TABLOUL LITERAREste o descriere de tip special, n versuri sau proz, n care se nfieaz ntr-o imagine unitar, aspecte din natur, fenomene ale naturii, un eveniment sau un cadru existenial.Secvena I-a din partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste de Mihai Eminescu cadrul natural - tablou n versuri- Secvena I-a din partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste este un tablou n versuri deoarece prezint aspectele cadrului natural n care se desfoar nunta lui Clin cu fata de mprat. Poetul reunete aici n mod simbolic elemente ale naturii aparinnd planului terestru i celui cosmic i realizeaz cel mai frumos pastel din literatura romn-Se observ c aceste aspecte sunt prezentate ntr-o iamgine unitar. aceasta fiind o caracteristic a tabloului literar.Modul de expunere literar folosit este descrierea.Cadrul natural unde are loc nunta tinerilor este locul unde realul se interptrunde imaginarului. n acest spaiu se intr prin depirea limitelor reale : De treci codrii de aram... Dincolo de acest hotar, natura eminescian devine un spaiu vrjit, unde timpul i oprete curgerea i totul devine basm.Tabloul este alctuit din elemente specifice naturii eminesciene. n plan terestru exist iarb, flori, trunchiurile copaciilor, izvoare, iar la nivel cosmic vazduh i lunDin ntregul fragment se desprinde percepia afectiv a cadrului natural, elemnt specific tabloului literar. Ea ne este dezvluit prin intermediul imaginilor artistice vizuale, motorii, auditive, olfactive, tactile realizate prin mijloace artistice , avnd rolul de a strni cititorului o impresie puternic. ncrctura emoional a acestuia i capacitatea extraordinar de plasticizare sunt dovezi ale caracterului liric al textului.n cazul acestui tablou predomin imagini vizuale i auditive sugerate de repetarea celor doua verbe vezi i auziImaginile vizuale iau natere printr-o micare a privirii de departe ctre aproape , dup cum sugereaz adverbul de departe vezi...Universul vizual este scldat n reflexe metalizate : codrii de aram, pdure de argint ce subliniaz atmosfera nocturn a tabloului , plin de mister. Se remarc alternana luminii cu ntunericul : mndrul ntuneric al pdurii de argint care creeaz sugestia unei nopi de vis. Epitetele cromatice evideniaz cele dou culori ale cadrului, toate n deplin armonie , albul i albastrul. Albul sugereaz puritatea, iar albastru , ideea nemuririi.Imaginile auditive iau natere prin capacitatea poetului de a percepe micarea tuturor elementelor naturii.Universul sonor este prezentat gradat.Este perceput mai nti zgomotul difuz al naturii ce amplific vocile naturii. ntreaga natur este personificat i poetul surprinde cele mai armonioase sunete.Truchii venici ai copacilor par nite instrumente de suflat, cum spune George Clinescu, melodia seaman cu un suspin, cu o vrajce predispune la visare. n felul acesta se contureaz o atmosfer sferic fabuloas.Armonia sonor se completeaz cu sunetul produs de cderea izvoarelor. Murmurul lor este evocat prin intermediul verbului personificator.Epitetul molatic asociaz imaginea auditiv cu cea activ, sublinind permanena curgerii line a apei care este un izvor primordial i infinit.Prin intermediul imaginii motorii se prezint dinamica naturii. Formele variate de micare sugereaz freamtul i diversitatea aspectelor vieii.Verbele sunt utilizate la prezent , ceea ce sugereaz continuitatea alturi de izvorul care apare ca simbol al vieii ce curge mereu.Se remarc i prezena elementelor olfactive.Se remarc personificrile arborilor care poart suflete sub scoara lor.Epitetul venic ncadreaz cadrul i nunta ntr-un timp etern.Cea mai frumoas figur de stil a fragmentului este metafora oglindirilor lumii n apFlori albastre tremur ude n vzduhul tmiet n acest vers poetul mbin mai multe tipuri de imagini artistice realiznd sincretismul acestora.Epitetul florii albastre sugereaz nemurirea i contribuie la ncadrarea nunii n timpul etern al basmelor.Mulimea vieuitoarelor este prezentat cu ajutorul repetiiei , al hiperbolelor i al epitetelor. Se remarc repetiia mii de fluturi, mii de ruriEminescu creeaza o feerie memorabila si singulara in literatura noastra descriptiva. El foloseste personificarea, ca principala figura de stil, prin care confera materiei neinsufletite, Si in special elementelor naturii, atributele fiintelor vii.Ideea participarii naturii la viata omului este sugerata de poet prin nuantate epitete, metafore ori personificari, alcatuitoare de splendide imagini vizuale (preponderente), auditive sau motorii.

