Anidu ili. Aradu. 21/3 ceptemv: a ÍS7ÍT. N.\ 37.

SERICA SI SC n r ó i e i " b i s e r i c é s c a , s c o l a s t i c a , , l i ' t a m x i a

AV« o data in, tepteiìxuKt : .Uuiiiinec'rt.

s i e c o n o m i c a , .

l 'rotiiji lu afeoi i t imentula i i t j P r i l l a l a i n a c r f icmi¿oi*,.i :

Pentru Austro-l 'ugan'a pe anu . . ó ti.—«r. ! l'entra inibUcatiunilf (¡o trei ori,re condenti •• jnm. anu 2 .. 50 .. j ( . a m 150 cuvinte 3 il., pana la 2!K>. cuvinte

lenitili Romanea si strainetate pe aim 7.. — .. ¡ , a . • . „ 4 fl. si mai sns o n. v. a.

. . 1. a. A .. :>() ..

Coi'es])ondimie¡e se se adv;seze Redactium'i (lela ..JJISEKH.'A SI SCOL'A1' in Aradu. ia institut Mu pe lagogiju-teologieu, era banii i¡i sí'm'tariatulu consistoriMui romana ortodoxa

din Aradu.

Refer.toriu lá educatiunea femeii romane. 0 mama valoréza mai mulţii, de cât o miia de tati. Manou.

Calaforiulu, "care a cercetaţii vre odala tie-rile locuite de romani, a intelnitu de sigimi pe teritoriulu, oe se intinde dela Tis'a pana in marc, o fiintia, carea i-a storsu admiratiunea. Acésta fiintia este femei'a romana. Dotata de na­tura in abundantia cu eminente calitàti ea a sci-utu se conlucre cu multa energia la sustienerea vieţii unui poponi amenintiatu lungu timpu de grele valuri si furtuni. Nejazulu si durerea inse se pare, cà nu voiescu a se despartì de poporulu romanii. Ele se ininultiescu cu fiacare di si ast-feliu rolulu femeii devine multu mai mare si pro-blem'a ei mai grea de resolvitu. À dâ femeii ca-pacitatea, si prin o buna educatiune a o pune in positiunea de a corespunde grelei ei missiuni este dara farà indoiéla o trebuintia de cea mai mare urgentia pentru poporulu nostru in timpulu presente.

Din nenorocire chiar in punctulu a ce s fa s'a aretatu pana in momcntu biseric'a si naţiunea cu mai pucina ingrig.ire. Femei'a romana este lip­sita in mare parte de acele ingrigiri, cari con-stituescu o buna educatiune, si cari sunt menite a crea pe adeverat'a m a i n a . Fetele din orasiu in lips'a de institute de ale nòstre sunt necessitate a se adapă cu o cultura streina nepotrivita cu trebuintiele romanului, in multe caşuri mai multu pagubitória, decât avantagiósa pentru noi, ér fét'a tieranului romanii este condemnata in cele mai multe parti a remane farà instrucţiunea spedala necesara pentru positiunea ei viitória.

in astfeliu de conditiuni impartasimu cu bu­curia resultatulu ce Tarn vediutu, cà s'a obtienutu in dilele din urma aici in Aradu pe acestu tcrenu. Schitu este, cà inca in anulu 1875 s'a instituiţii pe langa preparandia romana din Aradu unu cursu de pregătire pentru elevele, cari voiescu

sé-se- prepareze pentru carier'a de" invetiatorese (institutorej. Din aceste eleve sunt degiă unele aplicate in funcţiune, si repórtele oficióse ale in-spectoriloru ne constata, câ densele ca atari au aretatu cu ocasiunea esameneloru progresu fru­moşii, ér poporuîu este fóne multiemitu cu den­sele, si dupa informaţi unile, ce posedemu, si-es-prima dorinti'a, câ sé-se creeze cât mai multe scóle de fetitie.

Faptulu acest'a este remarcabilii cu atât mai vertos, câ aci este vorb'a de unumicu inceputu. carele inse promite forte multu pe terenulu instruc-tiunei femeii romane. Asia Marti'a trecuta r ş'.i tienutu in presenti'a unui publicu. numeroşii esa-menu cu 18 eleve preparande. Doue dintre den­sele au depusu esamenulu de cualificatiune, ér 16 esamenele anuali. Esamenele se tienura con­form dispusetiunei presidiali a Pré Santiei Sale, părintelui episcopu diecesanu sub presidiulu ve­teranului si binemeritatului nostru barbatu Dr. Paulu Vasiciu, c. r. consiliariu aulicii in pen­siune si membru ordinariu alu Academiei romane.

Din respunsurile date s'a pututu convinge atât comissiunea cât si cei de facia, câ dense!;' si-au facutu detorinti'a, si s'au pregătiţii destuii de bine din tote obiectele. C i chipulu acest'., suntem in dreptu a spera, c'x institutiunea, li­căre vorbimu, va deveni totu mai populara, ^ va obtiene totu mai bune resultate.

Cand notâmu acestea, nu ne potem reiien '• a nu aminti o impregiurare, care ne a indignaţii adesea. Amu auditu adecă din unele pârti rid¡-candu-se voci contra acestei institutiuni. Moti-vulu, ce se aduce in contra-i este, câ multe din­tre preparandele absolute pasiescu la căsătoria, si paraseseu cariera de invetiatorese. Acesta obiectiune este dupa noi lipsita de orice basa, in considerarea faptului, câ cultur'a odată casci-gata remane in eternii proprietate a omului, ce si-o a insusitu. Astfelin din atari eleve nu vomn

ave ii v tiatorese, dar vcmu ave mame culte, unu lucru, esrele s ie iămu, trebue se împle de bucuria inim'a fiacarui romanii.

Dorimu d'ci din hiinia, câ acesta tenera in-stitutinne se progreeeze, si se fia hnbracisiata cât mai bine de romani. Mamele bune au fostu tot­deuna fundamentulu si factorulu principalii in (iesvoltarea poporeloru. Crescerea mameloru bune trebue se ne fia Tara la toti un'a din ideile con-ducetorie in opulu cehi mare alu desvoltârii po­porului nostru.

Omil ia zi'u cuveni are analitica asupra rugatiunei Jomnesci

seu „Talalu nostru." F r a t i l o r u ! D in fote r uga t i une l e , ce ina l t i a cre­

ş t in i i lui Ddieu, cea mai escelenta , mai venerab i la si mai s â n t a e r u g a t i u n e a domnesea seu Tatalu nostru. Se dice mai venerab i la si mai s â n t a , fiindu câ este d a t a de insusi P o m n u l u si m a n t u i t o r i u l u nos t ru I snsu Chr is tosu , de aceea se si numesce ea rvgatiune dom-VKsm. Cea mai a lesă seu escelenta este ea, fiindu câ in puciîie cuvin te cupr inde to t e p e n t r u câ te se cuvine a-uo rugă lui Ddieu. „ T a t a l u nos t ru , dice unu p ă r i n t e alu bisericei , cupr inde in sine nu numai r u g a t i u n e a rum 30 cuvine ea se fiâ, in te rmediu lu po t r iv i tu de-a vr.rhi cu r d i e u , si lucrur i le , ce t r ebue se le cera dmenii , - ci deoda tă cupr inde to te i nve t i a tu r i l e si ora Mluelilo Domnulu i nos t ru I susu Chris tosu, astfelu c i , in r u g a t i u n e a aces t ' a se afla r e a s u m a t a in scur tu io t a evangel i ' a ."

T a t a l u nos t ru , dupa cum aflamu in scr ier i le san t i lo ru par iu l i, s'a i i . t rodusu in ca din v e a c m i l e celea d ' an ta iu a-le c reş t in ismului , in s> rv i t iu lu divinu, hi s a n t ' a l i turgic si la ta in 'a botezului . Maic 'a nos t ra hiaer iea la ineeputu t i enea in ascunşii , r u g a t i u n e a aces t ' a , facia de necresl ini, p en t ru s an t i an i a ei cea mare , i e r t andu numai c reş t in i lor» , ca se-o cur.osca si se-o i n v e t i \ De aceea se pr eedeza ea inca si a s t ad i la s an t ' a l i t iu-gi: d.; u rma td re l e cuv in te in t rodnea td re : . S i ne înv redn icesc ! pro noi s t ăpâne cu indrezn i re fa ra de osenda a cu teza si a te chema pre t i ne Ddieu lu celu cerescu T a t a l u si a dice'- ; pen t ruoâ nu erâ cuviincioşii nici demnu, ca necrest iui i , car i nu e r au inea fiii lu i Dd ieu p r in bo tezu se numesca pre Dd ieu T a t a . Cu deosebire opr iâ biser ic 'a împăr tăş i r ea aces te i r u g a t i u n i necres t in i lo ru p e n t r u cererea „Panea n d s t r a cea de to t e di lele dâ-ni-o noua as t ad i " fiindu câ c reş t in i i in t i e legeau sub„panea de td te 'd i l e le" t a i n ' a sân te i cuminecă tu r i , pe ca rea n u voiau nici cu unu p r e t i u se-o descoperă necredincios i loru . A s t a d i ruga-t iunea „ T a t a l u nos t ru" se ros tesce n u numa i la s an t ' a l i t u rg ie si la botezu, ci si l a t d t e servi t ie le biseri­cesc!. P e n t r u aceea, cu oeas 'unea de as tad i , voiu cerca se ve a r a t u mai deap :6pe in t ie lesu lu aces te i r uga ­t iun i , sublime espl ieandu a n t a i n : chiamarea seu invoca-tmnea cu cetea trei cereri d'antaiu, si apoi cererile celea patru din urma.

