezinfecţia instrumentarului prin imersie în cloramină 1-2%, fenosept 1‰

 4. Dezinfecţia autosanitarelor:

   ştergere, stropire cu cloramină 0,5-1%   ciclic, pulverizare cu formol 5%, bromocet 2‰

 5. Dezinfecţia mâinilor:

   spălare cu apă şi săpun   alcool etilic 700

   fenosept 0,1‰ 6. Dezinfecţia lenjeriei:

   imersie în soluţie încălzită de cloramină 1-2%, 1-2h   limpezire în soluţie de clorură de var 1-2%   deroform, 1-2h

 7. Haine de lână, blănuri, covoare, saltele:

   pulverizare formol 3-5%   vapori de aldehidă formică

 8. Veselă, tacâmuri:

   30' în cloramină 0,5% încălzită, TEGO 103 1%, bromocet 1‰   fierbere 15-30' în soluţie de carbonat de sodiu 2%

 9. Produse patologice (vărsături, materii fecale, spută):

   volum egal de cloramină 5%, var cloros 20%, 1-2h   clorură de var pulbere 200-400g/kg

 10. Latrine, recipiente, platforme de gunoi, stropire cu:

   clorură de var 10%   lapte de var 20%   creolină, crezol 5-10%

 11. Cadavre:

   incinerare   învelite în pături îmbibate cu cloroform 5%, var cloros 5% şi îngropare la minim 2m într-un

strat de clorură de var şi pulbere 12. Fântâni:

   clorură de var, 1-2g clor activ = 4-8g clorură de var 25%/m3 apă, până la 15-20 g/m3 în epidemiile hidrice, inundaţii

   după 2-3 ore, fântâna se goleşte şi se aşteaptă refacerea apei; se repetă până ce mirosul de clor dispare.

11