Secvena II-a din partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste de Mihai Eminescu tabloul nunii mprteti -Prezint nunta celor doi tineri. Ea se desfoar n mijlocul naturii.Din ntregul fragment se observ ca fabulosului cadru natural i se adaug prezentarea fabuloasp a ritualului nunii celor doi tineri. La nceputul tabloului, autorul noteaz un detaliu semnificativ ce sugereaz fastul specific unei nuni mas mare ntre fclii prea luminate Este prezentat mai nti alaiul nuntailor . poetul notnd mulimea participanilor printr-o enumeraie la plural : mparai, mprtese, zmeii, cititori cei de zodii .Se remarc faptul c poetul asociaz personaje fabuloase ale basmului i ale snoavei cu scopul de a sugera caracterul de matc.Dup prezentarea nuntailor este nfiat socrul mare , ntr-o atitudine oarecum rigid, eapn, drept .Urmeaz imaginea mirilor care este un portret dinamic, surprins n momentele apariiei lor. Mirele este lipsit de relief, prezena lui fiind doar sugerat prin micare n centul tabloului se afl portretul fetei care impresioneaz prin gingie i culoare. Frumuseea fetei este de fapt idealul frumuseii feminine a omului din popor. Se insist asupra gingiei, frumuseii, graiei deosebite prin descrierea prului. Metaforic este prezentat prul de aur.Versurile au o deosebit muzicalitate datorit aliteraiei i asonanei.

Secvena III-a din partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste de Mihai Eminescu tabloul nunii micilor vieuitoare

Prin cele dou propoziii interogative Dar ce zgomot se aude? Bzit ca de albine ? se mut atenia cititorul de pe nunta mrteasc pe nunta gzelor.Mirele este un flutur, mireas viorica. Nunta gzelor subliniaz triumful dragostei la toate nivelele existenei. Dac n prezentarea nunii lui Clin atmosfera era solemn, la nunta mirelui flutur suntem ntr-un m0ediu trnesc, popular.Nuntaii sunt prezentai n micare, surprini n toiul unor activiti specifice pregtirii nunii populare.Nu lipseste vornicelul, un greierel; un bondar rotund in pantec isi face simtita prezenta caci somnoros pe nas ca popii glasuieste-ncet un cantec. Mirele flutur are mustata rasucita si vine intr-o cojita de aluna, fiind urmat cu entuziasm de tot neamul sau: Fluturi multi, de multe neamuri, vin in urma lui in lant / Toti cu inime usoare, toti sagalnici si berbanti. Epitetele usoare, sagalnici , berbanti sunt sugestive in redarea bunei dispozitii care caracterizeaza acest eveniment.Enumeratia Vin tantarii, lautarii, gandaceii, carabusii reda tabloul nuntasilor. Ca si la cealalta nunta, mireasa se caracterizeaza prin sfiala. Poetul o surprinde asteptandu-si mirele indaratul usii.Intreaga natura freamata de buna dispozitie. Poetul surprinde insusirile umane ale gazelor, alegand din comportamentul lor gestul sau miscarea caracteristica ce le apropie de lumea noastra.Comuniunea dintre cele doua nunti este redata in ultimele versuri. Greierul, crainic sprinten, intra in scena si din atitudinea sa, ca si din modul de adresare catre boieri, se desprinde buna dispozitie si amestecul de seriozitate si de familiaritate:Si pe masa imparateasca sare-un greier, crainic, sprintenRidicat in doua labe, s-a inclinat batand din pinteni;El tuseste, isi incheie haina plina de sireturi:- Sa iertati, boieri, ca nunta s-o pornim si noi alaturi. Nunta gazelor este prezentata cu mijloace dramatice. Poetul surprinde in mod gradat ritualul nuntii taranesti punand accent pe miscare, pe gesturi.Paralelismul celor doua nunti din codru scoate in evidenta legatura dintre universul terestru si cel cosmic. Amandoua sunt guvernate de legi nescrise carora li se supun deopotriva fapturile imparatesti si gazele. Poetul pare a fi prezent la cele doua nunti si impartaseste bucuria si incantarea tuturor fapturilor.In ultima parte a poemului Calin (file din poveste) Mihai Eminescu creeaza o atmosfera de basm, de vis, in care granitele dintre lumi sunt sterse si in care se realizeaza unitatea Universului sub puterea legilor nescrise urmate deopotriva de fiinte imparatesti, de gaze, de Luna, de Soare.