I. R u g a t i u n e a domnesca incepe cu u r m a t d r e a s cu r t a

i nvoca t i nne : „ Tatalu nostru, care7e esti in ceriuri." 1. Ac i mai a n l a ' u se naso.e î n t r e b a r e a , p e n t r u ce

numimu noi pre Ddieu Tata In adeverii , dulcele nume de T a t a t u pref 'er 'ni ia deto'.in u a-lu dâ lui Ddieu,

i pen t ruoâ edu asti c rea tor i ulu i .ostru, lui detorimtt | v ie t i 'a nos t r a si t o t u ce avemu. Si daca copii nu-! mescu t a t a p re om ulu dela care si-au es is t in t i ' a , edn-j e a t iunea si s u b s i s t i n t i a l o m , cu câ tu mai alesu coni-

pete numi rea aces t 'a lui Ddieu, c r e a t o r i u l u nos t ru . | de la care am doband i tu t o t u ce av unu si ce sunteinu. ; De aceea dice man tu i to r iu lu n o s t r u : „N 'ave t i decât i u n u p ă r i n t e , care este in cer iur i " (Mat . 23.9). Cu de-j osebire numimu pre Dd ieu T a t a , fiindu câ in s a n t u l u | botezu elu ni a d a t u o v ie t i a nona s u p r a n a t u r a l a . ; ne a facutu fii sei si moş ten i tor i i impera t i e i sa le .

„Vedeţ i , dice apos to lu lu l o a n u , ce felia de d r agos t e a d a t u noua T a t a l u , ca fii ai lu i Ddieu se ne numimu si se fimu." (I . I o a n u 3. 1).

Ce norocire , ce mângâ i e r e pen t ru noi, f ra t i loru , câ Dd ieu este pă r in t e l e nos t ru ! N imene , in adeveri i n imene, nici s e rmanu lu orfanu inca nu se pdte p l ânge câ elu e pa ras i tu , câ n ' a re T a t a nici mama, care se se ingr igesca de so r t ea lui . F i a , câ voi nu aveţ i p r e n imene in lumea aces t 'a , care se ve pr imesca sub scu tu lu seu, ave ţ i insa unu t a t a , care se ingr igesce de voi, si aces t ' a e p ă r i n t e l e vos t ru celu cerescu. a t o t u pu te rn i cu lu si p r e bunu lu p ă r i n t e . P ă r i n ţ i i na­t u r a l i adeseor i nu p o t u a ju t a copii loru sei nici pe langa cea mai mare bunavo in t i a . I n sa , ca re lipsa si

I nea jnnsur i n u le pd te supl in i par i i . te le c e r e s c u ? P a -I r i n t i i n a t u r a l i nu s imtu t o t d e u n a iub i rea p e n t r u copii | loru, si asia, togmai daca a r sci, ei nu voiescu se le a ju t e ; ! insa este ore vre-o nenorocire , in care p r ea bunulu i p ă r i n t e cerescu se nu voiasca a ne a ju ta ? N u ! D a r se ! n u u i t amu , f ra t i loru , câ noi deoda tă avemu si deto-! r i n t i e c a t r a Ddieu , pă r in t e l e n o s t r u cerescu. Noi t r e -| bue se fi mu c a t r a elu t o t d e u n a cu cea mai profunda I v ene ra t i une . cu cea mai in t ima iubi re si cu cea mai ' perfecta umi l in t ia , si aces te t r e i de to r in t i e se le im-I pl ininiu cu consc i in t la si cu c red in t i a in t d t a vie t i 'a

nos t r a . câci astfelu numai vom p u t e a p r iv i la elu j cu incredere fia,sca si-lu vom p u t e a numi cu d r e p t u I cuven tu T a t a .

| Chr i s tosu ne a i nve t i a tu se dicemu Tatalu nostru, nu T a t a l u meu, i ndege tandu-ne pr in cuven tu lu nostru. pe care l 'a pusu in gu r ' a t u t u r o r a inve t iace i lo ru sei .

I câ omenirea r e s c u m p a r a t a nu formeza decâ tu o sin-• g u r a si aceeaşi familia in ochii lui Ddieu, si noi avenr

se ne in t impinamu ca fra ţ i uni i pre a l ţ i i . Ddieu e pa ; r in te le t u t u r o r a dmeniloru, ace lo ra a v u ţ i si acelor

seraci , a celoru mar i si a celoru de josu, a celor buni si a celoru re i de o po t r i va . Iude i i c redeau c Ddieu numa i pe densii ii iubesce, er pe celelal t

j popdre le-a l a s a t u in voi 'a sor t i i si a in templa re I I n s a des i a r t a e c red in t i ' a aces t ' a . Ddieu voiesce s j fia păr in te le t u t u r o r a ; elu imbrac is iaza p re to t i ci

d ragos te , se ingr igesce ca t o t i se se faca p ă r t a ş i f'e r ic i re i t empora le si vecinice. P e n t r u aceea a t r i m i s a elu in lume pe nnu lu n a s c u t u fiulu seu, ca se re-scumpere nu numa i p re jude i ci si p re pagan i . De ­osebi, noi creş t ini i numimu pre Ddieu Tatalu nostru, fiindu câ p r in r enasce rea n o s t r a in bai 'a s ân tu lu i bo­tezu, elu ne-a pr imiţ i i de fii ai lu i . D e aceea d i c e M a n t u i t o r i u l u Chr is tosu inve t iace i loru sei si t u t u r o r a , car i credu in t r ' ensu ln : . V o i to t i sun te ţ i f ra ţ i " si „ l ' nn lu este T a t a l u vos t ru , cela din cer iur i ." (Mat. 23. 24.)

Cuvinte le .rarele esti in ceriuri'' ne inve t i a an­ta in , c'i eer iuln este eu deosebire locuia unde se aratr ţ lumiu 'a mar i re i lui Ddien in depl in 'a ei s t ră luc i re . Des i in adeveri i Ddieu se afla p r e t u t i n d e n e a de facia. dupa cum induşi dice : „Au nu umplu eu cer inlu si

pamentu ln?" ( J e r em. 23. 24ì. To 'ns î , fiindu ola sp i r i t a , !

i i int ia n e m ă r g i n i t a , noi omenii, ca r i sun temu riintie mărg in i t e , cuventu mai p o t r i v i t a nu avemu, cu care se insemnamn pa t r i ' a fiintiei nemărgin i te , decât c.u-v in tu lu . ce r iu" pr in ca re sci int i 'a a - t ronomica es­pr ime u n a spa ţ iu imensu, cu o mul ţ ime n e n u m e r a t a de corpar i l umina tó re si s is teme solare , unu s p a t i a ; in care lumi p re s t e lumi se născu si d i s p i r u , dela a cărui ho t a re es t reme, p i a u n d i adecă sc i in t i ' a a p o t u t a ca se a jungă , se observa si in ii incolo no i i de cét ia , dela car i p u t e m u deduce la es is t in t i ' a unu i ; s p a t i a de lume si mai d e p ă r t a t a .

Cuv in te le rcarele esti in certuri" ma i de p a r t e ne aducu amin te , câ noi nu t r e b u e se marg in imu spe- i ìvantielo nòs t re la l umea acést 'a , câ noi nu sun temu ! pe aces t a p a m e n t u decâ t in t r ' o s t a re t r ans i to r i a , si j as t te lu , adeve ra t ' a n o s t r a pa t r io este in cer iur i , u n d i j este pă r in t e l e nos t ru , adeea in t r ' o sfera supe i ió ra de ' fericire si nemur i re . A c e s t a p a t r i a in care s 'au m a t a t u m u l t i din fraţ i i nos t r i , t r e b u e se-o dor imu si noi ne-ince ta tu , p a n a cand ne aflamu aici in va l ea pian­gerei ! j

I u fine cuv in te le ^carele esti in ceriuri-1 ne a d u c ă [ amin te , ca noi in t impu lu ruga t iune i se i na l t i amn mintea, si t ò t a gând i r ea nos t r a dela cele paman tesc i j si t r e ea tó r e la celea ceresci si ne t r eca tó re . L a acés t 'a j ne indémna si m a i c ' a biser ica , candii dice p r i n ro­s tu l u p reo tu lu i „Susu se avemu inimile." Susu, adecă la Ddieu, se concentrarmi t o t e s ini t iemintele si cuge tă ­r i le nos t re !

Acés t ' a es te p r eambu lu lu r u g a t i u n e i domnesci séu T a t a l u nostru-, dupa care u rméza apoi celea s iepte cerer i .

2. Cererea cea d ' an t a iu suna : „Santiasca-se numele teu." Cu d r e p t a t e s t a ce re rea acés t ' a în locutu pr imu, p e n t r a c â des t ina t iunea si de to r in t i ' a n ò s t r a cea mai a lésa p re p a m e n t u este ca se san t imu numele l a i Ddieu , adecă se l a u d a m u si se p r e a m a r i m u p re Dd ieu pr in faptele nòs t re celea bune . Cuven tu lu a „santr aci nu inseninéza a-lu face san tu . A r fi o r ă t ă c i r e a I crede, câ noi a m p u t e a adaoge ceva la s a n t i a n i ' a lui ! Ddieu, càci ehi este s a n t u p r in sine insusi, s a n t u ' d u p a fiintia, ba celu mai s a n t a in t re s a n t i ! Aces t a san t i an ia a-lui o serbéza heruvimi i si serafimii can-t a n d u ne ince ta tu : s an tu , san tu , san tu e D o m n u l u Sa-baotu, plinii este cer ia lu si p a m e n t n l u de m ă r i r e a lui .

Cuven tu lu a „sant i" insemnéza a n t a i u a „t iene in t ru s a n t i a n i a " séu a „t iene in onore" . Candii diecina d a r a „Sant iasca-se numele t a i " , p r in acés t 'a dor imu si ce remu, ea t o tu omulu se pazésca cu san t i an i a m t m î l e lui Ddieu ,adeca se se ferésca de sudalmi, de-a j u r ă s t rembu, ca u n u cuven tu se se ferésca a lnâ numele : lu i Ddieu indes ier tu . D u p r e l imbag iu lu sân te i scr ip­tu r i a „san t i " adeseor i esprime a p reamar i . F i i n d i insa , câ sub „numele lui Ddieu" t r ebue se in t i e legemu pre Dd ieu insusi, de aceea ce re rea „sant iasca-se nu­mele t eu" se ia si in in t i e lesu ln aces t ' a : p r e a m ă r i t a j se fia numele lui Ddieu de noi si de t o t i omenii . Noi \ insa vom p r e a m a r i p re Ddieu, daca i lu vom recunosc* I de b u n u l a cehi mai mare si mai desevers i tu , si ca pre a t a r e i lu vom respecta , vene ra si adora neince­t a t u .

In cererea : „Sant iasca-se numele t eu" ne ru- I găinii ca to t i aceia, ca r i n u c reda in a d e v e r a t u l u Ddieu | si nu- lu cunoscu p re ehi , l a m i n a t i cu lumin 'a diimae-dieésca, se se inforca si se- la cunósca, se-hi onoreze ! si se-lu adore, ca as t fe lu si p r in ei se se p r e m a r é s c a !

inimile lui D i i e n . IN' l anga acés t ' a r u g a m u pre Dom­nulu si Dumned iea lu n o s t r a ca si aceia, ca r i p ò r t a numele c r e ş t i nă t ă ţ i i , insa au o crediri t ia r ă t ă c i t a si pe t recu o viétia- paca tósa , se se i n tó rca si se p i r a ­tésca v ié t i ' a pecatòsa, vietili indù de acum î n a i n t e c a eviavi-s si in adeve ra t a c redin t ia , dupa cum ne i n v é t i a man tu i t o r i u lu n o s t r a d icandu : „F i t i desevers i t i p re ­cum T a t a l u \ o i t v a ce la cerescu desevers i tu es te ." (Mat. 5. 48) . D a c a a s i ada ra vom l u â in se r iosa ce­re rea acés t ' a , negres i tu , noi t r ebue ca se impl in inm to te câ t ; se receru , p e n t r u c a ea se fia p r i m i t a la Ddien , si nu n u m i i insine se p e t r e c e m u v ié t i a nepă­t a t a si s an t a , ci deoda tă se nisuinui a p romova prea -m i r i r e a la i Ddieu i n t r e to t i òmenii . Se i nve t i amu cu s i rga in t i a pre cei ne inve t i a t i , se aducemu p r e cei r ă ­t ăc i ţ i la calce cea buua, se ne r u g a m u p e n t r u cei pecatosi , cu deosebire se s t r ah i c imu cu faptele si esemplole celea bane i n a i n t e a fiacarui, p recum dice Chr is tosu : „Asia se lumineze lumina v ò s t r a i na in t ea òmeai lora , ca vediendu faptele vòs t re calea bune , se marésca p re T a t a l u vos t ra celti din ceri a r i . " (Mat 5. 16).

3. Des t ina t iunea n ò s t r a p re p a m e n t u este, d u p a cam a t i audi tu , f ra t i loru, ca se eunóscsinu si se iu-bimu pre* Ddieu . si astfelu se p r e a m a r i m u numele l a i ; de aceea dicemu noi in cererea cea d ' a n t a i u : r S a n -t iasca-se numele teu ." Ddieu insa este s i n g u r a impe-r a t u l u l ame i ; e ia impera t iesce si va i m p e r a t i to t -deuna p r in suve ran ' a sa pu te rn i c i e . T rebue dar , ca noi se damu omagiu lu cuven i tu suverane i pu te rn i c i e a-lui Ddieu . Aces t ' a este subiec tu lu cererei a doua care s u n a : „ Via imperatia ta." I m p e r a t i ' a lui Ddieu, ce-o ceremu in aces t e cuvinte , es te dc t re i felinri : impera t i ' a lui Dd ieu in mijloculu nos t ru , adecă s a h t ' a biserica, impera t i ' a lu i Ddieu in launtrn'ii nos t ru , adecă impera t i ' a da ru lu i si a d ragos te i l a i Dd ieu in iriim'a nòs t ra , si impe ra t i ' a Ini Dd ieu <U. asupra nòs t ra , adecă imperatiVi cer iur i loru . I susu Chr is tosu insusi numesce biser ic 'a sa impera t i a , candu dice : „Se cade mie se ves tescu impera t i ' a la i Ddieu, câ p e n t r u acés t ' a sum tr imişi i" (Luca 4. 43) . A c e s t a impera t i a , care e biseric 'a n ò s t r a d rep te red in t iósa , s'a î n t e m e i a t a p e n t r u mân tu i r ea neamulu i omeneseu ; ea este barc ' a la i Noe , in care to t i ca t ă se intre., daca voiescu a s e m â n t u i cu adeve ra tu . Cu t ò t e ace­s tea , inca si a s t ad i se aHa forte mu l t i omenii de­p a r t e de impera t i a acés t ' a ; op t a su te mil ione s u n t necres t in i , si biseric 'a c res t ina ab ia numera p res te t r e i snt.'. si cincidioei milióne credint iosi . Se né • r u g a m u la i Ddieu, f ra t i loru , c i se t r i m i l a lumin ' a cre'dintiei c res t ine a sup ra t u t u r o r a , , car i za "a in i n t a n e r e c u si in u m b r a mar ţ i i , se-ii Îndrep te ca c a ve n tu lu adeve-ru lu i , ca se fia to t i unu s tani l i si unu pa s to r iu !

Imperat ' . ' a l a i Ddieu, p?.ntra care ne r u g a m u ia cererea a d m x este i m p a r a t i ' a daru lu i si a d r a g a s t e i lui Ddieu in inimile celoru d rep ţ i . „ I m p e r a t i ' a lu i Ddieu este impera t i ' a daru lu i , care consta iii d r ep ­t a t e , in pace si in bucur i ' a ce dà S a n t u l u D n c h u . " (Romani 14. 17) In impera t i ' a acés ta ne affama to t -deuna, daca in inimile nòs t r e locuesce Duchu lu S a n t a si n a domnesce in noi peca tu lu . Cerenda ca ea se vie, noi ceremu ca se n a ne lase Ddieu a cade in p e c a t u de mòr te , si daca am si cad iu tu , se ne aducă éras i la calea pocain t ie i ; mai de p a r t e ceremu ca t o t i òmenii se v ie t iuésea in d r e p t a t e si se "a lba pace i n t r e densi i . Acés t ' a este impera t i ' a lui Ddieu , in launtrulu nostru ! C ă u t a ţ i da r f ra t i loru, se p rac t i ­ca ţ i in fapta ce re rea acés t ' a servindu insive cu ze la

ao4

I n î uif-u, cât si rea! a lesu indenmaiidn pre- to t i ( î n n - i i la v i r t u t e si la blândei ia.

In fine, sul) impera t i ' a lui Ddieu, int ielegeniu impera t i ' a oer iur i lorn , la care va inv i t a ( h r i s tosu in ( Ri'a judeca ţ i i de p r e u r m a pre aleşi i sei cu cuvin­t e l e : „Veni ţ i b inecuven ta t i i pă r in te lu i meu. moşteni ţ i impera t i ' a , ca re e-te g ă t i t a vouă dela in temeiarea lamei* (Mat. 25. 34.) Aces t a est,; impera t i ' a p a c e i : acrdo „niortaa n u va fi mai m u l t u nici p l ânge re , nici s t r i ga r e , nici dure re nu va fi mai mul tu , câci c de d a n t a i u au t r ecu tn . " (Apocal ipsu 21 . 4) . E a este impera t i ' a fericirea nesf'ersite, dupre cuvinte le urma-lore a-le apostolului : „Oeliiulu n 'a vediutn, u rechi ' a n"a aud i tu , si l i inim'a, oiiniiui nu s 'au sn i tn care a gi-aita Ddieu celorn celu iubescu p r e deusulu" . (1. '* o r . 2. y.) A c e ş t i impera t i a glorio.şa este scopuim n i v t r u finalii, tot i sun temu c h i a m a t i acolo ; de aceea H>- cade, ca se i n a l t i a m u mani le si in im 'a nos t ra ca t r a Dd ieu si se ne r u g â m n : „ Vina imparati'a Ta .'"