Portretul descriere care prezint nmsuirile fizice i morale ale unui personaj. Poate fi realizat n proz sau versuri

Partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste de Mihai Eminescu Portretul miresei -

Poetul i realizeaz miresei un impresionant portret, apelnd la descriere i evideniindu-i nsusirile alese.Intrarea n scena" a mirilor, la nunta, este marcat prin interjecia iat" (Acum iat c din codru i Calin mirele iese"). Mirii apar din imprtia Codrului, Mariei Sale, i poetul se opreste asupra chipului fetei de mparat, al miresei, careia i realizeaz un portret fizic, preponderent vizual, cu excepia fonetului rochiei care mrete vraja n tcerea solemn a codrului. Fata este surprins in plin micare i fiecare trstur ni se dezvaluie treptat, fiind aduse n prim-plan, rnd pe rnd. Chipul miresei reprezint idealul de frumusete feminin al poetului. Gingaia este reliefat direct prin expresia mna gingaei mirese", ca apoi s se opreasc asupra unui detaliu vestimentar (poala lung-a albei rochii ), care simbolizeaz puritatea, nevinovaia feei de mprat. Emoia puternic, bucuria i fericirea pentru mplinirea visului de iubire sunt puse n lumin prin comparaia faa-i rosie ca mrul", prin metafora noroc" i prin epitetul -s umezi ochii. Cuceritoare sunt nu numai frumuseea i puritatea moral a miresei, dar i aspectul ei fizic, ce se remarc prin parul bogat i matasos care-i curge peste brae si umeri: La pamnt mai c ajunge al ei pr de aur moale,/ care-i cade peste brae, peste umerele goale".Epitetul dublu pr de aur moale" i hiperbola ce conine i o inversiune (La pmnt mai c ajunge") vin s sugereze galbenul i bogaia prului, i curgerea lui domoal, dar i ideea de desvarire, de perfeciune. Graia n micri i delicateea fetei de mprat sunt surprinse prin intermediul a dou epitete ale verbului: vine mldioasa", trupul ei frumos l poart", iar florile albastre din par, ce contrasteaz cu galbenul auriu al acestuia, devin simbol al iubirii si al puritaii. Steaua-n frunte" este semnul celor alei i o situeaza n rnd, cu soarele i luna", cu astrele, cu elementele cosmice. Astfel, steaua" aureoleaz acest portret al miresei de o frumusee fizic i morala rpitoare, asemenea unei Ilene Cosnzene a basmelor noastre populare.Portretul realizat de Mihai Eminescu este preponderent fizic, ns nsuirile fizice le sugereaz pe cele morale, care completeaz n mod fericit trsturile de caracter ale fetei de mprat, n postura ei de aleas a inimii lui Clin.