4. I n s a ca se fia a scu l t a t a cererea nos t ra la Hl ieu , este ne iucun ju ra tu de lipsa, ca noi se impli-nimu voi 'a lui , câci di ce Man tu i t o r i u lu Chr is tosu : ., Xu t o tu ceia ce-mi dice mie : Domne, Domne, va i n t r a i n t r u impera t i ' a cer iur i loru, ei cel 'a ce face voi 'a T a t ă l u i meu. care este in ' ce r în r i . (Mat. 7. 21.^ P e n t r u aceea se dice in cererea a t r e i a : TFia voi'a ta precum in ceriu si pre pamentu." Leg i l e , care cons t i t ue pe oinulu mora lu . seu ooiisciinti 'a. ca si legile posi t ive. date de Ddieu. sun t espres iunea voin t ie i lu i . Aces t a voint ia in r egu la este u r m a t a p u r u r e a in ceriu, de ce-t de a n g e r i l i r u si a-l î sant i loru. X u t o tu asemenea ?i pre p a m e n t u ! De candn cu căderea omului d'an­t a iu in peca tu , min tea omului s'a i n tnneca tn si in im 'a lui este ap l i ca ta mai m u l t u spre r eu deca tu spre bine. De aceea ne r u g a m u lui Ddieu, ca noi si to t i omenii * • iaipfinesea voi 'a lui , p r e u i m o implinescu deapu-r u r e a anger i i in cer iur i , cu credinţ i . i si in d ragos t e , ia scopulu ca s?. p r eamar imu s a n t u numele lui. E r prin voin+i'a lui J d i e u in l ie legemu to tu ce cere elu ca se luc ramu pen t ru mân tu i r ea nos t ra . Aci se t i ene împl ini rea pornnc i lo ru dumnedieesci si bisericesc!, p recum si de tor in t ie le , care le avenul in viet i 'a so­ciala , p e n t r u câ si im;)linirea a c e s t o r a contr ibue la mân tu i r ea nos t ra .

P r i n c e r e r e a : „Fia voi'a tcr deeli iaratnu tot ­oda tă , câ noi ne snpunemu cu desevcr.-i.re vointiei Ivi Ddieu. E s t e d i t o r i ' a nos t r a cea mai sânta , ca se ne supu­neam voint iei lui Ddieu , câci elu o s t a p a n u l u nos t ru si noi cu t o tu ce avcmu ai lui suntemu. D a c a n 'am u r m a voint ie i lui, p r in aces t ' a ne-am pu e in o s t a r e de r evo l t a cont ra lui Ddieu, a r a t a n d u câ nu voimu a-lu recunosee mai mul tu de s tapa-n u l u nos t ru . Insa noi ne pu temu supune cu cea ma i depl ina incredere vointiei sale ; elu e păr in­te le nos t ru si t o tudeuna voiasce binele omeniloru. Man tu i to r iu lu nos t ru d i c e : „ b a c a voi re i fiindu, sci ţ i K* dat i dâ r i bune iii loru voş t r i , cu c â t u mai ver tosu T a t a l u vos t ru celu din cer iur i , va clâ cele bune ce-j o n i ce ceru dela deusulu." (M;st. 7. 11.) P e n t r u aceea ta D'.'mne voi a ta precum iii ceriu si pre pamentu !

P a n a aci vi-am esplicatu p a r t e a pr ima din rugat i t i -nea . T a t a l u nost ru ." ( (dea d ' a n t a i u t re i cerer i , p recum a t i audi tu , sunt pe a t â t u de măre ţ i e in p r iv in t i ' a cupr insului , câ tu de frumosa e si ordinea, in care urrneza ele un'a dupa a l t a . In cea d ' an ta iu ceremu, ca se se san l i a sca numele lui Ddieu . p e n t r u c a deto-r in t i ' a nos t r a este. mai p re susu de tu te se cunoscemu pre Ddieu. s t - lu oi .oramu si se-lu inbiinn. D u p i aceea

ceremu, ca se vie imperat ' i 'a lui Ddieu i n t r e noi, câci, daca Ddieu -st ipanesce in noi, a tunc i ca p re bunn lu celu mai maro, negres i tu ilu vom si iubi si p rea­măr i . In fine ceremu, ca se fie voi 'a lui Ddieu. ade ai i n t r e legea lui si faptele nds t re se domnesca a rmo­n i a , se nu avetnu a l t a regu la , dupa care se u rmamu. decâ tu voin t i ' a lui Ddieu .

Acuma v° iu t rece cu espl icarea mea la cele p a t r u cerer i din urma,

(Va unna.)

Tienut 'a Serbiloru facia de Romani in caus 'a despar t i re i ierarchice.

(Continuare.)

l é t a si e i reu la r i l e refer i tóre la aceste scene t r i s t e causa te p r in serbi , numai pen t ru câ romanii au s tarui ' tu la emanc iparea bisericei si despă r ţ i r ea ierar-chica :

Pré bine incuviintiate Protopresviteru nòtte iubite !

De vreme ce fostulu p ro topresv i t e ru a lu L ipove i Dimitrie Petroviciu, sub nume mincinosu Stoichescu in s t a r e su spenda t a fiind a ind resn i tu dela r ebe lan t i i unguresc i a pr imi ocarmui rea bisericei in paz i t ' a de Dumned ieu eparch i ' a nos t r a , si cu mare r e v n a in-demnâ mergendu i n t r u t ò t e depr inder i le v indie tor i -loru Maies tă ţ i i Sale cesaro-craesci , a orandui s t ră ­m u t a r e a preot i loru , si a isdâ dispensaţ i i , p recum si a l t e o randue l i diocesane ne leg iu i tu a face, fiindu noi l eg iu i tu Episcopii diecesalnicu ; d r e p t u acest 'a ve t i bine voi cuvi in t ieni 'a vòs t ra p r in ves t i rea circula­r i ului aees tu i 'a de pe amvonu a face norodulu i cuno­scuţii, cumca tò te oranduel i le sus amin t i t u lu i suspen­d a t a p ro topresv i te ru ca ne leg iu i te se privescu.

Facendu-ve cunoscuţ i i binecuviint ieniei vos t re ve poritncimu ca se t r i m i t e ţ i ce mai curendu î n s e m ­narea d ispensat i i loru pr in t r ' en su lu da te spre inpar-t i r e a b inecuven ta re i Arch ipas to resc i , si se o rându i ţ i înscr ierea ce rcu la r iu lu i aees tu i 'a in protocolulu cu-viincio-ui,

Binecuvin t ien ie i vost re In Temis ióra 13 augus tu 1849.

Pa ntele im on Jivco v ic iu Episcopu.

X r . 00. 113. 134.

Pré cinstite dnule Protopresviteru ! De vreme ce p reo tu lu Georg iu Pe t cu , depusnlu

parochu a Sagu lu i in u r m a r e a farà ds legi loru sale celoru mar i politicesci pe l a n g a depunerea din preoţ ie si despoerea de p a r o d i l a . D a inca si pe a r e s t a ceta-t ienescu de pa t ru ani in fere. E r a preoţ i i D imi t r i e Pet rovic iu mmcinosuln Stoichescu, depusulu pro topres ­v i t e ru a Lipovei , si S tefanu I l iev, depusulu pa rochu a Pab r i cu lu i . cari i dupa 2 14 apri l ie 1849 p r imi ră si împliniră poruncile conventulu i celui rebe lu si neere-d in t iosu din Debreţinii, si se s l rgu iau forte t a r e a ri­dica reseóla împot r iva óstei impera tesc i A u s t r i a c e s 1 si Rusesei, t i indu aie ve cuven tâ r i , era Dimi t r i e P e ­t rovic iu mincinoşii Stoichescu câ Diecesalnicu locut i i -tor iu , de Jocu au indemnatu si au c u m p ă t i t u preot i -mea supusa ca t r a necred in t i a . sunt din p a r t e a mări ­tu lu i cesaro-eraeseu j u d e t i u ostasiescu a Voivosiuiei Serbiei si a TeniisiuJui din B a n a t u p e n t r u farà de legile loru cele mar i , a necredin t ie i c a t r a pré s a n c t a cesaro-eraescu Maies ta tea Sa dovedi ta , pe l a n g a

despoerea de t o t u binele loru ni iscator tu st nemisca-to r iu , pe a r e s t a ce ta t ienescu de 12 an i in fere emen­dit i ; èra feti ele preotiesei cu asemenea pedépsa p r i n judecata mirenésca în juga te t r e b u e dupa prescr ie rea canoneloru 25 a san t i lo rn apostol i si 51 a s ân tu lu i r«ş("(Vvpr îcum si a cap alni 8 a l a s in tagmei lui Ma­tern Badarla, si iaoh-vîtcir'a .12 a novelei lui. Iustini-iiîih 83 . p r i a cuviinoÙHa s t ăpân i r e du ' iovnicésea si despre, d ă r u i a si de coversir i le preoţ iei : d r e p t u acés t 'a preoţi i Geòrgie J'etca, Ştefanii I/ier si Dimitrie Petroricia mincinoşii Stoichesr.it- cu pu t e r ea Esee len t ie i Sale dlui PanteJeimon Jivcoviciu, p ravos lavn ien lu Episcopi i dieee-sanu a Timisiòrei , Consis tor ionmhii aces tu i 'a p e n t r u asemenea in templare ingad l i t a de d a r u l u preot iesca si de paroebi i le sale in veci se despòe. si cei doi din. urma si din n u m e r a l a inpreuna s ied ie tor i lo ru consis-tor ia ln ic i se depune.

F i i n d u da ra degi 'adat i ' a pomeni t i lo rn Geòrgie Petru in a 4 faurii a. c. e ra a lu i Dimitrie Petroricia Mincinoşii Stoiehesen si a lni Ştefanii Iliev in a 11 faurii a. c. p re l a n g a i n a i a t e ves t i re s a sa a t inse i seu t en t i i cons ' s to r ia le t u t u r o r a d e g r a d a t i l o r u f.icuta, si despo-ere de barba , si de vesminte le preot iesei . p recum si p re l a n g a p reda rea densi ioru, ca a ómeniloru mireni s t apan i r e i mil i tarescî , spre t i ene rea pedepsei, cu care s â n t î n juga ţ i pr in comissi 'a consis tor ia la împ l in i t a ; n u a m a n a r e t i pré c inst i 'a vòs t r a prin slobodirea cir-cular iul i i i aces tui 'a , si pub l ica rea densului dupa am-voau in tò t e biserici le d i s t r i c tu lu i v o s t r a a insci in t iâ , precum binecuvi in t ia t ' a p reoţ ime, asia si p ravos lavni -cula paporu despre depunerea din p reo ţ ia a celorn cu nec red in t i a e a t r a p reasanc t a C Craéscu Maies t a t ea Sa adecă : a lu i Petru Peteu, Dimitrie Petrovicui minci­noşii Stoichescu, si a ln i Stefana Ilev si a mijloci în­scr ierea cercul ariuli i i acestui 'a in p ro to co lulu cuvitii-ciosu.

Din sessi 'a consis tor ia la a Temisióreì in 4 si 9 februar ie 1850. t i e n u t a

in numele Escelentiei SdJe Episcopului •consist, eparch. ala Timisiórei.

Bineeuv untiate protoprervitere nòne iubite !

F i i n d u diri euprinsi i lu pré camoscerei a măr i ­t u lu i cesaro-craescu jude t in ostasiescu a Yoivodimei Serbiei si a Bana tu lu i t imis io ranu din a 27 iunie a. e. purcese ap r i a tu : carnea suspend i ru i tu lu p r e o t u Ste- • l'ina, Chiri'ociciu a l t m i n t r e l e a Chiri'esm, adniini.strato-ru lu parochie i Muraniulai, p e n t r u farà de legile sale cele p / é mar i polit icesci, nu numai nu se potè cu ra t i , j ci si de d i rega to r i ' a sa a re a fi despoia tu , acelasi p r e o t u a s t ad i pr in pub l ica rea sen ten t ie i consis tor ia le din 10 i sep temvre a. c. purcese , de d a r u l u p reo t i e sca si de j pa roch ia in veci s 'au l ips i tu , si ca d e g r e d a r u i t a a fi socot i ta ; nu a m a n a r e t i d a r a b inecuvin t ien i ' a vòs t r a ]>rin slobozirea c i rcu la r iu lu i acestui 'a a insci int iâ de­g rada t i c i disutili Stefana Chirilovicitt b iacca vi in t ia te i p reo t ìmi paroch ia le vótia i n c r e d i a t a cu acea ind i r epa­t a r e , cà c i rcu la r iu lu aces t ' a dupa vest i rea densului de pe amvonu ' se-iu i n t roduce ţ i in p ro tocolu lu cu-vi int iosu.

I n t r u a l te le cu b ' .necuventare Arch ipas to r é sca suntem din ses.si'a consis tor ia la . Timis ióra in 21 sep­t e m v r e 1850 p é b inevoi tor ìu

Panteleimon Jivcoviciu in. p . Episcopo.

Ast fe l iu d i c a ! se finì acés ta t r a g e d i a t r i s t a p e n t r u preo t imea si poporulu r o m a n a din B a n a t u , comisa din ne ruş ina rea s?rbi lorn, a Episcopulu i Pan- -t d e i m o n si a consis tor ia lu l seu celui Varvara, mi

pe i t r a ca dura roman i i I s a i i facutu vre-o ned rep ta t e , séu an comisa v r euna peca tu pol i t icu in con t r a ma­i es tă ţ i i sale si a t ronu lu i , ci sub p r e t e s t u l u aces t ' a s implu numai d ia causai aceea cà au p r e t i n s a a l a seu, despă r ţ i r ea i e ra rch ica . Eutimie, Murga si Stefana Chirik'sru fusera de t i eun t i in te imii t i le pa t r i e i si dupa unu res t in ipa de dai an i cu ocasiunea a t e n t a t u l u i a sup ra v ie t ìe ì Ma ies t a t i c i Sale impera tu lu i . fusera ag l ' a t i a t i ţ è ra Geòrgie Peteu, Stefana Jlier si Dimitrie Petrortriti Stoichescu friserà d e p o r t a t i la Ohniitz, si d ; aici Geòrgie Detcu la Kufstein in Tiro)a, ér cesti doi l a losef'stadt in Bobemi 'a , linde Stefana Pier si mur i . D u p a o robia de pa t r t t ani cu ocasiunea nasce re ! pr incipesei Sofia, la annlt t 1855, Peteu mai terminat i -dn-si robi ' a fusera a g r a t i a t i cu to ta l i i , sì p r in u rma-t ori uhi lui Panteleimon Jivcoviciu Ep i scopa la Samui'a Masiereviciu, u n a orna de o n a t u r a mai domola., c u l t a si de omenia, eunoseeiidiili-se nevinovat i ' a , dupa ce s 'au s a n t i t à de nou fusera repus i in ofìciulu mai din i ia inte si anume : Geòrgie Petcu in Bazosiu, Stefana ChirVescn. in Cebza si Demetriu Petroì-iciu Stoichescu in Belintiu, si de aici p romova tu la p ro topop ia tu ln Făge­tului. B a aces ta Ep iscopu umanu, care a a re ta fu ma i pu t ina res i s t in t i a , de cat t o t i an tecesor i i sei fa t ia de r eca s t i ga r ea metropol ie i r omane si independint ie i i e r a r eb i ce , a ap l i c a t a si in cen t ru , in Temisióra p ro ­to popu de or ig inea nòs t ra , pre a c t u a l u l u protopopi i Me'.etiii Dreghiciu. si nu san t i â mai m u l t a p re p reo ţ i i de n a ţ i o n a l i t a t e a romana , in capel 'a din podulu resie-dintiei sale si in l imba serbésca ; ci in biser ica ca te­d ra la in l imba romanésca , cum m'au s a n t i t à si p re mine,, pen t ru care Dumnedieu se-i é r t e paca te le si t i e -r i n ' a sei fie usiòra.

Episcopal i i Panteleimonu Jirroviciu p lea ipo ten t i a -t i i lu ierarchiei serbe in gòaele romani lo ru , isi es t inse perseent iuni lo sale nn miniai a sup ra ace lora romani , care a a p a r t i c i p a t ă la a d u n a r e a din L a g o s i a si sus-p i t iona de t r a d i r e i n a l t a ; ci si a sup ra ace lo ra ro ­mani pacinici si Unisciti , car i cuge ta a-i s t a in cale, si se temea, ca mi cnniva cu t impii pr in ' inve t ia tur ih-sale se de vi n a per 'culos i p e n t r u ie rarebia serba, si apa a tor i acelei romane , precum in con t r a lui Gena-die Papesca profesorii de teologia in A r adu 'si Arch i ­m a n d r i t a , care debil i se iasa din pa t r i e , si a abdice de d r e p t n h i ce ta t ienescu aus t r i aca , si a pe t rece ca profesorii si director i i la seòlele romane din Hit et/retri p a n a la mòrte , care se in templà acum sun t doi t r e i ani , apo i a supra lui Fa'richie Popescu unu a l t a pro­fesorii de teologie la A r a du si admin i s t r a to ru lu epar-chiei Aradu lu i dupa mór tea lui Gerasimu Batiu, pe care 'Iu luà din mijloculu si sinnli i romani loru , ca se n a pota face nimica pen t ru densii , niei se-si aduca amin te de ei, si-tu duseră in pns t i i t e t i l e Gergptegulii in mijloculu serbi lorn de A r c h i m a n d r i t a , unde r epausa ca u n a r o m a n a zelosa. da r a farà a fire p a t a t a face ceva p e n t r u ai sei. si in louulu lui se ap l ica la Ar adu de Ep i scopu Proco-pia lvaeicovicia r o m a n a de nascere , da r a dupa serbi ma i m a l t a se rba de câ t romanii , ca umi l a ce era crescuţ i i i n t r e ei. inse venindu Episco­pali i Procopie l a dieees 'a sa, a re tà cu fapt 'a , ca e ia e cu t r a a a si surletu ramami , fiindu p r imu la dupa Sia.-iinna, care au c o n l u c r a t ă mai multai la d e s p ă r ţ i r e a ie ra rch ica , p e n t r u care au m e r i t a t a a tire a lesu de ahi doilea me t ropo l i t a a romani lo ru . ha fiindu unu emu de c a r a c t e r u firmu cu convoirea roman i lo ru fuse a l e sa de serbi si. de pa t r i a rch ì i Carlovetiului, pe care h i -guvernéza si as tadi p re care Ddieu se-lu t i ena l a militi ani ferici tu. (Va urmă.)

D i v e r s e .

* f.íi 3 0 'Augustu, a n i v e r s a r e a luăr i i Gr iv i tn i — serie r M o n i t . Rom." — s'a serbatn in to t a t ié r ' a i u so lemni ta te , unu p a r a s t a s u pen t ru sunete le m >rti-loru cadiu t i in lup ta pen t ru independen t ia . In capi­t a la , dupa p a r a s t a s u . a fostu si unu T e Demn p e n t r u acés t ' a b i r u i n t i a ; s e r â e i n l u s 'a ce l eb ra tu de E m i -nent i 'a S'a p r ima tu lu Românie i . L a se rbare a asis­ta ţ i i i n t r e g u l u consiliu de miniş t r i , Corpur i le legi ui-1óre si t o t e a u t o r i t ă ţ i l e civile st mi l i t a re . D u p a ter­mina rea Te Demnulu i t rupe le , r e p r e s é n t a t e pr in de-tas iarnente le din to t e legiuni le ga rde i civile si d in to te corpur i le garn i sóne i , an dcfilatu îna in tea dini p res ied in te a lu consil iului . Cu oeasiunea t rece re i in revis ta a garde i na ţ iona le , I ) . minis t u de resbu lu s'a adresa ţ i i eu u r m ă t o r ele cuvinte : „Se t r a i é sca A. S. R. Carolu I D o n m u l u Romani loru , Cap i t anu lu Nos t ru" si la care au re spunsu u ră r i l e unan ime ale as i s ten t i lo ra . L a r ecep t iunea t rupe lo rn de l in ia s'a u r a t u pen t ru veeinic 'â memoria a l up t a to r i l o ru p e n t r u independent ia . .

* Operaţiune leribi'a. E s t e aprópe o luna si j u m e t a t e , de can du la P a r i s , u n u t e n e r u de 22 de ani beii acidu sulfuricu d in t r 'o s t ic la , crediendu câ este apa. I n u rm 'a aces tu i acc identu , nenoroc i tu lu fu dusu la sp i ta lu lu Sa in t -Louis , in p rad ' a uno ru sufer int ie in-groz i tó reprovoca te de a r sur i l e in t e rne a le acidului . Ch i ru rgu lu de serviciu cons t a t andu câ o p a r t e a s tomacului g r avu a t a c a t a e ra a t i n sa de g a n g r e n a , încerca „in ex t r imis* o ope ra ţ iune te r ib i la . Cu o t a i a t u r a s ingura de b i s tu r iu deschise abdomenulu paci ­entu lu i , puse s tomacii ln la lumina si apucandu aces tu o rganu lu scóse ince tu a fa ra din pân tece , apoi deli-n i i tandu por ţ iunea g a n g r e n a t ă , o secţ iona de o in t in-dere de mai mul te cen t imet re , si scóse to t e puncte le a t inse de v i t r i o lu ; cosa r a n ' a ce făcuse si asiediâ esact s tomaculu la locu. I n u rm 'a acestei opera ţ iun i chi rur-giale , r ane le se c i ca t r i sa ra cu t o t u l u si adi bolnavulu mânca si bea casi mai na in te . r F e m . Rom."

* T l i n e l u l u S i m p l o n . L u c r ă r i l e cele m a r i se siiccedii pe fia-care di. Alp i i vo ru fi inca o-data s t re -puns i si t une lu lu ce se v a const ru i va fi celu mai mare ce s'a cons t ru i tu v reoda tă , T u n e l u l u Simplon va ave 18.507 met re lungime ! Tier i le i n t e r e s a t e l a acés t ' a lucrare sun t E l v e ţ i a , I t a l i a si F r a n c i a . Ga' .eri 'a Sim­plon va fi a t a c a t a la 677 me t re înă l ţ ime despre I t a l i a si la 711 m e t r e despre E lve ţ i a , adică numai 35 de met re de asupra n ivelului Ronn lu i la Br i eg . Tune lu lu St. G o t h a r d este s t r epunsu la 1152 m e t r e desupra niarei , cel de la Mont-Cenis la 1333, e ra tune lu lu Brener la 1366. Ohel tuel i le neces i ta te de nou 'a con-s t r u e t i u a e se ridica la 136,500,000 franci . „F . R.«

* Telefonuln l a Paris. Compani 'a lui Edison a ob t ienu tu au to r î s a r ea de a s tabi l i in P a r i s o r e t i e a de linii telefonice. M u l t i a m i t a unu i mi cu p re t iu p l a t i t u pe luna , t o t a lumea va poté vorbi si corespunde de la unu cape tu la ee la la l tu a lu oras iu lui . P a n a adi se vindea gad tu lu si apa la domic i l iu : de aci î na in t e se \ a vinde si cuven tu lu . Telefonulu Ed ison v a deveni poporani i in E u r o p a , cum este deja in S t a t e l e -Un i t e , nud:; e e s p l o a t a t u de m m a n u de c a t r a po te rn ic ' a compania W e s t e r n Union T e l e g r a p h . Esper i i en t i e ofi­ciale au d e m o n s t r a t u supe r io r i t a t ea sa asupra siste-meloru celoru a l t e . Deja companii le d rumur i lo ru de t ';ru au h o t a r i t u a lu adop ta p e n t r u a corespunde la d is tan t ie m a i F s p l o a t a r e a v a incepe in cnrendu.

,F . R."

* Bisniark nu potè d u r m i nóptea. Mr. Ke l l ey . unu insemna tn a g e n t u americani i a facutu dilele ace­s tea o visi ta pr inc ipe lu i B r s m i r k . Cance la ru lu Ger­maniei l 'a pr imi tu , r e z e m a t a cu spa te le de m a s a sk de l uc iu : a n t a i u s'a p lânsu , câ acuma nu mai pot.--lucra a t â t u de m a l t u ca de a l t e ori, apoi câ nu pót • adormi nici o da t a de câ t c a t r a diua. Tăce rea d >. dupa mcdiulu nópte i , con t inua ehi, e infricosiata : ca t rezesce tò te spi r i te le re le in suflctnlu meu si me f a c 0 jer t fa a fantas i i loru mele, si pen t ru a scapa de ele. t r ebue se me scola, se umblu, se ci tescu séu ss scr iu . De mul te or i imi inchipuescu ca aces te oeasiuni des-

. ba t e r i , ce vor avea se le t i ena dusimani i mei si imi da iu respt insur i le mele ; asemenea tìndu-mi a lese-oii frica, se nu u i t u ideile si cuvinte le , la pa re re fór i* pline de efectu, ce mi-se deş t ep tau a tunc i , me s c u l i m u si le punému eu îngr i j i re pe hâ r t i a . Nici o d i t a nu le-am g ă s i t a insa bune de aplicaţi i , ele e rau to tdeauna pré subt i le , pen t ru a pu t é face t r ebu iu t i a de ele i n t r e omenii prac t ic i , ér h a r t i ' a si cerné l ' a . car i se a n a tot -deuna la capa t a iu lu pa tu lu i meu, e rau res ipi te farà folosii. C a ; d ajunge la urechi le mele, a n t a i u l u sgo-

' m o t a a lu dilei, începu se dormu si adormu p a n a la 11, 12, ba une ori si p a n a la 1 óra . Cand sun t la mosi'a

, mea, la t i é r a nu asi dormi de locu, daca la 300 paşi de locuin t i ' a mea, nu s 'ar mişca ca t r a diua, pe dru-

! multi de feru, câ te unu l u i g u t r e n a de marfa, cu câte t r e i masi ne. L in i ş t i t u pr in aces tu sgomot, adorma. De ce nu o fi pu tend dormi Bismark nópté ? l a t a o

I problema, * Unu consnlu generalu coodamnatu. L a 11

iulie a. c. a a p a r u t u Ia a n t r e u l u „Closerie des L i las~ . : cunoscutul» localii pa r i s i anu de dans, unu j une bine

imbraca t i ! avendu in m a n a o umbre la . Func t iona ru l i i pol i t ienescu, care era de journa , i-a a t r a s a a t e n ţ i u n e a

'• i n t r ' u n u modu forte cuviincioşii, câ umbre l ' a t r e b u e se fie p r e d a t a la ga rde roba . Ace lu j u n e insa se opune,.

: ceea ce a provocaţ i i o cer ta , si in u r m a , nnmi tu lu a ap l i ca t a o pa lma a g e n t u l u i poli t ienescu. I n t r e b a t u fiiindu de nume si de ocupaţ ie , s t r a inu lu a scosu o

! c a r t a de v is i ta pe care a scr isu Albe r to A . de Guer-r ico, consul gene ra l of U r u g u a y for London . Afacerea a prodnsu o m a r e sensat ie in cercuri le diplomatice :

[ m i n i s t r u l u de es terne faeendu inves t iga t iun i l e sale, a ! c o n s t a t a t a , câ d. de Guerr ico intr 'ader\ Teru ocupa po-

s tu lu de consulii gene ra lu a lu republ icei U r u g u a y la I L o n d r a , aflandn-se a c t u a l m e n t e in congediu la P a r i s

si domic i l i a ta la ote lu Cont inenta l i i . I ) . de Guerr ico a i nvoca t a es te r i to r ia l i t t i t a co lega ta cu funcţ iunea sa ; 1 s'a ob iec t a t ă insa , cà acés t 'a nu p u t e a se aiba locu. de cât in acea t i é r a unde g u v e r n u l u i-a d a t a esecua-t o j u ' u ; pr in u rmare , a fost eh iematu îna in tea secţiei 8 a t r i buna lu lu i de pol i t ie corecţ ionala . EIu s'a a p e r a t u singuri i , a s i g u r a n d u ea agentul», pol i t ienescu l'a t r a ­t a t a ca pe unu câne, punendu man ' a pe elu. Doi mar-

: to r i , unu comerc ian ta si a n a s t u d e n t a , depunendu con-t r a r i u l u , d. A lbe r to A . de Guer r ico a fost condamnaţ i i l a 4 sep temani de inehisóre si 100 fl. amenda .

v 838. E*. 135. Sc.

E d î c t ii. L a r o g a r e a lui losifu Popescu din ce ta t ea Ti -

misior i i pr in aces t ' a se ci tedia soci 'a lu i N a t a l i ' » n ă s c u t a loanovic iu din Fabr ic i i , ca rea cu necredin't îa l 'au pa r a s i t u na in te de 16 ani, si acâr iea ub ica t iune

nu se seie, ca p a n a Intr'unu anu si o di se-se presen--teze aici, a l tm in t r enea procesulu inca in ina tu in con t r a ei se va decide si fara ea in in t ie lesuln san te lo ru ca- ! none bisericesci, resolvinduise de a p a r a t o r i u oficioşii asesoruli i scauna lu P e t r u A n c a din Maere . j

Din s ied in t ia scaunulu i p r o t o p r e s v i t e r a l u din | Timis iora in 4 i imiu 1879 t i e n u t i . I

C o i i c u r * e. P e n t r u pos tu lu de capelanii i n p r e u n a t u cu pos tu lu

inve t i a to rescu dela class 'a a I I . din opidulu Pancota, p io topresb i t e ra tu l Sir iei pr in a c e s t a se escrie concursu cu t e rminu p a n a la 7 octobre a- c.

Ernoluiuintele aces tor pos tur i sun tu , si a n u m e alu capelaniei . folosirea unei j u m e t a t i dela sess iunea p a r w h i e i ve t e r anu lu i p roo tu Vasi l iu Boi toru , p recum si a unei j u m ă t ă ţ i d in bi rul si stolele si t o t e acci­d e n t a l e acelei parochi i , er veni te le inve t ia toresc i snnt.: câ te 200 fl. pe anu dela comun'a bisericesca, c u a r t i r u eu g rad ina , si 6 orgi i de lemne. De la r ecu r in t i se cere cal if icat iunea prescr isa p e n t r u parochie le de f runte ' p e n t r u a pu te u r m a după t impu câ parochu definitivii in n u m i t a parochia , avendu aciasi r ecur in t i a se pre­s e n t â Îna in tea poporulu i p e n t r u asi a r a t a d e s t e r i t a t e a sa in cân tă r i . Recurse le se vor adresa oficiului pro-topopescu in Vilagosiu .

P a n c o t a 3 sep tembre 1879. Coinitctulu parochialu.

In contielegere cu mine Georgiu V a n i i i e \ i f i n m. p. protop.

P e n t r u paroch ia Hidisielnan în protopresviteratul-.». | Paprnezeului conformii decisului consis tor ia lu din Ora-dea-mare dd. 9 iul iu nr . 570 B . a. c. se escrie con­cursu pe l a n g a u r m a t o r e l e emoluminte :

1. Pa raen tu lu parochia lu 3 / g de sessie p a r t e ara-foriu p a r t e fanat iu . 2. B i r u V» mesura cucuruzu sfer-m a t u de la t d t a cas 'a, n r u l u caseloru 110. 3. Stole le î n d a t i n a t e de la td t e funcţ iuni le . 4. Casa pa roch ia l a pen t ru c u a r t i r u cu g r a d i n a .

Dor i tor i i de a ocupă aces ta pa roch ia sun tu avi­sa t i a-si t r imi t e recurse le conformii s t a t . org . p a n a la 29. septemvrie la subscr isulu p ro topresv i t e ru , e ra in 30. septemvre se va t iene a legerea .

D a t u in Hid i s i e lnan l a 30 a u g u s t u 1879. Comitetulu parochialu.

]n contielegere cu mine: Eli'a Hoţa protopresb. Paprnezeului. 1

Pr in decis iunea Ven. Consist , a lu Caransebes iu-lu i din 2 4 maiu a. c. N r . 426 B. s i s tamisanduse unu \ pos tu dc capelanii in comun'a Scaiusiu, in pro top . L u - j gosiului , co t tu lu C a r a s i n l u i ; se esciie concursu p a n a i in 23 sept. a. o. st. v. in care d i va fi si a legerea .

Emolumin te l e s u n t u 10 j u g e r e de p a m e n t u a r a -tor iu , 3 de fana t iu si 19 j u g e r e tufisiu, apoi dela 52 case ca te l o oche cucuruzi i in bombe si s toTa usua ta .

Recurse le se pr imescu numai de la clerici abso­lu ţ i , care au a se adresă t i m b r a t e si i n s t r u a t e in seiijuilu s t a tu t , org. bis. c a t r a on. s inodu pa roch ia lu gr . or. din Scaiusiu si a se t r a m i t e dlui Georg iu P e s t e a n u protopopii in Lugosiu .

Comitetulu parochialu. In contielegere cu d. protop, districtualu.

P e n t r u ocuparea parochiei vacan te din Ghiroda cu filialulu Iberland, se escrie concursu cu t e r min u lu de a legere 21 Octomvre 1879 s t . v. Veni te le parochia l i s u n t u i . U n a sessie de p a m e n t u de 32 j u g e r e si p l a t i u cu casa parochia la si 2 j u g e r e de g r a d i n a e s t r a v i l a n u . 2. D e l a 113' . / 3 p ă t r a r e sessiune de p a m e n t u câ te 15 oche buca te de t o t n p a t r a r i u l u . 3 . De la 44 case j e le r i de t o t a cas 'a 4 0 er . 4. De la 26 de case in I b e r l a n d era 40 cr. de casa in locu de biru. 5. Sto l ' a î n d a t i n a t a l a noi dela 200 numere de case in Ghi roda si 26 in Ibe r l aud .

Recu ren ţ i i s u n t poft i ţ i , p a n a la t e rminu lu susu amin t i tu , in vre-o dumineca seu se rba to re (afara de 14 si 16 sep temvre a. c. st . v. fiindu a tunci t e r g u la t i e r a in Timisora si omenii nu voru fi la biserica) a se p resen tâ in biser ica spre a-sî a r e t â d e s t e r i t a t e a in predica si c â n t a r e ; e ra recurse le bine i n s t ru i t e cu documente le r ece ru t e l a un 'a pa roch ia de clas 'a I I si ad re sa t e comi te tu lu i pa roch ia lu din Ghi roda au a ie t r imi t e t r a c t u a l u l u i Domnu pro topresv i t e ru Melet iu Dregh ic iu in Timisora , pana la 19 octomvre 1879 st . v.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine M. Dreghiciu m. p. prot. Timiş.

P e pa roch i ' a v a c a n t a de clas 'a I din Beregseu, pe l anga emoluminte le : u n ' a sesiune de p a m e n t u de 32 j u g e r e p a m e n t u s labu, b i ru lu si s to i 'a dela 180 d^ case se escrie concursu p a n a in 14 Octomvre 1879, cand se va t iene si a legerea . Recuren t i î sunt av i sa t i r ecursur i l e loru p roved iu te ca tes t imoniu lu de teologia , t es t imoniu lu de cualif icatiune, despre abso lvarea a 8 clase gi tnnnsiale a-le t r i m i t e p a n a in 13 octomvre a. c. p ro topresv i t e ru lu i t r a c t u a l u Melet iu Dregh ic iu in Ti-misior 'a, si pana a tunc i a se p resen tâ in biser ica spre documen ta rea des t e r i t â t i i sale in cele r i t u a l e si c â n t ă r i .

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine Mei. Ori-tflii-iu m. p. prot. TUinis.

Se escrie concursu p e n t r u ocuparea pos tu lu i dc inve t i a to r iu la scol 'a gr .-or . romana confessionala din comun'a SocoJariu, dices'a Caransebes iu lu i , p ro top r f s -v i t e r a t u l u Biser icei-a lbe, comi ta tu lu Caras iu , care s t a ţ i une inve t i a to resca deven indu v a c a n t a p r i n repo-s a r e a fostului i nve t i a t o r i u Nico lau L in t i ' a , cu t e r m i n u p a n a in 30 septemvrie 1879 st. v., in ca re d iua va ti si a l ege rea .

Emolumin te l e s u n t : s a l a r iu lu ficsu 300 fl. v. a., 10 orgi i de lemne din care a r e amesu ra tu a-se inca ld i si scol 'a, 2 j u g e r e de l ivada, t r e i g r ă d i n i de legumi si c u a r t i r u l iberu .

Dor i to r i i de a ocupă aces tu pos t a i nve t i a to re sca snn t av i sa t i a-si subs t e rne r ecu r su r i l e lo ru bine in­s t r u a t e prescr i se loru s t a t u t , o rgan icu bisericescu cela m u l t u p a n a in 25 septembre 1879 st . v. p re on. d. Iosifu Popovic iu p ro top resb i t e ru t r a c t u a l u in J a m u , ca-ci cele mai t a r d i e nu se voru lua in considerare . Si in fine, fiacare r ecu ren tu , carele voesce a ocupă pos tu lu a c e s t a , a r e a-se infaciosiâ in vre-o dumineca seu se rba to re in s. b iser ica spre a-si a r e t a dester i ­t a t e a in c â n t ă r i si t ip iculu bisericescu.

Socolariu 26 a u g u s t u 1879 s t . v. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu protopopulu tractualu lonifu PopoUcla»

P e n t r u s t a ţ i u n e a inve t i a te resea dela scol'a a II confes. p r r a l e l a <nn c o m u n a Şicul a in inspect , Agr i s i u lu i pr in acest a se escrie concursu cu t e r m i n a de a legere pe 14 septembre a. c. Emolumente le sun t : in ban i g a t a 300 ti, v, a,. 11 orgii de lemne, din cari se inealdiesce si seoi 'a : unu jug . p a m e n t u a ra to r iu , cua r t i r u cu grad ina de legumi si taese dela inmormen-t â r i . Recurse le ad jus ta te cu tes t imoniu p reparand ia lu , st eu a t ă s t a t u despre ocnpa t iunea da pana aci. se-se t r i m i t ă — la adres 'a comi te tu lu i pa roeh i ah t '— inspec­to ru lu i se. per P a n k o t a in S/.olos, cei cu clase gimna­siale vovu ti p re fe r i ţ i : era pana la alegere' se-se pre-sin te l a b iser ica 'oa se-si a r a t e d e s t e r i t a t e a in c â n t a r e si tipicii.

Sicul 'a , 29 aug. 1879. Comi te t rT .u p a r o c h i a ' . u .

In contielegere cu mine I>« 'm<-(rJ: i l ' on ' a inspect. scol.

P e n t r u ocuparea pos tu lu i de inve t i a to r iu la scol 'a gr . -or . din Satu-micu, in protop. Lngos iu lu i , eo t tu lu Caras iu lu i , se escrie concursu pana in 16 sep-tembre vechia a, c , in care di va ti si a legerea .

Emolumin te l e s u n t ; 300 fi. v. a. sa la r iu anual i i . \ 8 s t angen i de lemne, din car i a re a se incaldi si si u!'a, 2 j u g e r e p a m e n t u a ra to r iu , .14 fl. v. a. pen t ru ; ser ip tur i s t ica , eonferint ie si cu ra to ru lu scolei, uor te lu \ l ibern cu g rad ina de ' / 4 j uge rn ,

Recu ren ţ i i an a se adresa c a t r a on, sinodu pa- \ roehia lu gr,-or. din Satu-micu si a-si espedâ recurse le iu,<trnate in sensuln s t a t . org, la R v . IX Georgin- i p e s t e a n u protopopi i gr.-or, in Lugos in . j

Comitetulu parochialu. \ In contielegere cu protopopulu tractualu. j

P e n t r u depl in i rea s t a t i une i inve t ia to resc i va- ; cânte din Dobrotiu p r o t o p r e s v i t e r a t u l u •Halmagiului se \ escrie concursu cu t e rminu lu de a legere 16 Septemvre, S a l a r i u l u a n u a l u 200 fl. v, a,, 6 orgi i de lemne, euar-t i r u i iberu si g rad ina .

Recu ren ţ i i au a t r imi t e recurselo lo ru ad jus ta t e .conformu prescr ise loru s t a t u t u l u i organicu, si ad re sa t e comi te tu lu i parochia lu , subscr isulu i p ro topresv i t e ru , .•<i inspectori i scolafiu in Ha lmag iu .

Comitetulu parochialu. : în cpr.fielegere cp mine Enanu Croza prot. si inspect. seci. !

P e n t r u postulu de cape lanu pre hm ga nepu t in -etosulu p a r o d i a Nicoţae V ladu d - n Sşrvesti se publ ica I concursu cu terminu de o luna, \

Emolumin te le împreuna te ou aces tu postu sun tu 1 /',., p a r t e din ven i tu lu s to la r iu si bi ru si '/„ p a r t e din sessi 'a p a m e n t u l u i pa roch ia lu .

Dor i to r i i de a ocupa aces tu postii au se sub­s t e r n a suplicele pana la finea lut sep temvre c, v. in-s t r u a t e cu a t e s t a t e l e prescr ise de s t a t u t u l u organica , 'si de normat ive le consis tor ia le , l a pre- on. d. pro to-Dresbi teru a l u Caransebes iuh i i .

Serveş t i din s ied in t ia comi te tu lu i pa roch ia lu ţ i c i ra ţa jn 24 a u g u s t a 1879.

| n c.qntjelegere cu protopresbiteralu tractualu.

P e n t r u ocuparea postului de inve t ia to r iu la scól 'a rom. gr . or. confesionala clasa I I . de nou inti-i n t i a t a dia comuna Martina, p ro t apres ' ) i t e ra tn lu Gra­vi t ic i , . eo t tu lu Caras iu lu i se eseri J d\> nou concursă p a n a in 14 septetivre a. c. i i car» di S.Î va t iene si a legerea , E m o i n m ' n t e l > s a n t a : 300 ri. v. a. ia bani . 2 1/., j u g e r e d p i m e n t i a r a t o r i u , cua r t i ru liberii. 4 orgi i da lemne, din care a re a se incaldi si scó l i . 10 ii. pen t ru se r ip tur i s t îce si 10 ii. p e n t r u conferent ie . Do­r i to r i i de a ocupa aces tu pastai sun tu av i sa t i a-si t r i ­mi te recurse le loru i n ş t r u a t e in sensuln s t a t u t u l u i organicii , si ad resa te comi te tu lu i pa roch ia lu d. pro-toprcsb.i tero Iaeoba Popovic iu in Orav i t i a , pe lan g a aceea a-se presen tâ in t r ' o dumineca séu serba tóre si in s a n t a biserica pen t ru de ase inc red in t i a poporulu despre des t e r i t a t ea densi loru in cân tă r i l e bisericesc!.

'Mercina 25 a u g u s t u 1879. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu I). protop. districtualii.

P e n t r u în t r eg i rea parochie i vacan te de clasa 11.1 din C o m u n a Vaha-mare — Poganiciu — protopr . Re­belului in eo t tu lu Caras iu lu i , se escrie concursa cu t e r m i n u p a n a la ultima septembre st. v.

Emolumin t e l e s u n t : un 'a sessione p a r o d i iala de 30 j ug . p a r t e de clasa I I p a r t e de a 11.1 clasa, dela, 100 de case bini a 15 oche cucuruzii despoiaţi i si stola u s u a t a cu prospec ta de a se ameliora ; dela Uus . Sa D. Georg iu loanovic iu p rop r i e t a r i i ! mare da Dullei i si Yalea-mare 10 met i cucuruzii despoiaţii ca do ta t i une anua la .

Casa noua ca cua r t i r u parochia lu l iberii edificata corespundie tóre t impulu i p resen te , cu doua chilii , c ă m a r a si cuina, cu g rad ina de j u g e r n î ng răd i t a de connina.

Dor i to r i i de a ocupa aces ta parochia , au a-si î n a i n t a recurse le loru p roved iu te cu documentele prescr ise conform s ta t . org. adresa te comitet , pa r . ale subs te rne P r é On. D. Ales , loanovic iu p ro top . in J e b e l u p a n a la t e rminu lu indicaţ i i — dela recu­r en ţ i se poftesce a se infacicsia in vre-o Dumineca sèu se rba tó re in s. biser ica p e n t r u a-si a r e t á des ter i ­t a t e a in can ta r i si tipicii.

Ya lea -mare — Pogan ic iu — in 19 augus tu 1879. .( 'oiiiiüetuüu p a r o c h i a l u g r . o r .

In contielegere en protopresbiterulu tractualu.

In u rmarea g ra t 'o -o i ordinathr . i i a ven. cons. dd. 20. înl iu a. c. nr," 012 bis. ss escrie concursu pre paroehi 'a gr, or, Batesoi p ro top . F ă g e t u l u i cu termi­nu lu pana l a 7 gstomwe a. c, st v. candu se v'a t iene si a legerea .

Emolumin te l e sunt . : Un ' a sesiune de 32 juge re e s t r a r i i a n n . h i ro lo dela 100 de case, s t a l ' a o s u a t a si 1 j agerii g r a d i n a i n t r av i l anu .

Dori to. ' i i de a ocupa aees t ' a parochia s u n t u avi­sa t i recursele lor conform §. 13. s t a t . org . bis, ale in­strui! adr.esandu-].e eon), parochia lu , se ie subseerna pro on. d- pro t . A t a n a s i u loanovic iu in F a g e t u ,

Baţesc i in 1. sept, 1879, C o m i t e t u l u p a r o c h i a l u g r . o r .

In coîitieiegiT.e cu protopopulu tractualu.

Tipog-.atr a dieccsaaa din Arai'u. — liedactoru respuudi• toriu : A'" '> ' r -T;X 1IAMSKA,